MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL "INTELLECTUM"

GALAI


PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICRII
PROFESIONALE

Managementul pacientului cu
Colica renal



Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Calificare profesional: asistent medical generalist

ndrumtor: Bclea Elena Absolvent: Bocanial Mirela
Andreea


2014







MOTTO:

Snatatea este o comoar pe care puini tiu s o
preuiasc, dei aproape toi se nasc cu ea



Hipocrate










Argument





Colica renala este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, insotit de agitatie si
iradieri uretro-vezico-genitale, provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.
Este o afeciune cunoscut nc din antichitate.Riches raportnd existena unui calcul
vezical la o mumie egiptean din anul 4800.i.e.n, Tratamentul constituind o preocupare
continu a urologilor acelor timpuri mergnd de la tratamente naturiste(GALENUS) pn
la tratament chirurgical (HIPOCRATE practicand probabil prima interventie chirurgicala).

Explicaia pentru care acest tip de patologie a fost descoperit i tratat att de rapid este
durerea care nsoete colica renal este ntr-att de mare nct un tratament care s o ndeprteze
era absolut necesar.
Chiar dac medicina a evoluat considerabil pn in zilele noastre, litiaza urinara a ramas in
continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta sa este in crestere in
Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi pusa cel mai probabil pe seama
alimentatiei si a duritatii apei.
Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective importante
in actualul sistem de sanatate.
Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sanatate s-a
ajuns la datoria de a pastra sanatatea.
Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru ingrijirea
pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent
intalnite se inscrie si COLICA RENAL
Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu COLICA RENAL, datorita faptului ca si eu am
suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o medicamentos.
Aparand la toate varstele, are de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se instaleaza la
o varsta mai timpurie.
Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive m-a ajutat sa
inteleg mai bine aceasta boala, fapt pentru care Colica Renal m-i s-a parut potrivita ca subiect
al acestei lucrari.

Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din cadrul
orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta acestei afectiuni.

.





Cap I. Anatomia rinichiului

Situare
Rinichii sunt organe retroperitoneale, situate de o parte i de alta a coloanei lombare, in
fosele lombo-diafragmatice. Fiecare fos lombo-diafragmatic are 2 poriuni: una lombar i una
diafragmatic, separate de inseia lombar a diafragmului. Poriunea diafragmatic corespunde
diafragmului, iar poriunea lombar este delimitat n sus pe coasta a 12-a, n jos de creasta
iliaca, medial de coloana vertebrala; suprafaa parii lombare este format de muchii transveri
ai abdomenului, patrat al lombelor i iliopsoas.
Forma
Forma rinichiului este, de obicei, comparat cu cea a unui bob de fasole. La nou-nascui,
rinichii sunt rotunjii, ovoidali.
Aspect exterior
Fiecarui rinichi i se disting:
faa anterioar uor convex,
o faa posterioar plat,
o extremitate superioar rotunjit,
o margine lateral convex
o margine medial concav, pe care se gasete hilul renal.
Hilul renal este o despicatur marginit de o buz anterioar mai mic i una posterioar mai
mare, el este strbtut de elementele pediculului renal i conduce ntr-o excavaie situat n
profunzimea rinichiului, numit sinus renal.
Structura Rinichiului
Rinichiul este alcatuit din doua parti :
1. capsula renala
2. tesutul sau parenchimul renal.
Capsula renala se prezinta sub forma unui invelis fibro- elastic, care acopera toata suprafata
rinichiului si care adera la parenchimul subiacent.
Parenchimul renal este alcatuit din doua zone: zona centrala, numita medulara,si o zona
periferica, numita corticala.
















Medulara prezinta, pe sectiune, niste formatiuni de aspect triunghiular, numite piramidele lui
Malpighi.In numar de 7 pana la 14, ele sunt orientate cu baza spre periferie, catre corticala si cu
varful spre centru catre hilul renal.
Varfurile acestor piramide sunt rotunjite si poarta numele de papile renale. Suprafata fiecarei
papile renale este perforata de un numar variabil de orificii care alcatuiesc aria ciuruita. Prin
aceste orificii se scurge urina prin tubii colectori Bellini in calicele renale mici. Suprafata
piramidelor renale are aspect striat, determinat de tubii colectori Bellini si de arterele drepte
adevarate care strabat piramidele Malpighi in tot lungul lor, de la baza de varf.
Fiecare piramida Malpighi are semnificatia unui lob renal, ceea ce inseamna ca un rinichi are tot
atatia lobi cate piramide Malpighi are. Intre piramide se gasesc coloanele Bertini care sunt
prelungiri ale corticalei in medulara.
Corticala prezinta pe sectiune formatiuni de aspect triunghiular, numite piramide Ferrein, in
numar de 300-500 pentru fiecare piramida Malpighi.
Aceste piramide sunt orientate invers decat piramidele malpighiene, adica cu baza spre centru, la
baza piramidelor Malpighi, si cu varful spre periferie, fara sa atinga capsula renala.
Fiecare piramida Ferrein are semnificatia unui lobul renal si reprezinta prelungiri ale medularei
in corticala. Intre piramidele Ferrein se afla asa-numitul labirint, in care se gasesc corpusculii
renali, vase sangvine si tubi uriniferi in directii variate.
Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. Numarul nefronilor este
mare, mai mult de un milion pentru fiecare rinichi. In alcatuirea unui nefron intra doua parti :
capsula Browman si un sistem tubular.














Capsula Browman reprezinta portiunea initiala a nefronului.Ea este situata in corticala si are
forma unei cupe cu pereti dubli, prezentand doi poli:
Un pol vascular, prin care intra in capsula arteriola aferenta care se capilarizeaza
formand un ghem de capilare, numit glomerulul renal Malpighi si prin care iese din
capsula arteriola eferenta;
Un pol urinar, situat in partea opusa celui vascular.
Sistemul tubular, situat in continuarea capsulei Browman, este alcatuit din mai multe segmente,
care in totalitatea masoara 3-4 cm. Astfel sunt:
1. Tubul contort proximal, cu o lungime de 15 mm, este tub incolacit, situat in corticala,
2. Ansa Henle, situata in continuarea tubului contort proximal, este formata din doua
ramuri:
Un ram descendent, mai subtire care trece prin corticala in medulara unde face o
bucla numita ansa propriu-zisa;
Un ram ascendent, mai gros care se reintoarce din medulara in corticala;
Tubul contort distal, un tub rasucit, situat in corticala in continuarea ansei Henle;
Vascularizatia rinichiului este asigurata de artera renala, ramura viscerala din aorta
abdominala. Artera renala patrunde in rinichi prin hilul renal si da la acest nivel ramuri prepielice
care trec inaintea bazinetului si ramuri retropielice care trec inapoia bazinetului.
De aici pornesc arterele interlobare care merg printre piramidele renale Malpighi, in coloanele
Bertin. Ajunse la baza piramidelor Malpighi arterele interlobare devin artere arcuate si merg la
limita dintre medulara si corticala. Au un caracter terminal, adica nu se anastomozeaza intre ele.
Orientare
Rinichii sunt situai cu axul mare oblic de sus n jos i dinuntru n afar astfel polii superiori
sunt mai apropiai (6-7 cm) i cu polii inferiori mai deprtai (10-12 cm). Axele transversale sunt
i ele oblice dinuntru n afar i dinainte napoi. Astfel nct faa anterioar privete nainte i n
afar, iar cea posterioar privete napoi i nuntru.
Numr. Greutate. Dimensiune.
Numrul rinichilor este 2, rareori 1 sau 3 (n anumite malformaii). Rinichiul adultului
cntarete 120-175 grame, iar la 15 ani cantarete aproximativ 100 -120 grame. Rinichiul
adultului msoar 5-6 cm. lungime, limea de 2-2,5 cm i grosimea de 2 cm.
Culoare. Consistena.
Culoarea rinichiului este roie brun, iar consistena este destul de ferm ca s lase
impresiuni pe splin i ficat.Parenchimul este, totui, friabil, deoarece se rupe relativ uor n
traumatism.

Delimitare
Rinichii sunt delimitai n sus de linia orizontal ce trece prin corpul vertebrei T1, medial de
verticala ce trece prin vrful proceselor transversale ale vertebrelor, n jos de orizonal trece la
doua laimi de deget n afara muchilor masei lombare comune. De obicei, rinichiul drept este
situat cu 1-2 cm mai jos dect cel stng, iar cel stng este situat cu 1,5-4 cm deasupra crestelor
iliace; rinichiul nu este palpabil.
Loja renal
Rinichii sunt situai n spaiul reptroperitoneal mpreun cu glandele suprarenale, pancreasul,
o parte din duoden, colonul ascendent i descendent, vasele mari (aorta, vena cav inferioar),
canalul toracic i uretrele.
n acest spaiu este situat loja renal care prezint numeroase limite: superior: diafragmul
medial i coloana vertebral; posterior i lateral: peretele toracic i muchii lombari.
esutul conjuctiv lax care ocup spaiul extraperitoneal formeaz n jurul rinichiului un
nveli fibros, dens i rezistent denumit fascie renal. Aceast fascie are 2 foie (foia prerenal i
foia retrorenal ). ntre cele 2 foie exist un strat grasos, fluid numit capsula adipoas grsimea
pentenal, strat a crui grosime depinde de vrsta i starea de nutriie a subiectului.
ntre foia retrorenal i muchiul prtat al lombelor i ilopsoas se gasete un alt strat adipos
denumit grsimea pararenal Gerota.

Raporturi
Faa anterioar are raporturi diferite pentru cei doi rinichi. Rinichiul drept este n raport cu
flexura colica drept, poriunea a doua a duoadenului i faa visceral a lobului drept
hepatic.Rinichiul stng are faa anterioar mparit n trei segmente: supracolic (superior), colic
(mijlociu) i subcolic (inferior).
Segmentul supracolic are raporturi cu splina, corpul pancreasului i stomacul.Segmentul
colic vine n raport cu partea stng a colunului transvers i cu mezocolonul su.Segmentul
subcolic are raporturi au ansele jejunale.Feele posterioare au raporturi asemntoare pentru
ambii rinichi.Segmentul lombar are raporturi cu prile moi ale regiunii lombare, cuprinse ntre
coloana, coasta a 12-a i creasta iliac.
Marginile laterale:
- n dreapta, are raporturi cu faa visceral a ficatului i cu colonul ascendent.
- n stnga, cu faa renal a splinei i cu colonul descendent.
Marginea medial:
- segmentul suprahilar este n raport cu capsula suprarenal
- segmentul infrahilar este n raport cu uretrele
Extremitaile superioare sunt n raport glandele suprarenale i diafragmul, iar pentru rinichiul
stng i cu splina.Extremitaile inferioare sunt n raport cu muchii, patratul lombelor i ilipsoas.







CILE EXCRETORII ALE RINICHIULUI

Cile excretorii ale rinichiului sunt formate din calicele mici i mari, bazinet sau pelvis renal,
uretere, vezica urinar i uretra.

Calicele mici sunt formaiuni musculo-membranoase, aflate n sinusul renal care se prind n
jumatatea lor proximal n jurul papilelor renale, iar prin extremitatea sistal se unesc ntre ele
formnd calicele mari (nu ntotdeauna).
Sunt n numr de 6-12, numr egal cu cel al papilelor renale, dar mai mici dect cel al
piramidelor, care se pot deschide i dou la nivelul aceleiai calice mici, prin unirea papilelor lor
(piramide compuse).
Calicele au suprafaa inferioar (care vine n contact cu urina) neted; iar suprafaa exterioar
este n raport cu grasimea i vasele din sinusul renal.

Calicele mari
Sunt n numr de 2 sau 3 i rezult din unirea celor 6-12 calici mici. Calicele mari se deschid
n bazinet formnd baza acestuia.
Pelvisul renal (Bazinetul).
Bazinetul are form de plnie turtit anteroposterior, cu o constituie musculo-membranoas.
Baza sa are lungimea de 20-25 mm, iar varful su se continu cu ureterul.
Are o capacitate medie de 4,5 ml (2-12 ml). Lungimea i forma bazinetului difer de la un
subiect la altul. Exist numeroase variante anatomice a bazinetului (intrasinusal, ampular,
vertical, ramificat bifid etc.).
Ureterul
Este un conduct musculo-membranos care unete pelvisul renal cu vezica urinar i strabate
n lung cavitaile abdominale i pelvine. Este extraperitoneal i are o lungime de circa 30-35 cm.
La natere ureterul pornete din pelvisul renal la nivelul celei de-a doua vertebre lombare, de
unde coboar oblic i medial, nefiind rectiliniu.
Prezinta:
poriune abdominal, aproape vertical, ce se ntinde pn n dreptul strmtorii
superioare a bazinetului;
poriune pelvin ce coboar n pelvis pn la nivelul vezicii urinare;
Poriunea abdominal se mparte n:
1. un segment lombar (de la pelvisul renal la osul sacrum), care are
urmtoarele raporturi: anterior cu peritoneul parietal posterior de care
ader i posterior muchiul psoas; medial cu artera aort; la stnga i cu
vena cav inferioar; la dreapta cu ganglionii lombo-aortici i
trunchiurile simpatice.
2. un segment iliac (de la sacrum pn la linia terminal), are o lungime
de 3-4 cm coboar naintea vaselor iliace i ncrucieaz la drepta,
artera iliac extern. Iar la stnga artera iliac comun.
Poriunea pelvian ncepe la limita terminal i are un segment parietal fix i unul visceral,
care prezint raporturi diferite la barbai i femei.
Poriunea intravezical este scurt oblic, iar orificiul de deschidere este prevazut cu o plic a
mucoasei vezicale ce nu permite refularea urinii din vezic n ureter.
Vezica urinar
Vezica urinar este un rezervor musculo-membranos n care se deschid ureterele ce aduc
urina excretat de rinichi i care este eliminat de uretr n afara organismului, urina fiind strns
n vezica urinar ntre miciuni.
Forma vezicii variaz n funcie de gradul su de umplere, tetraedru cu o baz triunghiular,
orientat postero-inferior i cu vrf antero-superior, de la care pleac spre cicatricea profund a
ombilicului, urina coninut n plica ombilical median. Cnd este plin, are forma de ovoid cu
axul ndreptat oblic postero-superior.
Vezica prezint un vrf, un fund, opus vrfului ca orientare, loc de unde pornete uretra.
Poriunea dintre vrf i fund este corpul vezicii, de la nivelul cruia pleac lateral ligamentele
ombilicale mediale, rezultate din obturarea arterelor ombilicale.
Capacitatea medie vezical este de 250-350 ml, existnd variaii marcate n funcie de vrst,
sex, stri patalogice. n interior vezica prezint urmatoarele elemente structurale: la nivelul
fundului exist o zon neted, lipsit de plci de form triunghiular, n ale crei unghiuri
posterioare se afl orificiile uretrale, iar n unghiul anterior, orificiul uretrei.
Orificiile uretrale sunt marginite de cate o plica mucoas, iar ntre cele doua orificii se ntinde
o proemineta transversal.
Orificiul intern al uretrei, rotund la copii i femei, este o deschidere transversal la barbai,
datorit prostatei, reprezint punctul cel mai decliv al vezicii n jurul creia exist un plex nervos
submucos, cu rol n mecanismul de nchidere a orificiului.
Corpul vezicii este neted la copil, dar o dat cu naintarea n vrst, plicatureaz i formeaz
coloana i recesuri mai mult sau mai puin pronunate.
Uretra
Uretra constituie ultima parte a cilor urinare, iar la brbat este i ultima parte a cii
spermatice.
Uretra masculin:
lung de aproximativ 25 cm, are trei poriuni:
prostatic
membranoas
spongioas sau penian
n traiectul su, uretra descrie o curbur subpubian cu concavitatea orientat anterior i
superior i alta la originea uretrei spongioase cu deschiderea orientat inferior, care dispare n
erecie.
Uretra feminin mult mai scurt (4-5 cm) i mai larg dect la brbai, difer de aceasta,
constituie ultima parte a cilor urinare, fiind separat de calea genital.
Ea ncepe la nivelul vezicii cu orificiul intern al uretrei i se deschide n vestibul sub clitoris,
prin orificiul extern al uretrei, situat n vrful unei ridicaturi denumit pupila uretral.
Tot la acest nivel sau uneori n lumenul parii terminate a uretrei, se deschid cavernele glandelor
parauretrale (Schene) ce corespund prostatei la brbat.














Cap II. Fiziologia aparatului excretor

Rinichii au doua functii majore:
1. De a excreta cea mai mare parte a produsilor finali de metabolism ai organismului.
2. De a controla concentratiile majoritatii contituientilor organismului, ei contribuind astfel
la mentinerea homeostaziei si a echilibrului acido-bazic al organismului.

Alaturi de acestea rinichii au urmatoarele roluri:
Formarea si eliberarea reninei;
Formarea si eliberarea eritropoietinei;
Activarea vitaminei D;
Gluconeogeneza
Cei doi rinichi contin impreuna 2 milioane de nefroni, fiecare nefron fiind apt sa produca
urina.Unitatea functionala a rinichiului, nefronul este alcatuita din glomerul , ce are asociate
arteriolele aferente si eferenta si din tub renal.
Glomerulul este alcatuit din capsula Bowman si 20-40 anse capilare, adapostite de
aceasta.Tubul renal incepe cu capsula Bowman si se continua cu ansa Henle,tubul distal, tubul
colector cortical si tubul colector medular.
Tipuri de nefroni
1. Corticali, reprezentand 85% din numarul total de nefroni, au glomerulul situat in
cortexul renal si au ansa Henle scurta ce ajunge doar in stratul extern al medularei
renale;
2. Juxtamedulari- au glomerulul situat in jonctiunea dintre corticala so medulara avand
anse Henle lungi, ce coboara adanc in medulara, uneori ajungand la nivelul papilelor
renale. Ei sunt extrem de importanti in mecanismul contracurent, prin care rinichiul
produce urina concentrata.


