MOTO:

"Execuia prescripiilor medicale cu competen i contiinciozitate rmne doar

o parte a activitii asistentei medicale. Esenial rmne Cunoaterea
bolnavului a problemelor i nevoilor sale."
CUPRINS
CAPITOLUL I
Anatomia i fiziologia aparatului renal
Notiuni de anatomie
CAPITOLUL II
Colica renala (nefretica)
Definitie
Etiopatogenie
Analize
Tratament
CAPITOLUL III
Ingrijirea pacientilor cu colica renala
CAPITOLUL IV
Educaie pentru sntate i comunicarea n educaia pt sanatate
CAPITOLUL V
!i"liografie
CAPITOLUL I
Anatomia i fiziologia aparatului renal
NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul urogenital # este format din aparatul urinar
i genital$ Cea mai mare parte a produilor de e%creie se elimin& printr#un ansam"lu de organe
care formeaz aparatul e%cretor$
Aparatul urinar # este alctuit din cei doi rinic'i i
de cile e(acuatoare ale urnii) calice& "azinete& uretere&
(ezica urinar i uretra$
*inic'ii # organele secretoare ale urinii& au form de
"oa"e de fasole i sunt situai de o parte i alta a coloanei lom"are$ +iecare rinic'i& ncojurat de
un strat celulo#adipos i n(elit de o capsul fi"roas ine%tensi"il& este situat n loja renal$
*inic'ii au o margine e%tern con(e%& o margine intern conca( i doi poli) unul superior i
altul inferior$ ,e partea conca( se afl 'ilul renal& alctuit din artera i (ena renal& limfaticele&
ner(ii& jonciunea uretero#"azinetal$ *inic'iul drept este situat ce(a mai jos dec-t cel st-ng$ .oja
renal este limitat n sus de diafragm& n spate de ultimele dou coaste i dedesu"tul lor de
muc'i i de apone(rozele lom"are& iar nainte& de (iscerele a"dominale$ In jos& loja renal este
desc'is /de aici& uurina cu care se produce ptoza renal0$
1ituarea lom"o#a"dominal a rinic'iului e%plic de ce durerile renale pot fi resimite lom"ar&
a"dominal sau pel(ian& de ce tumorile renale se e(ideniaz ca o mas a"dominal i de ce
flegmoanele perinefritice cu e(oluie superioar m"rac simptomatologie toracic$
Nefronul # unitatea anatomic i fiziologic a rinic'ilui& alctuit din glomerul #polul (ascular# i
tu"ul urinifer #polul urinar$ Numrul nefronilor din cei doi rinic'i se e(alueaz la 2 milioane$
3lomerulul # primul element al nefronului # este
alctuit dintr#un g'em de capilare care rezult din ramificaiile unei arteriole aferente& pro(enit
din artera renal$ Capilarele se reunesc apoi i formeaz& o arteriol eferent& care se
capilarizeaz din nou n jurul primei poriuni a tu"ului urinifer$
Tu" urinifer # al doilea element al nefronului # se
prezint& su" forma unui canal lung de 45 mm& format din urmtoarele segmente6 capsula
!o7man& tu"ul contort pro%imal& ansa 8enle&tu"ul contort distal i tu"ii colectori$ Capsula
!o7man # are forma unei cupe care nconjuar glomerulul i este alctuit din dou& foie$
Capsula !o7man& mpreun cu glomerulul pe care l
conine& poart numele de corpuscul 9alpig'i$ Din tu"i contori distali& prin canalele colectoare
i canalele comune care se desc'id n papilele renale& urina format trece n calice i de aici n
"azinet$
.egtura "azinetelor cu (ezica urinar # organ dotat cu o musculatur puternic i situat n pel(is&
napoia pu"isului # este realizat& prin cele dou uretere$ Traiectul a"domino#pel(ian al ureterelor
e%plic posi"ilitatea compresiunii acestora de ctre fi"roame& c'isturi o(ariene sau cancere recto#
sigmoidiene$
:retra #canalul e%cretor al (ezicii # are la femeie un
traiect foarte scurt& spre deose"ire de "r"at& la care traiectul este lung i tra(erseaz prostata& de
unde posi"ilitatea compresiunii uretrale de ctre un adenom& de prostat& cu rsunet asupra
ntregului ar"ore urinar$
NOIUNI DE FIZIOLOGIE
*inic'iul este un organ de importana (ital i are numeroase funcii& dintre care funcia
principal const n formarea urinei$ ,rin aceasta se asigur epurarea organismului de su"stane
to%ice$ +ormarea urinei se datoreaz unui mecanism comple% de filtrare la ni(elul glomerulilor i
de rea"sor"ie i secreie la ni(elul tu"ilor& prin filtrarea glomerular- se formeaz urina primiti(
/ ;45 ; urin primiti(<2= ore& din filtrarea a ;455 ; plasm0$ :rina primiti( are compoziia
plasmei& dar far- proteine& lipide i elemente figurate$ Conine deci ap& glucoza& uree& acid uric
i toi electroliii s-ngelui$
In faza urmtoare& la ni(elul tu"ilor care rea"sor" cea mai mare parte a filtratului glomeruiar& se
formeaz urina definiti($ Totui la acest ni(el se face o selectare) tu"ii rea"sor" total sau n mare
cantitate su"stanele utile i n cantitate mic& pe cele to%ice$ 1u"stanele utile sunt su"stane cu
prag& care sunt eliminate prin urin numai c-nd concentraia lor sanguin a depit limitele
fiziologice /ap& glucoza& NaCl& "icar"onai0$ 1u"stanele to%ice sunt su"stane far- prag&
eliminarea lor urinar fac-ndu#se imediat ce apar n s-nge$
Apa este rea"sor"it- n proporie de >>?& glucoza n ntregime /condiia este ca n s-nge s
e%iste mai puin de ;&@5 g glucoza ?o0& srurile i n particular clorura de sodiu& n proporie
(aria"il />A#>>?0$ 1u"stanele to%ice nu sunt rea"sor"ite dec-t n proporie mai mic /BB?
uree& C4? acid uric0$ *inic'iul are i propieti secretorii& put-nd elimina i c'iar secreta unele
su"stane& ca amoniacul& cu rol foarte important n ec'ili"rul acido#"azic$
Deci& procesul de formare a urinii cuprinde o faz glomerular-& n care prin filtrare se formeaz
urina iniial i o faz tu"ular-& In care prin rea"sor"ie i secreie se formeaz urina definiti($
Caracterul de urin definiti( este do"-ndit de tu"ii distali prin procesul de concentrare& su"
influena 'ormonuluire tro'ipofiza r$ Dup cantitatea de ap pe care o are la dispoziie& rinic'iul
elimin unele su"stane ntr#o cantitate mai mare sau mai mic de ap& rezult-nd o urin cu
densitate (aria"il$
:rina format permanent # diureza /;&4#2&4 ml<min0 # se depoziteaz n (ezica urinar& de unde
c-nd se acumuleaz o anumit cantitate /245#B55 ml0& se declaneaz refle% miciunea #
desc'iderea sfncteralui (ezical i golirea (ezicii$
9iciunea # este un act contient& desc'iderea i
nc'iderea sfincterului (ezical put-nd fi comandate (oluntar$
*inic'iul are i rol predominant n meninerea ec'ili"rului acido#"azic& prin eliminarea de acizi
i cruarea "azelor& menin-nd p8#ul la cea$ C&B4$ *inic'ii mai asigur constanta presiunii
osmotice a plasmei elimin-nd sau rein-nd& dup caz& apa i diferii electrolii$
In concluzie& rinic'ii ndeplinesc n organism
trei funcii de "az)
Dfuncia de epuraie sanguin6
Dfuncia de meninera a ec'ili"rului osmotic6
Dfuncia de meninere a ec'ili"rului acido#"azic$
Alterarea acestor funcii conduce la apariia sindromului de insuficien renal& urmat uneori de
instalarea comei uremice$
COLICA RENALA
DEFINITIE: ,aro%ism dureros& cu localizare lom"ara si iradiere anteroinferioara spre fosa
iliaca&
testicul si scrot la "ar"at si (ul(a la femeie& prezentand o e(olutie ondulatorie& cu ma%ime
dureroase si
perioade de acalmie$ *eprezinta o urgenta medicala si urologica$
9a%imul de intensitate este situat de o"icei in ung'iul costo(erte"ral si in aria imediat inferioara
coastei a EII#a& putand a(ea sediu (aria"il& in functie de localizarea o"stacolului$
CAUZA principala a colicii renale este reprezentata de de instalarea "rusca a unui o"stacol in
calea e(acuarii urinei F ca(itati renale& ureter& jonctiunea uretero(ezicala& ceea ce creste "rusc
presiunea in sistemul ureteropielocaliceal si produce e%citatia presoreceptorilor renali pentru
durere$
G"stacolul ce "loc'eaza "rusc calea urinara este cel mai des un calcul$dar poate fi& la fel de
pro"a"il& un c'eag &material de supuratie de origine renala& (T!C renal)$
Alte cauze :
procese de vecinatate : inflamatii, tumori prin compresiune
extrinseca ; cauze iatrogene postterapeutice chirurgicale,
litotritie, radioterapie ; infarct renal.
FIZIOPATOLOGIE : creste brusc presiunea in sistemul colector situat deasupra
obstacolului si in acelasi timp apare un spasm al musculaturii netede a cailor urinare, ce
amplifica la randu-i presiunea.
Se intra intr-un cerc vicios : obstacol - spasm -cresterea presiunii - amplificarea
efectului de obstacol.
Ecografic se evidentiaza hidronefroza sau ureterohidronefroza unilaterala putandu-se
vizualiza functie de natura sa si obstacolul.
La .!.". rinichiul este mut de partea afectata. #arenchimul renal se impregneaza cu substanta
de contrast ce nu poate a$unge in cai % & rinichi mare alb ' - semn de staza renala.
(L!)!(, bolnavul prezinta durere paroxistica, ce are caracterele descrise anterior, cu
debut brusc, uneori in plina sanatate aparenta. *olnavul cauta o pozitie antalgica, pe
care nu o poate gasi % element util in diagnosticul diferential cu alte sindroame
dureroase abdominale, care frecvent, imobilizeaza bolnavul.
(olica renala se insoteste de :
1 simptomatologie digestiva : greturi, varsaturi, ileus, sindrom pseudoocluziv %
semne de iritatie retro- peritoneala ;
2 semne neuropsihice : agitatie, anxietate extrema ;
3 simptomatologie cardiovasculara : de obicei, +A si pulsul nu prezinta modificari.
Ascierea febrei,
poate accelera pulsul, iar scaderea +A in acest caz sugereaza o infectie urinara ;
4 semne urinare : (olica poate fi urmata de hematurie, ce poate fi cauzata de un
calcul ce a migrat, devenind apoi obstructiv. rina poate fi limpede prin excluderea
rinichiului afectat sau tulbure prin suferinta rinichiului opus.
Asocierea colicii renale cu hematurie si histurie la bolnavul cu ,- sau mare
consumator de analgezice poate sugera necroza papilara.
Exista o serie de particularitati simptomatologice in functie de localizarea obstacolului :
5 obstacolul inalt, . caliceal, pielic si ureteral lombar /, va produce un maxim
dureros lombar, cu iradiere in fosa iliaca si organele genitale ;
obstacolul ileopelvin ureteral va mima apendicita acuta sau diverticulita 0e1el ;
1calculul $uxtavezical va determina colica renala insotita de semnele iritatiei vezicale :
pola1iurie, tenesme vezicale, durere pelviperineala, etc.
#alparea lombara poate decela nefromegalie . se efectueaza cu blandete pentru a
nu exacerba durerea /.
0anevra 2iordano este contraindicata % duce la cresterea presiunii in cavitati cu risc
de rupere a structurilor aflate in tensiune.
Auscultator . medic / se pot decela sufluri de artera renala ce ar putea explica o
ischemie renala acuta % cauza de colica renala.
INVESTIGATII PARACLINICE
Se efectueaza de urgenta : echografie abdominala, 33"S, sumar de urina,
eventual recoltare de sange:glicemie, creatinina, ac. uric.
Echografia : poate evidentia sediul si natura obstacolului si distensia cailor urinare
in amonte de acesta cati rinichi are pacientul .
33"S : poate evidentia formatiuni radioopace in aria de proiectie a aparatului
urinar fara a avea insa certitudinea.
neori la analizele de laborator se constata oligurie pana la anurie cand
obstacolul se instaleaza pe un rinichi unic congenital, functional, sau chirurgical.
Sumarul de urina poate evidentia hematurie macroscopica, leucociturie - piurie,
orientand apartenenta durerii la tractul urinar.
Se mai pot efectua la indicatia medicului !" - dupa calmarea durerii,
scintigrama - renograma izotopica si la nevoie tomografie computerizata.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL in absenta traumatismului lombar :Se face cu :
1 pielonefrita acuta
2 sarcina ectopica
3 anexita acuta 4 orhita acuta
4 compresiile nervoase
5 colica biliara % este prezent sindromul dispeptic, ex echografic
6 apendicita acuta caracterizata prin semnele de compresie apendiculara,
leucocitoza, febra, semnele peritonitei, absenta microhematuriei.
