F.E.G.

“EDUCATION” – FILIALA VASLUI

SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
SPECIALIZAREA “ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

Rolul asistentei medicale îngrijirea pacientului cu

pancreatită acută

As. med. prof. licentiat : Absolvent :

Cretu Nela-Mihaela Nedelea Ana-Maria
 Motto
” Nici cea mai gravă boală
nu este întodeauna fără sperantă
si nici cea mai usoară nu este lipsită
de pericole sau surprize neplacute”
A. Schopenhauer
 Argument

Viata e formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care creează o adevarată

simfonie. Totul in jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii,
anotimpurile, somnul, respiratia, bătăile inimii...  Dacă reusim să mentinem un ritm
corect în interiorul, dar si în afara noastră, "concertul" pe care-l sustinem aici, pe Pamânt,
va fi unul lung si melodios.

Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al
organelor interne. Cunoasterea acestor ritmuri biologice ne face să avem încredere în
instinctele noastre, actionând corect pentru a ajuta functiile organismului.

Pancreasul este organul care controlează nivelul glicemiei, deci, o bună

functionare a acestui organ poate împiedica aparitia unor dereglări ale metabolismului,
provocând boala precum diabetul zaharat.

Să ne ascultăm ceasul interior si propriul corp, pentru a putea căuta o metodă

proprie, care să ne ajute să depasim, atunci când apar, disfunctionalităti în organism, si să
încercăm să ne adaptăm ritmului său.
Cuprins

Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului........6

1.1. Generalitati...............6
1.2. Configuratia externă.......7
1.3. Structura pancreasului.....7
1.4. Vascularizatia si inervatia pancreasului...........9
1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului.......9

Capitolul II Notiuni despre boală............11

2.1. Pancreatita acută.............11
2.2. Anatomie patologică si patogenie........12
2.3. Etiologie........14
2.4. Simptomatologie.............15
2.5. Tablou clinic.........16
2.6. Diagnostic pozitiv si diferential........17
2.7. Evolutie si complicatii.........18
2.8. Prognostic............19
2.9. Tratament.........19

Capitolul III Prezentarea cazurilor...........21

3.1. Cazul A..........21
3.2. Cazul B...........25
3.4. Cazul C...........29

Capitolul IV Gradul de dependentă in satisfacerea nevoilor fundamentale după Virginia

Hederson.........33
4.1. Nevoile fundamentale caz A..........33
4.2. . Nevoile fundamentale caz B........35
4.3. . Nevoile fundamentale caz C........37

Capitolul V Planurile de ingrijire.......38

5.1. Plan de îngrijire caz A........38
5.2. Plan de îngrijire caz B........45
5.3. Plan de îngrijire caz C........54

Capitolul VI Interventii legate de planul de îngrijire........62

6.1. Tehnica ecografiei abdominale...........62
6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice.........62
6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate.....66
6.4. Tehnica recoltării sângelui pentru examene de laborator.....69

Capitolul VII Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu pancreatită acută...........73

7.1. Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice....74
7.2. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor functionale.........79
7.3. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor.......80
7.3. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie......80
7.4. Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie........81
Bibliografie...........84

CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului
 Pancreasul este o glandă anexă a tractului digestiv cu dublă secretie, endocrină si
exocrină; îsi are originea în peretele duodenului, caruia îi este anexat.

1.1. Generalităti

Este asezat în cavitatea abdominală secundar retroperitoneal, initial fiind intraperitoneal.

Se întinde de la concavitatea duodenului până la splină, partea inferioară a capului si procesul
uncinat aflându-se în regiunea inframezocolică, iar partea superioară a capului, corpul si coada in
regiunea supramezocolică.
La dreapta este limitat de partea concavă a duodenului; la stânga ajunge pana la hilul
splinei; înainte se află stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrală – la nivelul
vertebreleor L1-L2.
Culoare – roz-cenusie, devine rosie în timpul activitătii; suprafata – are un aspect tubular;
consistenta – relativ fermă dar elastică ceea ce face ca organele din vecinătate să-si lase amprenta
pe pancreas. Este friabil, se rupe usor.; în sectiune are aspect carnos.

Dimensiuni:
~ lungime: 15-20 cm
~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)
~ grosime: 2 cm.
 Pancreasul este mai voluminos la bărbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime
până la 40 de ani, pentru că după 50 de ani descreste treptat; iar greutatea este în medie de 80 de
grame.
1.2. Configuratia externă

Pancreasul are forma literei ”J”

asezat în pozitie transversal si are o forma
caracteristică ce i se descriu patru parti: cap,
gât, corp si coadă.
Capul este partea cea mai
voluminoasă si are o formă aproape ovală.
El este înconjurat de duoden iar partea
inferioară a acestuia are o prelungire, procesul uncinat.
Gîtul sau istmul pancreasului este o portiune îngustă, care leagă capul de corp. Pe
marginea inferioară are o scobitură, incizura pancreatică.
Corpul este portiunea alungită a pancreasului, care are o pozitie aproape perpendicular
pe axul vertical al corpului. Are forma unei prisme triunghiulare, prezentînd deci trei fete si trei
muchii. Fata anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita –
tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca – impresiunea
gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este strabatuta de doua santuri, pentru artera
si vena splenica. Fata posterioara priveste spre organele etajului submezocolic. Marginile se
formeaza prin intalnirea fetelor si sunt: superioara, anterioara si inferioara.
Coada este portiunea terminală a organului, care vine în raport cu splina si este partea
mobilă a pancreasului.
1.3. Structura pancreasului
Pancreasul este format din unirea a două categorii de glande: pancreasul exocrin si
pancreasul endocrin. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care
continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care
separa incomplect lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se disting doua parti
componente: masa pricipala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina,
formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin – insulele Langerhans).
Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se
varsa in ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa. Din aceste ducte ajunge in
canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila.
Exista si un canal accesoriu, canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara
invecinată.
Pancreasul exocrin este o glanda tubuloacinoasă, care se aseamănă ca structură cu
glandele salivare. Reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma
sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Pancreasul este acoperit cu capsulă fibroasă care trimite spre interior pereti ce impart
glanda in lobi si lobuli. Lobulii sunt formati din acini glandular, iar acestia sunt formati din
celule pancreatice care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor;
unindu-se formeaza canale excretoare care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul
Wirsung si canalul Santorini.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans (între acini glandular in
special in regiunea capului si a cozi, se gasesc niste celule glandular), raspandite difuz in tesutul
exocrine si care alcatuiesc pancreasul endocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai
numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie sunt
inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule A situate predominant in centru
insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule B mai numeroase (circa 80% din totalul
celulelor endocrine), asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul
endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la
reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul endocrin
contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic – celulele PP.
 Mijloace de fixare – Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii
abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid
canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz
prin vase si nervi. Acestora li se adauga presa abdominala. In cazuri exceptionale, pancreasul
poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale.
1.4. Vascularizatie si inervatia pancreasului
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele
hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala arterelor splenice).
Venele se formeaza în retele paralele cu arterele având în general aceiasi pozitie. Se
aduna in vena splenică si mezenterică superioară, care se varsă direct in vena portă.
Vasele limfatice drenează limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din
lungul vaselor splenice si la ganglionii situati in ligament spleno-pancreatic.
Inervatia este dată de filete nervoase simpatico si parasimpatice care vin pe traiectul
vaselor splenice si la ganglionii situati în ligamentul spleno-pancreatic.
1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului
În intestinal subtire, chimul venit din stomac intră sub actiunea unui amestec format din
trei sucuri digestive : sucul pancreatic, bila si sucul intestinal.
Sucul pancreatic poate fi recoltat pur, prin metoda fistulei. Cu ajutorul fistulei pancreatice
s-a constatat ca sucul pancreatic este secretat numai în timpul digestiei. O dată cu incetarea
digestiei, încetează si sectetia sucului pancreatic. Cantitatea de suc pancreatic secretata in 24 ore,
la om, este de 500-800 ml. Este un lichid incolor si usor opalescent, are o reactive puternic
alcalina (pH=8,4-9), datorita bicarbonatului de sodium pe care-l contine.Secretia sucului
pancreatic este reglată atat pe cale reflex, cat sip e cale umorală.
REGLARE REFLEXĂ
Ca orice organ, pancreasul primeste o dublă inervatie vegetativă: una vagală si alta
simpatică.
Inervatia vagală stimulează secretia atat în timpul unui pranz normal cît si a unui prânz
fictiv; iar inervatia simpatică inhibă secretia. S-a constatat prin ”prânzul fictiv” că, dupa 2-3
minute de la ingerarea hranei incepe secretia pancreatica. Acest interval scurt arată că este vorba
de un mechanism neuroreflex.Punctual de plecare de la nivelul receptorilor senzitivi ai mucoasei
bucale, impulsurile ajung la bulb pe calea nervilor eferenti, la pancreas. I.P. Pavlov a
demonstrate ca nervul vag este nervul secretor al pancreasului.
 Secretia reflex a pancreasului dă nastere unui suc foarte vâscos ti bogat în fermenti.
REGLAREA UMORALĂ
După 2-3 ore de la ingerarea alimentelor se constată o crestere a secretiei pancreatice,
care se mentine mai multe ore pană se termină digestia.
Această secretie abundentă si de lungă durată se datorează secretinei (care stimulează
numai secretia hidrominerală a pancreasului) si pancreoziminei (stimulează secretia fermentilor
pancreatici), care se formează in duoden, după ce chimusul acid a ajuns din stomac în intestin.
Sub actiunea chimusului acid, glandele mucoasei duodenale produc secretină si pancreozimină
care, trecând în sânge, ajung la pancreas pe care-l activează, iar secretia durează 2-3 ore. Sucul
produs de acesti doi hormoni este abundent, apos, bogat în săruri minerale si sărac în fermenti.
Cantitatea si calitatea sucului pancreatic sunt în functie de alimentele ingerate; de
exemplu: daca seingerează un aliment care contine o cantitate mare de grasimi, pancreasul va
secreta un suc mai bogat în lipază (descompune grăsimile emulsionate de catre bilă în acizi grasi
si glicerină) decât de obicei.
Fermentii sucului pancreatic sunt: tripsinogenul, chimotripsinogenul, lipaza pancreatică si
amilaza pancreatică.
 CAPITOLUL II
Notiuni despre boală

2.1. Pancreatita acută

Pancreatita acută este o boală acută, locală si generală, determinată de procesul patologic
de autodigestie, prin activarea în glandă a fermentilot pancreatici, normal inactivi la acest nivel.
Atunci cand pancreasul este inflamat, organismul nu este capabil sa absoarba toti
nutrientii de care are nevoie. Pancreatita poate fi acută (bruscă si severă) sau cronică. Ambele
tipuri de pancreatită pot cauza sângerări si
moartea tesutului din componentă sau din jurul
pancreasului. Crizele usoare de pancreatită
dispar de la sine, fără tratament sau ca urmare a
schimbărilor dietetice. In cazul recurentei
pancreatitei, totusi, este intalnită in mod
frecvent deteriorarea pe termen lung a
pancreasului, care duce uneori la malnutritie si
diabet zaharat. Pancreatita necrozantă (in care
tesutul pancreatic moare) poate duce la formarea
de chisturi. 
Pancreatita este constituită de un lant de
fenomene patologice de intensitate, gravitate si durabilitate variabilă. O parte din acestea sunt
rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermenttii tripsina si lipază, însă
fenomenele grave sunt urmarea actiunii toxice a fetmentilor si a altor produsi toxici la distantă,
pe toate parenchimele si tesuturile ce asigură functii vitale ale organismului: creier, plamâni,
vase sangvine, tesuturi, cord etc.
 2.2. Anatomie patologică si patogenie

