MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA FEG EDUCATION ROSIORII DE VEDE

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU

CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE

Nivelul 5 de calificare

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Calificarea: Asistent medical generalist

Indrumator, Cursant,

Popescu Rodica Greu Mirela

Rosiorii de Vede, 2018

 ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG “EDUCATION”

ROȘIORII DE VEDE

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU LITIAZĂ RENALĂ

ABSOLVENT,
GREU MIRELA

AUGUST
2018
 CUPRINS:

Argument

Partea I Partea generală……………………………………………....pag7

Capitolul 1 Introducerea în nursing ………………………………….pag7

1.1 Teoretizarea noțiunilor de nursing ………………………………….pag7

1.2 Definiția nursing-ului și a conceptului elaborate de Virginia Henderson 7

1.3 Codul pentru asistenți medicali ………………………………….pag7

1.4 Rolul si funcțiile asistentei medicale dupa H.V. …………………….pag8

1.5 Nevoi fundamentale………………………………………………….pag8

CAPITOLUL II…………………………………………………………pag10

2.1 Rinichiul……………………………………………………………...pag10

2.2 Funcțiile rinichiului ………………………………………………..pag15

Partea a II-a Litiaza renală …………………………………….......pag18

II.1 Definiție ………………………………………………………pag18

II.2 Cauze ……………………………………………………………..pag18

II.3 Factori de risc ………………………………………………………pag18

II.4 Clasificarea calculilor renali ………………………………….pag19

II.5 Compoziția ………………………………………………………pag20

II.6 Simptomatologie ……………………………………………….pag21

II.7 Diagnostic clinic ……………………………………………….pag21

II.8 Examinari paraclinice ………………………………………...pag22

II.9 Diagnostic diferențial …………………………………………pag23

II.10 Tratament ……………………………………………………….pag24

II.11 Evoluție si complicații………………………………………………pag25

II.12 Profilaxie …………………………………………………pag27

II.13 Prognostic ………………………………………………………..pag27

Partea a III-a Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu colică

renală ………………………………………………………………..........pag28

III.1 Rolul asistentei medicale în efectuarea actelor medicale de investigație.

III.2 Procesul de îngrijire …………………………………………………pag28

Cazul 1 ………………………………………………………………pag28

Cazul 2 ………………………………………………………………pag41

Cazul 3 ………………………………………………………………pag52

Concluzii ……………………………………………………………….pag62

Bibliografie ……………………………………………………………....pag65
 ARGUMENT:

Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras
atenția şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informații în privinţa aceasta.
Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu
pregătită și să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp. Litiaza
renală, cunoscută mai frecvent sub numele de “pietre la rinichi” este o afecțiune cunoscută încă
din antichitate. Riches raportând existența unui calcul vezical la o mumie egipteană din anul
4800.î.e.n, tratamentul litiazei renale constituind o preocupare continuă a urologilor acelor
timpuri mergând de la tratamente naturiste (GALENUS) până la tratament chirurgical
(HIPOCRATE) practicând probabil prima intervenție chirurgicală urologică de tip litiazic.
Explicația pentru care acest tip de patologie a fost descoperită și tratată atât de rapid este simpla
durere care însoțește litiaza renală (colica renala) ; este într-atât de mare încât un tratament care să
o îndepărteze era absolut necesar. Chiar dacă medicina a evoluat considerabil păna în zilele
noastre, litiaza renală a rămas în continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult,
incidența sa este în creștere în Europa, America de Nord si Japonia, frecvență care poate fi pusă
cel mai probabil pe seama alimentației si a duritații apei. Promovarea și menținerea sănătății cât
și prevenirea îmbolnăvirilor sunt obiective importante în actualul sistem de sănătate. Medicina
zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria
de a păstra sănătatea. Dar existența omului nu poate fi concepută fără boli, de aceea preocuparea
pentru îngrijirea pacientului a fost și rămâne unul dintre țelurile umanitare ale medicinei.

Intre bolile frecvent întâlnite se înscrie și LITIAZA RENALĂ.

Consecințele și rapiditatea instalării complicațiilor, precum și tendința la recidive m-a ajutat să
înțeleg mai bine această boală , fapt pentru care Litiaza Renală mi s-a părut potrivită ca subiect
al acestei lucrări. Folosind o bogată bibliografie de specialitate și însușindu-mi noțiuni de nursing
din cadrul orelor la care am participat la școală , voi încerca să subliniez importanța acestei
afecțiuni.
 Partea I - Partea generală

Capitolul 1 Introducerea în nursing. Teoretizarea noțiunilor de nursing

1.1 Definiția nursing-ului și a conceptului elaborate de V.H.

1.2 Cine este Virginia Henderson?

V. Henderson este o infirmieră americană, profesor universitar. Ea a lucrat timp de 5 ani cu

renumitul profesor Leoninos, renumit sociolog și antropolog. În anul 1955, prin înfiinţarea unor
societăţi americane de infirmiere bazate pe cotizaţii, se lansează o teorie de ajutor infirmier de
tendinţă existenţială, prilej cu care teoriile Virginiei Henderson devin cunoscute în America.

Ce este nursing-ul?

“Să ajuți individul,fie acesta bolnav sau sănătos,să-și afle calea spre sănătate sau recuperare,să
ajuți individul,fie bolnav sau sănătos,să-și folosească fiecare acțiune pentru a promova
sănătatea sau recuperarea,cu condiția ca acesta să aibe tăria,voința sau
cunoașterea, necesare pentru a o face,și să acționeze în așa fel încât acesta să-și poarte de grijă
singur cât mai curând posibil”.

Concepţia sa intelectuală este:

Individul este unic, conştient de persoana sa şi caută în mod continuu o semnificaţie a vieţii sale.

Concepţia sa despre om:

Existenţa omului are nevoi fundamentale, universale şi individuale variabile, care îl satisfac pe
el, dacă el se poate mişca singur. Atunci el este independent.

1.3 Codul pentru asistenți medicali:

-Promovarea sănătății

-Prevenirea îmbolnăvirilor

-Restabilirea sănătății

7
-Înlăturarea suferinței

1.4 Rolul și funcțiile asistentei medicale dupa H.V.

Rolul asistentei medicale constă în : a ajuta persoana sănătoasă sau bolnavă,să-și mențină sau
recâștige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
îndeplinit singur,dacă ar fi avut forța,voința sau cunoștințele necesare.

Funcţiile asistentei medicale:

-funcţia de natură independentă

-funcţia de natură dependentă

-funcţia de natură interdependentă

-funcţia profesională

-funcţia educativă

-funcţia economică

-funcţia de cercetare

1.5 Nevoile fundamentale ale ființei umane

Cele 14 nevoi fundamentale statuate în acest concept sunt următoarele:

1. A respira și a avea o bună circulație

2. A bea și a mânca
3. A elimina
4. A se mișca și a avea o bună postură
5 .A dormi și a se odihni
6 .A se îmbrăca și a se dezbrăca
7.A-și menține temperatura corpului în limite normale
8.A-şi îngriji şi proteja tegumentele și mucoasele

8
9.A evita pericolele
10.A comunica
11.A-şi practica religia
12. A fi preocupat în vederea realizării profesionale
13.A se recreea
14.A învăţa cum sa-și păstreze sănătatea

9
 Capitolul 2

Anatomia și fiziologia aparatului renal

Aparatul urinar se compune din: organe esențiale, reprezentate de rinichi și căi

urinare, care sunt intrarenale (porțiuni ale nefronului) și extrarenale (calice,
bazinet,uretere,vezica urinară,uretra).

2.1 Rinichiul

Rinichii sunt organe de culoare roșu închis , au formă de boabe de fasole și sunt
situați de o parte și alta a coloanei lombare. Rinichiul drept se proiectează la
nivelul vertebrelor T12 și L3, iar cel stâng este cu o jumătate de corp vertebral
mai sus,respectiv la nivelul vertebrei T11 și L2.Dimensiunile rinichiului sunt de
11-12 cm în lungime, 5-7 cm în lațime, 2-3 cm în grosime, iar greutatea este de
125-170 g pentru fiecare rinichi.Greutatea lor reprezintă aproximativ 0,5 % din
greutatea corpului.Fiecare rinichi, încojurat de un strat celulo-adipos și învelit
de o capsulă fibroasă inextensibilă, este situat în loja renală.

Loja renală este limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele două coaste și
dedesubtul lor de mușchi și de aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele
abdominale. În jos, loja renală este deschisă [de aici, ușurința cu care se produce
ptoza renală (rinichi căzut)].

Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă și doi poli:

unul superior și altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din
arteră și vena renală, limfaticele, nervii, joncțiunea uretero-bazinetală.La nivelul
hilului este situat sinusul renal , în care se deschide ureterul , formând pelvisul
renal.

Situarea lombo-abdominală a rinichiului explică de ce durerile renale pot fi

resimțite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidențiază ca
o masă abdominală si de ce flegmoanele perinefritice cu evoluție superioară
îmbracă simptomatologie toracică.
10
Structura macroscopică a rinichiului

Rinichiul este alcătuit din parenchim și sistemul colector.

Parenchimul renal se subîmparte în:
a) zona corticală:

 Corticala rinichiului (Cortex renalis), zona externă, zona marginală

 de culoare roșie brună
 conține glomerulii nefronilor
 reprezintă stratul de filtrare al rinichilor.

b) zona medulară:

 zona internă,
 formată din aproximativ 10 formațiuni piramidale Malpighi
 este stratul tubilor uriniferi și ai ansei Hanle
 prezintă un țesut în interior măduva rinichiului (Medulla renalis) prevăzut cu
hilul renal, locul unde pătrund în rinichi ureterele și vasele de sânge.
Măduva renală este structurată în 10 - 12 piramide cu baza spre cortex și
vârful spre hilul renal numite piramidele lui Malpighi.

11
 Vârfurile acestor piramide se numesc papile care se deschid în calicele
renale care apoi unindu-se formează bazinetul care se continuă cu ureterul.

1. Piramidă renală Malpighi • 2. Arteră interlobulară• 3. Arteră renală • 4. Venă renală 5. Hil renal • 6. Pelvis
renal • 7. Ureter • 8. Minor calyx • 9. Capsulă renală • 10. Capsulă renală inferioară • 11. Capsulă renală
superioară • 12. Interlobular vein • 13. Nefron • 14. Caliciu renal mic • 15. Caliciu renal mare • 16. Papilă
renală 17. Coloană renală Bertin

Sistemul colector cuprinde calicele, formațiuni în formă de pâlnie în care

drenează piramidele renale;vârfurile piramidelor formează papila renală în care
intră calicele minore.Calicele minore, în număr de 8-10, dau naștere la 2-3
calice majore.Calicele majore se unesc și formează pelvisul renal;acesta
drenează în ureter,care conectează rinichiul la vezica urinară.

Structura microscopică a rinichiului

Fiecare rinichi conține între 300 000 și 1 200 000 de nefroni.

Nefronul reprezintă unitatea structurală și funcțională a rinichiului și este
alcătuit din corpusculul renal,tubul proximal,ansa Henle și tubul distal.Fiecare
nefron se prelungește cu un tub colector care se leagă de canalul colector.
Nefronii nu sunt uniți între ei, ci reprezintă unitați structurale independente.
Rolul său de bază reprezintă reglarea concentrației apei și a altor substanțe
solubile în urma filtrării sângelui, reabsorbind substanțele necesare și eliminând
produșii de metabolism. Nefronul reglează volumul și tensiunea sangvină,
controlează concentrația electroliților și a metaboliților, precum și pH-ul
12
sanguin.

Corpusculul renal are doi poli,un pol vascular și un pol urinar.La polul vascular
pătrunde arteriola aferentă care se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi de
arteriola eferentă care părăsește polul vascular.La polul urinar, camera urinară
se deschide în tubul proximal.
Corpusculul renal este alcătuit din glomerul, capsula Bowman și aparatul justa
glomerular.

Glomerulul este format dintr-un ghem de capilare care rezultă din ramificațiile
unei arteriole aferente, provenită din artera renală.Capilarele se reunesc apoi și
13
formează o arteriolă eferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei
porțiuni a tubului urinifer.

Capsula Bowman este formată din două foițe , foița parietală și foița viscerală,
care delimitează camera urinară.Capsula Bowman se continuă cu tubul contort
proximal, ansa Henle alcătuită dintr-o ramură ascendentă care urcă și o ramură
descendentă care coboară;lungimea ei totală fiind de 20 până la 40 mm.

Ansa Henle se continuă cu tubul contort distal care are o lungime de

aproximativ 10 mm și se deschide în tubul colector.

Tubii colectori (tubulus renalis colligens) colecteaza urina elaborata de

nefroni, fiind formati din trei segmente succesive: tubii colectori
arcuati (tubulus renalis arcuatus), tubii colectori drepti (tubulus colligens
rectus) si conductele papilare (ductus papillaris).

Rinichiul prezinta o vascularizatie bogata (vasa sanguinea renalia) ce

vehiculeaza un mare volum de sange cu o presiune ridicata, necesara
realizarii functiei de filtrare. Circulatia renala indeplineste atat un rol
functional, cat si unul trofic.

Circulatia arteriala prezinta o dubla capilarizare succesiva: o

capilarizare reprezentata de capilarele glomerulare, in care presiunea
sanguina ridicata favorizeaza filtrarea si o a doua capilarizare, ce se rea-

14
lizeaza postglomerular, formand plexuri peritubulare, in care presiunea
scazuta inlesneste procesele de resorbtie.

2.2.Caile urinare

Căile urinare sunt formațiuni membranoase tubulare , care se insera pe papilele

renale. Pelvisul renal rezulta din unirea celor 3 calice mari. Prezinta 2 portiuni:
intrarenală și extrarenală.

2.2.1.Calicele și bazinetul

Calicele și bazinetul prezintă o mucoasă cu un epiteliu de tranziție

subțire, dispus pe o membrană bazală foarte fină.

Mucoasa bazinetului îmbracă fiecare papilă renală, formând calicele

mici.Calicele mici confluează câte 3-5 ,formând calicele mari, care se
deschid într-un spațiu comun,ce se continuă cu ureterul.

Musculara calicelui și bazinetului cuprinde fibre musculare

netede,într-un strat longitudinal intern și altul circular extern.Contracția
acestor fibre musculare participă la evacuarea urinei din rinichi.

Adventicea subțire, formata din țesut conjunctiv lax, cuprinde

numeroase vase de sânge, celule adipoase, nervi și microganglioni
vegetativi.

2.2.2.Ureterul

Ureterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând retroperitoneal de
o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25 cm.
Ajung în pelvis de unde se varsă în vezica urinară. Sunt formate din fibre longitudinale, la
exterior şi circulare la interior, graţie cărora execută mişcări ondulatorii caracteristice (peristaltice)
care fac ca urina să se întoarcă în vezică. Pe faţa inferioară ureterele au o mucoasă, şi pe cea
externă un înveliş conjuctiv.

15
 2.2.3.Vezica urinară

Vezica urinara reprezinta un rezervor unic de colectare a urinei,

avand o capacitate de 300-400 ml cu mari posibilitati de destindere (1-3 l)
datorita musculaturii sale bogate , formata dintr-un strat longitudinal extern
si altul longitudinal intern.

Este situată posterior simfizei pubiene și anterior rectorului. Peretele vezicii

urinare este alcatuit din 4 tunici: -mucoasă
-seroasă
-submucoasă
-musculară

2.2.4.Uretra

Este un canal musculo-membranos care diferă în raport cu sexul..La bărbat existăun canal
comun, urinar şi genital, de la vezică la meantul urinar.

Are patru porţiuni:

-intraparietală,

-prostatică (3 cm),

-membranoasă (prin diafragmă urogenitală)

- spongioasă sau pelviană.

La femei este un canal întins de la vezică până la vulvă, paralel cu vaginul şi posterior , are
o lungime de cca. 4 cm, fiind scurtă se pot produce infecţii urinare frecvente. Are
două porţiuni: intrapelviană şi perineală, orificiul

inferior este situat posterior de clitoris.

3. Funcțiile rinichiului

3.1. Funcţia de formare a urinei:

16
Rinichiul este un organ de importanță vitală și are numeroase funcții, dintre care
funcția principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea
organismului de substanțe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism
complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubilor. Prin
filtrare glomerurală se formează urina primitivă, ( 150 l în 24h,din filtrarea a 1500
l plasmă).Urina primitivă are compoziţia plasmei,dar fără proteine, lipide şi elemente
figurate. Conţine deci:apă, glucoză, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui. În faza următoare
la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural,se formează
urina definitivă.

La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau în mare cantitatea de
substanţe utile şi în cantitate mică pe cele toxice.Substanţele utile sunt substanţe cu prag,
care sunt eliminate prin urină numai când concentraţia lor sanguină a depășit limitele
fiziologice(apă,glucoză, NaCl).Substanţele toxice sunt substanţe fără prag,
eliminarea lor în urină făcându-se imediat ce apar în sânge.Apa se reabsoarbe în
proporţie de 99%, glucoza în întregime,sărurile şi clorura de sodiu în proporţie variabilă
de 98%.Substanţele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporţie mult mai mică: uree 33% ,
75% acid uric.

