Sunteți pe pagina 1din 78

www.referat.

ro

F.E.G. EDUCATION FILIALA VASLUI


SCOALA POSTLICEAL SANITAR
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Rolul asistentei medicale ngrijirea pacientului cu


pancreatit acut

As. med. prof. licentiat :

Absolvent :

Cretu Nela-Mihaela

Nedelea Ana-Maria

Motto
Nici cea mai grav boal
nu este ntodeauna fr sperant
si nici cea mai usoar nu este lipsit
de pericole sau surprize neplacute
A. Schopenhauer

Argument

Viata e format dintr-o ntreag gam de cicluri care creeaz o adevarat simfonie.
Totul in jurul nostru se repet: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile,
somnul, respiratia, btile inimii... Dac reusim s mentinem un ritm corect n interiorul,
dar si n afara noastr, "concertul" pe care-l sustinem aici, pe Pamnt, va fi unul lung si
melodios.
Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al
organelor interne. Cunoasterea acestor ritmuri biologice ne face s avem ncredere n
instinctele noastre, actionnd corect pentru a ajuta functiile organismului.
Pancreasul este organul care controleaz nivelul glicemiei, deci, o bun
functionare a acestui organ poate mpiedica aparitia unor dereglri ale metabolismului,
provocnd boala precum diabetul zaharat.
S ne ascultm ceasul interior si propriul corp, pentru a putea cuta o metod
proprie, care s ne ajute s depasim, atunci cnd apar, disfunctionalitti n organism, si s
ncercm s ne adaptm ritmului su.

www.referat.ro

Cuprins
Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului........6
1.1. Generalitati...............6
1.2. Configuratia extern.......7
1.3. Structura pancreasului.....7
1.4. Vascularizatia si inervatia pancreasului...........9
1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului.......9
Capitolul II Notiuni despre boal............11
2.1. Pancreatita acut.............11
2.2. Anatomie patologic si patogenie........12
2.3. Etiologie........14
2.4. Simptomatologie.............15
2.5. Tablou clinic.........16
2.6. Diagnostic pozitiv si diferential........17
2.7. Evolutie si complicatii.........18
2.8. Prognostic............19
2.9. Tratament.........19
Capitolul III Prezentarea cazurilor...........21
3.1. Cazul A..........21
3.2. Cazul B...........25
3.4. Cazul C...........29
Capitolul IV Gradul de dependent in satisfacerea nevoilor fundamentale dup Virginia
Hederson.........33
4.1. Nevoile fundamentale caz A..........33
4.2. . Nevoile fundamentale caz B........35
4.3. . Nevoile fundamentale caz C........37
Capitolul V Planurile de ingrijire.......38
5.1. Plan de ngrijire caz A........38
5.2. Plan de ngrijire caz B........45
5.3. Plan de ngrijire caz C........54
Capitolul VI Interventii legate de planul de ngrijire........62
6.1. Tehnica ecografiei abdominale...........62
6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice.........62
6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate.....66
6.4. Tehnica recoltrii sngelui pentru examene de laborator.....69
Capitolul VII Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacientului cu pancreatit acut...........73
7.1. Rolul asistentei medicale n recoltarea produselor biologice....74
7.2. Rolul asistentei medicale n pregtirea explorrilor functionale.........79
7.3. Rolul asistentei medicale n administrarea medicamentelor.......80
4

www.referat.ro
7.3. Rolul asistentei medicale n pregtirea preoperatorie......80
7.4. Rolul asistentei n ngrijirea postoperatorie........81
Bibliografie...........84

CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului
Pancreasul este o gland anex a tractului digestiv cu dubl secretie, endocrin si
exocrin; si are originea n peretele duodenului, caruia i este anexat.

1.1.

Generalitti

Este asezat n cavitatea abdominal secundar retroperitoneal, initial fiind intraperitoneal.


Se ntinde de la concavitatea duodenului pn la splin, partea inferioar a capului si procesul
uncinat aflndu-se n regiunea inframezocolic, iar partea superioar a capului, corpul si coada in
regiunea supramezocolic.
La dreapta este limitat de partea concav a duodenului; la stnga ajunge pana la hilul
splinei; nainte se afl stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebral la nivelul
vertebreleor L1-L2.
Culoare roz-cenusie, devine rosie n timpul activittii; suprafata are un aspect tubular;
consistenta relativ ferm dar elastic ceea ce face ca organele din vecintate s-si lase amprenta
pe pancreas. Este friabil, se rupe usor.; n sectiune are aspect carnos.
Dimensiuni:
~ lungime: 15-20 cm
~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)
~ grosime: 2 cm.
6

Pancreasul este mai voluminos la brbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime
pn la 40 de ani, pentru c dup 50 de ani descreste treptat; iar greutatea este n medie de 80 de
grame.
1.2.

Configuratia extern
Pancreasul are forma literei J

asezat n pozitie transversal si are o forma


caracteristic ce i se descriu patru parti: cap,
gt, corp si coad.
Capul

este

partea

cea

mai

voluminoas si are o form aproape oval.


El este nconjurat de duoden iar partea
inferioar a acestuia are o prelungire, procesul uncinat.
Gtul sau istmul pancreasului este o portiune ngust, care leag capul de corp. Pe
marginea inferioar are o scobitur, incizura pancreatic.
Corpul este portiunea alungit a pancreasului, care are o pozitie aproape perpendicular
pe axul vertical al corpului. Are forma unei prisme triunghiulare, prezentnd deci trei fete si trei
muchii. Fata anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita
tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca impresiunea
gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este strabatuta de doua santuri, pentru artera
si vena splenica. Fata posterioara priveste spre organele etajului submezocolic. Marginile se
formeaza prin intalnirea fetelor si sunt: superioara, anterioara si inferioara.
Coada este portiunea terminal a organului, care vine n raport cu splina si este partea
mobil a pancreasului.
1.3. Structura pancreasului
Pancreasul este format din unirea a dou categorii de glande: pancreasul exocrin si
pancreasul endocrin. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care
continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care
separa incomplect lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se disting doua parti
componente: masa pricipala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina,
formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin insulele Langerhans).
Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se
varsa in ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa. Din aceste ducte ajunge in
7

canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila.
Exista si un canal accesoriu, canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara
invecinat.
Pancreasul exocrin este o glanda tubuloacinoas, care se aseamn ca structur cu
glandele salivare. Reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma
sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Pancreasul este acoperit cu capsul fibroas care trimite spre interior pereti ce impart
glanda in lobi si lobuli. Lobulii sunt formati din acini glandular, iar acestia sunt formati din
celule pancreatice care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor;
unindu-se formeaza canale excretoare care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul
Wirsung si canalul Santorini.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans (ntre acini glandular in
special in regiunea capului si a cozi, se gasesc niste celule glandular), raspandite difuz in tesutul
exocrine si care alcatuiesc pancreasul endocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai
numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie sunt
inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule A situate predominant in centru
insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule B mai numeroase (circa 80% din totalul
celulelor endocrine), asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul
endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la
reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul endocrin
contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic celulele PP.

Mijloace de fixare Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii
abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid
canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz
prin vase si nervi. Acestora li se adauga presa abdominala. In cazuri exceptionale, pancreasul
poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale.
1.4. Vascularizatie si inervatia pancreasului
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele
hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala arterelor splenice).
Venele se formeaza n retele paralele cu arterele avnd n general aceiasi pozitie. Se aduna
in vena splenic si mezenteric superioar, care se vars direct in vena port.
Vasele limfatice dreneaz limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din
lungul vaselor splenice si la ganglionii situati in ligament spleno-pancreatic.
Inervatia este dat de filete nervoase simpatico si parasimpatice care vin pe traiectul
vaselor splenice si la ganglionii situati n ligamentul spleno-pancreatic.
1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului
n intestinal subtire, chimul venit din stomac intr sub actiunea unui amestec format din
trei sucuri digestive : sucul pancreatic, bila si sucul intestinal.
Sucul pancreatic poate fi recoltat pur, prin metoda fistulei. Cu ajutorul fistulei pancreatice
s-a constatat ca sucul pancreatic este secretat numai n timpul digestiei. O dat cu incetarea
digestiei, nceteaz si sectetia sucului pancreatic. Cantitatea de suc pancreatic secretata in 24 ore,
la om, este de 500-800 ml. Este un lichid incolor si usor opalescent, are o reactive puternic
alcalina (pH=8,4-9), datorita bicarbonatului de sodium pe care-l contine.Secretia sucului
pancreatic este reglat atat pe cale reflex, cat sip e cale umoral.
REGLARE REFLEX
Ca orice organ, pancreasul primeste o dubl inervatie vegetativ: una vagal si alta
simpatic.
Inervatia vagal stimuleaz secretia atat n timpul unui pranz normal ct si a unui prnz
fictiv; iar inervatia simpatic inhib secretia. S-a constatat prin prnzul fictiv c, dupa 2-3
minute de la ingerarea hranei incepe secretia pancreatica. Acest interval scurt arat c este vorba
de un mechanism neuroreflex.Punctual de plecare de la nivelul receptorilor senzitivi ai mucoasei
bucale, impulsurile ajung la bulb pe calea nervilor eferenti, la pancreas. I.P. Pavlov a demonstrate
ca nervul vag este nervul secretor al pancreasului.
9

Secretia reflex a pancreasului d nastere unui suc foarte vscos ti bogat n fermenti.
REGLAREA UMORAL
Dup 2-3 ore de la ingerarea alimentelor se constat o crestere a secretiei pancreatice,
care se mentine mai multe ore pan se termin digestia.
Aceast secretie abundent si de lung durat se datoreaz secretinei (care stimuleaz
numai secretia hidromineral a pancreasului) si pancreoziminei (stimuleaz secretia fermentilor
pancreatici), care se formeaz in duoden, dup ce chimusul acid a ajuns din stomac n intestin.
Sub actiunea chimusului acid, glandele mucoasei duodenale produc secretin si pancreozimin
care, trecnd n snge, ajung la pancreas pe care-l activeaz, iar secretia dureaz 2-3 ore. Sucul
produs de acesti doi hormoni este abundent, apos, bogat n sruri minerale si srac n fermenti.
Cantitatea si calitatea sucului pancreatic sunt n functie de alimentele ingerate; de
exemplu: daca seingereaz un aliment care contine o cantitate mare de grasimi, pancreasul va
secreta un suc mai bogat n lipaz (descompune grsimile emulsionate de catre bil n acizi grasi
si glicerin) dect de obicei.
Fermentii sucului pancreatic sunt: tripsinogenul, chimotripsinogenul, lipaza pancreatic si
amilaza pancreatic.

