Licenta Litiaza Renala

MINISTERUL SNTII
COALA POSTLICEAL SANITAR
TOPLIA
LUCRARE DE DIPLOM
LITIAZA RENAL
NDRUMTOR: CANDIDAT:
MEDIC: Dr. HOJDA ANCUA CIUBUC CTLINA MARIA
INSTRUCTOR:VOD MARIA
SESIUNEA
-2012-
Lucrare de diplom 2012
MINISTERUL SNTII
COLEGIU NAIONAL ,,MIHAI EMINESCU
COALA POSTLICEAL SANITAR
TOPLIA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA

BOLNAVILOR CU LITIIAZ RENAL
ndrumtor:Dr.HOJDA ANCUA Candidat:CIUBUC

CTLINA-MARIA.
Instructor:Instr. VOD MARIA
SESIUNEA
-2012-
2
MOTTO:
,,Medicina nseamn tiin i contiin, nclzit de iubire de oameni
Iuliu Haegan
Motivaia lucrrii:
Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt obiective

importante n actualul sistem de sntate. Am ales aceast tem ,,ngrijirea pacientului
cu litiaz renal deoarece n activitatea practic pe care am desfurat-o n timpul
stagiului clinic, am acordat ngrijiri de nursing mai multor pacieni care sufereau de
aceast boal.
Aprnd la toate vrstele, are de regul un diagnostic cu att mai sever cu ct
se instaleaz la o vrst mai timpurie. Consecinele i rapiditatea instalrii
complicaiilor, precum i tendina la recidive m-au impresionat, iar empatia fa de
pacienii cu aceast afeciune, m-a ajuta s neleg mai bine aceast boal, fapt pentru
care Litiaza renal mi s-a prut potrivit ca subiect al lucrrii.
Folosind o bogat bibliografie de specialitate i nsuindu-mi noiuni de nursing
din cadrul orelor din coal, voi ncerca s subliniez importana acestei afeciuni.
3
CUPRINS
Capitol I
I.1. Noiuni de anatomie i fiziologie a aparatului afectat;
I.2. Definiie;
I.3. Etiopatogenie;
I.4. Structur i clasificare;
I.5. Simptomatologie;
I.6. Examene paraclinice;
I.7. Diagnostic pozitiv;
I.8. Diagnostic diferenial;
I.9. Evoluie-prognostic;
I.10. Complicaii;
I.11. Tratament;
I.12. Profilaxie;
Capitol II
Supravegherea pacientului din momentul internrii pna la externare, satisfacerea

nevoilor fundamentale i efectuarea tehnicilor impuse de boal.
II.1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie.
a) Msurarea i notarea respiraiei;
b) Msurarea i notarea pulsului pe artera radial;
c) Msurarea si notarea tensiunii arteriale;
II.2. Nevoia de a bea si a mnca.
a) Hidratarea organismului prin perfuzia i.v cu soluie Ringer;
II.3. Nevoia de a elimina.
a) Observarea, msurarea i notarea diurezei;
b) Determinarea densitaii urinii;
c) Determinarea reaciei urinei;
d) Determinarea calitativ a albuminei din urin;
e) Determinarea puroiului din urin;
f) Determinarea urobilinogenului;
g) Determinarea bilirubinei;
h) Aplicarea termoforului;
i) urografia intravenoas;
II.4. Nevoia de a se mica i a avea o buna postur.
II.5. Nevoia de a dormi i a se odihnii.
II.6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca.
II.7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale.
a) Msurarea i notarea temperaturii n axil;
II.8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele.
4
II.9. Nevoia de a evita pericolele.

a) Administrarea medicamentelor pe cale oral;
b) Administrarea injeciei intra-muscular;
c) Prevenirea infeciilor intra-spitaliceti;
II.10. Nevoia de a comunica.
II.11. Nevoia de actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia.
II.12. Nevoia de a fi reocupat in vederea realizrii.
II.13. Nevoia de a se recrea.
II.14. Nevoia de a invata cum sa-ti pstrezi sntatea.
CAPITOLUL III:
Prezentarea planurilor de ingrijire acelor trei cazuri de boal.
CAPITOLUL IV:
Concluzii asupra lucrrii.
CAPITOLUL V:
Bibliografie.
5
I.1. NOIUNIUNI DE ANAOMIE I FIZIOLOGIE A

APARATULUI AFECTAT:
Cea mai mare parte a produilor de excreie se elimin din organism printr-un
ansamblu de organe, care formeaz aparatul urinar sau aparatul excretor. Aparatul
urinar este alctuit din rinichi si ci excretoare.
Rinichiul
Este un organ glandular pereche (drept si stng), care constituie partea esenial
a aparatului urinar. Rinichii sunt aezai n cavitatea abdominal, retroperitoneal, n
regiunea lombar, de o parte i de alta a coloanei vertebrale, la nivelul vertebrelor T11,
T12, L1,L2 I L3. Ei nu se afl la aceeai nlime, rinichiul drept fiind ceva mai sus
dect cel stng, iar locul pe care l ocup poart numele de loja renal.
6
Raporturi: Cei doi rinichi se afl prin faa lor posterioar n raport cu peretele
posterior al trunchiului, la nivelul coastei a XII-a. raporturile feei anterioare sunt diferite
pentru cei doi rinichi. Astfel, rinichiul stng vine n raport cu mezocolonul transvers, cu
splina, pancreasul i stomacul, iar n partea inferioar cu colonul descendent i ansele
intestinale de care este separat prin peritoneul parietal. Faa anterioar a rinichiului
drept este n raport cu ficatul,flexura colic dreapt, colonul ascendent i cu duodenul.
La extremitatea superioar rinichii sunt n raport cu glandele suprarenale.
Mijloace de fixare: sunt fixai ntr-un nveli conjunctiv fibros, numit fascia renal,
ntre fascie i rinichi se afl o cantitate variabil de esut gras,grsimea peritoneal. De
asemenea la fixarea lor mai contribuie pediculul renal (vasele sanguine,nervii i
limfaticele) i presa abdominal.
Configuraia extern: rinichiul are o form caracteristic de boab de fasole.
Lungimea sa este de 10-12 cm, limea de 5-6 cm si grosimea de 3-4 cm, are greutatea
de 120-150 g si culoarea brun-rocat. Prezint dou fee (posterioar i anterioar),
doi poli (posterior i inferior) i dou margini (extern, convex si intern,concav). Pe
marginea intern ceva ma aproape de polul superior se afl o incizur mai profund ,
hilul rinichiului. Prin hil ptrund artera renal i nervii, i iese vena renal si poriunea
extrarenal a bazinetului.
STRUCTURA RINICHIULUI
Dac facem o seciune lngitudinal printr-un rinichi, constatm c este alctuit
dintr-o capsul fibroas i din substana renal.
1. a).Capsula fibroas formeaz nveliul extern al rinichiului. Ea este alctuit din
dou straturi: - un strat intern,care este format din fibre elastice i fibre
musculare netede.
- un strat extern, format din fibre colagene i fibre
musculare netede;
2. b)Substana renal sau esutul propriu constituie partea esenial a rinichiului.
Ea este format din dou zone: una medular i alta cortical.
Zona medular sau zona tubular are o culoare roie i este mprit ntr-un
numr de 8-15 arii triunghiule, care corespund unor formaiuni piramidale Malpighi,
acestea sunt orientate cu baza spre exterior(zona cortical) i cu vrful spre bazinet.
Zona cortical se afl ctre exterior, este de culoare mai mult sau nai puin
galben i are un aspect granular. Ea ptrunde prin zona medular printre piramide,
alctuind coloanele Bertin.
Lobii i lobulii renali au ca element de baz nefronul sau tubul urinifer.
7
8
NEFRONUL
Nefronul este unitatea esenial morfologic si fiziologic a rinichiului. Este alctuit din
dou elemente: glomerulul i tubul urinifer.
a) Glomerulul este reprezentat printr-un ghem de capilare sanguine arteriale,