7 ulcerul perforat cu durere violenta epigastrica si peritonita instalata rapid si
semnele hemoragiei digestive
D pancreatita acuta& cu semne sanguine si urinare ale lizei pancreatice& cu durere H in "ara I$ Toate
celelalte sindroame dureroase a"dominale nu sunt insotite de regula de 'ematurie& distensie
ec'ografica a ca(itatilor renale& semne radiologice de litiaza$
!olna(ul in colica renala e agitat spre deose"ire de iritatia peritoneala in care "olna(ul cauta
pozitii antalgice si de(ine imo"il$
T*ATA9ENT:. ) cuprinde 2 faze ) calmarea durerii si tratarea cauzei $
Calmarea durerii ) se (a incerca indeplinirea o"iecti(ului de la camera de garda a clinicii si se
o"tine astfel )
1. C:*A DE 1ETE) aportul 'idric redus& scade diureza si deci presiunea pe cai$ Daca se
decide instalarea unei perfuzii i$ ($ & aceasta nu (a depasi 245 ml$ ser perfuza"il& a(and rolul
de (e'icol de transport pentru su"stantele analgezice& antispastice& antiinflamatoare in colicile
re"ele$
2. Administrare de ANA.3EJICE )Algocalmin& 1alicilati& ,iafen& +ortral& Tramal& deri(ati
morfinici $
3. ANTI1,A1TICE miolitice ),apa(erina& Nitroglicerina& .izadon& 1co"util& No#spa
4. ANTIIN+.A9ATG*II nesteroidiene ) I"uprofen& Indocid& +enil"utazona& Diclofenac&
,iro%icam F prefera"il supozitoare& a(and efect pe 2 cai) efect antiinflamator cu reducerea
edemului la ni(elul o"stacolului F cu efect permisi( pt urina F scad diureza si deci
presiunea$ 4$1e mai folosesc K F"locante )Ergoto%in& ,razosin& Alfuzosin& Tamsulosin $
6. Anti"ioterapia se asociaza doar cand urocultura este poziti(a sau semnele clinice indica
suspiciune de infectie urinara$
C$1e pot utiliza aplicatiile de caldura locala )sticle cu apa& "uiote& perna electrica
8. Tratamentul simtomatologiei asociate
Tratarea cauzei se face in sectia de urologie& de catre specialistul urolog& in urma diagnosticului
sta"ilit$
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI AFLAT IN COLICA
RENALA IN SECTIA DE UROLOGIE
A. (LE2E3EA ,E ,A+E
#ornind de la presupunerea: & pare a fi o colica renala ', a.m. poate sa obtina
o serie de informatii extrem de utile in conduita ulterioara :
5. !)6730A+!! 2E)E3ALE :
1- alergii cunoscute 8 daca da, la ce anume. Administrarea unor medicamente la
care pacientul este
alergic poate duce la soc anafilactic.
2- afectiuni cronice in tratament 8 daca da cu ce anume. Se vor avea in vedere
interactiunile dintre medicamente ce pot cauza multiple complicatii.
Alergiile si afectiunile cronice de care sufera pacientul vor fimentionate in foaia de
observatie obligatoriu.
9. !)6730A+!! LE2A+E ,E 07+!"L #3E-E)+A3!! LA (A*!)E+ :
1- ati mai fost la medic pentru o problema similara 8 ati mai avut vreo colica
renala pana acum 8 daca da : aveti documente medicale de la prezentarea anterioara
8
cum s-a solutionat8
2- stiti daca aveti afectiuni renale 8
3- va incadrati intr-una din situatiile urmatoare 8
aveti 9 rinichi 8 : - normali
8 - malformati 8
aveti un singur rinichi 8 : - congenital 8
1- functional8
2- chirurgical8
3- evaluarea pacientului pe baza principiilor celor 5: nevoi fundamentale
*. 07)!+73!-A3EA : - evaluarea functiilor vitale: tensiune, puls, respiratie, diureza,
temperatura
si raporteaza medicului modificarile aparute
- evaluarea caracteristicilor durerii si a aspectului macroscopic al urinei;
- tratamentul de aplicat rol delegat in aplicarea tratamentului specificat in scris
de catre medic. +ratamentul se administreaza dupa un orar prestabilit, la intervale de ;
sau 59 ore combinatii de antispastice, antiinflamatorii si anlgezice. La cerere, in functie
de simptomatologie, se adauga antitermice, antiemetice. Administrarea medicatiei
prescrise se va face cu precautiile de rigoare legate de :verificarea produsului .atentie la
termenele de valabilitate, aspectul produsului, integritatea ambala$ului, calea de
administrare :,iclofenac-ul nu se administreaza decat strict intramuscular , tehnica
administrarii, interactiuni intre medicamente
,iclofenac < )o-Spa= precipita . )erespectarea acestor precautii poate conduce la aparitia
unor complicatii in evolutia pacientului putand fi asimilate malpraxisului. ) se perfuzeaza
pacientul. SE L!0!+EA-A ingestia de lichide % pacientul va intra & in cura de sete '
1- aplicatiile calde;
2- programeaza si urmareste efectuare investigatiilor indicate de medic :
echografie de urgenta, 33"S,probe de sange uree sgv, creatinina serica, glicemie, ac.
uric, probe de urina. ,aca medicul indica se efectueaza .!.". probele de functie renala
trebuie sa fie normale si pacientul sa aiba aprox 9: de ore de accalmie ; A.0. explica
pacientului cum sa colecteze urina si sa urineze prin tifon am putea recupera calculul pt
analiza chimica , recolteaza probe de sange si urina, pregateste pacientul pt .!.". ;
1- acorda ingri$iri pacientului care varsa;
2- acorda spri$in moral pacientului si familiei ;
,ELE2A+ % sub indrumarea medicului, numai pe baza indicatiilor scrise de
acesta Aspecte particulare:
(olica renala la femeia gravida :
1 contraindica investigarea radiologica,
2 administrarea medicatiei se va face sub indrumarea medicului specialist
de obstetrica-ginecologie.
(olica renala la pacientul aflat in tratament cu anticoagulante : +rombostop, Sintrom,
#lavix, Aspirina4 Aspenter, : in cazul unor astfel de tratamente se va avea in vedere
faptul ca administrarea de calmante sub forma de in$ectii intramusculare poate
determina hemoragii spontane, destul de importante si greu de controlat.
Administrarea medicatiei la pacientii cu alte afectiuni %: 2LA(70 - contraindica adm :
#iafen,
)itroglicerina,
(olica renala este durerea foarte puternica, brusca, sfasietoare, care are originea
dorsal ,la nivelul spatelui, in zona de proiectie a rinichiului ,mai $os de ultima coasta/.
,urerea iradiaza spre anterior, spre burta, spre fata interna a piciorului si organelle
genitale externe. ,urerea nu este continua, are o evolutie ondulanta: momente
dureroase urmate de acalmie. 0aximul de intensitate al durerii este pe traiectul ultimei
coaste, la nivelul coloanei si pana la o palma lateral ea.
Cauzele colicii renale
1 (alculi renali
2 (heaguri de sange
3 6ragmente tumorale
4 (azeum- masa de substanta necrozata bogata in proteine si lipide, asemanatoare cu branza
5 )ecroza papilara
6 +raumatisme
CAPITOLUL II
Colica renala ne!re"ica#
I$"oricul %olii
(olica renala este cea mai tipica durere de origine renala. Ea se datoreste punerii in
tensiune a bazinetului de catre urina adunata deasupra unui obstacol recent aparut,
precum si migrarii unui corp .cheag, calcul/ in interiorul bazinetului.
Se caracterizeaza printr-un prodrom reprezentat de plenitudine lombara, dureri
testiculare, pola1iurie, mictiuni imperioase, alteori prodromul lipseste. Apare odata cu un
consum mare de lichide, efort, trepidatii, caldura.
,ebutul colicii este predilect noaptea printr-un acces dureros violent, ca o lovitura de
pumnal, atinge un paroxism si apoi lent dispare cu sau fara tratament.
,urerea cu caracter de lovitura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul
genitocrural. !n colica testiculul este adesea retractat spre inelul inghinal prin contractia
cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebita.
(olica renala, care uneori poate imbraca aspectul unei colici subintrante se insoteste de
regula de fenomene urinare .*olnavul care are colica renala este extrem de agitat, anxios,
cauta mereu o pozitie antalgica pe care nu o gaseste. !n paralel el are fenomene reflexe
cardio-circulatorii :bradicardie, paloare, transpiratii, raceala extremitatilor, fenomene
digestive reflexe :greata, varsaturi, sughit, meteorism, ileus dinamic.
,iagnosticul diferential al colicei nefretice se face cu apendicita acuta, hernie inghinala,
colecistita acuta, infarctul miocardic.
!n colica renala lipseste contractura musculara abdominala, febra, orificiile herniare sunt
libere. 6ebra, de regula, nu este prezenta in colicile biliare decat atunci cand avem de-a
face cu fenomene infectioase acute.
Sfarsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii, dublata de o criza poliurica ce
adesea este insotita de hematurie macroscopica sau microscopica.
Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului.
Mani!e$"ari cinice:
-durere intensa de tip colicativ localizatan regiunea lombara unilateral cu iradiere dea
lungul ureterului spre organele genitale externe si radacina coapsei;durerea e
intensificata de miscare, tuse, stranut, atingerea regiunii lombare pentru ca musculatura
caliceala bazinetala si ureterala se contracta pentru a evacua calculul
-tenesme vezicalepola1iurie, hematurie, disurie pana la anurie sau retentie de urina
-greturi si varsaturi pe cale reflexa datorita durerii, anxietate, neliniste, agitatie,
transpiratii, tahicardie, h+A pana la soc traumatic
-durata colicii de la cateva min la 9->ore
CLASIFICARE
1- Colica nefritica % distensia capsule renale;
1- Colica ureterala % distensia acuta a cailor urinare;
Colica nefritica
(olica renala este cea mai tipica durere de origine renala. Ea se datoreste punerii in
tensiune a bazinetului de catre urina adunata deasupra unui obstacol recent aparut,
precum si migrarii unui corp in interiorul bazinetului.
Se caracterizeaza printr-un prodrom reprezentat de plenitudine lombara, dureri
testiculare, pola1iurie, mictiuni imperioase, alteori prodromul lipseste. Apare odata cu un
consum mare de lichide, efort, trepidatii, caldura.
,ebutul colicii este predilect noaptea printr-un acces dureros violent, ca o lovitura de
pumnal atinge un paroxism si apoi lent dispare cu sau fara tratament.
,urerea cu caracter de lovitura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul
genitocrural. !n colica testiculul este adesea retractat spre inelul inghinal prin contractia
cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebita.
(olica renala, care uneori poate imbraca aspectul unei colici subintrante se insoteste de
regula de fenomene urinare :tulburari de mictiune - pola1iurie, disurie, tenesme vezicale
si hematurie. *olnavul care are colica renala este extrem de agitat, anxios, cauta mereu
o pozitie antalgica pe care nu o gaseste. !n paralel el are fenomene reflexe cardio-
circulatorii, fenomene digestive reflexe.
