Medicina

Index sanatate Medicina

LUCRARE DE DIPLOMA - INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

LUCRARE DE DIPLOMA -
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
PANCREATITA ACUTA



MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
,,FUNDENI''
LUCRARE DE DIPLOMA



MOTTO:
Boala este, in esenta, rezultatul conflictelor dintre suflet si minte, atata timp cat sufletele si
personalitatea sunt in armonie, totul este bucurie si pace, fericire si sanatate. Conflictele apar,
atunci cand mintea (personalitatea) se abate de la drumul ales de suflet, indiferent daca
alegerea a fost facuta din propria initiativa, sau ca am fost fortati din exterior spre respectiva
alegere.
CUPRINSUL LUCRARII
CAPITOLUL I
1. MOTIVATIA.
2. INTRODUCERE.
3.ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI:
1.1. Asezarea pancreasului
1.2. Raporturile pancreasului
1.3. Vasele pancreasului
1.4. Nervii pancreasului
1.5. Structura si ultrastructura pancreasului
1.6. Fizilogia pancreasului
CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUTA
2.1. Definitie
2.2. Etiologia pancreatitei acute
2.3. Patologia pancreatitei acute
2.4. Anatomia patologica a pancreatitei acute
2.5. Fiziopatologie
2.6. Tablou clinic
2.7. Simptomatologie
2.8. Examene paraclinice
2.9. Forme clinice
2.10. Diagnosticul pozitiv si diferential
2.11. Complicatii
2.12. Evolutia-Prognostic
2.13. Tratament
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA.
3.1. Rolul asistentei medicale in profilaxia bolii si educatia sanitara
3.2. Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu
3.3. Rolul asistentei medicale in simptomatologie si tratament
3.4. Rolul asistentei medicale in diagnosticul paraclinic si de laborator
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CELOR TREI CAZURI
4.1.Cazul I
4.2.Cazul II
4.3.Cazul III
BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA
Pancreatita acuta este denumita impropriu astfel, deoarece ea nu este o inflamatie.
Pancreatita acuta inseamna, manifestarile declansate prin auto digestia pancreasului
de catre propriile sale enzime care devin activate brusc, in interiorul glandei, prin cauze
variate.
Deoarece la 80% din cazuri evidentiaza, in antecedentele bolnavului afectiunile
biliare si abuzul de alcool este bine sa stim cu totii despre efectele nocive ale alcoolului
(mai ales in randurile tinerilor) si a unei alimentatii necorespunzatoare (lipide, glucide in
exces).
Este bine ca oamenii sa cunoasca cat mai multe despre corpul lor, de unele boli care
apar datorita unor greseli sau proaste obiceiuri alimentare, pentru a-i ajuta sa aiba o viata
sanatoasa cat mai mult timp cu putinta.
Educatia sanitara are un rol de o importanta covarsitoare pentru oameni.
INTRODUCERE
Ingrijirea bolnavului se pierde in negura timpului: in trecutul indepartat cand femeile
pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare.
Istoria profesiunii de ingrijire a bolnavului incepe odata cu infiintarea primei scolii de
catre FLORENCE NI GHTI NGALE.
Cu toata vechimea pe care o are, misiunea sa sociala nu este intotdeauna clara, astfel
rolul asistentei medicale este perceput si descris divers.
Autonomia asistentei in procesul de ingrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de o judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza.
Asistenta medicala colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute tratamentul
prescris de acesta, chiar daca are si responsabilitati si activitati independente cu rol propriu.
Pentru aceasta asistenta trebuie sa se perfectioneze, sa posede cunostinte tehnice
temeinice, sa dea dovada de multa intelegere, devotament si daruire profesionala.
Toti cei ce lucreaza in spitale cu bolnavii si pentru bolnavi, trebuie sa ramana oameni,
sa inteleaga sufletul omului, suferinta sa fizica, dar si cea psihica.
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI
ANATOMIA PANCREASULUI
Pancreasul este un organ-glanda, anexa a tubului digestiv, avand atat o functie exocrina cat si
o functie endocrina cu rol in digestie si metabolismul hidrocarbonatelor.

Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele posterior al cavitatii
abdominale. Are forma literei "J " dispus orizontal cu carligul orientat inferior. Are
greutate de 80-100 g., lungime de 15-20 cm. si o grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ
friabil, rupandu-se usor.

1.1. ASEZAREA PANCREASULUI
Pancreasul este situat in etajul superior al abdomenului, posterior stomacului,
intinzandu-se transversal de la potcoava duodenala pana la splina, este un organ
retroperitoneal dispus anterior coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L
1
- L
2
, fiind in cea
mai mare parte lipsit de peretele abdominal posterior prin fascia treiz la dreapta, pe o zona
transversala, dispusa intre epigastru si hipocondrul stang, iar coada pancreatica este mobila
in ligamentul pancreatico-splinic.


1.2. RAPORTURILE PANCREASULUI
Pancreasului i se disting patru portiuni:


Capul
Gatul sau Colul
Corpul
Coada


CAPUL PANCREASULUI: este cea mai voluminoasa parte a pancreasului, care
inconjoara ca o fanta fata interna a potcoavei duodenale. In afara de raporturile ventrale,
respectiv cu ficatul si stomacul, sunt de retinut cele dorsale, pancreasul acoperind in aceasta
zona: aorta, vasele mezenterice superioare, plexul solar, vena cava, originea venei porte si vena
splenica, iar canalul coledoc este asezat pe un sant sapat in spatele capului pancreasului, numit
incizura pancreasului.
Circumferinta capului prezinta un sant determinat de duoden.la acest nivel tesutul
pancreatic se muleaza pe duoden si cele doua adera strans unul de altul prin tracturi
conjunctive, vase, nervi care merg prin ansa duodenala. Din aceasta cauza, si din faptul ca
ductul pancreatic se deschide in partea descendenta a duodenului, cele doua organe nu pot fi
despartite in interventiile pe duoden sau pancreas, fara fisuri de necroza duodenala.
GATUL sau COLUL PANCREASULUI: situat intre cap si corp, este marcat de
marginea inferioara a organului de o scobitura numita incizura pancreasului, prin care trece
inapoia pancreasului vena mezenterica superioara si iese artera mezenterica superioara.
CORPUL PANCREASULUI: situat anterior de coloana vertebrala si aorta, are pe
sectiunea transversala feruia triunghiulara. El prezinta o fata anterioara, o fata posterioara si
una inferioara delimitata de marginea anterioara si marginea inferioara. Corpul pancreasului
prezinta in vecinatatea capului o proeminenta in bursa amenrala determinata de coloana
vertebrala numita tubercul amental.
COADA PANCREASULUI: reprezinta extremitatea stanga a organului, este mpbila
fiind cuprinsa in ligamentul pancreatico-splenic si ajunge pana pe fata anterioara a rinichiului
si la hilul splinei.
a) Raporturile capului
Anterior capul pancreasului este intretaiat transversal de radacina mezocolanului, incat
partea inferioara a capului impreuna cu procesul uncinat corespunde regiunii inframezocolice,
dand raport prin intermediul peritoneului cu ansele jujenale.
Raporturile posterioare ale capului pancreasului se realizeaza cu formatiuni situate la
dreapta coloanei vertebrale, dintre care unele sunt cuprinse intre parendricuul pancreatic si fascia
de covalescenta duodeno-pancreatica, iar altele posterior de fascie. Intre fascie si pancreas are
raporturi cu canalul coledoc, ce trece oblic spre peretele pesteo-medical al duodenului ascendent,
printr-un sant sau chiar canal sapat in parendrian.
Tot la acest nivel se afla ascada vasculara posterioara a capului de pancreas, ganglionii
limfatici, iar spre stanga triunghiul venei porte si originea ei. Posterior de fascie, vine in raport cu
vena cava inferioara, vena renala dreapta, partea terminala a venei renale stangi si ganglionii.
b) Raporturile corpului
Corpul pancreasului se proiecteaza pe vertebra L
1
dintre cele trei fete care le poseda, cea
anterioara si posterioara sunt mai late, iar cea mai inferioara mai ingusta. Foita inferioara a
radacinii mezocolonului transver se continua pe fata inferioara a pancreasului si la nivelul
marginii inferioare se continua cu peritoneul posterior al spatiului inframezocolic.
Fata anterioara a corpului are raporturi prin amentala cu fata posterioara a stomacului.
Acest raport explica aderentele care se fac intre cele doua organe, in ulcerul gastric, precum si in
fistulele gastro-pancreatice.
Fata inferioara a corpului, cea mai ingusta, vine in raport prin intermediul peritoneului
care o inveleste cu ansele jejunale si cu flexura duodeno-jejunala, situata inferior de ea.
Fata posterioara a corpului are raporturile cele mai complexe, deoarece transverseaza
coloana vertebrala si toate formatiunile situate anterior si latero-vertebral.
De la dreapta la stanga, corpul pancreasului are raporturi cu aorta si arterele mezenterice
superioare, precum si cu plexul solar. Urmeaza raporturile cu partea inferioara a glandei
suprarenale stangi si cu fata anterioara a rinichiului stang. Pancreasul vine in contact cu vena
renala stanga, ea fiind situata cel mai anterior in hilul rinichiului. Vena slenica trece printr-
un sant in parenclinul pancreatic. Artera splenica, situata superior de vena, are un traiect sinuos
si merge cu aproximatie in lungul marginii superioare a pancreasului si partial pe fata posterioara
a corpului.
c) Raporturile cozii pancreasului:
Coada pancreasului este singura parte mobila a acestui organ, fiind cuprinsa in ligamentul
splino-renal.
Coada, ajunge impreuna cu vasele splenice in contact cu partea inferioara a splinei. Vasele
splenice se gasesc pe fata anterioara a cozii pancreasului.
Pancreasul se proiecteaza pe peretele anterior abdomenului in epigastru, iar coada ajunge
pana la hipocondrul stang.
1.3. VASELE PANCREASULUI
Originea pancreasului si a cailor biliare din ansa duodenala, arata nu numai raporturile de
legatura dintre duoden, pancreas si coledoc, ci si vascularizatia lor in parte comuna.
Capul pancreasului, duodenul si coledocul au aceeasi surse vasculare.
VASCULARIZATIA ARTERIALA
Pancreasul are trei surse arteriale:
- doua din trunchiul celiac; artera hepatica comuna si artera lienala.
- una din artera mezenterica superioara.
a) Arterele supraduodenale superioare - au ramuri pancreatice si ramuri
duodenale. Ele corespund clasic artrei pancreatico-duodenale superioare si sunt
ramuri ale arterei gastro-duodenale, care vine din artera hepatica comuna.
b) Arterele retro-duodenale - sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu
originea posterior de prima portiune a duodenului. Una dintre ele, de calibru mai
mare, merge pe fata posterioara a capului pancreasului avand raporturi stranse cu
coledocul, in partea sa retro-pancreatic.
c) Arterele pancreatico-duodenale inferioare - sunt arterele ce iau nastere din
artera mezenterica superioara in portiunea sa retropancreatica sau in dreptul
marginii inferioare a corpului pancreasului. Ele sunt in numar de doua si au
originea separata sau prin trunchi comun.
Arterele corpului si cozii pancreasului - sunt ramuri ale arterei splenice (lienale):
1. Artera pancreatica dorsala - ia nastere din artera splenica in apropierea
originii acesteia din trunchiul celiac, in majoritatea cazurilor. Uneori poate avea
originea in artera hepatica comuna, nu departe de emergenta ei din trunchiul
celiac sau in artera mezenterica superioara. Aceasta artera a mai fost numita si
artera procesului uncinat al pancreasului.
2. Artera pancreatica inferioara - se indreapta catre marginea inferioara a
corpului si merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului
unde se anastomozeaza cu artera cozii pancreasului.
3. Artera pancreatica mare - este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale
destinata partii stangii a corpului pancreasului. Originea ei din lienala este la
unirea a 2/3 drepte cu 1/3 stanga a pancreasului.
4. Artera cozii pancreasului - are originea in hilul splinei intr-una din ramurile
terminale ale arterei lienale. Are traiect recurent, patrunde in coada pancreasului
si merge spre marginea inferioara a cozii anastomozandu-se cu capatul terminal al
arterei pancreatice inferioare.
5. Artera lienala - in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si
alte ramuri pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau nastere
si din artera hepatica comuna.
VENELE
Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se
formeaza vena porta din vena mezenterica superioara si vena mezenterica si vena lienala.
Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele in ficat prin vena
porta.
1. Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancretico-duodenale
inferioare si supraduodenale superioare. Superior duc sangele in zona gastro-
epiploica dreapta, care se varsa in vena mezenterica superioara, are afluent de
varsare, in vena colica dreapta.
2. Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza
sangele venos de la nivelul corpului si cozii pancreasului, in vena lienala.
LIMFATICELE
Drenajul limfatic al pancreasului se realizeaza prin vase care pleaca din reteaua limfatica
perilobulara si prin colectare de calibru crescand, formeaza vasele aferente ale ganglionilor mai
multor grupuri ganglionare.
1.4. NERVII PANCREASULUI
Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare importanta
in fiziologia, chirurgia pancreasului.
Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere si de corpusculi WALTER-
PACINI care sunt abundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului.
Fibrele simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric
superior. Exista si fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap, cat si
pentru corpul si coada pancreasului.
Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului, cu actiune asupra acinilor glandulari
si insulelor pancreatice.
1.5. STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI
Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce contine corpusculi de tip
KRAUS si WALTER PACINI. Din capsula se desprind trame subtiri ce acompaniaza parendicul
pancreatic in lobuli.
Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare: exocrine si
endocrine.
PANCREASUL EXOCRIN: este alcatuit din acini secretori care reprezinta unitatea
morfofunctionala a pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua tipuri de
celule: celule acinoase si celule acino-centrale.
Celulele acinoase sunt inalte, piramidale.
Celule centro-acinoase sunt situate in interiorul acinilor si reprezinta, de fapt,
portiunile initiale ale ductelor intercalare.
Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu.
Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare.
Aceste canale, dupa morfologia si propritatile lor fiziologice, sunt:
1. canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;
2. canale interlobulare, situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare;
3. canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii.
Canalul colector principal (Wirsung) strabate glanda pe toata lungimea ei. Exista si
un canal colector accesor, SANTORI NI .
Care se varsa in duoden prin papila mica. Canalul colector principal, WIRSUNG, contine
in peretele sau abundente fibre musculare netede, in tunica sa conjunctiva. Se deschide in duoden
la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI.

PANCREASUL ENDOCRIN este format din INSULELE LANGHERHANS, reduse ca
numar la nivelul cozii si numeroase in corpul si capul pancreasului.
Ele sunt formate din cordoane de celule prismatice, anastormozate intre ele si inconjurata
de o bogata retea capilara.
Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule si . Celulele secreta
hormonul numit insulina; iar celulele secreta glaucagonul.
Insulele Langherhans nu poseda canale de excretie, ci isi varsa produsul direct in sange.
ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI
ORGANIZAREA ACINULUI
Celulele ancinoase si centro-ancinoase din acelasi acin sunt separate prin doua membrane
foarte osmiofile si un spatiu intercelular.

