INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

MOTTO:

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN

ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE

MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L

MAI POATE DARUI . “

CUPRINS :

Partea I :
1. Aparatulgenital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ;

1
 2. Prezentarea bolii :
-definitie ;
-etiologie ;
-manifestari clinice ;
-diagnostic clinic si diferential ;
-investigatii paraclinice ;
-evolutie si prognstic ;
-complicatii ;
-tratament .
Partea a II - a :
1. Notiunidespre nursing :
=definitie ;
=teoria Virginiei Henderson pe scurt ;
=functiile si rolul asistentei medicale .
2. Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian :
-internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor ,

2
transportul , primirea in sectie .
3. Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian :
-baia , lenjeria , masa .
4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian :
- comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ;
- functiile vitale ;
- urmarirea aparitiei complicatiilor .
5. Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu
chist ovarian :
=participarea asistentei la examenul clinic general ;
=participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist
ovarian ( fise tehnologice ) .

6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :

-ingrijiri in urgenta ;
-ingrijiri pre- si postoperatorii .
7. Educatia pentru sanatate .

3
8. Extemarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de
transport , pregatire fizica si psihica ) .
Partea a III -a :
Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) .
Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu
chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente -nota personala )

Bibliografie .

4
 CONTINUTUL LUCRARII :
Lucrarea contine trei parti in care sunt incluse : notiuni de anatomie si fiziologie
referitoare la aparatul genital feminin , respectiv ovarului . Sunt prezentate definitia ,
etiologia , manifestarile clinice , diagnosticul clinic si diferential , investigatii paraclinice ,
evolutie si prognostic , complicatii si tratament .
Partea a doua a lucrarii cuprinde :
= notiuni despre nursing ( definitie , teoria Virginiei Henderson pe scurt , functiile si
rolul asistentei medicale ) ;
= asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian ( intrarea , preluarea si
gestionarea efectelor bolnavei cu chist ovarian , pastrarea documentelor , transportul ,
primirea in sectie ) ;
=asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian ( baia , lenjeria , masa ) ;
= supravegherea pacientei cu chist ovarian ( comportament - pozitie , expresie , somn ,
pofta de mancare - , functiile vitale , urmarirea aparitiei complicatiilor ) ;
= participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei (participarea
asistentei medicale la examenul clinic general si la investigarea paraclinica a bolnavei cu
chist ovarian - fise tehnologice ) ;

5
 =ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian ( ingrijiri in urgenta , pregatire pre- si
postoperatorie ) ;
= educatia pentru sanatate ;
= externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de transport) . Partea a
treia a lucrarii contine prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei
zile ) .
La finalul lucrarii se vorbeste despre concluziile trase despre ingrijirea pacientelor cu
chist ovarian in urma ingrijirii acordate acestor paciente - nota personala .
Bibliografia lucrarii este deasemenea prezentata in finalul partii a treia unde vor fi notate
cartile si manualele de specialitate care au ajutat la realizarea proiectului de diploma .

6
 PARTEA I :

1 . Aparatul genital feminin - notiuni de anatomie si fiziologie :

Aparatul genital feminin este format din :
- organe genitale externe :
=vulva ;
=glanda mamara ;
-organe genitale interne :
=ovar ;
=trompe ;
=uter ;
=vagin .

VULVA:

In ansamblu , vulva are forma unei fante , alungite in sens sagital . Ea cuprinde
totalitatea organelor genitale externe feminine .

7
 Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument . Fata
externa prexinta peri si glande sebacee mari , iar fata interna vine in raport cu labiile
mici .
Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana , formand comisura anterioara ,
situata pe muntele pubian ( Venus ) .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata
la mica distanta de anus .
Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase , prezentand o fata
externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa ,
in raport cu labia mica opusa .Anterior , inainte de a se uni , labiile mici se dedubleaza
in doua pliuri :
*unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul
clitoridian ;
*celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian
.
Posterior de clitoris , sub fraul clitoridian , se deschide orificiul sau meatul extern al
uretrei .

8
 Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al
uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine .
Aparatul erectil al vulvei este format din :
- clitoris :organ erectil , nepereche , care poate fi omologat cu penisul;este format din
doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul
clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian ; la acest nivel
se afla glande sebacee ;
- bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile , analogi corpului spongios al penisului ,
situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal , in profunzimea labiilor mari si in
imediata vecinatate a orificiului vaginal.
Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul , descriind o potcoava deschisa
posterior .
Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos , iar medial si posterior au
raporturi cu glanda Bartholin .
Glandele vulvei sunt :
=glande vestibulare mici , situate pe fata interna a labiilor mici , care secreta mucus ;

9
=glande vestibulare mari sau glande Bartholin , dreapta si stanga , situate de o parte si de
alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari .
Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos , iar medial cu
mucoasa vaginului . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si
himen . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual , secretand un lichid vascos
si dens .Infectia acestor glande se numeste bartolinita .

GLANDA MAMARA = MAMELA :

Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele, substanta
nutritiva necesara cresterii copilului .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu
evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare
feminine .
Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara ,
cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . Este separata de torace prin santul submamar .
Consistenta ei este renitenta sau moale , in functie de varsta .Volumul este redus
prepubertar , dupa care creste brusc , iar la menopauza se reduce din nou .In portiunea sa

10
mijlocie , glanda mamara prezinta areola si mamelonul .
Areola este o regiune care inconjoara mamelonul , de culoare bruna care contine glande
sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina , formand tuberculii Morgagni .
In timpul sarcinii , diametral areolei creste , se pigmenteaza mai intens , iar tuberculuii
Morgagni , devin glande mamare accesorii care secreta colostrul, luand numele de
tuberculii Montgomery . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin
contractie determina erectia areolei .
Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei , in al carui varf se
deschid 15 -20 de orificii ale canalelor galactofore . In structura lui intra fibre musculare
ce formeaza muschiul manilar , prin contractia caruia se produce erectia mamelonului .
Glanda mamara este formata din 12 -20 de lobi , separati prin septuri conjunctive
.Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta
laptele .

VAGINUL :

Este organul feminin al copulatiei . Este un canal cilindric , musculo-membranos ,

11
extensibil si elastic , de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . Prezinta doi pereti ,
unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt .
Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . Vaginul se intinde de-a lungul
diafragmei pelvine , formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. Extremitatea
inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o
membrana = himen .
Extremitatea superioara se insera pe colul uterin , formand fundul de sac vaginal
( anterior , posterior , si doua laterale ) . Fundul de sac posterior este acoperit de
peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas , locul unde se pot punctiona
eventualele colectii peritoneale .
Raporturi :
- anterior : vezica urinara si uretra ;
- posterior : rectul ;
- superior : uterul ;
- inferior : perineul .
Structura :
> tunica externa sau adventicea , formata din tesut conjunctiv elastic ;

12
 > tunica medie sau musculara , formata din fibre musculare netede dispuse in retea ,
cu un strat circular intern si unul longitudinal extern;
> tunica interna sau mucoasa , formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos ;
mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste
transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale ;
Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric .

UTERUL:

Este un organ musculo-cavitar , nepereche de forma unui trunchi de con , cu baza mare
superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . Uterul are trei
portiuni :
□ corpul uterin , este portiunea superioara mai lata ;
□ istmul uterin , portiunea dintre corp si col ;
□ colul uterin , portiunea inferioara ma stramta , lunga de circa 3 cm , cilindric si
care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului ; datorita insertiei
vaginului , colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal .

13
 In interiorul uterului se afla cavitatea uterina , mai larga la nivelul corpului uterin , care
se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical. Canalul cervical se
intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern .
Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine , nulipare sau multipare : la
virgine si nulipare este inchis , iar la multipare este intredeschis. Dimensiunile uterului
difera : la nulipare , lungime 6 cm , latime 4 cm , grosime 2 cm .
In timpul sarcinii dimensiunile cresc , uterul devenind organ abdominal . Axul
longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior =
unghi de versiune 90 -100 grade . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin
conduce la :
❖ retroversie , uter deviat posterior ;
❖ anteroversie , uter deviat anterior ;
❖ lateroversie , uter deviat lateral ;
Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate.Mentinerea in
pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie :
o peritoneul , care se reflecta de pe vezica urinara pe uter , acopera fata
anterioara , fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a

14
 rectului ; o ligamentele largi sau late , sunt lame peritoneale , patrulatere ,
alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine , superior se afla trompele
uterine ;
o ligamentele rotunde , sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse
intre unghiul lateral al uterului , patrund in canalul inghinal si se termina la
nivelul labiilor mari ; o ligamentele utero -sacrate ;
o ligamentele utero-lombare .
Uterul este alcatuit din trei tunici :
> tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu , sub
care se afla tesut conjunctiv lax ;
> tunica musculara sau miometru , este formata din fibre musculare
dispuse radiar , spiralat si longitudinal ; aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda
in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice , puternice , necesare expulziei
fatului ;
Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) , dar in timp ce arterele isi
pastreaza peretii normali , venele i-au pierdut , astfel incat sangerarea uterina nu poate fi
oprita decat prin contractii uterine ;

15
 > tunica mucoasa sau endometru , este diferita la
nivelul corpului uterin :
• endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un
epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande ; este
hormonodependenta ;
• endocolul inveleste colul uterin si este format dintr- un
epiteliu prismatic cu putine glande , dar mai dezvoltate .
Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. Daca
fecundatia nu s-a produs , transformarile regreseaza , iar mucoasa se elimina constituind
menstruatia .Daca fecundatia s-a produs , transformarile continua , mucoasa devine apta
pentru a hrani oul , numindu-se decidua .
Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina , ramura a arterei iliace
interne .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul :
- utero-vaginal ;
- ovarian .

16
 TROMPELE UTERINE :

Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase , avand o lungime de circa 10

cm . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral
al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar.
Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni :
♦ uterina : este situata in peretele uterin , in care se deschid prin ostiul uterin ;
♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului ; este
ingusta ;
♦ ampulara : mai dilatata , care inconjura ovarul ;
♦ infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care
reprezinta mucoasa ; portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al
trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul .
Trompele sunt in raport cu :
- colonul sigmoid ;
- ansele intestinului subtire .

17
 Structura trompelor uterine :
□ seroasa peritoneala , reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu
vase si nervi ;
□ tunica musculara , formata din fibre musculare netede , dispuse longitudinal
extern si intern si circular mijlociu ;
□ tunica mucoasa , puternic cutata , formata dintr-un epiteliu cilindric
unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase .
Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . Secretia mucoasa protejeaza
si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. Implantarea oului in peretele trompei ,
datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . Oul se poate dezvolta aici
maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe , cu hemoragie masiva .Este sarcina extrauterina
rupta care este o mare urgenta chirurgicala .
Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :
> arterele provin din artera ovariana si artera uterina ;
> venele sunt satelite arterelor ;
> limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari , latero- aortici ;
> nervii provin din plexul : ovarian , uterin ;

18
 > nervi mezenterici .

OVARUL:

Ovarul este glanda sexuala feminina . Este o glnada pereche , mixta , cu functie
exocrina ( produce celulele sexuale feminine , ovulele ) , si functie endocrina ( secreta
hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) . Forma si raporturi :
Ovarul are forma ovoida , turtit in sens latero-medial si prezinta :
= 2 fete mediala si laterala ;
= 2 margini : libera si mezo-ovariana ;
= 2 extremitati : tubara si uterina .
Dimensiunile ovarului adult :
• lungime ~ 3 cm ;
• latime ~ 2 cm ;
• grosime ~ 1 cm .
Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame , atrofiindu-se dupa menopauza . Ovarul

19
se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar , de unde migreaza in micul bazin ,
inainte de nastere .
Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit
de epiteliul germinativ .Ovarul este asezat in bazinul mic , in loja ovariana .
Raporturi :
□ anterior si inferior :- ligamentul lat sau larg al uterului ;
- artera ombilicara ;
□ superior : artera si vena iliaca externa ;
□ posterior : -ureter ;
-artera si vena iliaca interna ;
□ medial : -trompa uterina si mezosalpinx ;
-ansele intestinului subtire ;
-sigmoidul ( pentru ovarul stang );
-apendicele ( pentru ovarul drept ).
Structura ovarului :
❖ epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu , cubic sau pavimentos ;
❖ albugineea care prezinta :

20
 = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata ;
= o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in
diferite stadii evolutive sau involutive .
La nastere , foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 - 400000 in ambele ovare .
Dintre acestia , ajung maturi doar 300-400 , restul involueaza.

Maturarea foliculara :

Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu

turtit , se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar , iar din
acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .
Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat
excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa .Ovocitul din foliculul matur
este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care
este haploid .
In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. Dupa ovulatie
, foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina temporara sau de timp

21
mai indelungat , daca ovulul este fecundat). Daca ovulul nu a fost fecundat , corpul galben
involueaza si se transforma in corp alb .
Vascularizatia ovarului :
- arterele provin din : artera ovara si artera uterina , care formeaza o arcada preovariana
din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi ;
- venele urmeaza dispozitia arterelor ;
- limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici .
Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni
hipofizari cat si a unor tulburari vasculare .