2 .Funcţia secretorie de menţinere a echilibrului acido-bazic:

El poate secreta şi elimina unele substanţe, ca amoniacul, cu rol foarte important în

echilibrul acido-bazic. Rinichii exercită o serie de funcţii endocrine: renina,
eritropoietina,bradikinina,natriferina și medulina.

3 .Funcţia de epuraţie sanguină:

Cu rol important în reglarea tensiunii arteriale.

17
 Partea a II-a

Litiaza renala

II.1 Definitie

Este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi (concreţiuniminerale,organice şi de cele

mai multe ori mixte) ,în bazinet şi de-a lungul căilor urinare (începând cu tubul urinifer şi
terminând cu uretra),în urma precipitării substanţelor

care în mod normal,se găsesc dizolvate în urină.

II.2 Cauze

Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si altesubstante din
urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina tipul de calcul care se
formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar atunci cand nivelul acestuia
in urina se modifica.

II.3 Factori de risc

Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru aparitia
calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala:

*Hidratarea insuficienta- Consumul insuficient de lichide (in special de apa),duce la

diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri.

*Unele medicamente– diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare acalculilor renali.
Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil.Prin urmare, persoanele cu
risc crescut trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inaintede luarea medicamentelor.*

Consumul insuficient de fructe si legume– consumul de fructe si legume esteasociat cu un

risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat, uninhibitor al
cristalizarii sarurilor in caile urinare.*

18
Consumul excesiv de proteine(carne, peste, etc.) favorizeaza formarea calculilor deoarece
determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina, precum sidiminuarea
nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor). Proteinele deorigine animala sunt
cel mai frecvent incriminate.*

Acitivitate limitata sau sedentarism– duce la pierderea treptata a masei osoase,deci la

eliberarea calciului din oase.*

Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente.*

Alimentatie bogata in oxalati– determina cresterea nivelului de oxalati

din urina.Aceasta substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea par
sacreasca in mod semnificativ nivelul din urina – spanacul, sfecla rosie, nucile, ciocolata,taratele
de grau, migdalele, arahidele si capsunele.*

Luarea suplimentelor de vitamina D–este indicata consultarea medicului inaintede a lua

suplimente de vitamina D.

*Factori anatomici: congenitale sau câştigaţi care alterează drenajul urinei;

*Factori bacteriologici:există unii germeni care secretă urează generatoare

deamoniac,favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni.

*Factori metabolici: guta, avitaminoze

II.4 Clasificarea calculilor renali

a) Calculii caliceali-pot fi localizati in fiecare grupcaliceeal(superior,mijlociu,inferior)Cauzele

impsibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi:-megacalicoza-stenoza tijei caliceale de cauza
*intrinseca(infectii specifice sau nespecifice* extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija
calicială)

b) Calculi bazinetali-(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni:-megabazinet cu alterarea

fluxului urinar -hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca

19
-hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelulureterului,jonctiunii
pielo-ureterale sau bazinetului.-reflux vezico-uretero-renal

c)Calculi coraliformi-(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3

tijecaliceale(clasificarea afost descrisa anterior),calculi colariformi evolueaza asymptomatic
sisunt descoperiti intamplator.In general sunt calculi de struvita incadrati in asamblullitiazelor
infectate.

II.5 Compozitia

Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfatamoniaco-magnezian,

cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectieurinara. Uneori contin acid
uric, cistina (rar) sau o alta substanta medicamentoasa.

* Calculii pe baza de calciu– Acest prim grup, care reprezinta 75% – 85% dincazurile de
calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfatde calciu sau dintr-
un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie lacresterea concentratiei de calciu
in urina. Printre acestia se numaradeshidratarea, aportulexcesiv de vitamina D, unele
medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli(cancer, boli renale,
hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina sedatoreaza unei alimentatii
bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici.

*Calculii de struvita– aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de calculirenali.
Sunt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacterienecronice ale
cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac dinurina, un factor
favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuride calculi renali, acesti
sunt mai frecventi la femei decat la barbati. Deseori, se dezvolta la persoane care utilizeaza
catetere urinare o perioada indelungata de timp.

*Calculii de acid uric- reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cumindica
numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uricdin urina.
Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in proteine poate

20
antrena un exces de acid uric in urina. Pacientii cuguta sau cei careefectueaza
chimioterapie sunt predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali.

*Calculii de cistina– aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti.Calculii sunt
compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreazacistinuriei (excretia
unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)

II.6 Simptomatologie

Simptomatologia litiazei variază cu sediul şi cu mărimea calculilor. Un calcul care se

dezvolta în întregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine tolerat
şi dă doar: dureri lombare difuze intermitente, infecţie urinara cronica asociată cu durerisau
arsuri în timpul urinarii(disiurie),creşterea numărul de micţiunii, uneorihematurie.Un
calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitateuneori chiar
dramatică, al colicii renale .Ea poate să apară "ca un fulger pe cer senin",dar de multe ori după
eforturi, trepidaţii, alergări.

Hematuria şi uneori piuria apar după colica renală, urina tulbure, urât mirositoaregreţuri şi
vărsături.Febra este semnul clinic care certifica apariţia infecţiei. Fiind unobstacol pe
caleaurinara, litiaza favorizează stază (hidro-nefroza, ureterohidronefroza) şi deci
infecţiaurinară, care poate să ducă în timp la alterarea rinichilor (pielonefritacronică), cu rinichi
scleroatrofic şi perinefrita sclerolipomatoasa.

II.7 Diagnostic clinic

DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE:

1 Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente

-varsta-sex

-antecedente heredo-colaterale

-rezidenta geografica

-ocupatia

21
-volumul zilnic al ingestiei de lichide

-regimul alimentar

-tratamentul medicamentos

-prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente

-structura cristalografica a calculilor analizati ulterior

-prezenta infectiei urinare asociate

2 Examenul clinic obiectiv consta:

a)Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza

renala(sindromCushing,hipertiroidism,guta,sarcoidoza)sau evidenta vezicii neurologice cu risc
de formarea litiazei vezicale

b)Semne locale:

-sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale

-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil

-sensibilitatea punctelor ureterale

-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei

II.8 Examinari paraclinice

Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi localizarea

lor.

Ecografia – este un examen neinvaziv, dar nu poate pune în evidenţă calculiimici, inspecial
cei localizaţi în uretere sau vezica urinară,.permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale
şi a impactului său asupra rinichiului.

Pielografia intravenoasă-examen cu ajutorul căruia se poate

determinalocalizareacalculului în sistemul urinar şi se poate stabili gradul de obstruare cauzat de

22
acesta.Examenul consta în radiografierea căilor urinare, după opacifierea cu o
substanţădecontrast, realizată prin injectare intravenoasă. Acest examen a fost
înlocuitdetomografia computerizată (CT), dar este în continuare utilizat în numeroase afectiuni
urinare.

II.9 Diagnostic diferential

a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu :

-litiaza colecistica

-colecistita acuta

-pancreatita

-discopatia lombara

-spondiloza lombara

-anexita si metroanexita

-chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar

-apendicita

-sindrom ocluziv

b)Din punct de vedere al hematuriei cu:

-traumatisme ale aparatului urinar

-tumori renale

-litiaza vezicala

-infarct renal

-glomerulonefrita

Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaţiilor mai sus descrise.

23
II.10 Tratament

În cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat în funcţie de:

-vârsta pacientului

-tarele organice associate

-dimensiunile calculului-

compoziţia chimică a calculului

-gradul de afectare a funţiei renale

-stare rinichiului controlateral

-asocierea complicaţiilor(durere,infecţie urinară,insuficientă renală) .Majoritatea pietrelor

sunt eliminate în mod spontan în termen de 6 săptămâni, inspecial dacă
pacientul consuma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru
reducerea durerilor(acetaminofen), până la eliminarea calculului.Calculii prea mari, cei
care provoacădureri violente, infecţii sau hemoragii trebuie pulverizaţi în fragmente mici
sau extraşi chirurgical.

Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite

tehnici:Litotripsia (litotritia) extracorporala – intervenţie ce utilizează unde de soc
produse pe piele şi orientate direct către calcul, pulverizează calculul în
fragmente micice pot fieliminate de către sistemul urinar.