provenite dintr-o arteriol aferent detaata de pe artera interlobular.
b) Tubul urinifer este alctuit din patru segmente: capsula Bowman, tubul contort
proximal (de ordinul I), ansa Henle si tubul contor distal (de ordinul al II-lea).
Cea mai mare parte a nefronului se afl n zona cortical; numai ansa Henle este
cuprins n zona medular. n fiecare rinichi, se afl aproximativ un milion de nefroni.
9
VASCULARIZAIA RINICHIULUI
Arterele: rinichiul primete snge funcional i nutritiv, prin artera renal, care
ptrunde n el prin hil. n parenchimul renal,artera renal se desface n mai multe ramuri
care se rspndesc n coloanele Bertin, alctuind arterele interlobulare, care ajung
pn la limita dintre zona medular si zona cortical. Aici, ele dau natere la artere n
form de arcuri scurte, care nu se anastomeaz ntre ele; sunt ramuri terminale.
Arterele interlobulare dau n jurul lor ramuri laterale, numite arteriole aferente,
care ptrund n capsulele Bowman prin aa numitul pol vascular i ramuri care
capilarizeaz labirintul renal (arterele Ludwing). Arteriola eferent se ndreapt spretubii
contori i ansa Henle, unde se capilarizeaz, formnd in jurul lor o reea capilara
arterio-venoas.
Substana medular este vascularizat de aa numitele artere drepte sau
artere n ploaie care sunt de dou feluri: artere drepte false si artere drepte adevrate.
Arterele drepte false provin din arteriolele eferente ale glomerulului, iar arterele drepte
adevrate provin din arterele n arcad.
Venele: din reeaua capilar arteriovenoas pornesc venele care urmresc
sistemul arterial, formndu-se vene interlobulare care se unesc cu altele similare i dau
10
natere la limta dintre zona cortical i cea medular, la vene n arcad sau arciforme,
paralele cu arterele n arcad. Este de remarcat c, spre deosebire de arterele n
arcad, venele se anastomeaz.
Limfaticele: sunt superficiale i profunde. Se adun n mai multe trunchiuri i
merg la ganglioni hilari i la ganglioni latero-aortici.
Inervaia: este dat de fibre simpatice, cu originea n mduva spinrii, la nivelul
vertebrelor T4,L4, care ajung la rinichi pe calea nervilor i a plexului renal, i de fibre
parasimpatice, acestea ajung n rinichi urmrind artera renal.
CILE EXCRETOARE
Calicele renale: sunt nite formaiuni membranoase n form de cup, care se

afl n jurul deschiderii papilei renale. Calicele renale sunt de dou feluri: calice mici i
calice mari, care sunt reprezentate prin mai multe calice mici;adunate la un loc.
Bazinetul: bazinetul sau pelvisul renal este format din unirea calicelor mari. Este
o cavitate de form triunghiular care are o poriune intrarenal, sinusul renal si o
poriune extrarenal la nivelul hilului, unde se continu cu ureterul. Bazinetul este
cptuit cu o tunic mucoas, toate elementele care se gsesc n hil: - vena renal,
artera renal, poriunea extrarenal a bazinetului, nervii i limfaticele renale alctuiesc
pediculul renal.
Ureterul: este un tub lung de 20-30 cm, cu un calibru neegal care face legtura
ntre bazinet i vezica urinar. Este n raport cu peretele dorsal al abdomenului, la
nivelul apofizelor transverse lombare. Deschiderea ureterului n vezic are o dispoziie
caracteristic. La locul de jonciune cu peretele vezicii, ureterul formeaz cu aceasta un
unghi ascuit i ptrunznd oblic prin perete, pe o distana de 1-2 cm, se deschide
printr-un orificiu pe faa intern a vezicii. Aceast dispoziie face ca la contracia
peretelui vezici, pentru eliminarea urinei, captul ureterului din peretele vezicii sa fie
comprimat i orificiul lui s se nchid, astfel ca urina din vezic nu se poate ntoarce in
ureter. Structura ureterului este alctuit din trei tunici: mucoasa, muscular i extern.
Vascularizaia ureterului este dat de artera renal, artera simpatic intern,
artera vezical inferioar i de artera hipogastric. Venele merg spre vena hipogastric,
iar limfaticele la ganglionii lombari.
Inervaia ureterului: inervaie simpatic, prin fibre provenite de la plexul renal i
hipogastric, i o inervaie parasimpatic prin fibre parasimpatice pelviene.
Vezica urinar: este rezervorul n care se strnge urina, nainte de a fi eliminat.
Aezare: este situat n micul bazin, n loja vezical i este nvelit numai n
partea de peritoneu.
Configuraia extern: are o form ovoid cnd este plina i turtit, i form de
cup cnd este goal. Este alctuita din trei pri: vrf, corp, fund.
11
Corpul: o faa anterioar, o fa posterioar i dou fee laterale. Pe fundul vezicii

se deschid orificiile celor dou uretere i orificiul intern al uretrei. Aceste trei orificii
determin vrfurile aa numitului trigon.
Mijloace de fixare: vezica este inut n dus de ligamentul ombilical mijlociu, care
leag vrful vezicii de ombilic, inseria peritoneului i legturile pe care le are cu
prostata, uretra i uretere, la fixare mai contribuie vasele i nervii.
Structura vezicii: peretele vezicii urinare este contractil i elastic, ceea ce i d
posibilitatea s-i mreasc volumul, care variaz ntre 200-400 ml, n cazuri patologice
putnd ajunge la 5-6 litri. Peretele vezicii este alctuit din patru tunici: mucoas, sub-
mucoas, musculatur, seroas.
Vascularizaia vezicii: este vascularizat de ramuri ale arterelor ombilicale,
hipogastric, hemoroidal, obturatoare. Venele se grupeaz n plexuri vezico-prostatice,
vezico-seminale, care conflueaz n vena hipogastric. Limfaticele merg spre ganglionii
laterovezicali i prevezicali. Inervaia vezica are o inervaie motorie i o inervaie
senzitiv: fibre simpatice, fibrele parasimpatice, fibre somatice.
Uretra: este canalul prin care se elimin urina din vezic, uretra ca alctuire
difer in funcie de sex.
Uretra la brbat: este un canal cu traiect i calibru neuniforme, lungimea de 15-
20 cm, care ncepe de la fundul vezicii urinare i se termin prin orificiul extern (meatul
uretral). Uretra la brbat are trei poriuni: uretra prostatic, uretra membranoas i
uretra penian.
Uretra la femeie: este un canal foarte scurt (3-4 cm) care ncepe la fundul vezicii
i se deschide n vestibulul vaginului, sub clitoris. Ea are, ca i la brbat, un sfincter
intern (vezical) involuntar i un sfincter extern voluntar. Uretra la femeie servete numai
pentru evacuarea urinei. Att la brbat ct i la femeie, uretra are peretele format dintr-o
tunic mucoas, o tunic muscular i dintr-o tunic extern conjunctiv.
12
FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR
Aparatul urinar are rolul de a elimina din organism, sub form de soluie, cea mai
mare parte din substanele care rezult din dezasimilaie. Acest proces reprezint dou
faze: a) faza de elaborare a soluiei care urmeaz s fie eliminat i care are loc n
rinichi, constituind funcia de excreie a acestuia;
b)faza de transport a acestei soluii de la rinichi la exterior, ndeplinit de cile
urinare.
FUNCIA RINICHIULUI
Rinichiul este organul care are proprietatea de a absoarbi din snge diferite
substane minerale i organice, sub form de soluii, din care elaboreaz urina.
13
URINA
Este o soluie apoas, alctuit din sruri extrase din plasma sanguin, produi
finali ai metabolismului i diferite substane, introduce incidental n organism
(medicamente, colorani). ea se caracterizeaz prin anumite proprietai chimice i fizice.
Proprieti fizice: - urina are o culoare galben, de nuan variabil, depinznd de
alimentaie i de starea organismului
- densitatea urinii normale variaz ntre 1015-1025, n anuite stri

poate s scad sau s creasc peste aceste limite.
- reacia urinei este slab-acid (ph-ul fiind cuprins ntre 5-7,4) dar i
aceasta variaz cu regimul alimentar i cu starea organismului.
Compoziia urinii: urina are o compoziie care variaz cu alimentaia i cu

anumite stri ale organismului, si de aceea, ea ne d indicaii preioase asupra
funcionrii acestuia.
n compoziia urinii normale se gasesc:
-ap n proporie de 95%, n care se gsesc dizolvate celelalte component ale

urinii, reprezentate prin substane organice i substane minerale n proporie de 5 %.
Aceasta nseamn c 1 litru de urin conine 950 g ap i 50 g substane dizolvate.
Dintre acestea, aproximativ 20 g sunt substane minerale iar aproximativ 30 g sunt
substane organice.
- substane minerale: cloruri,sulfai, carbonai. Clorura de sodiu se gasete in cea

mai mare cantitate, ajungnd la 12-14 g/l, iar celelalte sruri se gsesc in cantitai mai
mici.
-substanele organice din urin reprezint produii de dezasimilaie ai protidelor.
-ureea este un produs de dezasimilatie ai protidelor, ea se gsete in urin n

cantitate de 19-25 g/l, proporie care variaz cu regimul alimentar.
-acid uric este un produs al dezasililaiei unor aminoacizi,care se numesc baze

purinice. El se gsete in urina normal, n proporie de 0,05-0,1% adic 0,5-1 g/l.
- creatinina este un produs de dezasimilaiei care se formeaz prin

transformarea acidului creatinofosforic din muchi,ea se gsete n urina normal, n
proporie de 0,07% sau 0,7 g/l, creterea sau scderea se produce numai n cazuri
patlogice.
14
MECANISMUL FORMRII URINII
Urina se formeaz in rinichi in tubii uriniferi, se admite c mecanismul de formare se