2 . Prezentarea bolii :

DEFINITIE:

La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice, vegetante ,

endocrine , solide .
Tumorile chistice de ovar :

22
 Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide , chisturi mucoide sau enteroide ,
chisturi seroase , chisturi foliculare , luteinice , precum si endometrioamele ovarului .

ANATOMIEPATOLOGICA :

a) chisturile dermoide :

Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) , au sediul mai ales in dreapta ,
sunt mai mici de volum , adesea uniloculare , de consistenta pastoasa , cu parti dure .
Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben - cenusiu. Peretele
chistului dermiod este gros . In interiorul chistului , pe peretele lui se gaseste o
proeminenta , papila chistului dermoid , la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni
reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara .
Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par , unghii, tesut
nervos ) , mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos , cartilaginos sau
musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala , tesut tiroidian , etc .) .Cateodata se
gasesc fragmente de organe ( limba , ochi ) sau chiar fragmente de embrion .

23
 PATOGENIA CHISTULUI DERMOID :

Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive , care a fost
inclusa , din cauze necunoscute , aproape de iminenta germinitiva .

b) chisturile mucoide :
Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. Ele sunt de cele mai multe ori
unilaterale , de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri , cand destind
considerabil abdomenul .
Forma lor este sferica sau boselata .Culoarea este obisnuit sidefic, continutul este un
lichid mucos , filant , putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos .
Histologic , peretele chistului este format din doua straturi :
□ un strat extern , fibros , format din tesut conjunctivo -elastic , cu vase sanguine si
limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat ;
□ un strat intern epitelial , format din celule calciforme sau cilindrice , ciliate sau
neciliate , cateodata atipice .
Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel .

24
c) chisturile seroase :

Sunt uni sau multiloculare , cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin ,
rareori brun . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . Peretele chistului
seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial .
Stratul intern este un epiteliu unistratificat , de obicei ciliat si nesecretant . Vegetatiile
sunt destul de rare . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi
se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian .
Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie
in interior , fie in afara lor , cand se transforma in chisturi vegetante .

d) chisturile foliculare :

Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) , cu continut lichidian ,

bogat in foliculina .Bolnava prezinta hemoragii prelungite , fara dureri , instalate dupa o
perioada relativa de intarziere a menstruatiei , endometrul este hipertrofiat glandulo-
chistic .

25
e) chisturile luteinice :

Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este
alcatuit dintr-un strat de celule granulare , dedublat de celule tecale ; in chistul luteinic se
gasesc celule luteinice ) .

f) endometrioamele ovarului sunt rare ;continutul lor este hematic .

SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR :

Durerea este inconstanta .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Se intalneste

amenoree sau oligomenoree . Mai rar , evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau
menoragii .
Dismenoreea este frecvent intalnita , asociata uneori cu congestia sanilor . Semnele de
compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg
sau cand tumora este mare , cu evolutie abdominala .
Compresiunea vaselor iliace , in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa
se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare ; in cazul chisturilor mari

26
abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort , palpitatii , puls
accelerat ) .
Semnele fizice sunt variabile , dupa cum tumoarea este pelviana , abdominala sau
intraligamentara .In stadiul pelvian , la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda , cu
suprafata neteda , de consistenta remitenta , care este independenta de uter , cu mobilitate
apreciabila , spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis .
In stadiul abdominal , chistul a devenit voluminos , pierde contactul cu f.d.s. vaginale ,
tinde a emigra in pelvis , dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza .
Examenul abdomenului ne da date concludente .La inspectie se observa marirea de volum
a abdomenului . La palpare apreciem volumul tumorii , consistenta , conturul regulat sau
boselat .
Percutia arata matitate , cu limita superioara de forma unei linii curbe , cu convexitatea
superioara . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore ,
elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica , cand flancurile sunt mate , iar
regiunea ombilicala sonora .
De asemenea , matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei

27
bolnavei . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului . Colul
uterin este sus situat .
Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . Colul si
uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii , cateodata impinse lateral de partea
opusa tumorii , cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile .
Intr-unul din f.d.s. lateral al vaginului , se gaseste o tumoare rotunda remitenta , imobila .

EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE:

Chisturile ovariene au o evolutie lenta .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal
se face in multi ani .Cand nu survin complicatii , chistul ovarian poate sa ajunga sa
influenteze starea generala .

COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE:

= torsiunea pediculului chistului , care , de obicei este dramatica ; ea se caracterizeaza

printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc , puls mic , dispnee , fata
palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o marire brusca de volum ;

28
= ruptura chisturilor de ovar , este o complicatie rara ; ea poate fi spontana sau
consecutiva unui traumatism ; tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic
( durere violenta , greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ) .
La tuseu , palpare , chistul este de volum scazut , uneori disparut . Hemoragia
intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism , torsiuni sau punctii . Se
manifesta prin marirea de volum a chistului , marirea consistentei lui si chiar prin
simptome de hemoragie interna .
= infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic ; el se poate infecta prin punctii ,
torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic

= cancerizarea chistului : clinic , cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de

volum a chistului care devine neregulat si imobil , prin aparitia unei ascite , punctia
chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .

DIA GNOSTIC POZITIV:

Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor

29
enumerate . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de
anexe :
- mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand
tumoarea tine de anexa ;
- existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de
anexe ; explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile
de chist ovarian cavitatea uterina turtita , uterul deplasat , trompele alungite pe
conturul tumorii .

DIAGNOSTICDIFERENTIAL :
Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina , sarcina extrauterina , tumorile
chistice de epiplon si mezenter , rinichiul ectopic , etc .

TRATAMENT:

Este chirurgical : extirparea chistului .

30
 INVESTIGATIIPARACLINICE UTILE:

1 . Religrafia gazoasa :
Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se
poate simti santul de delimitare si uterul .

2 . Celioscopia:

Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului; permite

punctia unor formatiuni chistice ovariene , localizarea sediului obstructiei tubare ,
precizarea cauzelor unor dureri pelvine .
Poate evita o laparotomie .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie
intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic .

Partea a II -a :

31
 I) Notiuni despre nursing:
Definitie :

a) Definitia O.M.S. : nursingul este o parte integranta a sistemului de

ingrijire a sanatatii cuprinzand :
- promovarea sanatatii ;
- prevenirea bolii ;
- ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic , mental , psihic , handicapati ) de toate varstele ,
in toate unitatile sanitare , asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala .
b) Definitia Virginiei Henderson :
“ Sa ajuti individul , fie acesta bolnav sau sanatos , sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare , sa ajuti individul , fie bolnav sau sanatos , sa-si foloseasca fiecare actiune
pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa aiba taria , vointa
sau cunosterea , necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si
poarte de grija singur cat mai curand posibil .”

32
 Teoria Virginiei Henderson pe scurt:

Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt

urmatoarele :
• postulate ;
• valori ;
• elemente :
> scopul profesiei ;
> telul activitatii ( beneficiarul );
> rolul activitatii ;
> dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate );
> interventia acordata ;
> consecintele .
POSTULATELE:
Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . Ele sunt recunoscute si

33
acceptate ( nu trebuie demonstrate ) .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei
Henderson sunt :
■ orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste ;
■ individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale ;
■ cand una din nevoi ramane nesatisfacuta , individul nu este “complet” “intreg
“ , “ independent “
VALORILE :

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :

□ asistenta poseda functii care sunt proprii ;
□ cand asistenta preia din rolul medicului , ea cedeaza o parte din functiile sale unui
personal necalificat ;
□ societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor , pe care nu poate sa-l primesca
de la nici un alt personal .
ELEMENTELE :
Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt :

34
a) scopul profesiei este :

> de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa , in asa
fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi ;
> de a favoriza vindecarea ;
> de a asista muritorul spre un sfarsit demn .
Membrii acestei profesii tind spre un ideal .Fiind insa realisti , neputand sa-l atinga ,
accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili
independenta personelor ingrijite .

b) obiectivul :

Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul , adica persoana sau grupul de

persoane spre care este indreptata activitatea .In atingerea obiectivului se tine cont de
faptul ca individul bolnav sau sanatos , formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor
umane , dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul .

35
c) rolul profesiei :

Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca

persoana ) , de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si
satisfaca cerintele mai usor si fara handicap .

d) sursa de dificultate :

Dificultatile intalnite la pacient , care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din
nevoile sale , sunt cauzate de o lipsa :
- de forta ;
- de vointa ;
- de cunostinte .
Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este
data sursa de dificultate .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de
profesiunea de asistent medical .

36
e) interventie aplicata persoanei :
Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . Interventia va fi
orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei .

f) consecintele :

Sunt rezultatele obtinute ......... “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea”

independentei.........atingerea scopului .

Functiile si rolul asistentei medicale :

Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi , familii si grupuri sa optimizeze si sa

integreze functiile fizice , mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii
de sanatate .
“ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa
sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur , daca ar fi avut forta , vointa sau cunostintele

37
necesare .
Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si
recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson . Functiile asistentei
medicale sunt :

A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa , temporar sau
definitiv in :

□ ingrijiri de confort , atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii
; ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta , de natura bolii , de alte
dificultati fizice , psihice sau sociale ;
□ stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii ;
□ le transmite informatii , invataminte , asculta pacientul si il sustine ;
□ este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune
de viata si sanatate .

B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie , de

38
 tratament sau readaptare , observa la pacient modificarile provocate de boala sau
tratament si le transmite medicului;

C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul

sanitar , social , educativ , administrativ , etc . si participa la activitati
interdisciplinare .
Exemplu

- actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic , psihic , social ;

- actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale .

Alte functii :

@) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei , acela de a se

ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi
nu poate .
Aici sunt cuprinse functiile : tehnica , preventiva , de umanizare a tehnicii , de psiholog ,

39
ca si functiile din codul asistentei medicale :

> promovarea si mentinerea sanatatii ;

> prevenirea imbolnavirilor ;
> ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea .

Aceasta cere din partea asistentei :

o sa acorde direct ingrijirea ; o sa
educe pacientii ;
o sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii ; o sa participe plenar la
activitatea echipei de asistenta sanitara ; o sa dezvolte practica nursingului pe
baza gandirii critice si a cercetarii .

@) functia educativa : educare pentru sanatate .

Aceasta functie presupune , alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice - de
a sti sa comunici , de a sti sa fii convingator .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient
-asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine , practicanti , studenti

40
( educarea personalului de nursing ) .

@) functia economica : de gestionare ; gestionarea serviciului , organizarea timpului ,

precizarea prioritatilor de aprovizionare ,etc .

@) functia de cercetare :
Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice , dar si aceasta pe fondul
unei pregatiri profesionale si morale superioare .Asistenta ca participanta in echipa de
cercetare alaturi de medic , devine o componenta importanta .
Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala , multidisciplinara ,
multisectoriala ) , asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai
ales cercetare in nursing .

II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian:

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav ; el se
desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate , este nevoit

41
sa recurga la ajutorul oamenilor straini .
Astfel , personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze
cat mai mult . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul .
Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei , factor indispensabil
pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire , in
vederea recastigarii sanatatii celei internate .
Greselile facute cu ocazia internarii , greu de reparat mai tarziu , provoaca ingrijorarea
si neincrederea bolnavei , ceea ce va dauna procesului de vindecare .
Din acest motiv , este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de
la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nou- sosita .
Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist
.Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata .Aici se completeaza foaia
de observatie clinica si datele de identitate .
Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . In acest scop , acesta va culege
datele anamnestice de la bolnava , date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei
.

42
 Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava
va fi internata . Pentru hainele preluate si depuse la magazie , se va elibera bolnavei un
bon de preluare , iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la
administratia spitalului cu un proces verbal , din care un exemplar se preda bolnavei .
Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija , indiferent de starea lor .Chiar din momentul
preluarii , bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. Hainele vor fi puse pe
umerase , prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei , vor fi
invelite intr-o manta de doc , inchisa din toate partile , pentru a le feri de praf , murdarie ,
dupa care vor fi date la magazie .
Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce
i s-a acordat , va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital .
Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor .Transportarea bolnavilor
nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se
deplaseze singuri .
O alta categorie de bolnavi , desi se pot deplasa singuri , din cauza nesigurantei in
mers , nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti .Pe acesti bolnavi , in

43
cadrul deplasarilor in incinta spitalului , in sectie sau in alte sectii , este suficient daca
asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers .
Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre
salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune , evitand agravarea
durerilor , contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale
multumitoare .
Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere
:
- pregatirea din timp pentru transport ;
- asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie
cea mai comoda : decubit dorsal , iar partile dureroase sa fie menajate ) ;
- pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers ;
- pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului
si va lua in caz de nevoie mesurile de prim - ajutor .