1.6. FIZIOLOGIA PANCREASULUI
A. PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. Lobulii sunt alcatuiti din
acini glandulari si ducturi. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie si
absorbtie.
Prin continutul sau bogat in bicarbonat, sucul pancreatic contribuie impreuna cu bila si cu
secretiile intestinale, la neutralizarea aciditatii chimului gastric, prevenind lezarea celulelor
mucoasei intestinale.
Secretia glandei este reglata pe cale umerala si vagala. Cea mai importanta este reglarea
umorala, prin doi hormoni duodenali: secretina si pancreozimina. Secretina este produsa sub
forma de prosecretina si activata de HCL.
Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina si chimotripsina, cu rol
important in digestia proteinelor, alaturi de proteaze, pancreasul, secreta amilaze, lipaze,
fosfolipaze, nucleaze si elastaze, toate elaborate, ca percursori inactivi, activate in duoden in
contact cu sucul euteric.
AMILAZA este o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule
microzaniale.
Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Amilaza se elimina pe
cale urinara.
Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala se constata in
pancreatita acuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale urinara).
Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni abdominale acute, de
exemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta, sarcina extrauterina, de asemenea
in afectiuni ale glandelor salivare: parotidita si calculii salivari.
Cresteri trecatoare se pot observa dupa administrarea de morfina sau in intoxicatii cu
alcool.
Cresteri ale activitatii amilazice ale serului se constata in afectiunea macroamilazemie,
caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea
transforma amidonul in maltoza si care va fi transformata de maltoza in glucoza.
LIPAZA intervine in saponificarea grasimilor.
Sucul pancreatic contine lipazii, enzima care catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a
grasimilor neutre in glicerolsi acizi grasi in prezenta bilei.
Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica din tractul digestiv. In absenta ei,
grasimile trec nedigerate in fecale.
ENZIMELE PROTEOLITICE din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze
distincte.
TRIPSINA
ambele sunt ENDOPEPTIDAZE
CHIMOTRIPSINA
Trispina este secretata sub forma inactiva tripsinogen.
Chimotripsina se gaseste sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata
de tripsina.
Poseda si propritatea de a coagula laptele.
Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.
Tripsina are o puternica si rapida actiune proteolitica.
PEPTIDAZELE din sucul pancreatic sunt EXOPEPTIDAZE.
Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care trec in
sucul pancreatic.
Aceste peptidaze sunt: - carboxipeptidaza
- aminopeptidaza
- depeptidaza.
Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi timp
si o seama de aminoacizi. Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor, scindeaza in aminoacizi,
din care sunt alcatuite.
B. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui Langherhans. Acestea
reprezinta la om aproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului.
Ele sunt diseminate in intreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si
corpul pancreasului.

INSULINA este un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice ale
insulelor Langherhans.
Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale metabolismului intracelular.
REGLAREA SECRETIEI DE INSULINA
Glucoza reprezinta agentul insulinotrop cel mai important. O usoara hiperglicemie
constituie nucleul pentru sinteza si eliberarea de insulina.
Descarcarea insulinica accelereaza tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular in
tesuturile insulino-dependente.
INSULINA actioneaza asupra metabolismului glucidic.
- La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glicogen si diminueaza glicogeneza.
- La nivelul muschiului, unde glucoza este transformata in energie, sau depozitata
sub forma de glicogen.
- La nivelul tesutului adipos, unde glucoza este transformata in acizi grasi si este
depusa sub forma de trigliceride de rezerva.
Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula, cat si incorporarea lor in
proteine, ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de glucoza.
Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor,
dar si pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoaca stocajul
energetic in tesutul adipos si in alte tesuturi.
Ea creste formarea de acizi grasi si glicerol in celula grasa adipoasa.
GLUCAGONUL: este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de
aminoacizi. Are actiune antagonica cu a insulinei. Secretia lui este declansata de hipoglicemie.
REGLAREA SECRETIEI DE GLUCAGON: se realizeaza de catre nivelul glicemic in
mod normal existand un raport invers intre eliberarea de lucagon si concentratia plasmatica a
glucozei, in sensul ca hiperglicemia o mareste.
Este efectul inhibator al hiperglicemiei asupra secretiei de glaucon, necesita prezenta
insulinei dovedind ca celulele sunt tesuturi insulino-dependente.
El intervine in mecanismul homeostaziei glicemice, prin stimularea glicogen-fosforilaza din
ficat, astfel ca intreaga secventa de reactii de la glucogen hepatic la glucoza este accelerata si
creste afluxul hepatic de glucoza.
CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUTA
2.1. DEFINITIE
Pancreatita acuta este o afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatii acute
necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului.
Se caracterizeaza clinic prin marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY: -
contractura
- durere
- hiperestezie.
2.2. ETIOLOGIE
Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliara.
Pancreatitele acute sunt generate, mai ales, de leziunile distale ale cailor biliare.
Etilismul este al doilea factor cauzal major, intoxicatia acuta cu alcool producand necroza
hemoragica pancreatica, iar etilismul cronic fibroza pancreatica.
In etiologie mai sunt incriminate:
- hiperlipemia
- hiperparatiroidismul
- diabetul zaharat
- sarcina
- medicamente ca: cortizon, izoniazida, anticoagulantele.
- unele infectii virotice (paratiroida urliana, hepatita epidemica).
- factorii vasculari, ereditari
- interventii chirurgicale
- traumatisme abdominale
Doua sunt dereglarile principale care declanseaza pancreatita acuta:
a)extravazarea sucului pancreatic
b) activarea enzimelor (proteolitice si lipolitice) in urma agresiunii factorilor etiologici
Alti factori favorizanti:
- ateroscleroza
- obezitatea
- abuzul alimentar
Teren favorizant:
- litiaza biliara
- alcoolismul
2.3. PATOGENIE
Pancreatitele acute pot fi nesupurate, supurate si hemoragice.
PANCREATITA NESUPURATA: este forma cea mai atenuata si insuficient cunoscuta din
punct de vedere anatomo-patologic, deoarece se vindeca in general, poate aparea atat pe cale
ascendenta cat si hematogena (in cursul febrei tifoide, difterie si mai ales in cursul paratiroidei
epidemice, cand exista o explicatie prin similitudinea histologica dintre parotida si pancreas).
PANCREATITA EDEMATOASA: este frecventa, benigna si se remite in cateva zile.
Pe langa edem, exista un exudat inflamator, prolifereaza fibroblastii, se depune colagen in
spatiile interlobulare si interacinoase, in interstitial apare o infiltratie limfaciera si granulocitara.
Leziunile de necroza lipsesc.
PANCREATITA SUPURATA: poate fi intalnita de asemenea in ambele modalitati
patogenice. Se pot observa abcese instalate in cursul unor septicemii si pioemii, infectiile
canaliculare sunt insa mai frecvente, deoarece prima portiune a canalului Wirsung care se
deschide in duoden, este infectata de microbii aerobi si anaerobi din intestin.
Organul se apara contra infectiei prin scurgerea lichidului de secretie si prin mucusul care
acopera peretii canalului. Existenta unui obstacol (bride, calculi) provoaca staza si instalarea
canaliculitei.
Euteritele, gastritele, ulcerele gastrice si duodenale se insotesc adesea de pancreatite, forma
supurata are loc fie pe o glanda cu leziuni vechi care fac mai putin rezistent organul respectiv,
sau este vorba de o exaltarea a virulentei microbilor, mai ales prin asocierile care au loc in aceste
imprejurari.
TEORII PATOGENICE:
1. Teoria caniculara: reflux de bila in pancreas.
2. Teoria vasculara: arterite mezenterice.
3. Teoria nervoasa: excitatia splahnicului stang (nervul simpatic).
4. Teoria alergica: sirul histaminic.
PANCREATITA HEMORAGICA: este o necroza acuta a pancreasului, realizand clinic
sindromul de abdomen acut cu debut brusc, uneori in plina sanatate.
Este vorba de o autodugesti, ca urmare a enzimelor activate in interiorul organismului.
Viscerul este marit, indurat, cu zone mari de ramoliment, uneori sub forma de chisturi de culoare
rosie, alteori pancreasul apare cenusiu, marmorat, cu pete de stetonecroza, cu eliberarea de acizi
grasi si formarea de sapunuri (pete albicioase cunoscute sub denumitea de "pete de spermantet")
reprezentand procesul de citosteatonecroza a pancreasului si hemoragii mai mult sau mai putin
intinse. Acinii, strama, vasele si canaliculii prezinta necroza difuza, dilatari ancinoase si
caniculare, obstructii de canaliculi prin dopuri (calcuri, metaplazii de mucoasa.)
Elastaza (enzima proteolitica) actioneaza asupra mediei arteriorale si venulare si produce
tromboze vasculare, astfel incat ischemia exacerbeaza necroza. Pete albicioase se pot observa si
in afara organismului, pe peritoneu fiind vorba de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei
permeabilizari excesive, situatie ce apare prin deschiderea structurilor caniculare ale organului.
Ca patogeneza:
a) Reflux biliar prin obstructii realizate de calculi in ampula Vater, bila activeaza sucul
pancreatic inauntrul organului.
b) Hipersecretia - obstructie.
c)Alterari ale vaselor sanguine, cand prezenta hematiilor activeaza sucul pancreatic, ca si
bila.
d) Reflux duodenal, cand bacteriile ajunse in canalicule activeaza enzimele pancreatice.
e)Rolul alcoolului (pancreatita alcoolica) pare sa fie un factor important.
MICROSCOPIC: se constata alterari distrofice proteice, infiltrat inflamator, necrozele pot
fi focare izolate, uneori confluente, intereseaza pancreasul excesiv si cel endocrin.
Precipitatele opace (sapunurile) apar datorita faptului ca prin lipoliza, glicerolul este
absorbit, iar acizii grasi se combina cu CA (saponificare), formand saruri insolubile.
Peritoneul este alterat: apar si aici depuneri de sapunuri, prin supraadaugare bacteriana se
poate instala o peritonita supurata.
Forma supra acuta este grevata de o mare mortalitate prin severitatea socului si a toxemiei.
Pancreatita acuta recidivanta cu crize repetate de intensitate variabila, separate de
perioade asimptomatice.
Pancreatita postoperatorie este, de obicei, edematoasa si adesea nediagnosticata.
2.4. ANATOMIE PATOLOGICA
Leziunile constatate in pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroza, se
mai poate intalni supuratii sau cangrena.
Pancreasul este marit, indurat, hiperemiat si edematiat.
De obicei, exista doua tipuri de leziuni: edemul si necroza hemoragica. In realitate acestea
reprezinta doua stadii cu gravitate crescanda. Edemul apare in formele cu gravitate mai redusa,
iar necroza in formele severe. Citosteatonecroza apare in formele cele mai grave.
2.5. FIZIOPATOLOGIE
Pancreatita acuta se manifesta prin:
- dureri epigatrice iradiate posterior;
- intoleranta alimentara (sindrom dispeptic);
- pierderi digestive (sindrom dispeptic);
- pleurezia stanga;
- tumora palpabila supraombilical.
Mecanismul durerii este incomplet clarificat. Una din cauzele durerii aici, ar fi obstructia
ductala (dopuri, calculi, stricturi), cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool,
secretia pancreatica creste masiv, dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei si apare durerea.
In sprijinul acestei pareri se inscrie ameliorarea durerii la sistearea alcoolului si la
administrarea de extracte pancreatice orale, care inhiba secretia pancreatica prin raspunsul
negativ asigurat de excesul de proteaze din intestinul proximal.
In geneza durerii ar putea intervenii, afectarea de vecinatate a peritoneului ori a duodenului,
eventual obstructia duodenului sau a coledocului prin inflamatie si fibroza cefalica. Se sustine ca
sursa durerii ar fi inflamatia perineurala sau/si fibroza nervilor intrapancreatici. Inflamatia
perineurala duce la distrugerea barierei perinervului, permitand influxul de mediatori inflamatori
sau enzime pancreatice active.
Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. In schimb, alteori durerea dispare mai
curand la distrugerea progresiva a pancreasului ("autocombustie") pe parcursul bolii, decat la
rejectia pancreatica.
MALABSORBTIA apare cand distrugerea masei exocrine a pancreasului depaseste 90%.
La aceasta etapa durerea se accentueaza sau dispare, secretia de lipaze si proteaze scade la un
prag care explica maldigestia lipidelor si proteinelor cu creatoree, streatoree, pierdere ponderala.
Deficitul de lipaze se constituie mult mai repede decat cel de proteaze. De aceea prima care
apare este maldigestia lipidelor cu steatoree.
DIABETUL apare prin scaderea masei endocrine, el se insoteste de scaderea paralela a
glucagonului, deoarece insulele pancreatice sunt in totalitate distruse prin fibroza.
Deficitul de glaucon explica anumite caracteristici ale diabetului in pancreatite, raspunsul
hipolicemic prelungit, insensibilitate frecventa la antidiabetice orale, frecvente atacuri
hipoglicemice, necesar de insulina mai mic.
2.6. SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE
PANCREATITELE ACUTE sunt frecvente atat la barbati, cat si la femei. Debutul bolii
este in medie in jur de 45 de ani, adesea dupa un exces alimentar sau alcoolic, la persoane obeze
sau gurmande sau la vechi biliari, dupa o colica biliara sau angiocolita.
Boala se manifesta prin:
- durere
- tulburari dispeptice
- uneori icter
- soc pancreatic
Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Debutul este in plina sanatate,
cu durere epigastrica foarte violenta. Bolnavul este in stare de agitatie, anxios, cu facies
contorsionat, cu buze livide.
Durerea epigastrica este prezenta, insuportanila, aduce bolnavul la medic. Este de mare
intensitate si tenace (rebela la analigezicele uzuale), iradiaza de partea stanga: hipocondru, baza
hemitoracelui, umar. Este comparata cu un "pumnal", o "torsiune", o "compresiune violenta",
mai rar ca o arsura.
Varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare, bilicase,
negricioase, hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide si electroliti.
La examenul fizic, destul de sarac, se constata uneori icter.
Durerea foarte intensa la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percutie
matitatea hepatica este prezenta.
Abdomenul este balonat, mai pronuntat in etajul superior, si prezinta sau nu, o usoara
apasare musculara. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau sensibilitate in
hipocrondrul stang.
Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze, pentru ca mai tarziu sa apara un ileus cu
peritonita.
Uneori, putem descoperii revarsat peritoneal, iar in lichidul extras, amilaza de gaseste in
concentratie crescuta.
Temperatura creste moderat (in afara starii de soc). Petele echimotice periombilicale
(semnul CULLEN), sau pe flancuri, mai ales in stanga (semnul GREY-TURNER), sunt rar gasite
si de obicei tardive, (dupa 5-7 zile).
Frecvent, in cazurile severe se instaleaza dupa debut o insuficienta circulatorie acuta, care
ulterior se transforma in soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic, toxemie enzimatica si
iritatie neurovegetativa.
Bolnavul are facies tras, ochi incercanati, nas subtiat, transpiratii reci, puls mic si rapid,
scaderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitatie si confuzie. Mai pot aparea tulburari
de tranzit, dispnee si tahipnee.
Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului (ameteli,
lipotimii, transpiratii reci, senzatii de foame), fie a hipoinsulininismului.
Simptomatologie determinata de suferinta organelor vecine, sindrom solar de dureri
permanente sau in crize, varsaturi, tendinta la sincopa, stari de colaps, icter mecanic, staza
duodenala, hipertensiune portala, simptome vasculare sau pulmonare.
2.7. FORME CLINICE
- Forma edematoasa - frecventa, benigna si se remite in cateva zile.
- Forma necrotica - prezenta in leziuni necrotice.
- Forma hemoragica - tromboze vasculare, viscer marit si indurat.
- Forma supraacuta (mixta) - grevata de o mare mortalitate.
- Pancreatita supurata sechelara.
- Pancreatita cronica - cu diabet.
2.8. DIAGNOSTIC
Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei, deoarece testele folosite pentru
diagnosticare devin pozitive intr-o etapa cand modificarile morfologice sunt avansate si uneori
ireversibile.
Diagnosticul pozitiv - se bazeaza pe: durere violenta cu sediul si iradierile descrise,
varsaturi, meteorism, stare de soc (in absenta contractiilor abdominale). Prezenta exudatelor
bogate in amilaza constituie un argument important.
Confirmarea o dau investigatiile de laborator.
O propunere de abordare in trepte a diagnosticului de pancreatita, forme cu durere, a fost
adoptata dupa propunerea sugerata de STEINBERG.
Treapta I
- se efectueaza o radiografie abdominala simpla postanterioara si de profil si o
ecografie, pentru depistarea calcificarilor pancreatice.
Treapta II
- se apreciaza tripsinogenul seric
- se evalueaza produsii proteici si lipidici din scaun
- se practica timp de o luna terapie de proba enzime pancreatice oral. Daca durerea
dispare, ori se amelioreaza, se considera durere de origine pancreatica.
Treapta III
- daca probele 1,2 nu au permis diagnosticul si durerea nu dispare se practica
tomografie computerizata, CPRE si/sau testul la secretina, secretina -
colecistochinina, ori testul LANDH, apoi biopsia pancreatica sub ghidare
ecografica ori T.C.
Diagnosticul diferential
1.Desi contractura abdominala lipseste, este obligatoriu sa eliminam abdomenul acut
chirurgical produs prin:
a)Ulcer gastro-duodenal perforat, in care exista pneumo-peritoneu clinic (disparitia matitatii
hepatice) si radiologic (aer subdiagragmatic).
b) Ocluzia intestinala, caz in care durerile au caracter colicativ, intermitent, iar radiologic se
descopera niveluri hidroaerice.
c)Obstructia arteriala mezenterica aparuta in fond aterosclerotic si mai rar prin embolie, ca si
infarctul venos (post operator, in inflamatii sau tumori abdominale) sunt mai greu de
diferentiat de pancreatita hemoragica.
d) Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita.
e)Apendicita acuta, chiar cand apendicele este situat subhepatic, se confrunta rar cu o
pancreatita acuta: sediul durerii este diferit, iar apararea musculara clar exprimata.
f) Sarcina tubara rupta asemanatoare cu debut brutal si a starii de soc.
g)Porfira acuta, uneori mai greu de recunoscut (in special in forma abdominala pura) poate fi
confundata cu o pancreatita.
2. In al doilea rand trebuie eliminat un infarct miocardic acut, deoarece intre aceasta
afectiune si pancreatita acuta exista asemanari:
- Socul,
- durerea precardiala (iradiata de la pancreas) si epigastrica (iradiata de la un
infarct diafragmatic) ca si unele semne ischemice miocardice.
Diferentierea se sprijina pe determinarile enzimatice si evolutia in timp a
traseului electrocardiografic.
2.Hernia diafragmatica incarcerata este recunoscuta foarte rar (atunci cand nu se
efectueaza examen radiologic).
Problemele pot ridica si acele situatii care afecteaza intestinul subtire proximal. Pentru
trasare se impune uneori biopsia jejunala prin sonda orala.
Diagnosticul diferential al unor manifestari mai rare sau al unor complicatii poate ridica
numeroase probleme. Asa este diagnosticul icterului, diagnosticul ascitei ori al pleureziei
pancreatice, diagnosticul paniculitei, diagnosticul arteritelor.
COMPLICATII
Complicatiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natura infectioasa: abcese
pancreatice, abcese subfrenetice, peritonita purulenta.
In formele mai prelungite se pot ivi colectii sangviolente (hematocel pancreatic) si
pseudochisturi pancreatice. Se mai pot intalni si un icter prin ocluzie. Obstructia coledociana
cronica prin inflamarea cronica comporta nise de colangita si de aciroza biliara secundara.
Procesele inflamatorii si fibrozante pancreatice pot determina obstructie duodenala,
constructia antrului ori a colonului transvers. Exista o frecventa crescuta a ulcerului peptic, prin
deficitul de secretie de bicarbonati pancreatici, ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptica sa
se exercite in duoden
Nu este o raritate tromboza de vena splenica (explicata de inflamatia de vecinatate a cozii
pancreasului) cu varice gastrice secundare ce pot explica o hemoragie digestiva superioara.
Diabetul secundat din pancreatita poate genera complicatiile vasculare, retinopatie
vasculara diabetica, nefropatie, neutropatie, ceea ce invita la explorari pentru depistarea unui
diabet concomitent cu pancreatita acuta sau cronica.
Incidenta cancerului pancreatic, este crescuta la cei cu calcificare pancreatica.
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Dupa o evolutie progresiva (12-72 ore) semnele si simptomele incep sa retrocedeze lent (in
7-8 zile) deoarece sucul pancreatic bogat in enzime proteolitice nu mai difuzeaza in tesutul din
jur.
In unele cazuri insa, prin complicatiile care apar:
- insuficienta circulatorie;
- insuficienta respiratorie;
- insuficienta hepatica;
- hemoragii digestive;
- stare septica.
Se prelungeste procesul agresiv (forma subacuta) suferintele bolnavului dureaza mai mult
de 72 de ore, persista un fel de tumoare chistica hemoragica.
In forma supraacuta evolutia este mortala, prin sincopa in primele sase ore. In forma acuta
grava, evolutia decurge in trei faze: faza de debut brutal, apoi dupa 6-12 ore faza de ileus
paralitic, faza a treia cu infectie si necroza care se termina letal in 24-48 ore sau dupa 7-8 zile,
prin peritonita si stare de colaps.
Prognosticul este sever in forma hemoragica. Mortalitatea pana la 50% depinzand de
antecedentele bolnavului: varsta, obezitatea.
Severitatea procesului este data de varsaturi, stare de soc, hipertermie, chimozele peretelui
abdominal hiperleucocitoza, hipocalcemie accentuata.
Socul constituie cauza principala a deceselor care survin in primele zile. Ulterior, bolnavii
pot muri prin dezechilibru electrolitic sau prin complicatii.
Bolnavii de pancreatita cronica acuta pot ramane cu sechele ca:
- pancreatita cronica
- chisturi pancreatice
- supuratii pancreatice
- diabet secundar.
TRATAMENT
Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului, evitarea
pranzurilor copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor reci, tratamentul infectiilor
cailor biliare, a liziazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer, diverticuli), tratamentul
infectiilor biliare acute sau cronice pancreato-trope.
Episoadele acute se trateaza cu: internare urgenta in spital, oprirea alimentatiei orale pentru
punerea pancreasului "in repaus", aport de lichide intravenos (care trebuie sa contina necesarul
caloric de glucide, aminoacizi, electroliti).
Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este in principal medical, urmarind
calmarea durerii, combaterea socului, corectarea dezechilibrelor volumice si hidroelectrolitice,
inhibarea secretiei pancreatice, neutralizarea actiunii enzimelor proteolitice si a excesului de
histamina, reducerea inflamatiei organului si prevenirea suprainfectiilor.
Acest tratament se face in spital in sectiile de terapie intensiva, fiind un tratament complex.
Astfel:
1. Medicatia durerii - antialgica:
- se face cu analgetice:
Mialgin - 100 mg./6 ore I.M./S.C.
Novocaina - 200-400 mg.
Xilina - in perfuzie, asociata cu atropina sulfurica (0,5 mg.) sau Scobutil (100 mg.) la 4-6 ore.
2. Combaterea socului:
- prin refacerea volemiei:
Glucoza 5-10% solutii fiziologice, dextran pana la 3000 de ml. in perfuzie endovenoasa.
1000 ml. sange total sau albumina umana (are actiune antihipsinica).
HHC (200-400 mg.) care se recomanda in socul foarte sever.
- insuficienta respiratorie si hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala si chiar prin
intubatie in formele grave.
- insuficienta renala acuta: prin mentinerea volemiei, dopamina si diuretice.
- reechilibrarea hidroelectrolitica si metabolica: glucoza tamponata cu insulina, Ca si
Mg., perfuzii i.v.
3. Inhibarea secretiei pancreatice: aspiratia gastrica permite controlul pierderilor
de lichide si compensarea acestora si previne aparitia ulcerului de stres. Repausul pancreatic
este obligatoriu, alimentatia pe gura fiind total interzisa, aspiratia gastrica, eventual asociata cu
spalatura gastrica cu trisilicat de Mg.
4. Terapia antienzimatica: de blocare se face cu - Trasylol, (inactivatori de tripsina
si kalikreina) - 1 f.=100.000 U.I./zi, in perfuzie endovenoasa continua in primele 48 ore.
5. Prostaglandinele: administrate i.v. au rol protector celular.
6. Antibioterapia: previne angiocolita si aparitia pancreatitei acute supurate,
suprainfectia. Se folosesc antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.
Odata obtinuta ameliorarea, se opreste aspiratia gastrica si se administreaza oral la fiecare
60 min.: trisilicat de Mg, iar ulterior de 72-96 de ore se incepe prudent alimentatia: cu regim
hidrozaharat cu suc de fructe, glucide usor hidrolizabile, apoi gris cu lapte, paste fainose, orez
fiert, supa de morcovi, paine alba prajita.
Alcalinizarea medicamentoasa continua.
In covalescenta (dupa 7-10 zile) se adauga treptat proteine usor digerabile cum ar fi: lapte
degresat, derivate lactate proaspete, albus de ou, carne slaba fiarta etc. Numai dupa trei
saptamani pot fi permise grasimile: (unt, galbenus de ou, smantana, untdelemn) progresiv, dupa
toleranta.
7. Tratament chirurgical: este de multe ori impus de semnele de peritonita, ocluzie
sau hemoragie, de litiaza biliara, litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta.
In aceasta situatie se procedeaza in modul urmator:
a) evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin
capsulatomie, aspiratia secretiilor din peritoneu si drenajul larg al lojii pancreatice si
dinglusului.
b) colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara
principala, eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc.
c) extirparea sechestrelor de necroza pancreatica
d) afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de
pancreatita dupa 2-3 luni, pentru a evita aparitia recidivelor.
e) pseudochistul de pancreas se trateaza prin chisto-gastro-anastamoza, chisto-duodeno
sau jejuno-duodeno sau jejuno-anastamoza.
f) dupa desocare, la minimum 5 zile de la debut, se pune indicatia operatorie pentru un
icter persistent, supuratii, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesara
calmarea durerii prin splahnicectomie stang si/sau papilotamie.
Aceasta face parte din tratamentul complicatiilor.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1. IN PROFILAXIE SI EDUCATIA SANITARA

Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara, situata pe cea
mai inalta trapta a cadrelor medii sanitare.
Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire a
bolnavilor are atributii: de ingrijire igienico-sanitara, de ingrijire medicala propriu-zisa, atributii
organizatorice, educative, gospodaresti.
Assitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav, ea are legatura
directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult timp decat
medicul langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cu acesta se alimenteaza, sau ajutandu-l sa
manance, administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i temperatura si pulsul, tensiunea
arteriala, observand cantitatea de urina pe care o elimina, caracteristicile urinei si ale scaunelor,
felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste, cum reactioneaza si cum rationeaza, asistenta
medicala poate sa-si faca o imagine asupra evolutiei bolii.
Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala, sa fie
apropiata, comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire incredere bolnavilor.
Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze in
permanenta.
Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare
stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice, sondaje etc. si
pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice, endoscopice, explorari functionale.
Se stie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral si o psihologie deformate.
Asistentei ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere, delicatete, atentie.
Asistenta medicala trebuie sa manifeste solicitudine fata de toti bolnavii, incurajandu-i pe
cei tristi, descurajati sau grav bolnavi.
Trebuie sa-si pastreze intotdeauna demnitatea, sa manifeste fermitate fata de bolnavi in
indeplinirea prescriptiilor, in respectarea disciplinei in spital.
Asistenta trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca obligatiile si fata de apartinatorii
bolnavilor. Trebuie sa fie atenta, binevoitoare fata de acestia, sa-i informeze despre boala si ceea
ce trebuie facut pentru a contribui la recapatarea sanatatii pacientului, dar sa-si scurteze vizitele
obositoare.
Secretul profesional constituie o alta obligatie fundamentala a asistentei medicale.
Respectarea secretului profesional este o datorie morala, o obligatie, chiar daca bolnavul nu a
cerut-o.
Bolnavii suporta, de obicei, greu regimul de viata al spitalului.
Internarea este un prilej de a reeduca ritmul si felul de viata al bolnavului, de a-l dezobisnui
de anumite deprinderi daunatoare, in special de alimentatie.
Bolnavii trebuie sa-si insuseasca si sa se obisnuiasca cu igiena.
Regimul de viata trebuie sa fie ordonat, echilibrat, dar individualizat dupa natura bolii si
starea bolnavului si intotdeauna hotarat de medic, si pentru ca toate acestea sa duca la
recuperarea starii de sanatate a bolnavului, asistenta medicala trebuie sa-si indeplineasca rolul
sau.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU
Asistenta medicala are un rol important in asigurarea conditiilor de mediu favorabile, in
salonul bolnavului.
Astfel:
- va aerisi camera, temperatura optima in salon fiind cea de 18-22
0
C
- va urmari ca lenjeria de corp si de pat sa fie curate
- va avea grija ca bolnavul sa aiba o igiena corporala buna
- va urmari curatenia in salon, acesta sa fie si bine luminat.
In vederea efectuarii vizitei, asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei, va avea
grija ca toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, sa aiba
lenjerie de pat si de corp curate. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon vor fi curate
inainte de sosirea medicului.
In timpul vizitei asistenta medicala va urmari si nota, toate recomandarile medicului.
Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici si patologici, asistenta medicala va
strange materialele folosite, va aerisi camera si va asigura bolnavului o pozitie comoda.
Va nota in foaia de observatie, medicatia prescrisa si examenele de laborator si radiologice
ceruta de medic.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE SI CONDUITA
TERAPEUTICA
Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav:
- greata, varsaturile:
Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma, prin
cavitatea bucala.
Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de aparare
a organismului fata de un continut daunator.
Varsaturile sunt alimentare, apoi biliare, dar nu fecaloide.
In timpul varsaturii, asistenta medicala trebuie sa protejeze fizic si psihic bolnavul. Va
aseza bolnavul in pozitie sezand la marginea patului il va sprijini in timpul varsaturii, ii va oferi o
tavita renala in care sa vomeze.
Daca pozitia bolnavului este culcat in pat il va aseza cu capul intr-o parte, pentru ca acesta
sa nu se inece cu voma. Dupa incetarea varsaturii, asistenta medicala va oferi bolnavului un
pahar cu apa ca sa-si clateasca gura si la indicatia medicului va administra medicatie antiemetica.
- durerea este intensa, atroce, chiar sincopala si rezistenta la analgetice.
Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept,
periombilical si iradierea este "in bara" sau "semicentura", catre hipocondrul stang si loluba
stanga.
Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale va
fi de a linisti din punct de vedere psihic.
- constipatia este caracterizata prin scaune rare, ura la doua zile sau mai rar
Asistenta medicala va administra la indicatia medicului laxative sau va efectua clisma
evacuatoare.
Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice sau opiacee.
Atentie la opiacee pentru ca pot determina dependenta daca sunt folosite timp indelungat.
Starea generala a bolnavului este alterata, semnele sunt impresionate si se datoreaza
toxemiei enzimatice:
- encefalopatia pancreatica se manifesta prin stari confuze, anxietate si chiar delir,
- tahicardia care poate sa duca la pulsul filiform, prabusirea tensiunii arteriale
- dispneea si hahipneea
- semenele de insuficienta hepato-renala si anume: icter, oligoamurie
- eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sanguine.
Aceasta boala reprezinta o urgenta din punct de vedere medical si chirurgical.
In aceasta situatie asistenta medicala va lua tensiunea arteriala, va masura pulsul si
respiratia pacientului. Il va aseza in pat intr-o pozitie care sa-i mai diminueze din dureri, salonul
va fi bine luminat si aerisit, asternuturile si lenjeria de corp curate.
Va observa si va nota, pentru a-i raporta medicului toate schimbarile pe care le suferea
bolnavul pe parcursul bolii, pentru a se putea interveni la timp.
O mare atentie se va acorda varsaturilor, pacientul este pozitionat sezand sau decubit
ventral cu capul usor ridicat pentru a impiedica aspirarea varsaturilor.
- se efectueaza toaleta bucala;
- nu se administreaza pacientului cu varsaturi, medicamente, alimente pe cale orala;
- se comunica de urgenta medicului aparitia varsaturilor sangviolente;
- lichidul de varsatura se pastreaza si se transporta la laborator pentru investigatii.
Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie, data si ora la care s-a produs:
- cu culoare albastra varsaturile alimentare;
- cu culoare verde varsaturile bilioase;
- cu culoare rosie varsaturile sangviolente.
Asistenta medicala efectueaza la indicatia medicului bilantul hidric si administreaza pentru
corectarea tulburarilor electrolitice, parenteral, solutiile perfuzabile, electrolitii sau cantitatea de
sange prescrisa (in cazul hemmoragiilor).
Asistenta medicala urmareste ca pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare, sa nu aiba
glob vezical, sa elimine urina, sa capteze, sa determine cantitatea de urina, sa inregistreze
diureza.
Asistenta medicala observa, interpreteaza si noteaza eliminarea materiilor fecale, pacientul
urmand sa aiba un scaun fara dificultate, sa-si amelioreze disconfortul anal.
Metode folosite: spalaturi (lavaj peritoneal), clisme evacuatoare si terapeutica, drenaj.
Examinarea si controlul tegumentelor si mucoselor pacientului, au rol de a descoperii
modificari patologice care trebuie aduse la cunostinta medicului.
In cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistenta medicala va acorda atat
ingrijiri preoperatorii, cat si ingrijiri postoperatorii pacientului
I ngrijirile preoperatorii
Definitie: reprezinta masurile de examinare, supraveghere, tratament, efectuate pentru a preveni
eventualele accidente in timpul sau imediat dupa operatie
Planul de interventii preoperatorii:
- masuri generale sau uzuale
- masuri speciale
- masuri de urgenta
In cadrul masurilor generale:
- pregatirea psihica a pacientului
Pacientii care necesita interventii chirurgicale au teama, sunt agitati, pentru aceasta, asistenta
medicala are responsabilitatea si obligatia sa castige increderea pacientului, sa-i inlature teama si
starea de anxietate
- igiena generala: pacientul va fi supravegheat zilnic in ceea ce priveste igiena sa: toaleta
corporala, toaleta gurii, pieptanatul parului, curatenia patului si a lenjeriei de corp, curatenia
salonului
- supravegherea: asistenta medicala observa zilnic:
functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)
scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor
dezechilibre hidro-electrolotice
depistarea afectiunilor cronice diabet, HTA (contribuie la tratarea lor si usureaza actul
operator)
- alimentatia preoperatorie:
In cazul pancreatitei acute, alimentatia pe gura este oprita, este indicat repausul
digestiv, iar alimentatia se face pe cale parenterala la indicatia medicului
- examene de laborator
HLG, glicemie, uree, creatinina, TGP, TGO, urocultura, antibiograma din puroi
abdominal, examenul genital - in sectia de ginecologie, amilazemie, laparotomie
- examen de specialitate
exploratoare, Rg. Pulmonara, Rg. Abdominala, Irigografie, EKG
Pregatirea pacientului din seara precedenta:
- evacuarea intestinului si a vezicii urinare
- igiena corporala si depilarea zonei de interventie cu dezinfectare speciala
- administrarea de medicamentatie preanestezica
- asezarea pacientului pe masa de operatie
- dezinfectarea campului operator cu tinctura de iod pentru a impiedica diseminarea
florei cutanate
I ngrijiri postoperatorii
Definitie: supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de masuri si interventii
efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.
Pacientul este preluat din sala de operatii, dupa terminarea actului oprator si transportat in
serviciu de reanimare. Este asezat in pat si este supravegheat permanent pentru depistarea
eventualelor complicatii de anestezie si interventia chirurgicala.
Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si cardio-vasculara,
sangerare, durere, stare de confuzie, asfixie, soc operator, etc. De asemenea, asistenta medicala
supravegheaza pansamentul plagii.
PARAMETRII FIZIOLOGICI
Tensiunea arteriala: se masoara ori de cate ori este nevoie in primele ore din 15 in 15
minute, in urmatoarele 6 ore din 30 in 30 de minute, iar pentru urmatoarele 16 ore din ora in ora.
Pulsul: se ia la 10-15 minute si se urmareste frecventa, ritmicitatea, amplitudinea, in caz
de bradicardie sautahicardie este anuntat medicul.
Respiratia: se masoara frecventa, amplitudinea, ritmicitatea, tusea si expectoratia.
Temperatura: se masoara dimineata si seara.
Urina: se urmareste emisia de urina, se masoara cantitatea, se urmareste aspectul in caz
de anurie, se efectueaza sondajul vezical la recomandarea medicului.
Scaunul: in mod normal se reia la 2-3 zile precedat de eliminarea de gaze. Daca nu are
scaun se face o clisma evacuatoare.
Varsaturile: se noteaza cantitatea si aspectul bilios, alimentar sau sangvinolent.
Transpiratiile: daca apar se noteaza, pentru ca produc deshidratari speciale.
Alte semne: privitor la starea abdomenului cu balonare, cu instalarea unui tranzit normal.
Foaia de temperatura: se completeaza de catre asistenta medicala cu functiile vitale si
vegetative.
Foaia de reanimare: completeaza foaia de temperatura si da posibilitatea de a urmari
bilantul lichidian din zilele postoperatorii pana la reluarea tranzitului digestiv si a alimentatiei
normale.
In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri se reiau activitatile de mobilizare ale
pacientului, constituie forme de prevenire a complicatiilor.
Mobilizarea pacientului nu trebuie sa afecteze pansamentul plagii operatorii.
DESCRIEREA MEDICAMENTELOR ADMINISTRATE IN PANCREATITA
ACUTA