10

CAPITOLUL II
Notiuni despre boal
2.1. Pancreatita acut
Pancreatita acut este o boal acut, local si general, determinat de procesul patologic
de autodigestie, prin activarea n gland a fermentilot pancreatici, normal inactivi la acest nivel.
Atunci cand pancreasul este inflamat, organismul nu este capabil sa absoarba toti
nutrientii de care are nevoie. Pancreatita poate fi acut (brusc si sever) sau cronic. Ambele
tipuri de pancreatit pot cauza sngerri si
moartea tesutului din component sau din jurul
pancreasului. Crizele usoare de pancreatit
dispar de la sine, fr tratament sau ca urmare a
schimbrilor dietetice. In cazul recurentei
pancreatitei, totusi, este intalnit in mod
frecvent deteriorarea pe termen lung a
pancreasului, care duce uneori la malnutritie si
diabet zaharat. Pancreatita necrozant (in care
tesutul pancreatic moare) poate duce la formarea
de chisturi.
Pancreatita este constituit de un lant de
fenomene patologice de intensitate, gravitate si durabilitate variabil. O parte din acestea sunt
rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermenttii tripsina si lipaz, ns
fenomenele grave sunt urmarea actiunii toxice a fetmentilor si a altor produsi toxici la distant,
pe toate parenchimele si tesuturile ce asigur functii vitale ale organismului: creier, plamni, vase
sangvine, tesuturi, cord etc.

2.2. Anatomie patologic si patogenie

11

Pancreatita acuta poate apare atunci factorii implicati in mentinerea homeostaziei celulare
sunt alterati. Factorul declansator poate fi orice lezeaza celulele acinare si blocheaza secretia
granulelor zimogene, de exemplu: consumul abuziv de alcool, litiaza biliara si anunite
medicamente sau toxice. Este inca neclar mecanismul care declanseaza evenimentele din
pancreatita acuta.
Se presupune ca sunt implicati factori extracelulari: raspunsul nervos, arterial, cit si
intracelulari: activarea intracelulara a enzimelor, cresterea Ca intracelular, activarea proteinelor
de soc.
In plus, pancreatita acuta se poate dezvolta atunci cind lezarea celulelor ductelor biliare
duce la absenta secretiei enzimatice cum ar fi mutatia genei CFTR.
Odata ce a fost initiata cascada de evenimente patologice, dupa lezarea celulelor acinare
pancreatice, traficul membranar celular devine haotic cu urmari dezastruoase:
-compartimentele granulelor lizozomale si zimogene fuzioneaza activind tripsinogenul la tripsina
activa
-tripsina intracelulara determina activarea zimogenelor
-veziculele secretorii sunt eliberate in interstitiu, unde vor fi chemoatractante pentru celulele
inflamatorii.
Neutrofilele activate elibereaza superoxid si enzime proteolitice (catepsina B, D, G,
colagenaza si elastaza) . Macrofagele elibereaza citokine care vor media raspunsul inflamator
local sau chiar sistemic in cazurile severe. Mediatorii eliberati sunt TNF-alfa, IL-6, IL-8.
Acesti mediatori ai inflamatiei determina cresterea permeabilitatii vascularizatiei
pancreatice, conducind la hemoragie, edem si necroza pancreatica. Pe masura ce acesti mediatori
sunt eliberati in circulatia generala apar complicatii, cum ar fi : bacteriemia, prin translocare din
flora intestinala, sindromul de detresa respiratorie acuta, efuziunile pleurale, hemoragiile
digestive si insuficienta renala.
Sindromul de raspuns inflamator sistemic duce la instalarea socului cardiocirculator si
decesului.
Se disting doua etape:

declansarea procesului de autodigestie

urmarile acestui proces


Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori:
1. Factori canalari care produc:
12

refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari

ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm;

refluxul de lichid duodenalin pancreatic ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si

pancreatito-duodenal;

retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a

canalului excretor.
Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla
in activitate digestiv) o activare locala a fermentilor (in primul rnd transformarea
tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.
2. Factori vasculari:

ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de

ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un


proces de vasconstrictie. In acelasi context de intensa activitate
digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasaautoactivarea fermentilor, cu toate ca
sistemul excretor a canaleloreste normal.
Urmarile procesului de autodigestie
Dupa deplasarea initial procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice, tripsina,
lipaza si ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza, silipoliz exercitat in glanda,
cat si in jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la
distanta. Urmare a actiunilor fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc:

leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante

vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale

defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.


Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, accetuindu-se gravitatea si

mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute.

2.3. Etiologie

13

Desi pancreatita are numeroase etiologii, expunerea prelungita la alcool si bolile tractului
biliar sunt cele mai frecvente. In 10-30% din cazuri, etiologia este incerta, iar 70% sunt datorate
microlitiazei biliare.
Bolile biliare sunt cele mai intilnite cauze ale pancreatitei in tarile dezvoltate. Cauza este
trecerea unei pietre in ductul biliar si blocarea temporara a scurgerii bilei in vezicula. Riscul ca o
piatra sa se blocheze in duct sau in apropierea sfincterului lui Oddi este invers proportional cu
marimea acesteia.
Pancreatita alcoolica se dezvolta la pacientii care au consumat etanol timp de 5-15 ani.
Pancreatita post-ERCP este cauza cea mai comuna de pe locul trei. ERCP este o
metoda endoscopica de investigare si tratare a afectiunilor arborelui biliar. Riscul creste daca
endoscopistul este neexperimentat, pacientul prezinta afectiuni ale sfincterului lui Oddi sau s-a
efectuat manevre de manometrie pe sfincter.
Trauma abdominala poate cauza cresteri ale amilazelor si lipazelor si pancreatite acute.
Injuria pancreatica apare mai ales la lezarea cu arme de foc sau albe, decit cele cu obiecte mari,
netede sau in accidente. Leziunile prin presiune, pot strivi glanda de coloana vertebrala.
Medicamentele si substantele toxice, determina intrun procent relativ mic de populatie
pancreatita acuta.
Cele mai associate medicamente cu afectiuni pancreatice sunt:
- tetraciclina, sulindac
- sulfonamide, azatioprina
- acidul valproic, didanozina
- metildopa, estrogenii
- furosemid, 6-mercaptopurina
- pentamidina, compusii 5-amino salicilici
- corticosteroizii, octreotidul.
Infectiile determina pancreatite in mai putin de 1% din cazuri, mai ales la copii;
simptomatologia tinde sa fie mai usoara decit in cea indusa de alcool. Agentii infectiosi implicati
cuprind:
- cauze virale: variola, Epstein-Barr, Coxsachie virus, echovirus, varicela-zoster
- cauze bacteriene: Mycoplasma pnemoniae, Salmonella, Campylobacter, Mycobacterium
tuberculosis
- cauze parazitare, prin migrarea viermilor in ductele biliare: ascarizii
14

- SIDA, neoplasme, lipodistrofia, terapii medicamentoase.


Pancreatita ereditara este o cauza in <1%. Este o afectiune autozomal dominanta prin
mutatia genei tripsinogenului cationic PRSS1, cu o penetranta de 80%. Mutatia acestei gene
determina activarea prematura a tripsinogenului la tripsina.
De asemeni mutatia genei CFTR determina alterari in secretia ductala a bilei.
Hipercalcemia este o cauza a pancreatitei acute prin urmatoarele afectiuni:
- hiperparatiroidism
- suplimentare excesivaa vitaminei D
- hipercalcemia hipocalciurica familiala
- nutritia parenterala totala
Anormalitati de dezvoltare a pancreasului: pancreas divisum si anular sunt doua
afectiuni congenitale care determina stenoze de ducte si compresii prin benzi fibroase, cu
stagnarea si absenta secretiei in duoden a sucului pancreatic.
Alte cauze mai rare de pancreatita acuta sunt:
- hipertrigliceridemia
- tumorile pancreatice, ductale sau duodenale
- insecticidele
- post-operative
- vasculite
- pancreatita autoimuna
2.4. Forme clinice
Dup aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:
a)pancreatita acuta edematoas care se caracterizeaza prin: pancreas marit n volum, edematiat,
tumefiat; ttesutul gras din jur este infiltrat; ascita in cantitate variabila si nu sunt leziuni necrotico hemoragice.
b) pancreatita necrotico-hemoragica care se caracterizeaza prin: pancreas marit in volum; existenta focarelor de
necroz unice sau multiple, vizibile la suprafata glandei sau situate profund; tumefactie prin edem si hemoragii
subseroase, suprainfectie; leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala, tromboza arterial
si venoas; seroasa visceral peritoneal este asemanatoare cu petele deceara, datorit autodigestiei grsimilor
numite pete de citosteatonecroza.
Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilar. Cnd hemoragia este
mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe lichidul hemoragic varsandu-se in peritoneu.

15

Lichidul este foarte iritant, accentud starea de soc. Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de
forma unuicoagul rosu violaceu.Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.
Consecintele necrozei:
- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;
- general: stare de soc declansat de dureri. Apar tulburari encefalice,renale, hepatice, cardiace, pulmonare.
c) pancreatita acuta supurata este de obicei o complicatie a formeiprecedente, zonele necrotice
suprainfectandu-se., supuratia difuzeaza peripancreatic.
2.5 Tablou clinic

Principala manifestare din pancreatit este durerea, cu localizare n epigastru, iradiere n

bar spre hipocondriul stng, debut brusc, intensitate crescut, far fluctuatii, persistent.
Greturile si vrsturile sunt frecvente si abundente; sunt la nceput alimentare, apoi

bilioase si rar sangvinolente.


Meteorismul abdominal este un simptom constant datorit opririi partiale a tranzitului
intestinal, uneori putnd chiar exista diaree sangvinolent.