Pastrarea documentelor :

44
 Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . Aceasta cuprinde datele
personale ale bolnavei , numarul foii de observatie , timpul de spitalizare cu data
internarii si externarii , starea la iesire , precum si numarul de iesire al foii de observatie .
Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . Foile de observatie
reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . Ele sunt administrate se asistenta .
Foaia de observatie este un document practic , util , pe baza caruia se dirijeaza
tratamentul bolnavei , dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . Din
acest motiv , pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara .
Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa , intr-un loc inaccesibil bolnavilor ,
caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza .
Tocmai din acest motiv , nici foaia de temperatura nu se tine in salon , ci in foaia de
observatie , impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav .
Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional , un motiv in plus
de a fi tinute in siguranta .
La plecarea bolnavului , medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza ,
definitiveaza diagnosticul , iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele

45
bolnavului intr-un registru alfabetic . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul
de iesire al bolnavului .
Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii ; pe baza lui , aceasta poate fi gasita la
nevoie .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital
, iar mai nou se stocheaza in computere .
Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului .Eliberarea o face
asistenta sefa . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial .
Primirea in sectie :
Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane , de catre asistenta unde i se
va arata patul . Cu aceasta ocazie , asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera , creand
de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata .
Dupa ce i s-a aratat patul , inainte de a se culca , bolnava va fi initiata asupra
regulamentului de ordine interioara al spitalului .
Ise vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor , modul de
functionare a aparatelor semnalizatoare , obligatiile ei in timpul spitalizarii , drepturile ei ,
precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei , atragandu -i - se

46
atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon .
Dupa ce bolnava a fost culcata in pat , asistenta ii completeaza foaia de temperatura , ii
masoara temperatura , ii ia pulsul .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura .
Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita, care va
nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in
registrul de internare al sectiei .

III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist

ovarian:
Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare
.Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . Inainte de
interventia chirurgicala , bolnava trebuie supusa unei bai generale , efectuata in mod
normal de cel putin o data pe saptamana.
Dupa interventia chirurgicala , toaleta bolnavei va fi efectuata la pat , constand in spalarea
intregului corp pe regiuni , descoperind progresiv numai partea care se va spala .

47
Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie
curenti de aer rece . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura
apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda .
Se indeparteaza una din perne , iar cealalta se acopera cu o musama , pentru a o proteja de
umezeala , peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf .
Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata ,
apoi urmeaza gatul , membrele superioare , partea anterioara a toracelui , abdomenul ,
partea posterioara a toracelui , regiunea sacrata , coapsele , membrele inferioare si la
sfarsit organele genitale si regiunea perianala .
Dupa limpezire , asistenta va sterge , in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare
regiune , stergerea facandu-se foarte atent in special la plici ; bolnava va fi imbracata si i
se va aranja patul .
Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic , cel putin de doua ori , precum si
spalarea lui de doua , trei ori pe luna . Dupa aceasta baie partiala corect executata ,
bolnava se va simti inviorata , creandu-i o stare placuta de confort .
Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta , astfel ca va avea in vedere si

48
efectuarea toaletei bucale .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor
ajutand pe aceasta , pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu apa pentru clatit gura ,
tavita renala , prosop , perie cu pasta de dinti , solutie dezinfectanta pentru gargara ) .

Lenjeria :

Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de
noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . Lenjeria este confectionata din material
moale , usor lavabil .
Pentru schimbarea lenjeriei , asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult
tact si blandete la imbracare si dezbracare . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit
dorsal , asistenta , asezata de partea dreapta a patului , ii va deschide camasa sau jacheta
sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera .
Va ridica bolnava in pozitie sezand , apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate
in fata peste capul acesteia .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta .
Daca bolnava nu se poate misca , dezbracarea ei se va face de catre doua persoane . In
acest caz , bolnava este asezata in decubit lateral , i se trage camasa usor in sus pana la

49
torace , apoi este intoarsa in decubit lateral opus , facand aceeasi operatie , dupa care este
readusa in decubit dorsal .
Una din asistente va ridica bolnava , introducand mana sub camasa , iar a doua va scoate
camasa cu o miscare de la spate spre cap , culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea
incet dupa metoda de mai sus .

Masa :

Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia
.Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste :
- sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului ;
- sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a
metabolismului , cresterii si celorlalte functii ale organismului ;
- sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare , crutand organele
imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului .

50
 IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian :
Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si
anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati , asigurandu-se astfel relaxarea
musculaturii abdominale . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect
important in prevenirea escarelor .
Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita , temperatura adecvata ,
schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie ; program de liniste pe timp de zi
si mai ales noaptea , umidifica incaperea .
Pentru evitarea anxietatii , asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii , ii
explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste
boala si evolutia acesteia .
Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta
severa .Administrarea de lichide per os , constau in prima zi din ceai , apa , limonada ,
zeama de compot , circa 300 ml .
A doua zi poate sa primeasca supa strecurata , alaturi de lichide dulci , circa 1000 ml / 24

51
ore . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta .
Dupa aceea , alimentatia poate fi completa , variata , vitaminizata . Servirea mesei trebuie
sa se faca intr-un mediu ambiant , alimentele sa fie asezate cat mai frumos , pentru
stimularea apetitului , iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie
( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) .
Legat de starea depresiva a pacientei , asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor
triste , arata calm , caldura , dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele
pacientei , determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare , sugereaza
pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema .
Functiile vitale :
Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7 si 8 si dupa
-amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta , ca apoi sa
creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia
febrei in zilele urmatoare este semn de infectie .
Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii
( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii .

52
 Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara ,
iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie .

Urmarirea aparitiei complicatiilor :

Complicatiile chisturilor ovariene sunt :

□ torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica ; ea se caracterizeaza printr-

o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc , puls mic , dispnee , fata
palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o marire brusca de volum ;
□ ruptura chisturilor , poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism; este o
complicatie rara , al carei tablou clinic consta in durere violenta , greturi , varsaturi ,
accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ;
□ infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic ; acesta se poate infecta prin
punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic ;
□ cancerizarea chisturilor : clinic , se manifesta prin cresterea rapida de volum a
chistului care devine neregulat si imobil ; prin aparitia unei ascite , punctia chistului

53
 punand in evidenta un lichid hemoragic .

Complicatiile postoperatorii pot fi :

> complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii , imediat

ce este posibil , tuse asistata si tapotaj , la nevoie , asezarea bolnavei intr-o
pozitie adecvata ;
> complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o
supraveghere atenta a membrelor inferioare , masaj usor in sensul circulatiei
de intoarcere , la nevoie , conform indicatiilor medicale - tratament cu
anticoagulante ;
> infectia : se previne la nivelul plagii , prin pansament aseptic ; la indicatia
medicului , se face tratament cu antibiotice , mai ales atunci cand a avut o
infectie inaintea interventiei .

54
 V) Participarea asistentei medicale la examenul clinic
medical al bolnavei cu chist ovarian :
Participarea asistentei la examenul clinic general :

Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea

increderii , respectarea intimatatii . La examenul clinic general , asistenta observa :

• culoarea tegumentelor : paloare in anemii , galben ca paiul ( posibil

cancer) ;
• aspectul general : conformatie , repartizarea tesutului adipos ,
eventuale localizari caracteristice , inaltimea , repartizarea pilozitatii ;
• aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o
crestere anormala de volum datorita unor tumori , vergeturi vechi , prezenta circulatiei
colaterale , leziuni de grataj ; la palpare , facuta cu blandete , cu mana incalzita se poate
evidentia existenta unei tumori ;

55
 • examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si
este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) .
La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor , anomalii , inflamatii
(bartholinite ) , rupturi de perineu .Pacienta este rugata sa tuseasca , sa se screama pentru a
evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . La examenul cu valvele se permite
observarea cavitatii vaginale a colului uterin, prelevarea de secretii vaginale sau din
canalul cervical .
Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala , efectuat in pozitie ginecologica ,
ofera informatii despre vagin , col , corp uterin si anexe .Poate fi insotit de anumite reactii
din partea femeii determinate in principal de durere .
Tactul rectal : este rezervat virginelor ; poate evidentia o tumora genitala sau
extragenitala , colectii in fundul de sac posterior .
Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ):

1.MASURAREA TEMPERATURII:

Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza .

56
Locuri de masurare : axila , plica inghinala , cavitatea bucala , rect , vagin.

Materiale necesare :

- termometre maximale ;
- casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile ;
- recipient de solutie dezinfectanta ;
- tava medicala ;
- lubrifiant ;
- alcool medicinal ;
- ceas .

Interventiile asistentei :

o pregatirea materialelor langa pacient ;

o pregatirea psihica a pacientului ;

57
 o spalarea pe maini ;
o se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta ;
o se clateste si se sterge cu o compresa , se scutura ;
o se verifica daca este in rezervor mercurul .

Pentru masurarea in axila :

♦ se aseaza pacientul in D.D. sau in sezand ;

♦ se ridica bratul pacientului ;
♦ se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului ;
♦ se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei , paralel
cu toracele ;
♦ se apropie bratul de trunchi , cu antebratul flectat pe suprafata anterioara
a toracelui ;
♦ daca pacientul este slabit , agitat , precum si la copii , bratul va fi
mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta ;

58
 ♦ termometrul se mentine timp de 10 minute

Pentru masurarea in cavitatea bucala :

□ se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura

externa a arcadei dentare ;
□ pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;
□ se mentine termometrul 5 minute .
Pentru masurarea rectala :

■ se lubrifiaza termometrul ;
■ se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in
semiflexie asigurand intimitatea ;
■ se introduce bulbul termometrului in rect , prin miscari de
rotatie si inaintare ;
■ termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii ;
■ se mentine termometrul timp de 3 minute ;

59
 ■ dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului ,
acesta se scoate , se sterge cu o compresa ;
■ se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului ;
■ se spala termometrul ;
■ se scutura ;
■ se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de
cloramina 1 % ) .

Notarea :

❖ se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura ;

❖ notarea unui punct pe verticala , corespunzatoare datei si timpului zilei, socotind
pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad ;
❖ se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara , pentru obtinerea curbei termice ;
❖ in alte documente se noteaza cifric .

60
De stiut :
o in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7-8 si dupa -
amiaza , intre orele 18 -19 ; o temperatura axilara reprezinta temperatura
externa a corpului , ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea
centrala ; o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la
copii , pacientii agitati , la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale ; inainte cu 10
minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala , pacientul nu va
consuma lichide reci sau calde , nici nu va fuma ;
o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 ,4 -
0,5 grade ; o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii
agitati si la cei cu afectiuni rectale ; pentru masurarea rectala , copiii mici
sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral ;
o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea
rectala , introducandu-se termometrul in vagin ; este contraindicata in bolile
aparatului feminin ; valoarea ei este cu 0,5 grade mai mare decat cea axilara ;
o pentru masurarea temperaturii corpului , se mai pot utiliza termometre

61
 cutanate si termometre electronice .

2 . MASURAREA PULSULUI:

Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare .

Elemente de apreciat :

- ritmicitate ;
- frecventa ;
- celeritate ;
- amplitudine .

Locuri de masurare :

Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera

62
radiala , femurala , humerala , carotida , temporala , superficiala, pedioasa .

Materiale necesare :
= ceas cu secundar ;
= creion rosu sau pix cu mina rosie .

Interventiile asistentei :

□ pregatirea psihica a pacientului ;

□ asigurarea repausului fizic si psihic 10 -15 minute ;
□ spalare pe maini ;
□ reperarea arterei ;
□ fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei ;
□ exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor ;
□ numararea pulsatiilor timp de 1 minut ;
□ consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand cont
ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii ;

63
 □ unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei .

3 . HIDRATAREA ORGANISMULUIPRINPERFUZIE :

Perfuzia venoasa :

Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura , a solutiei

medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a
organismului .

Scop :

> hidratarea si mineralizarea organismului ;

> administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit ;
> depurativ , diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici ;
> completarea proteinelor sau a altor componente sanguine ;
> alimentarea pe cale parenterala .

64
Materiale necesare :

o dezinfectante : alcool iodat ;

o de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului , musama , aleza ; o
materiale pentru dezinfectie tip I : alcool , tampon ;
o instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 , 7/10, 10/10 mm - in functie
de scop ; seringi , pense , manusi sterile , tampoane ;
o garou , tava medicala , tavita renala ;
o solutie perfuzabila , perfuzor .

Pregatire pacient :

♦ psihic ;
♦ fizic : pentru punctia de la venele bratului , antebratului : se aseaza intr-o
pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa
punctia : D.D.

65
 Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului ; se aseaza bratul pe pernita si musama in
abductie si extensie maxima .
Se dezinfecteaza tegumentele ; se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei , strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera .

Se recomanda pacientului sa stranga pumnul , venele devenind mai turgescente .