ALGOCALMIN
Prezentare:
Comprimate continand neramidopirin metan, sulfurat de sodiu 500 mg.
Supozitoare: 1 g. sau 300 g.
Fiole: a 2 ml. solutie apoasa injectabila
Actiune:
Analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic
Indicatii:
Cefalee, nevralgii, lumbago, dureri reumatismale, articulare si musculare, stari febrile,
colici (biliare, uretrale).
Mod de administrare:
1 comprimat, 1 supozitor sau o fiola i.m. sau i.v. lent la nevoie.
DEBRIDAT
Prezentare:
Comprimate continand trimebutina moleat 100 mg.
Actiune:
Antiseptic, musculotrop si modificator al motricitatii digestive.
Indicatii:
Tratamentul simptomatic al alergiilor, tulburarilor functionale la nivelul tubului digestiv si
a cailor biliare.
Mod de administrare:
Peros, 1 comprimat pe zi.
Reactii adverse:
Rar, reactii cutanate.

FAMOTIDINA
Prezentare:
Tablete a 20 mg., 40 mg. de famotidina
Fiole 20 mg., fiola solvent (5 ml.) contine 0,9 % clorura de sodiu.
Cutii a 28 tablete.
Actiune:
Asimileaza secretia de suc gastric prin antagonizarea receptorilor de H
2
a celulelor parietale
din mucoasa gastrica.
Dupa administrarea orala efectul apare dupa 1 ora si diureza 10-12 ore.
Dupa administrarea i.v. efectul maxim apare la 30 min.
Indicatii:
Ulcer gastric si duodenal, reflux gastro-esofagian si alte stari de hipersecretie.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate la substanta activa, sarcina, alaptare, la copii.
Mod de administrare:
In ulcer gastric si duodenal, 1 data pe zi 40 mg. Sau de 2 ori pe zi cate 20 mg.
Durata tratamentului este de 4-8 saptamani.
Reactii adverse:
In cazuri rare pot aparea dureri de cap, icter colestatic, oboseala, diaree sau constipatii,
greata, voma, uscaciunea gurii.
PANSCEBIL
Prezentare:
Drajeuri continand complex de enzime pancreatice 0,20 g.
Actiune:
Aport de fermenti digestivi pancreatici, celuloze si acizi biliari
Indicatii:
Insuficienta secretorie digestiva pancreatica in pancreatita cronica, fibroza chistica
pancreatica, intoleranta la grasimi.
Mod de administrare:
Oral, cate 1-2 drajeuri de 3 ori pe zi.
Contraindicatii:
Boli hepatice grave cu hiperbilirubinemie, icter mecanic.

TRIFERMENT
Prezentare:
Drajeuri continand tripsina 18 u.w., lipaza 6 u.w. si amilaza
Actiune:
Preparat enzimatic digestiv, cuprinde fermenti pancreatici, proteolitici, lipolitici si
amilolitici.
Indicatii:
Pancreatita cronica, fibroza chistica pancreatica, tulburari digestive prin exces alimentar,
tulburari digestive in cursul tratamentului cu antibiotice sau salfamide.
Mod de administrare:
Cate 1-4 drajeuri dupa mesele principale.
SCOBUTIL
Prezentare:
Comprimate continind butilscopolamina bruna, 10 mg.
Supozitoare continand butilscopolamin, 10 mg.
Fiole a 1 ml. solutie apoasa injectabila.
Actiune:
Antispastic digestiv si genitourinar prin actiune parasimpatolica si slab ganglioplegica,
antisecretor gastric.
Indicatii:
Colici intestinale, biliare, uretrale, spaspirolic sau de cardia, ulcer gastro-duodenal, colita.
Mod de administrare:
Cate 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori/zi i.m. sau i.v. lent..
Reactii adverse:
Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, tahicardie, constipatie, dificultate in urinare, injectare
i.v. tahicardie
Contraindicatii:
Glaucom, adenom de prostata cu retentie urinara, ileus paralitic, megaclon, obstacol
mecanic la nivelul tubului digestiv.
NO-SPA

Prezentare:
Comprimate continind no-spa 40 mg.
Fiole 1-2 ml solutie apoasa.
Actiune:
Vasodilatator si antispastic prin actiune directa asupra muculaturii natede, efectul se
mentine 2 ore dupa administrarea orala si 20 minute dupa injectare i.m. sau i.v.
Indicatii:
Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica, rinopatii, migrena,
sindrom Meniere, sindrom angios, stare postinfarct, spasm piloric, dischinezie biliara hipertona.
Administrare:
Oral, 1 comprimat 40 mg., la nevoie 3-5 comprimate pe zi, injectie intramusculara sau
perfizie intravenoasa lenta 40-200 mg. odata.
Reactii adverse:
Introducerea intravenoasa poate provoca aritmie bloc, colaps, deprimare respiratorie,
dozele mari pot provoca somnolenta, constipatie, ameteli, cefalee, sudoratie.
Contraindicatii:
Forma injectabila este contraindicata in caz de hipertensiune intracraniana si bloc atrio-
ventricular, prudenta, in glaucon si la bolnavii de hipertrofie de prostata.
Nu se asociaza cu medicamente la stimulente beta-andrenergezice.
ZANTAC
Prezentare:
Comprimate: 15 mg - 300 mg.
Actiune si indicatii:
Antiulceros, inhiba marcat secretia gastrica acida a histaminei.
Mod de administrare:
Oral, dimineata si seara o tableta.
Reactii adverse:
Leucopenie, cefalee.
METOCLOPRAMID
Prezentare:
Cutii cu flacoane a 40 de comprimate, fiole 5 ml. in cutii.
Actiune:
Stimuleaza motilitatea tractului gastrio-intestinal, creste tonusul si amplitudinea
contractiilor gastrice, accentueaza golirea stomacului si tranzitul intestinal, antiemetic,
antivertiginos.
Indicatii:
Esofagita, dupa interventii chirurgicale, greturi, varsaturi de diferite cauze, suhit persistent.
Contraindicatii:
Hemoragii gastrointestinale, epilepsie.
Mod de administrare:
Oral, inainte de masa si seara la culcare 10 mg. x 4 ori/zi.
Parenteral:
In simptome severe, in doze 10 x 4 mg. ori mg./zi i.m. sau i.v.
Reactii adverse:
Somnolenta, oboseala, vertij, cefalee.