Diagnosticul diferential al colicei nefretice se face cu apendicita acuta& 'ernie ing'inala&
colecistita acuta& infarctul miocardic$
In colica renala lipseste contractura musculara a"dominala& fe"ra& orificiile 'erniare sunt li"ere$
+e"ra& de regula& nu este prezenta in colicile "iliare decat atunci cand a(em de#a face cu
fenomene infectioase acute
1farsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii& du"lata de o criza poliurica ce adesea
este insotita de 'ematurie macroscopica sau microscopica$
Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului
Colica ureterala
Durerea ureteral tipic poart numele de colic ureteral )curent i incorect i se spune colic
renal$
Ea se prezint frec(ent ca una dintre cele mai puternice dureri produse de suferina unui organ$1e
produce ca urmare a distensiei acut e a capsulei renale asociat cu contracia puternic a
musculaturii calicelor& pel(isului i ureterului destinse n spatele unui o"stacol ureteral organic
sau funcional$
G"stacolul organic este de o"icei reprezentat de ctre un calcul& dar poate fi i un c'eag de
s-nge& un dop de puroi sau un fragment de tumor sau de papil renal necrozat$ G"stacolul
funcional poate fi un spasm pro(ocat de modificri ca'tati(e ale urinii sau de iritaii din
(ecintate$
Apare& ca i durerea renal & n spate (regiunea lom"ar)& n ung'iul costo(erte"ral i iradiaz
anterior i n jos$ .a "r"ai aceast iradiere se resimte n (ezic (n spatele simfizei pel(iene)& n
scrot& testicul i "aza coapsei iar la femei n (ul( i coaps$ :neori durerea ncepe sau este
localizat e%clusi( n una din zonele de iradiere$Caracterul colicati( (paro%isme dureroase
altern-nd cu perioade de acalmie) nu este o"ligatoriu$
Intensitatea durerii este foarte mare ca de altfel i durata$ Ea se poate repeta dup diferite
perioade (ore) de acalmie& ca urmare a progresiunii calculului (sc'im"-ndu#i e(entual i
localizarea)$1e nsoete de regul de o stare de agitaie a "olna(ului care caut i nu gsete o
poziie de calmare a durerii (poziie antalgic)$ 1e poate nsoi sau nu de tul"urri de miciune i
de diurez (miciuni frec(ente& dificile& oligurie)$ 1e nsoete aproape o"ligatoriu de manifestri
digesti(e (greuri& (rsturi& "alonare) i menifestri cardio(asculare i respiratorii (modificri de
puls i TA& respiraii frec(ente)$ .a lo(irea cu marginea m-inii a regiunii lom"are (mane(ra
3iordane) se pro(oac sau se e%acer"eaz o durere$ G durere se poate de asemenea pro(oca prin
apsare n aa zisele punte ureterale$
.a e%amenul de la"orator al urinii se descoper de regul 'ematii$
Durerea se amelioreaza dup aplicaii de cldur& antispastice sau numai dupa anal getice majore
(morfinice)$
ETIOPATOGENIE
1- distensia "rusca a "azinetului printr#un o"stacol calculos L distensia capsulei renale M
spasmul M edemul de o"structie NO colica renala
2- cresterea presiunii n caile urinare L se depaseste presiunea de filtrare NO oprirea functiei
renale ( urografia efectuata n aceasta faza arata lipsa secretiei renale # rinic'i PmutQ urografic
prin spasmul arteriolelor aferente glomerulare)& sau impregnarea parenc'imului renal cu
su"stanta de contrast (rinic'i Pal"Q) prin spasmul musc'iului circular al papilei$
3- cone%iunile comple%e ale rinic'iului si cailor urinare cu parasimpaticul toracic& cu ner(ii
splan'nici si pneumogastrici cu ganglionii mezenterici NO tul"urari din partea altor organe)
ta'ipnee& "radicardie& pareza intestinala& (arsaturi$
1ediul o"stacolului ureteral ) # colica renala M plaRiurie si tenesme (ezicale N localizarea
ju%ta(ezicala a calculului ( supozitie clinica)
4- o"stacolul este situat n ureterul lom"ar L durerea iradiaza n testicul (T55#T59)&
5- ureterul lom"o#iliac L durerea iradiaza n partea dreapta n punctul 9ac!urneS (T59#.5)
poate simula o apendicita acuta& iar n partea st-nga poate simula di(erticulita sau alte "oli ale
sigmoidului sau ale colonului descendent$
Dia&no$"ic 'ozi"i( # durere lom"ara (iolenta& de"ut "rusc& e%acer"ari ce determina o stare de
agitatie a "olna(ului
1- iradierea )flanc& 'ipogastru& organe genitale sau regiunea ing'inala$
2- afe"rila (aparitia fe"rei L retentie septica n caile urinare nalte$)
3- e%acer"ata ) la palparea & percutia regiunii lom"are$
# palparea 'emia"domenului poate fi dureroasa$
1- manifestari digesti(e ) greturi& (arsaturi
2- pulsul este normal sau "radicardic
3- tegumentele reci& palide& transpirate$
Dia&no$"icul )i!eren"ial # nu orice durere lom"ara nseamna litiaza ureterala$
1- colica renala litiazica # apendicita acuta
2- colica renala litiazica # ulcer perforat
# confuzia apendicitei acute sau a ulcerului perforat cu o colica renala este foarte gra(a NO durere
lom"ara cu iradiere a"dominala (a fi in(estigata de urgenta prin metode de la"orator si
radiologice pentru sta"ilirea diagnosticului$
!on"uita "e urgenta#
#se asigura repaus la pat6 se aplica caldura pe zonele dureroase6 se administreaza dupa prescripte
antispastice si analgezice parenteral
$regtirea paien%ilor pentru e&plorri ra"iologie i fun%ionale ale aparatului
renal
E%plorarea radiologic a rinic'iului i a cilor urinare se efectueaz prin radiografie&renal
simpl& cistografie& arteriografle& retropneumo# peritoneu& pielografie$
1cop# e(idenierea conturului rinic'ilor ca(itilor
pielocaliceale ale acestora& precum i a cilor urinare$
A$N,regtirea "olna(ului pentru radiografia renal simplN
*adiografia renal permite e(idenierea formei& dimensiunilor& poziia rinic'ilor i prezena unor
calculi renali& uretrali& (ezicali radioopaci$
9ateriale necesare)
Dcr"une animal6
Dulei de ricin6
Dmateriale necesare unei clisme e(acuatoare$
;$ ,regtirea materialelor necesare)
1 se pregtesc toate materialele necesare menionate
mai sus$ 2$ ,regtirea psi'ic a "olna(ului)
2 se anun "olna(ul i i se e%plic importana
te'nicii pentru sta"ilirea diagnosticului$
B$ ,regtirea alimentar a "olna(ului)
Dcu dou trei zile naintea e%aminrii "olna(ului (a consuma un regim fr alimente care conin
celuloz i dau reziduri multe /fructe& legume& zarza(aturi& paste finoase& p-ine0 i ape gazoase6 Dn
ziua precedent& "olna(ul (a consuma o can de ceai i
p-ine prjit6
Dnaintea e%aminrii "olna(ul nu (a m-nca& nu (a consuma
lic'ide6
Ddup e%amen "olna(ul poate consuma regimul sau o"inuit
$regtirea me"iamentoa' a (olna)ului#
Dcu dou#zile nainte de e%aminare se administreaz cr"une
animal i triferment c-te 2 ta"lete de B ori pe zi6
Dn seara precedent zilei radigrafiei se administreaz
2 linguri de ulei de ricin$
AtenieT
1 n dimineaa zilei e%aminatoare& se efectueaz o clism cu ap cald$ Aerul din tu"ul irigator
tre"uie s fie complet e(acuat pentru a nu ti introdus n colon$
D naintea e%aminrii radiografiei "olna(ului i (a goli (ezica urinar sau i se (a efectua un
sondaj (ezical$
4$ ,regtirea pentru e%aminare)
D"olna(ul este condus la ser(iciul de radiologie6
D"olna(ul (a fi ajutat s se dez"race i s se aeze pe
mas6 @$ ngrijirea "olna(ului dup te'nic)
Ddup efectuarea radiografiei& "olna(ul este ajutat s se
m"race i s se ntoarc n salon unde (a fi instalat comod n
pat6
Dse noteaz# e%amenul n +$G$ a "olna(ului$
*+, $regtirea (olna)ului pentru pielografie
,ielografia # radiografia aparatului renal e%ecutat cu
su"stana de contrast administrat prin cateterism ureteral
su" control citoscopic$
9aterialele necesare)
Dcele pentru radiografie renal simpl6
Dsu"stan de contrast Gdiston # B5? sau iodur de sodiu # ;5?6
Dmedicamente anti'istaminice6
Dmedicamente pentru urgen$
*+ ,regtirea materialelor necesare)
D se pregtesc toate materialele necesare menionate mai
su ,$ ,regtirea "olna(ului)
1 se efectueaz& pregtirea "olna(ului ca i pentru radiografia renal& simpl /psi'ic& alimentar&
medicamentoas0$
3. Testarea sensi"ilitii fa de su"stana de contrast)
2 se efectueaz testarea sensi"ilitii "olna(ului la iod cu Gdiston B5? sau iodur de sodiu ;5?$
Dac "olna(ul prezint o reacie 'iperalergic se ntrerupe introducerea su"stanei de contrast i
se administreaz anti'istaminiee& anun-ndu#se imediat medicul$ Dac tolerana organismului
este "un "olna(ul (a fi condus n sala de citoscopie& unde (a fi ajutat s se dez"race i s se
aeze pe masa de e%aminare$
4. Administrarea su"stanelor de contrast)
Dsplarea pe m-ini cu ap curent i spun6
Dsu" controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter6
Dse introduce su"stana de contrast uor nclzit& 4#;5 ml n
fiecare parte presiune mic6
D"olna(ul se transport pe targa pe masa de radiografie$
-+ ngrijirea "olna(ului dup te'nic)
Ddup terminarea radiografiei se ncearc s se e%trag cu
o sering& su"stana de contrast$ !olna(ul (a fi ajutat s
se m"race& (a f condus n salon i instalat comod n pat6
Dse noteaz e%amenul efectuat n +$G$ a "olna(ului$
AtenieT
D,ielografia se e%ecut n condiii de asepsie perfect$
D1u"stana de contrast tre"uie uor nclzit pentru a nu
produce contracii spastice ale "azinetului$
?!n$ectarea substan@ei de contrast se face cu presiune moderatA Baltfel se, produce
rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenalC.
$regtirea (olna)ului pentru i'tografie
(istografia - este o metodA de exploatare
radiologicA a vezicii urinare care se poate
executa prin: Dradiografie simplA vezicalA;
Dradiografie dupA umplerea vezicii urinare cu substan@e
de contrast sterilA Biodura de sodiu 5E-9EF, 9GE-9EE ml
cu a$utorul seringii 2uHonC, eventual amestecatA cu aer.
0ateriale necesare:
1 materiale pentru efectuarea unei clisme;
2 sonda )elaton sterilA;
3 solu@ie sterilA de acid booric;
4 seringa 2uHon sterilA;
5 substan@A de contrast, ioduri de sodiu 5EF sau solu@ie 7diston;
6 pensA hemostaticA;
7 mAnuIi de cauciuc sterile;
8 tAvi@A renalA.
1. $regtirea materialelor nee'are: se
pregAtesc toate materialele necesare.
2. $regtirea (olna)ului#
-se anun@A bolnavul Ii se explicA necesitatea tehnicii;
-se efectueazA bolnavului o clismA evacuatoare cu apA caldA;
-bolnavul este condus la serviciul radiologie, a$utat sA se dezbrace Ii sA se aIeze Jn
decubit dorsal pe masa radiologicA.
-+ $artiiparea la i'tografie#
-spAlarea pe mKini cu apA curentA Ii sApun;
#se m"rac mnuile sterile6
#se introduce sonda Nelaton steril n (ezica
urinar
i se spal (ezica cu soluie steril de
acid
"oric6
# n seringa 3uSon se aspir ;55#255 ml iodura de Na steril sau Gdiston i se introduce n
(ezic6
# se nc'ide sonda cu o pens 'emostatic
"olna(ul este rugat s nu urineze dec-t
dup terminarea e%amenului cistografic6
# medicul e%ecut imediat radiografia
D+Arteriografia renal
Este o metod de e%plorare a aparatului renal prin administrarea su"stanei de contrast
pe cale arterial& renal& sau femural$ ,rima radiografie se e%ecut la 2#B secunde de la
nceperea administrrii su"stanei de contrast& a doua radiografie la @ secunde i a treia la A
secunde$
AtenieT
Dsu"stana de contrast se injecteaz& i$(& durerea pro(ocat pe durata injectrii fiind suporta"il6
Dadministrarea rapid pro(oac durere intens de#a lungul (enei$ 1e a(ertizeaz "olna(ul$
E$N ,regtirea "olna(ului pentru e%amen radiologie al rinic'ilor prin retropneumoperitoneuN
*etropneumoperitoneu # reprezint introducerea de aer sau o%igen n spaiul retroperitoneal
pentru e(idenierea contururilor rinic'ilor$
9ateriale necesare)
#materiale necesare efecturii unei clisme6
1- instrumente i materiale necesare
efecturii unei puncii6
2- aparat de pneumotora%
.+ Efetuarea te/niii#
#se anun "olna(ul& e%plic-ndu#i necesitatea te'nicii i inofensi(itatea6
#se anun "olna(ul c nu tre"uie s mn-nce nimic n dimineaa zilei de
e%aminare6 #n seara precedent inter(eniei se efectueaz "olna(ului o clism
e(acuatoare6
"olna(ul (a fi condus n sala de radiografie& ajutat s se dez"race i s se aeze pe masa
radiografie6
#splarea pe m-ini cu ap curent i spun6 se m"rac mnuile sterile6
#se ser(ete medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua puncia n loja perineal6
#cu aparatul de pneumotora% medicul introduce ;555# 2555 ; gaz i se e%ecut apoi radiografia6
apoi la locul punciei& se efectueaz un pansament6
#se ajut "olna(ul s se m"race i este condus la pat$
F+ $regtirea (olna)ului pentru i'to'opie
Cistoscopia # metoda de e(aluare a endo(ezicii cu ajutorul citoscopului$
1cop # indentificarea proceselor patologice endo(ezicale& inflamaiilor specifice&
nespecifice& tumorilor& malformaiilor anatomice& calculilor& corpilor strini$
;$ ,regtirea instrumentelor i a materialelor)