Executie :

□ tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica ;

□ asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu
atentie a mainilor ) ;
□ pregateste solutia de perfuzat ;
□ monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi , (evitand
contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului ;

66
□ alege vena ( intai locurile distale , apoi cele proximale ) ;
□ aplica garoul ;
□ curata locul cu alcool de la centru in afara ;
□ introduce acul , branula in vena ;
□ scoate garoul si ataseaza tuburile , deschide prestubul ;
□ fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut ;
□ mentine locul de perfuzie , acopera cu pansament steril ;
□ schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona
( eventuala inflamatie ) ;
□ schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei .
Ingrijirea ulterioara a pacientului :

- la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se

retrage acul in directia axului vasului ;
- se aseaza pacientul comod , i se dau lichide caldute , daca este permis ;
- se reorganizeaza locul de munca .

67
Accidente :

hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia ;

I embolia gazoasa : prin patmnderea aerului in curentul circulator ;
l revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite , necroze ;
l coagularea sangelui pe ac sau canula - se previne prin perfuzarea lichidului cu
solutie de heparina .

De stiut :

toate fluidele administrate i.v . trebuie etichetate cu data , ora , medicatia adaugata,
doza;
rata de flux = numarul de picaturi / minut ;
^ sursele de contaminare a perfuziei : inainte , prin manevre necorespunzatoare si in
timpul perfuziei;
<3 substante aditionale ;
<£ schimbarea flaconului; aer poluat .

68
 De evitat :

Folosirea aparatului de sustinere a bratului , care ar putea creste posibilitatea compresiei

vaselor sau nervilor .

4. Injectia intramusculara:

Locul injectiei il constituie muschii voluminosi , lipsiti de trunchiuri importante de vase

si nervi , a caror lezare ar putea provoca accidente . In muschii fesieri se evita lezarea
nervului sciatic :
- cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,
care trece prin marginea superioara a marelui trohanter , pana deasupra santului interfesier
, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale ;
- cand pacientul este culcat , se cauta ca repere punctele Smirnov
si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui
trohanter ; punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi
interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului

69
interfesier ) ;
- cand pacientul este in pozitie sezand , injectia se poate face in toata regiunea
fesiera , deasupra liniei de sprijin .

Materiale necesare :

• seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de

solutie medicamentoasa ;
• ace - se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje
separate ; se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea
solutiilor si altul pentru injectare .

Pacientul :

□ se informeaza ;
□ se recomanda sa se relaxeze musculatura ;
□ se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral , decubit lateral , ortostatism

70
 , sezand ( la pacientii dispeptici );
□ se dezbraca regiunea .

Tehnica :

♦ asistenta isi spala mainile ;

♦ dezinfecteaza locul injectiei ;
♦ se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa
perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa ;
♦ se verifica pozitia acului prin aspirare ;
♦ se injecteaza lent solutia ;
♦ se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul ;
♦ se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia , favorizand
resorbtia ;
♦ se aseaza pacientul in pozitie comoda , ramanand in repaus fizic 510
minute .

71
 Incidente , accidente :
Durere vie , prin atingerea nervului
sciatic sau a unor ramuri ale sale
Paralizia prin lezarea nervului sciatic
Hematom prin lezarea unui vas
Ruperea acului
Supuratie aseptica
Embolie , prin injectarea accidentala
intr-un vas a solutiilor uleioase
De stiut :
= injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa , respectandu-se masurile se
Retragerea acului , efectuarea injectiei in
alta zona
Se evita prin respectarea zonelor de
electie a injectiei
Extragerea manuala sau chirurgicala
Se previne prin folosirea unor ace
suficient de lungi pentru a patrunde in
masa musculara
Se previne prin verificarea pozitiei
acului
72
 asepsie ;
= pozitia acului se controleaza , in cazul solutiilor colorate , prin detasarea seringii de la
ac , dupa introducerea acului in masa musculara ;
= infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor .

5 .Administarea medicamentelorpe cale rectala :

Definitie :

Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor

Indicatii :

> pacienti cu tulburari de deglutitie ;

> pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva
( varsaturi , greturi , hemoragii ) ;

73
 > pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale , trecerea medicamentelor prin
ficat .

Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor :

Efecte locale :

- golirea rectului ;
- efect purgativ - supozitoare cu glicerina ;
- calmarea durerilor ;
- atenuarea peristaltismului intestinal ;
- atenuarea proceselor inflamatoare locale .

Efecte generale :

!!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor

74
organe sau sisteme ( inima - exemplu supozitoare cu digitala , sistem nervos - exemplu
clisma cu cloral hidrat ) .

Forme de administrare a medicamentelor :

Supozitoare : forme solide conice sau ovale , cu o extremitate ascutita , substanta activa
fiind inglobata in unt de cacao , care se topeste la temperatura corpului
Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine
concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone .

Pregatirea administrarii supozitoarelor :

Materiale :

= manusi de cauciuc , vaselina , tavita renala , supozitoare ; =

materiale pentru clisma evacuatoare .

75
 Pacientul :
@) pregatire psihica :

Este informat privitor la calea de administrare , la pozitia in care se face , la senzatia de

defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor , care va disparea dupa topirea untului
de cacao .

@) pregatire fizica :

• efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si

introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii
supozitoarelor cu efect general ;
• pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea
supozitoarelor .

76
 Administrarea supozitoarelor :

4 asistenta isi spala mainile ;

-

4 imbraca manusi sterile ;

-

4 despacheteaza supozitorul din ambalaj ;

-

4 unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera
-

calda;
4 departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu
-

mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu

indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului;
4 reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile .
-

De evitat :

Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de

administrare .

77
 VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta :

Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in
urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor .
Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu
risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea
zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor
proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul .

B) Pregatiri pre- si post operatorii :

Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in

general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa
in mod constient sau inconstient .

78
 Pregatirea preoperatorie cuprinde :

1.Bilantul preoperator :

Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina

si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ;
electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale .
In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte
explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual
primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata .

2.Ingrijirile specifice :

Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa

antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ;
corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si

79
repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii - soc , tromboze .

3. Pregatirea locala :

Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie .

Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca
bolnava cu rufarie curata .
Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa
sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua
interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura
de iod .
Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de
foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei
se masoara temperatura si tensiunea arteriala .
Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj ,
explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror
tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de

80
intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta .

Ingrijirea postoperatorie :

Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere :

■ faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra

unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a
prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia
deshidratarea ;
■ temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in
prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea temperaturii peste 37
grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ;
■ respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor
accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 - 36
ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie
zgomotoasa arata o obstructie ;

81
■ pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt
semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie
corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin
complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ;
■ tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul;
■ diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6
ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin
respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului
urinar ;
■ starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o
hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ;
combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ;
se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia
medicului se poate administra Miostin

■ restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie

sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala

82
postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in
mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ;
■ combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa
cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru
calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice ,
tranchilizante si barbiturice ;
■ supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat
dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ;
■ reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ;
administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au
existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot ,
aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide
dulci ( circa 1000 ml / 24 ore); dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt ,
smantana , carne fiarta ; in continuare alimentatia este completa , variata ,
vitaminizata ;
■ mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce , intrucat diminua frecventa
complicatiilor venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii

83
 respiratorii ; bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie , daca are tub de dren si
sonda urinara ; varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o
contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau
recidivelor .

VII) Educatia pentru sanatate :

Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . Educatia
pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice
din viata femeii . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu
al fetitei .
In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii
germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare , praf , dac fetita nu
este aparata prin lenjerie curata , frecvent schimbata .
Jocul , viata in aer liber , miscarile , alimentatia si somnul au o importanta in
dezvoltarea generala a organismului . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a
ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand

84
aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena .
Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica , pot
aparea primele preocupari sexuale . Alimentatia bogata in vitamine , cu toate principiile de
baza ( glucide , proteine , lipide ) , fortificarea organismului prin exercitii fizice , scutesc
fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti .
Pubertatea este o perioada critica . Sub influenta hormonilor , dezvoltarea
organismului este aproape terminata .Apare prima menstruatie , se dezvolta caracterele
sexuale secundare .
Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . Va fi informata asupra
eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata .
Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica ,
schimbarea tampoanelor , evitarea oboselii .Odihna , caldura locala , aspirina au un efect
calmant asupra durerilor menstruale .
Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei
aparatului genital , marcata de menopauza . In aceasta perioada tanara femeie isi
intemeiaza o familie , poate avea una sau mai multe sarcini, viata sexuala nefiind lipsita de

85
riscuri , avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli .
Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa , sa fie informata cu privire
la riscul actului sexual neprotejat , a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales
complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii , in general si a aparatului genital in
spacial .
Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . Contraceptia si
planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei , astfel incat sa evite
sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca , in cabinet de
specialitate da cate o persoana autorizata , interventia nu este lipsita de riscuri , inflamatiile
si sangerarile nefiind rare .
Cand femeia se hotaraste sa devina mama , ea trebuie sa consulte un specialist si acest
lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu
transmitere ereditara .
Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus , acela de
mama , pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Trebuie stiut faptul ca sarcina
inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care

86
sarcina o poate agrava , ori la femei care au nascut patru copii , cresc riscurile din punct de
vedere al sanatatii .
Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani , timp necesar pentru
ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic , sa-si refaca energia si forta .
Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii , dominata de incetarea
progresiva a functiei aparatului genital , insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii
menstruale , tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) , osteoporoza ,
ateroscleroza , modificari la nivelul tractului genito-urinar .
Femeia mai acuza : insomnie , iritabilitate , cefalee , instabilitate afectiva , depresie .
Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile
chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala .
Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile
care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii , sfatuitor si sprijin emotional in
aplicarea tratamentului de substitutie .
Consultarea medicului in anumite situatii este necesara , controlul de specialitate , de
asemenea , pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a

87
hormonilor .
In prezent , exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se
o crestere a sperantei de viata , a limitei varstei active .

VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian :

Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . In legatura cu
aceasta , asistenta are o serie de sarcini . Astfel , ea va aduna toata documentatia relativa la
bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon , in vederea formarii epicrizei .
Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii , pentru a-i putea asigura alimentatia pana in
ultimul moment . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt
corespunzatoare anotimpului .
Daca acestea nu sunt corespunzatoare , va lua legatura cu familia bolnavei, cerand sa fie
aduse hainele potrivite . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic
si cuprinse in biletul de iesire .
Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic , insistand asupra
variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Va verifica mai departe daca

88
bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile , necesar pentru continuarea
tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la
control .
Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca
hainele . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului .
Inainte de a-si lua ramas bun , asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si
reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija
ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului .
Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Daca cererea bolnavei concorda cu
parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru
continuarea tratamentului , atunci , bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii
pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului .
Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Si in acest caz ( iesire la cerere
proprie ) , ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare , sarcinile
asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite.

89
 Partea a III -a :
PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3
PACIENTE PE 3 ZILE :

CAZUL I

CULEGEREA INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN

SECTIA : MATERNITATE I

1. Informatii sociale :

Nume , prenume :P.N.

Data nasterii : 17-10-1967 .

90
 Data internarii : 20-11-2001.
Data externarii : 30-11-2001.
Adresa :localitatea Titesti , sat Valea Stanii .
Situatia familiala : casatorita .
Ocupatia : casnica .
Motivele internarii :metroragie cu cheaguri , polakiurie , dureri colicative
la nivelul hipogastrului , tegumente palide , tahipnee ( 22 respiratii /minut ) , tahicardie
( 91 batai / minut ) , tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) , anxietate , insomnie ,
anorexie , inapetenta .
Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept .
Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos .
Medicul care ingrijeste :Copacianu Iuliana .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in
familie si contacti .
Mama : 60 de ani , stare de sanatate buna .
Tatal : 61 de ani , stare de sanatate buna .

91
 Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani , ciclu regulat , flux
normal ; nici o nastere , nici un avort .
Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului
, senzatie de balonare abdominala si polakiurie ; a efectuat din
proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian
drept , motiv pentru care se interneaza .
Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata .
Nu are probleme financiare cauzate de boala .

2.Informatii fizice :

Greutate : 47 kg .
Inaltime : 1,65 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
- aspectul gurii : normal conformata ;

92
 - aspectul limbii : roz-galbuie , uscata ;
- aspectul dintilor :dentitie alba , incompleta , 2 carii ;
- aspectul parului : tuns scurt , ingrijit ;
- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale : nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
= aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
= semne particulare : nu prezinta ;
= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 22 respiratii /minut ) ;
= probleme cardiace : T.A.= 100/ 40 mm Hg , tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) ; =
probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal , manifestate prin constipatie ;
= probleme neuropsihice : anxietate .
= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta
cheaguri .
Membre :

93
 • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
• semne particulare : nu prezinta ;
• mobilitatea articulatiilor :buna .

3. Elemente de igiena :

Apetit : redus , anorexie , inapetenta .

Numarul meselor : 2-3 /zi .
Alimente preferate :fructe ( mere ) .
Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc .
Regim : hidric .
Serveste masa singura .

4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :

Scaun :

94
 - recipient folosit : W.C.-ul .
- numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile .
- aspectul scaunului :omogen .
- folosirea laxativelor : uneori .