SEMNE GENERALE

Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, oligurie;


Pulsul este normal sau tahicardic
Tensiunea la inceput este usor crescut, faciesul este rosu, vultuos; apoi tensiunea arterial

scade si apar semene de soc; febra moderat:


Slbirea se instaleaz repede si este nsotit de topitea musculaturii toracice si pelviene;
Tulburrile psihice sunt frecvente, sub form de agitatie, chiar delir; n formele necroticohemoragice apare chiar starea de soc.

EXAMEN OBIECTIV

Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa mnance mult.

Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.
La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in epigastru, dupa
care durerea devine difuza in tot abdomenul. Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente

si aceasta contrasteaza cu starea generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilorde care se plange.
La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul
corespunzand zone idureroase in bara Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala
asezataorizontal, in etajul superior.
2.6. Diagnostic pozitiv si diferential
16

DIAGNOSTIC POZITIV se pune pe baza :


- antecedentelor hepato-biliare,
- cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,
- examenul clinic si radiologic.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poatepune in
discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.
Afectuni medicale
gastrit acut
ulcer gastric sau duodenal
infarct miocardic
Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazei:
apendicita acut cu sediul anormal
ulcerul gastric sau duodenal perforat
infarctul intestinal
torsiuni viscerale diverse
colica biliar, colecistit acut, peritonit biliar
ocluzie intestinal
Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical
care reprezint- spre deosebire de pancreatita acut- urgent medical.

2.7. Evolutie si complicatii


a)

In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinal functional, infectie si

necroz. Cazurile grave, evolueaz majoritatea in 2-7 zile ctre moarte prin peritonita si colaps.
17

b)

In formele edematoase are loc de regul, ameliorarea rapid subiectiv si obiectiv. Daca

nu se respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poateexista pericolul de recidiva.


c)

In formele intermediare evolutia este spre vindecare sau necroza.

d)

In formele supraacute evolueaz mortal n primele 1-3 zile, cauza mortii fiind:

insuficienta cardiorespiratorie acut sau intoxicatia global cu leziuni grave parenchimatoase.


e)

In formele necrozante bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda

tratamentului cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi
mari. Clinic, in formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare
generala modificata,fenomene compresive de vecinatate.
COMPLICATII
1. Extrapancreatice:

Neuropsihice (encefalopatia pancreatic)

Pleuropulmonare (pleurezie, atelectazie)

Cardiovasculare (tromboze arteriale, pericardit, soc)

Hepatice si biliare (hepatit, tromboz de ven port, icter)

Renale (IRA cu necroz tubular )

Splenice (rupture splinei, hematom, infarct splenic, tromboza venei splenice)

Ascit pancreatic

Steatonecroze sistemice
2. Pancreatice:

Abcesul pancreatic

Flegmonul pancreatic

Pseudochistul pancreatic

Fistule externe/interne (stomac, duoden, colon, cavitate pleural)


18

COMPLICATII TARTIVE

pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;

diabet secundar ( hiperinsulinism ).


n 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronic.
2.8. Prognostic
n formele edematoase prognosticul este bun sub tratament si prinrespectarea regimului

alimentar.
n formele necrotice prognosticul este grav.
Formele clinice:

formele dramatice;

formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;

formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;

formele gastrologice apar dupa consum de alcool imita gastrita acuta;

formele latente se manifesta direct ca pseudochist;

formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezentericsi splenic;

formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator


2.9. Tratament

Medical
Este aplicat n faza initial a pancreatitei acute, avnd urmtoarele obiective si metode de
realizare:
a)

reducerea secretiei pancreatice prin post absolute, nutritie parenteral total si aspiratie

nazogastric prelungit (considerat ca metod de prevenire a abceselor pancreatice)


b)

substitutia volemic masiv poate determina mbunttirea perfuziei capilare si ca urmare,

diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se


face intravenous n functie de starea general, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea
diurezei si a PVC (presiune venoas central).
19

Pentru combaterea socului se folosesc:

solutii cristaloide: NaCl, vit. K (n functie de diurez), Ca (la nevoie)

solutii coloide si glucozate

c)

medictie sedativ:
contraindicatie absolut pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm

Oddian determinnd agravarea bolii

d)

perfuzie venoas cu Procain (Novocain) diluat sol 1% sau infiltratii retroperitoneale


medicatie antienzimatic

Trasylol

EAC (acid epsilon aminocarproic) cu efect predominant antisoc dect enzimatic

e)

antibioterapie

pentru prevenirea infectrii zonelor necrozate se recomad antibioterapia cu spectru lung

se mai recomnd antibiotice asupra florei intestinale (Neomicin, Metronidazol)

administrare intravenos pe interval scurt


f)

corticoizi

g)

n doze mari 3-4gr/24 ore, administrare parenteral


radioterapie local
100-200 R/14 ore sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie.
Sub acest tratament pacientul poate depsi faza grav a primelor zile evolund spre

atenuarea simptomatologiei n special n formele fr necroz ntins. Dup 4-5 zile se poate
relua alimentatia lichid, apoi cea solid. Bolnavul trebuie urmarit n spital cel putin trei
sptamni, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii.

20

CAP. III eu 3
Prezentarea cazurilor
3.1. Prezentare caz A
Nume si prenume: C. I.
Vrsta: 40 ani
Domiciliul : Vaslui
Stare civil: castorit
Ocupatie: sofer
Diagnostic de trimitere: PANCREATIT ACUT EDEMATOAS
Diagnostic de internare: PANCREATIT ACUT EDEMATOAS
ANAMNEZA
Motivele internarii:
- Durere intens n epigastru cu iradiere in hipocondriu drept si umarul drept
-

Greturi

Vrsturi

Febr

Hipotensiune

Tahicardie

Inapetent

Constpatie

Meteorism abdominal

Anxietate

Transpiratii abundente

Astenie

Insomnia

Antecedente heredo-colaterale:
- Mama: sntoas
-

Tatal: litiaza biliara

Antecedente personale fiziologice si patologice:


- HVA in copilarie
-

Obezitate 2000

Criza de litiaz biliar 2010

Conditii de viata si de munc: locueste impreuna cu nevasta si cei doi copii ai si,
lucreaz ca sofer de 10 ani.
21

Conditii fat de mediu: este fumator (2 pachete de tigri/zi), consum alcool n mod
regulat.
Istoricul bolii:
Boala actual debuteaz n urm cu 2 zile cu dureri epigastrice profunde cu caracter
colicativ, iradiere n hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil si
Papaverin; urmat de greturi si vrsturi dup fiecare mas, febr, instalndu-se inapetenta,
meteorism abdominal, anxietate, transpiratii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talie: 1,75 m Greutate: 95 kg.
Stare general: alterat
Stare de constient: orientat temoro-spatial
Tegumente si mucoase: paloare
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparatul respirator: Torace normal conformat, murmur vesicular, frecventa
respiratorie: 16 resp/min
Aparatul cardio-vascular: soc apexian n spatial IV intercostal, zgomotul I ntalnit la
aort, T.A. 100/60 mm Hg, P: 90 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mrit de volum prin stratul adipos, hipersonoritate
abdominal, hiperestezie epigastric
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoar hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
- Ecografia abdominal: pancreas mrit de volum, tumefiat; nu sunt prezente leziuni
necrotico-hemoragice
-

Colangiografia: nu sunt prezenti calculi biliari

CT

EKG

EXAMENE DE LABORATOR
Snge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
22

- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 197 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
-

Diureza: 1000 ml/24 h

Amilaza: 87 UW/ ml urin

Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi

Tratament:
-

Montarea sondei nazo-gastrice si aspiratie nazo-gastric prelungit previne abcesele


pancreatice;

Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenteral total si


reechilibrare hidro-electrolitic, urmarim diureza si PVC (presiunea venoas central);

Pentru combaterea socului se administreaz solutie NaCl, vit. K, solutii coloide


glucozate;

Medicatie antienzimatic: Trasylol, EAC

Algocalmin 2 f/zi

Refen 2 f a 2 ml/zi

Fenobarbital 1 f/seara

Diazepam 1 f/seara

Perfalgan 2 f/zi

Sub acest tratament pacientul si-a depasit faza grav a primelor zile spre atenuarea
simptomatologiei. Dupa 4 zile pacientul isi reia alimentatia lichid, apoi cea solid si a ramas
internat trei sptmni pentru a constata si trata eventualele complicatii.

23

Eu caz 1
3.2. Prezentare caz B
Nume si prenume: P.I.
Sexul: masculin
Varsta: 41 ani
Domiciliu: Vaslui
Cetatenie: ramn
Ocupatie: lacatus
Stare civila: cstorit de religie ortodox
Diagnostic de trimitere: PANCREATITA ACUTA NECROZAT
Diagnostic de internare: PANCREATIT ACUT NECROZAT, OBEZITATE GR. III,
ANAMNEZA
Motivele internrii:
-

Durere violent

Febr

Greturi

Vrsturi

Tahicardie

Tahipnee

Anxietate

Tremor

Tranzpiratii abundente

Insomnia

Antecedente heredo-colaterale:
-

Mama: HTA, DZ

Tata: sntos

Antecedente pesonale fiziologice si patologice:


-

Obezitate gr. III 2005


24

Etilism cronic 2010

Criz de pancreatit acut 2010

Comportament fat de mediu:


-

Fumtor cte 1 pachete tigri pe zi

Consum alcool

Conditii fat de viat si de munc:


-

Este de meserie lctus de 15 ani, locueste mpreun cu sotia ntr-un apartament cu 2

camere, este sociabil, nu prezint alergii.