Pancreatita acuta poate apare atunci factorii implicati in mentinerea homeostaziei celulare
sunt alterati. Factorul declansator poate fi orice lezeaza celulele acinare si blocheaza secretia
granulelor zimogene, de exemplu: consumul abuziv de alcool, litiaza biliara si anunite
medicamente sau toxice. Este inca neclar mecanismul care declanseaza evenimentele din
pancreatita acuta. 
Se presupune ca sunt implicati factori extracelulari: raspunsul nervos, arterial, cit si
intracelulari: activarea intracelulara a enzimelor, cresterea Ca intracelular, activarea proteinelor
de soc. 
In plus, pancreatita acuta se poate dezvolta atunci cind lezarea celulelor ductelor biliare
duce la absenta secretiei enzimatice cum ar fi mutatia genei CFTR. 
Odata ce a fost initiata cascada de evenimente patologice, dupa lezarea celulelor acinare
pancreatice, traficul membranar celular devine haotic cu urmari dezastruoase: 
-compartimentele granulelor lizozomale si zimogene fuzioneaza activind tripsinogenul la tripsina
activa 
-tripsina intracelulara determina activarea zimogenelor 
-veziculele secretorii sunt eliberate in interstitiu, unde vor fi chemoatractante pentru celulele
inflamatorii. 
Neutrofilele activate elibereaza superoxid si enzime proteolitice (catepsina B, D, G,
colagenaza si elastaza) . Macrofagele elibereaza citokine care vor media raspunsul inflamator
local sau chiar sistemic in cazurile severe. Mediatorii eliberati sunt TNF-alfa, IL-6, IL-8. 
Acesti mediatori ai inflamatiei determina cresterea permeabilitatii vascularizatiei
pancreatice, conducind la hemoragie, edem si necroza pancreatica. Pe masura ce acesti mediatori
sunt eliberati in circulatia generala apar complicatii, cum ar fi : bacteriemia, prin translocare din
flora intestinala, sindromul de detresa respiratorie acuta, efuziunile pleurale, hemoragiile
digestive si insuficienta renala. 
Sindromul de raspuns inflamator sistemic duce la instalarea socului cardiocirculator si
decesului.
Se disting doua etape:
 declansarea procesului de autodigestie

 urmarile acestui proces

 Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori:
1. Factori canalari care produc:
 refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari
ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm;

 refluxul de lichid duodenalin pancreatic ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si

pancreatito-duodenal;

 retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a
canalului excretor.

Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla
in activitate digestivă) o activare locala a fermentilor (in primul rând transformarea
tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.
2. Factori vasculari:
 ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de
ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un
proces de vasconstrictie. In acelasi context de intensa activitate
digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasaautoactivarea fermentilor, cu toate ca 
sistemul excretor a canaleloreste normal. 

Urmarile procesului de autodigestie

Dupa deplasarea initială procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice, tripsina,
lipaza si ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza, silipoliză exercitat  in glanda,
cat si in jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la
distanta. Urmare a actiunilor fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc:
 leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante

 vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale

 defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.
Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, accetuindu-se gravitatea si 
mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute.
 2.3. Etiologie
Desi pancreatita are numeroase etiologii, expunerea prelungita la alcool si bolile tractului
biliar sunt cele mai frecvente. In 10-30% din cazuri, etiologia este incerta, iar 70% sunt datorate
microlitiazei biliare. 
Bolile biliare sunt cele mai intilnite cauze ale pancreatitei in tarile dezvoltate. Cauza este
trecerea unei pietre in ductul biliar si blocarea temporara a scurgerii bilei in vezicula. Riscul ca o
piatra sa se blocheze in duct sau in apropierea sfincterului lui Oddi este invers proportional cu
marimea acesteia. 
Pancreatita alcoolica se dezvolta la pacientii care au consumat etanol timp de 5-15 ani.
Pancreatita post-ERCP este cauza cea mai comuna de pe locul trei. ERCP este o
metoda endoscopica de investigare si tratare a afectiunilor arborelui biliar. Riscul creste daca
endoscopistul este neexperimentat, pacientul prezinta afectiuni ale sfincterului lui Oddi sau s-a
efectuat manevre de manometrie pe sfincter.
Trauma abdominala poate cauza cresteri ale amilazelor si lipazelor si pancreatite acute.
Injuria pancreatica apare mai ales la lezarea cu arme de foc sau albe, decit cele cu obiecte mari,
netede sau in accidente. Leziunile prin presiune, pot strivi glanda de coloana vertebrala. 
Medicamentele si substantele toxice, determina intrun procent relativ mic de populatie
pancreatita acuta. 
Cele mai associate medicamente cu afectiuni pancreatice sunt: 
- tetraciclina, sulindac 
- sulfonamide, azatioprina 
- acidul valproic, didanozina 
- metildopa, estrogenii 
- furosemid, 6-mercaptopurina 
- pentamidina, compusii 5-amino salicilici 
- corticosteroizii, octreotidul. 
Infectiile determina pancreatite in mai putin de 1% din cazuri, mai ales la copii;
simptomatologia tinde sa fie mai usoara decit in cea indusa de alcool. Agentii infectiosi implicati
cuprind: 
- cauze virale: variola, Epstein-Barr, Coxsachie virus, echovirus, varicela-zoster 
- cauze bacteriene: Mycoplasma pnemoniae, Salmonella, Campylobacter, Mycobacterium
tuberculosis 
- cauze parazitare, prin migrarea viermilor in ductele biliare: ascarizii 
- SIDA, neoplasme, lipodistrofia, terapii medicamentoase.
Pancreatita ereditara este o cauza in <1%. Este o afectiune autozomal dominanta prin
mutatia genei tripsinogenului cationic PRSS1, cu o penetranta de 80%. Mutatia acestei gene
determina activarea prematura a tripsinogenului la tripsina. 
De asemeni mutatia genei CFTR determina alterari in secretia ductala a bilei. 
Hipercalcemia este o cauza a pancreatitei acute prin urmatoarele afectiuni: 
- hiperparatiroidism 
- suplimentare excesivaa vitaminei D 
- hipercalcemia hipocalciurica familiala 
- nutritia parenterala totala
Anormalitati de dezvoltare a pancreasului: pancreas divisum si anular sunt doua
afectiuni congenitale care determina stenoze de ducte si compresii prin benzi fibroase, cu
stagnarea si absenta secretiei in duoden a sucului pancreatic. 
Alte cauze mai rare de pancreatita acuta sunt: 
- hipertrigliceridemia 
- tumorile pancreatice, ductale sau duodenale 
- insecticidele 
- post-operative 
- vasculite 
- pancreatita autoimuna
2.4. Forme clinice
După aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:
a)pancreatita acuta edematoasă care se caracterizeaza prin: pancreas marit în volum, edematiat,
tumefiat; ttesutul gras din jur este infiltrat; ascita in cantitate variabila si nu sunt leziuni necrotico – hemoragice.
b) pancreatita necrotico-hemoragica care se caracterizeaza prin: pancreas marit in volum; existenta focarelor de
necroză unice sau multiple, vizibile la suprafata glandei sau situate profund; tumefactie prin edem si hemoragii
subseroase, suprainfectie; leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala, tromboza arterială
si venoasă; seroasa viscerală peritoneală este asemanatoare cu “petele deceara”, datorită autodigestiei grăsimilor
numite pete de citosteatonecroza.
Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilară. Când hemoragia este
mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe – lichidul hemoragic varsandu-se in peritoneu.
Lichidul este foarte iritant, accentuâd starea de soc. Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de
forma unuicoagul rosu violaceu.Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.
Consecintele necrozei:
- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;
- general: stare de soc – declansat de dureri. Apar tulburari encefalice,renale, hepatice, cardiace, pulmonare.
c) pancreatita acuta supurata – este de obicei o complicatie a formeiprecedente, zonele necrotice
suprainfectandu-se., supuratia difuzeaza peripancreatic.
2.5 Tablou clinic
 Principala manifestare din pancreatită este durerea, cu localizare în epigastru, iradiere în
bară spre hipocondriul stâng, debut brusc, intensitate crescută, fară fluctuatii, persistentă.
 Greturile si vărsăturile sunt frecvente si abundente; sunt la început alimentare, apoi
bilioase si rar sangvinolente.
 Meteorismul abdominal este un simptom constant datorită opririi partiale a tranzitului
intestinal, uneori putând chiar exista diaree sangvinolentă.

SEMNE GENERALE
 Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, oligurie;
 Pulsul este normal sau tahicardic
 Tensiunea la inceput este usor crescută, faciesul este rosu, vultuos; apoi tensiunea arterială
scade si apar semene de soc; febra moderată:
 Slăbirea se instalează repede si este însotită de topitea musculaturii toracice si pelviene;
 Tulburările psihice sunt frecvente, sub formă de agitatie, chiar delir; în formele necrotico-
hemoragice apare chiar starea de soc.

EXAMEN OBIECTIV
 Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa mănance mult.
Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.
 La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in epigastru, dupa
care durerea devine difuza in tot abdomenul. Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente
si aceasta contrasteaza cu starea generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilorde care se plange.
 La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul
corespunzand zone idureroase in bara Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala
asezataorizontal, in etajul superior.

2.6. Diagnostic pozitiv si diferential

DIAGNOSTIC POZITIV se pune pe baza :
- antecedentelor hepato-biliare,
- cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,
- examenul clinic si radiologic.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poatepune in
discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.
Afectuni medicale
 gastrită acută

 ulcer gastric sau duodenal

 infarct miocardic

Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazei:

 apendicita acută cu sediul anormal

 ulcerul gastric sau duodenal perforat

 infarctul intestinal

 torsiuni viscerale diverse

 colica biliară, colecistită acută, peritonită biliară

 ocluzie intestinală

Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical
care reprezintă- spre deosebire de pancreatita acută- urgentă medicală.
 2.7. Evolutie si complicatii
a) In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinală functională, infectie si
necroză. Cazurile grave, evoluează majoritatea in 2-7 zile către moarte prin peritonita si colaps. 
b) In formele edematoase are loc de regulă, ameliorarea rapidă subiectivă si obiectivă. Daca
nu se respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poateexista pericolul de recidiva. 
c) In formele intermediare evolutia este spre vindecare sau necroza. 
d) In formele supraacute evoluează mortal în primele 1-3 zile, cauza mortii fiind:
insuficienta cardiorespiratorie acută sau intoxicatia globală cu leziuni grave parenchimatoase.
e) In formele necrozante bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda
tratamentului cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi
mari. Clinic, in formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare
generala modificata,fenomene compresive de vecinatate. 
COMPLICATII
1. Extrapancreatice:

 Neuropsihice (encefalopatia pancreatică)

 Pleuropulmonare (pleurezie, atelectazie)

 Cardiovasculare (tromboze arteriale, pericardită, soc)

 Hepatice si biliare (hepatită, tromboză de venă portă, icter)

 Renale (IRA cu necroză tubulară )

 Splenice (rupture splinei, hematom, infarct splenic, tromboza venei splenice)

 Ascită pancreatică

 Steatonecroze sistemice

2. Pancreatice:

 Abcesul pancreatic

 Flegmonul pancreatic

 Pseudochistul pancreatic
 Fistule externe/interne (stomac, duoden, colon, cavitate pleurală)

COMPLICATII TARTIVE
 pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;

 diabet secundar ( hiperinsulinism ).

În 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronică.