Nefrolitotomie percutanata – tehnică utilizată atunci când calculul este prea mare sau
poziţionat astfel încât nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala.
Seefectuează prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observaţie şi a unui
instrument numit nefroscop în rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage
calculul. Dacă acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei laser
sau a energiei electrice.Ureteroscopia – operaţie necesară pentru extragerea calculilor
localizaţi înuretere.Consta în introducerea unei sonde (sau ureteroscop) în vezica prin uretra şi
ghidat apoi până la uretera. Calculii sunt apoi fragmentaţi sau extraşi întregi.
24
Aceastătehnică poate afecta ureterele .Tratamentul conservator al litiazei renale
implică:Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze.Tratamentul general curativ
comun tuturor formelor de liziază, oricare ar fi natura lor chimică.Tabloul clinic cel mai
frecvent observat în litiaza renală este constituit de colicaureterală.În 60-80% calculii
ureterali pot beneficia de un tratament medical, calculputându-

se elimina spontan.

De asemenea, chiar şi în cazurile când calculi ureterali nuse însoţesc decolica acută, se va aplica
mai întâi un tratament medicamentos. În tratamentul imediat al colicii ureterale acute
se va administra în primul rând

medicaţia antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau

intravenoasă.analgetice:Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos;
supozitoare sau tablete înformemai uşoare: Scobutil, Lizadon; în formele mai grave
Fortral intramuscular;antispastice:papaverina fiole intravenos sau intramuscular
foarte lent de obicei în asocierecuScobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg.
Intravenos sau intramuscular. Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică),
băi fierbinţi.

II.11 Evolutie si complicatii

Evolutia este în general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate saelimine calculul. De
cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul deformare a calculului
continua, chinuind timp îndelungat bolnavul, ducând la operatiirepetate.

Unii bolnavi internati în spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungând frecventla blocarea
caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (în acest moment înceteazadurerea, fapt care
bucura pe bolnav, dar calmarea este înselatoare, pentru ca daca persistacirca doua luni,
obstacolul distruge ireversibil rinichiul).

Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), ourgenta de prim
ordin de diagnostic si tratament.. Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor, obstrucţia
25
căilor urinaredepinde de eficienţa tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a
complicaţiilor.

Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul, sunt: natura litiazei,dimensiunile, forma şi
situaţia topografică a calculului, numărul, gradul de obstrucţie acăilor urinare, prezenţa sau
absenţa infecţiei şi riscul de recidivă. Cu privire la natura litiazei, se ştie că cea urică este mai bine
tolerată, puţindureroasă, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.

Dintre litiazele calcice, cea fosfatică este mai gravă decât cea oxalică, prin faptul cărecidivează şi
se infectează. În funcţie de dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calcului pot fi
prevăzuteşansele de eliminare spontană. Calculii caliceali sunt de obicei bine suportaţi, însă
şansele de eliminare suntminime.

Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:

-complicaţiile mecanice

-complicaţiile infectioase

-complicaţiile renale.

Complicaţiile mecanice-Sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare

excretoare, carereprezintă un obstacol incomplet sau complet privind excreţia urinii.Este posibil
ca, uneori, să se instaleze în amonte faţă de obstacol o dilatare pielocaliceală de volum
variabil.

Excluderea funcţională a rinichiului (rinichi mut) are loc în cazul când calculul produce o
obstrucţie totală.

Anurie-reprezintă o complicaţie gravă datorită fie unui mecanism reflex, fie unor leziuni de
pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucţii bilaterale.

Complicaţiile infecţioase-Sunt favorizate de litiaza renală. După infecţia pielică se

instalează pielonefrita acută sau cronică cu insuficienţă renală ireversibilă.

Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează:

26
-pionefroza,

-flegmonul perinefritic

-septicemia.

Complicaţiile renale-Sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită de nefrită

interstiţialăcronică.

II.12 Profilaxie

Profilaxia litiazei este foarte simplă:regulă generală este căutarea şi tratarea bolilor
generatoare, asociate cu cura de diureza,deci ingestie mare, zilnică de lichide
(orice fel) în cantitate de peste 1500 ml/zi, putându-se ajunge constant la 2 -3
litri/zi se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminării de urină cu împiedicarea concentrării
şi deci precipitării sărurilor.

Regimul alimentar are o mare importanţă, în funcţie de tipul litiazei. Pentru litiaza oxalică se
exclud spanacul, măcrişul, varza roşie, castraveţii, prunele, caisele, fasolea boabe,
mazărea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub formă dedulciuri, făinoasele, bauturile
alcoolice. Pentru litiaza urică se indica aport scăzut de proteine, produse lactate,
interzicându-se carnea de purcel, miel, viţel, vânatul,mezelurile, momitele, splină,
ficatul, creierul.

II.13 Prognostic

Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi

durataobstrucţiei are o mare importanţă prognostică, deoarece atunci când este severă şi
sediul este sus situat, va duce la o distrugere nefrotică ireversibilă.

27
 Partea a III-a

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu colica renala

III.1 Rolul asistentei medicale in efectuarea actelor medicale de investigatie

Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă

sau sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea, prin îndeplinirea
sarcinilor pe carele-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare.

III.2 Procesul de ingrijire

Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza peacesta
din urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la creareaunui
climat favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea
tuturor regiunilor organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea
intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului

Elaborarea planului de ingrijire

Cazul 1

L.G. in varsta de 35 de ani ,din Peretu se prezinta la Spitalul Municipal din Rosiorii de Vede,
sectia Urgente,indatade17.12.2017,acuzând: durerelombara unilaterala,durere in
hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faţa internă a
coapsei drepte, greaţa, vărsături, transpiraţii abundente.paloare si uşoara tahicardie.
CULEGEREADATELOR: Culegerea datelor permite o cunoaştere mai bună a pacientului pentru
a dovedi nevoile lui de dependenţă şi interdependenţa.

1 DATE STABILE; Date stabile generale si individuale

NUME, PRENUME: L.G

28
DATA NAŞTERII: 10.04.1976

VÂRSTA: 35 ani

RELIGIE-ortodoxa

STARE CIVILA-casatorit,nu are copii

DATA INTERNARII:17..12..2017

SECTIA: UROLOGIE –sal-502

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZĂ RENALĂ

ADRESA: Com Peretu

OCUPAŢIA: SOFER

CULTURA-12 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

mama:decedată prin blocaj renal

tata: paralizat pe baza AVC

ANTECEDENTE PERSONALE:- fractura antebrat drept+interventie chirurgicala-Hepatita B

remisa-Suspect hernie de disc

CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ: bune

OBICEIURI DE VIAŢĂ:-consumator de alcool ocazional, tutun, cafea-depune efort fizic

moderat-alimentaţie mixtă; preferă carnea de porc, pasăre, produse lactate, dulciuri, fructe,
înspecial merele

ALERGII:-nu cunoaste

TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-

administrateocazional

29
GREUTATE: 70 kg

INĂLŢIME:1,68m

RELATII SOCIALE: – Reţeaua de susţinere: familia (sotia) rudele şi prieteni.

RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze,nu este
alergicLitiază renală dreaptă cu hidronefroză gradul II. Infecţie urinară

2. DATE VARIABILE;

A)Date fizice (în momentul internării)

Temperatura: 38,20

C-T.A. : 140-80 mm Hg-Puls: 100 pulsaţii/minut-Respiraţie: 17 respiraţii/minut-Diureza: 1100

ml/24h-Scaun: 1 scaun/zi-G = 70 kg-Î =1,68 m

B). Date psiho-sociale

apetit: scăzut-somn agitat, întrerupt din cauza durerii-poziţia bolnavului este antalgica, ghemuită-
faţa exprimă durere, tristeţe, ochi încercănaţi-dureri colicative renale la micţiune, datorită
eliminărilor de calculi renali-capacitatea de comunicare păstrată-pacientul este conştient, orientat
temporo-spaţial-oboseala este pregnantă-are o uşoară stare depresivă, anxioasă

ISTORICUL BOLII: Circumstanţe de apariţie: boala datează de aproximativ doi ani.