CEFOBID
Prezentare:
Flacoane continand 1 si 2 g. de cefaperazena sodica.
Actiune:
Batericida.
Indicatii:
In tratamentul infectiilor intraabdominale, peritonite, colicistite, colangite.
Contraindicatii:
Este contraindicat la pacientii cu alergii cunoscute la antibioticele din clasa
cefalosporidelor.
Mod de administrare:
Injectii intramusculare sau intravenoase lent.
Reactii adverse:
Hipersensibilizare, scadere usoara a neutrofilelor, cresteri usoare ale TGP si TGO, tulburari
de tranzit intestinal, diaree.
HIDROCORTIZON
Prezentare:
Flacon cu substanta uscata 100 mg. cortizolan.
O fiola de dizolvant de 2 ml. 0,9 % alcool benzilic.
Actiune:
Puternic metabolica antiinflamatoare si antialergica. Se instaleaza dupa 12 ore dupa
injectarea intramusculara sai intravenoasa.
Indicatii:
Insuficienta acuta suprarenala, reactii acute de hipersensibilizare, infectii grave, terapia
socului.
Mod de administrare:
Se poate aplica in i.v., perfuzii i.v., i.m..
Reactii adverse:
Retentie de sodiu si de apa, edeme si pierderi de potasiu.
Contraindicatii:
T.B.C., herpes simplex, psihoze acute, HTA, insuficienta cardiaca, osteopotoza.
HEPARINA
Prezentare:
Preparate injectabile pana la 1 ml.
Actiune:
Anticoagulant, antitranhinic, se elimina prin urina, nu se absoarbe pe cale orala sau rectala.
Indicatii:
Profilaxia si terapia tromboflebitelor si trombozelor venoase si arteriale:
Mod de administrare:
Hemofilie, HRA severa, plagi deschise.
Reactii adverse:
Sangerari usor de controlat, rareori sensibilizare.



VITAMINA B
1
, B
2

Prezentare:
Comprimate, fiole.
Actiune:
Tulburari nervoase, parestezii, pierderi in greutate, in mtabolismul aminoacizilor,
grasimilor si hidrocarbonatilor.
Mod de administrare:
Oral sau parenteral.
Contraindicatii:
Nu are.
VITAMINA C
Prezentare:
Comprimate, fiole.
Actiune:
Participa la formarea si mentinerea substantei intercelulare, este antitoxica,
antiinflamatorie, antialergica, antihemoragica
VITAMINA E
Prezentare:
Capsule uleioase.
Actiune:
Puternic agent de oxidoreducere cu actiune directa asupra metabolismului musculaturii
striate si tesutului conjunctiv, rol in procesele respiratorii.
Mod de administrare:
Oral.
PIAFEN
Prezentare:
Comprimate.
Fiole 5 ml.
Supozitoare.
Actiune:
Antispastic, musculotrop, anticolinergic.
Mod de administrare:
Oral 1-2 comprimate x 3 ori/zi.
I.v. lent sau i.m. profund 1-4 ori/zi supozitoare: rectal 1-3/zi.
TRASYLOL
Farmacodinamica:
Inhiba enzimele proteolitice, chimotripsina, tripsina, kallikreina.
Inhiba activatorii plasmogenului avand actiune antifibrinolitica.
Indicatii:
Pancreatita acuta, sindroame hemoragice prin fibrinoliza accentuata, postoperator si
posttraumatic, pentru prevenirea necrozei pancreatice, emboliilor pulmonare, hemoragiilor prin
hiperhibrinoliza
Reactii adverse:
Greturi, vome, diaree, mialgii, eruptii, bronhospasm, tahicardie, dispnee, transpiratii difuze,
tromboflebita locala.
Mod de prezentare:
Solutie injectabila 500 000 UIK/50 ml., cutii x 5 fiole.
Mod de administrare:
Intravenos lent sau in perfuzie.


ROCEPHIN

Antibiotic de semisinteza, bactericid cu spectru larg. Eliminare renala.
Farmacodinamica:
Activ pe gonococ, meningococ, stafilococ, salmonella, shigella,
Indicatii:
Infectii grave cu germeni sensibili, meningite, infectii urinare si respiratorii severe, mai ales
cu gramnegativi.
Mod de administrare:
Injectii i.v. lent (2-4 minute).
Dilutie minima 1 g./10ml., perfuzie (5-15 minute) cu 2 grame, intramuscular profund. Se
dizolva in continutul unei fiole cu solvent (lidocaina 1%)
Reactii adverse:
Alergie, tulburari digestive minore, leucopenie, trombopenie, crestere transaminazelor.
MONITORIZAREA FUNCTIILOR VITALE
TENSIUNE ARTERIALA
Definitie:presiunea exercitata de masa sanguina circulanta asupra peretilor arteriali.
Tesiunea arteriala sistolica - tensiunea maxima.
Tesiunea arteriala diastolica - tensiunea minima.
Se masoara cu aparatul de tensiune.
Valori normale: - difera in functie de sex, varsta, ocupatie, obiceiuri alimentare.
Adultul are tensiunea maxima: 115 -150 mm Hg si cea minima 75-90 mm Hg.
Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastra.
Hipertensiunea arteriala - reprezinta cresterea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru
tensiunea sistolica si peste 90 mm Hg pentru tensiunea diastolica.
Hipotensiunea arteriala - reprezinta scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru
tensiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru tensiunea diastolica.
Tehnica masurarii tensiunii arteriale:
- aplicam brasarda pneumatica a tensiometrului pe bratul pacientului, aflat in extensie si
sprijinit, deasupra plicii cotului.
- pozitia pacientului poate fi decubit dorsal sau sezand
- fixam membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale
- inchidem supapa de la para de cauciuc si pompam aer pana la disparitia zgomotelor
pulsatile
- reducem progresiv presiunea aerului in brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului
a supapei reglabile
- primul zgomot arterial perceput prin stetoscop si miscarea acului pe manometru
reprezinta tensiunea arteriala minima sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totala
- indepartam brasarda de pe bratul pacientului
- inregistram valorile obtinute pe foaia de temperatura.
PULSUL
Definitie: unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente.
Scop:
- evaluarea functiei cardiace
- ecaluarea sistemului circulator arterial.
Factori de evaluat:
- frecventa - reprezinta numarul pulsatiilor pe minut. Variaza fiziologic in raport cu:
sexul, varsta, inaltimea, starea emotiva, efort fizic/psihic, pozitia adoptata.
- la adult 60-80 b/min.
- ritmicitate - reprezinta cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele.
Pulsul poate fi: ritmic si aritmic.
Puls ritmic - undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii si a pauzelor dintre
ele.
Puls aritmic - undele pulsatile nu sunt umiforme, iar pauzele dintre pulsatii egale.
- aplitudinea sau volumul - depinde de locul unde masuram, pulsul fiind mai redus cu cat
ne indepartam de inima
- tensiunea - este reprezentata prin puls dur sau puls moale determinat de gradul fortei de
contractie a inimii
- celeritatea - reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si
disparitie:
- celert
- tard
Locul de masurare: - reprezinta artera ce poate fi palpata si comprimata pe plan osos.
- artera radiala
- artera humerala
- artera femurala
- artera carotida
- artera temporala superficiala
- artera pedioasa.
Puls tahicardic - tahicardia - numarul pulsatiilor pe minut, depasesc valorile de 100-150-
200
Puls bradicardic - bradicardia - numarul pulsatiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40.
Pulsul se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie (4 diviziuni pe o linie orizontala.)
RESPIRATIA
Definitie: functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar
metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Generalitati: respiratia se realizeaza in trei etape succesive:
- etapa pulmonara - reprezinta schimbul de gaze intre sange si mediul extern, proces
care poarta numele de hematoza
- etapa sanguina - asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului
de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare
- etapa tisulara - reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi.
Miscarile respiratorii cuprind doua acte:
- expiratie (act pasiv)
- inspiratie (act activ)
Se masoara cand bolnavul doarme, in pozitie decubit dorsal, in regiunea sternala.
Respiratie:
- la femei este: tip costal superior
- la barbati: tip costal inferior
- la copii si batrani: tip costal abdominal
Se urmareste:
- frecventa: 16-18 resp./min.
- simetria: respiratie cu ambii plamani
- amplitudinea.
Graficul respirator este notat in foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia de temperatura
fiecare linie orizontala hasurata mai intens, reprezinta valorile de 10, 15, 20, 25, 30, 35 ale
respiratiei.
Tahipnee: respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 pe minut,
amplitudine scazuta, respiratie superficiala si ritmica.
Bradipnee: respiratie cu ritm respirator rar, frecventa respiratorie crescuta, 8-12
resp./min., amplitudinea crescuta, inspiratiile sunt profunde, insotite de tiraj si cornaj.
Dispnee: este un act reflex constient, voluntar in care subiectiv pacientul simte "sete de
aer", iar obiectiv miscarile respiratorii sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii,
aplitudinii si ritmului respirator.
Apnee: lipsa respiratiei.
TEMPERATURA

Definitie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura.
Termogeneza: producerea de caldura este rezultatul: activitatii fizice si contractiei musculare,
aport de alimente, aport hormonal, variatiei temperaturii mediului inconjurator.
Termoliza - eliminare de caldura.
Masurarea temperaturii: in mod obisnuit, masuram temperatura corpului pacientului
dimineata, temperatura matinala si dupa-amiaza temperatura vesperala.
Valoarea exacta a temperaturii este masurata cu termometrul.

Valori normale: la adult - 36
0
- 37
0
C
Temperatura normala - 36
0
- 37
0
C
Temperatura subfebrila - 37
0
- 38
0
C
Temperatura moderata - 38
0
- 39
0
C
Febra ridicata - 39
0
- 41
0
C
Hiperpirexie - 41
0
- 42
0
C
Se masoara cu termometrul maximal.
Loc de masurare:
- cavitati inchise
- cavitati deschise
In vagin temperatura este mai ridicata in perioada ovulatiei.
Termometrele dupa utilizare se spala sub jet de apa dupa care timp de doua ore le
mentinem in solutie de cloramina 0,5 %.
Valorile tepmeraturii sunt inregistrate sub forma de grafice sau curbe termice in foaia de
temperatura.
Termometrizarea se face timp de 5 minute, timp in care se sta langa pacient.
Termometrul se sterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire.
EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR
Explorarile evidentiaza perturbari ale testelor serice (biologice), anomaliile morfologice ale
pancreasului si apreciaza functia pancreatica exocrina.
Explorari biologice:
- examenul sangelui:


- Glicemia
- Bilirubina
- Colesterol
- Ionograma TQ si TH
- Urocultura
- HLG, VSH
- Uree, creatinina
- Amilaza
- TGO, TGP
- Sumar de urina


La examenul sangelui se constata hiperleucocitoza cu valori cuprinse intre 10.000 si
20.000, cu neutrofilie, hiperglicemie (mai ales in primele 24 de ore), hipercolesterolemie,
hipocalcemie (sub 8,5 mg%)
Utile diagnosticului sunt dozarile enzimelor pancreatice care cresc de 5 ori mai mult fata de
valorile normale.
Amilaza serica: in pancreatite, amilaza sanguina este crescuta in primele ore (pana la 36-
48 de ore) pana la valori de 800-100 u. Wolilgemuth sau pana la 500 u. Smogyi, iar in zilele
urmatoare scade, de obicei dupa 3 zile, cu exceptia cazurilor in care evolutia pancreatitei
continua sau apar complicatiile amilazemia revine mai greu la normal.
Lipaza serica: seterminarea lipazemiei are valoare de diagnostificare mai mare deoarece
cresterea acesteia este mai specifica si de durata mai lunga (aprox. 15 zile).
Scaderea tripsinogenului seric: este specifica pentru insuficienta pancreatica exocrina.
Imunoreactivitatea serica tripsion-like: este normala sau scazuta.
Polipeptidul pancreatic scade in ser. Acesta este produs in pancreas proportional cu
productia de enzime. Ele se masoara dupa stimulare prin alimente, secretina sau CCK.
Toleranta la glucoza: este scazuta. Uneori exista hiperglicemie "a jeun". Testul de
toleranta la glucoza facut de toti bolnavii suferinzi de pancreatita. Un diabet asociat cu o durere
abdominala ridica posibilitatea unei pancreatite sau a unui neoplasm pancreatic.
Fosfataza alcalina: poate creste in cadrul colestazei. La fel bilirubina serica.
Explorari radiologice:
- ecografiile
- radiografia abdominala (distensie abdominala) pe gol
- radiografie gastrointestinala (edem pncreatic)
- radiografie toracica (pleurezie, in special stanga, tot enzimatica)
- tomografie
- EKG: modificari ischemice
Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome si semne similare
(abdomen acut prin perforatie, ocluzie intestinala, boli oleuro-pulmonare).
Radiografia simpla: evidentiaza calcificari intrapancreatice, prezenta acestora permitand
diagnosticarea. Calcificarile care exprima prezenta calciului in ducturile pancreatice (nu in
parenchim) pot fi putine si cu greu vizibile sau pot fi masive, ocupand intreg pancreasul.
Calcificarile se cauta si pe radiografia din profil, care releva si calcificarile ce se suprapun peste
coloana vertebrala pe o radiografie postero-anterioara, calcificarile constituie uneori rapid in
numai cateva saptamani, alteori lent in timp de ani.
Radiografia gastrointestinala: cu substanta de contrast poate evidentia cand volumul
pancreatic creste, largirea potcoavei duodenale si cresterea spatiului, retrogastric (distanta dintre
coloana vertebrala si stomac, depaseste diametrul anteroposterior al uni corp vertebral). Uneori
duodenul este deformat prin compresia bulbului de catre endemul pancreatic sau de catre
cicatrici sau adeziuni.
Ecografia: evidentiaza marimea pancreasului (edemul), neregularitati ale conturului
pancreatic, pseudochistul, dilatarile ductale si eventual calcificarile, cu o sensibilitate de 60-70 %
si o specificitate de 80-90%
Tomografia computerizata: poate evidentia calcificari minore care nu au fost vizualizate
radiologic, dilatari ale canalelor pancreatice, masele intra-pancreatice, cu o sensibilitate de 75-
90% si o specificitate de 85%.
Biopsia pancreatica: percutanta sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune
diagnosticul de cancer cand este pozitiva in acest sens.
TESTE PENTRU APRECIEREA FUNCTIEI PANCREATICE EXOCRINE

Teste de simulare a pancreasului exocrin.
Teste de secretina: secretina stimuleaza direct secretia pancreatica atat ca volum, cat si ca
debit al bicarbonatului in sucul pancreatic.
Testul devine pozitiv cand este distrus cel putin 60% din pancreasul exocrin, dar inainte sa
apara steatorea.
Testul combinat la secretina colecistokininat (CCK):
Celureina sau CCK determina o secretie crescuta de enzime pancreatice care se masoara in
sucul duodenal. Celereina creste concentratia serica a polipeptidului pancreatic.
Testul are valoare orientativa in diagnosticul diferential dintre pancreatite si cancerul de
pancreas.
Testul Lundh: stimuleaza pancreatita printr-un pranz lichid, continand lipide, glucide,
proteine, care determina eliberare de colecistokininat si astfel cresterea tripsinei in sucul
duodenal.
TESTE PENTRU EVACUAREA DIGESTIEI IN LUMENUL INTESTINULUI
Aprecierea digestiei fibrelor din carme si a grasimilor, teste de digestie, are o sensibilitate
redusa.
Cresterea cantitatii de grasimi in scaun, se apreciaza prin coloratiile SUDAN, in pancreatita
acuta, au valori peste normalul de 7 g/24 ore la un oral de 100 g. de lipide in 24 ore.
Pierderea de grasimi exprima insuficienta pancreatica exocrina, dar poate aparea si in
malabsorbtie. Daca eliminarea fecala de grasimi scade la administrarea orala de enzime
pancreatice, se sustine originea ei pancreatica.
Cresterea azotului fecal (azotee), la peste 2,5 g. in 24 ore poate rezulta din maldigestia
proteica prin lipsa de enzime proteolitice.
CLISMA EVACUATOARE