2.8. Prognostic
În formele edematoase – prognosticul este bun sub tratament si prinrespectarea regimului
alimentar.
În formele necrotice – prognosticul este grav. 
Formele clinice:
 formele dramatice;

 formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;

 formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;

 formele gastrologice apar dupa consum de alcool – imita gastrita acuta;

 formele latente – se manifesta direct ca pseudochist;

 formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezentericsi splenic;

 formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator

2.9. Tratament
Medical
Este aplicat în faza initială a pancreatitei acute, având următoarele obiective si metode de
realizare:
a) reducerea secretiei pancreatice prin post absolute, nutritie parenterală totală si aspiratie
nazogastrică prelungită (considerată ca metodă de prevenire a abceselor pancreatice)

b) substitutia volemică masivă poate determina îmbunătătirea perfuziei capilare si ca urmare,

diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se
 face intravenous în functie de starea generală, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea
diurezei si a PVC (presiune venoasă centrală).

Pentru combaterea socului se folosesc:

- solutii cristaloide: NaCl, vit. K (în functie de diureză), Ca (la nevoie)

- solutii coloide si glucozate

c) medictie sedativă:

- contraindicatie absolută pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm

Oddian determinând agravarea bolii

- perfuzie venoasă cu Procaină (Novocaină) diluată sol 1% sau infiltratii retroperitoneale

d) medicatie antienzimatică

- Trasylol

- EAC (acid epsilon aminocarproic) cu efect predominant antisoc decât enzimatic

e) antibioterapie

- pentru prevenirea infectării zonelor necrozate se recomadă antibioterapia cu spectru lung

- se mai recomndă antibiotice asupra florei intestinale (Neomicină, Metronidazol) administrare

intravenos pe interval scurt

f) corticoizi

- în doze mari 3-4gr/24 ore, administrare parenteral

g) radioterapie locală

- 100-200 R/14 ore sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie.

Sub acest tratament pacientul poate depăsi faza gravă a primelor zile evoluând spre
atenuarea simptomatologiei în special în formele fără necroză întinsă. După 4-5 zile se poate
relua alimentatia lichidă, apoi cea solidă. Bolnavul trebuie urmarit în spital cel putin trei
săptamâni, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii.
 CAP. III eu 3
Prezentarea cazurilor

3.1. Prezentare caz A

Nume si prenume: C. I.
Vârsta: 40 ani
Domiciliul : Vaslui
Stare civilă: casătorit
Ocupatie: sofer
Diagnostic de trimitere: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ
Diagnostic de internare: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ
ANAMNEZA
Motivele internarii:
- Durere intensă în epigastru cu iradiere in hipocondriu drept si umarul drept

- Greturi

- Vărsături

- Febră

- Hipotensiune

- Tahicardie

- Inapetentă

- Constpatie

- Meteorism abdominal

- Anxietate

- Transpiratii abundente

- Astenie

- Insomnia

Antecedente heredo-colaterale:
 - Mama: sănătoasă

- Tatal: litiaza biliara

Antecedente personale fiziologice si patologice:

- HVA in copilarie

- Obezitate 2000

- Criza de litiază biliară 2010

Conditii de viata si de muncă: locueste impreuna cu nevasta si cei doi copii ai săi,
lucrează ca sofer de 10 ani.
Conditii fată de mediu: este fumator (2 pachete de tigări/zi), consumă alcool în mod
regulat.
Istoricul bolii:
Boala actuală debutează în urmă cu 2 zile cu dureri epigastrice profunde cu caracter
colicativ, iradiere în hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil si
Papaverină; urmată de greturi si vărsături după fiecare masă, febră, instalându-se inapetenta,
meteorism abdominal, anxietate, transpiratii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talie: 1,75 m Greutate: 95 kg.
Stare generală: alterată
Stare de constientă: orientat temoro-spatial
Tegumente si mucoase: paloare
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparatul respirator: Torace normal conformat, murmur vesicular, frecventa
respiratorie: 16 resp/min
Aparatul cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la
aortă, T.A. 100/60 mm Hg, P: 90 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos, hipersonoritate
abdominală, hiperestezie epigastrică
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoară hepatomegalie
 Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie

EXAMENE PARACLINICE
- Ecografia abdominală: pancreas mărit de volum, tumefiat; nu sunt prezente leziuni
necrotico-hemoragice

- Colangiografia: nu sunt prezenti calculi biliari

- CT

- EKG

EXAMENE DE LABORATOR
Sânge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 197 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
 - Diureza: 1000 ml/24 h

- Amilaza: 87 UW/ ml urină

- Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi

Tratament:

- Montarea sondei nazo-gastrice si aspiratie nazo-gastrică prelungită previne abcesele

pancreatice;

- Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si

reechilibrare hidro-electrolitică, urmarim diureza si PVC (presiunea venoasă centrală);

- Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide

glucozate;

- Medicatie antienzimatică: Trasylol, EAC

- Algocalmin 2 f/zi

- Refen 2 f a 2 ml/zi

- Fenobarbital 1 f/seara

- Diazepam 1 f/seara

- Perfalgan 2 f/zi

Sub acest tratament pacientul si-a depasit faza gravă a primelor zile spre atenuarea
simptomatologiei. Dupa 4 zile pacientul isi reia alimentatia lichidă, apoi cea solidă si a ramas
internat trei săptămâni pentru a constata si trata eventualele complicatii.
Eu caz 1
3.2. Prezentare caz B eEEEEEUUUUUUUUUUU
Nume si prenume: P.I.
Sexul: masculin
Varsta: 41 ani
Domiciliu: Vaslui
Cetatenie: ramân
Ocupatie: lacatus
Stare civila: căsătorit de religie ortodoxă
Diagnostic de trimitere: PANCREATITA ACUTA NECROZATĂ
Diagnostic de internare: PANCREATITĂ ACUTĂ NECROZATĂ, OBEZITATE GR.
III,
ANAMNEZA
Motivele internării:
- Durere violentă

- Febră

- Greturi

- Vărsături

- Tahicardie

- Tahipnee

- Anxietate

- Tremor

- Tranzpiratii abundente

- Insomnia

Antecedente heredo-colaterale:

- Mama: HTA, DZ

- Tata: sănătos

Antecedente pesonale fiziologice si patologice:

 - Obezitate gr. III 2005

- Etilism cronic 2010

- Criză de pancreatită acută 2010

Comportament fată de mediu:

- Fumător câte 1 ½ pachete tigări pe zi

- Consumă alcool

Conditii fată de viată si de muncă:

- Este de meserie lăcătus de 15 ani, locueste împreună cu sotia într-un apartament cu 2

camere, este sociabil, nu prezintă alergii.

Istoricul bolii:
Boala actuală a debutat brusc, în urma cu 2 zile cu durere violentă în epigastru, constantă
si iradiind în spate; este accentuată de tuse, strenut, inspir adânc. Durerea a fost urmată de
greturi, vărsături, febră, tahicardie, tahipnee; la durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice
(antebratele pe abdomen apăsând regiunea dureroasă) si la administrarea calmantelor
(algocalmin, bicarbonat de sodiu) durerile treceau. Pacientul este anxios, agitat, prezintă tremor
si tranzpiratii abundente.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talia: 1,80 m, Greutate: 124 kg
Tegumente si mucoase: palide
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: normoton si normokinetic
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vesicular, 21 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la
aortă, T.A. 130/75 mm Hg, P: 88 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos,hipersonoritate
abdominală, hiperestezie epigastrică
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat.
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
-Echografie abdominală: pancreas marit de volum, prezente multiple focare de necroza
vizibile la suprafata glandei; usoară hepatomegalie, nu sunt prezenti calculi biliari si nici
pancreatici, splina de volum normal
- Radiografie abdominală pe gol centrată pe pancreas: tumefactia pancreasului prin
edem
-CT = pancreas marit de volum cu contur sters
- EKG
EXAMEN DE LABORATOR RECOMANDATE
Sânge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 200 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:

- Diureza: 1000 ml/24 h

- Amilaza: 95 UW/ ml urină

- Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi

Tratament:
- Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheată pe abdomenul pacientului si
administrare de analgezice la indicatia medicului

- Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastrică

- Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si

reechilibrare hidro-electrolitică urmarind diureza si PVC (presiunea venoasă centrală)

- Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide,

glucozate

- Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice în functie de

antibiogramă.

În urma tratamentului pacientul rămâne febril, leucocitoză în urma tratamentului

cu antibiotice, se constată aparitia chisturilor pancretici mari, multiple focare de necroză
si se decide să se intervină chirurgical.
3.3. Prezentare caz C eu caz 2
Nume si Prenume: D.N.
Sexul: masculin
Vârsta: 51 ani
Domiciliu: Bucuresti
Cetatenie: română
Ocupatie: contabil
Diagnostic de trimitere: COLECISTO-PANCREATITĂ ACUTĂ
Diagnostic de internare: COLECISTO-PANCREATITĂ ACUTĂ SEVERĂ
ANAMNEZA:
Motivele internării:
- durere intensă în epigastru cu iradiere în hipocondriul drept

- greată

- vărsături

- febră

- tahicardie

- balonare

- constipatie

- insomnia

- inapetentă

- scădere în greutate

Antecedente heredo-colaterale:
- mama: sănătoasă

- tata: litiază biliara, pancreatită cronică

Antecedente personale fiziologice si patologice:

- hepatită virală 1980
 - dischinezie biliară 1995

Comportament fată de mediu:

- fumător ( 1 pachet de tigarete pe zi)

- consumă alcool numai la ocazii

Conditii de viată si de muncă:

- locueste împreună cu sotia si cu fiica lor, într-un apartament cu două camera; este de
meserie contabil.

Istoricul bolii:
Boala actuală debutează brusc în urmă cu 3 zile cu dureri în hipocondriul drept cu
caracter colicativ, postprandiale cu iradiere în hipocondriul drept, sunt însotite de greturi si
vărsături cu caracter bilos, febră, dispnee, tahicardie. Nu a tolerat nici un fel de alimente sau
lichide prezentând vărsături după orice aliment ingerat. Nu prezintă alergii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Inăltime: 1,65 m
Greutate: 60 kg
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru, articulatii mobile, nedureroase la palpare si mobilizare
pasiva
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, respiratii 15
respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian in spatiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară, in limite normale. TA 110/50 mm Hg, puls 94 batai/minut
Aparat digestiv: greturi, vărsături bilioase, balonari, dureri cu caracter colicativ in
hipocordul drept cu iradiere in bară si lombară dreaptă,
Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: marirea în volum a pancreasului
SNC: orientată tempero-spatial,
EXAMENUL PARACLINIC
- Ecografie abdominală: usoară hepatomegalie, colecistul usor destins,
-Colangiografia: prezenta calculior biliari
- Tubajul duodenal: sfincterul Oddi inchis, durata tubajului 45 minute, cantitate bila=50
ml.