#Caselote cu c-mpuri sterile i mnui de cauciuc sterile costum steril pentru medic /'alat&
masc0
1- seringa 3uSon cu oli(a uretral sterilizat6
2- de no(ocain 5&4? =5#45 ml6
#sering de 25 ml sterilizat6 pense sterile6
#tampoane de (at sterile6
#citoscop de irigaie de cateterism sau cistoscopul operator /n funcie de scopul urmrit0
sterilizat6
#soluie de acid "oric B?6
dou sonde uretrale radioopace& lungi de @5#C5 cm i groase de =#A cm /scara C'erier06
#sonde uretro(ezicale sterile6 soluii dezinfectante6
1- epru"ete pentru recoltarea urinei6
2- dou ta(ite renale$
,regtirea psi'ic i fizic a pacientului)
Dse anun pacientul& e%plic-ndu#i#se necesitatea te'nicii6 la ne(oie cu o jumtate de or nainte
de e%ploatare& i se administreaz& un sedati(6
Di se suprim micul dejun i (a ingera 455 ml lic'id& cu o or nainte de e%amen /pentru a se
asigura flu%ul urinar necesar06
Dpacientul i (a goli (ezica urinar& (a fi condus n sala de e%aminare i ajutat s se dez"race
/regiunea inferioar a trunc'iului06
Deste ajutat s se urce pe masa special / de cistoscopie sau ginecologic0 i s se aeze n poziie
ginecologic6
Di se fi%eaz picioarele pe suporturile mesei6
Dse efectueaz toaleta organelor genitale e%terne i
perineului& cu ap i spun6
Dse acoper mem"rele inferioare cu c-mpuri sterile&
ls-ndu#se accesi"il regiunea perineului6
B$ ,articiparea la te'nic)
Dse dezinfecteaz meatul urinar6 apoi& pentru anestezie
local se introduc n uretr 25 ml soluie no(ocain 5&4?& sau B5 ml "orat de procain 2?& sau
procain 'idroclor'idric =?6
Danestezia local se mai poate efectua prin "adijonarea meatului i instilaie de Eilocain sau
.idocain6 mai nou& se recomand preparatul din import Instigel$
,recizare )
#la femei& anestezia local /folosirea su"stanelor anestezice amintite mai sus0 este suficient
pentru efectuarea citoscopiei #n scop diagnostic$
#la "r"ai& cistoscopia cu cistoscop rigid este prefera"il s se fac n ra'ianestezie6 se poate
utiliza i anestezia i$($ sau pe masc$
Danestezia local cu Eilocain este suficient pentru
in(estigaiile cu fi"roscopul6 orice mane(r fi"roscopic /cistolitolapa%ie0& rejecie de prostat
sau tumori& necesit anestezie regional sau general6
Dse (erific fucionalitatea sistemului de iluminat& starea de
curenie a lentilelor& etaneizarea asam"lrilor6
Dse lu"refiaz instrumentul care urmeaz s fie introdus cu Instagel6
Dse ofer aparatul medicului6
Dse spal (ezica cu o soluie de acid "oric B? p-n c-nd lic'idul de splare de(ine perfect
limpede6
Dmedicul umple (ezica cu ;45 ml ap sterilizat sau soluie dezinfectant sla" /la "r"ai0 sau
245 ml /la femei0 i nlocuiete canula de irigaie cu sistemul optic6
Dse racordeaz sistemul de iluminat la reeaua electric /medicul efectueaz inspecia pereilor
(ezicali06
Dse ofer medicului succesi( # la cerere # cateterele de dimensiuni diferite /dac e%aminarea
continu cu cateterismul ureterelor06
Dse ofer epru"etele pentru recoltrile urinare& pentru urocultur sau e%amene "ioc'imice&
"iopstice6
Dpacientul cu ra'ianestezie (a fi transferat de pe masa de anestezie pe targa i transportat n
salon6
Daici este aezat comod n pat& unde (a sta n decu"it dorsal&
tar pern timp de ;2 ore6
Dse administreaz la ne(oie& calmante& antispastice6
Dla femei& cistoscopia efectu-ndu#se i am"ulator # acestea (or fi ajutate s co"oare de pe masa
de e%aminare i s se m"race6
Dnu necesit supra(eg'ere special$
=$ *eorganizarea locului de munc)
D se arunc deeuri le& iar instrumentele se spal cu o perie moale& cu ap i spun i se cltesc
su" jet& la ro"inet6 lentilele se terg cu ap i spun& depozitele se ndeprteaz cu o perie moale6
interiorul se cur minuios cu tampoane de (at montate pe portampon6
Dse insufl aer su" presiune& pentru ndeprtarea unor e(entuale reziduri6
Dtu"urile cistoscoapelor se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant # Clor'e%idin 4? /;5
ml la ;55 ml ap0 N B5U& sau prin sterilizare cu etilen dio%id /n etu(06
Dsistemul optic se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant sau prin pstrarea n (apori de
formalde'id cel puin dou ore6
Ddup dezinfecie i sterilizare& toate instrumentele se aeaz n cutiile n care se
pstreaz$ Incidente i accidente
#accese fe"rile trectoare& frisoane& dureri lom"are asemntoare cu colica
renal6 #mici 'emoragii produse spontan sau n urma sp lturii (ezicale cu ap
C*l(iA)6 #ruptura de uretr& cu uretroragie6 perfotaia (ezicii urinare$
AtenieT
Dcistoscopia se e%ecut n condiiile de asepsie
caracteristice inter(eniilor c'irurgicale6
Dsistemul optic nu se sterilizeaz prin fier"ere sau autocla(are& fiinc se deterioreaz6 se
sterilizeaz numai n soluie apoas de 3lutaralde'id 2?& Cide%& (apori de formol sau de
etileno%id6
Dnainte de ntre"uinare& se spal "ine cu ap steril& pentru a se ndeprta urmele su"stanelor
sterilizante care sunt iritante& 'emolitice$
E&plorarea fun%ional a aparatului renal
1copul e%plorrii funciei renale sta"ilete dac rinic'iul satisface funciile n mod normal
sau nu6 s se o"in relaii asupra mecanismului pertur"at calitati( i cantitati($
9etode i mijloace de e%plorare a funciei renale
Acti(itatea rinic'iului tre"uie e%plorat pe trei direcii principale)
Danaliza urinei6
De%amenul s-ngelui6
De%plorareamecanismelor funcionale renale propiuzise glomerulare i tu"ulare$
Analiza urinei)
E%amenul de urin poate furniza date asupra strii funcionale a rinic'ilor i asupra 'omeostaziei
organismului$ E%amenul cuprinde)
Dun e%amen macroscopic6 Dun e%amen microscopic6 Dun e%amen "acteriologic6 Dun e%amen
fizico#c'imic$
;$ 1tadiul cantitati( al elementelor figurate i ai cilindrilor
din urin se face prin testul ADDI1#8A9!:*3E*$
a0 ,regtirea "olna(ului)
Dse anun "olna(ul cu o zi nainte de efectuarea pro"ei6
Dse recomand regim tar lic'ide cu dou ore nainte6
Ddimineaa "olna(ul este rugat s urineze& se noteaz ora e%act& aceast urin se arunc6
Dn acest moment "olna(ul este rugat s rm-n culcat de
;55#;A5 minute6
D"olna(ul nu "ea nimic n tot acest timp$
"0 ,regtirea materialelor pentru recoltarea materialelor)
D se pregtesc materialele sterile pentru recoltare& aceeleai ca i pentru e%amenul "acteriologic$
Recol"area urinei:
Ddup ;55#;A5 minute se face toaleta organelor genito# urinare cu ap i spun6
Dse recolteaz ntreaga cantitate de urin i se msoar (olumul6
Dse trimite la la"orator not-ndu#se e%act inter(alul de timp ntre cele dou miciuni i (olumul
urinei la a doua miciune$
d0 Interpretare)
D normal se elimin prin urin ;555 'ematii<min i ;555#2555 leucocite<min$
E.a/enul $0n&elui:
E%plorarea modului n care rinic'iul i ndeplinete funciile sale se poate face urmrind
concentraia n s-nge a produselor de cata"olism azotat& urmrind izotonia& izo'idria$
2$ 1tadiul funciei renale de depurare a cata"oliilor proteici
,entru aceasta se determin)
Dureea sang(in ) (alorea normal 25#=5 mg?6
Dacidul uric) V$N$B#4 mg?6
Dcreatinina) V$N$5&@#;&B mg?
B$ 1tadiul funciei renale de meninere constant a concentraiei ionilor$ Aceast funcie renal
se apreciaz prin modificrile ionogramei serice /Na& W&Ca&Cl0)
DNaM N;B4#;45 mEX<; sau ;4#2; mg
?6 DWM N B&4 mEX<; sau ;4#2; mg?6
DCaM N =&4<4&4 mEX<; sau >#;; mg?6
DC!#>4#;;5 mEX<; sau B45#B>5 mg?$
=$ 1tudiul funciei renale de meninere a ec'ili"rului
acido#"azic se face prin)
D determinarea p8#ului sang(in # se recolteaz s-nge tar garou& pe 'eparin& n condiiile de
strict anaero"ioza& n seringi perfect etane$ V$N$NC&B5# C&=56 determinarea *$A$# se recolteaz
l5ml s-nge pe 45 mg o%alat de potasiu& epru"eta (a fi foarte "ine nc'is pentru a e(ita degajarea
"io%idului de car"on dizol(at n plasm $V$N$N4B#C4 (oi$ CG2<;55ml s-nge sau 2C mEX<;$
1cderea su" 45? arat o stare de acidoz& creterea peste C4? (ol$? reprezint alcaloz$ ,'#ul
i *$ A$ /rezer(a alcalin0 se determin mai e%act la aparatul Astup$ n acest aparat se recolteaz
s-nge capilar n condiii de anaero"ioz& n tu"uri 'eparinizate li(rate odat cu aparatul$
II$ E%porarea mecanismelor funcionale propiu#zise
1e efectueaz cu ajutorul Clearence#urilor renale$ Este (olumul de plasm /n ml0 depurat de o
su"stan n unitatea de timp /; minut0$
1e calculeaz dup formula) G:%V<, :N concentraie urinar /mg<ml06 VN (olumul urinar
/ml<minut06 ,N concentraie plasmatic a su"stanei /mg<ml0&
III$ +lu%ul plasmatic renal
Este (olumul de plasm care perfuzeaz cei doi rinic'i n decurs de ; minut$ 1e determin cu
ajutorul Clearence#ului& acidului paramino'ipuric /,$A$8$0 care este eliminat integral de ctre
glomeruli i tu"i la o singur trecere prin rinic'i$ Clearence#ul ,$A$8$ se efectueaz prin
perfuzarea ,$A$8$ n mod continuu$ Determinarea concentraiei se face fotometric i are
V$N$N455#C55 ml<minut$
IV$ E%plorarea filtratului glomerular
1e face prin msurarea unor su"stane ca) creatinina endogen sau insulina e%ogen care se
elimin prin filtrare glomerular$ Creatinina se elimin prin urin& prin filtrare glomerular tar
s mai fie rea"sor"it sau secretat de tu"i$
a0 ,regtirea "olna(ului)
D se anun "olna(ul cu o zi nainte s mn-nce n dimineaa e%aminrii i s stea culcat n pat
;2#' peste noapte i n tot timpul e%amenului6
Dnaintea pro"ei se dau "olna(ului =55#455 ml ap$
"0 Efectuarea recoltrii)
Dla ora C dup ce "olna(ul a terminat de "ut apa& (a urina6
Dprima urin se arunc6
D"olna(ul (a "ea B55 ml ceai nendulcit sau ap6
Dse (a culca& apoi se (a trezi i (a urina din nou6
Daceast urin& se pstreaz i se msoar (olumul6
Dse recolteaz 4 ml s-nge prin puncie (enoas& dup care "olna(ul urineaz nc odat6 Dse
msoar (olumul urinei6
Dse consemneaz greutatea i nlimea "olna(ului6
Ddin cele dou emisii de urin se trimit la la"orator ;5 ml
mpreun cu s-ngele recoltat pentru determinarea
creatininei$ c0 Interpretare)
V$N$ este de ;=5 ml<minut$
II+ colica ure"erala (renala6 nefrotica) mecanismul de producere este legat de spasmul ureteral
cu distensia cailor de deasupra& asociata cu diferite grade de distensie a capsulei renale$
De%u" in re&iunea lo/%ara1
1- !radieri anterior si in $os, catre organele genitale externe si catre baza coapsei -
diferentiere de o durere colecistica. nele zone de iradiere, legate de ureterul mi$lociu
.paraombilical la L-: cm/ pot fi zone de maxima intensitate. Se poate confunda cu o apendicita
2- Este o durere continua,
3-Are caractere de durere acuta, de distensie, peste care se pot suprapune momente
de intensificare paroxistica si cu momente in care intensitatea scade. !ntensitatea este
foarte mare, se calmeaza cu morfina
4- ,ebutul este acut, dar nu brutal.
5- #oate fi sau nu favorizata de unele impre$urari:
6- zdruncinaturi care determina mobilizarea unui calcul;
7- sangerare urinara cu cheaguri;
8- supuratie cu dopuri de mucus sau puroi.
9- ,urata mare, de ore. La duratele lungi, este intrerupta de perioade de acalmie.
3eluarea durerii, cu migrarea ei se asociaza cu deplasarea calculului
10- ,urere fara pozitie antalgica, bolnavii isi schimba mereu pozitia. Sau, in cazuri
rare: decubit cu membrul inferior flectat.
- (aldura, mai ales sub forma unei bai calde, determina scaderea intensitatii durerii.
1- ,urerea poate fi ameliorata de analgezice cu antispastice sau de analgeticele
ma$ore.
2- 0anifestarile asociate sunt de doua tipuri: manifestari care intaresc diagnosticul
de colica si manifestari care MN incurcaNN.
3- 0anifestari care a$uta la diagnostic:
4- hematuria macroscopica
5- modificari de mictiune: pola1iurie dificila; mictiuni impetoase.
6- Scaderi ale diurezei: oligurie, foarte rar anurie. Anuria arata prezenta rinichiului
unic la nivelul caruia a avut loc colica .- un singur rinichi sau doar unul este functional/.
7- Mani!e$"ari care 'o" )e"er/ina con!uzii:
8- manifestari digestive: frecvent greata, varsaturi, meteorism abdominal accentuat
.eventual si de medicatia antispastica/.
9- 0anifestari (": tahicardie, modificari functionale
10- 0anifestari neurologice: neliniste, anxietate.
11- 2iordano
-ona maxima in punctul ureteral superior sau mi$lociu sau inferior .$onctiunea uretero-
vezicala/.
1- E.a/ene 'araclinice:
2- Examen de urina: hematurie macro 4microscopica
3- 3: abdominala pe gol- se pot vedea calculii radioopaci .spre deosebire de litiaza
vezicii biliare, unde maximum 5GF din calculi sunt radioopaci, aici marea ma$oritate sunt
vizibili/
Uro&ra!ie: disparitia sau scaderea severa a secretiei de partea colicii - rinichi mut
urografic. Anurie de scurta durata.