Urina :

= recipient sanitar folosit : W.C.

= frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi .
= aspectul urinii : clar , transparent , de culoare galben - deschis .

Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata

7-8 zile .

5.Obiceiuri de igiena individuala :

95
 Se spala pe dinti .
Se piaptana singura .
Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie .

6. Obiceiuri privind odihna :

Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .

Probleme privind somnul : insomnie .
Utilizeaza sedative : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .

7.Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor :

Posibilitati de exprimare : oral .

Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .
Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .
8.Informatii medicale

96
 Grupa sanguina : AII , Rh + .

Nu prezinta alergii .

9. Tratament :

Inaintea spitalizarii : nu a urmat .

Tratament actual :

DICLOFENAC
SUPOZITOARE
3/zi ASPIRINA 1tb
/zi DIAZEPAM 1tb
/zi DIPIRIDAMOL
3tb/zi GLUCOZA
500 ml
DULCOLAX

97
1tb /zi

ANALIZA SITUATIEI :

98
I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio-
fiziologica
Ritm respirator - Neregulat
Ritm cardiac - Neregulat
Amplitudine cardiaca medie -
Frecventa respiratorie - tahipnee(22respiratii / minut )
tahicardie ( peste 100 batai /
Frecventa cardiaca - minut )
paloare
Coloratia fetei - paloare
tegumentelor - paloare
extremitatilor - -
Zgomote respiratorii silentios antalgica
Pozitia - asimetrice
Miscari respiratorii - furnicaturi , amorteli
Irigatie celulara - ragusita
Vocea -

99
Dimensiunea psihologica Functie controlata -
Reactia in raport cu :
umorul , stresul , emotiile ,
durerea

Dimensiunea socio-
culturala si spirituala Insatisfactie in legatura cu
Obisnuinta de a aerisi - mediul actual de aerisire
II) Nevoia de a bea si a manca
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio-
fiziologica
Raportul intre
alimentele ingerate si Regim adaptat -
nevoi
Masticatie Eficace -
Deglutitie Usoara -
Digestia Usoara -
Starea de nutritie - slabiciune
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , emotiile , - Anorexie
stresul , durerea
Dimensiunea socio-
culturala si spirituala
Orar - Neobisnuit
Alegerea alimentelor - Perturbata
Obisnuinta de a servi
masa in grup , in independent -
familie singur , mod de
a manca
III) Nevoia de a elimina
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio-
fiziologica
Frecventa mictiunilor - Polakiurie
Frecventa defecarilor - La 2-3 zile
Ritm menstrual - Metroragii

100
Cantitate urinara - Oligurie
scaun - Reduse cantitativ
menstra - Menoragie
Mirosul urinei - Cloroform
scaunului fecaloid -
menstrei dezagreabil -
Senzatia la mictiune - Disurie
defecare - Durere perianala
menstruatie - Dismenoree
Aspectul urinii limpede -
scaunului - Pastos
menstruatiei - Prezenta de cheaguri
Controlul mictiunii - Efort excesiv
defecarii - Efort excesiv
Culoarea urinii galben -citrin -
fecalelor - Bran inchis
scurgerilor vaginale Seros
Flux urinar -
Consistenta fecalelor - Discontinuu in jet
Motilitatea gastro- - Tari
intestinala
Exudatia - Crampe , colici
Hidratarea - Transpiratii abundente
- Bilant hidric dezechilibrat
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , stresul , Functie controlata
emotiile , durerea
Sensul acordat
eliminarilor - Act neplacut
Dimensiunea socio-
culturala si spirituala
Orarul obisnuintelor Respectat -
Echipament sanitar - Utilizarea WC-ului comun
Izolare imposibila
Cerinte de intimitate -
IV ) Nevoia de a elimina
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio-

101
fiziologica Amplitudinea Independenta Ameteli
miscarilor Morfologie Diminuata
Amplitudine articulara si Integra
musculara Mersul Integra
Echilibrul Capacitate de
efort Autonom , usor

Dimensiunea psihologica Functie controlata -

Reactia in raport cu :
umorul , stresul , emotiile ,
durerea

Dimensiunea socio- Respectate -

culturala si spirituala
Pozitie , activitate ,
exercitii fizice in legatura
cu rolul sociocultural

V ) Nevoia de a dormi si a se odihni

Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- - Scurtarea numarului orelor de
fiziologica Durata somn in raport cu perioada
obisnuita Treziri repetate ,
insomnie Oboseala , ochi
incercanati
Calitatea somnului Nevoia

de recuperare
Dimensiunea psihologica Functie controlata -
Reactia in raport cu :
umorul , stresul , emotiile ,
durerea

Dimensiunea soci- Incapacitate de a le realiza ;

culturala si spirituala
Ritualuri ( bauturi calde
sau reci , relaxare ,

102
muzica , obiecte , - dependenta de medicamente
lumina ) . Incapacitate de a adopta o pozitie
Pozitie Perturbarea orarului obisnuit

Efecte ale obligatiilor

sociale , ore de munca ,
timpul de odihna
VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Se imbraca si se dezbraca
fiziologica Capacitate singur
neuromusculara

Dimensiunea psihologica Acceptat -

Atitudinea fata de imbracat
Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si
circumstantelor

Dimenmsiunea socio- Poarta imbracaminte -

culturala si spirituala adecvata rolului social
Efectul rolului socio-
cultural
VII) Nevoia de a mentine temperatura cor pului in limite normale
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- -
fiziologica Gradul 35,5 - 37 grade Variatii
( valoarea ) temperaturii
corpului Curba termica normale

Dimesiunea psihologica Functie controlata -

Reactia in raport cu :
umorul , emotiile , stresul ,
durerea
Dimensiunea socio- Respectate
culturala si spirituala
Obisnuinta de a se incalzi (
bauturi , imbracaminte ,
aparate

103
de incalzire , activitate
fizica )
VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimesiunea bio- Isi executa singura toaleta -
fiziologica Capacitate Curata , integra
neuromusculara Starea
pielii , fanerelor si
mucoaselor

Dimensiunea psihologica Marimea sentimentului -

Atitudinea fata de negativ sau pozitiv
curatenia corporala si asociat cu curatenia si
aspect aspectul exterior

Dimensiunea socio- Respectate -

culturala si spirituala
Existenta obisnuintelor si
normelor de igiena
IX) Nevoia de a evita pericolele
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Plaga operatorie
fiziologica Agresiuni
terapeutice
Dimensiunea psihologica Echilibrata
Sentimentul de bine
Imaginea de sine Ingrijorare , teama Ineficace
Raspunsuri la un agent
stresant

Dimensiunea socio- - Expresia intolerantei fata de

culturala si spirituala mediul spitalicesc Ruptura ce-i
Efectul imprejurarilor si asigura securitatea
aparentelor socio- culturale

X) Nevoia de a comunica
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimesiunea bio-

104
fiziologica Reactii
senzoriale Stare mentala
Integre Orientata temporo -
- spatial Expresie clara a
gandului si mesajului scris
Usor , ritm moderat ,
limbaj precis Posibil

Mod obisnuit
Comunicare verbala Scris
Comunicare nonverbala
( gest , privire , postura,
expresia fetei )

Dimensiunea psihologica In timp ce modul de -

Reactia in raport cu : comunicare ar putea fi
umorul , emotiile , stresul , perturbat , mesajul ramane
durerea inteligibil Comunicare
deschisa , atitudine de
Dorinta de a comunica receptivitate Adaptata la
realitate

Receptia subiectiva a
mesajului

Dimensiunea socio- Comunicare eficienta

culturala si spirituala
XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Sunt posibile -
fiziologica Actele ,
comportamentele si
gesturile necesare

Dimensiunea psihologica Fara influenta -

Reactia in raport cu :
umorul , emotiile , stresul ,
durerea

Dimensiunea socio-

105
culturala si spirituala
Efectul unei imprejurari
XII ) Nevoia de a se realiza
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Sunt posibile -
fiziologica Actele ,
comportamentele ,
gesturile necesare pentru
realizarea nevoii

Dimensiunea Utilizeaza la maxim -

psihologica capacitatea sa de a fi
preocupata
Dimensiunea socio- Mentinute
culturala si spirituala Rol
socio-cultural si norme
sociale de munca
XIII ) Nevoia de a se recreea
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Sunt posibile -
fiziologica Actele ,
comportamentele si
gesturile necesare
realizarii nevoii

Dimensiunea psihologica Utilizeaza la maxim -

Dorinta de a se recreea capacitatile proprii de a se
recreea

Dimensiunea socio- Obisnuinte de recreere

culturala si spirituala respectate
Efectul unei imprejurari

XIV ) Nevoia de a invata

Trasaturi Semne de inependenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Incapacitate de a retine
fiziologica Capacitate de a

106
memora
Dimensiunea psihologica Cauta sa se informeze , Repeta mesajul mecanic Nu
Dorinta de informare pune intrebari accepta

Capacitatea de a intelege
Faza acceptarii bolii

Dimensiunea socio- Concret Adaptari la -

culturala si spirituala Mod dorinte si la situatia sa
de intelegere Cunostinte si
reprezentari in raport cu
sanatatea si schimbarile
sale

107
GRILA DE EVALUARE
Nevoia Grad Grad II= Grad Grad IV=
I=independent dependent III=dependent dependent total
moderat major
l.Nevoia de a 3
respira si a avea
o buna
circulatie
2.Nevoia de a 2
bea si a manca

3.Nevoia de a 3
elimina
4.Nevoia de a 1
se misca si a
avea o buna
postura

5.Nevoia de a 3
dormi si a se
odihni
6.Nevoia de a 1
se imbraca si
dezbraca
7.Nevoia de a 1
mentine
temperatura
corpului in
limite normale

8.Nevoia de a 1
mentine
tegumentele
curate si integre

9.Nevoia de a 3
evita pericolele

108
10.Nevoia de a 1
comunica
ll.Nevoia de a 1
actiona conform
propriilor
credinte si
valori

12.Nevoia de a 1
se realiza
13.Nevoia de a 1
se recreea
14.Nevoia de 2
a invata

109
Rezultat: 24 puncte, deci pacientul este dependent moderat.

110
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST
OVARIAN
DATA :22-XI-2001 ZIUA 1

Nevoia Diagnostic de Obiectiv Interventii Interventii Evaluare

nursing proprii delegate
1.Nevoia Eliminare Reluarea -observarea - Fluxul
de a vaginala in fluxului eliminarilor administrare menstrual a
elimina cantitate si menstrual in menstruale: flux a la indicatia fost regulat .
cantitate decurs de 24 prelungit in medicului de
neadecvata, ore . cantitate de 100 Diclofenac
manifestata ml insotit de supozitoare
prin dureri ; 3/zi .
metroragii si -aplicarea
dismenoree, pansamentului
datorita absorbant;
dezechilibrului -schimbarea
endocrin si pansamentului;
procesului -observarea,
inflamator . masurarea si
notarea in foaia de
observatie a :
T=36,7 grade ;

111
 respiratii / minut .
R=22resp/min;
P=90 /minut;
3.Nevoia de Insomnie Combaterea T.A.=100/50 mm -administrare
-asistenta Interventiile
a dormi si a datorata insomniei in Hg ; -pregatirea
urmareste somnul de Diazepam 1 continua pana
se odihni epuizarii , instrumentarulu
timp de 8 ore . pacientei ; -invatai tableta seara . la atingerea
manifestata prin necesar recoltarii
pacienta sa obiectivului.
somn de sangetehnici
practice .
insuficient de relaxare ,
cantitativ si exercitii
2.Nevoia de Alterarea, ochi Recapatarea -observarea
calitativ respiratorii administrare a Interventiile
a respira si a ritmului .
incercanati coloratiei tegumentelor si de Aspirina 1/2
inainte de culcare continua pana
avea o buna respirator si normale a mucoaselor
; -schimbarea ; tableta /zi la atingerea
circulatie circulator , tegumentelor -aplicarea unor
lenjeriei de pat si obiectivului.
manifestat prin si tehnici
corp ; de
-aerisirea
piele palida , mucoaselor in favorizare
salonului a;
tahipnee si timp de 7 circulatiei
-servirea prin
tahicardie , zile . exercitii
pacienteipasive
cu ceai,
datorata masaj
de tei; cald inainte
oboselii . -administrare
de culcare ; de
lichide calde ,
-incurajarea
ceaiuri pentru
pacientei in
stimularea
circulatiei
periferice ;
-masurarea
respiratiei : 22

112
 legatura cu
evolutia bolii
pentru a combate
insomnia si
teama .