EXAMENE DE LABORATOR
Sânge:
-TS = 4/minut TC = 2,3/minut
-hemoglobina = 14,40 mg%
-leucocite = 8400 mm3
-glicemie = 1,09 mg/dl
-amilazie = 179 UW/ ml ser
-VSH = 13 mm/h
-Colesterol = 1,25 g%
-Uree = 0,30 g%
-Creatinina = 0,69 mg%
-BD = 0,16 mg% BT = 0,40 mg%
-TGP = 12 U/L TGO =20 U/L

Tratament:
- Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheată pe abdomenul pacientului si
administrare de analgezice la indicatia medicului

- Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastrică

- Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si

reechilibrare hidro-electrolitică urmarind diureza si PVC (presiunea venoasă centrală)

- Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide,

glucozate

- Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice în functie de

antibiogramă.
 În urma tratamentului simptomatologia pacientului nu s-a îmbunătatit si se decide
să se intervină chirurgical pentru extragerea litiazelor din colecist.
 CAPITOLUL IV

Gradul de dependentă în satisfacerea nevoilor fundamentale după Virginia Henderson

4.1. Nevoi fundamentale caz A caz 3

Nevoi fundamentale Diagnostic nursing Sursa de dificultate

1.Nevoia de a respira si a - tahicardie -anxietatea

avea o bună circulatie -hipotensiune arterial -durerea
1
/2 dependent

2.Nevoia de a bea si a mânca -alterarea alimentatiei -dietă dezechilibrată

-greturi
½ dependent

3.Nevoia de a elimina -eliminare neadegvată -constipatie

-transpiratii abundente
½ dependent
-diureza scazută
-vărsături

4. Nevoia de a dormi si a se -insomnie -neliniste

odihni -disconfort abdominal

¾ dependent

5.Nevoia de a se misca si a -postură inadecvată -datorită durerii violente

avea o bună postură

¼ dependent

6.Nevoia de a-si mentine -hipertermie -febră 38,8oC

tegumentele corpului în
limitele normale

½ dependent
 7.Nevoia de a se imbraca si -dificultate de a se îmbrăca si -durere violent
dezbrăca dezbrăca -tremur
-agitatie
½ dependent

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit -pacientul îsi efectuează singur toaleta corporală, poartă o
si de a-si păstra tegumentele tinută decentă, tegumentele si mucoasele sunt curate, îngrijite.
curate

Independent

9.Nevoia de a evita pericolele -risc de deshidratare -vărsăturilor

-transpiratiilor abundente
¼ dependent

10.Nevoia de a comunica -comunicare ineficientă la -timiditate accentuată

nivel afectiv -izolare social
½ dependent

11.Nevoia de a-si practica -pacientul este crestin ortodox, citeste cărti religioase, nu
religia merge la biserică din motivul evitării contactului cu semenii.

independent

12.Nevoia de a se realiza -pacientul prezintă motivatie, ambitie, este perfectionist la

locul de muncă dar si acasă, îsi îndeplineste rolul familial.
Independent

13.Nevoia de a se recrea -pacientul preferă în timpul liber să se plimbe, să aibe iesiri în

natură de preferat singur.
Independent

14.Nevoia de a învăta si -neacceptarea bolii si refuzul -dezinteres fata de boală

descoperi urmării cu strictete a
tratamentului
½ independent
4.2. Nevoile fundamentale caz B eu caz 1
Nevoile fundamentale Diagnostic nursing Sursa de dificultate
1.Nevoia de a respira si a -alterarea respiratiei si -tahicardie
avea o bună respiratie circulatiei venoase -tahipnee

½ dependent

2.Nevoia de a bea si a mânca -pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin
perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
1
/3 dependent

3.Nevoia de a elimina -alterarea eliminărilor -transpiratii abundente

-oligurie
½ dependent

4.Nevoia de a dormi si odihni -insomnie -treziri repetate

1
/3 dependent

5.Nevoia de a se misca si a -postură inadecvată -durere vie

avea o bună postură -mobilizare la pat
1
/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine -hipertermie -febră
tegumentele corpului în
limitele normale

½ dependent

7.Nevoia de a se imbraca si -pacientul se imbracă si dezbracă singur, nu manifestă semen

dezbrăca de dependentă

Independent

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit -prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face
si de a-si păstra tegumentele toaleta zilnică, işi schimbă lenjeria zilnic.
curate

Independent

9.Nevoia de a evita pericolele -risc de deshidratare -vărsături

-transpiratii abundente
½ dependent
10.Nevoia de a comunica -pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre
boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon
Independent

11.Nevoia de a-si practica -pacientul este crestin ortodox, citeste cărti religioase cand
religia durerea se diminuă din intesitate

Independent

12.Nevoia de a se realize -este o persoană sociabilă, cu motivatie, îi place locul său de

muncă si, îsi doreste ce este mai bun pentru copii săi
Independent

13.Nevoia de a se recrea -mobilitate redusă -durerii

½ dependent

14.Nevoia de a învăta si - lipsa de cunostinte referitoare -prima interventie

descoperi la interventia chirurgicala chirurgicală
-dezinteres
4.3. Nevoile fundamentale caz C eu caz 2
Nevoile fundamentale Diagnostic nursing Sursa de dificultate
1.Nevoia de a respira si a -alterarea circulatiei venoase -tahicardie
avea o bună respiratie -durere

½ dependent

2.Nevoia de a bea si a mânca -pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin
perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
1
/3 dependent

3.Nevoia de a elimina -alterarea eliminărilor -constipatie

intestinale
½ dependent

4.Nevoia de a dormi si odihni -insomnie -durere

-greturi
1
/3 dependent

5.Nevoia de a se misca si a -postură inadecvată -durere vie

avea o bună postură -mobilizare la pat
1
/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine -hipertermie -febră
tegumentele corpului în -pancreas inflamat
limitele normale

½ dependent

7.Nevoia de a se imbraca si -pacientul se imbracă si dezbracă singur, foloseste haine largi,

dezbrăca lejere,

Independent

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit -prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face
si de a-si păstra tegumentele toaleta zilnică, prezintă haine si lenjeria curată.
curate

Independent

9.Nevoia de a evita pericolele -risc de deshidratare -vărsături

-febra
½ dependent
10.Nevoia de a comunica -pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre
boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon
Independent

11.Nevoia de a-si practica -pacientul este ortodox, merge des la biserică impreună cu
religia sotia.

Independent

12.Nevoia de a se realize -locul sau actual de muncă il are de mai bine de 15 ani, copii
sunt căsătoriti si cu serviciu.
Independent

13.Nevoia de a se recrea -mobilitate redusă -durerii

½ dependent

14.Nevoia de a învăta si - lipsa de cunostinte referitoare -prima interventie

descoperi la interventia chirurgicala chirurgicală
-dezinteres
½ dependent
 CAPITOLUL V
Planurile de îngrijire

5.1. Plan de îngrijire al pacientului C.I.

Diagnostic Interventii
Sursa de dificultate Obiective Evaluare
nursing Autonome Delegate
Alterarea - dispnee - pacientul sa prezinte - asez pacientul în pozitie -administrez medicatia -pacientul respiră
respiratiei si - P=90 o bună respiratie semisezând prescrisă de medic mai usor si
circulatiei pulsatii/minut - să prezinte o -invat pacientul să facă prezintă
-TA=100/60 mmHg circulatie adecvată exercitii respiratorii, să TA= 110/70
respire profund, mmHg
-aeroterapie: deschiderea P= 75 bat./minut
ferestrelor AV= 16
-masor functiile vitale si le resp./minut
notez in F.O.

Alterarea -dietă dezechilibrată -reechilibrare -pun pacientul in repauz -administrez medicatia -pacientul se poate
alimentatiei -greată hidroelectrolitică alimentar absolut timp de 3 prescrisă de catre medic: alimenta singur
-vărsături -sa nu mai prezinte zile si montez sonda vit. K, Vit. B1, B6; glucoză -nu mai prezinta
-anxietate greturi si vărsături nazogastrică pentru 5%- 1500ml, greturi si varsaturi
-pacientul să scadă in aspirasia secretiilor gastrice Solutie Ringer-1000 ml -a inceput să scadă
greutate -supraveghez Ser fiziologic-500 ml in greutate
 permeabilitatea sondei - metoclopramid 3 f/zi
noazogastrice si notez în
F.O. volumul si aspectul
lichidului aspirat
-ajut pacientul în timpul
vărsăturilor, il intorc in
decubit lateral
-după reluarea treptată a
alimentatiei intocmez
pacientului un regim
alimentar echilibrat
-il educ despre importanta
scăderii in greutate, pentru
a respecta regimul
alimentar
-cântaresc zilnic pacientul
si notez in F.O.

Eliminare -constipatie -pacientul sa nu mai -schimb lenjeria de corp si -urmaresc si notez în foaia -pacientul nu mai
neadecvată -transpiratii prezinte constipatie, de pat a pacientului de 2 ori de observatie numarul si prezinta
abundente vărsături si transpiratii pe zi, consistenta scaunelor constipatie,
-vărsături -reluarea tranzitului -efectuez toaleta corporală -efectuez la indicatia vărsături,
 -diureza scăzută intestinal zilnic medicului o clismă transpiratii
-diureza să fie în -ajut pacientul în timpul evacuatorie -si-a reluat
limitele fiziologice vărsăturilor, -colectez vărsăturile tranzitul intestinal
pentru examenul -diureza: 1500
macroscopic si notez în ml/zi
F.O.
-efectuez bilantul intrări-
iesiri si notez in F.O.
diureza

Postură -durere violent -pacientul să adopte o -informez pacientul despre -administrăm la indicatia -pacientul adoptă
inadecvată postură adecvată importanta păstrării unei medicului analgezice pozitie adecvată în
posture adegvate, il ajut sa- Algocalmin 2f /zi momentele când
si asigure o pozitie Refen 2ml 2f/zi durerea dispare în
adecvată în pat si în timpul urma medicatiei
mersului dar, revine la
postura inadecvata
după ce efectul lor
a trecut
Insomnie -durere violent -pacientul să aibe un -asigur un microclimat -administrez medicatia -pacientul se simte
-treziri repetate somn linistit si corespunzator (caldură 20- prescrisă de medic : odihnit si prezintă
noaptea odihnitor 21oC, umiditate 40%) Fenobarbital 1 fiola; un somn linistit
 -invat pacientul să practice Diazepam 1 fiola. fără treziri
tehnici de relaxare, exercitii nocturne
respiratorii înainte de
culcare
-întocmesc un orar de somn
corespunzator organismului

Dificultate în a se -durere violent -pacientul să se -ajut pacientul sa-si -pacientul reuseste

îmbrăca si -tremur îmbrace singur satisfacă nevoia in să se îmbracă
dezbrăca dificultate singur
-îl sfatui sa folosească
haine lenjere care să-i
faciliteze imbrăcarea,
dezbrăcarea

Hipertermie -febră -pacientul să aibe -aerisesc încăperea, asigur -administrez antitermice la -pacientul nu mai
moderată=38.80C temperature în limite lenjerie de corp si de pat indicatia medicului prezintă
fiziologice curată, o schimb ori de câte Perfalgan 1 f/zi hipertermie
ori este nevoie T=37oC
-educ pacientul cum să-si
mentină temperatura
corpului in limite normale,
 atunci când temperatura
mediului ambiant este
scăzută să consume lichide
si alimente calde

Risc de -transpiratii -pacientul să fie -calculez bilantul hidric si - administrez solutiile

dezhidratare abundente reechilibrat hidro- asigur necesarul de lichide perfuzabile prescrise de
-vărsături electrolitic si acido- pe zi către medic
bazic

Comunicare -timiditate -pacientul să se poată -comunic cu pacientul, il -voi nota zilnic schimbări
inadegvată la accentuată afirma, să aibe sfatuiesc să vorbească cu survenite in dispozitia
nivel afectiv -izolare social perceptie pozitivă cadrele medicale si bolnvii bolnavului, stabilirea de
despre sine din salon despre boala sa, legături cu bolnavii si
sentimentele si ideile sale comportamentul acestuia
-educ pacientul in vederea
dezvoltării capacitătii de
ascultare, de aschimba idei
cu ceilalti

Neacceptarea -dezinteres -pacientul să accepte -informez pacientul despre -pacientul este

bolii si refuzul boala, să efectele tratamentului, a întelegător si
urmării cu constientizeze dietei si urmarile dacă nu doreste să aibe o
strictete a importanta le respectă cu strictete profilaxie cât mai
tratamentului si tratamentului si dietei -educ pacientul să bună
dietei efectueze controale
periodice la medic
 Caz B Preoperator