Filtrarea glomerular i filtratul glomerular

Lichidul care se filtreaz prin glomerul n capsula Bowman este numit
filtrat glomerular, iar membrana capilarelor glomerulare se numete membrane glomerular. In
general asemntoare cu alte membrane capilare din organism, aceast membran are
cteva particulariti.
Este compus din trei straturi importante :
stratul endotelial capilar
membrana bazal
stratul de celule epiteliale.

In ciuda acestor trei straturi permeabilitatea membranei glomerulare este de 100-500 ori mai
mare dect a capilarelor obinuite.
Permeabilitatea este explicat prin structura ei particular i anume.
Celulele endoteliale ale capilarelor glomerulare sunt strbtute de mii de pori numii fenestre.
Apoi, membrana bazal este alctuit dintr-o esatur de fibre de colagen i proteoglicani ntre
care exist spaii largi prin care lichidul se filtreaz uor. Stratul de celule epiteliale nu este
continuu prezentnd nite prelungiri numite pedicele care acoper membrana bazal. In ciuda
permeabilitii foarte mari, membrana glomerular are o foarte mare selectivitate n privina
moleculelor care trec prin ea. Substane cu greutate molecular de 5200 se filtreaz la fel de uor
ca i apa,dar din proteinele cu greutatea molecular de 69 000 filtreaz doar 0,5% din numrul de
molecule. Din acest motiv membrana glomerular este aproape impermeabil pentru proteinele
plasmatice, dar are o permeabilitate foarte mare pentru toate celelalte substane dizolvate n
plasma normal. Selectivitatea membranei glomerulare se explic prin :
mrimea porilor membranari : porii sunt suficient de largi pentru a permite trecerea
moleculelor cu diametrul de pn la 8 nm ;
moleculele de albumin au un diametru de 6 nm i trec prin membrana glomerular n
cantiti reduse;
membrana bazal a porilor glomerulari este cptuit cu un complex de
glicoproteine avnd ncrctur electric negativ; din acest motiv, respingerea
electrostatic a moleculelor de ctre pereii porilor mpiedic trecerea oricrei
molecule proteice a crei mas molecular depete 69 000.

Formarea urinii primare se realizeaz prin intervenia unor fore capabile s separe proteinele de
ap i substanele solvate n plasm i anume :
presiunea hidrostatic intraglomerular a sngelui fiind principalul factor (60mmHg)
presiunea coloid osmotic din capilarele glomerulare, dat de
proteinele plasmatice(32mmHg)
presiunea intracapsular (18 mmHg)

Filtratul glomerular este o plasm care nu conine proteine n cantiti semnificative.
Cantitatea de filtrat glomerular care se formeaz n fiecare minut prin toi nefronii ambiilor
rinichi se numete debitul filtrrii glomerulare, normal, fiind de aproximativ 125 ml/min.
Altfel spus, cantitatea total de filtrat glomerular care se formeaz zilnic este de cca 180 litri sau
mai mult dect de dou ori greutatea corporal.Peste 99% din filtrat este reabsorbit n mod
normal n tubii uriniferi, restul trecnd n urin.Fracia de filtrare este procentul din fluxul
plasmatic renal care devine filtrat glomerular. Dac fluxul plasmatic normal prin ambii rinichi
este de 650 ml/min,iar debitul normal al filtrrii glomerulare este de 125 ml/min, fracia de
filtrare este de aproximativ 1/5 sau 20%.

Fluxul sanguin renal i debitul filtrrii glomerulare sunt reglate mpreun prin urmtoarele
mecanisme:


1.Autoreglarea filtrrii glomerulare debitul filtrrii glomerulare se menine constant chiar i n
cazul unor variaii ale presiunii arteriale sistemice cuprinse ntre 75-160 mmHg.
Fiecare nefron este prevzut cu dou mecanisme speciale de feedback de la tubul distal la
arteriolele periglomerulare:
mecanismul de feedback vasodilatator al arteriolei aferente
mecanismul de feedback vasoconstrictor al arteriolei eferente .
Combinaia celor dou se numete feedback tubuloglomerular i are loc la nivelul aparatului
juxtaglomerular. Poriunea iniial a tubului distal trece n unghiul dintre arteriola aferent i
eferent; celulele epiteliale ale tubilor care vin n contact cuarteriolele sunt mult mai dense dect
celelalte celule tubulare fiind numite macula densa.Aceste celule secret anumite substane n
arteriole. Celulele musculare netede din arteriolele aferent i eferent sunt mai mari i , acolo
unde vin n contact cu macula densa conin granule.
Aceste celule sunt numite celule juxtaglomerulare, iar granulele
conin n special renin inactiv. Macula densa mpreun celulele juxtaglomerulare
formeaz complexul juxtaglomerular.Un debit redus al fluxului tubular produce
reabsorbia exagerat a ionilor de sodiu i clor n poriunea ascendent a ansei Henle i astfel
scade concentraia ionilor la nivelul maculei dense, iar aceasta iniiaz un semnal vasodilatator al
arteriolei aferente. Ca urmare, fluxul sanguin prin glomerul va crete ceea ce va readuce debitul
filtrrii glomerulare la nivelul optim.O concentraie redus a ionilor de sodiu i clor la nivelul
maculei densa determin eliberarea de renin activ de ctre celulele glomerulare, iar aceasta
determin sinteza de angiotensin. Angiotensina produce vasoconstricie, n special a arteriolei
eferente.


2. Efectele stimulrii SNV simpatic
SNV simpatic inerveaz ambele arteriole i, parial tubii uriniferi.Stimularea simpatic uoar
sau moderat are efecte reduse asupra fluxului sanguin renal,respectiv asupra filtrrii
glomerulare. Stimularea simpatic puternic, brusc produce o vasoconstricie puternic a
arteriolelor renale astfel c, debitul renal poate scdea la zero pentru cteva minute.

Funciile tubulare
Pe msur ce filtratul glomerular trece prin sistemul tubular renal,epiteliul tubular reabsoarbe
peste 99% din apa din filtrat, precum i cantiti mari deelectrolii i alte substane. Acest lichid
reabsorbit trece iniial n interstiii i de aici n capilarele peritubulare, astfel rentorcndu-
se n snge. Aceast presiune mare dereabsorbie determin reabsorbia continu n capilarele
peritubulare a unor mari cantitide lichid care ajung n interstiiu din tubii uriniferi.
Filtratul glomerular care intr n tubii uriniferi curge prin:
1. tubul proximal,
2. ansa Henle,
3. tubul distal,
4. tubul colector cortical i apoi prin tubulcolector pn n pelvisul renal.

Pe tot acest parcurs, substanele sunt reabsorbite sau secretate selectiv de ctre epiteliul tubular,
iar lichidul care rezult n urma acestor procedee intr n pelvisul renal sub form de urin.

Reabsorbia are un rol mult mai important dect secreia n formarea
urinii, dar secreia are o importan deosebit n stabilirea cantitilor de ioni de potasiu,de hidro
gen i a altor cteva substane n urin.
Exist dou mecanisme principale de transport activ, transportul activ primar i transportul activ
secundar.
Mecanismul principal de transport al ionilor de sodiu prin membrantubular, care se produce
ntotdeauna dinspre lumenul tubular spre interstiiu.Pe suprafaa bazal i lateral a celulei
epiteliale tubulare, membrana celularconine un sistem bogat de ATP-aze Na+/K+ care
scindeaz adenozintrifosfatul (ATP) i folosete energia eliberat pentru a scoate ionii de sodiu
din celul n interstiiu i nacelai timp, transport ionii de potasiu n celul. Feele laterobazale
ale celulei epiteliale tubulare sunt att de permeabile pentru potasiu, nct teoretic tot potasiul
difuzeaz imediat napoi din celul n interstiiu. Astfel,efectul neteste de a scoate att de mult
sodiudin celul, nct concentraia lui intracelular scade foarte mult.

De asemenea, deoarecedin celul sunt scoase trei sarcini electrice pozitive prin ionii de sodiu i
sunt repompatenumai dou sarcini pozitive ca ioni de potasiu, interiorul celulei va avea un
potential foarte negativ, de -70 mV. Astfel sunt doi factori care produc difuziunea ionilor de
sodiu prin membrana luminal din lumenul tubular n interiorul celulei:
gradientul de concentraie a sodiului foarte mare de o parte i de alta amembranei, cu
concentraie mare a sodiului n lumenul tubular i concentraie sczut intracelular ;
atracia ionilor pozitivi de sodiu din lumenul tubular n interiorul celulei de ctre
potenialul intracelular de -70 mV.




Reabsorbia tubular

Este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului dinultrafiltratul
glomerular, mentinandu-se astfel homostazia lor plasmatica. Procesul este selectiv,in sensul ca se
realizeaza maximal pentru fiecare substanta intr-un segment tubular prin actiuneaunor
mecanisme celulare specifice, fiind conditionat de debitul substantei respective si de
necesittile organismului.

Reabsorbtia (transportul) diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se
face prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizeazacontra unor gradiente de
concentratie sau electrice, necesitand un consum de energie furnizata prin hidroliza ATP.
Mecanismele de transport, activ au capacitate limitata pe unitatea de timp siintervin in
reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C),fosfatilor
anorganici, sulfatilor si a principalilor ioni ai filtratului. Transportul pasiv se face sub actiunea
unor gradiente fizico-chimice nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate
maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltrajului..Apa se
reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diverite, pe baza legilor difuziunii si a
osmozei, astfel incat din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, in vezica ajunge numai 1ml/min
(deci se absorb 124ml). In tubul contort si mai ales in cel colector se realizeaza reabsorbtia
facultativa a apei si Na sub controlul ADH si aldosteronului, ajustandu-se eliminarile in functie
de starea de hidratare a organismului.

Compozitia si volumul filtratului glomerular se modifica prin trecerea succesi, la nivelul tubului
contort proximal, a ansei Henle si tubului contort distal. Sodiul este reabsorbit la fiecare dintre
cele 3 segmente ale tubului, potasiul este absorbit la nivelul tubului proximal si secretat la nivelul
tubului distal (in schimbul sodiului). La nivelul tubului contort proximal se reabsorb acizii
aminati, glucoza, clorul si mare parte din bicarbonate .Prin interventia unor mecanisme de
reglare se asigura un echilibru intre filtrarea glomerulara si reabsorbtia tubulara ambele cresc sau
se reduc simultan in multe situatii. Totusi reabsorbtia sodiului se poate modifica independent de
rata filtrarii prin interventia aldosteronului, prin modificari de hemodinamica renala si prin
actiunea prostaglandinelor si a peptidelor natriuretice atriale. in conditii normale, peste 99% din
sodiul filtrat este reabsorbit.Cea mai mare cantitate este absorbita in tubul proximal in functie de
starea de hidratare aorganismului.Glucoza se reabsoarbe complet la nivelul tubilor in conditiile
unor concentratii sangvinefiziologice. in boli ale tubului renal proximal este perturbata
reabsorbtia, situatie in care este prezenta glicozuria.

Reabsorbtia acizilor
aminati este "preferentiala". Unii acizi aminati esentiali sereabsorb complet in timp ce altii se
pierd in urina. Aminoaciduria renala este consecinta: a) fie aunor defecte specifice ale
mecanismelor enzimatice care intervin in reabsorbtia acti, b) fie poatereprezenta o componenta a
defectului tubular global. Interpretarea amino aciduriei avea in vedere nivelul seric deoarece
cresterea concentratiei in sange se insoteste de eliminari urinare crescute.Fosfatii sunt filtrati si
reabsorbiti partial la nivelul tubului proximal. Fosfatii care ajung la tubul distal sunt titrati de
catre H* secretati la acest nivel.Aceasta reactie este una dintre cele mai importante cai de
eliminare a H*.In conditii de dieta normala, cea mai mare parte a bicarbonatului este reabsorbita
in tubul proximal iar ceea ceramane se reabsoarbe in tubul distal, urina finala and un pH acid si
fiind lipsita de bicarbonat. inconditiile unei diete cu aport crescut de bicarbonat (ex. dieta
exclusiv vegetariana) o cantitate din bicarbonatul filtrat nu se resoarbe, situatie in care pH
urinar depaseste 7.Exista substante, cum ar fi sodiul, pentru care nu s-a pus in evidenta
o capacitatemaxima de reabsorbtie tubulara. in schimb pentru glucoza si bicarbonat s-a
demonstrat ocapacitate maxima de reabsorbtie (Tm) iar pentru PAH o capacitate maxima de
secretie.Secretia de baze puternice si acizi puternici este corelata cu pH-ul urinar. Acest
mecanism joaca rol important in reglarea homeostaziei acidobazice. Amoniacul (baza puternica)
ia nastere dinglutamina la nivelul celulelor tubului renal si difuzeaza in lichidul tubular unde se
combina cuhidrogen ionii: Ionul de amoniu astfel format nu are capacitate de retrodifuziune,
ramanand in lumenul tubular.Amoniul este, prin urmare, un tampon important pentru hidrogen
ioni si, impreuna cu tamponulfosfat, contribuie la excretia unei cantitati importante de H*.

Secreia tubular

Este procesul invers celui de reabsorbtie, transportand anumite substante din
capilarele peritubulare in lumenul tubului. Are rolul de a elimina atat substantele straine
organismului, cat si substantele prezente obisnuit in sange unele numai cand se afla in
concentratii mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv.

Secretia activa, avand sediul la nivelul tubilor pronimal si distal, se face impotriva
unor gradiente electrochimice si de aceea necesita un consum energetic ridicat. Prin eliminarea H
tubii detin un rol fundamental in mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.

Secretia pasiva implica transportul unor constituenti in sensul gradientelor de concentratie si de
aceea nu necesita consum energetic direct. Acest mecanism intervine in secretia K a bazelor si
a acizilor slabi.



REGLAREA ACTIVITII URINARE

Reglarea nervoas
Se realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului si tubilor.
Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborarii urinei, ci doar indirect,
prininfluentarea conditiilor de irigatie renala. De altfel, se stie ca rinichiul denervat si
chiar transplantat continua sa functioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor
zone presoare din bulb, hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si
scadereadiurezei pana la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea
eliminarilor urinare de Na+, prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului.

Reglarea umoral
Considerata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi hormoni. Hormonulantidiuretin
(A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din neurohipofiza, controleazaeliminarile
urinare de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiuneaAND creste
reabsorbtia de apa in tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumuluisi cresterea
concentratiei urinei.Mineralocorticoizii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare
de Na+ si K+la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia de Na+ si excretia
de K+.Parathormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de
fosfati, K+ si retine Ca+ si Na+. Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, in
special pe cel protidic si prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza,
acelasiefect avand si alterarea legarii apei si a sarii in tesuturi.Rinichiul in conditii de irigatie
insuficienta sau ca urmare a unor modificari alecompozitiei chimice a urinei ajunsa in tubii
distali, descarca o enzima-renina-care actionandasupra unei globuline plasmatice,
produce angiotensina I, care se transforma enzimatic in plasmasi tesuturi in angiotensina II, cel
mai puternic vasoconstructor natural si stimulator al secretiei dealdosteron. La nivelul renal,
angiotensina II, actionand asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifica intens rata
filtrarii si prin aldosteron influenteaza eliminarile urinare de Na+ si K+.






CARACTERISTICILE I COMPOZIIA URINII

Caracteristici

Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina.Inca de
acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale
fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, cheaguri, spuma,) sediment stabileau diagnosticul si
chiar prognosticul bolilor.In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care
puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii. Uroscopistii aveau
si ajutoare, "curieride urina" care transportau urina de la bolnavi in "laboratorul" uroscopistilor.
Urina este produsa de rinichi atat prin filtrarea sangelui (urina primara) cat si prin retinerea
(reabsorbtia) din urina primara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa,
zahar, minerale, etc.).Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala,
reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constituie urina finala care se
elimina prin caile urinare. In urina se elimina astfel peste 150 de substante chimice, minerale si
organice, dar in mod curent pentru diagnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete
principale.

Continutul urinii

Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. Ea este mai inchisa la culoare cand este
foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon, antinevralgice, tetraciclina,
albastru de metilen, etc.).
In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina, urina are o culoare rosie murdara. Iar in bolile
de ficat cu icter, bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-
negricioasa (ca berea neagra).
Si o serie de alimenteca: sfecla, varza rosie, bomboanele colorate, etc. pot sa modifice culoarea
normala a urinei.Mirosul urinei este specific.
In infectiile urinare care duc la fermentarea urinei, mirosul este caracteristic de amoniac sau de
gunoi de grajd. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i
imprime acesteia mirosuri aromate.
Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona, iar a alcoolicilor a alcool.
Transparenta este caracteristica urinei proaspete; dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura,
mai ales daca este tinuta la rece. Acest lucru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor
minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli
asa cum cred unele persoane.
Dar daca urina proaspata, calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus)
de o hemoragie sau de un consum foarte mare de produse bogate in calciu (lapte, branza) ori de
carne. In cazul unei urine cu sange, se pot vedea plutind cheaguri cu sange. Pentru a putea
aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau
eprubeta necolorata.

Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1,5 litri. In sezonul cald, dupa
febra,dupa varsaturi,diaree,dupa transpiratii intense (deshidratare), dupa fumat sau consum redus
de lichide, cantitatea de urina este mai mica.
In socul produs de hemoragii mari,arsuri sau traumatisme,in bolile care retin apa in organism
(insuficienta cardiaca,ciroza hepatica) cantitatea de urina scade foarte mult. Sunt unele boli de
rinichi (insuficienta renala,infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea
de urina scade sub 500 ml(oligurie). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai
pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. In bolile care blocheaza caile urinare
(calculi urinari, hipertrofie de prostata, etc.) din cauza dificultatii de a urina, cantitatea de urina
este mai mica.
Dupa frig,emotii, tratamente cu diuretice, consum mare de lichide, de alimente sarate, de alcool,
creste sicantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). Bolile cronice de rinichi
(glomerulonefrita,scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtrate prin rinichi,
produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina.Datorita consumului exagerat de lichide, in
diabetul zaharat netratat, bolnavii elimina cantitati mari de urina, pana la cativa litri pe zi. Exista
si un ritm biologic de eliminare a urinei,eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in
timpul noptii. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului. De
asemenea, barbatii elimina mai multa urina decat femeile.

Densitatea (greutatea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se
determina cu urodensimetrul.

Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030. Cand se consuma mai multe lichide, deci in
cazurile in care creste cantitatea de urina, se produce in general o scadere a densitatii urinare si
invers, cand urina din 24 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata, atunci densitatea
urinara este mai crescuta. Numai in diabetul zaharat, in ciuda unei cantitati mari de urina,
densitatea urinei nu scade, ci creste datorita zaharului dizolvat in urina. O densitate urinara se
considera anormala atunci cand examenele repetate arata cifra sub 1012. Aceasta situatie arata ca
rinichii bolnavi nu mai au capacitatea de a produce o urina mai concentrata.Cresterea densitatii
urinare peste cifra 1030 indica fie o deshidratare a organismului, fie un diabet zaharat.
PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. Determinarea pH-ului se
face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu alta substanta indicatoare). Se
introduce hartia in urina si se observa modificarea culorii benzii de hartie. Sub pH-ul 7,0 urina
este considerata acida si hartia se inroseste, iar peste pH-ul 7,0 urina este considerata alcalina si
hartia se albastreste. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5,5 si 6,5. Dupa o
alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie, vitamina C), se elimina o urina
mai acida, iar dupa un regim alimentar vegetarian,dupa medicamente alcaline (bicarbonat, ape
minerale) sau dupa infectii ale aparatului urinar,devine alcalina. Urina care este permanent prea
acida sau prea alcalina, predispune la formarea de calcului urinari de acid uric, respectiv de
fosfat si carbonat de calciu.



Mictiunea

Numarul de mictiuni depinde de cantitatea de urina emisa si de capacitatea fiziologica a vezicii
subiectului. Acest numar variaza de la 0 la 1 in timpul noptii, de la 4 la 5 in timpul zilei.Durerile
la mictiune pot dezvalui o infectie urinara si necesita deci un examen citobacteriologic al
urinei. Mictiunea se realizeaza subdependenta unui mecanism neurologic care poate fi controlat
in mod voluntar.

Disuria este o dificultate in a evacua vezica. Ea este consecutiva unui adenom de prostata,unei
ingustari a uretrei sau unei contractii insuficiente a muschiului vezical.

Enurezia este o emisie de urina, involuntara si inconstienta, in general nocturna, la un copil care
a depasit varsta deprinderii curateniei (intre 2 si 4 ani). Ea poarte fi cauzata de o imaturitate
neurologica a vezicii. Unii specialisti o atribuie unei cauze hormonale sau psihosomatice
Imperiozitatea mictionala se traduce printr-o incapacitate de a retine urina. Ea releva o iritatie
a vezicii.

Incontinenta urinara poate fi totala sau partiala (de cele mai multe ori sub forma unei
incontinente urinare de efort). Ea este cauzata de o deficienta a sfincterului uretrei.

Polakiuria se caracterizeaza prin mictiuni frecvente, survenind ziua sau noaptea. Ea traduce o
iritatie a vezicii (adenom de prostata,cistita, calcul al vezicii) sau o diminuare a capacitatii sale

Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor vezicali.Impulsurile
aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarca impulsuria ferente
care, prin fibrele hipogastrice, inhiba contractiile, relaxeaza muschii vezicali si intaresc tonusul
sfincterului neted al colului vezical.

Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la maduva pe calea nervilor
rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice spre centrii nervosi superiori,ajungand
pana la nivelul scoartei cerebrale, determinand senzatia de a urina.

Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari,
inhib tonusul muschiului vezicul, concomitent maresc tonusul sfincterului extern,
marind continenta vezicala. Daca conditiile permit, are loc mictiunea.

Disuria reprezinta mictiunea cu efort si nu inseamna durere la mictiune.In mod normal, actul
mictional nu presupune efort, disuria reprezentand aparitia necesitatatii cresterii voluntare a
presiunii abdominale prin contractia presei abdominale.Disuria se poate manifesta obiectiv prin
scaderea presiunii jetului urinar sau intreruperea acestuia, datorita prezentei unui obstacol la
golirea vezicii urinare. Mictiunea dureroasa caracterizeaza inflamatiile vezicale sau ale uretrei.
Durerea are de cele mai multe ori caracter de usturime. Durerea se poate intalni pe tot parcursul
sau numai la sfarsitul mictiunii.

Polachiuria reprezinta o crestere a numarului de mictiuni cu reducerea proportionala a cantitatii
de urina care este eliminata in timpul unui act mictional. Polakiuria este descrisa de catre pacient
ca urinat putin si des. Polakiuria nu este insotita de disurie adica de efort la mictiune, durere sau
alta modificare a diurezei.



Cap II Colica renala



Colica renala este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, insotit de agitatie si
iradieri uretro-vezico-genitale, provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.

CLASIFICARE

Colica nefritica distensia capsule renale;

Colica ureterala distensia acuta a cailor urinare;


CAUZE:
Litiaza reno-ureterala: prezenta de calculi in cavitatile renale, de unde pot migra
in ureter si in celelalte segmente ale caii excretoare constituie afectiunea care este
cauza colicii.
Inflamatii urogenitale:
- Pielonefrita(infectia intereseaza caile urinare, bazinetul si parenchimul
renal).
- Pionefroza( formarea unei pungi cu continut purulent, prin distensie si
distrugerea parenchimului renal).
- Tuberculoza renala
Inflamatiile urogenitale determina colici renale prin inflamatie ureterala; obliterari ureterale prin
mucus si puroi; iritatia plexului renal.
Tumorile renale si ale organelor de vecinatate( uter, colon, rect) provoaca foarte rar
colici prin compresiune ureterala extrinseca si spasmasociat.

SIMPTOMATOLOGIE
- Durerea, determinate de faptul ca musculature caliceala, bazinetala si ureterala se
contracta pentru a evacua calculul, astfel ia nastere colica nefretica.
De cele mai multe ori colicile apar dupa un effort fizic mai deosebit, dupa o calatorie cu
automobilul, bai reci, alteori in cursul noptii.
Sediul durerii: apare in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere caracteristica, de-a
lungul ureterului spre organelle genital externe, radacina coapsei.
Durerea este intense si profunda , are character de rupture, torsiune sau arsura. Poate sa
fie continua, vie sau sa apara la anumite interval, sub forma de crize. Se accentueaza pe masura
ce in calice si in basinet se aduna urina care nu se mai poate evacua, provocand hiperpresiune.
- Neliniste, agitatie, anxietate;
- Uneori pozitie antalgica : culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat.
- Tenesme vezicale (nevoie imperioasa de mictiune).
- Disurie ,
- Polakiurie
- Hematurie
Prin hematurie se intelege prezenta globulelor rosii in urina. Hematuria poate fi
macroscopica (observabila cu ochiul liber) sau microscopica (atunci cand hematiile din urina
sunt identificate doar la examenul microscopic). Hematuria microscopica este descoperita in mod
accidental, in timpul unui test de urina ce face parte dintr-o examinare medicala de rutina. In
schimb, hematuria macroscopic determina in general prezentarea urgenta la medic.
Hematuria poate avea drept sediu orice componenta a tractului urinar: rinichi, uretere, vezica
urinara, prostata sau uretra. Se estimeaza ca intre 2,5 si 21% din populatie sufera de hematurie.
La numerosi pacienti, cauza afectiunii nu este identificata; cu toate acestea, hematuria este un
semn de alarma pentru infectii,calculi renali,sau cancer.

- Alte simptome: greturi, varsaturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinalcu tablou clinic
de ocluzie dinamica

Semne generale:

- Bolnavul este agitat, palid, transpirat, cu extremitati reci, pulsul mai des tahicardic,
rareori bradicardic,
- In formele prelungite grave pot sa apara hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii (la
copii), delir (la adulti);

Examenul Local:

Se constata exacerbarea durerii la percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a
mainii,
La palpare se pun in evident cele trei puncte dureroase ale ureterului:
superior(paraombilical), mijlociu(prececal) si inferior( la tact rectal sau vaginal),

Durata colicii: de la cateva minute la mai multe ore (2 6 ore).


INVESTIGATII PARACLINICE


Se efectueaza de urgenta : echografie abdominala, RRVS, sumar de urina, eventual
recoltare de sange:glicemie, creatinina, ac. uric.

Echografia : poate evidentia sediul si natura obstacolului si distensia cailor urinare in
amonte de acesta cati rinichi are pacientul .

RRVS : poate evidentia formatiuni radioopace in aria de proiectie a aparatului urinar fara
a avea insa certitudinea.
Uneori la analizele de laborator se constata oligurie pana la anurie cand obstacolul
se instaleaza pe un rinichi unic congenital, functional, sau chirurgical.

Sumarul de urina poate evidentia hematurie macroscopica, leucociturie - piurie,
orientand apartenenta durerii la tractul urinar.

Se mai pot efectua la indicatia medicului UIV - dupa calmarea durerii, scintigrama -
renograma izotopica si la nevoie tomografie computerizata.


DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL in absenta traumatismului lombar :Se face cu :

pielonefrita acuta

sarcina ectopica

anexita acuta / orhita acuta

compresiile nervoase

colica biliara este prezent sindromul dispeptic, ex echografic

apendicita acuta caracterizata prin semnele de compresie apendiculara, leucocitoza,
febra, semnele peritonitei, absenta microhematuriei.
ulcerul perforat cu durere violenta epigastrica si peritonita instalata rapid si semnele
hemoragiei digestive
pancreatita acuta, cu semne sanguine si urinare ale lizei pancreatice, cu durere in bara
.

Toate celelalte sindroame dureroase abdominale nu sunt insotite de regula de hematurie,
distensie echografica a cavitatilor renale, semne radiologice de litiaza.
Bolnavul in colica renala e agitat spre deosebire de iritatia peritoneala in care bolnavul cauta
pozitii antalgice si devine imobil.


TRATAMENTUL : cuprinde 2 faze : calmarea durerii si tratarea cauzei .

Calmarea durerii : se va incerca indeplinirea obiectivului de la camera de garda a clinicii si
se obtine astfel :

1. CURA DE SETE: aportul hidric redus, scade diureza si deci presiunea pe cai. Daca se
decide instalarea unei perfuzii i. v. , aceasta nu va depasi 250 ml. ser perfuzabil, avand rolul
de vehicol de transport pentru substantele analgezice, antispastice, antiinflamatoare in colicile
rebele.

2. Administrare de ANALGEZICE :Algocalmin, Salicilati, Piafen, Fortral, Tramal, derivati
morfinici .

3. ANTISPASTICE miolitice :Papaverina, Nitroglicerina, Lizadon, Scobutil, No-spa
4. ANTIINFLAMATORII nesteroidiene : Ibuprofen, Indocid, Fenilbutazona, Diclofenac,
Piroxicam preferabil supozitoare, avand efect pe 2 cai: efect antiinflamator cu reducerea
edemului la nivelul obstacolului cu efect permisiv pt urina scad diureza si deci
presiunea. 5.Se mai folosesc blocante :Ergotoxin, Prazosin, Alfuzosin, Tamsulosin .

6. Antibioterapia se asociaza doar cand urocultura este pozitiva sau semnele clinice
indica suspiciune de infectie urinara.

7.Se pot utiliza aplicatiile de caldura locala :sticle cu apa, buiote, perna electrica

8. Tratamentul simtomatologiei asociate
Tratarea cauzei se face in sectia de urologie, de catre specialistul urolog, in urma
diagnosticului stabilit.


Colica ureterala


Durerea ureteral tipic poart numele de colic ureteral :curent i incorect i se spune colic
renal.

Ea se prezint frecvent ca una dintre cele mai puternice dureri produse de suferina unui organ.Se
produce ca urmare a distensiei acute a capsulei renale asociat cu contracia puternic a
musculaturii calicelor, pelvisului i ureterului destinse n spatele unui obstacol ureteral organic
sau funcional.

Obstacolul organic este de obicei reprezentat de ctre un calcul, dar poate fi i un cheag de
snge, un dop de puroi sau un fragment de tumor sau de papil renal necrozat. Obstacolul
funcional poate fi un spasm provocat de modificri cahtative ale urinii sau de iritaii din
vecintate.

CLASIFICARE CALCULILOR RENALI

a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup
caliceeal(superior,mijlociu,inferior)

Cauzele impsibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi:
- megacalicoza
- stenoza tijei caliceale de cauza :
intrinseca(infectii specifice sau nespecifice
extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija calicial)


b)Calculi bazinetali(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni:
- megabazinet cu alterarea fluxului urinar
- hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca

- hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la
nivelul ureterului,jonctiunii pielo-ureterale sau bazinetului.
- reflux vezico-uretero-renal


c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3 tije
caliceale,calculi colariformi evolueaza asymptomatic si sunt descoperiti intamplator.


COMPOZIIA CALCULILOR RENALI

Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat amoniaco-
magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie urinara. Uneori
contin acid uric, cistina sau o alta substanta medicamentoasa.

* Calculii pe baza de calciu Acest prim grup, care reprezinta 75% 85% din cazurile
de calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat de calciu sau
dintr-un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie la cresterea concentratiei
de calciu in urina. Printre acestia se numara deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D,
unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli (cancer, boli renale,
hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se datoreaza unei alimentatii
bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici.
*Calculii de struvita aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de calculi
renali. Sunt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacteriene cronice
ale cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac din urina, un factor
favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuri de calculi renali,
acesti sunt mai frecventi la femei decat la barbati. Deseori, se dezvolta la persoane care
utilizeaza catetere urinare o perioada indelungata de timp.
* Calculii de acid uric reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum indica
numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uric din urina.
Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in proteine poate antrena
un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care efectueaza chimioterapie sunt
predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali.
*Calculii de cistina aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti. Calculii
sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreaza cistinuriei
(excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)


Apare, ca i durerea renal, n spate (regiunea lombar), n unghiul costovertebral i iradiaz
anterior i n jos. La brbai aceast iradiere se resimte n vezic (n spatele simfizei pelviene), n
scrot, testicul i baza coapsei iar la femei n vulv i coaps. Uneori durerea ncepe sau este
localizat exclusiv n una din zonele de iradiere.Caracterul colicativ (paroxisme dureroase
alternnd cu perioade de acalmie) nu este obligatoriu.

I ntensitatea durerii este foarte mare ca de altfel i durata. Ea se poate repeta dup diferite
perioade (ore) de acalmie, ca urmare a progresiunii calculului (schimbndu-i eventual i
localizarea).Se nsoete de regul de o stare de agitaie a bolnavului care caut i nu gsete o
poziie de calmare a durerii (poziie antalgic). Se poate nsoi sau nu de tulburri de miciune i
de diurez (miciuni frecvente, dificile, oligurie). Se nsoete aproape obligatoriu de manifestri
digestive (greuri, vrsturi, balonare) i menifestri cardiovasculare i respiratorii (modificri de
puls i TA, respiraii frecvente). La lovirea cu marginea minii a regiunii lombare (manevra
Giordane) se provoac sau se exacerbeaz o durere. O durere se poate de asemenea provoca prin
apsare n aa zisele puncte ureterale.


La examenul de laborator al urinii se descoper de regul hematii.
Durerea se amelioreaza dup aplicaii de cldur, antispastice sau numai dupa analgetice majore
(morfinice).



ETIOPATOGENIE

- distensia brusca a bazinetului printr-un obstacol calculos distensia capsulei renale +
spasmul + edemul de obstructie => colica renala
- cresterea presiunii n caile urinare se depaseste presiunea de filtrare => oprirea functiei
renale ( urografia efectuata n aceasta faza arata lipsa secretiei renale - rinichi mut
urografic prin spasmul arteriolelor aferente glomerulare), sau impregnarea parenchimului
renal cu substanta de contrast (rinichi alb) prin spasmul muschiului circular al papilei.

- conexiunile complexe ale rinichiului si cailor urinare cu parasimpaticul toracic, cu nervii
splanhnici si pneumogastrici cu ganglionii mezenterici => tulburari din partea altor
organe: tahipnee, bradicardie, pareza intestinala, varsaturi.

Sediul obstacolului ureteral :
colica renala + plakiurie si tenesme vezicale = localizarea juxtavezicala a calculului (
supozitie clinica)
obstacolul este situat n ureterul lombar durerea iradiaza n testicul (T11-T12),
ureterul lombo-iliac durerea iradiaza n partea dreapta n punctul MacBurney (T12-L1)
poate simula o apendicita acuta, iar n partea stnga poate simula diverticulita sau alte
boli ale sigmoidului sau ale colonului descendent.



Diagnostic pozitiv - durere lombara violenta, debut brusc, exacerbari ce determina o stare de
agitatie a bolnavului

- iradierea : flanc, hipogastru, organe genitale sau regiunea inghinala.
- afebrila (aparitia febrei retentie septica n caile urinare nalte.)
- exacerbata : la palparea , percutia regiunii lombare.
- palparea hemiabdomenului poate fi dureroasa.
- manifestari digestive : greturi, varsaturi
- pulsul este normal sau bradicardic
- tegumentele reci, palide, transpirate.