Istoricul bolii:
Boala actual a debutat brusc, n urma cu 2 zile cu durere violent n epigastru, constant
si iradiind n spate; este accentuat de tuse, strenut, inspir adnc. Durerea a fost urmat de
greturi, vrsturi, febr, tahicardie, tahipnee; la durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice
(antebratele pe abdomen apsnd regiunea dureroas) si la administrarea calmantelor
(algocalmin, bicarbonat de sodiu) durerile treceau. Pacientul este anxios, agitat, prezint tremor
si tranzpiratii abundente.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talia: 1,80 m, Greutate: 124 kg
Tegumente si mucoase: palide
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: normoton si normokinetic
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vesicular, 21 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian n spatial IV intercostal, zgomotul I ntalnit la
aort, T.A. 130/75 mm Hg, P: 88 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mrit de volum prin stratul adipos,hipersonoritate
abdominal, hiperestezie epigastric
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoar hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat.
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
25

-Echografie abdominal: pancreas marit de volum, prezente multiple focare de necroza


vizibile la suprafata glandei; usoar hepatomegalie, nu sunt prezenti calculi biliari si nici
pancreatici, splina de volum normal
- Radiografie abdominal pe gol centrat pe pancreas: tumefactia pancreasului prin
edem
-CT = pancreas marit de volum cu contur sters
- EKG
EXAMEN DE LABORATOR RECOMANDATE
Snge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 200 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl

HDL = 30 mg/dl

- colesterol total = 30 mg/dl


- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
-

Diureza: 1000 ml/24 h

Amilaza: 95 UW/ ml urin

Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi

26

Tratament:
-

Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheat pe abdomenul pacientului si


administrare de analgezice la indicatia medicului

Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastric

Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenteral total si


reechilibrare hidro-electrolitic urmarind diureza si PVC (presiunea venoas central)

Pentru combaterea socului se administreaz solutie NaCl, vit. K, solutii coloide,


glucozate

Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice n functie de


antibiogram.
n urma tratamentului pacientul rmne febril, leucocitoz n urma tratamentului
cu antibiotice, se constat aparitia chisturilor pancretici mari, multiple focare de necroz
si se decide s se intervin chirurgical.

27

3.3. Prezentare caz C

eu caz 2

Nume si Prenume: D.N.


Sexul: masculin
Vrsta: 51 ani
Domiciliu: Bucuresti
Cetatenie: romn
Ocupatie: contabil
Diagnostic de trimitere: COLECISTO-PANCREATIT ACUT
Diagnostic de internare: COLECISTO-PANCREATIT ACUT SEVER
ANAMNEZA:
Motivele internrii:
- durere intens n epigastru cu iradiere n hipocondriul drept
- great
- vrsturi
- febr
- tahicardie
- balonare
- constipatie
- insomnia
- inapetent
- scdere n greutate
Antecedente heredo-colaterale:
-

mama: sntoas

tata: litiaz biliara, pancreatit cronic

Antecedente personale fiziologice si patologice:


-

hepatit viral 1980


28

dischinezie biliar 1995

Comportament fat de mediu:


-

fumtor ( 1 pachet de tigarete pe zi)

consum alcool numai la ocazii

Conditii de viat si de munc:


-

locueste mpreun cu sotia si cu fiica lor, ntr-un apartament cu dou camera; este de
meserie contabil.

Istoricul bolii:
Boala actual debuteaz brusc n urm cu 3 zile cu dureri n hipocondriul drept cu
caracter colicativ, postprandiale cu iradiere n hipocondriul drept, sunt nsotite de greturi si
vrsturi cu caracter bilos, febr, dispnee, tahicardie. Nu a tolerat nici un fel de alimente sau
lichide prezentnd vrsturi dup orice aliment ingerat. Nu prezint alergii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Inltime: 1,65 m
Greutate: 60 kg
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru, articulatii mobile, nedureroase la palpare si mobilizare
pasiva
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, respiratii 15
respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian in spatiul V intercostal stng, pe linia
medioclavicular, in limite normale. TA 110/50 mm Hg, puls 94 batai/minut
Aparat digestiv: greturi, vrsturi bilioase, balonari, dureri cu caracter colicativ in
hipocordul drept cu iradiere in bar si lombar dreapt,
Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice
Ficat: usoar hepatomegalie
Glande endocrine: marirea n volum a pancreasului
SNC: orientat tempero-spatial,

29

EXAMENUL PARACLINIC
- Ecografie abdominal: usoar hepatomegalie, colecistul usor destins,
-Colangiografia: prezenta calculior biliari
- Tubajul duodenal: sfincterul Oddi inchis, durata tubajului 45 minute, cantitate bila=50
ml.
EXAMENE DE LABORATOR
Snge:
-TS = 4/minut

TC = 2,3/minut

-hemoglobina = 14,40 mg%


-leucocite = 8400 mm3
-glicemie = 1,09 mg/dl
-amilazie = 179 UW/ ml ser
-VSH = 13 mm/h
-Colesterol = 1,25 g%
-Uree = 0,30 g%
-Creatinina = 0,69 mg%
-BD = 0,16 mg% BT = 0,40 mg%
-TGP = 12 U/L

TGO =20 U/L

Tratament:
-

Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheat pe abdomenul pacientului si


administrare de analgezice la indicatia medicului

Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastric

Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenteral total si


reechilibrare hidro-electrolitic urmarind diureza si PVC (presiunea venoas central)

Pentru combaterea socului se administreaz solutie NaCl, vit. K, solutii coloide,


glucozate

Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice n functie de


antibiogram.
30

n urma tratamentului simptomatologia pacientului nu s-a mbuntatit si se decide


s se intervin chirurgical pentru extragerea litiazelor din colecist.

31

CAPITOLUL IV
Gradul de dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale dup Virginia Henderson
4.1. Nevoi fundamentale caz A caz 3
Nevoi fundamentale

1.Nevoia de a respira si a avea


o bun circulatie

Diagnostic nursing

Sursa de dificultate

- tahicardie

-anxietatea

-hipotensiune arterial

-durerea

-alterarea alimentatiei

-diet dezechilibrat

/2 dependent

2.Nevoia de a bea si a mnca

-greturi

dependent
3.Nevoia de a elimina

-eliminare neadecvat

-constipatie
-transpiratii abundente

dependent

-diureza scazut
-vrsturi
4. Nevoia de a dormi si a se

-insomnie

odihni

-neliniste
-disconfort abdominal

dependent
5.Nevoia de a se misca si a

-postur inadecvat

-datorit durerii violente

-hipertermie

-febr 38,8oC

-dificultate de a se mbrca si

-durere violent

dezbrca

-tremur

avea o bun postur


dependent
6.Nevoia de a-si mentine
tegumentele corpului n
limitele normale
dependent
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrca
dependent

-agitatie

32

8.Nevoia de a fi curat, ngrijit

-pacientul si efectueaz singur toaleta corporal, poart o tinut

si de a-si pstra tegumentele

decent, tegumentele si mucoasele sunt curate, ngrijite.

curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele

-risc de deshidratare

-transpiratiilor abundente

dependent
10.Nevoia de a comunica
dependent
11.Nevoia de a-si practica
religia

-vrsturilor

-comunicare ineficient la

-timiditate accentuat

nivel afectiv

-izolare social

-pacientul este crestin ortodox, citeste crti religioase, nu merge


la biseric din motivul evitrii contactului cu semenii.

independent
12.Nevoia de a se realiza
Independent
13.Nevoia de a se recrea
Independent
14.Nevoia de a nvta si
descoperi
independent

-pacientul prezint motivatie, ambitie, este perfectionist la locul


de munc dar si acas, si ndeplineste rolul familial.
-pacientul prefer n timpul liber s se plimbe, s aibe iesiri n
natur de preferat singur.
-neacceptarea bolii si refuzul

-dezinteres fata de boal

urmrii cu strictete a
tratamentului

33

4.2. Nevoile fundamentale caz B eu caz 1


Nevoile fundamentale
Diagnostic nursing
1.Nevoia de a respira si a avea -alterarea respiratiei si
o bun respiratie

circulatiei venoase

Sursa de dificultate
-tahicardie
-tahipnee

dependent
2.Nevoia de a bea si a mnca
1

/3 dependent

3.Nevoia de a elimina

-pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin


perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
-alterarea eliminrilor

-oligurie

dependent
4.Nevoia de a dormi si odihni

-transpiratii abundente

-insomnie

-treziri repetate

-postur inadecvat

-durere vie

/3 dependent

5.Nevoia de a se misca si a
avea o bun postur

-mobilizare la pat

/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine

-hipertermie

-febr

tegumentele corpului n
limitele normale
dependent
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrca

-pacientul se imbrac si dezbrac singur, nu manifest semen


de dependent

Independent
8.Nevoia de a fi curat, ngrijit

-prezint tegumente integre, normal colorate, ii face

si de a-si pstra tegumentele

toaleta zilnic, ii schimb lenjeria zilnic.

curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele
dependent
10.Nevoia de a comunica
Independent
11.Nevoia de a-si practica

-risc de deshidratare

-vrsturi
-transpiratii abundente

-pacientul este sociabil, discut cu cadrele medicale despre


boala sa si se integreaz usor in discutii cu bolnavii din salon
-pacientul este crestin ortodox, citeste crti religioase cand

34

religia

durerea se diminu din intesitate

Independent
12.Nevoia de a se realize
Independent
13.Nevoia de a se recrea

-este o persoan sociabil, cu motivatie, i place locul su de


munc si, si doreste ce este mai bun pentru copii si
-mobilitate redus

-durerii

- lipsa de cunostinte referitoare

-prima interventie

la interventia chirurgicala

chirurgical

dependent
14.Nevoia de a nvta si
descoperi

-dezinteres

35

4.3. Nevoile fundamentale caz C eu caz 2


Nevoile fundamentale
Diagnostic nursing
1.Nevoia de a respira si a avea -alterarea circulatiei venoase
o bun respiratie

Sursa de dificultate
-tahicardie
-durere

dependent
2.Nevoia de a bea si a mnca
1

/3 dependent

3.Nevoia de a elimina

-pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin


perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
-alterarea eliminrilor

dependent

intestinale

4.Nevoia de a dormi si odihni

-insomnie

/3 dependent

avea o bun postur

-durere
-greturi

5.Nevoia de a se misca si a

-constipatie

-postur inadecvat

-durere vie

-mobilizare la pat

/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine

-hipertermie

tegumentele corpului n

-febr
-pancreas inflamat

limitele normale
dependent
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrca

-pacientul se imbrac si dezbrac singur, foloseste haine largi,


lejere,

Independent
8.Nevoia de a fi curat, ngrijit

-prezint tegumente integre, normal colorate, ii face

si de a-si pstra tegumentele

toaleta zilnic, prezint haine si lenjeria curat.

curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele
dependent
10.Nevoia de a comunica
Independent
11.Nevoia de a-si practica

-risc de deshidratare

-vrsturi
-febra

-pacientul este sociabil, discut cu cadrele medicale despre


boala sa si se integreaz usor in discutii cu bolnavii din salon
-pacientul este ortodox, merge des la biseric impreun cu

36

religia

sotia.