desfoar in trei faze, la niveluri diferite ale tubului urinifer:
Faza ntaia reprezint filtrarea glomerural, care are loc n capsula Bowman.
Faza a doua, resorbia tubular, se produce la nivelul celorlalte segmente ale
tubului urinifer;
Faza a treia, reprezint secreia tubular.
EXCREIA URINII
Urina format in tubii uriniferi se scurge n tuburile colectoare bellini si, pictur cu
pictur ajunge n basinet de unde trece n ureter. Prin formare nencetat, urina trece
in ureter i ajunge n vezica urinar,unde se acumuleaz ca ntr-un rezervor, apoi trece
prin ureter datorit micrilor peristaltice ale acestuia. Ureterul se deschide si las sa
cad urina n vezic, numai cand unda peristaltic ajunge la extremitatea de ptrundere
a acestuia n peretele vezicii.
Prin acumularea urinii n vezic,peretele acesteia se deschide, adic muschii se
relaxeaz i epiteliul vezical se intinde;in acelasi timp , sfincterul vezical intern se
contract (pe cale reflex) i inchide orificiul uretral, oprind astfel scurgerea urinii prin
uretra.
MICIUNEA
Este un act reflex, condus de un centru nervos care se gsete n mduva sacral.
Acest centru se afl sub influena centriilor care se gsesc in diferite segmente ale
encefalului i in scoara cerebral.
15
PREZENTAREA TEORETIC A BOLII
I.2. DEFINIIE:
Litiaza renal este formarea de calculi n cile urinare intra- si extrarenal.
Frecvena: se ntlnete in procentaj de 1-2% n Orientul Mijlociu,apare la orice
varst, dar mai ales ntre 30-50 de ani si predomina la brbai.
16
I.3 ETIOPATOGENIE
Mecanismul de producere a litiazei reno-urinare nu este pe deplin elucidat;
cunoaterea acestuia are importan diagnostic i terapeutic.
Urina normal este o soluie saturat de cristaloizi (acizi: uric, fosforic, oxalic,
cistin, xantin) i coloizi ntr-o anumit proporie. Ruperea acestui echilibru, prin
creterea concentraie cristaloizilor, elementul precipitant, sau scderea coloizilor de
protecie care se opun precipitrii, n prezna factoriilor favorizani determin formarea
calculilor urinari.
n litogeneza renal intervin urmtoarele mecanisme i factori:
I. Cresterea concentraiei cristaloizilor urinari
Hiperconcentrarea urinei se produce n urmtoarele mprejurri:

1) Exces de cristaloizi,datorit: aportului exogen crescut; de exemplu, o alimentatie
unilateral, cu abuz de preparate de carne predispune la dezvoltarea unei litiaze
urice, iar cea de vegetale duce la litiaz oxalic. Producerii endogene crescute:
metabolic (hiperuricemie,hipercalcemia, oxalemia, cistinuria sau xantinuria
familiala) sau medicamentoasa (tratamentul cu citostatice determin excreia
crescut de acid uric).
2) Consum redus de lichide sau deshidratare excesiv (transpiraii) care explic
aparitia litiazei renale (LR).
II. Scderea coloizilor de protecie
Substante ipotetice care s-ar opune precipitarii cristaloizilor din urina

hiperconcentrat prin schimbarea starii coloidale, printre care: acidul hialuronic,
acidul hypuric, magneziu, citratul, sulfatul, vitamina b.
III. Factorii favorizanti ai precipitarii:

a) Staza urinar. Din cauze diverse, este prezent in 50% din cazuri.
b) Infectia urinar. Infectia urinar cu Proteus, prin formarea de amoniac din
descompunerea ureei si alcanizarea urinii, favorizeaz formarea calculilor
amoniaco-magnezieni si fosfo-calcici. Pe de alta parte, infectia urinar in
generalprin descuamarea celulelor epiteliale din cile urinare contribuie la
formarea nucleelor de precipitare.
c) Modificarea reactiei urinii. Astfel, pH-ul urinar alcalin (peste 7) favorizeaz
precipitarea fosfatiilor si carbonaiilor, iar pH-ul urinar acid (sub 7) favorizeaza
precipitarea uraiilor, cistinei si xantinei.
17
I.4. STRUCTUR I CLASIFICARE:
Orice calcul urinar este format dintr-un nucleu alctuit din mucoproteine, epitelii
si resturi celulare (2-3%) si cristaloizi (97-98%).
Dupa compozitia chimica calculii urinari pot fi: oxalici, fosfatici, urici, calcici si
mixsti si mai rar de cistin si xantin.
Dupa mecanismul de producere litiaza renala poate fi: de ,,organ,, si de
,,organism,,.
LR de organ apare datorita unor leziuni ale rinichiului si cailor urinare, care
favorizeaz urostaza si infectia urinar; este de obicei unulaterala cu calculi mici si
recidiveaza de aceeasi parte.
LR de organism este consecinta unor ulburari metabolice generale
(hiperuricemie, hipercalcemie, hiperoxalemie familiala), este bilateral si recidiveaz
frecvent.
Dup localizare calculii pot fi prezenti in orice segment al aparatului urinar.
I.5. SIMPTOME:
Clinic: litiaza renala poate fi latent si manifesta LR latenta (asimptomatic). Se

datoreaz prezentei de calculi voluminosi in bazinet si este diagnosticata la examenul
radiologic sau anatomo-patologic.
LR manifesta (colica nefretic). Este consecinta migrarii unror calculi mici in caile
urinare (uretre si vezica), care determina cresterea presiunii intrapielice si distensia
acestora, traducandu-se prin:
- Durere violent, intermitenta in formele tipice localizata lombar cu iradiere
descendent in flancuri si organele genitale externe declansata de calatoria
cu vehicule trepidante sau ingestia unor cantitati mari de lichide (bere, sucuri
etc.).insotita de agitatie psiho-motorie.
- Hematuria microscopica sau macroscopica;
- Semne de infectie urinara
- Tulburari de mictiune intens: disurie, polakiurie;
Disurie-eliminarea urinii cu dificultate si durere.
Polakiuria-mictiuni in cantitati mici, uneori cateva picturi.
- Tulburari digestive: reflexe(varsaturi, balonri, oprirea tranzitului intestinal),
care pot simula un abdomen acut (ocluzie intestinal, apendicita acut,
sarcin extrauterina, etc.).
Durata unei colici renale este de cateva ore sau zile, putndu-se repeta dupa
intervale de luni sau ani. In calculii inclavai in caile urinare, pe un fond dureros
continuu, apar colici repetate, intercalate cu perioade de acalmie.
La examenul fizic se constata durere la palparea regiunii lombare si a punctelor
ureterale(in special costo-vertebral si para ombilical), manevra Giordano pozitiva; rinichi
mariti de volum in hidronefroza.
18
I.6. EXAMENE PARACLINICE:
Examenul urinii:
n sediment: hematurie micro sau macroscopic, far leucocite (in litiaza urinara
neinfectata) cristale diverse (oxalati de Ca ++, urati, fosfati, etc) spontan sau dup
cristalurie provocat.
Reactia urinii: alcalin (pH >7) in litiaza fosfatica, calcica si mixta; si acida
(pH<7), in litiaza urica,cistinica si xantica.
Examenul biochimic cuprinde dozarea in sange si urina a Ca ++, fosfatiilor,
acidului uric, etc, si analiza chimica a calculilor eliminati.
Examenul radiologic. Radiografia renala simpla evidentiaz calculii radio opaci,
80-90%(carbonat de Ca, oxalati,fosfati, cistina si mixsti), sub forma de opacitate rotunda
sau cu aspectul cavitatii in care se dezvolt.
Urografia i.v. evidentiaza calculii radiotransparenti (urat si xantini), sub forma de
lacuna pe fondul opac al substantei de contrast, in plus forma si pozitia lor, nivelul
obstructiei si dilaterea cailor urinare superioare cat si starea functionala a rinichiului
(rinichimut,, urografic).
Pielografia retrograda si cistoscopia se efectueaz cand diagnosticul de litiaza
reno-uretrala este dificil.
Ecografia si scintigrama renal completeaz examenul radiologic.
I.7. DIAGNOSTIC POZITIV:
Cuprinde: diagnosticul de prezenta si biochimic al litiazei urinare.