Diagnosticul diferential
- nu orice durere lombara nseamna litiaza ureterala.
- colica renala litiazica - apendicita acuta
- colica renala litiazica - ulcer perforat

- confuzia apendicitei acute sau a ulcerului perforat cu o colica renala este foarte grava =>
durere lombara cu iradiere abdominala va fi investigata de urgenta prin metode de
laborator si radiologice pentru stabilirea diagnosticului.



Conduita de urgenta:
se asigura repaus la pat;
se aplica caldura pe zonele dureroase;
se administreaza dupa prescripte antispastice si analgezice parenteral;




Debut in regiunea lombara,

Iradieri anterior si in jos, catre organele genitale externe si catre baza coapsei -
diferentiere de o durere colecistica. Unele zone de iradiere, legate de ureterul mijlociu
(paraombilical la 3-4 cm) pot fi zone de maxima intensitate. Se poate confunda cu o
apendicita

Este o durere continua,

Are caractere de durere acuta, de distensie, peste care se pot suprapune momente de
intensificare paroxistica si cu momente in care intensitatea scade. Intensitatea este foarte
mare, se calmeaza cu morfina
Debutul este acut, dar nu brutal.

Poate fi sau nu favorizata de unele imprejurari:

zdruncinaturi care determina mobilizarea unui calcul;

sangerare urinara cu cheaguri;

supuratie cu dopuri de mucus sau puroi.

Durata mare, de ore. La duratele lungi, este intrerupta de perioade de acalmie. Reluarea
durerii, cu migrarea ei se asociaza cu deplasarea calculului
Durere fara pozitie antalgica, bolnavii isi schimba mereu pozitia. Sau, in cazuri rare:
decubit cu membrul inferior flectat.
Caldura, mai ales sub forma unei bai calde, determina scaderea intensitatii durerii.

Durerea poate fi ameliorata de analgezice cu antispastice sau de analgeticele majore.


Manifestarile asociate sunt de doua tipuri: manifestari care intaresc diagnosticul de colica si
manifestari care incurca.
Manifestari care ajuta la diagnostic:

hematuria macroscopica

modificari de mictiune: polakiurie dificila; mictiuni impetoase.

Scaderi ale diurezei: oligurie, foarte rar anurie. Anuria arata prezenta rinichiului unic la
nivelul caruia a avut loc colica (- un singur rinichi sau doar unul este functional).

Manifestari care pot determina confuzii:

manifestari digestive: frecvent greata, varsaturi, meteorism abdominal accentuat
(eventual si de medicatia antispastica).
Manifestari CV: tahicardie, modificari functionale

Manifestari neurologice: neliniste, anxietate.
Zona maxima in punctul ureteral superior sau mijlociu sau inferior (jonctiunea uretero-
vezicala).

Examene paraclinice:

o Examen de urina: hematurie macro /microscopica

o R: abdominala pe gol- se pot vedea calculii radioopaci (spre deosebire de litiaza vezicii
biliare, unde maximum 15% din calculi sunt radioopaci, aici marea majoritate sunt
vizibili)
o Urografie: disparitia sau scaderea severa a secretiei de partea colicii - rinichi mut
urografic. Anurie de scurta durata.
o ECO - dilatatie deasupra zonei de spasm; identificarea obstacolului.

o Scintigrafie

De regula colica renala este unilaterala si afebrila. Dureri cu eventual caracter de colica, dar cu
febra sunt pielonefrite.
La pielonefrite acute riscul de distrugere a rinichiului sunt mult mai mari tratamentul trebuie
instaurat mult mai rapid.


Cauze multiple:


o mobilizarea unui calcul: cea mai frecventa cauza

o obstructie determinata de un cheag de sange / fragment de papila / fragment de tumora /
dopuri de puroi
o obstructie prin procese de vecinatate.

La multe din colici, nu se gaseste nici un calcul. Se presupune ca este determinata de un spasm.
Favorizat de conditii de mediu: urina cu pH modificat; reflexe.


Cum se manifesta?

Cel mai frecvent, colica renala este determinata de prezenta calculilor renali. Atat timp cat calculii sunt
imobili, pacientul ramane asimptomatic sau prezinta ocazional dureri lombare nespecifice.
Cand se mobilizeaza un calcul renal si irita ureterul apare colica renala cu dureri colicative progresive in
regiunea lombara sau flancuri. Durerea poate iradia spre organele genitale externe si fata interioara a
coapsei - in calculi ureterali profund inserati. De asemenea, durerea poate aparea in urma unor trepidatii,
ingestii de lichide in cantitate mare, a tratamentului diuretic sau
fara o cauza aparenta. Durata variaza de la cateva minute la cateva ore si se poate repeta daca nu se
inlatura cauza.


Semne vezicale:

o Hematuria (prezenta de sange in urina) in peste 70% din cazuri;
o Disurie (durere la urinare);
o Polakiurie (pacientul urineaza des);
o Tenesme vezicale (senzatia de urinare incompleta).


Semnele generale sunt:

- Bolnavul este palid, transpirat, agitat, cautand o pozitie antalgica (prin care sa reduca
intensitatea durerii);

- Starea febrila demonstreaza aparitia infectiei urinare supraadaugate, favorizata de
incetinirea circulatiei sangelui la nivel renal. Aparitia infectiei reprezinta un element de
mare risc, colica renala devenind astfel un caz de urgenta urologica.

Semne digestive (nu apar in toate cazurile):

- Meteorism abdominal (balonare);
- Greturi, varsaturi.



Cauzele colicii renale


- Litiaza renala - 80-90% din cazurile de litiaza renala evolueaza cu
colica Tbc renal (hematurie cu migrare de cheaguri renale)
- Cancerul renal - eliminarea de tesut necrozat
- Infarctul renal

- Hidronefroza si malformatii congenitale prin distensia
bazinetului Leucemia mieloida in caz de radioterapie
- Tratamentul nejudicios cu sulfamide ce determina calculi sulfamidici

Diagnosticul se pune pe baza acestor semne detaliate mai sus. Pentru certitudine si pentru
urmarirea bolnavului se va face:

1. ecografie care va evidentia sediul i natura obstacolului
2. radiografie - permite vizualizarea calcului
3. sumarul de urina - arata prezenta sangelui, a microbilor si a leucocitelor (semn de infectie
urinara) si eliminarea de nisip fin (cristalurie).


Calculii de cativa milimetri se elimina usor. Cei care au circa 1 cm se pot elimina, dar mai greu.
Cei care au mai mult de 1 cm trebuie tinuti sub observatie.

Diagnosticul de colica renala nu este unul simplu. Sunt multe boli care pot mima o colica
renala: colic biliar, apendicit, criza de ulcer, pancreatita.
Colica renala sau renouretrala este un sindrom dureros, instalat paroxisistic, cu localizare in
regiunea lombara sau abdominala, de obicei unilaterala, ce iradiaza in jos, spre hipogastru, in
organele genitale si pe fata interna a coapsei, insotite de o stare de agitatie, de tulburari ale
mictiunii si uneori de hematurie.

Criza dureroasa poate fi precedata de fenomene prodromale ca: senzatie de tensiune lombara,
presiune anala, tenesme, arsura pe uretra, jena testiculara sau in labile mari.
In majoritatea cazurilor este produsa de litiaza renouretrala sau de inflamatii urogenitale
(pielocistita acuta, pielonefrita, pionefroza, abces renal, tuberculoza, anexita) si mai rar prin
eliminarea de mucus, puroi sau migrarea unui cheag de sange sau a unui fragment tumoral.
Criza dureroasa poate aparea spontan sau poate fi declansata de eforturi fizice, traumatisme
lombare, trepidatii, cure de ape minerale, bai reci, abuz de cafea.
Mecanismul de producere al accesului dureros il constituie contractia spastica a musculaturii
netede de la nivelul cailor ruinare si a bazinetului prin iritatie interoreceptorilor de factori
mecanici, inflamatori, etc.

Examenul clinic pune in evidenta paloare, anxietate, transpiratii, uneori lipotimie, meteorism
abdominal iar la examenul local, dureri in punctele coastomusculare si costovertebrale.


Diagnosticul diferential se face in formele atipice cu: colica biliara, apendicita acuta, ileus
mechanic, hernie strangulata, sarcina extrauterina, ulcer perforat, infarct mesenteric, pancreatita
acuta, zona zoster, lombalgii, rahialgii, etc.

Pe langa examenele de laborator uzuale se efectueaza:
- amilazemia,
- transaminazele,
- glicemia,
- examenul de urina,
- radiografie renala pe gol ( pentru calculii radioopaci)
- urografia,
- pielografia ascendenta,
- cistoscopia in raport de particularitatea cazului.


Tratamentul urmareste in primul rand calmarea durerilor prin spasmolitice si analgetice si in
final inlaturarea cauzelor atunci cand este posibil.
Crizele dureroase moderate pot fi calmate prin caldura locala sau bai calde. Sunt larg utilizate:
Atropina, Scobutilul, Papaverina, Algocalminul o fiola intramuscular, Baralgin, Plegomazin,
Romergan, Fenobarbital.

In colica renala febrile se asociaza tratamentul cu antibiotice sau chimioterapice ce se elimina in
concentratie mare prin urina cum sunt: Negram, Ampicilina, Gentamicina






Colica renala nefretica


Colica renala este cea mai tipica durere de origine renala. Ea se datoreste punerii in tensiune a
bazinetului de catre urina adunata deasupra unui obstacol recent aparut, precum si migrarii unui
corp (cheag, calcul) in interiorul bazinetului.
Se caracterizeaza printr-un prodrom reprezentat de plenitudine lombara, dureri testiculare,
polakiurie, mictiuni imperioase, alteori prodromul lipseste. Apare odata cu un consum mare de
lichide, efort, trepidatii, caldura.

Debutul colicii este predilect noaptea printr-un acces dureros violent, ca o lovitura de pumnal
(bolnavul se tavaleste pe jos de durere), atinge un paroxism si apoi lent dispare cu sau fara
tratament.
Durerea cu caracter de lovitura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul
genitocrural. In colica testiculul este adesea retractat spre inelul inghinal prin contractia
cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebita.
Colica renala, care uneori poate imbraca aspectul unei colici subintrante (colici repetate) se
insoteste de regula de fenomene urinare (tulburari de mictiune - polakiurie, disurie, tenesme
vezicale si hematurie).
Bolnavul care are colica renala este extrem de agitat, anxios, cauta mereu o pozitie antalgica pe
care nu o gaseste. In paralel el are fenomene reflexe cardio-circulatorii (bradicardie, paloare,
transpiratii, raceala extremitatilor), fenomene digestive reflexe (greata, varsaturi, sughit,
meteorism, ileus dinamic).

Diagnosticul diferential al colicei nefretice se face cu apendicita acuta, hernie inghinala,
colecistita acuta, infarctul miocardic.
In colica renala lipseste contractura musculara abdominala, febra, orificiile herniare sunt libere.
Febra, de regula, nu este prezenta in colicile biliare decat atunci cand avem de-a face cu
fenomene infectioase acute (pielonefrite acute).
Sfarsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii, dublata de o criza poliurica ce adesea
este insotita de hematurie macroscopica sau microscopica.
Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului.


TRATAMENT

Deoarece colica renala poate dura de la cateva minute la cateva ore, puteti incerca acasa, daca
sunteti la prima manifestare de acest gen, sa inlaturati durerea.
Primul lucru pe care trebuie sa il faceti este sa limitati consumul de lichide pe perioada crizei
dureroase. Puteti incerca sa inlaturati durerea cu :
- analgezice (de tipul Algocalminului),
- antiinflamatoare nesteroidiene (Ketoprofen, Diclofenac, Aulin etc.),
- antispastice neurotrope anticolinergice - Scobutil si musculotrope Papaverina.


Insa, de cele mai multe ori, durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si
atunci este necesara prezentarea la spital, unde se vor administra aceste medicamente pe cale
intravenoasa si/sau intramusculara.

Se va combate durerea cu analgezice i antispastice, de preferin sub form de supozitoare.
Dac durerile nu nceteaz, se repet doza de medicamente dup 3 ore. La nevoie i se d i un
somnifer. n scopul splrii cilor urinare i forrii eliminrii calculului sau nisipului i se vor da
bolnavului multe lichide, pn la 2 litri n 24 ore, sub form de ceaiuri de cozi de ciree, coada
calului, mtase de porumb, frunze de mesteacn, ceai diuretic sau chiar 2-3 sticle de bere.

Frecventa recidivelor este de 50-70%, de aceea este necesar sa aveti in vedere cateva masuri de
prevenire a eventualelor noi crize. Acestea sunt stabilite in functie de compozitia calculului:

Adoptati o dieta cu un aport bogat de lichide, dieta hipoproteica (saraca in carne, peste, oua);

Daca este cazul, urmati un regim sarac in oxalati sau purine (de exemplu, se tine un regim
vegetarian);


Tratament naturist


Masuri pentru ameliorarea durerilor:

aplicare, pe regiunea lombara (sale), de: comprese cu apa calda, o perna electrica, sticle cu apa
calda (atentie la arsuri);
dus fierbinte in regiunea lombara;

baie generala calda (40 grade C), timp de o ora (apa va fi mentinuta la temperatura constanta prin
turnari continue);
in timpul crizei nu vor fi consumate lichide in cantitate prea mare, intrucat ele cresc tensiunea
din bazinet si calice, ceea ce exacerbeaza durerile.

In paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medicul specialist, puteti utiliza plante
medicinale cu proprietati diuretice, aniseptice, antispastice.
Matase de Porumb(Stigmata Maydis)

- Infuzie din 1 lingurita la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi(una dimineata cu o ora
inainte de micul dejun, iar alta in cursul zilei).
- Decoct din 30g la 1 litru de apa, care se fierbe la foc mediu timp de 2 ore; se cosuma in
cursul unei zile.

Amestec din Matase de Porumb -30g, Rizom de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)-20g ,
Flori de Levantica(Flores Lavandulae)-10g, Conuri de Hamei(Strobuli Lupuli)-30g,
Radacina de Valeriana(Radix Valerianae)-10g
- Infuzie din 1 lingura de amestec la o cana de apa; se beau 3-4 cani pe zi, de
preferinta indulcite cu miere.

Rizomi de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)

- Infuzie sau decoct din 1 lingura la o cana de apa; se consuma 3-4 cani pe zi.


Fructe de Ienupar(Fructus Juniperi).

- Decoct din 10-20 fructe la 1 litru de apa; se beau 2 cani pe zi.

- Infuzie din 2 lingurite de fructe la o cana de apa; se consuma 3-4 linguri pe zi.


Atentie!Nu se administreaza gravidelor si bolnavilor cu leziuni renale. Chiar daca fructele de
Ienupar au proprietati antiseptice, in acelasi timp sunt si iritante ranale(daca se administreaza in
cantitati mari).

Frunze de Merisor(Folium Vitis idaei)

- Decoct din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi.


Frunze de Mesteacan(Folium Betulae)

- Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.


Frunze de Afin(Folium Myrtilli)

- Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.


Coada calului(Herba Equiseti)

- Decoct din 4-5 lingurite de planta(fiarta 5 min) la 1,5 l de apa; cantitatea se bea
in cursul unei zile.
Muguri de Plop(Gemmae Populi)

- Infuzie din 1-2 lingurite de muguri la o cana de apa; se consuma 2-3 cani
pe zi.

Amestec din frunze de Mesteacan-30g, Coada calului-20g, Conuri de Hamei-10g, Matase
de Porumb-20g, Macese-10g, radacina deValeriana-10g
- Infuzie din 1 lingurita de amestec la o cana de apa; se consuma 2-3 cani pe zi.


Ghimpe(Herba Xanthii)

- Decoct din 1g de planta la 200 ml de apa; se consuma caldut, cu 30 minute inainte
de masa. Se beau 2 cani pe zi(in primele 6 luni), apoi cate o cana pe zi.
- Decoctul din Ghimpe se recomanda bolnavilor cu microlitiaza renala.


Sunt contraindicate in primele 6 luni ale curei: alcoolul, condimentele, muraturile, fructele acre.





PROFILAXIE


Daca se elimina mai multi calculi prima data si exista asociat un istoric familial de litiaza
renala, recurentele sunt foarte probabile. Pentru prevenirea recurentei se recomanda:
- consumul de lichide (intre 8-10 pahare de apa pe zi)
-consum crescut de fibre; fibrele includ tarate de ovaz si grau, fasole, paine de grau,
cereale din grau, varza si morcovi
-consumul mai scazut de carne de vita, porc si pasare
-consumul unei cantitati moderate sau crescute de alimente bogate in calciu, asa cum ar fi
produsele lactate;
-consumul de calciu in cantitatea recomandata, dar in combinatie cu o dieta hiposodata si
hipoproteica cresc riscul; sunt studii care au demonstrat ca la persoanele in varsta si la femeile
tinere, consumul unor cantitati crescute de calciu scade riscul de aparitie a calculilor renali
-evitarea alimentelor bogate in oxalati, cum sunt legumele verzi, nucile si ciocolata
-mancare hiposodata (nesarata).

Consumul de lichide trebuie crescut treptat, cate un pahar pe zi, pana se atinge numarul de 8-10
pahare zilnic. Acest ritm lent permite organismului sa se adapteze la cantitatea crescuta de
lichide. Atunci cand consumul de lichide este suficient, urina are o culoare galben deschis sau
aproape incolora si dimpotriva galben inchis, cand lichidele sunt in cantitate scazuta. Medicul
trebuie consultat cu privire la consumul crescut de lichide, daca pacientul prezinta boli renale,
cardiace sau hepatice, care au ca indicatie restrictia de lichide. De asemenea, medicul poate cere
mai multe investigatii inainte de a decide daca modificarea dietei reduce riscul recurentei litiazei
renale.