4.Nevoia de Anxietate , Combaterea -asistenta observa administrare a Anxietatea a

a evita manifestata anxietatii in starea psihica a de Diazepam 1 fost
pericolele prin cel putin 6 ore pacientei ; tableta /zi . combatuta in
ingrijorare , frica . -se explica timpul propus
, datorita lipsei pacientei .
cunoasterii tehnicile
privind necesare pentru
evolutia bolii si vindecarea
mediului bolii;
necunoscut -se incurajeaza
spitalizarii . pacienta si i se
explica
necesitatea si
importanta unei
eventuale
interventii
chirurgicale .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST

OVARIAN

113
DATA 23 -XI- 2001 ZIUA 2

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii Interventii Evaluare

nursing proprii delegate
1.Nevoia de a Eliminare Restabilirea -urmarirea -administrare Frecventa
elimina urinara diurezei diurezei si de Glucoza 10 mictiunilor a fost
insuficienta normale in notarea in foaia % , 500 ml /zi normalizata in
in cantitate decurs de 24 de observatie: i.v. timpul propus .
redusa , ore . 1500 ml /24 ore ;
manifestata culoare galben
prin deschis ;
polakiurie , -hidratarea
datorita pacientei cu
compresiunii lichide
pe rinichi. caldute,ceaiuri

-pregatire fizica
si psihica pentru

114
 recoltarea
examenului
sumar de urina.

2.Nevoia de Alterarea Recapatarea -observarea Interventiile

a respira si a ritmului coloratiei tegumentelor si continua pana la
avea o buna respirator si normale a mucoaselor ; atingerea
circulatie circulator , tegumentelor si
-aplicarea obiectivului.
manifestat prin mucoaselor in tehnicilor de
piele palida , timp de 4 zile .
favorizare a
tahipnee , circulatiei ,
tahicardie , exercitii pasive
datorita si masaj ;
oboselii . -administrare de
lichide caldute
pentru
stimularea
circulatiei
periferice .
3.Nevoia de a Anorexie , Recapatarea -urmarirea si administrare a Anorexia a fost
bea si a manca manifestata prin apetitului si notarea de vitamine : combatuta in timpul
scaderea hidratarea bilantului B1, B6, B12, 1 propus .
apetitului , pacientei in ingesta - excreta f/zi , timp de 2
scadere maxim 24 ore ; saptamani .
ponderala , -se masoara
deshidratare, greutatea
datorata bolii. corporala a
pacientei ; 115
-se asigura
linistea si
confortul in
timpul servirii
mesei ;
-se incearca pe
cat posibil ca
pacienta sa
primeasca
alimentele
preferate ;
-se stabileste un
orar fix pentru
servirea mesei ,
avandu-se in
vedere
respectarea orelor
de somn.

4.Nevoia de a Probabilitatea Sa se previna -supravegherea Nevoia de a evita

evita atingerii aparitia atenta a pacientei pericolele a fost
pericolele integritatii complicatiilo r timp de 24 ore ; combatuta .
fizice , pe perioada
manifestata spitalizarii .
prin rise de
infectie
datorita
spitalizarii .
-i se explica
pacientei
circuitele
septic

si
aseptic ale
spitalului
modul de
functionare al
robinetelor wc-
urilor ;
-se invata
pacienta sa
respecte igiena
pentru evitarea
infectiilor
intraspitalicesti
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST OVARIAN

DATA : 24 -XI- 2001 ZIUA 3

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii Interventii Evaluare
nursing proprii delegate
1.Nevoia Tulburari Restabilirea -administrare - Pacienta
de a de tranzit tranzitului de alimente administrare P.N. si-a
elimina intestinal , intestinal in semisolide : de restabilit
manifestate maxim 8 pireuri , supe Dulcolax 1 tranzitul
prin ore. strecurate de intestinal in
l

t
a
z
/

i
constipatie, legume ; dimineata . timpul
datorita -explicarea propus .
bolii . pacientei
necesitatea de a
face miscare
pentru a putea
evita
tulburarile de
tranzit
intestinal ;
-administrare de
ceaiuri laxative :
crusin o
 cana /zi pe
stomacul gol .
2.Nevoia de Insomnie , Combaterea -se asigura administrare Pacienta P.N.
a dormi si a datorata insomniei in pacientei liniste de se odihneste
se odihni bolii , timp de 8 ore . si confort pentru Diazepam 1 normal
manifestata somn adecvat tableta /zi , cantitativ si
prin somn cantitativ si seara . calitativ;
agitat , ochi calitativ ; obiectivul a
incercanati si -se asigura fost atins .
facies lenjerie de pat si
crispat . de corp curata ,
calcata pentru
evitarea
disconfortului;
-se asigura
aerisirea si
mentinerea unei
temperaturi si
umiditati a
camerei
adecvate pentru
un somn
 odihnitor .
3.Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata - Pacienta
de a ritmului coloratiei unele tehnici administrare P.N. respira
respira si a respirator normale a de relaxare , de normal , iar
avea o si tegumentelor de respiratie , Dipiridamol tegumentele
buna circulator , si inainte de 3 tablete /zi si
circulatie manifestat mucoaselor culcare ; per os . mucoasele
prin piele in timp de 2 -pacienta este au coloratie
palida , ore . insotita sa normala ;
tahipnee , faca miscare obiectivul a
tahicardie in aer liber 1/2 fost
datorita ora inainte de realizat.
bolii . culcare ;
-pacientei i se
efectueaza
usoare
exercitii de
masaj pentru
restabilirea
circulatiei
periferice .
70
 CAZUL II

CULEGEREA INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN

SECTIA : MATERNITATE I

1. Informatii sociale :

Nume , prenume : A.F.

Data nasterii :10-XII -1952 .
Data internarii :8-III- 2002 .
Data externarii :19 -III- 2002.
Adresa : comuna Suseni , judet Arges .
Situatia familiala : casatorita , un copil .
Ocupatia : casnica .
Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului ,
menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica .
Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant .
Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant .
Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli
contagioase in familie si contacti .
Mama : decedata .
Tatal : decedat .
Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola .
Da , a mai fost internata .
Interventie chirurgicala : da ; apendicita .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu
regulat , flux normal .
Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri
abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii
cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni.

2.Informatii fizice :

Greutate : 54 kg .
Inaltime : 1,67 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
- aspectul gurii : normal conformata ;

123
 - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ;
- aspectul limbii : alb-galbui ;
- aspectul parului : ingrijit ;
- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale :nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
= aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
= semne particulare :in fosa iliaca dreapta ;
= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii /
minut ) ;
= probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ;
= probleme neuro-psihice : anxietate ;
= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce
prezinta cheaguri ;
Membre :
• aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
• semne particulare : nu prezinta ;
• mobilitatea articulatiilor : buna .

3.Elemente de igiena :

Apetit : redus .
Numarul meselor : 2-3 /zi .
Alimente preferate : fructe .
Regim : hidric .
Serveste masa singura .

4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :

Scaun :

~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ;

~ numarul defecatiilor : 1 scaun la 3 zile ;
~ aspectul scaunului : neomogen ;
~ folosirea laxativelor : da .
Urina

# recipient sanitar : W.C .

# frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi ;

124
# aspectul urinii : clar , galben deschis .

Menstra :

Ciclu neregulat , cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .

5.Obiceiuri de igiena individuala :

Se spala pe dinti .
Se piaptana .

Se imbraca si se dezbraca singura .

6.Obiceiuri privind odihna :

Numarul orelor de somn : 4-5 ore .

Probleme privind somnul : somn agitat .
Utilizarea sedativelor : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .

7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :

Posibilitati de exprimare :oral .

Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost
cooperanta.
Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa
medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta .
Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot
ceea ce tine de boala sa .

8.Informatii medicale :

Grupa sanguina : AII , Rh -.

Alergii : nu prezinta .

9. Tratament :
Inaintea spitalizarii : nu a urmat .
Tratament actual :

DIAZEPAM 1tb /zi

ALGOCALMIN 1f/zi

125
 DIPIRIDAMOL
3tb/zi DULCOLAX
1tb /zi
DICLOFENAC 3 /zi
PENICILINA G
1000000U.I./6 ore

ANALIZA SITUATIEI

I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio-
fiziologica
Ritm respirator - Neregulat
Ritm cardiac - Neregulat
Amplitudine cardiaca Medie -
Frecventa respiratorie - tahipnee( peste 20
respiratii / minut )
Frecventa cardiaca - tahicardie ( peste 100
batai /minut )
Coloratia fetei - paloare
tegumentelor - paloare
extremitatilor - paloare
Zgomote respiratorii silentios -
Pozitia - antalgica
Miscari respiratorii - asimetrie
Irigatie celulara furnicaturi si amortirea
- extremitatilor
Vocea - ragusita
Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu :

umorul , stresul , Functie controlata -

126
durerea , emotiile
Dimensiunea socio-
culturala si spirituala
Insatisfactie in legatura
Obisnuinta de a aerisi - cu modul de actual de
aerisire
II Nevoia de a bea si a manca
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio-
fiziologica
Raportul intre
alimentele ingerate si Regim adaptat -
nevoi
Masticatie Eficace -
Deglutitie Usoara -
Digestie Usoara -
Starea de nutritie - slabiciune
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , durerea , - Anorexie
emotiile , stresul
Dimensiunea socio-
culturala si spirituala
Orar - Neobisnuit
Alegerea alimentelor - Perturbata
Obisnuinta de a servi
masa ( in grup , familie, independent -
singur , mod de a
manca )
III) Nevoia de a elimina
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio-
fiziologica
Frecventa mictiunilor - Polakiurie
defecarilor - La 2-3 zile
Ritm menstrual - Metroragii
Cantitate urinara - Oligurie
scaun - Reduse cantitativ

127
menstra - Menoragie
Mirosul urinei - Cloroform
scaunului fecaloid -
menstrei dezagrabil -
Senzatia la mictiune - Disurie
defecare - Durere perianala
menstruatie - Dismenoree
Controlul mictiunii - -
defecarii
Morfologie Amplitudine -Integra Efort excesiv
diminuata
Culoarea
articulara urinii
si musculara galben
Integra citrin -
fecalelor
Mersul Capacitate de efort - Brun inchis
scurgerilor vaginale -Autonom , usor Seros
Flux urinar - Discontinuu
Consistenta
Dimensiuneafecalelor
psihologica -Functie controlata Tari
Aspectul urinii
Reactia in raport cu : limpede -
scaunului
durerea , stresul , umorul , - pastos
menstruatiei
emotiile - cheaguri
Motilitatea gastro- - crampe , colici
intestinala
Dimensiunea socio- Respectate -
Exudatia
culturala si spirituala - transpiratii abundente
Hidratarea
Pozitie , activitate , - bilant hidric
exercitii fizice in legatura dezechilibrat
Dimensiunea
cu rolul sociocultural
psihologica
Reactia
V) N in raport cu : evoia de a dormi si a se odihni
durerea
Trasaturi, umorul , Functie
Semne decontrolata
independenta -Semne de dependenta
stresul , emotiile
Dimensiunea bio- - act neplacut
Scurtarea numarului orelor
Sensul acordat
fiziologica Durata de somn in raport cu
eliminarilor - perioada obisnuita Treziri
Dimensiunea socio- repetate , insomnie
culturala si spirituala Oboseala , ochi incercanati
Calitatea somnului Nevoia Respectat
Orarul obisnuintelor -
Echipament sanitar - utilizare de W.C comun
de recuperare
Cerinte de intimitate - izolare imposibila
IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Trasaturi
Dimensiunea psihologica Semne Functiede independenta Semne
controlata - de dependenta
Dimensiunea bio-cu :
Reactia in raport
fiziologica
durerea , emotiile , durerea
Amplitudinea
, stresul Independenta -
miscarilor
Dimensiunea socio- - Incapacitate de a le
culturala Ritualuri ( bauturi realiza ; dependenta de
calde, reci , relaxare , medicamente Incapacitate
muzica , obiecte , lumina ) 128 de a aodpta
Pozitie
Efecte ale obligatiilor - o pozitie
sociale , ore de munca ,
timpul de odihna Perturbarea orarului
obisnuit
VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Se imbraca si se dezbraca -
fiziologica Capacitate singura
neuromusculara

Dimensiunea psihologica Acceptat Adaptata -

Atitudinea fata de imbracat dorintelor si
Alegerea imbracamintii circumstantelor

Dimensiunea socio- Poarta imbracaminte -

culturala si spirituala adecvata rolului social
Efectul rolului socio-
cultural
VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- -
fiziologica Gradul T=35,5 - 37 ° Variatii
( valoarea ) temperaturii
corpului Curba termica normale

Dimensiunea psihologica Functie controlata -

Reactia in raport cu :
stresul , umorul , emotiile ,
durerea

Dimensiunea socio- Respectate -

culturala si spirituala
Obisnuinta de a se incalzi (
bauturi , imbracaminte ,
aparate de incalzire ,
activitate fizica )

VIII ) Nevoia c e a mentine tegumentele curate si integre

129
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Isi executa singura toaleta -
fiziologica Capacitate Curata , integra
neuro- musculara Starea
pielii , fanerelor si
mucoaselor