Definitie: clisma reprezinta prin tuburi de cauciuc sau material plastic a diferitelor lichide in
intestinul gros prin anus.
Scop: evacuator
Evacuarea continutului gros.
Se face clisma atunci cand celelalte metode nu au dat rezultate.
Materiale necesare:
- materiale de protectie: musama, aleza, invelitoare, paravan
- materiale nesterile: irigator Maxicco, Esmarch de capacitate 500-2000 ml., tub de
cauciuc sau material plastic de 1,5-2 m si 10 mm diametru, apa incalzita la 22-30
0
C,
0.75-1.5 l. Pentru o clisma la adult, manusi, plosca
Pentru accentuarea efectului clismelor se pot adauga in apa:
- sare, 1 lingurita pentru o clisma
- ulei, 1 lingura lubrifiant
- sapun faramitat 1-2 lingurite
- glicerina 2-3 linguri
- materiale sterile: canula rectala prevazuta la capul proximal cu orificii laterale sau
orificiu central pentru irigare, robinet si dispozitiv de jonctiune la capul distal, gel
lubrifiant pentru ungerea canulei, comprese.
Pregatirea psihica a pacientului:
Informam pacientul si ii explicam tehnica, educam pacientul pentru mentinerea pozitiei in
timpul clismei si in special pentru momentele introducerii canulei in rect.
Pregatirea fizica a pacientului:
Asistenta medicala va insoti bolnavul la sala de pansamente unde se va efectua si il va ruga
sa se aseze in pozitia decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins, iar cel drept usor
flexat.
Patrunderea lichidului in colon este mult favorizata de pozitia genupectorala.
Tehica:
- musamaua si aleza vor fi asezate sub bolnav, care va fi pozitionat in decubit lateral
stang
- se fixeaza canula la tubul irigatorului si se va inchide robinetul
- se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacueaza aerul si prima coloana de apa
- se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon
- de fixeaza irigatorul pe stativ
- asistenta medicala se spala pe maini si se dezinfecteaza
- indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
- introduce canula in rect aproximativ 8-10 cm. prin anus
- irigatorul va fi ridicat la 60 cm deauspra capului
- bolnavul va fi rugat sa respire adanc, sa retina solutia 7-10 minute, apoi va merge la
toaleta.
Strangerea materialelor folosite se va face rapid, canula daca este de unica folosinta se pune
in containere speciale pentru incinerare, celelalte materiale se spala, se decomtamineaua si se
sterilizeaza.
Incidente si accidente:
- lezarea mucoasei rectale datorita introducerii canulei brusc si nelubrifierea acesteia
- bolnavul sa nu poata sa tina apa in rect dupa scoaterea canulei si murdarirea locului
unde se efectueaza tehnica. De aceea trebuie sa avem aproape o plosca.
Asistenta medicala recolteaza urmatoarele analize:
- hemoleucograma si hemocultura
- VSH
- glicemia
- colesterol
- uree si creatinina
- transaminaze TGO, TGP
- T.Q., T.H., T.P., I.N.R.
- urocultura
- sumar de urina
- examenul materiilor fecale
O parte a analizelor care se vor recolta, se recolteaza prin punctie venoasa.
PUNCTIA VENOASA
Definitie: punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui
de punctie.
Scop:
- explorator - recoltarea sangelui pentru examenele de laborator: biochimice,
hematologice, serologice si bacteriologice.
- terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injectiei ti perfuziei
intravenoase
- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
Loc de electie:
- venele de la plica cotului: bazilica si cefalica
- venela antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
Principii de respectat:
- se respecta strict regulile de asepsie, folosindu-se seringi, ace de unica folosinta
Materiale necesare:
- holder
- ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea
termenului de utilizare;
- garou elastic;
- solutie dezinfectanta;
- tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv;
- tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;
In functie de codul de culoare al dopului przentam tuburile Vacutainer:
- rosu - Vacutainer pentru chimie clinica
- verde - Vacutainer cu litiu heparina pentru analizele biochimice
- galben - Vacutainer S.S.T.T pentru chimia clinica
- mov - Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice
- albastru - Vacutainer pentru determinari de coagulare
- negru - Seditainer pentru determinari V.S.H.
Ordinea prelevarii in tuburi este:
- flacoane de hemocultura;
- tuburi fara aditivi
- tuburi pentru determinari pentru coagulare - citrat Na, DIATUBE-H;
- tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina.
Montare holder - ac:
tinem acul cu ambele maini
efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii
de siguranta
indepartam carcasa protectoare de culoare alba
se desurubeaza capatul liber al acului in holder
ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al acului.
Punctia venoasa:
in timpul lucrului ne pozitionam vis--vis de pacient;
alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena pentru dezinfectare;
mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans;
intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea
extremelor in mana stanga in asa fel incat policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei
exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesututilor vecine;
holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15
0
;
detasam carcasa colorata a acului;
introducem acul in vena cel putin 1 cm.
Efectuarea recoltarii in tuburi
introducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si
mediusul, iar cu policele impingem tubul
presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in
vena
capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capacului
tubului Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub
cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a
policelui asupra aripioarelor
holderul este mentinut stabil
in timpul recoltarii cu un tub nou, tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece
provoaca hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a de
amesteca sangele cu aditivul din tub
daca se recolteaza in canula venoasa sau cateter montat pacientului, primii milimetrii de
sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor
injectate sau perfuzabile
calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%
acul utilizat, carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri
in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat
este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat - risc de
contaminare prin intepare
dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie
antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatie de arsura), iar la
pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata compresiei
trebuie marita si aplicam pansament adeziv.
Complicatii posibile:
daca sangele nu este aspirat in tub, controlam ca acesta sa fie corect impins in holder
daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara
a-l scoate din vena
atat timp cat acul se gaseste sub piele, tubul este vidat, iar sangele va fi aspirat imediat
ce am punctionat corect vena.
Nota:
in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila aspirarea
sangelui se face prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare.




HEMOLEUCOGRAMA
Definitie: analiza morfologica a sangelui care cerceteaza elementele figurate ale sangelui: seria rosie
(hematiile, trombocitele, hematocritul, hemoglobina) si seria alba (formula leucocitara).
Scopul: de a urmari schimbarile care se produc de la nivelul elementelor figurate ale sangelui
Tehnica de lucru:
- recoltarea se face prin puctie venoasa
- dupa recoltare tubul deja umplut este agitat usor fara sa se faca spuma (il rasturnam de cateva ori
pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub)
Valori normale:
Leucocite 4,0 - 10,0 mii/ul
Eritrocite 3,9 - 5,7 mii/ul
Hemoglobina (Hb) 12,1 - 17,2 g/dl
Hematocrit 37 - 50,3 %
Volumul eritrocitar mediu (VEM) 83 - 103 fl
Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) 25,8 - 35,5 pg
Concentratie medie a Hb/eritrocite (CHEM) 30,6 - 38,6 g/dl
Numar trombocite 150 - 450 mii/ul
Neutrofil 50 - 75 %
Limfocit 25 - 40 %
Monocit 2 - 10 %
Eozinofil 1 - 4 %
Bazofil 0-2 %
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR - V.S.H.
- masurarea si supravegherea VSH-ului permite urmarirea unor boli infectioase, inflamatoare sau
evolutia unei infectii
- sangele este recoltat prin punctie venoasa cu ajutorul sistemului VENOJECT
- anticoagulatul folosit este trisodium citrat
Valori normale:
LA 1 ORA
Barbat - 3-8 mm
Femeie - 5-12 mm
LA 2 ORE
Barbat - 8-15 mm
Femeie - 10-20 mm
BILIRUBINA:
Definitie: prin descompunerea normala a hemoglobinei se naste bilirubina.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
Bilirubina directa (neconjugata): 0,1 - 0,4 mg/dl
Bilirubina totala (conjugata): 0,2 - 1,0 mg/dl
COLESTEROLUL:
Definitie: substanta organica care se regaseste in protoplasma celulelor, in special a celulelor din
creier, celule care regleaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale
< 200 mg/dl - risc scazut in boli coronariene
200 - 239 mg/dl - risc moderat
> 240 mg/dl - risc crescut

TRANSAMINAZELE: TGO - TGP
Alaninaminotransferaza GTP/ALAT/ALT
- enzima localizata in celulele hepatice, in cantitati mai reduse in musculatura striata, miocard,
rinichi si pancreas
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
B: 21-72 u/l
F: 9-52 u/l
Aspartataminotransferaza GOT/ASAT/AST
- enzima localizata la nivelul ficatului, in cantitati reduse de enzima se gasesc in rinichi, pancreas
si plamani
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
B: 17-59 u/l
F: 14-36 u/l
UREE
Definitie: substanta organica alb cristalizata formata in organism in urina omului.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
B: 19,3-42,8 mg/dl
F: 14,9-36,4 mg/dl
CREATININA
Definitie: este produsul final de metabolism a creatininei endogene.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
B: 75-110 mg/dl
F: 65-105 mg/dl
TIMP QUICK
TIMP HOWELL
Definitie: indici de coagularea sangelui
- se recolteaza prin punctie venoasa - anticoagulantul folosit este trisodium citrate 3,8%
- recoltarea de face cu staza si fara spuma la rasturnarea eprubetelor pentru omogenizare
- verificarea si controlarea valorilor probelor de coagulare sunt utile in:
- profilaxia diagnosticului si tratamentul afectiunilor tromboembolice
- supravegherea tratamentului cu anticoagulante
Valori normale Timp Quick:
10,7 - 13,0 sec.
IONOGRAMA: minerale din compozitia plasmei, prin concentratia constanta a acelor ioni sau
minerale, se asigura presiunea osmotica normala a sangelui.
Calcemia: se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
B: 9-11 mg/dl
F: 8,4-10,2 mg/dl
AMILAZA
Definitie: enzima secretata de pancreas.
- are rolul de a digera amidonul din alimente.
- cantitati mici de enzima se gasesc in sange si urina.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta
- permite confirmarea unei parotide sau a unei afectiuni a glandelor salivare
- este utila in cazul durerilor abdominale pentru detectarea patologiilor pancreatice
- permite urmarirea evolutiei unei pancreatite acute
FOFATAZA ALCALINA
Definitie: este o enzima prezenta in celulele osoase, ficat, de un de trece o cantitate mica de
sange
- are rol in metabolizarea calciului si a fosforului
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta
EXAMENUL DE URINA
Fiind un lichid excretat de rinichi, examenul constantelor fizice si chimice ale urinii informeaza
asupra starii functionale a rinichilor, cat si a intregului organism.
Un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia
pacientului pentru:
- toaleta locala, utilizarea corecta a vaselor colectoare, sa urineze fara defecatie
- sa colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector
- pentru femei sa evite recoltarea in perioada menstruala
- sa nu arunce din urina, sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe plosca
examen fizic - se determina: cantitatea, culoarea, mirosul, pH-ul, densitatea;
cantitatea - variaza in functie de sex si varsta - la nou-nascut 50-300 ml/24 h, la copii 500-1200
ml/zi, la adult 1200-1400-1800 ml/zi;
culoarea urinei
incolora sau aproape incolora in diabetul insipid, diabetul zaharat, scleroza renala, faza
poliurica a insuficientei renale acute
galben-inchis dupa afectiuni febrile acute, transpiratii profunde
galben-verzui in afectiunile hepato-colecistice
rosu brun in prezenta eritrocitelor, hemoglobinei, methemoglobinei sau a mioglobinei, dupa
ingestia de medicamente, coloranti.
brun inchis in ictere
albastru dupa ingestie de albastru de metilen.
mirosul - amoniacal in fermentatia alcalina intravezicala sau aromatic;
pH-ul - este usor acid, variaza intre 4,5-7,5;
variaza in functie de regimul alimentar (alimentatia carnata scade ph-ul, pe cand cea
vegetariana il creste), de timpul in care se recolteaza (dimineata este mai acida), de modul de
recolteaza etc.
puternic acida in cazul diabetului, insuficientei renale grave
alcalina in infectii urinare, dupa varsaturi etc.
densitatea - 1010-1025 la temperatura de 15
0
C;
examenul biochimic - se cerceteaza albumina, glucoza, puroiul, urobilinogen, pigmenti biliari,
amilaza, ionograma, etc.
Se adauga si examenul sedimentului urinar.
Interpretarea rezultatelor
Valori fiziologice normale la urina:
la femeie = 1000 - 1400 ml/24 h
la barbat = 1200 - 1800 ml/24 h
Valori patologice:
poliurie - peste 2500 ml/24 h
oligurie - sub 800 ml/24 h
anurie - absenta urinii in vezica.
Calitatea urinii:
culoarea - normal - galben deschis - urina diluata
galben inchis - urina concentrata
patologic - crem inchis - (si spuma) in icter
rosie deschisa pana la rosie bruna
urina cu sange (hematurie)
fiziologic - albastru verde - tratament cu albastru cu metilen
cafeniu-rosu-brun - tratament cu chinina sau acid salicilic
miros - caracteristic amoniacal (in fermentatie) alcalina intravezicala; aromatic - de fructe, in
diabet
aspectul - normal - dar transparent
- patologic - tulbure (saruri, puroi, microbi, calculi)
UROCULTURA
Cerceteaza prezenta bacteriilor in urina. Se impune ca recoltarea urinei pentru urocultura sa
se realizeze in conditiile de perfecta asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata. Are deci un scop
explorator pentru depistarea bacilului Koch, tific, cocobacilului, etc.
Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa direct, din mijlocul jetului urinar (10-
20 ml), intr-o eprubeta sterila cu dop de vata prin sondaj vezical dupa ce se arunca primele
picaturi de urina, prin sonda se introduc 10-20 ml urina in eprubeta sterila