Diagnosticul de litiaz renal se sustine pe baza colicii nefretici, hematuriei,
eliminarii calculilor sau pe urografie.
Diagnosticul biochimic al LR-ului are importanta terapeutic:
1) Litiaza oxalic (60%). Cauze: oxalemia primar (familial) sau secundar
(exces alimentar de legume verzi). Diagnostic: calcul rosu-brun, neregulati si
duri: sunt radioopaci.
2) Litiaza fosfatic sau fosfo-amoniaco-magnezian. Cauze: infectia urinar
(rol principal) si aprortul crecut de alcaline (sindromul lapto-alcaline, Burnett).
Diagnostic: calculi albiciosi, neregulati cu suprafete netede si sfrmicioi;
voluminoi si frecvent coraliformi (calice si bazinet) precipita in mediu alcalin si
sunt radioopaci.
3) Litiaza uric (15-20%). Cauze: hiperuricemia primar (guta) si secundara
(exces alimentar de preparate de carne si tatamentul cu citostatice in
sindromul limfo- si mieloproliferatvl). Diagnostic: calculi cramizii netezi si duri,
de volum mic (colici renale de intensitate redusa si tendinta la eliminare
spontan), precipita in mediu acid si sunt radiotransparenti.
4) Litiaza calcica mixt: calciul intra in compozitia calculilori urinali in proportie
de 80-90%. Cauze: hipercalciuria (normal 200 mg/24 h), se produce in doua
19
imprejurari: distructie osoas(hiperparatiroidism primar, metastaze mielom

multiplu, osteoporoz senil, imobilizare prelungit, sindrom Fanconi, etc.),
cresterea ingestiei (sindrom Burnett) sau absorbtiei de Ca++ (intoxicatie cu
vitamina D). Diagnostic: asociere intre litiaza oxalica si fosfatica, cu adaugarea
carbonatului de calciu precipita in mediul alcalin calculi radioopaci.
5) Litiaza cistinic (1-2%). Cauze: cistinuria familial (scderea reabsorbtiei
tubulare a cistinei prin deficit enzimatic). Diagnostic: calculi rotunzi, galbui,
netezi, de consistenta moale, precipita in mediul acid si sunt radiotransparenti.
6) Litiaza xantinica (rara) apare in cursul xantinuriei familiale, calculi precipit in
mediul acid si sunt radiotransparenti.
I.8. DIAGNOSTIC DIFERENIAL:
Colica renal din litiaza renal se va deosebi de:

a) Colica biliar este mai frecvent la femei, sindrom dispeptic biliar prezent,
hematuria si tulburari de mictiune sunt absente, iar bolnavul este linistit.
Colecistografia transeaza diagnosticul.
b) Colica saturnin porfiria acuta intermitenta, criza gastrica tabetic.
c) Nefropatii diverse, cand predomin hematuria; glomerulonefrita acuta,
tuberculoza renal, cancer renal.
I.9. EVOLUTIE-PROGNOSTIC:
Calculii urinari mici, cu diametrul sub 5 mm se pot elimina spontan; cei cu
dimensiuni mai mari necesita tratament medical si/sau chirurgical.
Colica nefretic se poate repeta dupa luni sau ani. Litiaza urica este mai bine
tolerata decat cea fosfatica, cera recidiveaz si se infecteaza frecvent.
I.10. COMPLICAII:
Litaza renal in cursul evolutiei prezint complicatii:

1.mecanice (hidronefroza uni sau bilateral).
2. infectioase (pielonefrita acuta si cronic, pionefroza si flegmonul perineal)
3. functionale (insuficenta renala acuta si cronic).
20
I.11. TRATAMENT:
Tratamentul litiazei renale este medical (al colicii nefretice, general si special) si
chirurgical.
A). tratamentul colicii nefreticii. Consta din:
- repaus la pat;
- cldura local lombar (termofor);
- spasmolitice (Papaverina, Scobutil, Atropin) si analgezice (Algocalin, Mialgin,
Ketonal) i.m., i.v.;
- Xilin, 1% i.v. sau infiltratii paravertebrale;
* In colica nefretica sunt contraindicate cura de diurez(creste distensia bazinetala) si
Morfina (accentueaza spasmul).
B) tratamrntul general al litiazei (de fond). Cuprinde urmatoarele mijloace

comune, indiferant de compozitia chimica a calculilor:
1) DIETA. Se recomanda regimuri alimentare variate, echilibrate in principia si nu

unilateral (exclusive animal sau vegetal)
- In litiaza calcica, fosfatica, mixta sunt interzise alimentele bogate in calciu: lapte si
derivatele, fructele si legumele uscate.
- In litiaza oxalic sunt interzise: ceaiul, cacao, ciocolata, salata, spanacul, macrisul,
fructele si legumele verzi.
- In litiaza uric sunt interzise: viscerele, carnea tanara, preparatele din carne, pestele.
2) CURA DE DIUREZA. Consta in administrarea zilnica de cantitai mari de lichide
(apa potabila, ceaiuri diuretice, ape alkaline imbuteliate etc), pentru a obtine o
diureza de minimum 2000 ml/ 24 h.
Cura de diurez se instituie dupa trecerea perioadei dureroase, timp indelungat (luni), la
domiciliu si doua cure pe an intr-o statiune balneara (Olanesti, Calimanesti, Caciutata etc.)
Prin diluarea urinii diminua suprasaturarea cristaloizilor, impiedicandu-se
formarea de noi calculi sau marirea celor existenti, se modifica reactia urinei si se
combate infectia urinara.
*Cura de diureza este contraindicata in HTA, insuficenta cardiaca si renala.
3) MODIFICAREA REACTIEI URINII. Prin schimbarea pH-ului urinii opus
celui de precipitare se urmareste dizolvarea calculilor:
- Alcalinizarea urinii (pH >7) se efectueaza in litiazele acide (urica, cistinica si
xantinica) cu ajutorul Bicarbonatului sau Citratului de Sodiu 4-10 g/zi.
- Acidificarea urinii (ph<7) se efectueaza in litiazele alcaline (fosfatica, calcica,
mixta), prin administrarea de cloura de amoniu sau metionin.
4) CORECTAREA TULBURARILOR METABOLISMULUI FOSFO-CALCIC.
5) TRATAREA INFECTIEI URINARE. Care favorizeaza dezvoltarea litiazei
fosfatice si complica toate litiazele.
6) REGLATOARE ALE DINAMICII URETRALE. Rowantinex, Cystenal,
Renogal.
21
C) tratamentul special al tipurilor chimice de litiaza:

Litiaza urica. Se recomanda urmatoarele preparate: Uralyt-U (granule) 2-3
liguri/zi, periodic (1 saptamana/ luna), cu mentinerea ph-ului urinar in jur de 6,8-
7,4 cu efect alcalinizant si de dezvoltare a calculilor: Allopurinol (Milurit) 200-400
mg/zi, inhibat al sintezei acidului uric; Probenecid cp. 500 mgx2/zi, cu efect
uricozuric.
Litiaza fosfatica. Necesita urmatoarele masuri: acidifierea urinii si tratamentul
infectiei urinare.
Litiaza calcica. Sunt indicate regim hipocaloric, inhibarea absorbtiei intestinale a
Ca ++, cu ajutorul EDTA, reducerea eliminarii renale a Ca++ prin administrarea
de diuretice tiazidice (Nefrix, Ufix) si fixarea osoasa a Ca++ prin administrarea de
fosfat trisodic 3-6 mg/zi.
Litiaza oxalica si cistinica. Nu au tratament special. Cu tratament medical corect
sunt dizolvati si eliminati calculii urinar mici in urmatoarele 2-4 saptamani.
D) litotritia extracorporal. Metoda distrugerii calculilor renouretrali prin

mijloace fizice (ultra sunete, RMN. laser).
Dupa tratament se adimistreaza pana la 5 l lichide/ zi , cateva zile si se
efectueaza urografie si/sau ecograafie de control.
Contraindicatii: stenozele cailor urinare, infectia urinara si insuficenta urinara.
Complicatii: obstructia ureterului prin fragmentele de calculi. Cele mai bune
rezultate se obbtin la calculii sub 2 cm, in 1-2 sedinte; calculii de dimensiuni mai mari,
coraliformi sau inclavati necesitnd mai multe edine.
E) Tratamentul chirurgical. Extirparea calculilor este indicata in urmatoarele

situatii: calculi coraliformi, pielo-caliceal, ureteral voluminos, hidronefroza secundara
sau infectie urinara la tratament medical. Tehnica urologica va fi diferita dupa caz:
nefrolitotomie, pielolitotomie si in extremis nefrectomi; recent nefrolitotomie percutanata.
Rezultate. Litotritia extracorporala si nefrolitotomia percutanat dau rezultate
pozitive de 80-90%, tratamentul chirurgical restrngndu-se la cazuri speciale de litiaza
reno-uretrala.
22
I.12. PROFILAXIE.
Dac se elimin mai muli calculi prima data si exista asociat un istoric familial de
litiaza renala, recurentele sunt foarte probabile. Pentru prevenirea recurentei se
recomanda:
- consumul de lichide (intre 8-10 pahare de apa pe zi)
- consum crescut de fibre; fibrele includ tarate de ovz si gru, fasole, pine de gru,
cereale din gru, varza si morcovi
- consumul mai sczut de carne de vita, porc si pasare
- consumul unei cantii moderate sau crescute de alimente bogate in calciu, aa cum
ar fi produsele lactate; consumul de calciu in cantitatea recomandata, dar in combinaie
cu o dieta hiposodat si hipoproteic, cresc riscul; sunt studii care au demonstrat ca la
persoanele in vrst si la femeile tinere, consumul unor cantiti crescute de calciu
scade riscul de apariie a calculilor renali
- evitarea alimentelor bogate in oxalai, cum sunt legumele verzi, nucile si ciocolata
- mncare hiposodat (nesrat).
Consumul de lichide trebuie crescut treptat, cate un pahar pe zi, pana se atinge
numarul de 8-10 pahare zilnic. Acest ritm lent permite organismului sa se adapteze la
cantitatea crescuta de lichide. Atunci cand consumul de lichide este suficient, urina are o
culoare galben deschis sau aproape incolora si dimpotriva galben inchis, cand lichidele
sunt in cantitate scazuta. Medicul trebuie consultat cu privire la consumul crescut de
lichide, daca pacientul prezinta boli renale, cardiace sau hepatice, care au ca indicatie
restrictia de lichide. De asemenea, medicul poate cere mai multe investigatii inainte de a
decide daca modificarea dietei reduce riscul recurentei litiazei renale.
Daca litiaza renala reapare in ciuda consumului crescut de lichide si modificari ale dietei,
medicul poate prescrie medicamente care sa ajute dizolvarea calculilor sau prevenirea
formarii altora noi. Medicamentele sunt prescrise si in cazul patologiei asociate, care
cresc riscul formarii de noi pietre. Tipul medicatiei este in stransa legatura cu compozitia
calculului
23
CAPITOLUL II
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PNA