Independent
12.Nevoia de a se realize
Independent
13.Nevoia de a se recrea

-locul sau actual de munc il are de mai bine de 15 ani, copii


sunt cstoriti si cu serviciu.
-mobilitate redus

-durerii

- lipsa de cunostinte referitoare

-prima interventie

la interventia chirurgicala

chirurgical

dependent
14.Nevoia de a nvta si
descoperi
dependent

-dezinteres

37

Planurile de ngrijire- . Plan de ngrijire al pacientului C.I.

38

Interventii

Diagnostic
nursing

Sursa de dificultate

Alterarea
respiratiei si
circulatiei

- dispnee
- P=90 pulsatii/minut
-TA=100/60 mmHg

Alterarea
alimentatiei

-diet dezechilibrat
-great
-vrsturi
-anxietate

Obiective

Evaluare
Autonome

Delegate

- pacientul sa prezinte
o bun respiratie
- s prezinte o
circulatie adecvat

- asez pacientul n
pozitie semiseznd
-invat pacientul s fac
exercitii respiratorii, s
respire profund,
-aeroterapie:
deschiderea ferestrelor
-masor functiile vitale si
le notez in F.O.

-administrez medicatia
prescris de medic

-reechilibrare
hidroelectrolitic
-sa nu mai prezinte
greturi si vrsturi
-pacientul s scad in
greutate

-pun pacientul in repauz


alimentar absolut timp
de 3 zile si montez
sonda nazogastric
pentru aspirasia
secretiilor gastrice
-supraveghez
permeabilitatea sondei
noazogastrice si notez
n F.O. volumul si
aspectul lichidului
aspirat
-ajut pacientul n timpul
vrsturilor, il intorc in
decubit lateral
-dup reluarea treptat a
alimentatiei intocmez
pacientului un regim
alimentar echilibrat
-il educ despre
importanta scderii in
greutate, pentru a
respecta regimul
alimentar
-cntaresc zilnic
pacientul si notez in
F.O.

-administrez medicatia
prescris de catre
medic: vit. K, Vit. B1,
B6; glucoz 5%1500ml,
Solutie Ringer-1000 ml
Ser fiziologic-500 ml
- metoclopramid 3 f/zi

-schimb lenjeria de corp


si de pat a pacientului
de 2 ori pe zi,
-efectuez toaleta

-urmaresc si notez n
foaia de observatie
numarul si consistenta
scaunelor

Eliminare

-constipatie

-pacientul sa nu mai

neadecvat

-transpiratii

prezinte constipatie,

-pacientul
respir mai
usor si
prezint
TA= 110/70
mmHg
P= 75
bat./minut
AV= 16
resp./minut
-pacientul se
poate
alimenta
singur
-nu mai
prezinta
greturi si
varsaturi
-a inceput s
scad in
greutate

-pacientul nu
mai prezinta
constipatie,
vrsturi,

39

Caz B Preoperator

5.2. Plan de ngrijire al pacientului P.I. caz 1

Diagnostic nursing
Durere vie

Obiective
-reducerea durerii

Interventii autonome si
delegate

Evaluare

-voi aplica punga cu gheata pe

-pacientul nu

abdomenul pacientului n

mai prezinta

vederea reducerii durerii

durere

-voi administra medicatia


prescrisa de catre medic:
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
-recoltez snge prin punctie
venoas pentru examenele de
laborator
-institui sonda nazo-gastrica
pentru aspiratia secretiilor
pancreatice
Risc de deshidratare

-reechilibrare

-sfatui pacientul sa-si puna

-pacientul nu

datorit

hidroelectrolitica si

stomacul in repauz total, sa nu

mai prezinta

transpiratiilor

acidobazica

consume lichide sau alte

deshidratare

abundente si a

-ameliorarea

alimente

vrsturilor

greturilor si a

-schimb lenjeria de corp si de pat

varsaturilor

a pacientului ori de cate ori este


nevoie
-efectuez toaleta corporala
zilnica
-ajut pacientul n timpul
vrsturilor, il intorc in decubit
40

lateral
-institui solutii perfuzabile la
indicatia medicului: Vit. B1,B6;
glucoz 5%- 1500ml,
Solutie Ringer-1000 ml
Ser fiziologic-500 ml
Metoclopramid 5 ml/zi
-efectuez clisma evacuatorie
inainte de interventia
chirurgicala, montez o clisma
evacuatorie
Hipertemie datorita

-pacientul sa

-masor temperatura corporala si

-temperatura

procesului

prezinte T0 in

o notez in F.O.

corporala a

inflamator al

limite fiziologice

-aerisesc ncperea, asigur

pacientei este in

lenjerie de corp si de pat curat,

limitele

o schimb ori de cte ori este

fiziologice:

nevoie

T0=36,60 C

pancreasului

-administrez antitermice:
Perfalgan fl. 2/zi
Alterarea calitatii si

-pacientul sa aibe

-asigur un microclimat

-pacientul

cantitatii somnului

un somn linistit si

corespunzator (caldur 20-21oC,

prezinta un

datorita surerii si

odihnitor

umiditate 40%)

somn linistit si

-invat pacientul sa practice

odihnit

anxietatii

tehnici de relaxare, exercitii


respiratorii inainte de culcare
-intocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
-asigur linistea in salon si creez
o atmosfera optima pentru
odihna
41

-administrez sedative la indicatia


medicului
Anxietate datorita

-sa nu mai prezinte

-explic pacientului tehnicile ce

-anxietatea s-a

simptomatologiei

anxietate

urmeaza a fi aplicate si linistesc

redus

accentuate

pacientul cu privire la interventia considerabil


chirurgical ape care o va suferi
ca torul va fi bine
-comunic cu pacientul, il
sfatuiesc s vorbeasc cu cadrele
medicale si bolnvii din salon
despre boala sa, sentimentele si
ideile sale
-educ pacientul in vederea
dezvoltrii capacittii de
ascultare, de aschimba idei cu
ceilalti
-administrez anxiolitice la
indicatia medicului: Doxepin
2 f./zi

Postura inadecvata

-sa aibe o postura

-informez pacientul despre

-pacientul

datorita durerii

adecvata

importanta pstrrii unei posture

prezinta o

adegvate, il ajut sa-si asigure o

postura adecvata

violente

poziie adecvat n pat


-administrm la indicatia
medicului analgezice
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
Risc de complicatii

-sa nu prezinte

-respect cu strictete toate regulile -pacienta nu

complicatii pe

de asepsie si antisepsie in

prezinta

timpul spitalizarii

administrarea medicatiei

complicatii
42

-iau masuri profilactice in vedera -pregatirea


imbolnavirilor nozocomiale

preoperatorie

-supraveghez functiile vitale si

decurge in

vegetative si le notez in F.O.

conditii optime

Lipsa de cunostinte

-acumulare de

- informez pacientul in vederea

-pacientul

referitoare la

cunostine privind

repauzului digestive, sa nu

accepta mai

interventia

interventia

consume lichide si nici alimente

usor inteventiile

chirurgicala

chirurgicala si

- informez despre natura

aplicate

perioada

interventiei, necesitatea unei

preoperator

postoperatorie

bune pregatiri preoperatorii,

datorita

pozitia adoptata dupa disparitia

cunostintelor

efectului anesteziei

accumulate

- o buna pregatire preoperatorie

despre perioada

previne aparitia incidentelor in

intra- si

timpul interventiei chirurgicale

postoperator

si postoperatorii
- il educ despre necesitatea
mobilizarii precoce in perioada
postoperatorie pentru a preveni
complicatiile si efectuarea de
exercitii respiratorii

43

Postoperator

Diagnostic nursing

Obiective

Interventii autonome

Evaluare

Risc de complicatii

-evitarea

si delegate
-supraveghez functiile

pulmonare si

complicatiilor

vitale ale pacientului

si si circulatorii in

circulatorii

pulmonare si

dupa operatie si le notez

limite normale

circulatorii

in F.O.

-functiile respiratorii

-asigur pozitie adecvata


pacientului care sa-i
favorizeze respiratia,
sezanda sau
semisezanda
-educ pacientul in
efectuarea miscarilor
active si pasive, il ajut
in efectuarea lor, il educ
in vederea efectuarii
miscarilor respiratorii
Risc de deshidratare

-evitarea deshitratarii

-in primele 3 zile

-pacientul nu prezinta

si reechilibrare

institui perfuziile la

deshidratare

hidroelectrolitica

indicatia medicului:
glucoza 5% 1000 ml,
solutie Ringer 1000 ml
si Ser fiziologic 500 ml
-in a 4-a zi pacientul
poate consuma ceai
neindulcit, supa
strecurata, apa plata
-din a 5-a zi pacientul
44

poate consuma ceai


indulcit, branza slaba de
vaca, iaurt degresat
-monitorizez bilantul
intrari-iesiri si notez in
F.O. diureza
Prezenta durerii

-ameliorarea sau

-administrez medicatia

-durerea pacientei este

postoperatorii

absenta durerii

prescrisa de catre

ameliorate doar cateva

medic: analgezice:

ore dupa

Tramadol 1 f. a 1 ml la

administrarea

nevoie antispastice

medicatiei

-incurajez pacienta sa

-reducerea spasmului

adopte o pozitie care sa-

pancreasului asigura

i favorizeze si

drenarea secretiilor la

respiratia, semisezand

locul plagii

sau sezand
Risc de infectie

-evitarea infectiei

- supraveghez sonda

urinara datorita

urinare

urinara si diurea iar, in a infectii urinare in

sondei urinare

-pacientul nu prezinta

3-a zi scot sonda urinara urma rezultatelor de


de la pacient

laborator

-recoltez urina pentru


sumar de urina
Risc de infectie a

-prevenirea infectiei

-masor functiile vitale la -plaga evoluaza

plagii

-identificarea

fiecare 2 ore si le notez

normal si nu prezinta

prompta in cazul

in F.O. iar, temperatura

infectie

prezentei infectiei

la fiecare 4 ore si o
notez in foaia de
temperatur
-respect cu strictete
msurile de asepsie in
45

efectuare tuturor
ingrijirilor, n ngrijirea
plgii postoperatorii
-schimb pansamentul
zilnic, dimineata si
respect msurile de
asepsie
-urmaresc tuburile de
dren si anunt medicul
daca apar modificri de
aspect, culoare a
drenajului
-notez n F.O. volumul,
aspectul lichidului scurs