5.2. Plan de îngrijire al pacientului P.I. caz 1

Interventii autonome si
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
delegate

Durere vie -reducerea durerii -voi aplica punga cu gheata pe -pacientul nu

abdomenul pacientului în mai prezinta
vederea reducerii durerii durere
-voi administra medicatia
prescrisa de catre medic:
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
-recoltez sânge prin punctie
venoasă pentru examenele de
laborator
-institui sonda nazo-gastrica
pentru aspiratia secretiilor
pancreatice

Risc de deshidratare -reechilibrare -sfatui pacientul sa-si puna -pacientul nu

datorită hidroelectrolitica si stomacul in repauz total, sa nu mai prezinta
transpiratiilor acidobazica consume lichide sau alte deshidratare
abundente si a -ameliorarea alimente
vărsăturilor greturilor si a -schimb lenjeria de corp si de
varsaturilor pat a pacientului ori de cate ori
este nevoie
-efectuez toaleta corporala
zilnica
-ajut pacientul în timpul
 vărsăturilor, il intorc in decubit
lateral
-institui solutii perfuzabile la
indicatia medicului: Vit. B1,B6;
glucoză 5%- 1500ml,
Solutie Ringer-1000 ml
Ser fiziologic-500 ml
Metoclopramid 5 ml/zi
-efectuez clisma evacuatorie
inainte de interventia
chirurgicala, montez o clisma
evacuatorie

Hipertemie datorita -pacientul sa -masor temperatura corporala -temperatura

procesului prezinte T0 in si o notez in F.O. corporala a
inflamator al limite fiziologice -aerisesc încăperea, asigur pacientei este in
pancreasului lenjerie de corp si de pat limitele
curată, o schimb ori de câte ori fiziologice:
este nevoie T0=36,60 C
-administrez antitermice:
Perfalgan fl. 2/zi

Alterarea calitatii si -pacientul sa aibe -asigur un microclimat -pacientul

cantitatii somnului un somn linistit si corespunzator (caldură 20- prezinta un
datorita surerii si odihnitor 21oC, umiditate 40%) somn linistit si
anxietatii -invat pacientul sa practice odihnit
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii inainte de culcare
-intocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
-asigur linistea in salon si creez
o atmosfera optima pentru
 odihna
-administrez sedative la
indicatia medicului

Anxietate datorita -sa nu mai prezinte -explic pacientului tehnicile ce -anxietatea s-a
simptomatologiei anxietate urmeaza a fi aplicate si redus
accentuate linistesc pacientul cu privire la considerabil
interventia chirurgical ape care
o va suferi ca torul va fi bine
-comunic cu pacientul, il
sfatuiesc să vorbească cu
cadrele medicale si bolnvii din
salon despre boala sa,
sentimentele si ideile sale
-educ pacientul in vederea
dezvoltării capacitătii de
ascultare, de aschimba idei cu
ceilalti
-administrez anxiolitice la
indicatia medicului: Doxepin
2 f./zi

Postura inadecvata -sa aibe o postura -informez pacientul despre -pacientul

datorita durerii adecvata importanta păstrării unei prezinta o
violente posture adegvate, il ajut sa-si postura
asigure o poziăie adecvată în adecvata
pat
-administrăm la indicatia
medicului analgezice
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
Risc de complicatii -sa nu prezinte -respect cu strictete toate -pacienta nu
complicatii pe regulile de asepsie si antisepsie prezinta
timpul spitalizarii in administrarea medicatiei complicatii
-iau masuri profilactice in -pregatirea
vedera imbolnavirilor preoperatorie
nozocomiale decurge in
-supraveghez functiile vitale si conditii optime
vegetative si le notez in F.O.

Lipsa de cunostinte -acumulare de - informez pacientul in vederea -pacientul

referitoare la cunostine privind repauzului digestive, sa nu accepta mai
interventia interventia consume lichide si nici usor inteventiile
chirurgicala chirurgicala si alimente aplicate
perioada - informez despre natura preoperator
postoperatorie interventiei, necesitatea unei datorita
bune pregatiri preoperatorii, cunostintelor
pozitia adoptata dupa disparitia accumulate
efectului anesteziei despre perioada
- o buna pregatire preoperatorie intra- si
previne aparitia incidentelor in postoperator
timpul interventiei chirurgicale
si postoperatorii
- il educ despre necesitatea
mobilizarii precoce in perioada
postoperatorie pentru a preveni
complicatiile si efectuarea de
exercitii respiratorii
 Postoperator

Interventii autonome
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
si delegate
Risc de complicatii -evitarea -supraveghez functiile -functiile respiratorii
pulmonare si complicatiilor vitale ale pacientului si si circulatorii in
circulatorii pulmonare si dupa operatie si le limite normale
circulatorii notez in F.O.
-asigur pozitie adecvata
pacientului care sa-i
favorizeze respiratia,
sezanda sau
semisezanda
-educ pacientul in
efectuarea miscarilor
active si pasive, il ajut
in efectuarea lor, il
educ in vederea
efectuarii miscarilor
respiratorii

Risc de deshidratare -evitarea deshitratarii -in primele 3 zile -pacientul nu prezinta

si reechilibrare institui perfuziile la deshidratare
hidroelectrolitica indicatia medicului:
glucoza 5% 1000 ml,
solutie Ringer 1000 ml
si Ser fiziologic 500 ml
-in a 4-a zi pacientul
poate consuma ceai
neindulcit, supa
strecurata, apa plata
-din a 5-a zi pacientul
 poate consuma ceai
indulcit, branza slaba
de vaca, iaurt degresat
-monitorizez bilantul
intrari-iesiri si notez in
F.O. diureza

Prezenta durerii -ameliorarea sau -administrez medicatia -durerea pacientei

postoperatorii absenta durerii prescrisa de catre este ameliorate doar
medic: analgezice: cateva ore dupa
Tramadol 1 f. a 1 ml la administrarea
nevoie antispastice medicatiei
-incurajez pacienta sa -reducerea spasmului
adopte o pozitie care pancreasului asigura
sa-i favorizeze si drenarea secretiilor la
respiratia, semisezand locul plagii
sau sezand

Risc de infectie -evitarea infectiei - supraveghez sonda -pacientul nu prezinta

urinara datorita urinare urinara si diurea iar, in infectii urinare in
sondei urinare a 3-a zi scot sonda urma rezultatelor de
urinara de la pacient laborator
-recoltez urina pentru
sumar de urina

Risc de infectie a -prevenirea infectiei -masor functiile vitale -plaga evoluaza

plagii -identificarea la fiecare 2 ore si le normal si nu prezinta
prompta in cazul notez in F.O. iar, infectie
prezentei infectiei temperatura la fiecare
4 ore si o notez in foaia
de temperatură
-respect cu strictete
 măsurile de asepsie in
efectuare tuturor
ingrijirilor, în îngrijirea
plăgii postoperatorii
-schimb pansamentul
zilnic, dimineata si
respect măsurile de
asepsie
-urmaresc tuburile de
dren si anunt medicul
daca apar modificări de
aspect, culoare a
drenajului
-notez în F.O. volumul,
aspectul lichidului
scurs

Pacienta prezintă -pacienta sa se poata -administrez sedative -pacientul se

insomnia si nu se odihni noaptea sis a la indicatia medicului: odihneste noapte,
poate odihni aibe un somn Diazepam 1 f a 2 ml/ poate dormi cel putin
noaptea din cauza linistitor seara 6 ore pe noapte
reluării durerii -favorizez odihna
pacientului prin
suprimarea surselor
care-i pot determina
discomfortul si
iritabilitatea

Risc de complicatii -prevenirea sau -ajut pacientul sa-si -pacientul a inceput

legat de imobilizare minimalizarea schimbe pozitia la sa se mobilizeze
posibilitatii de fiecare 2 ore in vederea treptat, nu prezinta
 complicatii prevederii escarelor complicatii
-incurajez pacienta sa
efectueze miscari ale
membrelor, sa se
mobilizeze precoce si ii
explic importana
mobilizarii in
prevenirea
tromboembolia
venoasa

Deficit in a se -pacientul să se -ajut pacientul sa-si -pacientul dupa 3 zile

imbraca si dezbraca îmbrace singur satisfacă nevoia in postoperatorii isi
datorita durerii dificultate recapata independent
postoperatorii -îl sfatui sa folosească in satisfacerea nevoii
haine lenjere care să-i
faciliteze imbrăcarea,
dezbrăcarea

Postura inadecvata -pacientul sa adopte -educ pacientul sa -pacientul adopta o

datorita durerii, o postura adecvata si sustina plaga cu mana pozitie pe cat posibil
miscare limitata sa-si recapete forta cand tuseste, cand se normal atat
fizica misca in pat si ii explic ortostatica cat si in
necesitatea acetui clinostatism
aspect
-educ pacientul sa se
mobilizeze trepat, il
ajut in efectuarea
miscarilor si il sustin in
pozitie ortostatica in
primele zile dupa
 interventie
-sfatui pacientul sa
adopte o pozitie
antalgice

Pierderea demnitatii -redobandirea -asigurarea intimitatii -pacientul comunica

si autonomiei demnitatii si si implicarea despre sentimentele
autonomiei pacientului in luarea sale de inutilitate dar,
deciziilor ingrijirilor reactioneaza la
-asigurarea unui suport sfaturile privind
psihic pentru pacient recastigarea stimei de
-discutarea cu membrii sine si autocontrol
familiei pentru a il
incuraja si sustine pe
pacient in vederea
redobandirii demnitatii
si autonomiei corporale

Lipsa de cunostinte, -pacientul să -informez pacientul -pacientul a inteles

deprinderi pentru acumuleze cunostinte despre efectele cât de important este
recuperarea si noi despre recuperare tratamentului, a dietei sănătatea lui
mentinerea sanatatii si mentinerea si urmările dacă nu le
sănătatii corporale respectă cu strictete
-educ pacientul să
renunte la obiceiurile
dăunătoare, să încerce
să scadă în greutate
-educ pacientul să
efectueze controale
periodice la medic
 Caz C Preoperator

5.3. Plan de îngrijire al pacientului D.N. caz 2

Interventii autonome si
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
delegate
Durere vie -reducerea durerii -voi aplica punga cu gheată -pacientul nu mai
preoperatorie pe abdomen pentru reducerea prezinta durere
inflamatiei
-administrez perfuzii cu
antiseptic si calmante la
indicatia medicului: ser
fiziologic 500 ml + 1 f.
NoSPA, Xilină 1%, Algifen;
Solutie Ringer 1000ml si
Solutie glucozata 5% 1000ml

Alterarea circulatiei -normalizarea - asez pacientul în pozitie -pacientul prezinta o

si respiratiei valorilor circulatorii semisezând buna circulatie 75
manifestată prin si respiratorii -învat pacientul să facă batai/minut si o buna
tahicardie si tahipnee exercitii respiratorii, să respiratie 15
respire profund, respiratii/minut
-aeroterapie: deschiderea
ferestrelor
-masor functiile vitale si le
notez in F.O. :
TA= 140/70 mmHg
P= 94 batai/minut
Resiratii = 19 resp./ minut
-administrez la indicatia
medicului antiaritmice
Digoxin 2 f a 2 ml de 2ori/zi
HHC 500mg
Alterarea alimentatiei -reechilibrare -montez sondă nazogastrică -este reechilibrat
datorită greturilor, hidroelectrolitică pentru aspirarea secretiilor hidro-electrolitic
vărsăturilor, -să nu mai prezinte gastrice si efectuez spălătură -nu mai prezinta
inapetentă greturi si vărsături gastrică cu solutie alcalină greturi, vărsături
(carbonat de calciu)
-reechilibrare electrolitică
conform ionogramei
sanguine
-sfatui pacientul de repauzul
gastric
-administrez la indicatia
medicului : Metoclopramid
pentru reducerea greturilor
Cimetidina 1g/zi pentru
reducerea secretiei gastrice ti
acide
Sandostadin 1g de 3ori/zi
pentru inhibarea secretiei
pancreatice

Alterarea eliminarii -pacientul sa elimine -urmaresc si notez în foaia de -pacientul si-a reluat
intestinale in mod fiziologic si observatie numarul si tranzitul intestinal, nu
manifestate prin reluarea tranzitului consistenta scaunelor mai prezintă balonari
constipatie, balonari intestinal -efectuez la indicatia
medicului o clismă
evacuatorie
-introduc o sonda vezicală
pentru a putea monitoriza
diureza si o notez in F.O.