LA EXTERNARE, SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE SI
EFECTUARE TEHNICILOR IMPUSE DE BOAL.
24
I.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUN CIRCULAIE.
Definiie: a respira reprezinta nevoia fiinei umane de a capta oxigenul din

mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina
dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
A. MSURAREA SI NOTAREA RESPIRAIEI
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion de culoare verde,sau pix cu pasta

verde, foaie de temperatura, tava medicala, carneel propriu.
Timp de executie: se pregatesc materialele necesare si se duc langa patul
bolnavului.
Pregtirea bolnavului: se aseaza pacientul in decubit dorsal fara a explica
tehnica ce urmeaza a fi efectuata, in general se prefera perioada de somn a bolnavului.
Efectuarea tehnicii: spalarea pe maini cu apa si sapun, plasarea mainii cu fata
palmara pe suprafata toracelui bolnavului si se numara miscarile de ridicare a toracelui
(inspiratiile), urmarind secundarul ceasului timp de 1 minut.
Notarea cifrica in carnetelul propriu;
Notarea grafica in foaia de temperatura:
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura
(fiecare linie orizontala reprezinta o respiratie)
- unirea cu o linie a valorii prezente cu ceea anterioara pentru obtinerea
curbei.
Reorganizarea locului de munc.
Valori normale:
La nou-nscut: 30-50 R/min;

La 2 ani: 25-35 R/ min;
La 12 ani: 15-25 R/min;
Adult: 16-18 R/min;
Vrstnic; 15-25 R/min;
Patologic:- tahipnee- creterea frecventei respiraiei.
25
Circulaia: este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul

vaselor sangvine, care au drept scop transportul substantelorr nutritive si a oxigenului la
tesuturi dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare.
Un rol important l detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular si inima in
conditii de integritate anatomica si functional.
Asistenta medical supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii
arteriale.
B. MSURAREA SI NOTAREA PULSULUI PE ARTERA RADIAL
Pulsul: reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan

osos si este sincroma cu sistola ventriculara. Pulsul i-a nastere din conflictul dintre
sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei.
Materiale necesare: ceas cu secundar, tava medical, pix cu pasta rosie, foaie
de temperatura, carnetel propriu.
Timp de executie: se pregateste bolnavul fizic si psihic.
Se anunta bolnavul ca i se va lua pulsul deoarece o stare emotiva creata de
necunoscut ii poate modifica valoarea pulsului. Bolnavul se tine in stare de repaus 5-10
minute cu bratul sprijinit pentru relaxarea muschiului antebratului.
Efectuarea tehnicii: spalarea pe maini cu apa si spun, se repereaz artera
radial de unde dorm msurarea pulsului. Se fixeaz degetele palpatoare pe traiectul
arterei si cu ajutorul policelui se fixeaza locul prin mbratisare. Se exercita o usoara
presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor index, mediu, inelar de la mana
dreapta si se percep zvcniturile pline ale pulsului. Se numara pulsatiile timp de un
minut.
Notarea cifrica in carneelul propriu: numale si prenu,ele bolnavului, salon, pat,
data, valoarea masurata seara sau dimineata.
Notarea grafica: in foaia de temperatura pentru fiecare linie orizontala a foii de
temperatura se socotesc patru pulsatii, se noteaza un punct rosu la intersectia
frecventei si a timpului. Se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba
pulsului.
Reorganizarea locului de munca- spalarea pe mini cu apa si spun.
Valori normale:
La nou-nscut: 130-140 P/min;
La copil mic: 100-120 P/min;
La 10 ani: 90-100 P/min;
La adult: 60-80 P/min;
La vrstnic: 80-90 P/min;
Patogenie: tahicardie: creterea frecventei pulsului.
26
C. MSURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE (T.A.)
Tensiunea arterial: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

peretiilor arteriali.
Materiale necesare: tava medical, tensiometru, stetoscop biauricular, tampon

de tifon cu alcool medical, pix cu pasta roie, foaie de temperatur si carneel propriu.
Efectuarea tehnicii: se pregtesc materialele necesare si se transport la patul

bolnavului. Splarea pe maini cu apa si sapun. Se aseaza manometru pe noptiera intr-o
pozitie fara vizibilitate pentru bolnav si se aplica strans manseta pe bratul bolnavului
sprijinit in extensie, cu mana stanga se fixeaz membrana stetoscopului pe artera
humeral sub margine inferioara a mansetei si olivele stetoscopului in urehi. Cu mana
dreapt se pompeaz aer in maneta pneumatica cu para de cauciul pana la disparitia
zgomotelor pulsatile. Privind manometrul se decomprima progresiv aer din manseta cu
ajutorul ventilului pana se aude zgomotul trecerii undei pulsatile. Se memoreaza
valoarea tensional (prima bataie) - tensiunea maxima. Se continua decomprimarea
aerului ascultand zgomotele pulsului pana la disparitia ultimei und pulsatila (ultima
btaie)- tensiunea minim.
Se indeparteaz maneta de pe bratul bolnavului.
Reorganizarea locului de munc: asezm stetoscopul si tensiometrul pe tava

medicala, asezam pacientul in pozitie comoda, dezinfectam stetoscopul (membrana si
olivele) cu tifon imbibat cu alcool medical. Punem aparatul in dulapul cu instrumente, ne
spalam pe maini cu apa si sapun.
Notarea cifric: in carnetelul propriu se noteaza cifric valoarea T.A maxime si

T.A minime, numale si prenumele pacientului, salon, data.
Notarea grafic: in foaia de temperatura. Se socotesc pentru fiecare linie

orizontala a foii de temperatura o unitate mm Hg. Deasupra liliei groase se noteaza T.A
maxim si T.A mini.
Valori normale: T.A. maxim : T.A.minim:
1-3 ani: 75-90 50-60 mm Hg;

4-11 ani: 90-110 60-65 mm Hg;
12-15 ani: 100-120 60-75 mm Hg;
Adult: 115-140 75-90 mm Hg;
Vrstnic: peste 150 peste 90 mm Hg;
27
II. NEVOIA DE A BEA SI A MNCA
Orcrui organism i este necesar sa ignore si sa absoarb alimente de bun

calitate si in cantitate suficent pentru a-si asigura dezvolta, intretinerea tesuturilor si
de a-si mentine energia necesara unei bune functionri.
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii sanatatii
si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditiii normale: glucide, proteine,
vitamine si saruri minerale.
A. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIA INTRAVENOAS CU

SOLUIE RINGER
Perfuzia: reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, pictura cu picatura a

solutiilor medicamentoasa pentru reechilibrarea organismului.
Materiale necesare: tava medicala/masuta de instrumente, trusa pentru perfuzat

solutii hidratante, garou, tavita renala, stativ prevazut cu cleme pentru fixarea
flacoanelor, 2 seringi de 5-10 ml cu ace pr injectii intra venoase, o perna tare, musama,
substante dezinfectante (alcool sanitar), romplast, foarfece, tampoane de vata, foaie de
observatie..
Timpi de executie: se pregatesc materialele necesare si se transporta la patul

bolnavului, se verifica termenul de valabilitate si aspectul solutiei de perfuzat, se scoate
celofanul de pe flacon, se dezinfecteaza suprafata dopului cu alcool sanitar. Se desface
trusa de perfuzie si se inchide prestubul, se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar
si se patrunde cu el prin dop in flacon, se suspenda flaconul pe stativ. Se deschide usor
prestubul, lsand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca picuratorul sa se
umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. Se ridic picuratorul in pozitie
verticala si se inchide prestubul, trusa ramanand pe stativ.
Se pregateste bolnavul fizic si psihic, se anunta bolnavul explicandu-i importanta

tehnicii, se aseaza bolnavul in pat in decubit dorsal cat mai comod cu antebratul in
extensie, sub brat se aseaza o perna tare sau prosopul propiul.
Efectuarea perfuziei: spalarea pe maini cu apa si sapun, se examineaza starea

venelor, se aplica garoul la 7-8 cm deasupra locului punctiei (la nivelul bratului), se
dezinfecteaza venele de la plica cotului cu alcool medicinal, se cere bolnavului sa
inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. Se verific pozitia acului in vena,
se indeparteaza garoul si se monteaza amboul aparatului de perfuzie la ac. Se
28
deschide prestubul pentru a permite scurgerea lichidului in ven si se regleaz viteza

de scurgere a lichidului de perfuzat cu ajutoru prestubului in functie de necesitate.
Se fixeaza cu benzi de leocoplast amboul acului si portiunea tubului invecinata

acestuia pe pielea bolnavului.
Se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a

perfuziei. Inainte ca flaconul sa se gloeasca complet se inchide prestubul pentru a
impiedica patrunderea aerului in perfuzor, se extrage acul din ven. Se dezinfecteaz
locul punctiei cu alcool medicinal.
** ngrijirea bolnavului dupa tehnic:
se aseaza bolnavul confortabil in pat si se supravegheaz;
Reorganizarea locului de munca : se noteaza in foaia de obsevatie data,

cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia, spalarea pe maini cu ap si
spun.
29
III.NEVOIA DE A ELIMINA
Eliminarea: reprezinta necesitatea organismului de ase debarasa de substantele

nefolositoare rezultate din metabolism.
Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe ci:
- aparatul renal: urina;

- aparatul digestiv: scaun;
- aparatul respirator: respiratie;
- aparatul genital feminin: menstruatie;
- pielea: transpiratie;
n stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva sub forma de varsaturi si pe

cale respiratorie-sputa.
A. OBSERVAREA, MSURAREA SI NOTAREA DIUREZEI.
Diureza reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 h.