1- E(7 - dilatatie deasupra zonei de spasm; identificarea obstacolului.
2- Scintigrafie
,e regula colica renala este unilaterala si afebrila. ,ureri cu eventual caracter de colica, dar cu
febra sunt pielonefrite. La pielonefrite acute riscul de distrugere a rinichiului sunt mult mai mari
1- tratamentul trebuie instaurat mult mai rapid.
2- Cauze /ul"i'le:
3- mobilizarea unui calcul: cea mai frecventa cauza
4- obstructie determinata de un cheag de sange 4 fragment de papila 4 fragment de
tumora 4 dopuri de puroi
5- obstructie prin procese de vecinatate.
6- La multe din colici, nu se gaseste nici un calcul. Se presupune ca este
determinata de un spasm. 6avorizat de conditii de mediu: urina cu pO modificat; reflexe
cu punct de plecare in vecinatate sau determinism central.
Cu/ $e /ani!e$"a2
(el mai frecvent, colica renala este determinata de prezenta calculilor renali. Atat timp
cat calculii sunt imobili, pacientul ramane asimptomatic sau prezinta ocazional dureri
lombare nespecifice.
(and se mobilizeaza un calcul renal si irita ureterul apare colica renala cu dureri colicative
progresive in regiunea lombara sau flancuri. ,urerea poate iradia spre organele genitale externe si
fata interioara a coapsei - in calculi ureterali profund inserati. ,e asemenea, durerea poate aparea in
urma unor trepidatii, ingestii de lichide in cantitate mare, a tratamentului diuretic sau
fara o cauza aparenta$ Durata (ariaza de la cate(a minute la cate(a ore si se poate repeta daca nu
se inlatura cauza$
Se/ne (ezicale:
1- 8ematuria (prezenta de sange in urina) in peste C5? din cazuri6
2- Disurie (durere la urinare)6
3- ,olaRiurie (pacientul urineaza des)6
4- Tenesme (ezicale (senzatia de urinare incompleta)$
Se/nele &enerale $un":
1- !olna(ul este palid& transpirat& agitat& cautand o pozitie antalgica (prin care sa reduca
intensitatea durerii)6
2- 1tarea fe"rila demonstreaza aparitia infectiei urinare supraadaugate& fa(orizata de incetinirea
circulatiei sangelui la ni(el renal$ Aparitia infectiei reprezinta un element de mare risc& colica
renala de(enind astfel un caz de urgenta urologica$
1emne digesti(e (nu apar in toate cazurile))
3- 9eteorism a"dominal ("alonare)6
4- 3returi& (arsaturi$
Cauzele colicii renale
Li"iaza renala # A5#>5? din cazurile de litiaza renala e(olueaza cu
colica T"c renal ('ematurie cu migrare de c'eaguri renale)
Cancerul renal # eliminarea de tesut necrozat
In!arc"ul renal
8idronefroza si malformatii congenitale prin distensia "azinetului
.eucemia mieloida in caz de radioterapie
Tratamentul nejudicios cu sulfamide ce determina calculi sulfamidici
Dia&no$"icul se pune pe "aza acestor semne detaliate mai sus$ ,entru certitudine si pentru
urmarirea "olna(ului se (a face)
1. ecografie care (a e(identia sediul i natura o"stacolului
2. radiografie # permite (izualizarea calcului
3. sumarul de urina # arata prezenta sangelui& a micro"ilor si a leucocitelor (semn de infectie
urinara) si eliminarea de nisip fin (cristalurie)$
Calculii de cati(a milimetri se elimina usor$ Cei care au circa ; cm se pot elimina& dar mai greu$
Cei care au mai mult de ; cm tre"uie tinuti su" o"ser(atie$
Diagnosticul de colica renala nu este unul simplu$ 1unt multe "oli care pot mima o colica renala)
colic "iliar& apendicit& criza de ulcer& pancreatita$
Colica renala sau renouretrala este un sindrom dureros& instalat paro%isistic& cu localizare in
regiunea lom"ara sau a"dominala& de o"icei unilaterala& ce iradiaza in jos& spre 'ipogastru& in
organele genitale si pe fata interna a coapsei& insotite de o stare de agitatie& de tul"urari ale
mictiunii si uneori de 'ematurie$
Criza dureroasa poate fi precedata de fenomene prodromale ca) senzatie de tensiune lom"ara&
presiune anala& tenesme& arsura pe uretra& jena testiculara sau in la"ile mari$
In majoritatea cazurilor este produsa de litiaza renouretrala sau de inflamatii urogenitale
(pielocistita acuta& pielonefrita& pionefroza& a"ces renal& tu"erculoza& ane%ita) si mai rar prin
eliminarea de mucus& puroi sau migrarea unui c'eag de sange sau a unui fragment tumoral$
Criza dureroasa poate aparea spontan sau poate fi declansata de eforturi fizice& traumatisme
lom"are& trepidatii& cure de ape minerale& "ai reci& a"uz de cafea$
9ecanismul de producere al accesului dureros il constituie contractia spastica a musculaturii
netede de la ni(elul cailor ruinare si a "azinetului prin iritatie interoreceptorilor de factori
mecanici& inflamatori& etc$
E%amenul clinic pune in e(identa paloare& an%ietate& transpiratii& uneori lipotimie& meteorism
a"dominal iar la e%amenul local& dureri in punctele coastomusculare si costo(erte"rale$
Dia&no$"icul )i!eren"ial se face in formele atipice cu) colica "iliara& apendicita acuta& ileus
mec'anic& 'ernie strangulata& sarcina e%trauterina& ulcer perforat& infarct mesenteric& pancreatita
acuta& zona zoster& lom"algii& ra'ialgii& etc$
,e langa e%amenele de la"orator uzuale se efectueaza amilazemia& transaminazele& glicemia&
e%amenul de urina& radiografie renala pe gol ( pentru calculii radioopaci) si mai tarziu urografia&
pielografia ascendenta& cistoscopia in raport de particularitatea cazului$
Tratamentul urmareste in primul rand calmarea durerilor prin spasmolitice si analgetice si in
final inlaturarea cauzelor atunci cand este posi"il$
Crizele dureroase moderate pot fi calmate prin caldura locala sau "ai calde$ 1unt larg utilizate)
Atropina& 1co"utilul& ,apa(erina& Algocalminul o fiola intramuscular& !aralgin& ,legomazin&
*omergan& +eno"ar"ital$
In colica renala fe"rile se asociaza tratamentul cu anti"iotice sau c'imioterapice ce se elimina in
concentratie mare prin urina cum sunt) Negram& Ampicilina& 3entamicina
Colica renala (nefretica)
(olica renala este cea mai tipica durere de origine renala. Ea se datoreste punerii in
tensiune a bazinetului de catre urina adunata deasupra unui obstacol recent aparut,
precum si migrarii unui corp .cheag, calcul/ in interiorul bazinetului.
Se caracterizeaza printr-un prodrom reprezentat de plenitudine lombara, dureri
testiculare, pola1iurie, mictiuni imperioase, alteori prodromul lipseste. Apare odata cu un
consum mare de lichide, efort, trepidatii, caldura.
,ebutul colicii este predilect noaptea printr-un acces dureros violent, ca o lovitura de
pumnal .bolnavul se tavaleste pe $os de durere/, atinge un paroxism si apoi lent dispare
cu sau fara tratament.
,urerea cu caracter de lovitura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul
genitocrural. !n colica testiculul este adesea retractat spre inelul inghinal prin contractia
cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebita.
(olica renala, care uneori poate imbraca aspectul unei colici subintrante .colici
repetate/ se insoteste de regula de fenomene urinare .tulburari de mictiune - pola1iurie,
disurie, tenesme vezicale si hematurie/.
*olnavul care are colica renala este extrem de agitat, anxios, cauta mereu o pozitie
antalgica pe care nu o gaseste. !n paralel el are fenomene reflexe cardio-circulatorii
.bradicardie, paloare, transpiratii, raceala extremitatilor/, fenomene digestive reflexe
.greata, varsaturi, sughit, meteorism, ileus dinamic/.
Dia&no$"icul )i!eren"ial al colicei nefretice se face cu apendicita acuta, hernie
inghinala, colecistita acuta, infarctul miocardic.
!n colica renala lipseste contractura musculara abdominala, febra, orificiile herniare sunt
libere. 6ebra, de regula, nu este prezenta in colicile biliare decat atunci cand avem de-a
face cu fenomene infectioase acute .pielonefrite acute/.
Sfarsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii, dublata de o criza poliurica ce
adesea este insotita de hematurie macroscopica sau microscopica.
Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului.
TRATAMENT
,eoarece colica renala poate dura de la cateva minute la cateva ore, puteti incerca
acasa, daca sunteti la prima manifestare de acest gen, sa inlaturati durerea.
#rimul lucru pe care trebuie sa il faceti este sa limitati consumul de lichide pe perioada
crizei dureroase. #uteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice .de tipul Algocalminului/,
antiinflamatoare nesteroidiene (Wetoprofen& Diclofenac& Aulin etc$)& antispastice F neurotrope
anticolinergice # 1co"util si musculotrope F ,apa(erina$
Insa& de cele mai multe ori& durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si
atunci este necesara prezentarea la spital& unde se (or administra aceste medicamente pe cale
intra(enousa si<sau intramusculara$
1e (a com"ate durerea cu analgezice i antispastice& de preferin su" form de supozitoare$
Dac durerile nu nceteaz& se repet doza de medicamente dup B ore$ .a ne(oie i se d i un
somnifer$ Yn scopul splrii cilor urinare i forrii eliminrii calculului sau nisipului i se (or da
"olna(ului multe lic'ide& p-n la 2 litri n 2= ore& su" form de ceaiuri de cozi de ciree& coada
calului& mtase de porum"& frunze de mesteacn& ceai diuretic sau c'iar 2#B sticle de "ere$
+rec(enta recidi(elor este de 45#C5?& de aceea este necesar sa a(eti in (edere cate(a masuri de
pre(enire a e(entualelor noi crize$ Acestea sunt sta"ilite in functie de compozitia calculului)
1 Adoptati o dieta cu un aport "ogat de lic'ide& dieta 'ipoproteica (saraca in carne& peste& oua)6
2 Daca este cazul& urmati un regim sarac in o%alati sau purine (de e%emplu& se tine un regim
(egetarian)6
Deoarece colica renala poate dura de la cate(a minute la cate(a ore& puteti incerca acasa& daca
sunteti la prima manifestare de acest gen& sa inlaturati durerea$
,rimul lucru pe care tre"uie sa il faceti este sa limitati consumul de lic'ide pe perioada crizei
dureroase$ ,uteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice (de tipul Algocalminului)&
antiinflamatoare nesteroidiene (Wetoprofen& Diclofenac& Aulin etc$)& antispastice F neurotrope
anticolinergice # 1co"util si musculotrope F ,apa(erina$
Insa& de cele mai multe ori& durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si
atunci este necesara prezentarea la spital& unde se (or administra aceste medicamente pe cale
intra(enousa si<sau intramusculara$
1e (a com"ate durerea cu analgezice i antispastice& de preferin su" form de supozitoare$
Dac durerile nu nceteaz& se repet doza de medicamente dup B ore$ .a ne(oie i se d i un
somnifer$ Yn scopul splrii cilor urinare i forrii eliminrii calculului sau nisipului i se (or da
"olna(ului multe lic'ide& p-n la 2 litri n 2= ore& su" form de ceaiuri de cozi de ciree& coada
calului& mtase de porum"& frunze de mesteacn& ceai diuretic sau c'iar 2#B sticle de "ere$
+rec(enta recidi(elor este de 45#C5?& de aceea este necesar sa a(eti in (edere cate(a masuri de
pre(enire a e(entualelor noi crize$ Acestea sunt sta"ilite in functie de compozitia calculului)
3 Adoptati o dieta cu un aport "ogat de lic'ide& dieta 'ipoproteica (saraca in carne& peste& oua)6
4 Daca este cazul& urmati un regim sarac in o%alati sau purine (de e%emplu& se tine un regim
(egetarian)6
+ratament naturist
0asuri pentru ameliorarea durerilor:
1- aplicare, pe regiunea lombara .sale/, de: comprese cu apa calda, o perna
electrica, sticle cu apa calda .atentie la arsuri/;
2- dus fierbinte in regiunea lombara;
3- baie generala calda .:E grade (/, timp de o ora .apa va fi mentinuta la
temperatura constanta prin turnari continue/;
4- in timpul crizei nu vor fi consumate lichide in cantitate prea mare, intrucat ele
cresc tensiunea din bazinet si calice, ceea ce exacerbeaza durerile.
!n paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medicul specialist, puteti utiliza
plante medicinale cu proprietati diuretice, aniseptice, antispastice.
? 0atase de #orumb.Stigmata 0aHdis/
5- !nfuzie din 5 lingurita la o cana de apa; se beau 9 cani pe zi.una dimineata cu o
ora inainte de micul de$un, iar alta in cursul zilei/.
6- ,ecoct din LEg la 5 litru de apa, care se fierbe la foc mediu timp de 9 ore; se
cosuma in cursul unei zile.
? Amestec din 0atase de #orumb -LEg, 3izom de #ir medicinal.3hizoma 2raminis/-9Eg
, 6lori de Levantica.6lores Lavandulae/-5Eg, (onuri de Oamei.Strobuli Lupuli/-LEg,
3adacina de "aleriana.3adix "alerianae/-5Eg
-!nfuzie din 5 lingura de amestec la o cana de apa; se beau L-: cani pe zi, de preferinta
indulcite cu miere.