Poatura inadecvată -pacientul sa adopte o -informez pacientul despre -pacientul adopta

datorită datorita postură adecvată importanta păstrării unei pozitii antalgice in
durerii, anxietatii posture adegvate, il ajut sa-si timpul durerii
asigure o pozitie adecvată în
pat
-administrăm la indicatia
medicului analgezice
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi

Insomnie manifestată -pacientul sa se poata -asigur un microclimate -pacientul prezinta un

prin adormire greoaie dormi si ohihni corespunzator (caldură 20- somn linistit si
si treziri repetate noaptea 21oC, umiditate 40%) odihnitor, nu se mai
-invat pacientul să practice trezeste in mod repetat
tehnici de relaxare, exercitii noaptea
respiratorii înainte de culcare
-intocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
-administrez medicatia
prescrisă de medic :
Fenobarbital 1 fiola;
Diazepam 1 fiola.

Hipertermie -normalizarea -aerisesc încăperea, asigur -normalizarea

manifestată prin valorilor temperaturii lenjerie de corp si de pat T0=36,50C
valorile T0=38,50C corporale curată, o schimb ori de câte
-mentinerea ori este nevoie
temperaturii -educ pacientul cum să-si
corporale in limite mentină temperatura corpului
fiziologice in limite normale, atunci
când temperatura mediului
ambiant este scăzută să
 consume lichide si alimente
calde
-administrez antitermice:
paracetamol 3cp/zi
acid acetilicsalicilc 3cp/zi

Risc de deshidratare -reechilibrare -administrez perfuzii cu -pacientul nu prezintă

datorita varsăturilor hidroelectrolitica si solutii de aminoacizi si deshidratare
acido-bazica glucoză la indicatia
medicului

Lipsa de cunostinte -acumularea de -explic pacientului tehnicile -cunostintele

referitoare la cunostinte cu privire ce urmeaza a fi aplicate si il
interventia la interventia linistesc cu privire la
chirurgicală chirurgicală interventia chirurgicală pe
care o va suferi, asigurându-l
ca totul va fi bine
-ii explic necesitatea
tehnicilor in pregatirea
preoperatorie si necesitatea
interventiei pentru a ne
asigura ca avem parte de
cooperare din partea
pacientului
preoperatorii permit
pacientului să accepte
mai usor măsurile
intra- si postoperatorii
-o buna pregatire
psihică si fizic a
pacientului previne
aparitia complicatiilor
in timpul interventiei
chirurgicale
 Postoperator

Diagnostic Interventii autonome si

Obiective
nursing delegate
Durere -reducerea durerii -aplic punga cu gheată,
postoperatorie supraveghez pacientul, îi
asigur un suport psihic
explicandu-i că este
normal să simtă durere
-administrez la indicatia
medicului analgezice la
nevoie, antispastice
-incurajez pacientul să
adopte pozitii care sa-i
diminue durerea
Evaluare
-durerea pacientului
se diminua doar
cateva ore de la
administrare
revenind cu caracter
accentuat,
insuportabil din
partea pacientului

Risc de hemoragie -identificarea -schimb zilnic -pacientul nu

precoce a semnelor pansamentul, supraveghez prezintă hemoragie
de hemoragie si observ evolutia plagii si
a tuburilor de dren,
-raportarea imediată a
blocarii tuburilor de dren
sau a absentei drenajului,
-supraveghez si masor
functiile vitale, le notez in
F.O., supraveghez
culoarea tegumentelor

Risc de infectie -prevenirea infectiei -respect cu strictete -infectia pagii a fost

-identificarea măsurile de asepsie si prevenită
promptă în cazul antisepsie in efectuarea
 prezentei infectiei tuturor manevrelor, in
ingrijirea plagii
postoperatorii
-masor T0 la interval de 2
ore imediat dupa operatie
apoi in zilele urmatoare la
interval de 4 ore si o notez
in F.O.
-schimb zilnic
pansamentul, dezinfectez
zilnic plaga si aplic
comprese cu substante
antiseptic

Risc de -reechilibrare -în primele 3 zile institui -pacientul nu

deshidratare electrolitică si perfuziile la indicatia prezinta semen de
datorită repauzului acido-bazică medicului: glucoză 5% deshidratare
alimentar în -pacientul să nu 1000 ml, solutie Ringer -este reechilibrat
primele 3 zile prezinte semen de 1000 ml si Ser fiziologic hidroelectrolitic
postoperator deshidratare 500 ml
-în a 4-a zi pacientul poate
consuma ceai neindulcit,
supă strecurată, apă plată
-din a 5-a zi pacientul
poate consuma ceai
indulcit, branză slabă de
vaca, iaurt degresat
-monitorizez bilantul
intrari-iesiri si notez în
F.O. diureza
-urmaresc secretiile de pe
tubul de dren si semnalez
 medicului orice
modificare aparută

Risc de anxietate -identific cauza -asigur suport psihic -pacientul nu

datorită durerii anxietatii si pacientului prezintă anxietate
postoperatorii reducerea ei -administrez la indicatia
medicului anxiolitice

Risc de complicatii -pacientul să nu -respect cu strictete -pacientul nu

prezinte complicatii regulile de asepsie si prezintă complicatii
pe timpul antisepsie in administrarea -ingrijirea
spitalizarii medicatiei, schimbarii postoperatorie
pansamentului, -educ decurge in conditii
pacientul atunci când optime
tuseste, strănuta să se tină
cu măna de plagă pentru a
evita desfacerea acesteia
si astfel prelungeste
numarul de zile internate
in spital
-se iau masuri profilactice
pentru a se evita
imbolnaviri nozocomiale
ale pacientului, educ
pacientul in vederea
acestor măsuri
-supraveghez functiile
vitale si vegetative si le
notez in F.O.

Lipsa de cunostinte -acumularea de -ii explic pacientului -pacientul a inteles

privind perioada cunostinte privind necesitatea respectarii necesitatea
postoperatorie perioada regimului dietetic impus respectarii regulilor
postoperatorie in primele zile impuse in perioada
postoperatorii postoperatorie si
-dupa reluarea tranzitului colaboreaza in
sa evite sa consume ingrijirile aplicate
alimente iritante, care
imbaloneaza, sa evite sa
constipatia, sa consume
multe lichide sis a evite
bauturile carbogazoase
-ii explic necesitatea
mobilizarii precoce in
perioada postoperatorii in
vederea evitarii
complicatiilor venoase
 CAPITOLUL VI

Interventii legate de planul de îngrijire

6.1. Tehnica ecografiei abdominale

Ecografia abdominală reprezintă metoda de diagnosticare prin ultrasunetele reflectate

de diferitele structuri din organism, asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor
interne în care nu se află aer (ficat, rinichi, splină, pancreas, vezică urinară, ovare, prostată,
inimă), fiind una din principalele posibilităti de diagnosticare, alături de celelalte examene si
analize de laborator.

Pancreasul este unul din organele abdominale cel mai dificil de examinat si evaluarea sa
ecografică depinde mult de experienta examinatorului si de calitatea ecografului.

Pregătirea prealabilă a ecografiei abdominale

- Se recomandă să nu se mănânce cu 6 ore înainte de examinare pentru ca stomacul să fie

gol si intestinal subtire să nu fie dilatat, permitând astfel o vizualizare mai corectă a
pancreasului

- Se consumă înainte 1-1,5 litri de lichide negazoase, precum apa plată sau ceai neindulcit,
pentru a umple stomacul cu apa si a crea o asa numită ”fereastră ecografică” si se
urinează abia dupa ce se efectuează ecografia

Tehnica ecografiei abdominale

- Se îndepărtează de pe abdomen hainele pacientului si acesta este asezat în decubit dorsal

pe un pat capitonat

- Pentru ca transductorul să alunece mai usor si să asigure calitatea transmiterii undelor

ultrasonore se aplică pe abdomen un gel; transductorul va fi presat pe piele si miscat pe
toată suprafata unde se află organul abdominal care trebuie examinat

- Imediat ce procedura a fost realizată, gelul va fi înlăturat de pe abdomen si pacientul se

poate imbrăca

- Pacientul nu necesită îngrijiri special după efectuarea ecografiei abdominale.

6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice

 Sondajul nazogastric reprezintă introducerea unui tub de cauciuc – sonda Faucher sau
Einhorn prin narine, trecând de faringe si esofac în stomac.

Scop:

Explorator:

- recoltarea continutului stomacal în vederea evaluării functiei chimice si secretorii

- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului

Terapeutic:

- evacuarea continutului stomacal toxic

- curătirea mucoasei de exudates si substante străine depuse

- hidratarea si alimentarea bolnavului

- introducerea unor substante medicamentoase

Materiale necesare:

- două sorturi din cauciuc sau material plastic

- Musama si aleză

- Manusi

- Sonda Faucher sau Einhorn

- 2 seringi de 20 ml

- Eprubete

- Tavită renală

- Tavită medicală

- Pahar cu apă

- Recipient pentru colectare

Pregătirea pacientului:
a) PSIHIC:
- Explicam pacientului scopul si necesitatea tubajului;
-Obtinem consimtământul si colaborarea;
-Informăm pacientul, modul de efectuare a procedurii si a duratei acesteia
-Asigurăm intimitatea pacientului
b) FIZIC:
-Indepărtăm proteza dentară, dacă există si i-o plasăm într-un pahar cu apă
-Rugăm pacientul să îsi sufle nasul sau îl curătăm noi dacă este necesar
-Alegem nara cea mai functională rugând pacientul să respire alternative, când pe o nară
când pe cealaltă
-Asezăm pacientul în pozitie sezândă sau semisezândă
Efectuarea tehnicii:
-Alegem si verificăm materialele în functie de obiectivul stability
-Verificăm recomandarea medical
-Identificăm pacientul si transportăm materialele în salon
-Instruim pacientul cum să înghită
-Asezăm pacientul în pozisia aleasă si îi plasăm acestuia sub bărbie un prosop
-Spălăm mâinile si îmbrăcăm mănusile
-Estimăm lungimea necesară pentru ca sonda să ajunga în stomac procedând astfel:
măsurăm distanta dintre lobul urechii si vârful nasului, si apoi de la lobul urechii până la
apendicele xifoidian
-Insemnăm locul celor două măsurători cu benzi subtiri de leucoplast sau notam distanta
dacă sonda este gradată
-Lubrefiem sau umezim vârful sondei ca să asigurăm înaintarea, pentru a reduce frictiunea
si iritatiile
-Plasăm o tăvită renală sub bărbia pacientului, eventual să o mentină singur
-Introducem cu delicatete sonda prin nara selectată îndepărtând-o spre spate si în jos,
înaintând încet până ajunge în faringe
-Inaintăm cu sonda, si rugăm pacientul să înghită până ajunge la primul semn, favorizăm
sondei dând pacientului cantităti mici de apă cu paiul
-Supravegheerea pacientului pentru că pot apărea: cianoza, tulburări respiratorii, situatii
când sonda a ajuns în trahee
-Rugăm pacientul să înghită încet până la al doilea semn
-Verificăm pozitia sondei prin conectarea unei seringi la capătul liber al sondei si aspirăm
continut stomacal, dacă se aspiră înseamnă că sonda este în stomac
-Fixăm sonda cu leucoplast pen as, astfel încăt să nu împiedice vederea si să nu preseza
nasul
-Fixăm eventual partea liberă a sondei avân grijă să lăsăm o buclă (de la nas până la locul
fixării) care să-I permit pacientului miscarea lenjeră a capului
-Asezăm pacientul într-o pozitie comodă si continuăm tubajul conform obiectivului
urmarit.
6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate

a) Tehnica injectiei intravenoase

Locul de electie:

-venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza un M venos prin

anastomozarea (conexiunea) lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsală a mâinii
- venele maleolare interne
- venele epicraniene
Executarea tehnicii:
- asistenta îsi spală mâinile si îmbracă mănusile
- se alege locul punctiei si se dezinfectează
- se execută punctia venoasă
- se controlează dacă acul este în venă
- se îndepartează staza venoasă prin desfacerea garoului
- se injecteaza lent, tinând seringa ăn mâna stîngă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe
piston
- se verifică periodic dacă acul este in venă

- se retrage brusc acul, când injectarea s-a terminat

- la locul punctiei se aplică tamponul îmbibat în alcool, compresiv.