Materiale necesare: se va observa ritmul mictiunilor (normal 5-6 /24h..la barbati,
4-5/24 h la femei)
Patologic: ritm crescut sau ritm scazut.
Msurarea diurezei:
- Se pregatesc materialele necesare. Se curata riguros vasele cilindrice,
gradate, se clatesc cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinii.
Recipientele vor fi etichetate, purtnd numele bolnavului, numarul patului si al
salonului.
- Se pregateste bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina.
Efectuarea tehnicii: spalare pe maini cu apa si sapun. Se incepe colectarea dupa
un orar fix. Se invita bolnavul sa urineze si sa arunce produsul aceste emisii, la ora 8
dimineata. Se colecteaza in vase gradate toat urina emisa pana a doua zi la 8
dimineata, adaugandu-se si urina acestei emisii.
Se citeste gradatia care indic urina emis in 24 de ore.
Spalarea pe maini cu apa si sapun.
Notarea cifrica: in carnetelul propriu. Se noteaza in fiecare dimineata numele
bolnavului, salonul, nr.patului, data, cantitatea de urina emisa in 24 de ore.
30
Notarea grafica in foaia de temperatura: pentru fiecare linie orizontala a foii de

temperatura se socotesc 100 ml de urina se noteaza grafic cu pix verde sub forma unei
coloane care se hasureaz numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a
zilei respective.
Reorganizarea locului de munca:
- Vasele in care se face recoltarea urineii se depoziteaza in incaperi racoroase
pentru a prevenii descompunerea urnii.
- Spalarea pe maini apa si sapun.
Valori normale:
La femei: 1000-1400 ml/24 h;
La barbati: 1200-1800 ml/24 h;
Patologic:
- Polakiurie: senzatie de mictiune frecventa cu o cantitate mica de urina
emis;
- Disurie: eliminarea urinii se face cu durere;
- Oligurie: cantitatea de urina sub 500 ml/24 h;
ANALIZA SUMARA A URINEI.
B. DETERIMINAREA DENSITATII URINEI.
Materiale necesare: un cilindru gradat de 100 ml, urodensimetru, hartie de filtru

(pentru indepartarea eventualei spume de la suprafata urinei), manusi de cauciuc, foaie
de observatie.
Efectuarea tehnicii:
- Se toarna urina in cilindru gradat, se aspira spuma (daca exista), cu
ajutorul hartiei de filtru;
- Se introduce urodensimetru (sa pluteasca liber in urina), se citeste
valoarea densitatii pe scara la cifra la care corespunde pe meninsc, de la
suprafata urinei.
Densitatea normal: 1015-1025
Densitatea urinei este influentata de regimul alimentar, de cantitatea de urina si
de capacitatea de concentratie si de dilutie a rinichiilor.
31
C. DETERMINAREA REACTIEI URINII.
Se determin cu hartie albastra si rosie de turnesol.

Se va determina numai din urina proaspata deoarece urina veche intra in
fermentatie amonialac care o alcalinizeaz.
Normal urina are o reactie acida dar poate sa fie si alcalina sau neutr.
Aciditatea urinei in mod normal este 5,6-6,4 (pH).
D. DETERMINAREA CALITATIVA A ALBUMINEI (PROTEINURIE).
Materiale necesare: 2 eprubete, stativ, soluie de acid-sulfosalicilic 20%, manusi

de cauciuc, foaie de observatie.
- Se toarna in fiecare eprubeta cate 5 ml urina;
- Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfo-salicilic.
- Cealalta eprubeta cu urina serveste de martor (comparatie)
- Se agita si se observa pe fond negru, comparand cu eprubeta martor.
Interpretare: - daca urina ramane limpede, analiza este negativa.
- Daca prezinta opalescenta, atunci urina contine albumin.
In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatul pozitiv (+), una sau
mai multe cruci (slab pozitiv+); (intens pozitiv++); (foarte pozitiv +++).
E. DETERMINAREA PUROIULUI.
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau hidroxid de potasiu 20%.

Materiale necesare: eprubeta, hidroxid de sodiu 20% sau hidroxid de potasiu
20%, foaie de observatie.
Efectuarea tehnicii: se toarna urina (5 ml) intr-o eprubeta, apoi se adauga cateva
picaturi de hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%, se agita in forma de U.
Interpretare: daca exista puroi bulele de aer ce se formeaz in urina nu se ridica la
suprafata decat cu intarziere.
32
F. DETERMINAREA UROBILINOGENULUI.
Se face prin metoda Erlich.

Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine un rezultat fals.
Materiale necesare: 2 eprubete, stativ pentru eprubete, manusi de cauciuc,
reactiv Erlich, foaie de observatie.
- Se toarna cate 5 ml urina in 2 eprubete (una din eprubete fiind martor),
intr-una din ele se picura cateva picaturi de reactiv Erlich.
- Se compara dup 1-2 minute cu eprubeta martor.
Interpretare: daca apare o culoare rosie urobilinogenul este grescut. Gradul de

pozitivitate se apreciaza dupa interpretarea culorii:
- culoare roz spre rosu= slab pozitiv(+)
- culoare rosu intens= Ubg crescut (++)
- culoare rosu aprins= (+++).
G. DETERMINAREA BILIRUBINEI.
Materiale necesare: alcool iodat 6%, eprubete, manusi de cauciuc, recipient cu

urina, foie de observatie.
Efectuarea tehnicii: se toarn 5-6 ml de urina in eprubeta; se preling pe marginea
eprubetei 1-2 ml alcool iodat 6%.
Interpretare: - dac apare un inel verde in limita de separare acelor doua lichide
bilirubina este prezent.
33
H. APLICAREA TERMOFORULUI
Termoforul:
~ Termofor sau buiot din cauciuc, metal sau sticl.

~ Pung cu gel.
Scop:- Terapeutic stimulent, resorbant, antispastic, calmant, hipotensiv.
Materiale necesare:
~ Vas cu ap cald. Termometru.

~ Hus de flanel. Pudrier cu pudr de talc.
~ Termofor.
Pregtirea bolnavului:
~ Se anun i se explic necesitatea tehnicii.

~ Bolnavul va sta ntr-o poziie comod.
~ Se dezbrac regiunea i se pudreaz cu talc.
Tehnic:
~ Se nclzete apa la 70-80C pentru aduli, 50C pentru copii.

~ Se verific temperatura lichidului.
~ Se umple termoforul :
o 1/3 pentru torace i abdomen.
o pentru alte regiuni.
o pentru nclzirea patului.
~ Se elimin aerul, se nchide ermetic i se terge uscat.
~ Se nvelete n husa de flanel.
~ Se pudreaz regiunea cu talc i se aplic termoforul.
~ Se ntreab pacientul dac nu simte arsuri sau dureri.
~ Se fixeaz termoforul pe loc.
ngrijiri dup tehnic:
~ Dup ndeprtarea termoforului se verific aspectul tegumentelor i se pudreaz

cu talc. Se golete termoforul, se dezinfecteaz i se usuc.
Observaii:
~ Apa din termofor se schimb la fiecare 2 ore.

~ Termoforul prea plin nu se poate adapta la regiunile anatomice ale corpului.
~ Contactul direct, prelungit cu pielea bolnavului poate produce arsuri, escare.
~ Se folosesc numai nvelitori de flanel individuale.
~ Termoforul este individual mai ales n cazul bolnavilor contagioi.
~ Vor fi supravegheai foarte atent bolnavii cu tulburri de sensibilitate, anestezie
local, anestezie rahidian, bolnavi incontieni care nu pot sesiza temperatura
termoforului.
34
I. UROGRAFIA INTRAVENOAS.
Definiie:
~ Urografia intravenoas metoda curent de examinare morfofuncional a

rinichilor i cilor urinare, utilizndu-se substane iodate hidrosolubile
administrate intravenos.
~ Urografia intravenoas (radiografia renal)este necesar pentru aprecierea
fibromiomului uterin i permite precizarea raportului ureterului cu tumora uterin.
Materialul necesar:
Toate materialele necesare pentru o radiografie renal simpl.