Dimensiunea psihologica Marimea sentim entului -

Atitudinea
Reactii fata de Stare
senzoriale negativ Orientata
Integre sau pozitiv asociat -
temporo-
curatenia corporala si
mentala cu curatenia
spatial si aspectul
Expresia clara a
aspect exterior si mesajului scris
gandului
Usor , ritm moderat ,
limbaj precis Posibil
Dimensiunea socio- Respectate -
culturala si spirituala Mod obisnuit
Comunicare verbala Scris
Existenta obisnuintelor si
normelor de igiena
Comunicare nonverbala
IX' , privire , postura ,
(gest Nevoia de a evita perico ele
Trasaturifetei )
expresia Semne de independenta Semne de dependenta
Diemnsiunea bio- Plaga operatorie
fiziologica Agresiuni
Dimensiunea In timp ce modul de -
terapeutice Reactia
psihologica comunicare ar putea fi
in raport cu : durerea
Dimensiunea psihologica echilibrata
perturbat , mesajul ramane
,Sentimentul
stresul , emotiile ,
de bine inteligibil Comunicare
umorul
Imaginea de sine deschisa , atitudine de Ingrijorare , teama
Raspunsuri la un agent receptivitate Adaptata la
Dorinta
stresant de a comunica realitate
ineficace
Dimensiunea socio- - Expresia intolerantei fata
Receptia
culturala subiectiva
si spiritualaa de mediul spitalicesc
mesajului
Efectul imprejurarilor si Ruptura ce-i asigura
Dimensiunea socio-
aparentelor socio- culturale Comunicare eficienta -
securitatea
culturala si spirituala
XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
X) Nevoia de bio-
Dimensiunea a comunica Sunt posibile -
Trasaturi Actele ,
fiziologica Semne de independenta Semne de dependenta
comportamentele
Dimensiunea bio- si
gesturile necesare
fiziologica

Dimensiunea psihologica Fara influenta -

Reactia in raport cu :
umorul , stresul , durerea ,
emotiile 130

Dimensiunea socio-
culturala si spirituala
 Efectul unei imprejurari - -
XII) Nevoia de a se realiza
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Sunt posibile -
fiziologica Actele ,
gesturile ,
comportamentele necesare
pentru realizarea nevoii

Dimensiunea Utilizeaza la maxim -

psihologica capacitatea sa de a fi
preocupata
Dimensiunea socio- Mentinute -
culturala si spirituala Rol
socio-cultural si norme
sociale de munca
XIII) Nevoia de a se recreea
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea bio- Sunt posibile -
fiziologica Actele ,
comportamnetele si
gesturile necesare
realizarii nevoii

Dimensiunea psihologica Utilizeaza la maxim -

Dorinta de a se recreea capacitatile proprii de a se
recreea

Dimensiunea socio- Obisnuinte de recreere -

culturala si spirituala respectate
Efectul unei imprejurari

XIV) Nevoia de a invata

psihologica
Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta
Dorinta de a se
Dimensiunea informa
bio- Cauta sa se informeze , Incapacitate de a retine
fiziologica Capacitate de a pune intrebari -
Capacitatea
memora de a
Dimensiunea
intelege Repeta mesajul mecanic -
Faza acceptarii bolii - Nu accepta
Dimensiunea socio-
culturala si spirituala
Mod de intelegere Concret -
Cunostinte si 131
reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la
sanatarea si schimbarile situatia sa -
sale
 GRILA DE EVALUARE

NEVOIA GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV =

I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT
MODERAT MAJOR TOTAL
1.Nevoia de a 2
respira si a
avea o buna
circulatie

2.Nevoia de a 2
bea si a manca

3.Nevoia de a 3
elimina
4.Nevoia de a 1
se misca si a
mentine o
buna postura

5.Nevoia de a 2
dormi si a se
odihni
6.Nevoia de a 1
se imbraca si
dezbraca

7.Nevoia de a 1
mentine
temperatura
corpului in
limite normale

8.Nevoia de a
mentine

132
tegumentele 1
curate si
integre
9.Nevoia de a 2
evita
pericolele
10.Nevoia de 1
a comunica

11.Nevoia de 1
a actiona
conform
propriilor
credinte si
valori
12.Nevoia de 1
a se realiza

13.Nevoia de 1
a se recreea

14 . Nevoia de 4
a invata

REZULTAT : 23 PUNCTE , DECI PACIENTUL ESTE

DEPENDENT MODERAT .

133
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST
OVARIAN

DATA : 9-03-2002 ZIUA 1

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
DE NURSING PROPRII DELEGATE
1.Nevoia de Eliminare Reluarea -observarea -Diclofenac Inteventiile continua
a elimina menstruala in fluxului eliminarilor supozitoare 3/zi ; pana la realizarea
cantitate si menstrual in menstruale , notarea -Penicilina G obiectivului propus.
calitate decurs de 24 ore aspectului si cantitatii 1000000u.i./6ore
neadecvata , acestora ; -se invata
manifestata pacienta folosirea
prin corecta a tampoanelor
menoragii, absorbante ;
datorata -se asigura un mediu
dezechilibrului adecvat ferit de
endocrin si umezeala si frig .
procesului
inflamator .
2.Nevoia de Durere Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost
a evita manifestata prin durerii in decurs caracteristicilor durerii ameliorata in timpul
pericolele facies crispat , de 24 ore . : colicativa , la nivelul propus.
tahicardie , hipogastrului , cu
tahipnee , iradiere la nivelul

134
 datorata bolii fosei iliace drepte ;
-se asigura pacientei
repaus la pat in
pozitie
confortabila : D .D .
3.Nevoia de Insomnie Combaterea -observarea -Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost
a dormi si a manifestata prin insomniei in continutului si seara . combatuta in timpul
se odihni ochi incercanati , decurs de 24 ore calitatii somnului ; propus .
facies crispat , -aerisirea camerei
datorata bolii . inainte de culcare ;
-asigurarea unor
conditii adecvate de
odihna
corespunzatoare;
-lenjerie de pat si
corp curate ;
-linistirea psihica a
pacientei ;
-temperatura si
umiditate ale camerei
corespunzatoare.

4.Nevoia de Alterarea Recapatarea -aerisirea salonului -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile continua

a respira si a ritmului respiratiei si dimineata si seara ; per os . pan la atingerea
avea o respirator si coloratiei -sfatuirea pacientei sa scopului propus.
circulator , tegumentelor in evite stresul ,

135
buna manifestat prin limite normale
circulatie piele palida , in decurs de 24
tahipnee ore .
tahicardie
datorata bolii.
frigul;
-invatarea pacientei
a tehnicilor de
respiratie inainte de
culcare (inspir pe
nas si expir pe gura);
-efectuarea de
masaje usoare
pentru stimularea
circulatiei periferice
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN
DATA : 10-03 -2002 ZIUA 2
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
DE NURSING PROPRII DELEGATE
1.Nevoia de Constipatie Pacienta sa- si -urmarirea si notarea in -Dulcolax 1tb /zi . Pacienta are restabilit
a elimina datorata reia tranzitul foaia de observatie a tranzitul intestinal .
alimentatiei intestinal scaunelor (aspect de
inadecvate , fiziologic in fecalom , culoare brun
manifestata prin decurs de 24 inchis ) ;
absenta ore . -administrarea de ceai
scaunelor de 2 laxativ;
zile . -administrarea de lichide
: ceaiuri , supe strecurate
.
2.Nevoia de Alterarea Recapatarea -sfatuirea pacientei sa Pacienta respira
a respira si a ritmului respiratiei si evite stresul; -asigurarea normal.
avea o buna circulator si coloratiei aerisirii salonului ,
circulatie respirator , normale a temperaturii si umiditatii
manifestat prin tegumentelor adecvate ; -se invata
piele palida , in decurs de 24 pacienta unele tehnici de
tahipnee , ore . respiratie inainte de
tahicardie culcare ;
datorata bolii . -se efectueaza
 pacientei masaj pentru
stimularea circulatiei
periferice .
3.Nevoia de Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost
a evita manifestata prin durerii in caracteristicile durerii : combatuta in timpul
pericolele facies crispat , decurs de 2 ore colicativa , la nivelul propus .
tahipnee , . hipogastrului cu iradiere
datorata bolii . la nivelul fosei iliace
drepte ;
-se asigura pacientei o
pozitie comoda: D.D. cu
genunchii flectati .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03

-2002 ZIUA 3
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
DE NURSING PROPRII DELEGATE
1.Nevoia de Eliminare Restabilirea -urmarirea si Frecventa
a elimina urinara diurezei notarea in foaia mictiunilor a
insuficienta , normale in de observatie a fost
manifestata prin decurs de 24 diurezei : 1500 ml normalizata in
polakiurie ore . /24 ore , culoare timpul propus .
datorata galben deschis ;
compresiei pe -se invata
rinichi . pacienta cum sa
urineze ;
-se efectueaza
examenele
urinare ;
-se
administreaza
pentru hidratare
ceaiuri caldute.
2.Nevoia somnul
de a pacientei
dormi si insuficient
a se calitativ si
odihni cantitativ;
Insomnie -se asigura
, conditii optime
manifesta unui somn
prin corespunzator ;
oboseala , -se aeriseste
ochi salonul;
incercana -temperatura si
ti datorata umiditate
bolii. adecvate ;
Combater -lenjerie de pat
ea si corp
insomniei adecvate
in timp anotimpului;
de 24 -schimbarea
ore . lenjeriei de pat
-se si corp ._______
observa
-Diazepam 1 tb
/zi seara
Pacienta
doarme si se
odihneste
corespunzator.
 CAZUL III CULEGEREA
INFORMATIILOR

UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA :

MATERNITATE I

1. Informatii sociale :

Nume , prenume : L.M.

Data nasterii : 4-05 -1963 .
Data internarii : 9-01 -2002.
Data externarii : 20-01 -2002.
Adresa : localitatea Costesti , strada Crinului , bloc D2, scara C.
Situatia familiala : casatorita , 3 copii .
Ocupatia : salariata .
Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri ,
polakiurie , dureri la nivelul hipogastrului , stare febrila , tegumente palide ,
tahipnee ( 24 respiratii /minut ) , tahicardie ( 90 batai /minut ) , anxietate ,
anorexie , inapetenta , insomnie
Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept .
Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept .
Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C.si alte boli infecto-
contagioase in familie si contacti .
Mama : 56 ani .
Tatal :58 ani .
Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani .
Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani , ciclu
regulat , flux normal , 3 nasteri , 3 avorturi .
Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii ,
dureri in regiunea hipogastrica , mictiuni frecvente .De o luna prezinta stare
subfebrila , fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen
echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept .
Da , a mai suferit o interventie chirurgicala .
Da , a mai fost internata .
Impresii de la spitalizarile anterioare : bune .
Probleme financiare cauzate de boala : nu are .
2.Informatii fizice

143
 Greutate :63 kg .
Inaltime : 1,70 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
- aspectul gurii :rotunda , normal conformata ;
- aspectul limbii :roz-galbuie , uscata ;
- aspectul dintilor :dentitie alba , prezinta carii ;
- aspectul parului :ingrijit ;
- aspectul nasului :ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale : nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
= aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta ;
= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii
/minut ) ;
= probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere
in fosa iliaca dreapta ;
= probleme cardiace : T.A.= 9-/40 mm Hg , tahicardie ( 90 batai /minut ) ;
= probleme neuro-psihice : anxietate ;
= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit si
interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri ;
Membre :
• aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
• semne particulare : nu prezinta ;
• mobilitatea articulatiilor : buna .

3. Elemente de igiena :

Apetit : redus , anorexie , inapetenta .

Numarul meselor :2-3 /zi .
Alimente preferate : spaghete cu branza .
Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim .
Serveste masa singura .

4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :

Scaun :
~ recipient folosit :W.C.comun ;
~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile ;

144
 ~ aspectul scaunului : fecale omogene ;
~ folosirea laxativelor : nu .
Urina :
# recipient sanitar folosit :W.C comun ;
# frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi ;
# aspectul urinii :clar , transparent .
Menstra :
- ciclu neregulat .

5.Obiceiuri de igiena individuala :

Se spala pe dinti singura .

Se piaptana singura .
Se imbraca si se dezbraca : incet , forta fizica fiind redusa .

6.Obiceiuri privind odihna :

Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .
Probleme privind somnul :insomnie .
Utilizarea sedativelor : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .
7. Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :

Posibilitati de exprimare : oral .

Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta .
Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala :
constientizeaza tot ceea ce tine de boala .
8.Informatii medicale :
Alergii : nu prezinta .
Grupa sanguina : O I, Rh +.