Pacienta prezint

-pacienta sa se poata

-administrez sedative la -pacientul se

insomnia si nu se

odihni noaptea sis a

indicatia medicului:

odihneste noapte,

poate odihni noaptea

aibe un somn

Diazepam 1 f a 2 ml/

poate dormi cel putin

din cauza relurii

linistitor

seara

6 ore pe noapte

durerii

-favorizez odihna
pacientului prin
suprimarea surselor
care-i pot determina
discomfortul si
iritabilitatea

Risc de complicatii

-prevenirea sau

-ajut pacientul sa-si

-pacientul a inceput sa

legat de imobilizare

minimalizarea

schimbe pozitia la

se mobilizeze treptat,

posibilitatii de

fiecare 2 ore in vederea

nu prezinta

complicatii

prevederii escarelor

complicatii

-incurajez pacienta sa
46

efectueze miscari ale


membrelor, sa se
mobilizeze precoce si ii
explic importana
mobilizarii in
prevenirea
tromboembolia venoasa
Deficit in a se

-pacientul s se

-ajut pacientul sa-si

-pacientul dupa 3 zile

imbraca si dezbraca

mbrace singur

satisfac nevoia in

postoperatorii isi

datorita durerii

dificultate

recapata independent

postoperatorii

-l sfatui sa foloseasc

in satisfacerea nevoii

haine lenjere care s-i


faciliteze imbrcarea,
dezbrcarea
Postura inadecvata

-pacientul sa adopte o

-educ pacientul sa

-pacientul adopta o

datorita durerii,

postura adecvata si

sustina plaga cu mana

pozitie pe cat posibil

miscare limitata

sa-si recapete forta

cand tuseste, cand se

normal atat ortostatica

fizica

misca in pat si ii explic

cat si in clinostatism

necesitatea acetui aspect


-educ pacientul sa se
mobilizeze trepat, il ajut
in efectuarea miscarilor
si il sustin in pozitie
ortostatica in primele
zile dupa interventie
-sfatui pacientul sa
adopte o pozitie
antalgice
Pierderea demnitatii

-redobandirea

-asigurarea intimitatii si

-pacientul comunica

si autonomiei

demnitatii si

implicarea pacientului

despre sentimentele
47

autonomiei

in luarea deciziilor

sale de inutilitate dar,

ingrijirilor

reactioneaza la

-asigurarea unui suport

sfaturile privind

psihic pentru pacient

recastigarea stimei de

-discutarea cu membrii

sine si autocontrol

familiei pentru a il
incuraja si sustine pe
pacient in vederea
redobandirii demnitatii
si autonomiei corporale
Lipsa de cunostinte,

-pacientul s

-informez pacientul

-pacientul a inteles ct

deprinderi pentru

acumuleze cunostinte

despre efectele

de important este

recuperarea si

noi despre recuperare

tratamentului, a dietei

sntatea lui

mentinerea sanatatii

si mentinerea

si urmrile dac nu le

sntatii corporale

respect cu strictete
-educ pacientul s
renunte la obiceiurile
duntoare, s ncerce
s scad n greutate
-educ pacientul s
efectueze controale
periodice la medic

48

Caz C Preoperator
5.3. Plan de ngrijire al pacientului D.N. caz 2
Diagnostic nursing
Durere vie

Obiective
-reducerea durerii

preoperatorie

Interventii autonome si
delegate
-voi aplica punga cu gheat

Evaluare
-pacientul nu mai

pe abdomen pentru reducerea prezinta durere


inflamatiei
-administrez perfuzii cu
antiseptic si calmante la
indicatia medicului: ser
fiziologic 500 ml + 1 f.
NoSPA, Xilin 1%, Algifen;
Solutie Ringer 1000ml si
Solutie glucozata 5% 1000ml

Alterarea circulatiei

-normalizarea

- asez pacientul n pozitie

-pacientul prezinta o

si respiratiei

valorilor circulatorii

semiseznd

buna circulatie 75

manifestat prin

si respiratorii

-nvat pacientul s fac

batai/minut si o buna

exercitii respiratorii, s

respiratie 15

respire profund,

respiratii/minut

tahicardie si tahipnee

-aeroterapie: deschiderea
ferestrelor
-masor functiile vitale si le
notez in F.O. :
TA= 140/70 mmHg
P= 94 batai/minut
Resiratii = 19 resp./ minut
-administrez la indicatia
medicului antiaritmice
Digoxin 2 f a 2 ml de 2ori/zi
HHC 500mg

49

Alterarea alimentatiei

-reechilibrare

-montez sond nazogastric

-este reechilibrat

datorit greturilor,

hidroelectrolitic

pentru aspirarea secretiilor

hidro-electrolitic

vrsturilor,

-s nu mai prezinte

gastrice si efectuez spltur

-nu mai prezinta

inapetent

greturi si vrsturi

gastric cu solutie alcalin

greturi, vrsturi

(carbonat de calciu)
-reechilibrare electrolitic
conform ionogramei
sanguine
-sfatui pacientul de repauzul
gastric
-administrez la indicatia
medicului : Metoclopramid
pentru reducerea greturilor
Cimetidina 1g/zi pentru
reducerea secretiei gastrice ti
acide
Sandostadin 1g de 3ori/zi
pentru inhibarea secretiei
pancreatice
Alterarea eliminarii

-pacientul sa elimine

-urmaresc si notez n foaia de -pacientul si-a reluat

intestinale

in mod fiziologic si

observatie numarul si

tranzitul intestinal, nu

manifestate prin

reluarea tranzitului

consistenta scaunelor

mai prezint balonari

constipatie, balonari

intestinal

-efectuez la indicatia
medicului o clism
evacuatorie
-introduc o sonda vezical
pentru a putea monitoriza
diureza si o notez in F.O.

Poatura inadecvat

-pacientul sa adopte o

-informez pacientul despre

-pacientul adopta

datorit datorita

postur adecvat

importanta pstrrii unei

pozitii antalgice in
50

durerii, anxietatii

posture adegvate, il ajut sa-si

timpul durerii

asigure o pozitie adecvat n


pat
-administrm la indicatia
medicului analgezice
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi

Insomnie manifestat

-pacientul sa se poata

-asigur un microclimate

-pacientul prezinta un

prin adormire greoaie

dormi si ohihni

corespunzator (caldur 20-

somn linistit si

si treziri repetate

noaptea

21oC, umiditate 40%)

odihnitor, nu se mai

-invat pacientul s practice

trezeste in mod repetat

tehnici de relaxare, exercitii

noaptea

respiratorii nainte de culcare


-intocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
-administrez medicatia
prescris de medic :
Fenobarbital 1 fiola;
Diazepam 1 fiola.
Hipertermie

-normalizarea

-aerisesc ncperea, asigur

-normalizarea

manifestat prin

valorilor temperaturii

lenjerie de corp si de pat

T0=36,50C

valorile T0=38,50C

corporale

curat, o schimb ori de cte

-mentinerea

ori este nevoie

temperaturii

-educ pacientul cum s-si

corporale in limite

mentin temperatura corpului

fiziologice

in limite normale, atunci


cnd temperatura mediului
ambiant este sczut s
consume lichide si alimente
51

calde
-administrez antitermice:
paracetamol 3cp/zi
acid acetilicsalicilc 3cp/zi
Risc de deshidratare

-reechilibrare

-administrez perfuzii cu

-pacientul nu prezint

datorita varsturilor

hidroelectrolitica si

solutii de aminoacizi si

deshidratare

acido-bazica

glucoz la indicatia
medicului

Lipsa de cunostinte

-acumularea de

-explic pacientului tehnicile

-cunostintele

referitoare la

cunostinte cu privire

ce urmeaza a fi aplicate si il

preoperatorii permit

interventia

la interventia

linistesc cu privire la

pacientului s accepte

chirurgical

chirurgical

interventia chirurgical pe

mai usor msurile

care o va suferi, asigurndu-l

intra- si postoperatorii

ca totul va fi bine

-o buna pregatire

-ii explic necesitatea

psihic si fizic a

tehnicilor in pregatirea

pacientului previne

preoperatorie si necesitatea

aparitia complicatiilor

interventiei pentru a ne

in timpul interventiei

asigura ca avem parte de

chirurgicale

cooperare din partea


pacientului

52

Postoperator

Diagnostic nursing
Durere

Obiective
-reducerea durerii

postoperatorie

Interventii autonome si

Evaluare

delegate
-aplic punga cu gheat,

-durerea pacientului

supraveghez pacientul, i

se diminua doar

asigur un suport psihic

cateva ore de la

explicandu-i c este normal administrare


s simt durere

revenind cu caracter

-administrez la indicatia

accentuat,

medicului analgezice la

insuportabil din

nevoie, antispastice

partea pacientului

-incurajez pacientul s
adopte pozitii care sa-i
diminue durerea
Risc de hemoragie

-identificarea

-schimb zilnic

-pacientul nu

precoce a semnelor

pansamentul, supraveghez

prezint hemoragie

de hemoragie

si observ evolutia plagii si


a tuburilor de dren,
-raportarea imediat a
blocarii tuburilor de dren
sau a absentei drenajului,
-supraveghez si masor
functiile vitale, le notez in
F.O., supraveghez culoarea
tegumentelor

Risc de infectie

-prevenirea infectiei

-respect cu strictete

-infectia pagii a fost

-identificarea

msurile de asepsie si

prevenit

prompt n cazul

antisepsie in efectuarea

prezentei infectiei

tuturor manevrelor, in
53

ingrijirea plagii
postoperatorii
-masor T0 la interval de 2
ore imediat dupa operatie
apoi in zilele urmatoare la
interval de 4 ore si o notez
in F.O.
-schimb zilnic
pansamentul, dezinfectez
zilnic plaga si aplic
comprese cu substante
antiseptic
Risc de deshidratare -reechilibrare