Incidente si accidente:
- injectarea solutiei în tesutul perivenos, manifestată prin tumefierea tesuturilor si durere; se
incearcă pătrunderea acului în lumenul vasului, continuându-se injectia sau se încearca
în alt loc
- flebalgia produsă prin injectarea rapidă a solutiei sau a unor substante iritante; se
recomandă injectare lentă
- valuri de caldură, senzatia de uscaciune in faringe se recomandă injectare lentă

- hematom prin strapungerea venei; se intrerupe injectia

- ameteli, lipotimie, colaps; se anunta medicul
De stiut:
 - în timpul injectarii, se va supraveghea locul punctiei si starea general
- vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 24 ore, de aceea nu se vor
repeata injectiile în aceeasi venă la intervale scurte
- daca pacientul are o singură venă accesibilă, punctiile se vor face totdeauna mai central
fată de cele anterioare
- daca s-au revărsat ăn tesutul perivenos solutiile hipertone, se va instiinta medicul pentru a
intervenii, spre a se evita necrozarea tesuturilor

De evitat:
- încercarile de a patrunde în venă, după formarea hematomului, pentru că acesta
deplasează traiectul obisnuit al venei

b) Tehnica injectiei subcutanate

Locuri de electie
- regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil
-fata externa a bratului
-fata supero-externa a coapsei
-fate supra si subspinoasa a omoplatului
-regiunea subclaviculară
Executarea tehnicii:
-asistenta îsi spală mâinile si îmbracă mănusile sterile
-dezinfectează locul injectiei
-pentru fata externă a bratului pozitia pacientului este sezând cu bratul sprijinit pe sold
-se prinde seringa pregatită, ca pe un creion în mâna dreaptă
-se face o cută a pielii între indexul si policele mâinii stângi, care se ridică, se pătrunde
brusc cu fortă la baza cutei, longitudinal 2- 4 cm
-se verifică pozitia acului prin aspiratie
-se injectează lent solutia, prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte
-se retrage brusc acul cu seringa
-se dezinfectează masându-se usor pentru a favoriza resorbtia

Accidente si interventii:
-durere violentă prin lezarea unui nerv, se retrage acul putin spre suprafată
 -ruperea acului, extragerea manuală sau chirurgicală a acului
-hematom prin lezarea unui vas, se previne prin verificarea pozitiei acului înainte de
injectare
De stiut:
- locurile de electie ale injectiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor
De evitat:
-injectia în regiunile infectate sau cu modificări dermatologice.

6.4. Sondajul vezical la bărbat

Definiţie: manopera prin care se realizează evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde.
Sondajul vezicii urinare are drept scop:
- evacuarea vezicii urinare în cazurile în care acest lucru nu se poate efectua
fiziologic
- în cazul unor intervenţii chirurgicale (în special pe micul bazin)
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi străini)
- prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
- monitorizarea precisă a diurezei
Indicaţii :
- retentia acuta de urina
- intervenţii chirurgicale în micul bazin, perineu, interventii chirurgicale de
durata
- după explorarea instrumentală a vezicii urinareşi a căilor urinare (cistoscopie)
- după manevre terapeutice (litotriţie extracorporeală)
- cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
- rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formării de căi false
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi străini)
- la bolnavii comatoşi
- la pacienţii la care este importantă monitorizarea balanţei hidro-electrolitice.
Măsurarea diurezei obţinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
- din oră in oră: la cazurile cu oligurie
- la 12 ore: cu măsurarea osmolaritaţii, glicozuriei, corpi cetonici şi sânge
- la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, măsurarea electroliţilor,
fosfaţilor şi substanţelor toxice (in intoxicaţii), amilazelor urinare (pancreatita)
Materiale necesare
- sonde uretrale sterile de diverse tipuri şi dimensiuni
- mănuşi sterile
- comprese sterile şi soluţii antiseptice
- ulei de parafină sau glicerină sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
- pungi sterile pentru colectarea urinii
 - seringă şi ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar şi pentru
controlul permeabilităţii sondei, spălături, aspirarea cheagurilor din vezica urinară

Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezintă:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaşului pentru prevenirea ieşirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) NELATON: nu au balonaş de fixare
- sunt mai rigide
- folosite pentru sondajul de scurtă durată sau in cazurile in care nu se
reuşeşte cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
- au in componenţă un mandren metalic
- pot crea căi false
- folosite mai rar
Condiţii de efectuare
- sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical, respectându-se regulile de
asepsie şi antisepsie
- tipul de sondă şi grosimea ei se aleg în funcţie de uretra ce trebuie cateterizată, sex, vârstă
(adenom de prostată la bărbaţi)
- manevra de introducere a sondei trebuie să fie executată cu blândeţe
- golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariţiei hemoragiei “ex vacuo”
- poziţia bolnavului este în decubit dorsal
Tehnica la bărbat
- se decalotează glandul, se spală şi se dezinfectează glandul şi meatul urinar
- se lubrefiază sonda
- se introduce în meatul urinar, cu blândeţe, penisul fiind ţinut cu mâna stângă la zenit pentru
a elimina una dintre curburile uretrei.
Când sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculează în jos spre coapse, apoi se
impinge sonda până ajunge în vezica urinara şi vine urină
- se umflă balonaşul sondei şi se trage sonda cat permite
- se evacuează urina lent, eventual cu pensarea sondei (după evacuarea a 150 – 200 ml)
pentru 1 – 2 minute.
 CAPITOLUL VII

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu pancreatită acută

Raportat la efectele pe care pancreatita acută le are asupra fizicului si psihicului

bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important. Rolul asistentei este de a
ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-si mentină sau să-si recâstige sănătatea (sau să-l
asiste în ultimele clipe), prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă
ar fi avut capacitate sau cunostintele necesare să îndeplinească aceste functii astfel încât
acesta să-si recâstige independenta cât mai repede posibil.
Activitatea asistentei medicale trebuie să acopere totalitatea nevoilor
fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de îngrijire sau singură), ghidându-se
după un plan de îngrijire care este în functie de starea pacientului, investigatiile necesare
diagnosticării, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de
îngrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnică sau săptămanală în functie de
evolutia stării pacientului.
De la serviciul de internări pacientul cu pancreatită acută este dus în sectia de
terapie intensivă, fapt ce determină cresterea nelinistii bolnavului, al cărui psihic este deja
marcat de simptomatologia zgomotoasă a bolii (intoleranta alimentară, vărsături, durere).
Asistenta medicală trebuie să caute să linistească bolnavul explicandu-i necesitatea
supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea
conduitei medicale.
Pacientului, o dată cu internarea i se face o serie de explorări utile precizării
diagnosticului, explorări care pot fi traumatizante ( fiziogastroscopia, recoltarea sangelui
prin punctia venoasa) dar care sunt absolute necesare. Asistenta medicală trebuie să fie
alături de pacient, străduindu-se să ii alunge teama, explicându-i necesitatea si importanta
analizelor.
 5.1. Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice

Produsele biologice sunt examinari la laborator, iar rezultatele obţinute au o mare

importanţă în confirmarea diagnosticului clinic şi aprecierea: gravităţii evoluţiei, apariţiei
complicaţiilor, eficacităţii tratamentului şi confirmarea vindecării. De aceea asistenta
medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să aibă cunoştinţe teoretice precise şi
manualitatea corespunzătoare.
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul, explicându-i că orice recoltare se
face în interesul lui şi dându-i informaţii asupra modului de desfăşurare a tehnicii. Ea va
avea o evidenţă precisă a bolnavilor care urmează să facă recoltări şi îi va urmări
îndeaproape să respecte condiţiile necesare: să nu mănânce, să nu fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de
asepsie si antisepsie, folosind un instrumentar steril: seringi şi ace de unică folosinţă,
sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat în
cantitate suficientă, la fiecare eprubetă asistenta medicală va face un bon care va conţine:
numele bolnavului, numărul salonului şi patului, diagnosticul clinic, natura produsului,
analiza cerută şi data recoltării.
In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor
rmedicale ale sângelui si a urinii, exprimate in mg/ml, cresterea sau scăderea valorilor in
anumite afectiuni:

Valori în sânge:
Substanta Valori normale
Creste Scade
analizată în mg/ml
Hemoleucograma
Hematii Femei:3.7-4.9
mil./cm3
Barbati: 4.2-5.6
mil./cm3 -in infectii, -imunitate scăzută
Leucocite intoxicatii
 4000-8000/mm3

Trombocite
150.000-
300.000/mm3
20-50 mg/100 ml -boli renale acute -afectiuni hepatice.
Uree sau cornice, diabet,
febră.
65-110 mg/ml -diabet zaharat, -hepatită gravă,
intoxicatii cu oxid insuficientă cortico-
Glicemie
de carbon, AVC, suprarenală.
tumori.
0.5-1.2 mg/100 ml -boli renale, gută,
Creatinina
boli hepatice.
40-150 UI/l -pancreatita acută, -malnutritie,
Fosfataza
ICC, colecictită hipotiroidism.
alcalină
acută.
7-40 U/I -hepatite virale,
infarct miocardic,
TGO ciroze, necroze
musculară, litiază de
coledoc.
5-35 U/I -hepatite virale,
infarct miocardic,
TGP
ciroze, litiaza de
coledoc.
0.8-1 mg/100 ml - sindrom icteric,
BI
anemiile hemolitice.
0-0.25 mg/100 ml -icter mecanic prin
BD
calculi sau tumori.
0.8-1.25 mg/100 -icter prin hemoliză:
BT
ml hepatite, ciroze.
 25-125 U/I -pancreatita acută, -comă diabetică.
Amilaza
oreion.
6-8 g/dl -diaree, vărsături. -denutritie, boli
renale, ciroză,
Proteine totale
hemoragii, intoxicatii
cornice.
2-5 mg/100 ml -gută, nephrite,
Acid uric
leucemii
1.2-2.6 mg/100 ml -diabet zaharat, -ciroze, boli
obezitate, alcoolism, infectioase,
Colesterol
mixedem, ictere. pneumonie,
endocardită.
Femei:12-16 mg/ -anemii.
100 ml
Hemoglobina
Barbati:13-
18mg/100 ml
Femei: 6-12 mm/1 -infectii, TBC, -hepatită epidemică,
oră infarct, septicemia. stări alergice.
VSH
Bărbati:3-10
mm/1 oră
5-15 minute -hemofilie,
Tc (timp de coagulare
coagulare) intravenoasă
diseminată (C.I.D).
1-4 minute -trombocitopenii. -
Ts (timp de hiperlipoproteinemie,
sânderare) diabet zaharat,
ateroscleroza.
250-450 mg% -RAA, pneumonii. -insuficientă hepatică
Fibrinogen gravă, cancer de
pancreas.
 310-350 mg/100 -deshidratare, -vărsături, diaree,
ml insuficientă insuficientă cortico-
Sodiu cardiacă, suprarenală.
hiperfunctie cortico-
suprarenală.
16-20 mg/ml -stări de soc, arsuri, -diaree, vărsături,
hemoragii, infarct, boală Cushing,
Potasiu
nefrită. tumori suprarenale,
tratament cu cortizon.
50-180mg/100 ml -anemii -anemii si ictere
posthemoragice hemolitice, hepatite.
Fier feriprive, tumori
maligne, tulburări
de absorbtie.
9-11mg/100 ml -hipervitaminoză D, -hipoparatiroidie,
mielom multiplu, rahitism grav,
Calciu
tumori sau infectii hipovitaminoză D.
osoase.