9 .Tratament :
Inaintea spitalizarii : nu a urmat .
Tratament actual :
VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM
1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.I.
DULCOLAX 1tb /zi
96

145
 ANALIZA SITUATIEI ++++++++

I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica
Ritm respirator
Ritm cardiac - Neregulat
Amplitudine cardiaca - Neregulat
Frecventa respiratorie Medie -
- tahipnee (peste 20
Frecventa cardiaca respiratii /minut )
- tahicardie (peste 90
Coloratia fetei batai /minut )
tegumentelor - paloare
extremitatilor - paloare
Zgomote respiratorii - paloare
Pozitia silentios -
Miscari respiratorii - antalgica
Irigatie celulara - asimetrice
- furnicaturi , amortirea
Vocea extremitatilor
- ragusita
Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul Functie -
controlata

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi - Insatisfactie in legatura cu

modul actual de aerisire

II)Nevoia de a bea si a manca

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate Regim adaptat slabiciune
si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie

Eficace
Usoara
Usoara

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , Anorexie

emotiile , stresul , umorul

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar

Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi masa independent Neobisnuit
Perturbata

III) Nevoia de a elimina

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor fecaloid La 2-3 zile Polakiurie
Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei dezagreabil Metroragii Oligurie
scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Reduse cantitativ
Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii Menoragie Cloroform
defecarii Culoarea urinii fecalelor

Disurie Durere perianala

Dismenoree
limpede
Pastos Cheaguri Efort
excesiv Efort excesiv

galben -citrin

scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor - Brun -inchis Seros

Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea Discontinuu , in jet Tari
Crampe , colici

Transpiratii abundente
Bilant hidric
dezechilibrat

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , Functie -

emotiile , umorul , stresul Sensul acordat eliminarilor controlata

Act neplacut

Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat W.C .comun

Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate

- Izolare imposibila
IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Amplitudinea miscarilor Independent Diminuata
Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul
Echilibrul Capacitate de efort Integra
Integra

Autonom

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , Functie

emotiile , stresul , umorul controlata

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie , activitate , Respectate

exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural

V) Nevoia de a dormi si a se odihni

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Durata - Scurtarea numarului
orelor de somn in raport
cu perioada
Calitatea somnului

Nevoia de recuperare - obisnuinta Treziri repetate

, insomnie Oboseala ,
ochi incercanati

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , Functie -

emotiile , stresul , umorul controlata

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi - Incapacitate de a le

calde sau reci , relaxare , muzica , obiecte , lumina ) realiza
Pozitie
Efecte ale obligatiilor sociale , ore de munca , timpul de
odihna Incapacitate

Perturbarea orarului
obisnuit

VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate Se imbraca si -
neuro-musculara se dezbraca
 singura
Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea Acceptat -
imbracamintii
Adaptata
dorintelor si
circumstantelor

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio- Poarta -

cultural imbracaminte
adecvata rolului
social

VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii - 39 grade ( hipertermie )
corpului Curba termica Mecanisme de reglare
intermitenta piele calda ,
rosie

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea ,

emotiile , stresul , umorul
Functie -
controlata
Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se - Incpacitate de a le realiza
incalzi ( bauturi , imbracaminte , aparate de incalzire , activitate Insatisfactie in raport cu
fizica ) temperatura ambianta

VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea Isi executa -
pielii , fanerelor si mucoaselor singura toaleta
Curata , integra

Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala Marimea -

si aspect sentimentului
negativ sau
pozitiv
asociat cu
curatenia si
aspectul
 exterior
Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta Respectate
obisnuintelor si normelor de igiena

IX) Nevoia de a evita pericolele

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie

Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine echilibrata

Raspunsuri la un agent stresant
Ingrijorare , teama

ineficace
Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor - Expresia intolerantei fata
si aparentelor socio-culturale de mediul spitalicesc
Ruptura ce-i asigura
securitatea

X) Nevoia de a comunica
Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica
Reactii senzoriale
Stare mentala Integre Orientata -
temporo-spatial
Expresie clara

Comunicare verbala a gandirii si _

mesajului scris
Scris Usor , ritm
Comunicare non-verbala ( gest , privire , postura , expresia moderat , -
fetei ) limbaj precis
Posibil Mod
obisnuit
Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul In timp ce -

Dorinta de comunicare modul de

comunicare ar
putea fi
Receptia subiectiva a mesajului perturbat , mesajul -
ramane inteligibil
Comunicare
deschisa ,
atitudine de
 receptivitate
Adaptata la
realitate
Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare -
eficienta
XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si va ori
Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Actele , comportamentele si Sunt posibile
gesturile necesare
Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , Fara influenta
emotiile , umorul , stresul
Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei
imprejurari

XII ) Nevoia de a se realiza

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Actele , gesturile , Sunt posibile
comportamentele necesare pentru realizarea nevoii

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si Mentinute

norme sociale de munca

XIII ) Nevoia de a se recreea

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
 independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Actele , Sunt posibile -
Act comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea
nevoii
Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Utilizeaza la -
maximum
capacitatile
proprii de a se
recreea

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei Obisnuinte de -

imprejurari recreere
respectate

XIV) Nevoia de a invata

Trasaturi Semne de Semne de dependenta
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare - Incapacitate de a retine

Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Cauta sa se -

informeze , pune
intrebari Repeta
Capacitatea de a intelege
 Faza acceptarii bolii mecanic mesajul
Nu accepta

Dimensiunea socio-culturala si spirituala

Mod de intelegere Concret -
Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea Adaptari la
dorinte si la
situatia sa
GRILA DE EVALUARE
Nevoia Grad Grad Grad Grad
I=independent II=dependent III=dependent IV=deepndent
moderat major total
1.Nevoia de a 2
respira si a avea o
buna circulatie
2.Nevoia de a bea 1
si a manca
3.Nevoia de a 3
elimina
4.Nevoia de a se 1
misca si a avea o
buna postura
5.Nevoia de a 3
dormi si a se odihni

6.Nevoia de a se 1
imbraca si dezbraca

7.Nevoia de a 2
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
 8.Nevoia de a 1
mentine
tegumentele curate
si integre
9.Nevoia de a evita 3
pericolele
10.Nevoia de a 1
comunica
11.Nevoia de a 1
actiona conform
propriilor credinte
si valori
12.Nevoia de a se 1
realiza
13.Nevoia de a se 1
recreea
14 .Nevoia de a 4
invata
Rezultat : 23 puncte , deci pacienta are dependenta moderata .
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN

DATA : 11-01 -2002 ZIUA 1

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii Evaluare
nursing delegate
1.Nevoia de Scurgere Reglarea -observarea administrare a Interventiile
a elimina menstruala fluxului menstruatiei: intervale de Vitamina K continua .
in cantitate menstrual in scurte intre menstre , 1 f/zi .
si calitate decurs de 24 flux prelungit 7-8 zile ;
neadecvata, ore . -invata pacienta sa
manifestata aplice corect
prin tampoanele ;
menoragii si -explica pacientei
polimenoree, necesitatea unei igiene
datorata riguroase .
procesului
inflamator .
2.Nevoia de Durere , Combaterea -observarea durerii : -administrare Interventiile
a evita manifestata durerii in senzatie de apasare si de continua .
pericolele prin facies decurs de 2 tractiune la nivelul Algocalmin
crispat , zile . hipogastrului cu iradiere 1f/zi .
tahipnee , la nivelul fosei iliace
datorita drepte ; -asigurarea
procesului pacientei
 inflamator . a repausului la pat in
decubit dorsal cu
genunchii flectati ;
-incurajarea pacientei si
asigurarea ca durerea se
va ameliora .

3.Nevoia de Hipertermie Recapatare a -masurarea si notarea administarea de Temperatura

a mentine ( 37,8 grade) unei temperaturii in foaia de Penicilina s-a
temperatur a manifestata temperaturi observatie ( 37 , 8 grade 1000000 u.i la normalizat in
corpului in prin piele normale a ); 6 ore i.m . timpul propus .
limite fierbinte si corpului in -aplicarea de comprese
normale rosie , decurs de 24 reci ; -hidratarea
datorata ore . pacientei cu lichide
procesului caldute pentru
infectios . prevenirea
deshidratarii ;
-aerisirea salonului ;
-asigurarea unei
umiditati si temperaturi
corespunzatoare .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M CU CHIST OVARIAN

DATA : 12-01-2002 ZIUA 2
Nevoia Diagnostic de Obiective Inteventii proprii Interventii Evaluare
nursing delegate
1.Nevoia de Insomnie Combatere a -observarea calitatii si -administrarea de Insomnia a fost
a dormi si a manifestata insomniei in cantitatii somnului ; Diazepam 1 tb /zi inlaturata in timpul
se odihni prin ochi decurs de 24 -inainte de culcare se va seara. propus .
incercanati, ore . aerisi salonul ;
facies -asigurarea unui mediu
crispat , corespunzator, unui
epuizare , somn suficient calitativ
datorita si cantitativ ;
bolii . -schimbarea lenjeriei de
pat si corp ;
-temperatura si
umiditate in salon
corespunzatoare.
2.Nevoia de Scurgere Reglarea -observarea menstruatiei -administrarea de Fluxul menstrual a fost
a elimina menstruala fluxului si a eventualelor Vitamina K 1 f/zi . reglat .
in cantitate menstrual in modificari survenite pe
si calitate decurs de 12 parcursul ingrijirilor ;
neadecvata, ore . -explicarea pacientei
manifestata
prin
 menoragii si necesitatea unei igiene
polimenoree riguroase pentru
datorate bolii prevenirea eventualelor
. complicatii ;
-ajutarea pacientei si
explicarea tehnica
schimbarii tampoanelor .

3.Nevoia de Durere Combatere a -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in

a evita manifestata durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 f/zi timpul propus .
pericolele prin facies decurs de 24 tractiune la nivelul i.m .
crispat , ore . hipogastrului cu iradiere
tahipnee : 24 la nivelul fosei iliace
respiratii pe drepte ;
minut , -linistirea pacientei si
datorata bolii . pozitionarea acesteia in
decubit dorsal cu
genunchii flectati .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN

DATA : 13 -01 -2002 ZIUA 3

Nevoia Diagnostic de Obiective Inteventii proprii Inteventii Evaluare
nursing delegate
1.Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -se supravegheaza cu Riscul de
a evita atingerii aparitia atentie pacienta timp de complicatii a fost
pericolele integritatii complicatiilo r 24 ore dupa interventie ; combatut in timpul
fizice , pe perioada -se asigura repaus la pat propus .
manifestata spitalizarii . si regim hidric timp de
prin risc de 24 ore; -masurarea si
complicatii , notarea functiilor vitale ;
datorita -supravegherea
interventiei pansamentului.
chirurgicale .

2.Nevoia de Tulburari de Restabilirea -administrarea pacientei -administrarea de Pacienta L.M . are

a elimina tranzit tranzitului a alimentelor semisolide Dulcolax 1 tb /zi . restabilit tranzitul
intestinal , intestinal in : piureuri , supe de intestinal .
manifestate decurs de 8 ore legume strecurate ;
prin . -administrarea de ceaiuri
constipatie , laxative : crusin .
datorita bolii.
3.Nevoia Alterarea Recapatarea -i se explica si i se -administrare Pacienta L.M. si-a
de a ritmului coloratiei arata unele tehnici de de Dipiridamol recapatat coloratia
respira si a respirator si normale a respiratie inaiante de 3 tb /zi per os . normala a
avea o circulator , tegumentelor culcare ; tegumentelor si
buna manifestat si a unei -aerisirea salonului ; are o respiratie
circulatie prin piele respiratii -asigurarea unei normala .
palida , normale in temperaturi si umiditati
tahipnee , decurs de 1 zi. adecvate unei respiratii
tahicardie , mai bune ;
datorita bolii. -pacienta este sfatuita sa
evite stresul si I se
efectueaza unele
exercitii de masaj usoare
pentru restabilirea
circulatiei periferice .
CONCLUZII NOTA PERSONALA

In urma realizarii acestui proiect , esential de retinut , ca o concluzie

finala , este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere
urmatoarele :
1. respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate ;
2. respectarea demnitatii si intimitatii pacientului ;
3. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor
intraspitalicesti ;
4. respectarea valorilor umane ;
5. indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul
gradului de pregatire ;
6. culegerea , analiza si intocmirea unui plan de ingrijire , sesizand
situatiile de urgenta , posibilele complicatii , precum si ingrijirile
potentiale ;
7. incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire ;
8. aplicarea confortului , securitatii , eficacitatii in activitate ;
9. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa
timpii invatati : gandire , pregatire , executie , reorganizare , notare ,
transmiterea sarcinilor ;
10.pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii ;
11.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si
indepartarea nelinistii ;
12.efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace
nefarmacologice ( stimulare cutanata , tehnici de relaxare );
13.obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt
primite ;
14.colaborarea permanenta cu pacienta , familia , echipa de sanatate
sesizand , precoce , modificarile aparute in evolutia bolii , precum si
modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei
informand imediat medicul ;
15.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare,
respectand intocmai regimul dietetic indicat , facandu-i cunoscute
principiile alimentare necesare .

162
BIBLIOGRAFIE

> “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ - E. ABUREL ,

BUCURESTI , 1971
> “ GHID DE NURSING “ - LUCRETIA TITIRCA 1999
> “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE
ASISTENTII MEDICALI “ - LUCRETIA TITIRCA 1999
> “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOLUMUL I “ - C.MOZES
1974
> “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI
SANATOS SI BOLNAV “ - MORARIU LETITIA , IVAN MARIUCA ,
PUIU VICTORIA , SPATARU RUXANDRA, TOFAN RUXANDRA ,
CHIRU FLORIAN , STOIANOVICI SERBAN - BUCURESTI 2000

163