-n primele 3 zile institui

-pacientul nu

datorit repauzului

perfuziile la indicatia

prezinta semen de

alimentar n primele bazic

medicului: glucoz 5%

deshidratare

3 zile postoperator

-pacientul s nu

1000 ml, solutie Ringer

-este reechilibrat

prezinte semen de

1000 ml si Ser fiziologic

hidroelectrolitic

deshidratare

500 ml

electrolitic si acido-

-n a 4-a zi pacientul poate


consuma ceai neindulcit,
sup strecurat, ap plat
-din a 5-a zi pacientul
poate consuma ceai
indulcit, branz slab de
vaca, iaurt degresat
-monitorizez bilantul
intrari-iesiri si notez n F.O.
diureza
-urmaresc secretiile de pe
tubul de dren si semnalez
medicului orice modificare
54

aparut
Risc de anxietate

-identific cauza

-asigur suport psihic

-pacientul nu

datorit durerii

anxietatii si

pacientului

prezint anxietate

postoperatorii

reducerea ei

-administrez la indicatia
medicului anxiolitice

Risc de complicatii

-pacientul s nu

-respect cu strictete regulile -pacientul nu

prezinte complicatii

de asepsie si antisepsie in

prezint complicatii

pe timpul spitalizarii

administrarea medicatiei,

-ingrijirea

schimbarii pansamentului,

postoperatorie

-educ pacientul atunci cnd

decurge in conditii

tuseste, strnuta s se tin

optime

cu mna de plag pentru a


evita desfacerea acesteia si
astfel prelungeste numarul
de zile internate in spital
-se iau masuri profilactice
pentru a se evita
imbolnaviri nozocomiale
ale pacientului, educ
pacientul in vederea
acestor msuri
-supraveghez functiile
vitale si vegetative si le
notez in F.O.
Lipsa de cunostinte

-acumularea de

-ii explic pacientului

-pacientul a inteles

privind perioada

cunostinte privind

necesitatea respectarii

necesitatea

postoperatorie

perioada

regimului dietetic impus in

respectarii regulilor

postoperatorie

primele zile postoperatorii

impuse in perioada

-dupa reluarea tranzitului

postoperatorie si

sa evite sa consume

colaboreaza in
55

alimente iritante, care

ingrijirile aplicate

imbaloneaza, sa evite sa
constipatia, sa consume
multe lichide sis a evite
bauturile carbogazoase
-ii explic necesitatea
mobilizarii precoce in
perioada postoperatorii in
vederea evitarii
complicatiilor venoase

56

CAPITOLUL VI
Interventii legate de planul de ngrijire

6.1. Tehnica ecografiei abdominale


Ecografia abdominal reprezint metoda de diagnosticare prin ultrasunetele reflectate
de diferitele structuri din organism, asigur o bun evaluare a strii de sntate a organelor
interne n care nu se afl aer (ficat, rinichi, splin, pancreas, vezic urinar, ovare, prostat,
inim), fiind una din principalele posibilitti de diagnosticare, alturi de celelalte examene si
analize de laborator.
Pancreasul este unul din organele abdominale cel mai dificil de examinat si evaluarea sa
ecografic depinde mult de experienta examinatorului si de calitatea ecografului.
Pregtirea prealabil a ecografiei abdominale
- Se recomand s nu se mnnce cu 6 ore nainte de examinare pentru ca stomacul s fie
gol si intestinal subtire s nu fie dilatat, permitnd astfel o vizualizare mai corect a
pancreasului
- Se consum nainte 1-1,5 litri de lichide negazoase, precum apa plat sau ceai neindulcit,
pentru a umple stomacul cu apa si a crea o asa numit fereastr ecografic si se
urineaz abia dupa ce se efectueaz ecografia
Tehnica ecografiei abdominale
- Se ndeprteaz de pe abdomen hainele pacientului si acesta este asezat n decubit dorsal
pe un pat capitonat
- Pentru ca transductorul s alunece mai usor si s asigure calitatea transmiterii undelor
ultrasonore se aplic pe abdomen un gel; transductorul va fi presat pe piele si miscat pe
toat suprafata unde se afl organul abdominal care trebuie examinat
- Imediat ce procedura a fost realizat, gelul va fi nlturat de pe abdomen si pacientul se
poate imbrca
- Pacientul nu necesit ngrijiri special dup efectuarea ecografiei abdominale.
6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice
57

Sondajul nazogastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc sonda Faucher sau
Einhorn prin narine, trecnd de faringe si esofac n stomac.
Scop:
Explorator:
- recoltarea continutului stomacal n vederea evalurii functiei chimice si secretorii
- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului
Terapeutic:
- evacuarea continutului stomacal toxic
- curtirea mucoasei de exudates si substante strine depuse
- hidratarea si alimentarea bolnavului
- introducerea unor substante medicamentoase
Materiale necesare:
- dou sorturi din cauciuc sau material plastic
- Musama si alez
- Manusi
- Sonda Faucher sau Einhorn
- 2 seringi de 20 ml
- Eprubete
- Tavit renal
- Tavit medical
- Pahar cu ap
- Recipient pentru colectare

Pregtirea pacientului:
58

a) PSIHIC:
- Explicam pacientului scopul si necesitatea tubajului;
-Obtinem consimtmntul si colaborarea;
-Informm pacientul, modul de efectuare a procedurii si a duratei acesteia
-Asigurm intimitatea pacientului
b) FIZIC:
-Indeprtm proteza dentar, dac exist si i-o plasm ntr-un pahar cu ap
-Rugm pacientul s si sufle nasul sau l curtm noi dac este necesar
-Alegem nara cea mai functional rugnd pacientul s respire alternative, cnd pe o nar
cnd pe cealalt
-Asezm pacientul n pozitie seznd sau semiseznd
Efectuarea tehnicii:
-Alegem si verificm materialele n functie de obiectivul stability
-Verificm recomandarea medical
-Identificm pacientul si transportm materialele n salon
-Instruim pacientul cum s nghit
-Asezm pacientul n pozisia aleas si i plasm acestuia sub brbie un prosop
-Splm minile si mbrcm mnusile
-Estimm lungimea necesar pentru ca sonda s ajunga n stomac procednd astfel:
msurm distanta dintre lobul urechii si vrful nasului, si apoi de la lobul urechii pn la
apendicele xifoidian
-Insemnm locul celor dou msurtori cu benzi subtiri de leucoplast sau notam distanta
dac sonda este gradat
-Lubrefiem sau umezim vrful sondei ca s asigurm naintarea, pentru a reduce frictiunea
si iritatiile
-Plasm o tvit renal sub brbia pacientului, eventual s o mentin singur
-Introducem cu delicatete sonda prin nara selectat ndeprtnd-o spre spate si n jos,
naintnd ncet pn ajunge n faringe
-Inaintm cu sonda, si rugm pacientul s nghit pn ajunge la primul semn, favorizm
sondei dnd pacientului cantitti mici de ap cu paiul
-Supravegheerea pacientului pentru c pot aprea: cianoza, tulburri respiratorii, situatii
cnd sonda a ajuns n trahee
59

-Rugm pacientul s nghit ncet pn la al doilea semn


-Verificm pozitia sondei prin conectarea unei seringi la captul liber al sondei si aspirm
continut stomacal, dac se aspir nseamn c sonda este n stomac
-Fixm sonda cu leucoplast pen as, astfel nct s nu mpiedice vederea si s nu preseza
nasul
-Fixm eventual partea liber a sondei avn grij s lsm o bucl (de la nas pn la locul
fixrii) care s-I permit pacientului miscarea lenjer a capului
-Asezm pacientul ntr-o pozitie comod si continum tubajul conform obiectivului
urmarit.

60

6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate


a) Tehnica injectiei intravenoase
Locul de electie:
-venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza un M venos prin
anastomozarea (conexiunea) lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsal a minii
- venele maleolare interne
- venele epicraniene
Executarea tehnicii:
- asistenta si spal minile si mbrac mnusile
- se alege locul punctiei si se dezinfecteaz
- se execut punctia venoas
- se controleaz dac acul este n ven
- se ndeparteaz staza venoas prin desfacerea garoului
- se injecteaza lent, tinnd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se apas pe
piston
- se verific periodic dac acul este in ven
- se retrage brusc acul, cnd injectarea s-a terminat
- la locul punctiei se aplic tamponul mbibat n alcool, compresiv.
Incidente si accidente:
- injectarea solutiei n tesutul perivenos, manifestat prin tumefierea tesuturilor si durere; se
incearc ptrunderea acului n lumenul vasului, continundu-se injectia sau se ncearca
n alt loc
- flebalgia produs prin injectarea rapid a solutiei sau a unor substante iritante; se
recomand injectare lent
- valuri de caldur, senzatia de uscaciune in faringe se recomand injectare lent
- hematom prin strapungerea venei; se intrerupe injectia
- ameteli, lipotimie, colaps; se anunta medicul
De stiut:
61

- n timpul injectarii, se va supraveghea locul punctiei si starea general


- vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 24 ore, de aceea nu se vor
repeata injectiile n aceeasi ven la intervale scurte
- daca pacientul are o singur ven accesibil, punctiile se vor face totdeauna mai central
fat de cele anterioare
- daca s-au revrsat n tesutul perivenos solutiile hipertone, se va instiinta medicul pentru a
intervenii, spre a se evita necrozarea tesuturilor
De evitat:
- ncercarile de a patrunde n ven, dup formarea hematomului, pentru c acesta
deplaseaz traiectul obisnuit al venei
b) Tehnica injectiei subcutanate
Locuri de electie
- regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil
-fata externa a bratului
-fata supero-externa a coapsei
-fate supra si subspinoasa a omoplatului
-regiunea subclavicular
Executarea tehnicii:
-asistenta si spal minile si mbrac mnusile sterile
-dezinfecteaz locul injectiei
-pentru fata extern a bratului pozitia pacientului este seznd cu bratul sprijinit pe sold
-se prinde seringa pregatit, ca pe un creion n mna dreapt
-se face o cut a pielii ntre indexul si policele minii stngi, care se ridic, se ptrunde
brusc cu fort la baza cutei, longitudinal 2- 4 cm
-se verific pozitia acului prin aspiratie
-se injecteaz lent solutia, prin apsarea pistonului cu policele minii drepte
-se retrage brusc acul cu seringa
-se dezinfecteaz masndu-se usor pentru a favoriza resorbtia
Accidente si interventii:
-durere violent prin lezarea unui nerv, se retrage acul putin spre suprafat
62

-ruperea acului, extragerea manual sau chirurgical a acului


-hematom prin lezarea unui vas, se previne prin verificarea pozitiei acului nainte de
injectare
De stiut:
- locurile de electie ale injectiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor
De evitat:
-injectia n regiunile infectate sau cu modificri dermatologice.