~ Substan de contrast Odiston 30,60 sau 75%.
~ Antihistaminic, medicaie de urgen, seringi i ace pentru injecii intravenoase.
~ Crbune animal.
~ Ulei de ricin.
~ Materiale necesare pentru clism (irigator i canul).
Pregtirea bolnavului:
~ Psihic:
o Se anun i se explic importana tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.
o Se explic tehnica investigaiei examinarea.
o Se va cere bolnavului s consume un regim fr alimente care conin
celuloz pentru reuita examenului.
~ Regimul alimentar se indic cu 2-3 zile naintea examenului cnd pacienta va
consuma o diet fr alimente care conin celuloz i dau reziduuri multe (fructe,
legume, zarzavaturi, paste finoase, pine i ap gazoas).
o n ziua precedent examenului pacienta va consuma un regim hidric
(supe, limonad, ceaiuri, ap negazoas; seara precedent se va da
pacientei o can de ceai cu pine prjit.
o naintea examenului pacienta nu mnnc i nu consum lichide.
~ Pregtirea medicamentoas:
o Cu 2-3 zile naintea examinrii se administreaz crbune animal i
Triferment cte 2 tablete de 3 ori pe zi.
o n seara precedent zilei de radiografie se administreaz 2 linguri de ulei
de ricin.
~ Pregtirea fizic:
O Se efectueaz clism evacuatoare naintea injectrii substanei de
contrast.
o Se efectueaz testarea sensibilitii fa de substana de contrast prin
proba de toleran la iod.
o Se face testarea conjunctival a substanei iodate cu 30 minute naintea
examinrii.
O Se comunic unele simptome ce pot s apar (ameeli, greuri sau dureri
abdominale) i care dispar repede fr consecine. Dac prezint reacie
hiperergic se ntrerupe administrarea i se anun medicul.
35
Tehnica:
~ Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie, va fi ajutat s se aeze pe masa

radiologic.
~ Dac tolerana organismului este bun se administreaz i.v. Substana de
contrast:
o 20 l Odiston 75% la adult.
o 25 l Odiston 60% la adult.
o 5-15 ml soluie 75% la copii n funcie de vrst.
~ Se comunic pacientului unele simptoame ce pot s apar (anumite greuri sau
dureri abdominale care dispar repede, fr consecine).
~ La 8-10 minute de la efectuarea injeciei edicul radiolog execut radiografia.
ngrijirea pacientului dup tehnic

~ Pacientul va fi ajutat s se mbrace, s se deplaseze la salon i va fi aezat
comod n pat.
~ Se noteaz examenul n foaia de observaie.
Observaii
~ Injectarea substanei de contrast se face pe masa radiologic, foarte ncet, cu
mult precauie.
~ Urografia este contraindicat n insuficiena renal.
36
IV. NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR.
DEFINITIE: a se misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de

a fi in miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a
pastra difeitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului.
Circulatia sangelui este favorizata de miscarile si activitatiiile fizice.
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei miscarii:
- Stabileste impreuna cu bolnavul nevoile de exercitiu fizic.

- Planifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale
pacientului.
- Invata pacientul sa foloseasc tehnici de destindere si relaxare.
- Educ paciientul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de
greutate.
V. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNII.
Definitie: este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormii si a se odihnii in

bune conditii, timp suficent astfel incat sa-i permita organismului sa obtin randamentul
maxim.
Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea acestei nevoi:
- Mentinerea conditiilor necesare somnului, respectand dorintele si

deprinderile persoanei;
- Observa dac perioadele de relaxare sunt in raport cu neceitatiile
organismului;
- Ii explic persoanei necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu n
program bine stabilit;
- Il invata tehnici de relaxare ce ii favorizeaza somnul.
37
VI. NEVOIA DE A SE IMBRCA SI DEZBRCA.
Definitie: este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvat

dup circumstante, temperatura zilei, activitate, pentru a-si proteja corpul de rigorile
climei (frig, cldur, umiditate), permindu-i o libertate a miscariilor.
Mentinerea independenteii:
- Invat persoana sa-si aleag imbrcmintea corespunztoare climei,

temperaturii mediului inconjurator, activitatii vrstei.
- Explareaz gusturile si semnificatia vemintelor la fiecare persoar.
- ncurajeaz persoana pentru a-i alege singur imbrcmintea,
ornamentele, accesoriile dorite.
VII. NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMTE

NORMALE.
DEFINITIE: meninerea temperaturii in limite normale este necesitatea

organismului de a conserva o temperatura la un grad aproximativ constant pentru a-si
mentine starea de bine.
A. MSURARE SI NOTAREA TEMPERATURII IN AXIL.
Temperatura reprezint rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare

de cldur prin dezintegrarea elementelor energetice.
Materiale necesare: termometru maximal, casoleta cu tampoane de tifon si

comprese, prosop individual, recipient cu solutie dezinfectanta (cloramin 1%), tav
38
medical, alcool medicinal, ceas, pix cu past albastr, foaie de temperatura, carnetel
propriu.
Timpi de execuie: se pregtesc materialele necesare si se transforma la patul

bolnavului, se verific termometrul pentru a-i observa integritatea, functionalitatea si
dac mercurul este cobort in rezervor, se cltete si se terge termometrul de soluia
dezinfectant (cloramin 1%).
- Pregatirea fizic si prihic a pacientului: se aseaza pacientul in decubit

dorsal sau in pozitie eznd.
Efectuarea tehnicii: spalarea pe maini cu apa si sapun. Se ridic bratul
pacientului, se sterge axila prin tamponare cu prosopul bolnavului, se aseaza
termometrul cu rezervorul de mercur in centru axilei, paralel cu toracele, se apropie
braul de trunchi cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui.
Termometrul se mentne timp de 10 minute. Dup terminarea timpului de
mentinere a termometrului acesta se scoate, se terge cu o compres si se citete
gradaia, inut ca un creion se scutura cu micri rapide pentru ca mercurul sa coboare
in rezervor. Se spal termometrul, se schimb soluia de cloramin si se introduce in
recipientul cu soluia dezinfectant (cloramin 1%).
Notarea cifric in carnetelul propriu: se noteaza numale bolnavului,salonul, patul,
data si valoarea temperaturii obtinute.
Notarea grafic: se noteaz in foaia de temperatura, notarea unui punct pe
vertical, este corespunztoare datei si timpului zilei, socotind pentru fiecare linie
orizontala a foii doua diviziuni de grad. Se unete valoare prezent cu cea anterioar
pentru obtinerea curbei termice.
Reorganizarea locului de munc: splarea pe mini cu ap si spun.
Interpretarea rezultatelor:
- Valoarea normal: 36-37C;
Nou-nscut si copil mic: 36,1-37,8C;
Adult: 36-37C;
Vrstnic: 35-36C;
PATOLOGIE:
Hipotermie: sub 35C;
Subfebrilitate: 37-38C;
Febr moderat: 38-39C;
Febr ridicat: 39-40C;
Hiperpirexie: peste 40C;
39
VIII. NEVOIA DE A FI CURAT, NGRIJIT, DE A PROTEJA

TEGUMENTELE I MUCOASELE.
DEFINITIE: a fi curat, ingrijit, si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o

necesitate pentru a-ti mentine o tinut decent si piele sntoas, asa incat aceasta sa-
si poat ndeplini funciile.
Pentru ca pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate, interveniile

asistentei sunt:
- Ajuta pacientul in functie de starea general sa fac baie sau du, ii
efectueaz toaleta pe regiuni
- Asigura temperatura camerei 20-22C, si temperatura ape 37-38C.
- Contientizeaz pacientul in legtur cu meninerea curat a tegumentelor
pentru prevenirea mbolnvirilor.
- Planifica un program de igien cu pacientul.
- l nva msuri de igien corporal.
40
IX. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE.
DEFINITIE: este o necesitate a fiinei umane pentru a fi protejat contra tuturor

agresiunilor interne sau externe pentru meninerea integritii sale fizice si psihice.
A. ADMINISTRAREA PE CALE ORAL CU NO-SPA, CIPRINOL,

METOCLOPRAMID
DEFINITIE: calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor,

acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si la nivelul intestinului gros sau
subire.
Materiale necesare: linguri, medicamente, tava medical, foaie de temperatur,
can cu ap sau ceai.
Timpi de execuie:
- se pregtesc materialele necesare si se duc lng patul bolnavului.
- Se pregtete bolnavul fizic si psihic, ii se explic bolnavului necesitate
tehnicii si se aeaz bolnavul, daca este posibil in poziie eznd.
Efectuarea tehnicii: splarea pe mini cu ap si spun. Se verific medicamentul
din cutie cu cel prescris pe care l administram bolnavului. Pacientul, daca poate preia
medicamentul, si il introduce in gur, asistenta servete bolnavul cu ap sau ceai si il
supravegheaz pana nghite medicamentul.
Reorganizarea locului de munc:
- splarea pe mini cu ap si spun.
- Notarea in foia de temperatur.
41
B. ADMINISTRAREA INJECTIEI INTAMUSCULARE CU KETONAL,