? 3izomi de #ir medicinal.3hizoma 2raminis/
-!nfuzie sau decoct din 5 lingura la o cana de apa; se consuma L-: cani pe zi.
? 6ructe de !enupar.6ructus Puniperi/.
7- ,ecoct din 5E-9E fructe la 5 litru de apa; se beau 9 cani pe zi.
8- !nfuzie din 9 lingurite de fructe la o cana de apa; se consuma L-: linguri pe zi.
AtentieQ)u se administreaza gravidelor si bolnavilor cu leziuni renale. (hiar daca
fructele de !enupar au proprietati antiseptice, in acelasi timp sunt si iritante ranale.daca
se administreaza in cantitati mari/.
1 6runze de 0erisor.6olium "itis idaei/
-,ecoct din 5 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 9 cani pe zi.
1 6runze de 0esteacan.6olium *etulae/
-!nfuzie din 5 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 9-L cani pe zi.
1 6runze de Afin.6olium 0Hrtilli/
-!nfuzie din 5 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 9-L cani pe zi.
1 (oada calului.Oerba ERuiseti/
-,ecoct din :-G lingurite de planta.fiarta G min/ la 5,G l de apa; cantitatea se bea in
cursul unei zile.
1 0uguri de #lop.2emmae #opuli/
-!nfuzie din 5-9 lingurite de muguri la o cana de apa; se consuma 9-L cani pe zi.
1 Amestec din frunze de 0esteacan-LEg, (oada calului-9Eg, (onuri de Oamei-5Eg,
0atase de #orumb-9Eg, 0acese-5Eg, radacina de"aleriana-5Eg
-!nfuzie din 5 lingurita de amestec la o cana de apa; se consuma 9-L cani pe zi.
2 2himpe.Oerba Santhii/
-,ecoct din 5g de planta la 9EE ml de apa; se consuma caldut, cu LE minute inainte de
masa. Se beau 9 cani pe zi.in primele > luni/, apoi cate o cana pe zi.
-,ecoctul din 2himpe se recomanda bolnavilor cu microlitiaza renala.
Sunt contraindicate in primele > luni ale curei: alcoolul, condimentele, muraturile, fructele acre.
CAPITOLUL
III
INGRIJIREA PACIENTILOR CU COLICA RENALA
NOTIUNI DE NURSING
!ngri$irea bolnavului se pierde in negura timpurilor: in trecutul indepartat, cand
femeile pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare; mai aproape de
noi, in 5;>E. data cand incepe istoria profesiunii noastre de ingri$ire a bolnavului .sora-
nursa-asistenta medicala/odata cu infiintarea primei scoli de catre 6lorance )ightingale.
Astazi cu toata vechimea pe care o are % misiunea sa sociala nu este totdeauna
clara. #entru unii, asistenta a$uta medicul. #entru altii, ea practica o profesiune
autonoma. !ntre aceste doua extreme % rolul asistentei medicale este perceput si
descris divers. +imp indelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. !nsa rolul
celor ce ingri$esc bolnavul a continuat si continua sa evolueze.
)3SA
Astazi nursa .asistenta medcala/este denumita de consiliul international al
nurselor .!.(.)./astfel :
- este o persoana care a parcurs un program complet de formar, care a fost aprobat
de (onsiliul Asistentilor 0edicali ;
1- a trecut cu succes examenele stabilite de (onsiliul Asitentilor 0edicali ;
2- indeplineste standdardele stabilite de (onsiliul Asistentilor 0edicali ;
1- este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de (onsiliul
asistentilor 0edicali, in concordanta cu pregatirea si experienta sa ;
2- este autorizat sa in indeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de ingri$irea
sanatatii in orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care nu este calificata.
Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor,
supravegheaza ingri$irile auxiliare si pregatirea elevilor. ,eci- asistenta raspunde nu
numai pentru ce face, dar si pentru categoriile auxiliare.
)ursa este pregatita print-un program de studiu incluzand :
2- promovarea sanatatii
1- prevenirea imbolnavirilor
1- ingri$irea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente,
indiferent de varsta si in orice unitate sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta si acceptata in toata lumea si in prezent este
utilizata si in 3omania pentru descrierea nursingului.
,,codul pentru asistentele medicaleNNdescrie deasemenea : responsabilitati,care
definesc directiile importante si anume :
5. promovarea sanatatii
9.prevenirea imbolnavirilor
3. restabilirea sanatatii
4. inlaturarea suferintei
)ursa generalista presupune :
- o pregtire pluridisciplinara % sociala, tehnica,practica
- insusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele -
sa aiba cunostinte de psihologie .sa stie sa incura$eze/
- sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa
- sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce simt ceilalti .capacitatea de
empatie/ 6enomenele urmarite in special de asistenta medicala sunt reactiile :
- individuale
- familiale si de grup % la problemele actuale sau potentiale de sanatate.
Ea este o mama ce actioneaza comform nevoilor copiluli si trebuie adeseori sa indeplineasca
sarcini cat mai diverse. ,e aceea, asistenta medicala a fost denumita ,,mama
profesionistaNN. ,efinitia prezentata de 7.0.S si !.(.). stabileste ca :
)ursingul este o parte integranta a sistemului de ingri$ire a sanatatii cuprinzand :
1- promovarea sanatatii
2- prevenirea bolii
1- ingri$irea persoanelor bolnave .fizic, mental, psihic, handicapati/ de toate
varstele, in toate unitatile sanitare, asezarile comunitare si in toate formele de asistenta
sociala.
"irginia Oenderson defineste nursingul astfel :
1, Sa a$uti individual, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate
sau recuperare, sa a$uti individual fie bolnav sau sanatos , sa-si foloseasca fiecare
actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba
taria, vointa sau cunosterea, necesara pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat
acesta sa-si poarte de gri$a singur cat mai curand posibilNN
)orth American Association da urmatoarea definitie pentru nursingul comunitar:
)ursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing si a educarii in
domeniul sanatatii, ci are scopul de a mentine si a stimula sanatatea populatiei.
!ngri$irele au un caracter continuu. !ngri$irea este orientata asupra individului, a familiei sau
a grupului si contribuie astfel la sanatatea intregii populatii a zonei respective.
)ursa aplica diverse metode pentru a mentine si stimula sanatate, coordoneaza activitatea in
acest domeniu si stimuleaza continuitatea. Scopul ei este si acela de a-i apropia pe indivizi,
familie sau diverse grupuri. ,in aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza
doar spre pacientii individuali, ci cuprind si mediul social, afectiv si fizic al acestora.
Func"iile a$i$"en"ei /e)icale $un" )e na"ura :
1- independenta
2- dependenta
3- interdependenta
Functiile de natura independenta
asistenta % asista pacientul din proprie initiativa, temporar sau definitiv in :
1) % ingri$iri de confort, atunci cand el nu-si poate indeplini independenta anumite
functii. A$utorul asistentei este in functie de varsta, de natura bolii, de alte dificultati,
fizice, psihice sau sociale ;
2) % stabileste relatii de incredere cu persoana ingri$ita si cu apartinatorii .apropiatii/ ;
3) % le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine ;
4) % este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai
bune de viata si sanatate.
Functia de natura dependenta
La indicatiile medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de readaptare,
observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.
Functia de natura interdependenta
Asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social, educativ,
administrativ si participa la activitati interdisciplinare.
Exemplu :
1- actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic sau social ;
1-actiuni de educatie pentru sanatate, de sensibilizare asupra responsabilitatii si
asupra drepturilor pe care le are ppulatia in materie de sanatate ;
2- actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale ;
- actiuni privind organizarea si gestionarea cantrelor sau unitatilor de ingri$ire.
a)Functia profesional este vorba de rolul cel mai important al asistentei, acela de a
se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el
insusi nu poate. Aici sunt cuprinse functiile :
- tehnica ; preventiva ; de umanizare a tehnicii ; de psihologie, ca si functiile din codul
asistentei medicale :
1- promovarea si mentinerea sanatatii
2- prevenirea imbolnavirilor
3- ingri$irea in situatia imbolnavirii si
recuperarea. Aceasta cere din partea asistentei :
1. sa acorde direct ingri$ire
2. sa educe pacientii
3. sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii
4. sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara
G+ sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii.
b) Functia educativa
aceasta functie presupune, alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice % de a
sti sa comunici, de a sti sa fii convingator.
3olul educativ reiese si din relatiile pacient-asistent si din relatiile de munca cu
personalul in subordine, practicanti, studenti .educarea personalului de nursing/
3) Functi economica gestionare
1- gestionarea serviciul, organizarea timpului, precizarea prioritatilor de
aprovizionare. 6unctia economica se realizeaza prin corelarea ei cu comportamentul etic.
d) Functia de cercetare
aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si aceasta pe fondul unei
pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta % ca participanta in echipa de cercetare alaturi
de midic % devine o componenta importanta. #rin activitatea pe care o desfasoara asistenta are
artributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales, cercetare de nursing.
!n cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta colaboreaza cu personal din alte
compartimente .administrativ,economic, serviciul plan- profesional/cu alti profesionisti
.educatori, psihologi, logopezi, profesori/, fapt care-i permite sa desfasoare si activitati
de cercetare.
Domenii de activitate pentru asistenta generalista.cu pregatire pluridisciplinara/
1- Servicii de sanatate % stationar
% ambulatoriu
2- !nvatamant, cultura
-(ercetare
-Educatie
-Social-economic .conditii de
viata/ -Administrativ
-,emografic
-Alimentar
-!gienic
Locul de munca
!n comunitate si ambulatoriu
% dispensar % urban
% rural
% policlinica
% scoli ,gradinite, crese, leagane
% camine de batrani
Aspecte teoretice ale procesului de ingrijire
6actorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind ingri$irile a fost
orientata co noua conceptie si anume : ingri$iri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana
ingri$ita % considerata, in mod global, unitara.
Asistenta trebuie sa cunoasca ,, globalNN individul, precum si comunitatea in care
acesta traieste.
Evolutia ingrijirilor
#ana la $umatatea secolului al SS-lea ingri$irile au fost tributare mai ales conceptiei
religioase, mostenite din trecut.
Florence Nightingale a cautat sa elibereze ingri$irile de impregnarea
religioasa. A insistat pe faptul ca :
ingri$irile nu pot sa demonstreze doar simpla caritate .mila/
1- aceasta trebui sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor, bazata pe gandire.
Astfel, pentru prima oara in istoria ingri$irilor, practica ingri$irilor devine obiectul ,,gandiriiNN.
!n cartea sa ,,)ote despre nursinNN din 5;GT, 6lorance )ightingale descrie aceste
ingri$iri. (u toate ca formarea surorilor medicale a inceput % competenta era limitata.
!ncepand din 5TLE, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul profesiei.
0edicii au delegat o parte din actele .sarcinile/ lor % surorilor.
#entru a face fata solicitarilor, ingri$irile aufost reorganizate dupa principiul taHlorismului,
adica realizarea lor in serie. ,in aceasta cauza, bolnavul, care pana atunci era in
centrul preocuparilor, a trecut pe planul al doilea .activitatea nu mai era centrata pe
pacient, ci pe sarcinile ce trabuiau indeplinite. #enuria de surori accentueaza aceasta
situatie/. Apoi dezvoltarearapida a stiintelor medicale, a tehnicii au contribuit la trecerea
pacientului pe planul al doile, punandu-se accentul pe aspecte medicale tehnice.
Astfel, ingri$irile sunt : - devalorizate
1- trecute pe plan secundar
2- lasate adesea in sarcina a$utoarelor necalificate
S-a a$uns abia tarziu la recalorizarea relatiei intre:
1- cel ingri$it
2- cel ce ingri$este
catre sfarsitul anului 5TUE curentul revalorizarii relatiei dintre cel ingri$it si cel ce
ingri$este influenteaza surorile belgiene % gratie lucrarilor "irginiei Oenderson care a
descris necesitatile fundamentale ale omului, ca baza a ingri$irilor .publicatii in anul
5TGG, apoi 5T>>, 5TUU/ % 5: )evoi 6undamentale.
,ar pentru descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana
ingri$ita. Este stiut ca nu putem sa cunoastem fiecare pacient- atat timp cat ingri$irile
acordate sunt efectuate in serie .sistem taHlorian/. Acestei conceptii noi .adica ingri$iri
centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingri$ita/ ! s-a acordat mare importanta, ceea ce a
facut ca nursele sa-si organizeze munca in alt mod, adica in loc sa se repartizeze
sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea sa fie astfel centrata pe persoana.