Crizaactuală debutând brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la antispasticele
şiantialgicile obişnuite (Scobutil, Papaverină, Algocalmin),disurie si de hematurie

CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA1 NEVOIA DE A

RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

a)RESPIRATIA-frecventa-17r/min-amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica-zgomote
respiratorii-normale-respiratie de tip costal inferior

30
b)CIRCULATIA-puls –frecventa de 100b/min-zgomote cardiace bine batute-TA cu
frecventa de 140/80mmHg

NEVOIA DE A BEA ŞI A MĂNCA-dentiţie bună-reflex de deglutiţie prezent-greturi si

varsaturi-inapetenta

NEVOIA DE A ELIMINA:a) URINA-diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati-

micţiuni dese si dureroase

b)SCAUNUL- prezinta tranzit intestinal fiziologicorar:1ziculoare:in fct de

alimentatiefara dificultate in eliminarea intestinala

c)VARSATURI -greţuri şi vărsături

NEVOIA DE SE MIŞCA ŞI DE A AVEA O BUNA POSTURĂ- tonus muscular

păstrat-are nevoie de ajutor parţial când are dureri

NEVOIA DE A DORMI ŞI DE A SE ODIHNI- ore de somn insuficiente- treziri

frecvente- somn agitat

NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA SI DEZBRĂCA-nu prezinta probleme,pacientul poate

sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa seimbrace si sa se dezbrace singur -mobilitate
articulară-tonus muscular normal-veşminte alese după gust, adecvat climatului

NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎNLIMITE

NORMALE-febra moderara-38,2°C

NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT,DE A PROTEJATEGUMENTELE

ŞI MUCOASELE- păr curat- fose nazale libere- dentiţie completă- mucoasa bucală umedă-
unghii, piele curată- o baie pe zi

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE-este preocupat,îngrijorat de evoluţie

nefavorabilă a bolii

NEVOIA DE A COMUNICA- îşi exprimă uşor nevoile, dorinţele, emoţiile- limbaj clar,
precis-relaţie armonioasă în familie

31
NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA-este ortodox,si are mare incredere in
Dumnezeu-se roaga in fiecare seara

NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII-este muncitor,dar

când este spitalizat are un sentiment de neputinţă

NEVOIA DE A SE RECREEA- plimbări- exerciţii fizice uşoare

NEVOIA DE A ÎNVAŢA CUM ŞA-ŢI PASTREZI ŞĂNĂTATEA-cunoştinţe

insuficiente despre cum trebuie şa-şi pastreze sănătatea

2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE ÎNGRIJIRE

1 NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNA CIRCULAŢIE

Manifestari de dependenţă

-puls usor tahicardic

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-creşterea temperaturii peste valoarea normala

Problema

-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata

2 NEVOIA DE A BEA ŞI A MĂNCA

Manifestari de dependenta

-greturi si varsaturi

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere,dezechilibre metaboloce

32
Problema

-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit-greturi si varsaturi

3 NEVOIA DE A ELIMINA

Manifestari de dependentaa

-disurie,-polakiurie

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare-durere la mictiune

Problema

-alterare confortului legata de durere vie,disurie,polakiurie

Manifestari de dependenta

-greata-salivatie

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic- greaţa

Problema

-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi-potential de alterare a nutritiei prin

deficit-legat de greata si varsaturi

4 NEVOIA DE SE MIŞCA ŞI DE A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

Manifestari de dependenta

-dificultate de a merge-pozitie antalgica

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere

33
Problema

-alterarea confortului

5 NEVOIA DE A DORMI ŞI DE A SE ODIHNI

Manifestari de dependenta

- dificultate de a dormi- ore de somn insuficiente- treziri frecvente- somn agitat- slăbiciune,
oboseală

Sursa de dificultate

Sursa de ordin fizic- micţiuni frecvente-dureri la micţiuneSursa de ordin psihic-anxietatea

Problema

-incapacitate de a-se odihni

6 NEVOIA DE A SE ÎMBRACA ŞI A SE DEZBRACA-

Nu sunt probleme

7 NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE

Manifestari de dependente

-frisoane

Sursa de dificultate

Sursa de ordin fizic--litiaza renală cu posibilă infecţie urinară

Problema

-febra moderara-38,2°C

8 NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT,DE A PROTEJATEGUMENTELE

ŞI MUCOASELE

34
Manifestari de dependentaSursa de dificultateProblema

Nu sunt probleme

9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Manifestari de dependenta

- agitaţie,stres- durere în loja renala dreaptă,

Sursa de dificultate

Sursa de ordin psihic- nelinişte faţă de diagnosticSursa de ordin fizic- modificarea integrităţii
căilor urinare

10 NEVOIA DE A COMUNICA

Manifestari de dependentaSursa de dificultateProblema

Nu sunt probleme

11 NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI

VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

Manifestari de dependenţăSursa de dificultateProblema

Nu sunt probleme

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZĂRII

Manifestari de dependenţăSursa de dificultateProblema

Nu sunt probleme

13 NEVOIA DE A SE RECREEA

Manifestari de dependenţăSursa de dificultateProblema

Nu sunt probleme

14 NEVOIA DE A ÎNVĂTA CUM SĂ-ŢI PĂSTREZI SĂNĂTATEA

35
Manifestari de dependenta

-cunoştinţe insuficiente despre boala, despre prevenirea ei-necunoaşterea tratamentului preventiv

al bolii şi al regimului alimentar

Sursa de dificultate

Sursa de ordin psihic -lipsa de informaţie- nelinişte faţă de diagnostic şi tratament- neînţelegerea
informaţiei-inaccesibilitatea informaţiei

Problema

-deficit de cunostinte

3 PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR

Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de dependenta si asurselor de

dificultate

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Problema

-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata

Obiectiv

-in decurs de 24h sa se atenueze tahicardia

Diagnostic de nursing

-tahicardie tranzitorie legata de hipertermie caracterizata prin bataiaccelerate ale cordului

2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema

-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

Obiective

36
pacientul să aibe trei mese /zi-să bea 2000 ml lichide în 24h-pacientul să fie echilibrat
hidroelectrolitic şi acido bazic în decurs de 24h

Diagnostic de nursing

-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuzalimentar

Problema

-greata si varsaturi

Obiective-

pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h-pacientul sa

beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h

Diagnostic de nursing

-greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturisi varsaturi

3 NEVOIA DE A ELIMINA

Problema

-alterare confortului legata de durere vie la urinare;disurie,polakiurie

Obiective

-pacientului să i se uşureze durerea in cel mult 72h-sa se atenueze nevoia imperioasa de

a urina,disuria in maxim 48h-prevenirea complicatiilor

Diagnostic de nursing

-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretralicaracterizata prin dureri la

mictiune

Problema

-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi si transpiratii-potential de alterare a

nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
37
Obiective

-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice-sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h

Diagnostic de nursing

-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuzalimentar

4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

Problema

-alterarea confortului din cauza durerii lombare

Obiective

-in decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri

Diagnostic de nursing

-diminuarea mobilitatii fizice datorata pozitiei antalgice provocatade durere

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

Problema

-incapacitate de a-se odihni

Obiective

pacientul să beneficieze de somn atât calitativ, cât şi cantitativ, să doarmă 6-8hfără întrerupere în
aproximativ 3-4 zile- pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni bine din
primele 3 zilede la internare.

Diagnostic de nursing

-alterarea modului de somn provocat de durere si mictiunii frecvente

6 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI INLIMITE

NORMALE

38
Problema

-febra moderara-38,2*C

Obiective

-pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h-prevenirea

complicatiilor pe toata durata spitalizarii si dupa aceea

Diagnostic de nursing

-alterarea potentiala a temperaturii corpului(a termolegrarii) datorata posibilei infectii

urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite normale

7 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Problema

- anxietatea

Obiective

-Pacientul să beneficieze de siguranţă fără accidente.-Pacientul să beneficieze de siguranţă

psihică pentru înlăturarea stării deanxietate pe toată perioada spitalizarii

Diagnostic de nursing

-durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

8 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Problema

-deficit de cunostinte

Obiective

- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe, pe tot parcursul spitalizării-pacientul să dobândească

atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi

39
Diagnostic de nursing

-insuficienta cunoasteri a modului sanatos de viata caracterizat prinremisia litiazei

5.EVALUARE FINALĂ CAZ I

În urma intervenţiilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat următoarele:

Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic

vărsăturile nu mai persistă;

în urma discuţiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiile si riscurilecare pot

surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuiluiureteral

Se externează în stare VINDECATA, reuşind să aibe micţiuni spontane, să-şi goleascăcomplet

vezica, să nu mai fie anxios, având un vocabular de cunoştinţe bogat despre boala sa, cu
metode profilactice şi curative, pe care le va aplica în practică.