Valori ale urinei:

Substanta
Valori normale Creste Scade
analizată
Amilaza 20-140 UI -pancreatită acută, -pancreatită cronică
ulcer peptic  în stadiu terminal,
perforat (posterior), insuficienta hepatică,
colecistită acută, hepatită severă. 
obstructie canal
cistic, cancer
 pancreatic,
pseudochist
pancreatic, ascită
pancreatică, ocluzie
intestinala,
perforatie
intestinala.
Acid uric 250-275mg/24 ore -gută, insuficientă -în boala Wilson.
renală cronică,
leucemie,
boli infectioase,
terapie cu ACTH
sau hidrocortizon,
toxicoză gravidică.
Glucoza <100 mg/dl -pancreatită acută
Densitate 1.001-1.035 -pancreatită acută -hidratare excesivă,
diabet insipid,
insuficientă renală,
glomerulonefrită,
pielonefrită.
pH 5.0-9.0 -dieta vegetariană, -diabet zaharat,
vărsături, diaree, acidoză
administrare de metabolică, febră.
diuretice, infectie de
tract urinar,
insuficientă renală.
Bilirubina Negative -obstructie biliară
Proteine <20mg/dl -boli renale
Creatinină 0.8-1.8g/24 ore -în sarcină, --hipotiroidism
insuficienta renală, infantil, aport proteic
alaptare, subnutritie, redus, miotonie
 carenta vitaminică, congenitală
diabet zaharat,
carcinom hepatic,
acromegalie,
miopatii, miastenie,
hipertiroidism
infantil

5.2. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor functionale

Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicându-i că aceste examene nu

îi fac rău si sunt importante pentru confirmarea diagnosticului şi instituirea unui tratament
corespunzător.
Examenul radiologic se execută dimineata, pentru că mai târziu se adună în
stomac secretii care diluează substanta de contrast, de aceea pacientului i se vor aspira
secretiile prin montarea sondei nazogastice. Asistenta are obligatia de a-i explica
pacientului necesitatea tehnicii pentru o mai bună colaborare a acestuia. Cazul în care
pacientul este nelinistit, agitat asistenta va calma psihic pacientul, discută despre temerile
lui privind tehnica ce urmează a i se face si îi explică importanta aspirarii secretiilor si
riscul care si-l asumă refuzăn tehnica.
Pentru ecografia abdominală, asistenta invată pacientul să nu manânce cu 6 ore
înainte de efectuarea ecografiei si, îi explică de ce este necesar ca stomacul să fie gol în
timpul examinării, pentru o bună vizualizare a pancreasului. Educă pacientul să consume
1-1.5 litri de apa inainte de ecografie si să urineze abia duă efectuarea acestei.
Este foarte important ca asistenta medicală să îi explice în ce constă fiecare
examen şi că va trebui să stea liniştit în timpul desfăşurării lor. Îl va însoţi la sala unde au
loc, impreună cu F.O. a pacientului; îl va ajuta să se dezbrace şi să se întindă comod pe
masa de examinare. La sfărşit îl va ajuta să se îmbrace şi-l va însoţi înapoi la salon.
 În salon asistenta medicală are obligatia de a monitoriza functiile vitale in primele
ore de la efectuarea tehnicilor dar si in celelalte zile, si notarea lor în F.O. Cazul în care
apar modificări bruste, se anuntă medicul în vederea prevenirii altor complicatii.

5.3. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor

Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor.

Ea va cunoaşte medicamentele pe care le administrează după inscripţie, culoare, formă;
fiolele rămase goale de la injecţii le va păstra până la desfăşurarea efectelor lor.
Reguli de administrare a medicamentelor, se evită greselile:
Asistenta:
-respectă medicamentul prescris de medic;
-identifică medicamentul;
-verifică calitatea;
-respectă căile de administrare;
-respectă orarul si ritmul de administrare;
-respecta doza prescrisă de către medic;
-respecta somnul pacientului;
-evită incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor;
-serveste pacientul cu doză unică pentru administrarea orală;
-respecta succesiunea: calea orala, solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale,
supozitoare;
-informează pacientul asupra efectului si efectelor secundare;
-anunsă imediat medicul privind greselile produse in administrare;
-administrează imediat solttiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
-respectă masurile de asepsie, de igienă pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti.
Asistenta va respecta cu stricteţe toate aceste reguli de administrare a
medicamentelor. Injectiile vor fi administrate numai dacă fiolele sunt etichetate si, atât
denumirea cat si dozajul corespund celor prescrise.
 Ea va administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va
lua în prezenţa ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului şi reacţiilor adverse ale
medicamentelor pe care le are de luat.
La administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie,
folosind materiale şi instrumente de unică folosinţă sau sterilizate. Asistenta va tăia şi va
aspira în seringă toate fiolele în faţa bolnavului. Ea va semnala orice intoleranţă şi reacţii
adverse medicului.

5.4. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie

Scopul pregătirii preoperatorii este de a pregăti bolnavul pentru interventia

chirurgicală, să aibe o pregătire psihologică bună pentru a suporta cât mai usor interventia
chirurgicală, si fizică specifică interventiei chirurgicale la care va fi supus.
Pregătirea psihologică va fi făcută de către medical currant, informarea
pacientului va fi foarte obiectivă, informând asupra riscurilor dar si a beneficiilor fără a
oblige bolnavul să se opereze.
Pregătirea fizică cuprinde: pregătire generală, pregătire sistemică si pregătirea
locală.
Pregătirea generală are ca scop reechilibrarea hidro-electrolitică si acido-bazică
conform ionogramei si a pH-ului sangvin a pacientului, iar solutiile utilizate vor fi
normotone, pentru a preveni căderile tensionale sau chiar colapsul vascular si exitus în
timpul interventiei chirurgicale.
Refacerea nutritională se va face pe cale parenterală utilizând solutii de glucoză,
solutie NaCl, solutie Ringer.
Pregătirea sistemică necesită evaluarea si sustinerea tuturor aparatelor si
sistemelor: aparatul cardio-vascular, respirator, renal, hepatic, neurologic,
Pregătirea locală: cu o zi inainte de operatie asistenta medicala sfatuie pacientul
sa stea in repauz la pat.În dimineta interventiei chirurgicale se va epila zona unde
urmează a fi incizată, urmată de antiseptizarea cu alcool iondat. Se aspira pe sonda nazo-
gastrică secretiile, se vor face cate o clisma evacuatorie in seara precedent si în dimineata
operatiei. La indicatia medicului I se va introduce o sondă vezicala pacientului pentru a
putea monitoriza diureza.
Îi va verifica pulsul, tensiunea arterială, temperatura şi-l va instala confortabil pe
brancardă, cu perna sub cap şi acoperit cu pătură. Asistenta medicală verifică a doua oară
dacă are plicul cu toate documentele şi va însoţi bolnavul la sala de preanestezie.

5.5. Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie

După terminarea operaţiei, asistenta va supraveghea trezirea bolnavului după

anestezie şi funcţiile vitale: măsoară la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arterială, de
asemenea respiraţia (ritm şi amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor şi a
tegumentelor, diureza şi le notează în foaia de observaţie. Permanent va observa aspectul
şi comportamentul bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda nasogastrică, la sosirea bolnavului de la sală, ea
va branşa sonda la sursa de aspiraţie continuă şi la borcanul gradat. Va verifica buna
funcţionare a sursei de aspiraţie, dacă sonda este bine fixată şi aspectul narinei,
permeabilitatea sondei (aspiră cu o seringă lichid din cavitate: dacă este înfundată
asistenta va întroduce ser fiziologic pe sondă după care aspiră). Ea va nota în foaia de
observaţie volumul şi aspectul lichidului aspirat, va observa permanent confortul fizic şi
psihic al bolnavului
Asistenta va supraveghea sonda vezicală a bolnavului: să fie bine fizată cu
leucoplast pe coapsă şi tubul să nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului,
sacul colector va fi plasat sub nivelul vezicii. Ea îl va goli la 6-8 ore, notând în foaia de
observaţie cantitatea şi aspectul urinii, anunţând doctorului orice semne ale unei
eventuale infecţii (hematurie, urină tulbure, temperatură)
Asistenta medicală va supraveghea tubul de dren şi plaga operatorie, va verifica
tubul să nu fie cutat şi să fie permeabil, notând în foaia de observaţie volumul şi aspectul
lichidului scurs. După 3 zile asistenta medicală va lua tubul şi-l va retrage câţiva mm/zi
până în ziua 6 când îl va scoate complet la indicaţia medicului.
Asistenta medicală va observa zilnic plaga, semnalând doctorului orice semn de
complicaţie şi va efectua pansamentul steril al plăgii şi al orificiului din jurul tubului
 Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor şi va recolta sânge,
menajândule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice şi în funcţie de
starea bolnavului ionograma saguină.
Asistenta medicală va prepara toate substanţele medicamentoase ce intră în
cadrul tratamentului, execută injecţiile şi montează perfuziile. Va urmări ca perfuzia să
nu se oprească, să aibă un debit în jur de 30-40 picături/minut, va observa starea
bolnavului în timpul perfuziei, apariţia unor accidente locale sau fenomene generale,
intervenind prompt în funcţie de situaţie, asistenta va calcula bilanţul hidric al bolnavului.
 BIBLIOGRAFIE

1. I. C. Voiculescu Anatomia si fiziologia omului Editia a IV-a Editura Medicală

2. Lucretia Titirca Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare

nevoilor fundamentale vol. I Editura Viata Medicala Romandeasca

3. M. Voiculescu Medicină Generală vol. I Editura Medicală

4. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.II Editura Medicală 1978

5. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.I Editura Medicală 1978

6. I. Acalovski Manopere si tehnici de terapie intensivă Editura Dacia 1989

7. F. Ticmeanu Ingrijiri postoperatorii generale si specifice Ediitura Medicală 2001

8. N. Ranglison Chirurgie-diagnostic si tratament Editura Medicală 1995

9. I. Bruckner Medicina internă vol. II Editura Medicală

10. Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale Editura Viata Medicala

Romandeasca

11. Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

(Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare) Editura Viata Medicala

Romandeasca