Astfel asistenta :
1- sa fie constiinta celui lipsit de constiinta
2- ochiul pentru cel ce si-a pierdut vederea de curand
1- mana pentru cel caruia i-a fost amputata
2- dragostea de viata pentru cel ce incearca sa se sinucida
# sa posede cunostintele necesare pentru tanara mama (,rincipii de "aza& Virginia 8enderson)$
Cazul I
,lan de ngrijire N:*1IN3 al "olna(ei ,$G$ cu colica renala$
a0 Informaii
;$ Culegere de date
!olna(a ,$G$ n (-rst de @5 de ani& casnic& cu domiciliul n !ucureti& este cstorit& cu =
copii& cstorii i ei la r-ndul lor& cu copii$
1e interneaz pe data de ;5 ianuarie 25;; la secia 9edical a 1pitalului Clinic Colentina& la ora
>&55 cu diagnosticul #colic renal dreapt$
"0 9oti(ele internrii
9oti(ele pentru care "olna(a s#a prezentat la spital sunt) #de"ut "rutal cu astenie& cefalee&
ameeli& dureri de cap& dureri n lojele renale& polac'iurie cu nicturie$
1e interneaz pentru in(estigaii i tratament$
Din discuiile purtate cu "olna(a reiese c nu a suferit nici o "oal n afara celor enunate&
c0Aspect social
!olna(a locuiete n !ucureti& ntr#un apartament cu = camere i se ntreine din pensia soului$
!olna(a nu fumeaz& nu consum alcool sau cafea$ Este de religie ortodo%& respect zilele de
sr"toare i merge cu regularitate la "iseric$
!olna(a a fost internat la spital pentru in(estigaii i tratament n urma crora a fost e%ternat n
stare ameliorat$ .a e%amenul clinic de la internare se o"se( urmtoarele6
tegumente i mucoase F normal colorate6sistem osteoarticular F integru6aparat uro#genital #dureri
lom"are n loja renal dreapt& polaRiurie& nicturie$
!olna(a ,$G$ se interneaz cu urmtoarele manifestri de dependen)
#durere (ie n loja renal dreapt6
#o"oseal& sl"ire fizic& nelinite6
#miciuni& frec(ente n cantiti mici n timpul nopii6
#indispoziie& sete6
#transpiraii& tegumente fier"ini6
#'idratare insuficient6 #pierdere
n greutate6 #pertur"area
somnului$
,ro"lemele "olna(ei sunt urmatoarele
dureri (ii6polaRiurie6nicturie6 temperatura corpului crete peste limitele normale6 dificultate n
alimentaie i 'idratare6transpiraii a"undente$
Cazul II
,lan de ngrijire nursing al "olna(ei *$1$ cu colica renala$
a 0 Informaie
;0$Culegere de date
!olna(a *$1$ n (-rst de @> ani& este pensionar /secretar0 cu domiciliul n !ucureti& este
cstorit& a(-nd trei copii i cinci nepoi$
1e interneaz la secia medical a 1pitalului Clinic Colentina pe data de 2; fe"ruarie 25;; la
orele ;> cu diagnosticul F colic renal, litiaz biliar:,
9oti(ele internrii)
9oti(ele pentru care "olna(a s#a prezentat la spital sunt) dureri n regiunea lom"ar& poaRiurie&
nicturie& stare general alterat& astenie fizic& parestezii n mem"rele superioare$ Din discuiile
purtate cu "olna(a reiese c ) starea sntii familiei este "un i nici un mem"ru al familiei nu a
suferit de o "oal dermato(eneric n afar de "olile din copilrie$
Din antecedentele "olna(ei reiese c a suferit de)
#"olile copilriei)
#(aricel6
#scarlatin
6 #oreion$
#sarcin e%trauterin n urm cu B2 de ani$
!olna(a nu este fumtoare& nu consum alcool sau cafea& nu prezint protez$
!0 Aspecte sociale
!olna(a locuiete ntr#o cas cu patru camere& este de religie ortodo% i merge cu strictee la
"iseric$ !olna(a este casnic i se ntreine dintr#o pensie de ;@4 lei$
Condiiile de (ia au fost grele i a prezentat numeroase internri pentru pro"leme medicale care
au afectat aceleai ne(oi fundamentale$
.a internare& la e%amenul clinic se o"ser()
#tegumente i mucoase palide6
#sistem osteo#articular F integru anatomic6
#sistem respirator F torace normal conformat6 #aparat cardio#(ascular F cord n limite
normale6
#aparat digesti( F a"domen suplu& nedureros& spontan& ficat i splin n limite
normale$ Diagnostic la internare)
#colic renal st-ng&$
Diagnostic la e%ternare) CG.ICA *ENA.A$
,acienta *$1$ se interneaz cu urmtoarele manifestri de dependen)
#transpiraii& nelinite6
#insomnie& ner(ozitate6
#o"oseal& stare depresi(6
#durere la miciune6
#inapeten& 'idratare insuficient6
#tegumente i mucoase uscate6
#durere articular$
,ro"lemele pacientei)
#durere colicati( n loja renl st-ng6
#an%ietate6
#transpiraii a"undente6
#polaRiurie6
#disurie& mcturie6
#des'idratare6
#deficiena de a se alimenta i 'idrata6
#greutate n respiraie6
#diminuarea micrilor6
#fe"r$
Cazul III
,lan de ngrijire nursing al "olna(ei T$A$ cu colica renala$
a0 Informaii
;$Culegerea datelor
,acienta T$A$ n (-rst de 4> de ani& pensionar /n(toare0 cu domiciliul n !ucureti& este
cstorit& are un copil care la r-ndul lui este cstorit a(-nd 2 copii$
1e interneaz la secia 9edical a 1pitalului Clinic Colentina pe data de 25 martie 25;; cu
diagnosticul de colic renal st-ng& I$*$C$ stadiul II$
"0 9oti(ele internrii
9oti(ele pentru care pacienta s#a internat n spital sunt) durere n loja renal st-ng cu iradiere
pe ureter& polaRiurie cu nicturie& astenie fizic i psi'ic$
Din antecedentele pacientei reiese c n urm cu ;5 ani a fost operat de colecist i n afara
"olilor din copilrie nu a suferit de alte afeciuni$
c0Aspecte sociale
.ociete ntr#un apartament cu 2 camere& alturi de soul ei n (-rst de @2 de ani i dispun de un
confort decent locui"il c-t i material$ Este de naionalitate rom-n& religie ortodo%& respect
zilele de sr"toare i duminicile$
1e ntreine din pensia de ;45lei$ In prezent copilul i (iziteaz des prinii& acetia acord-ndu#le
o atenie deose"it n (ederea promo(rii sntii$
.a internare& la e%amenul clinic se o"ser( )
#tegumente i mucoase F normal colorate6
#sistem ganglionar F nepalpa"il6
#sistem astero#articular F integru anatomic6
#aparat digesti( F tranzit intestinal prezent6
#aparat urinar F dureri n loja renal st-ng cu iradiere pe ureter& polaRiurie cu nicturie6
D EC8G F ficat cu dimensiuni antero posterior moderat pe am"ii lo"i& rinic'ii cu dilataii
caliceale& colecist a"sent$
Diagnostic la internare) #colic
renal& I$*$C$ stadiul II6
Diagnostic la e%ternare)
#colica renala$
!olna(a T$A$ se interneaz cu urmtoarele msuri de dependen)
#transpiraii& nelinite& durere& team6
#inapeten& 'idratare insuficient6
#durere lom"ar& irita"ilitate$
,ro"lemele "olna(ei)
#durere persistent n regiunea lom"ar6
#polaRiurie cu nicturie6
#dificultatea de a se alimenta i 'idrata corespunztor6
#crete TZ peste limitele normale6
#greutate n a respira$
CAPITO
LUL IV
E"ua%ie pentru 'ntate i omuniarea 0n e"ua%ia pt 'anatate
Cultura general& inclusi( cultura sntii& se formeaz prin instrucia general a
populaiei n setul continuu al generaiilor$ Aceast sec(en a culturii generale& ce poart
titulatura specific Pde sntate[& mai este considerat i azi ca fiind o acti(itate de "az i
o"ligatorie a ser(iciilor de sntate& n loc s fie apreciat ca o noiune de Ppregtire continu[&
de Peducaie premanent[& de Pperfecionare[ pe un fond pregtit general n sistemul instruciei
pu"lice a populaiei$
Veriga principal pe care ar tre"ui s acioneze ser(iciile de sntate i cele educaionale
pentru a a(ea rezultate "une& pe termen scurt i lung& pri(ind m"untirea strii de sntate a
populaiei& este educaia pentru sntate$
Ca sistem care include contiina strii de sntate& procesul de predare<n(are i
participarea& educaia pentru sntate are ca scop creterea ni(elului de cunotine medicale ale
populaiei n domeniul sanogenezei& proteciei mediului i pre(enirii "olilor6 formarea i
dez(oltarea unor deprinderi corecte care s promo(eze sntatea precum i crearea unei poziii
acti(e fa de sntatea indi(idual i de pro"lemele sntii pu"lice& n sensul atragerii i
capacitrii maselor la participarea acti( n (ederea realizrii i consolidrii sntii$
9edicul este un educator de specialitate i este normal s fie utilzat pentru cunotinele
specifice n sistemul instruciei generale a populaiei (la ni(elul unei demniti financiare
ec'ita"ile pentru aciunea de educator n cadrul elementelor Educaiei Naionale)& educaia
pentru sntate fc-nd parte din o"ligaiile instruciei naionale$
Dup C'$ 3ernez#*ieu% i 9$ 3er(ois& educaia pentru sntate ndeplinete trei roluri& n
funcie de scopul urmrit)
1 pre(enti( # temele de educaie conin-nd elemente de instrucie a populaiei pentru
pre(enirea m"oln(irilor6
2 constructi( F de realizare a adeziunii opiniei pu"lice n fa(oarea sntii6
3 curati( F pentru educarea i con(ingerea pacienilor de a urma prescripiile medicale$
,utem considera educaia pentru sntate
ca fiind o component a instruciei generale& o
ramur a culturii umane& una din "azele
sntii& cu rol n influenarea modului de (ia
modern
spre coninut fa(ora"il sntii& n realizarea de generaii care s ai" un comportament sanogen
i n formarea (oinei politice pentru acordarea de ctre forurile decidente a ade(ratului rol ce se
cu(ine sntii$
Educaia pentru sntate& la fel ca n celelalte ramuri ale culturii& tre"uie s dein un fond
material& fizic& care s stea la "aza cu(-ntului cu rol educati(& ea a(nd (ia"ilitate doar atunci
c-nd e%primarea teoretic este susinut de un material adec(at cu caracter educati( i cu
aplica"ilitate practic$
Educaia pentru sntate presupune accepta"ilitate& respect reciproc& informare& mijloace
pentru deprinderea diferitelor o"iceiuri sanogene& cooperarea receptorilor& ea fiind totodat i un
drept al omului i o o"ligaie a societii& concretizat printr#o program analitic colar anual
integrat programei tuturor treptelor de instrucie ("azate pe mesaj educati( de cultur sanitar&
imagini de e%emplificare i demonstraii practice)$
Educaia pentru sntate implic& o"ligatoriu& cunoaterea i aplicarea continu a
te'nicilor de comunicare& ca element fundamental$
Datorit faptului c n cadrul comunicrii e%ist doi poli) educatorul (cel care transmite
informaia) i asculttorul (receptorul sau cel care primete informaia)& n acti(itile de
comunicare cei doi poli tre"uie s ai" fle%i"ilitatea de a sc'im"a permanent rolurile& adic i
educatorul tre"uie s tie s asculte$ El tre"uie s accepte sentimentele altor persoane& s tie cum
s stimuleze discuia pentru a a(ea loc un dialog cu indi(idul sau con(or"irea cu grupul mic de
indi(izi& in-nd cont& permanent& de comunicaia non (er"al& care& uneori& poate fi mai eficient
i util dec-t cea (er"al$
,ot apare "ariere n comunicaie care in de deose"irea socio#cultural dintre educator i
receptorul informaiei& recepti(itatea sczut a audientului& atitudine negati( fa de medic sau
educator& nelegere limitat sau transmiterea de mesaje contradictorii$
,entru a depi aceste "ariere educatorul tre"uie s (or"easc clar i rar& ntr#un lim"aj
adec(at auditoriului& cu e%plicaii& i s transmit informaiile ntr#o succesiune logic& numrul
acestora<edin s nu fie prea mare i s re(in asupra noiunilor importante& c-nd are du"ii n
legtur cu nelegerea lor de ctre auditor& utiliz-nd te'nici pedagogice adec(ate$
Yn practica medical& foarte frec(ent educaia pentru sntate se realizeaz n grupuri
mici& n care comunicarea este mai adec(at ne(oilor de formare$
Aceste grupuri pot fi) omogene (cel mai eficace)& sau neomogene$
Yn cadrul transmiterii informaiei acti(e n grupul de lucru sunt uzual utilizate o serie de
te'nici n educaia pentru sntate)
Qte'nica "rainstorming[ F te'nic pro(ocatoare ce urmrete s mo"ilizeze participanii pentru
identificarea unor ne(oi i gsirea unor soluii6
1 Qte'nica "rain7riting[ F fiecare persoan i e%prim n scris ideile n ceea ce pri(ete
ne(oile educati(e ntr#o pro"lem definit& dup care ideile consemnate se triaz i se aduc
la cunotina grupului6
2 Qte'nica grupului nominal[ F fiecare mem"ru al grupului i e%prim prerile n legtur cu
o pro"lem& iar educatorul grupeaz ideile comune$
Yn cadrul modernizrii mijloacelor de comunicare& Grganizaia ,an#American a
1ntii a iniiat i difuzat n anul ;>A> un program de educaie pentru sntate prin satelii