Educatia pentru sanatate la externare:

regim alimentar echilibrat;consum de lichide: 15-2litri/zievitarea efortului fizic, frigului şi

umezelii;menţinerea unui pH urinar: 6-6,5;tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverină,
Scobutil compus la nevoie;control în policlinică.REGIMUL PENTRU LITIAZA CALCICA
CONSTA IN :ALIMENTE PERMISE--carne de
vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,uleiuri
vegetale,faina,pastefainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boabe,sparanghel,tarte cu
fructe,cremegelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi gazoaseALIMENTE PERMISE IN
CANTITATE MICA-lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe
zi),cartofi,fasoleverde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pepene,portocale,ma
ndarine,str uguri,dulceturiALIMENTE INTERZISE-
maruntaie(ficat,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume
uscate,fructeuscate,piersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute
culapte,ciocolata,cacaua,alcooluri tari,piper,ardei,mustar DIUREZA-se va mentine o diureze de

40
peste 1500ml/24hTRATAMENT IN STATIUNILE-Olanesti-izvorul nr 24-Piscul Cainelui-
Raducaneni

Cazul 2

Pacientul V.L cu repetate colici renale în antecedente s-a prezentat

in Policlinica la Camera Urologie in data de 23.02 2018 fiind programat pentru internare si
interventiechirurgicala. Este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu
cu piafen, papaverină,dezinfectante urinare.,dar durerile în regiunea lombară au persistat.

1CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile
dedependenta si de independenta ale acestuia.;

1. Date stabile generale si individuale

NUME PRENUME LVÂRSTA:

M.C. ; 45 ani

RELIGIE-

ortodoxa

STARE CIVILA

-casatorit,1 copil

ADRESA:

Rosiorii de Vede

OCUPAŢIA: COMERCIANT

CULTURA-12 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

mama: nu cunoaste ; tatăl: ciroza hepatica

41
ANTECEDENTE PERSONALE:

-litiaza renala-purtator de dublu JJ de 8mm

MOTIVUL INTERNARII

-tratament de specialitate pe baza durerilor colicative înregiunea lombară, cu iradieri spre

organele genitale şi faţa internă a coapsei, disurie,astenie, adinamie, retentie de urina

DIAGNOSTIC LA INTERNARE:

Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad II

CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ: bune

OBICEIURI DE VIAŢĂ:

-alimentaţie mixtă; preferă carnea de porc şi de pasăre- consumă o cafea pe zi- fumează 10 ţigări
pe zi,-consumă alcool ocazional.

ALERGII:

-nu cunoaste

TRATAMENTE ANTERIOARE

:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrateocazional

GREUTATE:

75kg

INĂLŢIME:

1,98m

RELATII SOCIALE

– Reţeaua de susţinere:. soţie şi un copil, locuieşte într-o casăcorespunzătoare.

42
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze,nu este
alergic,poarta ochelari

2. Date variabile; Date fizice

(în momentul internării)Temperatura: 36C

CT.A. : 125-80 mm HgPuls: 80 pulsaţii/minutRespiraţie: 16 respiraţii/minutDiureza: 600

ml/24hScaun: 1 scaun/ziG = 75 kgÎ =1,98 m

b. Date psiho-sociale

apetit: scăzutsomn agitat, întrerupt din cauza durerii poziţia bolnavului este ghemuitfaţa
exprimă durere, agitaţie, ochi încercănaţi, privire anxioasădureri renale puternice cu iradiere spre
organele genitale şi faţa internă a coapsei;capacitatea de mişcare bună pacientul este
conştient, orientat temporo-spaţialoboseală, anxietateISTORICUL BOLII: - pacientul cu
repetate colici renale în antecedente,este purtator dedublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu
piafen, papaverină, dezinfectante urinare.Au persistat durerile în regiunea lombară şi a
fost trimis la spital pentru internareIn urma investigatiilor efectuate s-a stabilit localizarea
calcului de 3,5cm in bazinetulrinichiului drept,si pacientul este proogramat la interventie
chirurgicala peste 3zile„NEFROLITOTOMIE PERCUTANATA” de la internare

CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

a) RESPIRATIA

-frecventa-16r/min-amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica-zgomote respiratorii-normale-

respiratie de tip costal inferior

b)CIRCULATIA

-puls –frecventa de 80 pulsatii/minut-zgomote cardiace bine batute-TA cu frecventa de 125/80

mmHg

2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

43
-dentiţie bună-reflex de deglutiţie prezent

3 NEVOIA DE A ELIMINA

a) URINA

diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati

b)SCAUNUL

prezinta tranzit intestinal fiziologicorar:1ziculoare:in fct de alimentatiefara dificultate in

eliminarea intestinala

4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

-- tonus muscular păstrat

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

-terziri dese-somn necorespunzator calitativ si cantitativ

6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

- activitate fizică corespunzătoare- mobilitate articulară-veşminte alese după gust, adecvat

climatului statutului socio-cultural

7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITENORMALE- T=

36C

- piele de culoare roz- transpiraţii minime

8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE

SIMUCOASELE

- păr curat- fose nazale libere- dentiţie completă- mucoasa bucală umedă- unghii, piele curată- o
baie pe zi

9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-agitatie,confuzie
44
10 NEVOIA DE A COMUNICA

- acuitate vizuală-auditivă- sensibilitate tactilă- limbaj clar, precis

-privire semnificativă

11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI

SIVALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

-religie ortodoxa

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

- este multumit de tot ceea ce a realizat pana in prezent

13 NEVOIA DE A SE RECREEA

-citeste,in timpul liber merge la pescuit,dar pe perioada spitalizarii este impiedicat sa facaaceste
lucruri

14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

-cand se simte bine este dornic sa invete cat mai multe despre boala sa

2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIEManifestari de

dependentaSursa de dificultateProblema-

NU PREZINTA PROBLEME

2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCAManifestari de dependenta

-inapetenta-scadere in greutate-consum de lichide interzise-nerespectarea regimului alimentare

impus(fara carne,lactate,bauturi acidulate)

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-durere,inapetenta,dezgust alimentar,oboseala,slabiciune-sursa de ordin

psihic-lipsa de cunoastere a alimentelor permise
45
Problema

-perturbarea alimentatiei

3 NEVOIA DE A ELIMINAManifestari de dependentaa

-disurie,-hidronefroza(retentie de urina in bazinet si in calicele renal,produs de un obstacol)

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare produsa de un obstacol-durere la mictiune-

diminuarea debitului urinar

Problema

-alterare confortului legata de durere vie,disurie,

4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURAManifestari de dependenta

-dificultate de a merge-pozitie antalgica

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere

Problema

-alterarea confortului

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNIManifestari de dependenta

- nelinişte- somn agitat întrerupt de treziri repetate din cauza durerii lombare- stare
permanentă de somn- treziri frecvente- slăbiciune, oboseală

Sursa de dificultate

Sursa de ordin psihic- anxietatea- dificultate în a stăpâni stresul- schimbarea modului de viaţă-
nelinişte faţă de diagnostic si teama de interventia chirurgicala

Problema

46
-perturbarea somnului

6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACAManifestari de dependentaSursa de

dificultateProblema

NU PREZINTA PROBLEME

7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN

LIMITENORMALEManifestari de dependentaSursa de dificultateProblema

NU PREZINTA PROBLEME

8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE

SIMUCOASELEManifestari de dependentaSursa de dificultateProblema

NU PREZINTA PROBLEME

9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEManifestari de dependenta

- durere- agitaţie- facies crispat- insomnie- nelinişte- frică- gemete

Sursa de dificultate

Sursa de ordin psihic- nelinişte faţă de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare-

insuficienta cunoaştere a mijloacelor de rezolvare a problemelor -dificultate în asumarea rolului
de pacientSursa de ordin fizic-durere

Problema

- durere- anxietate

10 NEVOIA DE A COMUNICAManifestari de dependentaSursa de dificultateProblema

NU PREZINTA PROBLEME

11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI

SIVALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

47
Este accentuata in perioada acuta a bolii.Acepta ajutorul si informatiile primite de la echipade
ingrijire,Accepta tratamentul

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARIIManifestari de

dependenta

-descurajare,depresie

Sursa de dificultate

-sursa de ordin psihic-teama de nereusita a operatiei si afectarea posibila a rinichiului

Problema

-stare sufleteasa de tristete,asociata cu nemultumire,accentuaua la durere

13 NEVOIA DE A SE RECREEAManifestari de dependenta

-inactivitatea

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-dezechilibru(durere)-sursa de ordun psihologic-anxietate,stres

Problema

-dificultatea de a indeplinai activitati recreative

14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEAManifestari de

dependenta

-cunoştinţe insuficiente despre boala, despre prevenirea ei-necunoaşterea tratamentului preventiv

al bolii şi al regimului alimentar

Sursa de dificultate

-sursa de ordin psihic-anxietatea(sentiment de disconfort si de tensiune pe care le simte infata

problemelor sale)