Medicul poate prescrie medicamente care sa ajute dizolvarea calculilor sau prevenirea formarii
altora noi. Medicamentele sunt prescrise si in cazul patologiei asociate, care cresc riscul formarii
de noi pietre. Tipul medicatiei este in stransa legatura cu compozitia calculului

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in calciu

Aproximativ 80% din persoanele cu litiaza renala au calculi bogati in calciu. Medicamentele
pentru prevenirea formarii de calculi bogati in calciu sunt:
-tiazidele (Hidroclortiazida si Clortalidona) si citratul de potasiu: sunt folosite uzual pentru
preventia formarii de calculi bogati in calciu
-ortofosfatul si Fosfatul celulozic: sunt uneori folosite; au efecte adverse mai multe decat
categoria anterioara
-carbonatul de calciu sau citratul de calciu si colestiramina: se pot utiliza daca exista nivele
mari de oxalat in urina.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in acid uric

Aproximativ 5% pana la 10% din calculi sunt formati din acid uric, o substanta reziduala care
in mod normal este eliminata din organism prin urina. Medicamentele pentru prevenirea formarii
de calculi bogati in acid uric sunt:
-citratul de potasiu si bicarbonatul de sodiu (praf de copt): previn cresterea aciditatii urinei,
ceea ce previne formarea calculilor bogati in acid uric
-allopurinolul impiedica productia de acid uric de catre organism.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in cistina

Sub 1% din calculi sunt formati dintr-o substanta chimica denumita cistina. Aceste pietre
apar mai degraba in familii in care exista o perturbare metabolica care face ca nivelele de cistina
din urina sa fie crescute (cistinurie). Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bogati
in cistina sunt:
-penicilamina, tiopronina si captoprilul: ajuta la dizolvarea cistinei in urina si implicit scade
formarea de calculi
-citratul de potasiu previne acidifierea crescuta a urinei, care scade riscul formarii calculilor.


Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in struvita

Acestia reprezinta aproximativ 10%-15% dintre calculii renali. Sunt denumiti si calculi de
infectie, daca se formeaza peste infectii renale sau urinare.
Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bogati in struvita sunt:
-inhibitori de ureaza: sunt rareori folositi, datorita efectelor secundare si doar atunci
cand procedurile de indepartare a pietrelor nu pot fi folosite sau nu dau rezultate.






Cap III Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu
Colica renala






Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i
menin sau s-i rectige sntatea, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit
singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.

Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din
urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea unui climat
favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor
organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind pentru scurtarea
timpului de consult al bolnavului




ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI


Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:
- pregatirea psihica a bolnavului
- adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
- dezbracarea si imbracarea bolnavului
- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor
- asigurarea iluminatiei necesare examinarilor
- deservirea medicului cu instrumente
- ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
- asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului



SE VA MONOTORIZA

- pulsul, tensiunea arterial, temperatura,diureze
- se va urmri dac bolnavul respir normal
- se va urmri dac pacientul mnnc i bea normal
- se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile de eliminare

- se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat, ntins
i cnd i schimb postura de la o poziie la alta)



ROLUL I FUNCIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA HENDERSON

Rolul asistentei medicale const n ;
A ajuta persoana sanatoasa sau bolnava,sa-si mentina sau recastige sanatatea(sau sa-l
asiste in ultimele sale clipe)prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit
singur,daca ar fi avut forta,vointa sau cunostintele necesare

Funciile asistentei medicale:
funcia de natura independent
funcia de natura dependent;
funcia de natura interdependent
funcia profesional ;
funcia educativ;
funcia economic;
funcia de cercetare;


.NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANE


Cele 14 nevoi fundamentale statuate n acest concept sunt
urmtoarele:



1. A respira si a avea o buna rculatie


2. A bea si a manca


3. A elimina


4. A se misca si a avea o buna postura


5. A dormi si a se odihni


6. Ase imbraca si a se dezbraca


7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale

8. A-i ngriji i proteja tegumentele


9. A evita pericolele


10. A comunica


11. A-i practica religia


12. A fi preocupat in vederea realizarii profesionale

13. A se recreea

14. A nva cum sa-si pastreze sanatatea





Pregtirea pacienilor pentru explorri radiologice i funcionale ale
aparatului renal


Explorarea radiologic a rinichiului i a cilor urinare se efectueaz prin radiografie,renal
simpl, cistografie, arteriografle, retropneumo- peritoneu, pielografie.

Scop :evidenierea conturului rinichilor cavitilor
pielocaliceale ale acestora, precum i a cilor urinare.


A.Pregtirea bolnavului pentru radiografia
renal simpl

Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i prezena unor
calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.

Materiale necesare:

crbune animal;

ulei de ricin;

materiale necesare unei clisme evacuatoare.


1. Pregtirea materialelor necesare:
se pregtesc toate materialele necesare menionate
mai sus.

2. Pregtirea psihic a bolnavului:
se anun bolnavul i i se explic importana
tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.

3. Pregtirea alimentar a bolnavului:

cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr alimente
care conin celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase,
pine] i ape gazoase;
n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit;
naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va
consuma lichide;

dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit


4.Pregtirea medicamentoas a bolnavului:

cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment cte 2
tablete de 3 ori pe zi;

n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin.

Atenie!

n dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cu ap cald. Aerul din tubul
irigator trebuie s fie complet evacuat pentru a nu ti introdus n colon.

naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua
un sondaj vezical.

5. Pregtirea pentru examinare:

bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aezpe mas;
6. ngrijirea bolnavului dup tehnic:
dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc n salon
unde va fi instalat comod n pat;

se noteaz- examenul n F.O. a bolnavului.


B.Pregtirea bolnavului pentru pielografie

Pielografia - radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast administrat prin
cateterism ureteral sub control citoscopic.

Materialele necesare:

cele pentru radiografie renal simpl;

substan de contrast Odiston - 30% sau iodur de sodiu - 10%;

medicamente antihistaminice;

medicamente pentru urgen.


1. Pregtirea materialelor necesare:

se pregtesc toate materialele necesare menionate mai su


2. Pregtirea bolnavului:

se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografia renal, simpl [psihic,
alimentar, medicamentoas].

3.Testarea sensibilitii fa de substana de contrast:
se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodur de sodiu
10%.

Dac bolnavul prezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducerea substanei de contrast i
se administreaz antihistaminiee, anunndu-se imediat medicul.
Dac tolerana organismului este bun bolnavul va fi condus n sala de citoscopie, unde va fi
ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare.


4. Administrarea substanelor de contrast:

splarea pe mini cu ap curent i spun;

sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;

se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune mic;

bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.

5. ngrijirea bolnavului dup tehnic:

dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de contrast.
Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod n pat;
se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului.
Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect.
Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale
bazinetului.

Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat [altfel se, produce rupturi ale
bazinetului sau reflux pielorenal].




C.Pregtirea bolnavului pentru cistografie

Cistografia - este o metod de exploatare radiologic a vezicii urinare care se poate executa
prin:
radiografie simpl vezical;
radiografie dup umplerea vezicii urinare cu substane de contrast steril [iodura de sodiu
10-20%, 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon], eventual amestecat cu aer.

Materiale necesare:

materiale pentru efectuarea unei clisme;

sonda Nelaton steril;

soluie steril de acid booric;

seringa Guyon steril;

substan de contrast, ioduri de sodiu 10% sau soluie Odiston;

pens hemostatic;

mnui de cauciuc sterile;

tvi renal.

1. Pregtirea materialelor necesare:
- se pregtesc toate materialele
necesare.
2. Pregtirea bolnavului:
- se anun bolnavul i se explic necesitatea tehnicii;

- se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare cu ap cald;

- bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat s se dezbrace i s se aeze n decubit
dorsal pe masa radiologic.

3. Participarea la cistografie:
splarea pe mini cu ap curent i spun;


vezic;

se nchide sonda cu o pens hemostatic bolnavul este rugat s nu urineze dect dup
terminarea examenului cistografic;
medicul execut imediat radiografia

D.Arteriografia renal

Este o metod de explorare a aparatului renal prin administrarea substanei de contrast
pe cale arterial, renal, sau femural. Prima radiografie se execut la 2-3 secunde de la
nceperea administrrii substanei de contrast, a doua radiografie la 6 secunde i a treia la 8
secunde.


se mbrac mnuile sterile;
se introduce sonda Nelaton steril n vezica
urinar

n seringa Guyon se aspir 100-200 ml iodura de
Na steril sau Odiston i se introduce n
Atenie!

substana de contrast se injecteaz, i.v, durerea provocat pe durata injectrii fiind
suportabil;
administrarea rapid provoac durere intens de-a lungul venei. Se avertizeaz
bolnavul.
E. Pregtirea bolnavului pentru examen radiologie al rinichilor prin
retropneumoperitoneu
Retropneumoperitoneu - reprezint introducerea de aer sau oxigen n spaiul retroperitoneal
pentru evidenierea contururilor rinichilor.

Materiale necesare:
- materiale necesare efecturii unei clisme;
- instrumente i materiale necesare
efecturii unei puncii;
- aparat de pneumotorax

1. Efectuarea tehnicii:

- se anun bolnavul, explicndu-i necesitatea tehnicii i inofensivitatea;
- se anun bolnavul c nu trebuie s mnnce nimic n dimineaa zilei de
examinare;
- n seara precedent interveniei se efectueaz bolnavului o clism
evacuatoare;

- bolnavul va fi condus n sala de radiografie, ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa
radiografie;

- splarea pe mini cu ap curent i spun; se mbrac mnuile sterile;
- se servete medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua puncia n loja perineal;

- cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000- 2000 1 gaz i se execut apoi
radiografia; apoi la locul punciei, se efectueaz un pansament;

- se ajut bolnavul s se mbrace i este condus la pat.


F. Pregtirea bolnavului pentru cistoscopie

Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului.

Scop - indentificarea proceselor patologice endovezicale, inflamaiilor specifice, nespecifice,
tumorilor, malformaiilor anatomice, calculilor, corpilor strini.

1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor:
- Caselote cu cmpuri sterile i mnui de cauciuc sterile costum steril pentru medic [halat,
masc]

- seringa Guyon cu oliva uretral sterilizat;
- de novocain 0,5% 40-50 ml;

- sering de 20 ml sterilizat; pense
sterile; -tampoane de vat sterile;
- citoscop de irigaie de cateterism sau cistoscopul operator [n funcie de scopul urmrit]
sterilizat;

- soluie de acid boric 3%;
- dou sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm i groase de 4-8 cm [scara Cherier];

- sonde uretrovezicale sterile; soluii dezinfectante;

- eprubete pentru recoltarea urinei;

- dou tavite renale.


Pregtirea psihic i fizic a pacientului


- se anun pacientul, explicndu-i-se necesitatea tehnicii; la nevoie cu o jumtate de or
nainte de exploatare, i se administreaz, un sedativ;

- i se suprim micul dejun i va ingera 500 ml lichid, cu o or nainte de examen [pentru a
se asigura fluxul urinar necesar];



- pacientul i va goli vezica urinar, va fi condus n sala de examinare i ajutat s se
dezbrace [regiunea inferioar a trunchiului];

- este ajutat s se urce pe masa special [ de cistoscopie sau ginecologic] i s se aeze n
poziie ginecologic;


- i se fixeaz picioarele pe suporturile mesei;
- se efectueaz toaleta organelor genitale
externe i perineului, cu ap i spun;
- se acoper membrele inferioare cu cmpuri
sterile, lsndu-se accesibil regiunea
perineului;

3. Participarea la tehnic:

se dezinfecteaz meatul urinar; apoi, pentru anestezie
local se introduc n uretr 20 ml soluie novocain 0,5%, sau 30 ml borat de procain 2%, sau
procain hidroclorhidric 4%;



anestezia local se mai poate efectua prin badijonarea meatului i instilaie de Xilocain
sau Lidocain; mai nou, se recomand preparatul din import Instigel.

Precizare :

la femei, anestezia local [folosirea substanelor anestezice amintite mai sus] este
suficient pentru efectuarea citoscopiei -n scop diagnostic.

la brbai, cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil s se fac n rahianestezie; se
poate utiliza i anestezia i.v. sau pe masc.


anestezia local cu Xilocain este suficient pentru investigaiile cu fibroscopul; orice
manevr fibroscopic [cistolitolapaxie], rejecie de prostat sau tumori, necesit anestezie
regional sau general;

se verific fucionalitatea sistemului de
iluminat,starea de curenie a lentilelor,
etaneizarea asamblrilor;
se lubrefiaz instrumentul care urmeaz s fie introdus cu
Instagel;


se ofer aparatul medicului;

medicul umple vezica cu 150 ml ap sterilizat sau soluie dezinfectant slab [la brbai]
sau 250 ml [la femei] i nlocuiete canula de irigaie cu sistemul optic;
se racordeaz sistemul de iluminat la reeaua electric [medicul efectueaz inspecia
pereilor vezicali];

se ofer medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni diferite [dac
examinarea continu cu cateterismul ureterelor];
se ofer eprubetele pentru recoltrile urinare, pentru urocultur sau examene biochimice,
biopstice;
pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa i transportat
n salon;
aici este aezat comod n pat, unde va sta n decubit dorsal, tar pern timp de 12 ore;
se administreaz la nevoie, calmante, antispastice;

nu necesit supraveghere
special.


4. Reorganizarea locului de
munc:

se arunc deeurile, iar instrumentele se spal cu o perie moale, cu ap i spun i
se cltesc sub jet, la robinet;
lentilele se terg cu ap i spun, depozitele se ndeprteaz cu o perie moale;
interiorul se cur minuios cu tampoane de vat montate pe portampon;
se insufl aer sub presiune, pentru ndeprtarea unor eventuale reziduri;

tuburile cistoscoapelor se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant -
Clorhexidin 5% [10 ml la 100 ml ap] = 30', sau prin sterilizare cu etilen dioxid
[n etuv];
sistemul optic se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant sau prin
pstrarea n vapori de formaldehid cel puin dou ore;
dup dezinfecie i sterilizare, toate instrumentele se aeaz n cutiile n
care se pstreaz
Incidente i accidente

accese febrile trectoare, frisoane, dureri lombare asemntoare cu colica
renal;
mici hemoragii produse spontan sau n urma sp lturii vezicale cu ap
CRl(i8);
ruptura de uretr, cu uretroragie; perfotaia vezicii urinare.

Atenie!
cistoscopia se execut n condiiile de
asepsie caracteristice interveniilor
chirurgicale;
sistemul optic nu se sterilizeaz prin fierbere sau autoclavare, fiinc se deterioreaz; se
sterilizeaz numai n soluie apoas de Glutaraldehid 2%, Cidex, vapori de formol sau de
etilenoxid;

nainte de ntrebuinare, se spal bine cu ap steril, pentru a se ndeprta urmele
substanelor sterilizante care sunt iritante, hemolitice.



Explorarea funcional a aparatului renal

Scopul explorrii funciei renale stabilete dac rinichiul satisface funciile n mod normal
sau nu; s se obin relaii asupra mecanismului perturbat calitativ i cantitativ.

Metode i mijloace de explorare a funciei renale
Activitatea rinichiului trebuie explorat pe trei direcii
principale:
analiza urinei;

examenul sngelui;

explorarea mecanismelor funcionale renale propiu zise glomerulare i tubulare.

Analiza urinei:
Examenul de urin poate furniza date asupra strii funcionale a rinichilor i asupra homeostaziei
organismului.
Examenul cuprinde:

un examen
macroscopic;
un examen
microscopic;
un examen
bacteriologic;
un examen fizico-
chimic.

1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate i ai cilindrilor din urin se face prin testul
ADDI S-HAMBURGER.

a] Pregtirea bolnavului:

se anun bolnavul cu o zi nainte de efectuarea probei;
se recomand regim tar lichide cu dou ore nainte;
dimineaa bolnavul este rugat s urineze, se noteaz ora exact, aceast urin se
arunc;
n acest moment bolnavul este rugat s rmn culcat de 100-180 minute;
bolnavul nu bea nimic n tot acest timp.

b] Pregtirea materialelor pentru recoltarea materialelor:
se pregtesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleai ca i pentru examenul
bacteriologic.

Recoltarea urinei:

dup 100-180 minute se face toaleta organelor genito- urinare
cu ap i spun;
se recolteaz ntreaga cantitate de urin i se msoar volumul;
se trimite la laborator notndu-se exact intervalul de timp ntre cele dou miciuni
i volumul urinei la a doua miciune.


d] Interpretare:
normal se elimin prin urin 1000 hematii/min i 1000-2000 leucocite/min.


Examenul sngelui:


Explorarea modului n care rinichiul i ndeplinete funciile sale se poate face urmrind
concentraia n snge a produselor de catabolism azotat, urmrind izotonia, izohidria.


2. Stadiul funciei renale de depurare a cataboliilor proteici

Pentru aceasta se determin:

ureea sangvin : valorea normal 20-40 mg%;

acidul uric: V.N.3-5 mg%;

creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%

3. Stadiul funciei renale de meninere constant a concentraiei ionilor. Aceast
funcie renal se apreciaz prin modificrile ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:

Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%; K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;

Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;

CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.

4. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face prin:

determinarea pH-ului sangvin - se recolteaz snge tar garou, pe heparin, n
condiiile de strict anaerobioza, n seringi perfect etane. V.N.=7,30- 7,40;
determinarea R.A.
se recolteaz l0ml snge pe 50 mg oxalat de potasiu, eprubeta va fi foarte bine
nchis pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat n plasm
.V.N.=53-75 voi. CO2/100ml snge sau 27 mEq/1. Scderea sub 50% arat o
stare de acidoz, creterea peste 75% vol.% reprezint alcaloz. Ph-ul i R. A.
[rezerva alcalin] se determin mai exact la aparatul Astup. n acest aparat se
recolteaz snge capilar n condiii de anaerobioz, n tuburi heparinizate livrate
odat cu aparatul.