(pri(ind situaia sanitar n America .atin& mortalitatea infantil& rolul femeii n ser(iciile de
sntate& to%icomania& etc$)
Tipuri "e e"ua%ie pentru 'ntate
E%ist trei tipuri de educaie pentru sntate) formal& nonformal i
comportamental)
1. e"ua%ie pentru 'ntate formal care este rezultatul unui proces planificat de transmitere
de e%periene& cunotine& ce (izeaz toat populaia (socializare secundar a indi(idului)&
necesit efort de predare#n(are i educatori6
2. e"ua%ia pentru 'ntate nonformal (izeaz componentele din conduita indi(idului care
se formeaz prin e%perien sau imitaie (socializarea primar a indi(idului)6 nu necesit
efort cu caracter de educaie& de transmitere a cunotinelor6 este realizat de familie i
comunitate6
3. e"ua%ie pentru 'ntate omportamental cuprinde educaia pentru sntate conform
normelor sociale i educaia pentru dez(oltarea sntii pu"lice i promo(area
comportamentelor fa(ora"ile sntii& principalele o"iecti(e educaionale (iz-nd
dez(oltarea cunotinelor& aptitudinilor& atitudinilor i a con(ingerilor ce (izeaz sntatea$
,entru pre(enirea aciunii factorilor de risc asupra sntii populaiei ser(iciile medico#
socio#psi'o#pedagogice tre"uie s fie adaptate ne(oilor resimite de di(erse categorii de
populaie$ Testarea acestor ne(oi necesit in(estigaii suplimentare pentru decelarea pro"lemelor
e%istente n populaia considerat sntoas& prin metode specifice 1ntii ,u"lice ca tiin a
protejrii oamenilor i a sntii& a promo(rii i redo"-ndirii sntii prin efortul organizat al
societii$
Educaia pentru sntate face parte din (iaa cultural a fiecrei ri& deci organizarea i
propagarea noiunilor de ocrotire a sntii& a sanogenezei& nu re(ine e%clusi( sectorului sanitar
ci& n egal msur& tre"uie s participe i alte sectoare ca) n(m-ntul& organizaii ci(ice&
"iserica& di(erse asociaii& uniti producti(e sau comerciale de stat ori particulare& toate a(-nd
anumite responsa"iliti n acest sens$
1opurile realizrii e"ua%iei pentru 'ntate
Aciunile de educaie pentru sntate se realizeaz n scopul)
1. creterii ni(elului de cunotine medicale a populaiei n domeniul pre(eniei "olilor& al
sanogenezei& al proteciei mediului 6
2. formrii i dez(oltrii unor deprinderi corecte care s promo(eze sntatea6
3. antrenrii maselor pentru a participa acti( la consolidarea sntii prin crearea unei poziii
acti(e fa de sntatea indi(idual i fa de pro"lemele sntii pu"lice$
$rinipiile e"ua%iei pentru 'ntate sunt)
1. al priorit%ii) cu c-t nceputurile educaiei pentru sntate sunt mai timpurii cu at-t
rezultatele n starea de sntate a populaiei sunt mai "une6
2. al 'peifiit%ii i autorit%ii) se consider c educaia fcut de persoane specializate are
impact mai mare asupra comportamentului sanogenetic6
3. al integrrii educaiei pentru sntate n o"iecti(ele politicii social#sanitare a statului$
Dup ali autori (.$ Vulcu) principiile n educaia pentru sntate sunt urmtoarele)
1) principiul ultural2tiin%ifi) educaia pentru sntate reprezint o component a fondului
cultural general i a tiinelor medicale6
2) principiul optimizrii) educaia pentru sntate fiind integrat actului medical necesit
adaptarea la indi(id n com"aterea stresului "olii6
3) principiul "e influen%are a indi(idului i grupului n sc'im"area comportamentului spre un
cadru sanogen6
4) principiul e"ua%iei ontinue F at-t n ceea ce pri(ete un program de instrucie legiferat i
stratificat pe etapele instruciei generale i de consolidare a cunotinelor& c-t i n ceea ce
pri(ete necesitatea aducerii informaiei la actualitatea noilor maladii ce apar pe plan
mondial& sau n situaia recrudescenei unor stri mor"ide anterioare6
5) principiul "e grup F din punct de (edere al specificului grupului cruia i se adreseaz6
principiul "e informa%ie i in'tru%ie teoreti i de aplia(ilitate prati prin demonstraii6
6) caracterul de in)e'ti%ie cu repercusiuni "enefice pentru societate$
Este important de menionat c educaia pentru sntate este diferit de educaia sanitar&
care (izeaz igiena personal$
!erin%ele e"ua%iei pentru 'ntate sunt#
1 larg accesi"ilitate6
2 orientare (spre pre(enie) profilactic6
3 participare acti( a populaiei la aprarea propriei snti6
4 caracter optimist6
5 s fie con(ingtoare6
6 e%primare accesi"il6
7 caracter tiinific6
8 tematic adec(at auditoriului$
A"ordrile posi"ile i direciile de orientare n educaia pentru sntate sunt urmtoarele)
1. a"ordarea medical F medicul urmrete la pacient formarea unor atitudini& comportamente&
conforme cu principiile sale pentru sntate6
2. a"ordarea educaional F se transmit cunotine asupra unor comportamente fa(ora"ile sau
defa(ora"ile sntii& iar cel care primete informaiile este li"er s aleag i s fac ceea ce
dorete (faciliteaz adoptarea unor decizii comportamentale& nu impune un anumit
comportament)6
3. a"ordarea orientat spre indi(id (personalizare) F profesionistul (educatorul) e%plic
persoanelor care doresc s tie i s ia o a anumit decizie6
4. a"ordarea ce necesit o sc'im"are social F medicul transmite cunotine& indi(idul nelege&
dar societatea nu#i fa(orizeaz sc'im"area sau alegerea comportamentului$
Direciile de orientare ale educaiei pentru sntate se refer la)
1 dez(oltarea educaiei pentru sntatea familiei6
2 antrenarea populaiei n acti(iti pri(ind asanarea mediului fizic e%tern i e(itarea polurii6
e%tinderea i modernizarea educaiei pentru sntate n scopul e(itrii m"oln(irilor
profesionale6
1 ncurajarea aciunilor de pre(enire i com"atere a "olilor transmisi"ile& cu accent pe "olile
sociale (tu"erculoza& "olile (enerice& 8IV<1IDA)6
2 susinerea aciunilor de pre(enire i com"atere a "olilor cronice6
3 intensificarea educaiei pentru sntate n pro"lemele de pre(enire a accidentelor i
instruirea populaiei n ceea ce pri(ete acordarea primului ajutor6
4 propagarea cunotinelor pentru ngrijirea elementar a "olna(ilor& pentru respectarea
indicaiilor de regim igieno#dietetic n (ederea refacerii sntii& redo"-ndirii capacitii de
munc i reintegrrii sociale6
5 popularizarea sistemului de asigurare de ser(icii medicale pentru populaie6
6 dez(oltarea interesului pentru practicarea sportului i pentru folosirea factorilor naturali n
scopul clirii i ntririi organismului i a creterii duratei medii de (ia6
7 dez(oltarea rspunderii pentru sntatea proprie& familial i colecti($
A"ordarea oricrei direcii din cele de mai sus& impune respectarea unei anumite
conduite fr de care atingerea o"iecti(elor de "az ale educaiei pentru sntate rm-ne un
simplu deziderat$
Meto"ele "e e"ua%ie pentru 'ntate 'unt)
1. Meto"e "e eretare F scopul cercetrii fiind acela de a afla ni(elul de educaie pentru
sntate& nainte i dup o campanie de informare& ca modalitate de control a eficienei
aciunii$
9etodele de cercetare pot fi)
1) cantitati(e # analiza datelor statistice e%istente6
1- anc'ete prin c'estionar6
2) calitati(e # metode rapide (*$A$,$)6
1- o"ser(aia (direct sau participati()6
2- inter(iul (semistructurat& anamneza& n grup)6
3- con(ersaia (indi(idual& Qfocus grup[)6
Anc'etele sunt utile i n alegerea canalelor de comunicaie care sunt preferate de
grupurile int i care au cea mai mare audien$
3+ Meto"e "e a%iune F constau n sensi"ilizarea populaiei i penetrarea informaiei$
1) 1ensi"ilizarea F se adreseaz unor mase largi de populaie ntr#un inter(al scurt de timp i
are ca scop creterea recepti(itii populaiei asupra unor pro"leme de sntate$ 1u"stratul
aciunii este informati(& fr s se asume responsa"ilitatea modului n care oamenii se
'otrsc s foloseasc informaiile transmise$ 1ensi"ilizarea pregtete terenul unor aciuni
ulterioare i se poate realiza prin mai multe modaliti) postere& filme scurte& conferine&
sloganuri& etc$ Temele a"ordate sunt pro"leme de sntate pu"lic precum) afeciuni
sezoniere ((iroze)& epidemii& tu"erculoza& sifilisul& 1IDA& etc$
2) ,enetrarea informaiei F continu sensi"ilizarea pe un inter(al de timp mai lung i se
adreseaz unei populaii int$ Yn acest caz se are n (edere pe l-ng informare& educarea i
consilierea populaiei sau indi(idului n (ederea sc'im"rii stilului de (ia$
3. Meto"e "e formare "e e"uatori F cursurile de formare de educatori se adreseaz at-t
cadrelor medico#sanitare& c-t i altor persoane care (or s desfoare (oluntar o acti(itate de
educaie pentru sntate) cadre didactice& sociologi& psi'ologi& etc$
Mi4loaele "e e"ua%ie pentru 'ntate 5 se refer la modalitile de transmitere a
mesajului de la comunicator la receptor$
Ele pot fi clasificate astfel)
.+ Dup calea de transmitere)
1) mijloace auditi(e) # con(or"irea educati(#sanitar (indi(idual& n grup& n grup cu
decizii)& lecia& conferina& radioemisiunea$
!on)or(irea const dintr#o scurt e%punere a educatorului urmat de ntre"ri i
rspunsuri asupra temei propuse& prin aceasta urmrindu#se lmurirea unor pro"leme puin
cunoscute sau neclare$ Ea poate fi)
1 indi(idual F la iniiati(a educatorului sau a persoanei interesate& a(-nd ca loc de
desfurare ca"inetul medical& ca"inete cu acti(itate specific de consiliere sau la domiciliu&
n cadrul (izitelor efectuate periodic sau la solicitarea pacientului6
n cadrul grupului F educatorul dialog'eaz cu participanii sau acetia dialog'eaz ntre ei6
grupurile pot fi dintre cele mai (ariate) "olna(i cu aceeai afeciune& persoane cu aceleai
preocupri la locul de munc& tineri& (-rstnici& femei& "r"ai& etc$
Alte mijloace sau forme de educaie pentru sntate:
1 instructajul sanitar la angajare cu scopul de a a(ertiza persoanele nou angajate asupra
e(entualelor riscuri de la locul de munc6 cunotinele se remprospteaz cu ocazia
instructajelor periodice6
cursurile de sanminim& organizate pe profiluri de acti(iti (pentru personalul unitilor de
gzduire pu"lic& piscinelor& "ilor pu"lice& unitilor de nfrumuseare& unitilor alimentare etc$)
a(-nd ca scop pregtirea cursanilor pentru pstrarea i promo(area sntii lor i a celor cu care
intr n contact sau i deser(esc n decursul aciunilor pe care le desfoar
1 drept scop acumularea unui "agaj de cunotine pri(ind regimul de (ia& igiena femeii
n perioada gra(iditii i luziei& alimentaia sugarului i a copilului mic& "aia i
nfarea sugarului& tul"urrile de digestie ale sugarului& afeciuni ale nou#nscutului i
ale copilului mic& importana controlului medical at-t al gra(idei c-t i al copilului
sntos& sau la apariia primelor semne de "oal& importana (accinrii etc$6
2 concursurile cu scopul de informare i educare a populaiei prin participarea acti( a
acesteia6
3 cursurile difereniate pe categorii de "olna(i) sfatul medicului difereniat i
indi(idualizat (indicaii pri(ind regimul igieno#dietetic& tratamentul medicamentos&
ngrijirea corect a "olna(ului)6 con(or"irile pe teme de dietetic6 consultaia
profilactic pe grupuri omogene de "olna(i$
CAPITOLUL V
*!*L!723A6!E
CG*NE.I: !G*:DE.
9anual de 9edicin Intern ,entru Cadrele 9edii#Editura A..
.:C*ETIA TITI*CA
:rgene medico#cliirurgicale$ 1inteze$ Editura 9edical$ ;>>A
+ 38ID DE N:*1IN3 cu te'nici de e(aluare si ingrijiri corespunzatoare ne(oilor
fundamentale& su" redactia .ucretia Titirca& editura 9edicala Viata 9edicala
*omaneasca 255A
TE8NICA IN3*I\I*II !G.NAV:.:I& su" redactia C$ 9ozes Editura medicala
;>CA
D*$ 3EG*3ETA A:*E.IA Te'nici speciale de ngrijire a
!A.TA "olna(ilor& Editura Didactic i
ANTGANETA 9ETAEATG1 ,edagogic& !ucureti& ;>AB 9A*IA#GTI.IA
1T]NE1C:
.:C*ETIA TITI*C]NICG.AE C*AN3:.E1C: Dr$ VIG*E. 9ATEE1C:
CG*NE.IA NENCE1C:
.:C*ETIA TITI*C]
C A*G. 9GJAC8 9anual de 9edicin Intern 1pecialiti nrudite i ngrijiri
paliati(e& Editura !ucureti&;>>A$ *adiodiagnostic& *adioterapie i Anatomie
funcional$ Editura !ucureti& ;>>C$
!re(iar de e%porri funcionale i de ngrijiri speciale acordate "olna(ului Editura
Viaa *om-neasc& !ucureti& ;>>C$
Te'nici de ngrijire a "olna(ilor Editura ;>C=$