48
Problema

-ignoranta

3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR

Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta,se potdefini

problemele pacientului si se poate pune Diagnosticul de nursing

1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCAProblema-

-perturbarea alimentatiei

Obiectiv

-pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare

Diagnostic de nursing

-dificultatea pacientulul de a se alimenta corespunzator regimuluiimpus de boala

2 NEVOIA DE A ELIMINAProblema

-alterare confortului legata de durere vie,disurie si hidronefroza

Obiectiv

-pana la externare pacientul sa beneficieze de o eliminare adecvata cantitaiv sicalitativ

Diagnostic de nursing

- alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretralicaracterizata prin dureri la

mictiune si hidronefroza de grad 2 a rinichiului drept

3 NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURAProblema

-alterarea confortului

Obiectiv-

in decurs de 4-6h pacintul sa se poata misca liber sa nu mai prezinte durere

49
Diagnostic de nursing

-alterarea confortului datoratata durerii calcului renal manifestata prin greutate in deplasare

4 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNIProblema

-perturbarea somnului

Obiectiv-

In 24-48h pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ

Diagnostic de nursing

-perturbarea calitatii somnului,datorata durerii hipogastricemanifestata prin treziri frecvente

5 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEProblema

- durere- anxietate

Obiectiv-

Pacientul sa prezinte o stare ameliorata ,sa nu mai aibe durere in 2-4h

Diagnostic de nursing-

alterarea echilibrului sanatatii,datorat durerii manifestat prinanxietate si teama

6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEAProblema -

ignoranta

Obiectiv

- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa cu care să poată dainformatii pe

tot parcursul spitalizarii cat si dupa aceea

Diagnostic de nursing

–ingnoranta fata de respectarea regimului medical,manifestat prinevolutie

nefavorabila a litiazei renale.
50
In urma analizei calcului extras s-a descoperit ca la baza acestuia sta acidul-uricPacientului ii este
adus la cunostinta regimul care trebuie sa il respecte pentru prevenirea complicatiilor

REGIMUL PENTRU LITIAZA URICA

ALIMENTE INTERZISE-carne de purcel, vitel, vanat, mezeluri,maruntaie,sardele,pastravi,

icre, legume uscate, cafea,ceai rusesc, tuica, rom, coniac, piper, mustar, ardei ALIMENTE
PERMISE IN CANTITATE MICA-carne de pasare, berbec, vaca, sunca(fiarta)somom, raci,
ciuperci, conopida, supe decarne, cacao, ciocolata,vin diluat, bere ALIMENTE PERMISE-
branza de vaci, cas, unt, smantana, ulei vegetal, malai, faina alba. macaroane, taietei, gris, oua
degaina, gelatina, morcovi,ceapa, salata verde, castraveti, ridichi, rosii, vinete, mere, pere, caise,
struguri, capsuni. ceaiuri detei, musetel, cozi de cirese, matase de porumb DIUREZA-trebuie
mentinuta la peste 1500ml/24h STATIUNI INDICATE- Caciulata, Borsec, Covasna, Olanesti

SE INDICA-1-2 lamai pe zi timp de 10-15 zile lunar

5 EVALUARE FINALA CAZ II

Pacientului i se scoate tubul de nefrostoma dupa 4 zile de la interventieDupa scoaterea tubului si

in urma ecografiilor rezulta ca pacientul nu mai prezintaHidronefroza,ambii rinichi functioneaza
la parametri normaliÎn urma intervenţiilor acordate pacientului de-a lungul celor cinci zile,
amobservat următoarele:-în urma discuţiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaşte
complicaţiile şiriscurile în urma nerespectării regimului alimentar -pacientul este hotarat sa
acumuleze cunostinte despre boala sa si sa previne recidivelePacientul se externeaza a 10 zi de la
internare vindecat si cu urmatoarele recomandari:-respectare regimului impus de litiaza urica-
evitare efortului fizic-evitarea umezelii si a frigului-control in policlinica peste 6 luni

Cazul 3

Pacientul B.M in varsta de 66 ani se prezinta la Spitalul Municipal din Rosiorii

de Vede, la SectiaUrgente acuzand: dureri violente în flancul stâng şi fosa iliacă stângă, cu
tulburări lamicţiune, greţuri, stare de rău general. Se suspectă o colică renală stângă, motiv
pentrucare se internează în spital, pentru precizarea diagnosticului.

51
1 CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile
dedependenta si independenta ale acestuia

1 DATE STABILEDate stabile generale si individualeNUME, PRENUME

: B.M

DATA NAŞTERII

: 13.02.1945

VÂRSTA

: 66 ani

RELIGIE

-catolic

NATIONALITATE

-maghiara

STARE CIVILA

-casatorit,4 copii

ADRESA: Comuna Troianul

OCUPAŢIA

: PENSIONAR

CULTURA-

6 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

52
mama: cardiac tatăl: hipertensiune arteriala

ANTECEDENTE PERSONALE:

-în copilărie a avut rujeolă,- în 1955 apendicectomie.-colici renale in urma cu aproximativ 5 ani

MOTIVUL INTERNARII-

tratament de specialitate,

dureri colicative în flancul stâng, cuiradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei,
greţuri. Balonări.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE-

Colică reno-uretrală

OBICEIURI DE VIAŢĂ:

-: alimentaţie mixtă; preferă carnea de porc, afumăturile, grăsimile, dulciurile, fructele

nuconsumă toxice. Ritm de viaţă: normal.

ALERGII:

-nu cunoaste

TRATAMENTE ANTERIOARE

:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrateocazional

GREUTAT

E: 62kg

INĂLŢIME:1,55cm

RELATII SOCIALE

– Reţeaua de susţinere: sotia si cei 4 copii.

RELATII FIZICE SI REACTIONALE

53
: grup sanguin: AB IV Rh pozitiv, are protezadentara,nu prezinta deficiente senzoriale,nu poarta
ochelari

2. DATE VARIABILEa) Date fizice (în momentul internării)

-Temperatura: 36,6°C-T.A. : 130-70 mm Hg-Puls: 84pulsaţii/minut-Respiraţie: 18

respiraţii/minut-Diureza: 1000 ml/24h-Scaun: 1 scaun/zi-G = 70 kg-Î =1,68 m

b). Date psiho-sociale

-apetit: normal-omn agitat-poziţia bolnavului este normală în decubit-faţa denotă tristeţe-dureri

colicative în flancul stâng, greţuri, balonări ; -capacitatea de comunicare nealterată- pacientul este
orientat temporo-spaţial-este neliniştit, obosit-tegumente uscate, reci

ISTORICUL BOLII:- boala actuală debutează brusc, cu dureri violente în flancul stâng şifosa
iliacă stângă, cu tulburări la micţiune, greţuri, stare de rău general. Se suspectă ocolică renală
stângă, motiv pentru care se internează în spital, pentru precizarea diagnosticului.

CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

a) RESPIRATIA

-frecventa-18r/min-amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica-zgomote respiratorii-normale-

respiratie de tip costal inferior -nu prezinta tuse,dispnee

b)CIRCULATIA

-puls –frecventa de 84b/min-zgomote cardiace bine batute-TA cu frecventa de 130/70mmHg

2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

-dentiţie bună-reflex de deglutiţie prezent

3. NEVOIA DE A ELIMINA

a) URINA

54
diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati

b)SCAUNUL

prezinta tranzit intestinal fiziologicorar:1ziculoare:in fct de alimentatieforma-

cilindricafara dificultate in eliminarea intestinala

4. NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

-tonus muscular păstrat

5. NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte

6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

-,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa se dezbracesingur -

mobilitate articulară

-tonus muscular normal-vestimentaţie sugerează apartenenţa la un grup social,

profesionalveşminte alese după gustul pacientului

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI INLIMITE

NORMALE

- T=36,6 C

C- pacientul prezintă tegumente reci, uscate, palide- transpiraţii minime

8. NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJATEGUMENTELE

SI MUCOASELE

-păr curat-unghii, piele curată-o baie pe zi-urechile sunt curate-nasul prezintă o mucoasă umedă-
dentiţie bine adaptată la cavitatea bucală umedă

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-este lucid dar cand este bolnav este foarte speriat de evolutia bolii

55
10. NEVOIA DE A COMUNICA

-organele de simţ funcţionează adecvat;- exprimarea clară a gândurilor - relaţie armonioasă

cu familia, pretenii- debitul verbal este uşor, ritm moderat

11. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI

VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

- foloseşte obiecte religioase (biblie, lanţ cu cruce)- se roagă- citeşte cărţi religioase

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

- dragoste faţă de muncă, de familie, de nepoţi- satisfacţie pentru realizările obţinute