II. Exporarea mecanismelor funcionale propiu-zise

Se efectueaz cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumul de plasm [n ml]
depurat de o substan n unitatea de timp [1 minut].

Se calculeaz dup formula: OUxV/P U= concentraie urinar [mg/ml]; V= volumul
urinar [ml/minut]; P= concentraie plasmatic a substanei [mg/ml],




III. Fluxul plasmatic renal

Este volumul de plasm care perfuzeaz cei doi rinichi n decurs de 1 minut. Se
determin cu ajutorul Clearence-ului, acidului paraminohipuric [P.A.H.] care este
eliminat integral de ctre glomeruli i tubi la o singur trecere prin rinichi. Clearence-ul
P.A.H. se efectueaz prin
perfuzarea P.A.H. n mod continuu.
Determinarea concentraiei se face fotometric i are V.N.=500-700 ml/minut.


IV. Explorarea filtratului glomerular

Se face prin msurarea unor substane ca: creatinina endogen sau insulina exogen
care se elimin prin filtrare glomerular. Creatinina se elimin prin urin, prin filtrare
glomerular tar s mai fie reabsorbit sau secretat de tubi.


a] Pregtirea bolnavului:

se anun bolnavul cu o zi nainte s mnnce n dimineaa examinrii i s stea
culcat n pat 12-h peste noapte i n tot timpul examenului;

naintea probei se dau bolnavului
400-500 ml ap. b] Efectuarea
recoltrii:

la ora 7 dup ce bolnavul a terminat de but apa, va urina;

prima urin se arunc;

bolnavul va bea 300 ml ceai nendulcit sau ap;

se va culca, apoi se va trezi i va urina din nou;

aceast urin, se pstreaz i se msoar volumul;

se recolteaz 5 ml snge prin puncie venoas, dup care bolnavul urineaz nc
odat; se msoar volumul urinei;

se consemneaz greutatea i nlimea bolnavului;
din cele dou emisii de urin se trimit la
laborator 10 ml mpreun cu sngele
recoltat pentru determinarea creatininei.

c] Interpretare:

V.N. este de 140 ml/minut.



PREGATIREA PREOPERATORIE


Scop

Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major
de prevenire a infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia
postoperatorie.
Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul pielii (incizie):
la distan (naso-faringian i vezic urinar)

Reducerea posibilitilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de
antiseptic.Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare
recente ori vindecate parazii externi, posibiliti de alergie

Pregtirea fizic i psihic a pacientului
* Pacienilor ajuni la secia de chirurgie trebuie s li se asigure confort
fizic i psihic. Pacienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama
interveniei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de
durere, de moarte.
* Asistenta medical are obligaia ca prin atitudinea i comportamentul ei s
nlture starea de anxietate n care se gsete pacientul nainte de operaie :
- s l ajute s-i exprime
gndurile,grijile , teama;
- s i insufle ncredere n
echipa operatorie;
- s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala
de operaie, n preanestezie, cum va fi aezat la masa de operaie,
cnd va prsi patul, cnd va primi vizite;
- s l asigure c va fi nsoit i ajutat .



* Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism,
siguran i promptitudine la solicitrile tuturor pacienilor, nct acetia
s capete ncredere n serviciul n care a fost internat.

* Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dur dar nici cu
slbiciune, binevoitoare, dar i autoritar, va reui, cu siguran, s
inspire pacienilor ncredere.

Dac:
ea nu va dovedi rbdare, pricepere, n conducerea unei discuii de nceput,
menit s ncurajeze bolnavul







PREGTIREA PENTRU OPERAIE




Rolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea_
infeciilor nosocomiale.
Se face n funcie de timpul avut la dispoziie i de starea general a pacientului




A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT



IN ZIUA PRECEDENTA

REPAUS ;
- regimul alimentar s fie uor digerabil i cu consum de lichide pentru
meninerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea
setei i acidozei postoperatorii.

Alte pregtiri pentru intervenie:
- antibioterapice cnd se anticipeaz apariia unei infecii postoperatorii,
- splturi vaginale repetate cu antiseptice pentru infecii ginecologice.
- spltura gastric n intervenii laborioase pe stomac


IN SEARA ZILEI PRECEDENTE

Pregtirea pielii
- se face baia general, la du (dup clisma
evacuatoare) : splatul prului, toaleta
buco-dentar, toaleta nasului ;
- se verific regiunea inghinal, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fr lac de
unhii), picioarele, spaiile interdigitale.

Cu un aparat de ras propriu se rade prul ct mai larg n funcie de zon, ct mai aproape
de momentul interveniei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaiilor
cutanate i se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras , aplicnd apoi pansament
antiseptic uscat. (n unele cazuri se pot folosi creme depilatoare).

Pregtirea tubului digestiv :
- clism evacuatoare (cu excepia
interveniilor pe colon), nu se dau
purgative se face du dup clism;
- alimentaie lejer : sup de legume, buturi dulci sau alcaline.



IN ZIUA INTERVENIEI

bolnavul nu mai bea, se face eventual o clism cu 4 ore naintea interveniei, se
ndeprteaz bijuteriile,
se ndeprteaz proteza dentar care se pstreaz n
cana cu ap, se rebadijoneaz cu un antiseptic colorat
regiunea ras.
se mbrac pacientul cu lenjerie curat, n funcie de intervenie;
se pregtesc documentele : foaia de observaie, analize, radiografii, care
vor nsoi pacientul.


Transportul bolnavului n sala de operaie

* Se face numai nsoit de asistenta medical, care are obligaia s predea pacientul
asistentei de anestezie, mpreun cu toat documentaia i alte observaii
survenite ulterior i foarte importante pentru intervenia chirurgical.

* Transportul se face cu un brancard, pat rulant, crucior n funcie de boal i
bolnav.

* Bolnavul trebuie aezat confortabil i acoperit .

n sala de preanestezie

* se verific regiunea ras i se noteaz eventualele escoriaii (eczeme,
intertrigo etc.);
* se verific starea de curenie : regiunea inghinal, ombilicul, axilele,
spaiile interdigitale, unghiile;
* se verific dac s-a ndeprtat proteza dentar;
* se pregtesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;
* instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, dup caz, se golete vezica
urinar) de ctre asistenta de sal, dup splatul chirurgical al minilor,
mbrcatul cu echipament steril, cmp steril n zona genito urinar.




n sala de operaie

* se execut ultima parte a pregtirii pacientului :
* se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie,
* monitorizarea funciilor vitale, obinerea unui abord venos (branul, cateter)
n funcie de intervenie i de pacient,
* pregtirea cmpului operator,
* badijonarea cu alcool i curirea pielii de antisepticul anterior;
* badijonarea cu tinctur de iod (sau alt antiseptic colorat) se face ncepnd cu linia
de incizie, de la centru ctre periferie i se termin cu zonele septice.
* ajut la instalarea cmpului steril textil ( acesta este rolul medicului, dar poate fi
i rol delegat pentru asistenta medical);


B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT

este obligatorie efectuarea a dou toalete generale la pat, n 24 de ore (dac
este posibil, cu spun antiseptic)
n rest, pregtirea este aceeai ca pentru pacientul independent


C. PREGTIREA PACIENTULUI N URGENE CHIRURGICALE

Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziie, pregtirea pacientului se face n acelai
timp cu pregtirea slii i a chirurgilor pregtirea const n:
splarea cu ap cald i spun, numai a
zonelor cu risc raderea, cu atenie, pentru
a nu provoca escoriaii badijonarea zonei
cu un antiseptic colorat
evantualele plgi prezente se vor pansa i se vor proteja
foarte atent golirea coninutului gastric, prin spltur
gastric (dac este cazul)


ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE

* n general, pentru pacient nu exist intervenie chirurgical minor", o operaie
fiind o experien nou, pe care o triete bolnavul.

* Teama i face pe unii pacieni s refuze operaia, sub pretextul c ar dori s mai
ncerce cu tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentru rezolvarea
unei probleme personale.
* n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere.
Aceasta se realizeaz prin:
- modul de a vorbi cu pacientul
- asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne
- exemple de reuit a unui operat cu aceeai intervenie meninerea
calmului, antrennd i vecinii de salon







INGRIJIRI POSTOPERATORII



SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI

Este sarcina fundamental a asistentei medicale. Supravegherea este permanent, n
vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor postoperatorii.
Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng
elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici
modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul prescris,
evitnd iniiativele personale, fr a ine cont de responsabilitile celorlali membri ai
echipei.


Instalarea bolnavului se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi
curat, bine aerisit, linitit, n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura
excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do oxigen
montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie. Patul
va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul, salteaua va
fi antiescar.

Elemente de suprave gheat
Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor
complementare.

Date clinice:

Aspectul general al operatului:
- culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza
- coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei
- starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i
picioarelor starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-
indic starea de
- hidratare a operatului

- starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem
exprim o complicaie chirurgical (hemoragie intern, peritonit
postoperatorie etc.)

Diferii parametri fiziologici

Tensiunea arterial se msoar ori de cte ori este nevoie n primele dou ore dup
operaie din 15 n 15 minute, din 30 n 30 de minute n urmtoarele ase ore i din
or n or pentru urmtoarele 16 ore notnd datele n foaia de reanimare.
Pulsul se msoar la 10-15 minute urmrind frecvena, ritmicitatea, amplitudinea
care se noteaz. n cazul n care apar modificri ale pulsului, bradicardie sau
tahicardie, se va sesiza medicul reanimator.

Respiraia : se noteaz frecvena, amplitudinea, ritmicitatea i se sesizeaz,
deasemenea, medicul n caz de tuse sau expectoraie. Astzi datorita PIPEI MAYO,
lsate pn la apariia reflexelor i pe care operata o elimin cnd se trezete,
nghiirea limbii este imposibil (asist.med. nu tb.s fie tentat s o repun pentru
c deranjeaz bolnavul).
Cea mai mic modificare a respiraiei va fi semnalat anestezistului, care, n funcie
de caz , va indica o aspiraie pentru a ndeprta mucozitile din faringe sau va
recomanda administrarea de oxigen.
Temperatura se msoar dimineaa i seara i se noteaza n F.O.


Pierderile lichidiene sau sanguine

Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material
plastic.Cele mai multe operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si
sondelor destinate evacuarii urinei.
Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop
care prezinta un orificiu cu diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren
sau sonda.
Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni
infectia urinara ascendenta.In urinare se introduce o solutie antiseptica care sa
aibe si efect deodorant.

Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul
neobstruat de peretii sau fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului
urinar.
Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin
sonda de drenaj.
Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales
plastica
Scaunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n
cazul n care nu apar gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul
nu este spontan, se face o clism evacuatoare.

Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarece n cazul n care este abundent,
poate antrena pierderi de ap importante.

Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas,
alimentar, sanguinolent)

Pierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte.



Efectuarea pansamentului in jurul drenurilor

Se protejeaza pielea cu un strat de vaselina(in caz de excretie abundenta).
Pansamentul va fi aplicat de jos in sus si apoi o compresa de tifon de sus in jos,astfel
incat drenul sa ramana in centrul pansamentului
Fixarea se va face cu o bucata de tifon cu un orificiu prin care sa treca drenul,lipita de
jur-imprejur cu leucoplast

Urmarirea excretiei urinare
Se supravegheaza culoarea si aspectul excretiei(ptr a depista aparitia de sange sau
puroi)

Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin drenuri cat si cantitatea
care excretata pe cale naturala

Mobilizarea bolnavului

Pentru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat mai
precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile

Aplicare masurilor igienice

Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute
in stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale)
Se va aerisi permanent saloanele

Prevenirea complicatiilor
Dupa operatiile urologice poate aparea :febra urinara.o complicatie specifica,care
se manifesta prin febra ridicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera
antibiotice.
Bolnavilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si
antibiograme pentru aplicarea tratamentului.
In cazul supuratiilor se vor efectua periodic recoltari de secretie de la nivelul
drenurilor pentru culturi si antibiograme







CAPITOLUL IV


Material si metode folosite pentru ntocmirea planului de ingrijire a
bolnavilor cu Colica Renala
Pentru ntocmirea prezentei lucrri am luat n studiu 3 cazuri de pacieni cu
diagnosticului medical de Colica Renala care au fost internai n secia de
Urologie a Spitalului Judeean Galati.

Acetia sunt:

- nume L.G., vrsta 35 ani, sex M
- nume V.L., vrsta 45 ani, sex M
- nume B.M., vrsta 66 ani, sex M

Acestor pacieni le-am acordat ngrijiri autonome i delegate pe toat
perioada spitalizrii n concordan cu nevoile noi alterate.

Am participat la tratamentul impus de aceast afeciune, reuind s-mi
nsuesc n bun parte conduita i terapeutica corespunztoare

Am folosit ca materiale de documentare Foaia de Observaie clinic a
pacienilor amintii, cri de specialitate i Nursing.

La nceput am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparintorii
acestuia, echipa de sntate, din Foia de observaie

Acestea le-am analizat, interpretat grupndu-le pe cele 14 nevoi fundamentale.

Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum i
obiectivele, interveniile autonome i delegate pentru fiecare obiectiv de
comun acord cu pacientul.












CAZUL I



































L.G. in varsta de 35 de ani ,din Galati se prezinta la Spitalul Judetean Galati ,sectia
Urgente,in data de 17.12 2013, acuznd: durere lombara unilaterala,durere in hipocondru
drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faa intern a
coapsei drepte,,greaa,vrsturi,transpiraii abundente.paloare si uoara tahicardie.
Este examinat de medicul de Garda i repartizat la secia de Urologie a
Spitalului Judetean Galati,
1.CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoile
lui de dependen i interdependena.



1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale

NUME, PRENUME: L.G
DATA NATERII: 10.04.1976
VRSTA: 35 ani

RELIGIE-ortodoxa

STARE CIVILA-casatorit,nu are copii

DATA INTERNARII : 17.02 2010

SECTIA: UROLOGIE sal-502

MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: COLICA RENALA
ADRESA: Galati
OCUPAIA: SOFER
CULTURA-12 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: decedat prin blocaj renal
tata: paralizat pe baza AVC

ANTECEDENTE PERSONALE:

- fractura antebrat drept+interventie
chirurgicala -Hepatita B remisa
- Suspect hernie de disc

CONDIII DE VIA I MUNC:bune
OBICEIURI DE VIA:

- consumator de alcool ocazional,
tutun, cafea
- depune efort fizic moderat

- alimentaie mixt; prefer carnea de porc, pasre, produse lactate, dulciuri,
fructe, n special merele

ALERGII:

- nu cunoaste

TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-
administrate ocazional


GREUTATE: 70kg

INLIME:1,68m

RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: familia (sotia) rudele i prieteni.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are
proteze, nu este allergic, Litiaz renal dreapt cu hidronefroz gradul II. Infecie
urinar




2. DATE VARIABILE
a) Date fizice (n momentul internrii)
- Temperatura:
38,2
0
C
- T.A. : 140-80
mm Hg
- Puls:100pulsaii/minut
- Respiraie: 17 respiraii/minut
- Diureza: 1100 ml/24h
- Scaun: 1 scaun/zi
- G = 70 kg
- =1,68 m

b). Date psiho-sociale

- apetit: sczut
- somn agitat, ntrerupt din cauza
durerii
- poziia bolnavului este antalgica, ghemuit
- faa exprim durere, tristee, ochi ncercnai
- dureri colicative renale la miciune, datorit eliminrilor de
calculi renali
- capacitatea de comunicare pstrat

- pacientul este contient, orientat
temporo-spaial
- oboseala este pregnant
- are o uoar stare depresiv, anxioas


ISTORICUL BOLII: Circumstane de apariie: boala dateaz de aproximativ doi ani.
Criza actual debutnd brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la
antispasticele i antialgicile obinuite (Scobutil, Papaverin, Algocalmin),disurie si de
hematurie


Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de dependenta si
a surselor de dificultate

1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Problema-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra
moderata
Obiectiv-in decurs de 24h sa se atenueze tahicardia
Diagnostic de nursing-tahicardie tranzitorie legata de hipertermie caracterizata prin
batai accelerate ale cordului


2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema-alimentatie si hidratare inadecvata prin
deficit
Obiective- pacientul s aibe trei mese /zi
-s bea 2000 ml lichide n 24h
-pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic i acido bazic n decurs de 24h
Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin
refuz alimentar
Problema-greata si varsaturi
Obiective-pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de
24h -pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in
48h
Diagnostic de nursing-greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin
greturi si varsaturi

3 NEVOIA DE A ELIMINA

Problema-alterare confortului legata de durere vie la
urinare;disurie,polakiurie
Obiective-pacientului s i se uureze durerea in cel mult 72h
-sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim
48h -prevenirea complicatiilor

Diagnostic de nursing-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor
uretrali caracterizata prin dureri la mictiune

Problema-potential de deficit de volum lichidian
- legat de varsaturi si transpiratii
- potential de alterare a nutritiei prin deficit
- legat de greata si varsaturi
Obiective-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
- sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h
Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin
refuz alimentar
4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

Problema-alterarea confortului din cauza durerii lombare
Obiective-in decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri

Diagnostic de nursing-diminuarea mobilitatii fizice datorata pozitiei antalgice provocata
de durere

5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI
Problema-incapacitate de a-se odihni

Obiective- pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6
- 8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile

- pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din
primele 3 zile de la internare.
Diagnostic de nursing-alterarea modului de somn provocat de durere si mictiunii
frecvente