Calcificarile prezinta niste contraste radiologice, in comparatie cu celelalte intestine care au
putere de absorbtie fata de razele roentgen si nu apar vizibile pe radiografie.
RADIOGRAFIA GASTRO-INTESTINALA
CU SUBSTANTA DE CONTRAST - ABDOMINALA
Definitie: evidentierea stomacului si a intestinelor cu ajutorul substantei de contrast.
Scopul: diagnostic.
Principii de respectat: asistenta medicala va intrerupe cu 2-3 zile inaintea efectuarii
examenului, administrarea medicamentelor cu continut de bismut, fier, iod, calciu.
Pregatirea psihica a bolnavului:
- asistenta medicala administreaza cu 1-2 zile inaintea examinarii, un regim alimentar
neflatulent
- seara dinaintea examinarii se efectueaza o clisma evacuatoare
In ziua examenului, dimineata pacientul nu mananca, nu fumeaza si este condus la
serviciul de radiologie.
Pregatirea fizica a bolnavului:
- se explica pacientului importanta tehnicii.
Materiale necesare:
- sulfat de bariu
- cana
- prosop
Tehnica de lucru: se foloseste substanta de contrast, sulfat de bariu care nu este toxic.
Suspensia de bariu: 150 gr. de sulfat de bariu si se adauga o cantitate de apa calda, se
amesteca, se completeaza cu apa pana la 230-300 gr.
Daca apar greturi, asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa respire adanc de cateva ori.
Bolnavul intra sub ecran si inghite la indicatia medicului exact cantitatea necesara
Bolnavul se va prezenta la cabinetul radiologic la 2-8-24 ore pentru a se urmarii tot ciclul
bariului.
Reintors in salon, se va alimenta dupa 2 ore.
Strangerea materialelor folosite. Asistenta medicala va strange, clati cu apa abundenta vasele
si linguritele si apoi vor fi decontaminate.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
- se administreaza un purgativ (ulei de parafina) dupa terminarea examinarii
- pacientul va fi informat ca va avea scaunul alb decolorat
Incidente - Accidente:
- aparitia greturilor, varsaturilor
ECOGRAFIA
Definitie: metoda de investigatie in vederea diagnosticarii prin formarea imaginii cu ajutorul
ultrasunetelor.
Scopul: diagnostic.
Pregatirea psihica a bolnavului: este minimala, se recomanda un regim usor digerat, neflatulent
Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnvul in legatura cu examenul
care trebuie efectuat
Tehnica de lucru: examinare se face in serviciile de ecografie.
E.K.G.
Definitie: electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii bioelectrice a
miocardului in timpul unui ciclu cardiac.
Scopul: depistarea unor tulburari ale activitatii miocardului.
OXIGENOTERAPIA
Definitie: reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, in scopul imbogatirii aerului
expirat cu oxigen, in concentratii diferite putandu-se ajunge pana la 100%.
Scopul: restabilirea nevoilor de oxigen pentru a mentine pragul de saturatie arteriala in limite
fiziologice 95-96 % si a combate hipoxia determinata de alterarea urmatorilor factori:
- presiunea partiala a oxigenului in amestecul respirat
- coeficientul de solubilitatea al oxigenului
- cantitatea de hemoglobina existenta
- starea parenchimului pulmonar
- starea peretelui alveolar
Surse de oxigen:
- statie centrala de oxigen
- microstatie
- butelie de oxigen
Mod de administrare a oxigenului:
- sonda nazala: metoda simpla, comoda, care consta in
introducerea unei sonde de cauciuc sau plastic prevazuta cu
orificii la extremitatea pe care o introducem in nara
- cateter nazal sau naso-faringian: este confectionat din
plastic sau cauciuc si prezinta numeroase orificii laterale
- ochelari pentru oxigen: un mod eficace de administrarea a
oxigenului mai ales la pacientii agitati sau copii.
- masca: masca simpla: nu poate fi utilizata din cauza
imposibilitatii eliminarii de dioxid de carbon
- cortul de oxigen.
Complicatii posibile:
- introducerea sondei in faringe permite patrunderea oxigenului
in esofag si stomac, rezultand distensia abdominala
- oxigenul patrunde si se infiltreaza la baza gatului, rezultand
emfizemul subcutanat, iar pacientul se sufoca
- administrarea de oxigen timp indelungat sau prea concentrat
duce la agravarea hipoxemiei pana la coma

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE PANCREASULUI
Explorarea functionala a pancreasului se face prin analiza materiilor fecale, dozarea
fermentilor pancreatici in fecale, sange, urina.
Amilaza materiilor fecale: se face dupa regimul Schimidt.
SCAUNUL
Definitie: eliminarea prin actul defecatiei a resturilor alimentare ce provin in urma digestiri.
Scop: explorator - diagnostic.
Principii de respectat:
- timp de trei zile se va administra un regim compus strict din
alimente albe ca: lactate, orez, fainoase.
- recoltarea se face in recipienti sterili, fara urme de detergenti
sau alte substante chimice
Tehnica: asistenta va recolta cu spatula din 3 parti ale masei fecaloide si va pune in recipient
cantitatea recoltata, impreuna cu buletinul de analize pe care va fi scris numele, prenumele
bolnavului, sectia si salonul, analiza ceruta.
DOZAREA FERMENTILOR PANCREATICI DIN SANGE SAU URINA
Dintre fermentii pancreatici din sange si urina, mai frecvent se dozeaza amilaza.
Pentru amilazemie se recolteaza, pe nemancate, 5-6 ml. sange simplu..
Pentru amilazemie se trimit la laborator circa 50 ml. urina de preferinta prima emisie de
dimineata.
Scaderea valorilor amilazei din fecale si suc pancreatic, paralel cu valorile din sange si
urina, arata diminuarea sau suprimarea secretiei pancreatice. Dar insa, pe langa valori diminuate
din fecale amilazemia si amilazmia sunt crescute, acestea indica obstructia canalului Wirsung
sau necroza pancreasului.
Din acest motiv, paralel cu celelalte explorari ale functiei pancreatice, trebuie cercetat si
metabolismul glucidic, care poate fi de asemenea modificat.
Insulele Langerhans impreuna cu suprarenalele, hipofiza, tiroida, ficatul si centri nervosi
vegetativi glicoreglatori, fac parte dintr-un sistem functional care dirijeaza metabolismul
glucidic.
Dozarea glucozei in sange se cerceteaza prin glicemie. Valorile care depasesc la
determinari repetare 1,35 g/1000 ml sange ridica banuiala de diabet.
DETERMINAREA GLUCOZEI IN URINA:
Urina in conditii normale nu contine glucoza, fiind retinuta in sange de pragul renal.
Glucoza apare in urina daca la nivelul ei in sange se ridica peste nivelul normal, in jurul
valorii de 180 mg/100 ml. Determinarea glucozei in sange se face cu reactivul Fehling sau
Mzlander. Determinarea cantitativa a urinei se face prin polarimetrie.
Polarimetrul este un aparat optic.
Determinarea corpilor cetonici in urina se efectueaza in toate cazurile de glicozurie.
Proba Legal-Imbut se foloseste pentru determinarea acetonei
PROBA HIPERGLICEMIEI PROVOCATE
Definitie: prin acesta metoda pot fi depistate cazuri latente, cu diabet cu valori normale de
glicemie. Proba poate fi facuta prin administrarea glucozei per os sau intravenos.
Tehnica de lucru: bolnavului i se da sa ingere dimineata pe nemancate 1 gr. glucoza/kilocorp,
dizolvata in apa sau ceai.
In acelasi timp se recolteaza sange pentru dozarea glucozei. La fiecare recoltare de sange,
bolnavul va urina pentru determinarea glicozuriei, la indivizi cu metabolism glucidic normal,
apare la scurt timp dupa ingerarea glucozei o crestere a valorilor glicemiei, atingand valori
maxime intr-o ora. Aceasta hiperglicemie alimentara, nu depaseste 150 - 180 mg.. Dupa 2 ore,
glicemia revine la normal, datorita stimularii secretiei insulare, astfel, dupa 3 ore, glicemia scade
sub valorile initiale. Zaharul nu apare in urina.
La diabetici, valorile initiale de glicemie dupa ingerarea de glucoza, se ridica la valori mult
mai inalte, care continua sa urce si dupa 2 ore. Revenirea la nivelul initial de face cu mare
intarziere, iar glucoza apare si in urina.
Perfuzia - introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiilor
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului.
Scop - hidratarea si mineralizarea organismului, administrarea de medicamente la care se
urmareste un efect prelungit, curativ diluand si favorizand excretia produsilor toxici din organism,
alimentatie pe cale parenterala.
Materiale necesare
pansamente adezive tip folie sau plasa, solutii dezinfectante
camp steril, manusi sterile
tampoane de vata, comprese sterile
garou elastic, masca
musama, aleza
tavita renala, foarfece
pensa hemostatica
romplast, fesa
solutie perfuzabila
perfuzor, piese intermediare (robinete)
stativ, canula i.v., fluturas
seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile
Solutia de perfuzat
inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta si sapun a
mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante
controlam ca:
- solutia sa fie cea prescrisa de medic
- aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie
- etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia
- incadrarea in termenul de valabilitate
- sacii de P.V.C. sau flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima administrare sau
cele cu dopul perforat nu se refolosesc.
solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoanele, sacii PVC sunt sterile, apirogene, dar
trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura corpului, cu exceptia
solutiei hipertonice 10-20% de Manitol unde este obligatoriu incalzirea sacului, cand acesta
prezinta cristale, pana la disparitia lor deoarece solutia este suprasaturata.
Perfuzorul Sicomed are urmatoarea alcatuire:
- trocar acoperit cu carcasa transparenta
- tubulatura din material plastic
- camera de vizualizare a picaturilor prevazuta cu filtru
- clema sau robinet de inchidere
- mansori din material plastic, elastic, galben-brun
- port-ac cu carcasa protectoare
Pompa de perfuzie:
este constituita dintr-un sistem electronic propriu pentru administrarea solutiilor,
perfuzoarele avand o lungime variabila intre 1,5-2 m, cu reglare programata a volumului si
fixarea ratei de flux
se folosesc numai truse de perfuzie cu presiune pozitiva
Pompa de perfuzie - injectie:
prin acest sistem pot fi folosite simultan mai multe seringi sau una singura, ele fiind actionate
de un propulsor linear cu piston
ambele sisteme sunt prevazute in caz de intrerupere sau micsorare a ratei de flux cu alarma
vizuala si sonora
Montarea perfuziei
indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica, badijonand dopul gumat cu
solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.
indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite, fixam pensa
hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi
indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a
atinge trocarul cu degetele
indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 2/3 (niciodata
complet pentru a putea observa numarul de picaturi pe minut)
eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate
carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon-
sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele
de aer
in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat cu un
trocar
Pregatirea pacientului
dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai comod cu
membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor utile,
ca de exemplu soneria
atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala
Loc de electie si punctia venoasa
pentru alegerea locului de electie examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a
observa calitatea si starea anatomica a venelor
evitam regiunile care prezinta:
- procese supurative
- piodermite
- eczeme
- nevralgii
-traumatisme, etc.
examinarea o facem:
- plica cotului
- antebrat
- fata dorsala a mainilor
- vena maleolara interna
- vena jugulara
- venele epicraniene la sugari si copii
- la nivelul plici cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere
venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima
solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai
multe ori consecutiv pentru reliefare venoasa
masam bratul pacientului dispre pumn catre plica cotului
tamponam locul pentru punctie cu doua degete
incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat in apa calda sau prin introducere in apa calda
garoul elastic se aplica la aprox. 10 cm. deasupra locului punctiei, pentru plica cotului la
nivelul treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie
strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul
radial care trebuie sa ramana perceptibil altfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin
comprimarea arterei; in cazul unei staze normale presiunea este de 80-100 mmHg
daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru
circa 3 minute, apoi repunem garoul
daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau mentinut
timp indelungat
dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac
pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi romplast atat amboul acului cat si
mansonul perfuzorului
la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul
perfuzorului
deschidem imediat clema pentru a evita refularea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si
reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila
rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic si ea se calculeaza astfel:
picaturi
=
volum total X picaturi/ml
minut timpul total de infuzie in minute
dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa se
goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate cu
tamponul imbibat in solutie dezinfectanta
retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei si aplicam un pansament steril
Complicatii posibile:
frison si stare febrila
embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca
dispnee si dureri precordiale
compresia vaselor sau a nervilor
flebita sau necroze
coagularea sangelui pe ac
tromboza
limfangita
refularea masiva sanguina
embolie de cateter partiala sau totala.
CAPITOLUL IV
CAZUL I
Bolnava C.P. se interneaza la data de 15-04-2009 in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina. Este nascuta la 01-01-1962, are domiciliul in Bucuresti, este inginer.
Internarea se face la cererea pacientei, care se prezinta cu dureri mari in regiunea
abdominala.
La internare i s-a pus diagnosticul de pancreatita.
Motivele intenarii: durere abdominala puternica, varsaturi, scaune sangvinolente.
Antecedente personale fiziologice:
- menarha la 14 ani
- nasteri 2
- avorturi 3
Antecedente personale patologice: hepatita
Conditii de viata si de munca: somera, consuma alcool, fumeaza
Istoricul bolii:
Pacienta se interneaza pentru durerile abdominale puternice, scaunele cu sange, varsaturi.
La internare i s-au recoltat urmatoarele analize:
ANALIZE REZULTATE VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
Hemoglobina
11,9 g% 13-15 g%
Hematocrit 34,51 g% 41-46 %
Leucocite 21200/mm
3
4000-8000/mm
3

Neutrofile segmentate 63 % 45-70 %
Eozinofile 3 % 1-3 %
Bazofile 2 % 0-1 %
Limfocite 20,4 % 20-40 %
Monocite 16,5 % 4-8 %
Trombocite 330000/mm
3
150000-400000/mm
3

Glicemia 150 mg% 60-120 mg%
VSH la 1 ora 15 mm/h 3-8 mm/h
VSH la 2 ore 30 mm/h 8-15 mm/h
Bilirubina totala 1,11 mg% 0,6-1 mg%
Bilirubina directa 0,55 mg% 0,1-0,4 mg%
TGP - ALAT 45,9 u.i. 2-16 u.i.
TGO - ASAT 68,9 u.i. 2-20 u.i.
Amilazemia 116 u/w 8-32 u/w
Timp Quick 15 12-14
Timp Howell 135 130
Uree 50 mg% 10-40 mg%
Creatinina 0.63 mg% 0,60-1.20 mg%
EXAMEN DE URINA
Densitate
1030 1015-1025
Glucoza Absenta absenta
Urobilinogen Normal normal
SEDIMENT URINAR
Epitelii
Frecvente rare
Leucocite relativ frecvente rare
Hematii Izolate absente
Saruri Frecvente

T.A. 130/78 mmHg 120-140 mm Hg
HIPERGLICEMIE PROVOCATA
A jeun
150 120
Proba I 190 140-150
Proba II 200 120
Examene paraclinice efectuate:
Radiografie pulmonara