13. NEVOIA DE A SE RECREEA

- faceplimbări- în lipsa durerilor citeşte cărţi, biblia- exerciţii fizice uşoare

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIEManifestari de

dependentaSursa de dificultateProblema

NU PREZINTA PROBLEME

2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCAManifestari de dependenta

-greturi si varsaturi-regurgitatie-inapetenta,scadere in greutate-hidratare insuficienta-ingestie de

alimente ce nu satisfac nevoile organismului

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-ingestie de alimente grase,picante-masticatie insuficienta-mese copioase-

sursa de ordin psihic-insuficienta cunoastere a unei alimentatii adecvate

Problema

-greturi si varsaturi-perturbarea alimentatiei

56
3 NEVOIA DE A ELIMINA

a) URINA

diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati

Manifestari de dependenta

- oligurie- dificit de a urina- durere la micţiune disurie-edeme la membrele inferioare(mai albe)

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare(eliminare inadecvata)-durere la mictiune-intoleranta

digestiva-alimentatie neadecvata

Problema

-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie-greata-salivatie

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-durere,insotita de greata

Problema

-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA Manifestari de

dependenta

-dificultate de a merge-pozitie antalgica

Sursa de dificultate

-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere

Problema

-alterarea confortului

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI Manifestari de dependenta

57
- dificultate de a dormi-ore insuficiente de somn- treziri frecvente-somn agitat, doarme 3-4 ore
pe noapte

Sursa de dificultate

-micţiuni frecvente-dureri la micţiune-anxietatea-nelinişte faţă de diagnostic, tratament-

neacceptarea bolii-nervozitate

Problema

-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni

6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACAManifestari de dependentaSursa de

dificultateProblema

NU PREZINTA PROBLEME

7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

Manifestari de dependent Sursa de dificultate Problema-

NU PREZINTA PROBLEME

8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE

SIMUCOASELEManifestari de dependentaSursa de dificultateProblema

NU PREZINTA PROBLEME

9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEManifestari de dependenta-

durere- facies crispat- nelinişte - insomnie datorată micţiunilor frecvente şi durerilor colicative

Sursa de dificultate

-sursa de ordin psihic- stres, nelinişte faţă de diagnostic, tratament procedurile dediagnosticare-
insuficienta cunoaştere a posibilităţilor de rezolvare a problemelor

Problema

- durere- anxietate

58
10 NEVOIA DE A COMUNICA Manifestari de dependent Sursa de dificultate Problema-

NU PREZINTA PROBLEME

11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI

VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA

Manifestari de dependent Sursa de dificultate Problema-

NU PREZINTA PROBLEME

12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

- dragoste faţă de muncă, de familie, de nepoţi- satisfacţie pentru realizările obţinute

13 NEVOIA DE A SE RECREEA

- faceplimbări- în lipsa durerilor citeşte cărţi, biblia- exerciţii fizice uşoare

14 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

- dorinţa şi interes în acumularea cunoştinţelor, deprinderi privind boala sa.

Manifestari de dependenta

- cunoştinţe insuficiente despre boală, a măsurilor de prevenire a ei, a tratamentului-interpretarea

greşită a informaţiei

Sursa de dificultate

-anxietate-nelinişte faţă de diagnostic, tratament-evenimente ameninţătoare, spitalizare,

boalăneînţelegerea informaţiei

Problema

-deficit de cunostinte

3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR 1 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

59
Problema-

greturi si varsaturi-perturbarea alimentatiei

Obiectiv

- pacientul să nu mai prezinte greţuri şi vărsături în 24 h-pacientul sa reia in greutate minim 1kg
pe toata durata spitalizarii

Diagnostic de nursing-

greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturisi varsaturi

2 NEVOIA DE A ELIMINA

Problema

-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie

Obiectiv –

pacientul sa reuseasca sa urineze fara dureri in decurs de 5 zile

Diagnostic de nursing

-alterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor renalimanifestata prin durere la
urinare

3 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

Problema

-alterarea confortului

Obiectiv-

pacientul sa-si poate relua activitatea zilnica fara dureri in maxim 3 zile

Diagnostic de nursing-

60
imposibilitatea efectuarii activitatilor zilnice din cauza durerilor provocate de litiaza renla
manifestata prin inactivitate

4 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

Problema

-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni

Obiectiv

- pacientul să beneficieze de somn atât calitativ şi cantitativ, să doarmă 6-8h fărăîntrerupere în

aproximativ 3-4 zile- pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni bine
din primele 3 zile de la internare

Diagnostic de nursing-

insomie, datorata durerilor provocate de calculi,manifestata prinincapacitatea de a se odihni

5 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Problema

- durere- anxietate

Obiectiv

Pacientul să-şi exprime diminuarea anxietăţii şi durerii în decurs de 48 h.

Diagnostic de nursing

durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Problema

-deficit de cunostinte

61
Obiectiv

- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa mijloacele profilactice şi

curative în decurs de 5 zile

Diagnostic de nursing-

posibile complicatii ale aparatului renal datorat insuficienteicunoasteri a masurilor

de prevenire a litiazei renale

5 EVALUAREA FINALA CAZ III

Pacientul B.M. s-a internat în secţia de interne a spitalului Municipal din Rosiorii de Vede, din
cauza unor colici renale însoţite de dureri în regiunea organelor genitale şi partea internă a
coapsei. După stabilirea diagnosticului de certitudine de litiază renală stângă pacientul a
respectatîndeaproape toate indicaţiile primite, având o conduită în deplină concordanţă
cuobiectivele stabilite în planul de îngrijire.

Drept urmare pacientul se externează în stare ameliorată, dar având suficiente cunoştin ţelegate
de afecţiunea sa, de metodele profilactice şi curative fiind încrezător în forţele proprii şi în
capacitatea cadrelor medicale de a-l ajuta să depăşească stadiul de pacient.

La externare i s-a recomandat:

-cura de diureză;- evitarea eforturilor fizice;- evitarea frigului şi a umezelii;- respectarea

regimului igieno-dietetic;- control după 30 zile la policlinică.

Concluzii

Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca viitoare asistentă
medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de litiază renală, pe care i-
am luat în studiu.

Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând internare şi asistenţă
medicală de specialitate.

62
 Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor
pacienţi: puls , T, T.A., trebuie măsurate, notate şi interpretate zilnic şi raportate
medicului.

De asemenea şi diureza, forma consistenţa şi culoarea scaunelor corelate cu cantitatea delichide

care trebuie să acopere necesităţile hidrice ale pacientului.

În urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul
efectuăriistagiului practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă, de
ogravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt şinu
se respectă cu stricteţe regimul igieno-dietetic şi medicamentos.

În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în buna evoluţie a bolii
prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin asigurarea unui regim
dietetic în conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul tratamentului litiazei renale, o
foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului.

În cazul în care se impune o intervenţie chirurgicală, este necesar ca pacientul să fie pregătit
psihic şi fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate
şi asistenteimedicale.

Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strânsă între asistentă, pacient şifamilia
acestuia pentru a se putea realiza un plan de îngrijire ca să aibă în vedere toate nevoile
pacientului şi să poată interveni prompt în vederea satisfacerii acestor nevoi.

Pentru a putea favoriza o evoluţie bună a bolii pe lângă tratamentul medicamentosasistenta

alături de echipa de sănătate, de îngrijire trebuie să rezerve mai mult timp discuţiilor cu pacienţii
şi reţeaua lui de susţinere

Consider că introducerea metodei de îngrijire în Nursing a pacientului precum şi a dosarului de

Nursing în practica curentă trebuie făcută numai după o pregătirecorespunzătoare a tuturor
asistentelor;

63
 In activitatea de îngrijire a pacientului asistenta medicală generalistă trebuie să se bazeze şi
pe ajutorul concret al familiei care poate influenţa pozitiv moralul pacientului
grăbindu-i vindecarea;

O atenţie deosebită trebuie să o acordăm educaţiei pentru sănătate a pacientului atât întimpul
internării acestora cât şi după externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).

64
 Bibliografie

1.Borundel C.- Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed. ALL, Bucureşti 1995

2 Titircă L.- Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, Ed. ViaţaMedicală
Românească, Bucureşti 2003

3 Titircă L.- Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală, Bucureşti 1998

5 Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar

Ed.ViataMedicala Romaneasca.Bucuresti 2008

6 Balta G-Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti1983

7 Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti1983

8 Prof.dr.CosticaI.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007

9 Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed

M.A.S.T.Bucuresti 2008

10 Aurel ArdeleanCalin Istrate Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001

Ionel Rosu

RESURSE INTERNET http://www.romedic.ro http://www.ecureme.com

65