6 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
Problema-febra moderara-38,2*C
Obiective-pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h
- prevenirea complicatiilor pe toata durata spitalizarii si dupa aceea

Diagnostic de nursing-alterarea potentiala a temperaturii corpului(a termolegrarii)
datorata posibilei infectii urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite
normale

7 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema- anxietatea
Obiective-Pacientul s beneficieze de siguran fr accidente.
- Pacientul s beneficieze de siguran psihic pentru nlturarea strii de anxietate
pe toat perioada spitalizarii

Diagnostic de nursing-durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

8 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Problema-deficit de cunostinte

Obiective- pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii
- pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi

Diagnostic de nursing-insuficienta cunoasteri a modului sanatos de viata caracterizat
prin remisia litiazei
APLICAREA IN PRACTICA

PROBLEM

A OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

recoltarea sangelui

pentru:hemoleucograma,vsh,si

Crearea unor conditii de probe biochimice Pacientul este multumit

confort optime pentru
-se prezint colegii de salon
ASAT,ALAT,uree de salon,s-a adaptat

Internarea i diminuarea stresului serica,creatinina serica,potasiu statutului de pacient

instalarea suferit la internare si -se aduce la cunostinta seric,glicemie,colesterol,,calciu destul de repede.

pacientului n adaptarea pacientului in regulamentul de ordine interioara seric,fosfatemie,rezerva Pacientul este pregatit

salon si mediul spitalicesc -se explic ce are de facut in alcalina. pentru recoltarea

pregtirea vederea recoltarii produselor de -recoltarea urinei pentru: probelor de laborator

pentru laborator si pregatirea pentru Calciurie,fosfaturie,uricozurie,

recoltare investigatii oxalurie,cistinurie,citraturie,ma

Efectuarea corecta a gneziurie,natriurie,uree si

recoltarii creatinina urinara

-examen sumar de urina:volum

de urina pe 24/h,pH-

urinar,densitatea

urinara,prezenta

leucocituriei,hematurie,cristalur

ie

-urocultura-cu antibiograma



-incurajez pacientul sa stea in Tahicardia s-a

In decurs de 24h sa se repaus la pat pana la clarificarea ameliorat,pacinetul

atenueze urinei,normalizarea pulsului -se supravegheaza functiile prezinta un puls de

1 Tahicardie tahicardia,pacientul sa -aerisesc salonul vitale si 90pulsatii/minut

tranzitorie aibe o stare de bine. -asigur un climat linistit vegetative,puls,tensiune,temper Stare pacientului e

-se pune la dispozitie ,din bagajul atura stabila si el prezinta o

propriu pijama lejera,care sa nu stare de bine

stanjeneasca circulatia TA=140/80mmHg

-masor pulsul la artera radiala,la Puls=90pulsatii/min

interval de 1h,dupa ce asigur

repausul fizic si psihic al

pacientului 15 minute



Pacientul sa revina la o
-asigur un climat de 18*-20*C in -administrez


temperatura normala de Dupa administarea

36-37*C in decurs de salon antipireticAlgolalmin1 fiola medicatiei pacientul

72h -asigur imbracaminte lejera de 2 ml i.v diluata cu NaCl prezinta o usoara

2 -sterg fruntea pacientului de 0.9% 8ml ameliorare,temperatura

Febra Prevenirea complicatiilor transpiratie, -administrez antibiotice pentru fiind in usoara scadere
moderara- pe toata durata -aplic comprese cu apa la infectia urinara iar la sfarsitul primei

38,2*C- spitalizarii si dupa aceea temperatura camerei pe brate si pe Ciprofloxacin 1 fiola 500mg zile este de 38*C

picioare la 12h iv










Explic



pacientului importanta Asigur alimentare Pacintul nu prezinta o

alimentatiei pe cale orala parenterala,perfuzabil cu 2 stare de hidratare fizica

3 Pacientul sa se poata

Asigur un climat optim flacoane de 500mg,Glucoza de satisfacatoare

Alimentatie si alimenta si hidrata singur

Rog pacientul pe lng ceaiul de 10% si 2 flacoane de 500 mg El refuza in continuare

hidratare fara dificultate in decurs diminea pe parcursul zilei s de NaCl de 0,9% alimentarea orala fiind

inadecvata de 48h consume nc 2000-2500 ml lichide Ritmul de administrare este de necesara continuarea

prin deficit n special ceai din cozi de ciree 60 picaturi/minut alimentatiei parenterale

Pacientul accepta sa

consume un pahar cu

ceai.

4 Pacientul sa nu mai -Asez pacientul in pozitie sezand la
Administrez
Dupa administrarea

Potential de prezinte greata si marginea patului si ii ofer si sustin medicatiei pacientul

alterare a varsaturi in decurs de tavita renala Metroclopramid 1 fiola i.m prezinta o stare de

nutritiei prin 24h -Ofer pacientului un pahar cu apa greata usor

deficit-legat pentru cladirea gurii ameliorata,iar volumul

de greata si Pacientul sa beneficieze -Incep rehidratarea orala incet cu lichidian eliminat prin

varsaturi de o dieta lichide reci in cantitati mici varsaturi s-a ameliorat

corespunzatoare in 48h usoar.

Spre seara el prezinta o

stare de voma

permanenta,fiind

necesara chemarea

doctorului de garda






5 Rog
pacientul s-i
goleasc
Alterarea Pacientul s beneficieze
vezi
ca urinar naintea culcrii; Somnul pacientului este
confortului de somn att calitativ, -Identific prin discuii cu pacientul in continuare perturbat
ct i cantitativ, s care este cauza insomniei i mi din cauza durerilor si a
doarm 6-8h fr spune c nu doarme din pricina mictiunilor frecvente.
ntrerupere n durerii, nu se poate acomoda cu In decurs de 24 h a
aproximativ 3-4 zile somnul n spital; reusit sa adoarma 4h
-Inv pacientul tehnici de
Administrez Diazepan
fara intrerupere,dar
6 Incapacitate relaxare; somul era agitat
de a-se odihni Pacientul s beneficieze - asigur odihna i linitea; nainte de culcare cu 30 minute
de confort fizic i psihic -Creez condiii optime de somn,
pentru a se odihni bine prin schimbarea lenjeriei patului i
din primele 3 zile de la ntinderea ei, aerisirea salonuluI
internare






7 In decurs de 24h -Asigur pacientul ca durerile se vor -Administrez antispastice Pacientul prezinta o
Alterarea pacientul sa nu mai aibe diminua Nurofen400mg usoara ameliorare a
confortului dureri -sfatuiesc sa-si gaseasca o pozitie durerii,dar trecatoare,ea
din cauza antalgica revenind in intensitate la
durerii sfarsitul zilei
lombare




8
Pacientul s
beneficieze -Calmez pacientul si il asigur de

Anxietate- de siguran fr evolutia favorabila a bolii sale Pacientul este

stres in accidente. - explic ca durerea este trecatoare neincrezator asupra

legatura cu Pacientul s beneficieze si odata cu eliminarea calculilor nu -se supravegheaza functiile evolutiei bolii,el isi

necunoasterea de siguran psihic o va mai avea. vitale si vegetative pune toate sperantele in

evolutiei bolii pentru nlturarea strii - aduc la cunostinta regimul hidric personalul medical,dar

de anxietate pe toat care trebuie sa il respecte dupa este speriat din cauza

perioada spitalizarii externare pentru o evolutie durerilor care nu

favorabila a bolii si prevenirea cedeaza

recidivelor





Pacientul s acumuleze

-
Explorez
nivelul de cunotine
al


pacientul
ui privind boala

noi cunotine, pe tot - modul de manifestare, msurile Din respect fata de

parcursul spitalizrii preventive i curative, modul de personalul

9 participare la intervenii i procesul medical,asculta ce i se

Deficit de de recuperare; spune,dar se observa ca

cunostinte Pacientul s -Verific dac a neles mesajul nu este receptiv fiind

dobndeasc atitudini, corect i dac i-a nsuit noile intrerupt de episoadele

obiceiuri i deprinderi cunotine; de durere si voma

noi -S aib un mod de via raional;

- s-i mreasc rezistena organi-

smului prin consum de fucte,


legume i activitate n aer
liber

10
Pacientul s
aib -
Expli
c pacientului c trebuie s
La indicaia
medicului Pacientul prezinta in

Eliminare
miciuni
spontane n 48
existe
o relaie ntre nevoia de a administrez diuretice continuare urinari dese

urinar h. bea, a mnca, elimina, pentru a-i (Furosemid) 1 fiola in cantitati mici,culoarea

insuficient n putea stabili propriul orar de adminiatrate i.v mictiunilor fiind foarte

calitate i ingestie i eliminare; transpatenta si densiate

cantitate - Inv pacientul poziia corect scazuta

pentru uurarea miciunii i golirea


complet a vezicii
urinare


PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului -notez medicatia administarta si starea bolnavului



EVALUARE FINAL CAZ I


n urma interveniilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele:
Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic vrsturile nu mai persist;

n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiile si riscurile
care pot surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuilui
ureteral

Se externeaz n stare VINDECATA, reuind s aibe miciuni spontane, s-i goleasc
complet vezica, s nu mai fie anxios, avnd un vocabular de cunotine bogat despre
boala sa, cu metode profilactice i curative, pe care le va aplica n practic.

Educatia pentru sanatate la externare: regim alimentar echilibrat;
- consum de lichide: 15-2litri/zi

- evitarea efortului fizic, frigului i umezelii; meninerea unui pH urinar: 6-6,5;

- tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverin, Scobutil compus la nevoie; control n
policlinic.

REGIMUL CONSTA IN :
ALIMENTE PERMISE -carne de vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,uleiuri
vegetale,faina,paste fainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boabe,sparanghel,tarte cu
fructe,creme gelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi gazoase

ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA -lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe
zi),cartofi,fasole
verde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pepene,portocale,mandarine,strugu
ri,dulceturi

ALIMENTE INTERZISE

-maruntaie(ficat,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume uscate,fructe
uscate,piersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute cu
lapte,ciocolata,cacaua,alcooluri tari,piper,ardei,mustar

DIUREZA

-se va mentine o diureze de peste 1500ml/24h

TRATAMENT IN STATIUNI









CAZUL II


































Pacientul V.L cu repetate colici renale n antecedente s-a prezentat in Policlinica la
Camera Urologie in data de 23.02 2011 fiind programat pentru internare si interventie
chirurgicala.
Este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin,
dezinfectante urinare.,dar durerile n regiunea lombar au persistat.














1 CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile
de dependenta si de independenta ale acestuia.

1. Date stabile generale si individuale

NUME V PRENUME L
VRSTA: 45 ani
RELIGIE-ortodoxa

STARE CIVILA-casatorit,1 copil
ADRESA: Galati
OCUPAIA: COMERCIANT
CULTURA-12 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: nu cunoaste
tatl: ciroza hepatica
ANTECEDENTE PERSONALE:
litiaza renala
purtator de dublu JJ de 8mm
MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate pe baza durerilor colicative n
regiunea lombar, cu iradieri spre organele genitale i faa intern a coapsei, disurie,
astenie, adinamie, retentie de urina

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de
grad II
MEDICUL CARE TRATEAZA-Medic Primar HORATIU SORIN
CONDIII DE VIA I MUNC: bune
OBICEIURI DE VIA:
alimentaie mixt; prefer carnea de porc i de pasre
consum o cafea pe zi
fumeaz 10 igri pe zi,
consum alcool ocazional.
ALERGII:
nu cunoaste

TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-
administrate ocazional

GREUTATE: 75 kg

INLIME:1,98m
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere:. soie i un copil, locuiete ntr-o
cas corespunztoare.

RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are
proteze, nu este alergic,poarta ochelari



Date variabile



a.Date fizice (n momentul internrii)

Temperatura: 36
0
C
T.A. : 125-80 mm Hg
Puls: 80 pulsaii/minut
Respiraie: 16 respiraii/minut
Diureza: 600 ml/24h
Scaun: 1 scaun/zi
G = 75 kg
=1,98 m

b. Date psiho-sociale
apetit: sczut
somn agitat, ntrerupt din cauza durerii poziia bolnavului este ghemuit
faa exprim durere,
agitaie, ochi ncercnai, privire anxioas
dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale i faa intern a
coapsei; capacitatea de micare bun
pacientul este contient, orientat temporo-spaial oboseal, anxietate


ISTORICUL BOLII: - pacientul cu repetate colici renale n antecedente,este purtator
de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin, dezinfectante
urinare.Au persistat durerile n regiunea lombar i a fost trimis la spital pentru
internare

In urma investigatiilor efectuate s-a stabilit localizarea calcului de 3,5cm in bazinetul
rinichiului drept,si pacientul este proogramat la interventie chirurgicala peste 3
zileNEFROLITOTOMIE PERCUTANATA de la internare


PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR


Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta,se
pot defini problemele pacientului si se poate pune Diagnosticul de nursing

1. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema--perturbarea alimentatiei
Obiectiv-pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare
Diagnostic de nursing-dificultatea pacientulul de a se alimenta corespunzator
regimului impus de boala

2. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si hidronefroza
Obiectiv-pana la externare pacientul sa beneficieze de o eliminare adecvata cantitaiv si
calitativ
Diagnostic de nursing- alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor
uretrali caracterizata prin dureri la mictiune si hidronefroza de grad 2 a rinichiului drept

3. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Problema -alterarea confortului
Obiectiv-in decurs de 4-6h pacintul sa se poata misca liber sa nu mai prezinte durere
Diagnostic de nursing-alterarea confortului datoratata durerii calcului renal
manifestata prin greutate in deplasare

4. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Problema -perturbarea somnului
Obiectiv-In 24-48h pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ
Diagnostic de nursing-perturbarea calitatii somnului,datorata durerii hipogastrice
manifestata prin treziri frecvente

5. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema - durere
- anxietate
Obiectiv-Pacientul sa prezinte o stare ameliorata ,sa nu mai aibe durere in 2-4h
Diagnostic de nursing-alterarea echilibrului sanatatii,datorat durerii manifestat prin
anxietate si teama

6. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Problema -ignoranta
Obiectiv-- pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa cu care s
poat da informatii pe tot parcursul spitalizarii cat si dupa aceea
Diagnostic de nursing ingnoranta fata de respectarea regimului medical,manifestat
prin evolutie nefavorabila a litiazei renale.
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE


-prezint colegii de salon
Recoltarerecoltarea sangelui Pacientul este

pentru:hemoleucograma,vsh,si probe multumit de salon,s-
Crearea unor -aduc la cunostinta biochimice ASAT,ALAT,uree a adaptat statutului

conditii de regulamentul de ordine serica,calcemie,magneziu de pacient destul de
confort optime interioara seric,potasiu seric, repede.

Internarea si instalarea pentru -explic ce are de facut in -TGO,TGP Pacientul este

pacientului in salon diminuarea vederea recoltarii produselor de -glicemie,grup, pregatit pentru

stresului suferit la laborator si pregatirea pentru -colesterol recoltarea probelor

internare si investigatii -sumar de urina de laborator

adaptarea -urocultura cu antibiograma

pacientului in -pregatesc pacientul pentru EEG S-au recoltat probele
mediul spitalicesc -pregatesc pacientul pentru pentru laborator

examenul ecografic -se asteapta

Efectuarea -pregatirea pacientului pentru C.Ta rezultatul analizelor
corecta a produselor biologice -s-a efectuat EEG

recoltarilor -s-a efectuat

ecografia renala

simpala

-s-a efectuat C.T



Starea generala a Masurarea si -se masoara P=80pulsatii/min

bolnavului notarea functilor puls,temperatura,tensine,respir TA=125/80mmHg

vitale si atie si se noteaza in Foaia de Respiratii=16/respira
vegetative Observatie tii/min

-masor functiile vitale si Diureza=1200/600ml
vegetative dimineata si seara =24h

Temperatura=36C

Pana la externare -servesc pacientul cu ceai Pacientul accepta sa
pacientul sa-si caldut usor indulcit consume lichide,dar
Perturbarea alimentatiei redobandeasca -insotesc pacientul in sala de nu are pofta de

pofta de mancare mese si ii tin companie mancare

-il asigur de calitatea

alimentelor si de importanta

consumarii lor

Pana la externare -rog pacientul sa stea in repaus -administrez antispastice Pacientul nu mai

pacientul sa la pat pe toata durata durerilor ca;Rowalinex capsule din 4/24h prezinta dureri la

Alterare confortului beneficieze de o -aplic comprese umede calde -medicatie diuretica:Furosemid urinare,dar cantitatea
legata de durere eliminare pe zona maxima de 1fiola de 2ml la 6h i.v de urina eliminata nu
vie,disurie si adecvata cantitaiv durere(hipogastru) -medicatie analgezica este corespunzatoare
hidronefroza si calitativ -asigur suportul psihic al -Algocalmin 2ml dizolvat in 0,8ml

pacientului sol de Na Cl de 0,9% ,1 fiola la 6h

-incerc sa-l linistesc







In urma analizei calcului extras s-a descoperit ca la baza acestuia sta acidul-uric Pacientului ii este adus la cunostinta regimul care trebuie
sa il respecte pentru prevenirea complicatii


REGIMUL

ALIMENTE INTERZISE
-carne de purcel,vitel,vanat,mezeluri,maruntaie,sardele,pastravi,icre,legume uscate,cafea,ceai
rusesc,tuica,rom,coniac,piper,mustar,ardei
ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA
-carne de pasare,berbec,vaca,sunca(fiarta)somom,raci,ciuperci,conopida,supe de carne,cacao,ciocolata,vin diluat,bere
ALIMENTE PERMISE
-branza de vaci,cas,unt,smantana,ulei vegetal,malai,faina alba.macaroane,taietei,gris,oua de gaina,gelatina,morcovi,ceapa,salata
verde,castraveti,ridichi,rosii,vinete,mere,pere,caise,struguri,capsuni.ceaiuri de tei,musetel,cozi de cirese,matase de porumb
DIUREZA
-trebuie mentinuta la peste 1500ml/24h
STATIUNI INDICATE -Cacilata,Borsec,Covasna,Olanesti
SE INDICA
-1-2 lamai pe zi timp de 10-15 zile lunar






EVALUARE FINALA CAZ II


Pacientului i se scoate tubul de nefrostoma dupa 4 zile de la interventie
Dupa scoaterea tubului si in urma ecografiilor rezulta ca pacientul nu mai prezinta
Hidronefroza,ambii rinichi functioneaza la parametri normali

n urma interveniilor acordate pacientului de-a lungul celor cinci zile, am observat
urmtoarele:

n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoate complicaiile i
riscurile n urma nerespectrii regimului alimentar
pacientul este hotarat sa acumuleze cunostinte despre boala sa si sa previne
recidivele
Pacientul se externeaza a 10 zi de la internare vindecat si cu urmatoarele
recomandari:

- respectare regimului impus de litiaza urica
- evitare efortului fizic
- evitarea umezelii si a frigului
- control in policlinica peste 6 luni
CAZ III


































Pacientul B.M in varsta de 66 ani se prezinta la Spitalul Judetean Galati,la Sectia Urgente
acuzand: dureri violente n flancul stng i fosa iliac stng, cu tulburri la miciune,
greuri, stare de ru general. Se suspect o colic renal stng, motiv pentru care se
interneaz n spital, pentru precizarea diagnosticului.


CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile
de dependenta si independenta ale acestuia


1 DATE STABI LE Date stabile generale si individuale

NUME, PRENUME: B.M
DATA NATERII: 13.02.1945
VRSTA: 66ani
RELIGIE-catolic
NATIONALITATE-maghiara
STARE CIVILA-casatorit,4 copii
ADRESA: Galati
OCUPAIA: PENSIONAR
CULTURA-6 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: cardiaca
tatl: hipertensiune arteriala
ANTECEDENTE PERSONALE:
n copilrie a avut rujeol,
n 1955 apendicectomie.
colici renale in urma cu aproximativ 5 ani
MOTIVUL INTERNARII
tratament de specialitate ,dureri colicative n flancul stng, cu iradiere spre
organele genitale i faa intern a coapsei, greuri. Balonri.
MEDICUL CARE TRATEAZA-MEDIC PRIMAR-ION FARCAS
DIAGNOSTIC LA INTERNARE- Colic reno-uretral
OBICEIURI DE VIA:
alimentaie mixt; prefer carnea de porc, afumturile, grsimile, dulciurile,
fructele nu consum toxice.
Ritm de via: normal.
ALERGII:
nu cunoaste
TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-
administrate ocazional
GREUTATE: 62kg
INLIME:1,55cm
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: sotia si cei 4 copii.

RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: AB IV Rh pozitiv, are proteza
dentara,nu prezinta deficiente senzoriale,nu poarta ochelari

DATE VARIABILE


a).Date fizice (n momentul internrii)

- Temperatura: 36,6C
- T.A. : 130-70 mm Hg
- Puls: 84pulsaii/minut
- Respiraie: 18 respiraii/minut
- Diureza: 1000 ml/24h
- Scaun: 1 scaun/zi
- G = 70 kg
- =1,68 m

b). Date psiho-sociale
- apetit: normal
- somn agitat
- poziia bolnavului este normal n decubit
- faa denot tristee
- dureri colicative n flancul stng, greuri, balonri ;
- capacitatea de comunicare nealterat
- pacientul este orientat temporo-spaial
- este nelinitit, obosit
- tegumente uscate, reci


ISTORICUL BOLII:
boala actual debuteaz brusc, cu dureri violente n flancul stng i fosa iliac
stng, cu tulburri la miciune, greuri, stare de ru general. Se suspect o colic
renal stng, motiv pentru care se interneaz n spital, pentru precizarea
diagnosticului.











PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR



1.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema: - greturi si varsaturi
- perturbarea alimentatiei

Obiectiv - pacientul s nu mai prezinte greuri i vrsturi n 24 h
- pacientul sa reia in greutate minim 1kg pe toata durata spitalizarii

Diagnostic de nursing- greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin
greturi si varsaturi

2.NEVOIA DE A ELIMINA

Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie
Obiectiv pacientul sa reuseasca sa urineze fara dureri in decurs de 5 zile
Diagnostic de nursing- alterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor
renali manifestata prin durere la urinare

3 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

Problema-alterarea confortului
Obiectiv-pacientul sa-si poate relua activitatea zilnica fara dureri in maxim 3 zile
Diagnostic de nursing-imposibilitatea efectuarii activitatilor zilnice din cauza durerilor
provocate de litiaza renla manifestata prin inactivitate

4 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

Problema-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni
Obiectiv- pacientul s beneficieze de somn att calitativ i cantitativ, s doarm 6-8h
fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile
- pacientul s beneficieze de confort fizic i psihic pentru a se odihni bine din
primele 3 zile de la internare
Diagnostic de nursing-insomie,datorata durerilor provocate de calculi,manifestata prin
incapacitatea de a se odihni


5. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema- durere
- anxietate
Obiectiv: Pacientul s-i exprime diminuarea anxietii i durerii n decurs de 48 h.
Diagnostic de nursing: durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere



6 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Problema -deficit de cunostinte

Obiectiv- pacientul s acumuleze noi cunotine n legtur cu boala sa mijloacele
profilactice i curative n decurs de 5 zile

Diagnostic de nursing-posibile complicatii ale aparatului renal datorat insuficientei
cunoasteri a masurilor de prevenire a litiazei renale

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

1 Crearea unor conditii de -prezint colegii de salon -recoltarea sangelui Pacientul este multumit de

Internarea si confort optime pentru -aduc la cunostinta regulamentul pentru:hemoleucograma,vsh,s salon,s-a adaptat statutului

instalarea diminuarea stresului suferit de ordine interioara i probe biochimice de pacient destul de

pacientului in ASAT,ALT,uree repede.


la internare si adaptarea - explic ce are de facut in
salon pacientului in mediul vederea recoltarii produselor de serica,creatinina Pacientul este pregatit

spitalicesc laborator si pregatirea pentru serica,potasiu pentru recoltarea probelor

investigatii seric,glicemie,colesterol,,calc de laborator

iu seric,fosfatemie,rezerva

Recoltarea produselor alcalina. S-au recoltat produsele de

biologice -recoltarea urinei pentru: laborator

Calciurie,fosfaturie,uricozuri

Efectuarea corecta a e,oxalurie,cistinurie,citraturie

recoltarilor ,magneziurie,natriurie,uree si

creatinina urinara

-examen sumar de

urina:volum de urina pe

24/h,pH-urinar,densitatea

urinara,prezenta

leucocituriei,hematurie,cristal

urie

-urocultura-cu antibiograma

2 Masurarea si notarea -se masoara -masor functiile vitale si Respiratie=18respiratii/mi

Stare functiIlor vitale si puls,temperatura,tensine,respirati vegetative dimineata - si n

generala a vegetative e si se noteaza in Foaia de seara Puls=84pulsatii/min

bolnavului Observatie Ta=130/70mmHg

Diureza=1000ml la

1500ml ingerati/24h


- linitesc psihic pacientul

administrez Pacientul prezinta in

3
Metoclopra
mid, Papaverin continuare
















Greturi si Pacientul s nu mai ncurajndu-l cu vorbe blnde, greturi,varsaturile s-au

varsaturi prezinte greuri i vrsturi i-i promit c totul se va termina diminuat

n 24 h cu bine

Perturbarea Pacientul sa reia - calculez raia alimentar

alimentatiei in greutate minim 1kg pe - invit pacientul s respire

toata durata spitalizarii profund

- i ofer un pahar cu ap s-i

clteasc gura

- ajut pacientul s-i efectueaze

toaleta cavitii bucale.

- administrez pacientului ceaiuri







ZIUA II

PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

Starea Masurarea si -observarea pacientului -masor functiile vitale si P=80pulsatii/min

generala a notarea vegetative dimineata si seara TA=125/80mmHg

bolnavului functiIlor Respiratii=16/respiratii/m

vitale si Diureza=1200/800ml=24h

vegetative Temperatura=36C

1 Pacientul sa -asigur repausul fizic si intelectual -seara administrez un drajeu de Pacientul da dovada de

Anxietate fie echilibrat -explic pacientului necesitatea Diazepan incredere in personalul

psihic efectuarii intreventiei,asigurandu-l de medical,si este increzator

reusita ei in reusita interventiei

-explic ,ca fara interventie risca sa-si

piarda un rinichi

-prezint si alti pacienti care au fost

supusi Nefrolitotomiei si care au o

evolutie buna



Pacientul sa
-inainte cu 18h de interventia
Pacientul este pregatit

2 beneficieze gastro-intestinal pentru

Alimentatia de o pregatire chirurgicala se interzice ingestia operatie

solida si gastro- oricarui tip de aliment

hidrica intestinala -inainte cu 8h de interventia

corespunzato chirurgicala se interzice consumul de

are lichide

4 Pregatirea -se efectueaza o clisma in seara -dimineata administrez un Intestinul a fost evacuat

Evacuarea corespunzato dinaintea operatiei purgativ Frontrans

intestinului are pentru

operatie






PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele
bolnavului -notez medicatia administarta si starea bolnavulu



5 Prevenirea -se efectueaza baie generala seara Pacientul este pregatit
Asigurarea infectiilor pre -se curata pielea,sapunind regiunea ce pentru operatie fiind
igienei si post va fi expusa interventiei,si se insista necesar dimineata in ziua
corporale operator asupra pliurilor si ombilicului interventiei reluarea
-se rade regiunea ce urmeaza sa fie dezinfectarii regiunii ce va
examinata de pilozitati fi supusa operatiei
-se degreseaza pielea cu comprese
sterile imbibate cu eter
-se dezinfecteaza pielea cu
antiseptic(alcool-70%)



ZIUA III
PREGATIREA DIN DIMINEATA INTERVENTIEI si DUPA INTERVENTIE

PROBLEME OBIECTIVE INERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

Starea Masurarea si -se masoara P=80pulsatii/min

generala a notarea puls,temperatura,tensine,respiratie si TA=125/80mmHg

bolnavului functiIlor vitale se noteaza in Foaia de Observatie Respiratii=16/respiratii/min

si vegetative Diureza=1200/800ml=24h

Temperatura=36C

1 Prevenirea - Pacientul este pregatit pentru
Asigurarea infectiilor post se spala si se degreseaza pielea cu interventia chirurgicala

igenei si preoperator alcool

corporale -se acopera cu camp steril regiunea

ce urmeaza a fi examinata

2 Pregatirea
imbrac bolnavul cu pijama si in
Pacientul este imbracat si

Imbracarea pentru pregatit pentru transport

bolnavului transportul in picioare ii pun sosete

sala de operatie

3 Asigurarea unei -rog pacientul sa se aseze in decubit Pacientul este tranportat la

Transportul continuitati a dorsal pe targa de transport sala de operatie

bolnavului la pregatirii -il invelesc

sala de postoperator

operatie



4 Continuarea - Pacientul este adus de la sala
Transportul ingrijirilor pacientul va fi asezat pe targa in de operatie in salon si este

bolnavului de postoperatorii decubit dorsal cu capul intr-o parte instalat in pat.

la sala de -se acopera bolnavul ca sa nu

operatie in raceasca

salon
-se supravegheaza pulsul,eventual




aparitia cianozei,a varsaturilor


-se supravegheaza perfuzia si
drenurile

5 -aerisesc salonul Pacientul este asezat in pat.
-schimb patul cu lenjerie curata Prezinta o stare destul de buna
Reinstalarea Protejarea peste care se aseaza musama si aleza Pusul este usor
pacientului in lenjeriei de pat contra umezirii cu urina bradicardic=60p/min
pat Asigurarea -controlez temperatura camerei sa TA=usor scazuta datorata
pozitiei fie de 18-20C vasodilatatiei periferice prin
Urmarirea adecvate in -atenuez lumina paralizia nervilor motori-
functiilor raport cu -ajut la instalarea pacientului in pat =100/70mmHg
vitale si anestezia in pozitie orizontala pentru 24h fara Temperatura=36C
vegetative efectuata perna(pozitia fiind impusa de
rahianestezie)
-masor si notez in Foaia de
Observatie functiile vitale si
vegetative

6 -urinarele se aseza la un nivel Eliminarea urinei se face
inferior fistulei(suspendate la adecvat situatiei,fara
Eliminarea marginea patului) complicatii
inadecvata Asigurarea -controlez permanent sonda de
datorita eliminarii urinei drenaj pentru a descoperi la timp
sondarii intreruperea scurgerii de lichid
-urmaresc culoarea si aspectul urinei
-inregistrez si notez in Foaia de
Observatie cantitatea de urina
evacuata prin amandoua
sonde(nefrostoma si sonda vezicala)
7 -administrez 100ml sol de
Hidratarea Glucoza 0,5% si 100ml de NaCl
organismului Prevenirea 0,9% perfuzabil Pacientul este echilibrat hidro-
deshidratarii -administrez Metroclopramid 1 electrolitic
fiola diluata in ser fiziologic
pentru a preveni greata si
varsaturile
8 -fixez bine sondele -administrez antibiotice Ciprinol Pacinetul nu prezinta
Complicatii -efectuez toaleta la pat pe regiuni drajeuri 1/12h complicatii postoperatoroo
postoperatorii Mobilizarea -aerisesc salonul -recoltez urina din punga atasata
bolnavului sondei pentru urocultura

9 Prevenirea -observ si notez aparitia sensibilitatii Sensibilitate a revenit in
Revenirea complicatiilor membrelor infrioare de la radadina haluce la aproximativ 6h de la
sensibilitatii spre extremitati interventie
motorii -notez reapartia sensibilitatii in
haluce
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului









EVALUAREA FINALA CAZ III


Pacientul B.M. s-a internat n secia de interne a spitalului Judeean Galati din cauza
unor colici renale nsoite de dureri n regiunea organelor genitale i partea intern a
coapsei.

Dup stabilirea diagnosticului de certitudine de litiaz renal stng pacientul a
respectat ndeaproape toate indicaiile primite, avnd o conduit n deplin concordan
cu obiectivele stabilite n planul de ngrijire.

Drep urmare pacientul se externeaz n stare ameliorat, dar avnd suficiente cunotine
legate de afeciunea sa, de metodele profilactice i curative fiind ncreztor n forele
proprii i n capacitatea cadrelor medicale de a-l ajuta s depeasc stadiul de pacient.

La externare i s-a recomandat:

- cura de diurez;
- evitarea eforturilor fizice;
- evitarea frigului i a umezelii;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- control dup 30 zile la policlinic.
90

CONCLUZII



Prin aceast lucrare am vrut s evideniez responsabilitile ce mi revin mie, ca viitoare asistent
medical, n cazul ngrijirilor celor 3 pacieni, cu diagnostic medical de Colica Renala , pe care i-
am luat n studiu.

Orice colica renala reprezint o urgen medical, pacientul necesitnd internare i asisten
medical de specialitate.

Asistenta medical are un rol foarte important n monitorizarea clinic a acestor pacieni: puls ,
T, T.A., trebuie msurate, notate i interpretate zilnic i raportate medicului.

De asemenea i diureza, forma consistena i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide
care trebuie s acopere necesitile hidrice ale pacientului.

n urma analizrii celor trei cazuri studiate i a altor cazuri ntlnite n decursul efecturii
stagiului practic, am constatat c litiaza renal este o afeciune destul de frecvent, de o
gravitatea moderat, dar care poate duce la complicaii grave dac nu se intervine prompt i nu se
respect cu strictee regimul igieno-dietetic i medicamentos.

n cazul pacienilor internai n spital, cadrul medical are un rol hotrtor n buna evoluie a bolii
prin crearea unor condiii igienice i de mediu corespunztoare, prin asigurarea unui regim
dietetic n conformitate cu pacientul, avnd n vedere c, n cazul tratamentului litiazei renale, o
foarte mare importan o are corecta hidratare a organismului.

n cazul n care se impune o intervenie chirurgical, este necesar ca pacientul s fie pregtit
psihic i fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaiei sunt datorate i asistentei medicale.

Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strns ntre asistent, pacient i familia
acestuia pentru a se putea realiza un plan de ngrijire ca s aib n vedere toate nevoile
pacientului i s poat interveni prompt n vederea satisfacerii acestor nevoi.

Pentru a putea favoriza o evoluie bun a bolii pe lng tratamentul medicamentos asistenta
alturi de echipa de sntate, de ngrijire trebuie s rezerve mai mult timp discuiilor cu pacienii
i reeaua lui de susinere

Consider c introducerea metodei de ngrijire n Nursing a pacientului precum i a dosarului de
Nursing n practica curent trebuie fcut numai dup o pregtire corespunztoare a tuturor
asistentelor;
In activitatea de ngrijire a pacientului asistenta medical generalist trebuie s se bazeze i pe
ajutorul concret al familiei care poate influena pozitiv moralul pacientului grbindu-i
vindecarea;
O atenie deosebit trebuie s o acordm educaiei pentru sntate a pacientului att n timpul
internrii acestora ct i dup externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).




91

BIBLIOGRAFIE





1. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti 1995

2 Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa
Medical Romneasc, Bucureti 2003

3 Titirc L. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998

4 Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata
Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008


5 Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti
1983

6 Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1983

7 Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007

8 Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T.
Bucuresti 2008

9 Aurel Ardelean
Calin Istrate Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001
Ionel Rosu
92