ALGOCALMIN.
DEFINITIE: injecia intramusculara constituie introducerea unor soluii izotonice,

uleioase in stratul muscular prin intermediu ataant la sering.
Locul de elecie:
- regiunea supero-extern fesier, deasupra marelui trohanter.
- fata extern a coapsei in treimea mijlocie.
- fata extern a braului, in muchiul deltoid.
Materiale necesare: tava medical, sau msua de instrumente, sering si ace de

unica folosin (sterile), tampoane de vat, alcool medicinal, fiola cu medicament, foaia
de observaie.
Timpi de executie:
- Se pregtesc materialele necesare si instrumentele necesare si

se.transport la patul bolnavului.
- Se pregtete bolnavul fizic si psihic, ii se explica bolnavului necesitatea
tehnicii, se aeaz pacientul in decubit ventral, lateral, poziia eznd
- Se descoper regiunea aleas pentru injecie.
- splarea pe mini cu apa si spun, se verific seringa si acele de
termenul de valabilitate si aspectul fiolei, integritatea si doza, se ncarc
seringa cu substana de injectat, se elimin bulele de aer, se schimb
acul, ndeprtndu-l pe cel cu care a fost aspirat soluia si se adapteaz
un ac steril potrivit pentru injecie.
- Se degreseaz locul injeciei cu un tampon cu alcool, se invita pacientul
sa-si relaxeze musculatura si sa stea linitit.
- Se ntinde pielea intre policele si indicele minii stngi, se neap
perpendicular pielea cu rapiditate si siguran. Se verifica poziia acului
prin aspirare si se injecteaz lichidul lent. Dup injectare se scoate dintr-o
data acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon de vat imbibat cu
alcool. Se maseaz locul cu tamponul de vat pentru a favoriza absorbtia.
- Se aseaza bolnavul in pozitie comoda unde va sta in repaus timp de 5-10
minute.
Reorganizarea locului de munc: splarea pe maini cu apa si spun.
42
C. PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI.
DEFINITIE: infeciile intraspitaliceti sunt mbolnviri de natur infecioas, ce

apar in spitale, in timpul spitalizrii sau dup externare.
Transmiterea infeciilor de la o persoan la alta este un proces in lan ceea ce

alctuiete lanul epidemiologic al infeciei.
Msurile pentru ntreruperea lanului procesului infecios:
- Respectarea regulamentului privind circuitele functionale ale spitalului.

- Curenia reprezint ndeprtarea totala a murdriei, a prafului si a
produselor strine.
- Aplicarea metodelor de dezinfecie si sterilizare.
X. NEVOIA DE A COMUNICA.
DEFINITIE: este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii

sai.
Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea nevoii de a comunica:
- Exploreaza impreuna cu pacientii, mijloacele sale de comunicare.

- Invat pacientul: -s mentin integritatea simturilor (vz, auz)
- s utilizeze mijloace specifice de exprimare a
sentimentelor.
-s aib o atitudine de receptivitate si de incredere in
alte persoane.
- s mentin legtura cu persoanele apropiate.
43
XI. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE

A PRACTICA RELIGIA.
DEFINITIE: a actiona conform propriilor convingeri/ credinte si valori este o

necesitate a individului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei sale, de bine
si de rau, de dreptate si de urmare a unei ideologii.
Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea independentei:

- Determinarea pacientului sa-si exprime propriile valori si convingeri.
- Planific impreuna cu pacientul activitai religioase.
- Il informeaza despre serviciile oferite de ctre comunitate.
- Mjloceste desfsurarea unor activitai conform dorintelor si credintelor
bolnavului.
XII. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REAZIZARII.
DEFINITIE: a fi preocupat in vederea realizarii este o necesitate a oricrui individ

de a nfptuii activitati care-i permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti.
Actiunile pe care le infptuiete ii permit sa-si dezvolte simtul creator si sa-si

foloseasc potentialul maxim.
- Se informeaz asupra dorintelor si posibilitaiilor intelectuale si fizice ale

pacientului.
- Ajut pacientul sa-i fac un plan zilnic.
- Orienteaz pacientul spere celelalte activitai corespunztoare capacitaii
sale.
44
XIII. NEVOIA DE A SE RECREEA.
DEFINITIE: recreerea este o necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se

distra recurgnd pentru aceasta la activitati agreabile in scopul obtinerii relaxarii fizice si
psihice.
- Exploreaz gusturile si intersele pacientului pentru activitatiile recreeative.

- Planific activitai recreeative impreun cu pacientul.
- Organizeaz activitai receeative individuale sau in grup in functie de
varst, posibilitati si locul de desfsurare a acestora: auditii muzicale,
vizionri de filme.
XIV. NEVOIA DE A NVA CUM S-I PSTREZI SNTATEA.
DEFINITIE: aceast nevoie ste o necesitate a fiintei umane de a acumula

cunostinte, atitudini si deprinderi pentru modificarea comportamentelor sau adoptarea
de noi comportamente, in scopul mentinerii sau redobndirii snttii.
Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea acestei nenoi:
- Exploreaz nevoia de cunoastere a pacientului.

- Elaboreaz obiective de studiu cu pacientul.
- Organizeaz activitati pentru sntate.
45
46

Licenta Litiaza Renala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Litiaza Renala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL SNTII

COALA POSTLICEAL SANITAR

MEDIC: Dr. HOJDA ANCUA CIUBUC CTLINA MARIA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA

ndrumtor:Dr.HOJDA ANCUA Candidat:CIUBUC

Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt obiective

Supravegherea pacientului din momentul internrii pna la externare, satisfacerea

II.9. Nevoia de a evita pericolele.

Prezentarea planurilor de ingrijire acelor trei cazuri de boal.

I.1. NOIUNIUNI DE ANAOMIE I FIZIOLOGIE A

Lobii i lobulii renali au ca element de baz nefronul sau tubul urinifer.

a) Glomerulul este reprezentat printr-un ghem de capilare sanguine arteriale,

Calicele renale: sunt nite formaiuni membranoase n form de cup, care se

Corpul: o faa anterioar, o fa posterioar i dou fee laterale. Pe fundul vezicii

FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR

- densitatea urinii normale variaz ntre 1015-1025, n anuite stri

Compoziia urinii: urina are o compoziie care variaz cu alimentaia i cu

n compoziia urinii normale se gasesc:

-ap n proporie de 95%, n care se gsesc dizolvate celelalte component ale

- substane minerale: cloruri,sulfai, carbonai. Clorura de sodiu se gasete in cea

-substanele organice din urin reprezint produii de dezasimilaie ai protidelor.

-ureea este un produs de dezasimilatie ai protidelor, ea se gsete in urin n

-acid uric este un produs al dezasililaiei unor aminoacizi,care se numesc baze

- creatinina este un produs de dezasimilaiei care se formeaz prin

MECANISMUL FORMRII URINII

Urina se formeaz in rinichi in tubii uriniferi, se admite c mecanismul de formare se

PREZENTAREA TEORETIC A BOLII

I. Cresterea concentraiei cristaloizilor urinari

Hiperconcentrarea urinei se produce n urmtoarele mprejurri:

II. Scderea coloizilor de protecie

Substante ipotetice care s-ar opune precipitarii cristaloizilor din urina

III. Factorii favorizanti ai precipitarii:

I.4. STRUCTUR I CLASIFICARE:

Clinic: litiaza renala poate fi latent si manifesta LR latenta (asimptomatic). Se

I.6. EXAMENE PARACLINICE:

I.7. DIAGNOSTIC POZITIV:

Cuprinde: diagnosticul de prezenta si biochimic al litiazei urinare.

imprejurari: distructie osoas(hiperparatiroidism primar, metastaze mielom

I.8. DIAGNOSTIC DIFERENIAL:

Colica renal din litiaza renal se va deosebi de:

Litaza renal in cursul evolutiei prezint complicatii:

B) tratamrntul general al litiazei (de fond). Cuprinde urmatoarele mijloace

1) DIETA. Se recomanda regimuri alimentare variate, echilibrate in principia si nu

C) tratamentul special al tipurilor chimice de litiaza:

D) litotritia extracorporal. Metoda distrugerii calculilor renouretrali prin

E) Tratamentul chirurgical. Extirparea calculilor este indicata in urmatoarele

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PNA

I.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUN CIRCULAIE.

Definiie: a respira reprezinta nevoia fiinei umane de a capta oxigenul din

A. MSURAREA SI NOTAREA RESPIRAIEI

Materiale necesare: ceas cu secundar, creion de culoare verde,sau pix cu pasta

La nou-nscut: 30-50 R/min;

Patologic:- tahipnee- creterea frecventei respiraiei.

Circulaia: este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul

B. MSURAREA SI NOTAREA PULSULUI PE ARTERA RADIAL

Pulsul: reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan

C. MSURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE (T.A.)

Tensiunea arterial: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

Materiale necesare: tava medical, tensiometru, stetoscop biauricular, tampon

Efectuarea tehnicii: se pregtesc materialele necesare si se transport la patul

Se indeparteaz maneta de pe bratul bolnavului.

Reorganizarea locului de munc: asezm stetoscopul si tensiometrul pe tava

Notarea cifric: in carnetelul propriu se noteaza cifric valoarea T.A maxime si