Radiografie abdominala simpla

EKG

Tomografie computerizata: pancreas marit, hemoragic
Evolutie: pacienta prezinta dureri interne in etajul duodenal superior, cu iradieri in bara.
Abdomen mobil la palpare cu dureri, se palpeaza formatiunea tumorala voluminoasa care
ocupa epigastrul si hipocondrul stang.
Tratament: i s-a administrat medicatie antispastica, dar simptomatologie nu a cedat; se intervine
chirurgical.
Medicamente: Algocalmin, Cefobid, Scobutil, Papaverina, Zantac, Metroclopramid,
Hidrocortizone, Fenobarbital, Vitaminele B
1
, B2, C, E, Trasilol, Tienam.
Efectuarea pansamentului cu: campuri sterile, comprese sterile, manusi sterile, , seringa si ace,
solutie dezinfectanta de Betadina.
Epicriza: pacienta a fost internata, operata si urmarita timp de 35 zile.
In a 26-a zi de la interventie, s-a suturat tegumentul, pentru refacerea peretelui abdominal.
Tranzitul intestinal prezent, diureza normala, stare subfebrila.
Se externeaza in urma interventiei chirurgicale, vindecata, cu recomandarile:
- regim dietetic complet
- sa se evite efortul fizic
- revine la control peste 6 luni
PROCES DE INGRIJIRE
Pacienta C.P. in varsta de 75 ani, s-a prezentat la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina, cu diagnosticul prezentat anterior. A trecut destul de bine perioada cea mai grea,
comunica bine, atat cu ceilalti pacienti din salon, precum si cu echipa de ingrijire, se misca
singura, se imbraca fara ajutor.
Prezinta cu puls regulat 64 pulsatii/min. si o T.A. - 120/80 mm Hg.
Are circulatie buna si o respiratie la limite normale - 17 resp./min..
Este o persoana ingrijita, curata, credinciosa cu teama de Dumnezeu, este interesata de tot
ce tine de boala sa, se informeaza de la personalul medical de ingrijire cum sa respecte
recomandarile acestora.
Datorita durerilor abdominale, care mai apar chiar si dupa operatie, nu poate dormi si
odihni. Pacienta afirma ca senzatia de greata a disparut, de aici si faptul ca nu se poate alimenta
normal, simtindu-se slabita. Are probleme se eliminare, fiind constipata.
Temperatura este in limite normale, in urma examinarii prezentand 36,8
0
C.
Nevoi perturbate:
- nevoia de a dormi si a se odihni
- nevoia de a bea si a manca
- nevoia de a elimina.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de inrijire: deficit de odihna si somn prin durere.
Obiective: pacienta sa beneficieze de somn corespunzator
Interventii: asistenta medicala, va invata pacienta sa se relaxeze inainte de culcare, sa-si alunge
gandurile si temerile, sa citeasca cateva minute, sa se plimbe, apoi sa de culce. Asistenta
medicala, observa, noteaza calitatea, orarul somnului si intocmeste un program de odihna,
corespunzator organismului pacientei.
La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamente antalgice cum ar fi:
Algocalmin, Piafen.
Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, are acum un somn linistit.
Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de inrijire: eliminare inadecvata prin greata si varsaturi.
Obiective: pacienta sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze, sa-si
amelioreze disconfortul abdominal, sa se poata alimenta natural.
Interventii:
- amplasam pacienta intr-un salon mai mic, mai linistit, unde
odihna fizica si psihica este asigurata
- pozitia cea mai buna in pat este in decubit dorsal, pozitie care
asigura o buna irigare a ficatului
- sa se evite miscarile bruste, care necesita un efort mare
- ajutam pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o, ii
recomandam sa inspire profund, ii facem toaleta bucala, cu
indepartarea protezei dentare (daca este cazul).
- prevenim varsatura prin administrarea de mici cantitati de
lichide reci
- aerisim camera, protejam lenjeria patului cu musama si aleza
- la indicatia medicului, administram medicamente antiemtice,
vitamine, saruri minerale, alimentam parenteral pacienta,
instituim perfuzii endovenoase cu glucoza tamponata cu
insulina - 5% - 33 %, vitamine.
Evaluare: in urma inteventiilor aplicate, greata, varsaturile au disparut dupa 72 ore.
NEVOIA DE A ELIMINA
Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata datorata constipatiei.
Obective: pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice din a 3-a zi.
Interventii:
- asistenta va administra un regim hidric: ceaiuri, supe de
zarzavat, sucuri naturale de fructe, alimente bogate in celuloza,
si fibre insotit de o hidratare adecvata, 1500-2000 ml/zi.
- sa-i schimbe pozitia la 2-3 ore
- sa faca mici plimbari, de cateva ori pe zi
Asistenta medicala, va administra la indicatia medicului: fermenti digestivi, sedative
usoare.
Evaluare: in urma interventiilor aplicate, pacienta si-a recapatat tranzitul intestinal normal si
starea s-a imbunatatit vizibil.
CAZUL II
Bolnavul H.I.de 66 ani din Bucuresti, pensionar, se interneaza la sectia chirurgie a
Spitalului Clinic Colentina in data de 05-03-2009 cu diagnosticul de pancreatita acuta.
Diagnosticul la internare: pancreatita acuta.
Motivele intenarii: dureri puternice, in special in etajul superior, greata, varsaturi.
Antecedente personale patologice: hepatita cronica.
Antecedente heredocolaterale:
- mama: neoplasm uterin
- tata: bronsita cronica.
Conditii de viata si de munca: fumator, potator
Istoricul bolii:
Pacientul in varsta de 66 ani, se interneaza pentru dureri puternice in epigastru, hipocondrul
drept si stang, cu iradieri in spate, greata, varsaturi.
La internare s-au recoltat urmatoarele analize:
ANALIZE REZULTATE VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
Hemoglobina
14,1 g% 13-15 g%
Hematocrit 44 g% 41-46 %
Leucocite 6920/mm
3
4000-8000/mm
3

Limfocite 23 % 20-40 %
Trombocite 298000/mm
3
150000-400000/mm
3

Glicemia 95 mg% 60-120 mg%
VSH la 1 ora 14 mm/h 3-8 mm/h
VSH la 2 ore 30 mm/h 8-15 mm/h
La examenul obiectiv s-a constatat ca bolnavul este febril 39
0
C si are T.A. 100/70 mmHg,
A.V. 93 pulsatii/minut.
Examene paraclinice efectuate:
- ecografie abdominala care arata pancreas marit global, ficat
global marit
- radiografie abdominala simpla
La internare administram pacientului prin perfuzie:
- Glucoza 5% - 250 ml
- Papaverina
- Scobutil
Mai administram: Diazepam, Propanol
Evolutia: in urmatoarele zile bolnavul a prezentat ameteli, transpiratii, tahicardie.
Tratament: pacientul a fost supravegheat, i s-au asministrat perfuzii endovenoase si:
Metroclopramid, Diazepam, Propanolol, Tienam.
Primeste alimentatia hidrica in primele zile pentru a pune in repaus tubul digestiv.
La examenul obiectiv am constatat o subfebrilitate, tensiunea, pulsul s-au restabilit: T.A.
160/70 mm/Hg, AV 68/minut.
Bolnavul se afla sub tratament cu antibiotice, sedative.
Recomandari: regim alimentar de crutare, exclus ingestia de alcool.
Se va continua tratamentul cu: Scobutil 3 cp./zi, Metroclopramid 4 cp./zi.

PROCES DE INGRIJIRE

Bolnavul H.I. de 66 ani s-a prezentat la clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina,
cu simptomele descrise mai sus.
A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti pacienti.
In urma unei discutii purtate cu pacientul, dupa de acesta s-a linistit putin, am constatat ca
este o persoana comunicativa, ii plac plimbarile, respecta conditia sa de bun crestin,
impoland ajutorul divin, prezinta eliminari adecvate, diureza si scaun.
In urma interviului cu bolnavul am constatat ca sunt perturbate urmatoarele nevoi:
- nevoia de a bea si a manca
- nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale
- nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de ingrijire:deficit alimentar cauzat prin greata si varsaturi.
Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine, fara greturi, varsaturi.
Interventii: Asistenta medicala va aseza pacientul in decubit dorsal cu capul pe o parte. Va
proteja lenjeria cu o musama, aleza in functie de pozitia pacientului. Va ajuta pacientul in timpul
varsaturilor, sprijinindu-l si il va invata sa respire profund.
Asistenta medicala aeriseste camera, ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati
cavitatea bucala. Ii va administra lichide reci in cantitati mici, consumate frecvent.
La indicatia medicului asistenta medicala va administra pacientului medicamente
antiemetice, vitamine, saruri minerale, perfuzie endovenoasa cu glucoza.
Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, greata, varsaturile au disparut, iar pacientul prezinta o
stare ameliorata. Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A-SI PASTRA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Diagnostic de ingrijire:disconfort termic manifestat prin hipertermia.
Obiective: pacientul sa aiba temperatura corporala in limita normala.
Interventii:
- asistenta medicala asigura conditiile de mediu din salon, efectueaza toaleta pe
regiuni, schimba lenjeria de pat si de corp acestuia
- schimba pozitia in pat la 2-3 ore
- masoara temperatura de cel putin 2 ori/zi in caz de nevoie si de mai multe ori pe
zi
- in caz de frison, asistenta medicala asigura pacientului paturi, sticle cu apa calda
- asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, medicatia prescrisa cu
actiune antitermica: Algocalmin
- administreaza solutii perfuzabile prescrise, monitorizeaza si evalueaza functiile
vitale, supravegheaza starea de constienta a pacientului.
Se recolteaza hemocultura si alte recoltari sanguine.
NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA.
Diagnostic de ingrijire:perturbarea echilibrului datorat durerii.
Obiective: pacientul sa aiba o buna postura.
Interventii: asistenta medicala schimba lenjeria de pat, cu pacientul imobilizat, schimba pozitia
in pat a pacientului, actioneaza pentru prevenirea escarelor de decubit, a tulburarilor circulatorii
periferice, a anchilozelor. Asistenta medicala efectueaza toaleta pacientului la pat pe regiuni,
efectueaza miscari active, pasive.
Asistenta medicala administreaza bolnavului meidcatia prescrisa de medic care sa
diminueze durerea: antialgice, sedative.
Evaluare: in urma felului cum a actionat asistenta medicala si echipa de ingrijire, durerea s-a
diminuat, pacientul si-a reluat treptat buna postura.
CAZ III

Bolnavul M.C. in varsta de 54 de ani, profesor, domiciliat in Bucuresti.
La internare, in data de 19-05-2009, in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina
prezinta diagnostic de pancreatita, diabet zaharat nou descoperit.
Motivele internarii: dureri abdominale difuze cu maxim in flancul drept, meteorism abdominal,
varsaturi bilioase.
Antecedente personale patologice:
- pancreatita cronica
Antecedente heredocolaterale:
- nesemnificative
Istoricul bolii: pacientul se interneaza pentru difuze dureri abdominale cu maxim in flancul
drept de aproximativ 2 zile, accentuate progresiv, meteorism abdominal, cu varsaturi alimentare.
Pacientul este obez, are diabet zaharat nou descoperit
Examen obiectiv: abdomen suplu, mobil meteorizat, tranzit prezent, abdomen sensibil difuz,
paraombilical drept, cu schita de aparare musculara.
I s-a efectuat tuseu rectal: - prostata marita in volum, globuloasa.
I s-a efectuat urmatoarele analize:
ANALIZE REZULTATE VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
Hemoglobina
17 g% 13-15 g%
Hematocrit 51 g% 41-46 %
Leucocite 16800/mm
3
4000-8000/mm
3

Limfocite 23 % 20-40 %
Amilazemie 350 u.w. 8-32 u. Wolg.
Glicemia 356 mg% 60-120 mg%
Uree 19,20 10-40 mg%
Creatinina 0,75 0,60 - 1,20 mg%
Colesterol 438 180-230 mg%
T.A. 130/90 mm Hg 120/80 mm Hg
Examene radiologice:
Radiografie pulmonara
CT abdominal: ficat cu dimensiuni usor crescute, omogen, fara dilatatii de cai biliare
intrahepatice. Colecist moderat destins, cu perete usor ingrosat, cu posibil calcul radio
transparent. Splina cu dimensiuni crescute, neomogena, prin prezenta unor arii de aproximativ 1
cm hipodense. Pancreas cu dimensiuni usor crescute, structura discret neomogena, contur sters,
rinichi cu aspect C.T. in limite normale.
EKG, Ecografie abdominala
Evolutie: buna, afebril, abdomen suplu, nedureros.
Tratament: toleranta buna pentru lichide.
I s-a administrat perfuzie endovenoasa, 4000 ml si hidratare orala.
I s-au administrat ca medicamente:
Ampicilina: 2 gr., Rocephine: 2 gr., Metronidazol, Algocalmin: 3 fiole, Zantac: 2 fiole, Scobutil:
2 fiole, Papaverina: 2 fiole, Tramal: 3 fiole, Actrapid: 1 flacon, Giprinol: 2 fiole, Tienam.
Clisma terapeutica cu Metronodazol 2 fl..
Epicriza: pacientul M.C. de 54 de ani, se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina, cu simptomatologia descrisa. In urma analizelor efectuate a fost pus diagnosticul de
pancreatita acuta, diabet zaharat nou descoperit. A efectuat tratamentul de mai sus, este inca in
spital sub observatie.
PROCES DE INGRIJIRE
Pacientul M.C. de 54 de ani, s-a internat in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina,
cu simptomatologia descrisa. A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti
pacienti din salon.
Am discutat cu acest pacient si am constatat ca este o persoana curata, are o circulatie buna
si o respiratie in limite normale, la examinare gasind o TA=130/90 mm Hg.
Faptul ca este somer il apasa psihic, neputand sa se adapteze psihic. Este un bun credincios,
se roaga. Ii place sa citeasca, primeste vizite in spital de la familie.
In urma interviului, am constatat perturbate urmatoarele nevoi:
- nevoia de a bea si a manca
- nevoia de a se odihni
- nevoia de a comunica.
NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata manifestata prin greturi, varsaturi si deficit de
alimentatie.
Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze.
Interventii: asistenta medicala aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal, cu capul intr-o parte.
Asistenta medicala protejeaza lenjeria patului cu musama, aleza, ajuta pacientul in timpul
varsaturii, ii administreaza cantitati mici de lichide reci, pe care le consuma frecvent.
Asistenta medicala va administra, la indicatia medicului, medicamente antiemetice,
vitamine, saruri minerale, il va alimenta parenteral cu perfuzii endovenoase, cu glucoza 5% -
33% tamponata cu insulina, pentru metabolizarea glucozei.
Evaluare: in urma interventiilor proprii si delegate starea pacientului s-a ameliorat, greata,
varsaturile s-au redus, starea este buna. Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de ingrijire: perturbarea somnului cauzata de anxietate.
Obiective: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator calitativ si cantitativ.
Interventii: asistenta medicala are rolul sa linisteasca psihic bolnavul, sa-i explice despre boala
sa, de conduita pe care trebuie sa o adopte si la domiciliu, pentru a duce o viata normala.
Asistenta medicala, va observa, va nota calitatea, orarul somnului sau, intocmeste un program de
odihna, mod de relaxare, potrivit organismului pacientului.
Asistenta medicala, la indicatia medicului, va administra medicamente prescrise, va
observa efectul acestora asupra organismului pacientului.
Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul are acum un somn linistit.
Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A COMUNICA
Diagnostic de ingrijire: comunicare deficitara.
Obiective: pacientul sa depaseasca aceasta stare afectiva, daunatoare starii de sanatate.
Interventii: asistenta medicala, invata pacientul sa se relaxeze, sa-si orienteze gandurile si
activitatile spre lucruri bune, exemplu: sa citeasca o carte, il incurajeaza si ii inspira incredere in
echipa de ingrijire, ii recomanda sa comunice cu ceilalti pacienti bolnavi in salon.
Asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, tratamentul prescris si urmareste
efectele asupra organismului pacientului.
Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul s-a mai linistit, si-a
recapatat increderea in sine si in ziua de maine si-a ameliorat vizibil moralul.