6.4. Sondajul vezical la brbat


63

Definiie: manopera prin care se realizeaz evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde.
Sondajul vezicii urinare are drept scop:
- evacuarea vezicii urinare n cazurile n care acest lucru nu se poate efectua fiziologic
- n cazul unor intervenii chirurgicale (n special pe micul bazin)
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi strini)
- prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
- monitorizarea precis a diurezei
Indicaii :
- retentia acuta de urina
- intervenii chirurgicale n micul bazin, perineu, interventii chirurgicale de durata
- dup explorarea instrumental a vezicii urinarei a cilor urinare (cistoscopie)
- dup manevre terapeutice (litotriie extracorporeal)
- cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
- rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formrii de ci false
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi strini)
- la bolnavii comatoi
- la pacienii la care este important monitorizarea balanei hidro-electrolitice.
Msurarea diurezei obinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
- din or in or: la cazurile cu oligurie
- la 12 ore: cu msurarea osmolaritaii, glicozuriei, corpi cetonici i snge
- la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, msurarea electroliilor,
fosfailor i substanelor toxice (in intoxicaii), amilazelor urinare (pancreatita)
Materiale necesare
- sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni
- mnui sterile
- comprese sterile i soluii antiseptice
- ulei de parafin sau glicerin sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
-

pungi sterile pentru colectarea urinii

sering i ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar i pentru
controlul permeabilitii sondei, splturi, aspirarea cheagurilor din vezica urinar

64

Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) NELATON: nu au balona de fixare
- sunt mai rigide
- folosite pentru sondajul de scurt durat sau in cazurile in care nu se
reuete cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
- au in componen un mandren metalic
- pot crea ci false
- folosite mai rar
Condiii de efectuare
- sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical, respectndu-se regulile de
asepsie i antisepsie
- tipul de sond i grosimea ei se aleg n funcie de uretra ce trebuie cateterizat, sex, vrst
(adenom de prostat la brbai)
- manevra de introducere a sondei trebuie s fie executat cu blndee
- golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariiei hemoragiei ex vacuo
- poziia bolnavului este n decubit dorsal
Tehnica la brbat
- se decaloteaz glandul, se spal i se dezinfecteaz glandul i meatul urinar
- se lubrefiaz sonda
- se introduce n meatul urinar, cu blndee, penisul fiind inut cu mna stng la zenit pentru
a elimina una dintre curburile uretrei.
Cnd sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculeaz n jos spre coapse, apoi se
impinge sonda pn ajunge n vezica urinara i vine urin
- se umfl balonaul sondei i se trage sonda cat permite
- se evacueaz urina lent, eventual cu pensarea sondei (dup evacuarea a 150 200 ml)
pentru 1 2 minute.
65

CAPITOLUL VII
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu pancreatit acut

Raportat la efectele pe care pancreatita acut le are asupra fizicului si psihicului


bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important. Rolul asistentei este de a
ajuta persoana bolnav sau sntoas s-si mentin sau s-si recstige sntatea (sau s-l
asiste n ultimele clipe), prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac
ar fi avut capacitate sau cunostintele necesare s ndeplineasc aceste functii astfel nct
acesta s-si recstige independenta ct mai repede posibil.
Activitatea asistentei medicale trebuie s acopere totalitatea nevoilor
fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ngrijire sau singur), ghidndu-se
dup un plan de ngrijire care este n functie de starea pacientului, investigatiile necesare
diagnosticrii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de
ngrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnic sau sptmanal n functie de
evolutia strii pacientului.
De la serviciul de internri pacientul cu pancreatit acut este dus n sectia de
terapie intensiv, fapt ce determin cresterea nelinistii bolnavului, al crui psihic este deja
marcat de simptomatologia zgomotoas a bolii (intoleranta alimentar, vrsturi, durere).
Asistenta medical trebuie s caute s linisteasc bolnavul explicandu-i necesitatea
supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea
conduitei medicale.
Pacientului, o dat cu internarea i se face o serie de explorri utile precizrii
diagnosticului, explorri care pot fi traumatizante ( fiziogastroscopia, recoltarea sangelui
prin punctia venoasa) dar care sunt absolute necesare. Asistenta medical trebuie s fie
alturi de pacient, strduindu-se s ii alunge teama, explicndu-i necesitatea si importanta
analizelor.

5.1. Rolul asistentei medicale n recoltarea produselor biologice


Produsele biologice sunt examinari la laborator, iar rezultatele obinute au o mare
importan n confirmarea diagnosticului clinic i aprecierea: gravitii evoluiei, apariiei
complicaiilor, eficacitii tratamentului i confirmarea vindecrii. De aceea asistenta
medical care lucreaz la patul bolnavului trebuie s aib cunotine teoretice precise i
manualitatea corespunztoare.
Asistenta medical va pregti psihic bolnavul, explicndu-i c orice recoltare se
face n interesul lui i dndu-i informaii asupra modului de desfurare a tehnicii. Ea va
avea o eviden precis a bolnavilor care urmeaz s fac recoltri i i va urmri
ndeaproape s respecte condiiile necesare: s nu mnnce, s nu fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medical va respecta strict toate msurile de
asepsie si antisepsie, folosind un instrumentar steril: seringi i ace de unic folosin,
sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat n
cantitate suficient, la fiecare eprubet asistenta medical va face un bon care va conine:
numele bolnavului, numrul salonului i patului, diagnosticul clinic, natura produsului,
analiza cerut i data recoltrii.
In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor
rmedicale ale sngelui si a urinii, exprimate in mg/ml, cresterea sau scderea valorilor in
anumite afectiuni:
Valori n snge:
Substanta

Valori normale n

analizat
Hemoleucograma

mg/ml

Hematii

Creste

Scade

Femei:3.7-4.9
mil./cm3
Barbati: 4.2-5.6
mil./cm3

Leucocite

-in infectii,
intoxicatii

-imunitate sczut

4000-8000/mm3
Trombocite

150.000300.000/mm3
20-50 mg/100 ml

Uree

-afectiuni hepatice.

sau cornice, diabet,


65-110 mg/ml

Glicemie

Creatinina

-boli renale acute


febr.
-diabet zaharat,

-hepatit grav,

intoxicatii cu oxid

insuficient cortico-

de carbon, AVC,

suprarenal.

0.5-1.2 mg/100 ml

tumori.
-boli renale, gut,

40-150 UI/l

boli hepatice.
-pancreatita acut,

-malnutritie,

ICC, colecictit

hipotiroidism.

Fosfataza alcalin
7-40 U/I

acut.
-hepatite virale,
infarct miocardic,

TGO

ciroze, necroze
muscular, litiaz
5-35 U/I

infarct miocardic,

TGP

BI
BD

BT

Amilaza

de coledoc.
-hepatite virale,
ciroze, litiaza de

0.8-1 mg/100 ml

coledoc.
- sindrom icteric,

0-0.25 mg/100 ml

anemiile hemolitice.
-icter mecanic prin

0.8-1.25 mg/100

calculi sau tumori.


-icter prin

ml

hemoliz: hepatite,

25-125 U/I

ciroze.
-pancreatita acut,
oreion.

-com diabetic.

6-8 g/dl

-diaree, vrsturi.

-denutritie, boli
renale, ciroz,

Proteine totale

hemoragii,
intoxicatii cornice.

Acid uric

2-5 mg/100 ml

-gut, nephrite,

1.2-2.6 mg/100 ml

leucemii
-diabet zaharat,

obezitate, alcoolism, infectioase,

Colesterol

mixedem, ictere.

VSH

pneumonie,
endocardit.
-anemii.

Femei:12-16 mg/
Hemoglobina

-ciroze, boli

100 ml
Barbati:1318mg/100 ml
Femei: 6-12 mm/1

-infectii, TBC,

-hepatit epidemic,

or

infarct, septicemia.

stri alergice.

Brbati:3-10 mm/1
or
5-15 minute

-hemofilie,

Tc (timp de

coagulare

coagulare)

intravenoas
1-4 minute

diseminat (C.I.D).
-trombocitopenii.

Ts (timp de

hiperlipoproteinemi

snderare)

e, diabet zaharat,
250-450 mg%

-RAA, pneumonii.

Fibrinogen
Sodiu

ateroscleroza.
-insuficient
hepatic grav,

310-350 mg/100

-deshidratare,

cancer de pancreas.
-vrsturi, diaree,

ml

insuficient

insuficient cortico-

cardiac,

suprarenal.

hiperfunctie
cortico-

16-20 mg/ml
Potasiu

suprarenal.
-stri de soc, arsuri,

-diaree, vrsturi,

hemoragii, infarct,

boal Cushing,

nefrit.

tumori suprarenale,
tratament cu

50-180mg/100 ml
Fier

-anemii

cortizon.
-anemii si ictere

posthemoragice

hemolitice, hepatite.

feriprive, tumori
maligne, tulburri
9-11mg/100 ml

Calciu

de absorbtie.
-hipervitaminoz D, -hipoparatiroidie,
mielom multiplu,

rahitism grav,

tumori sau infectii

hipovitaminoz D.

osoase.

Valori ale urinei:


Substanta
analizat
Amilaza

Valori normale
20-140 UI

Creste
-pancreatit acut,

Scade
-pancreatit cronic

ulcer peptic perforat n stadiu terminal,


(posterior),

insuficienta hepatic,

colecistit acut,

hepatit sever.

obstructie canal
cistic, cancer
pancreatic,
pseudochist
pancreatic, ascit
pancreatic, ocluzie
intestinala,

perforatie
Acid uric

250-275mg/24 ore

intestinala.
-gut, insuficient

-n boala Wilson.

renal cronic,
leucemie,
boli infectioase,
terapie cu ACTH
sau hidrocortizon,
Glucoza
Densitate

<100 mg/dl
1.001-1.035

toxicoz gravidic.
-pancreatit acut
-pancreatit acut

-hidratare excesiv,
diabet insipid,
insuficient renal,
glomerulonefrit,

pH

5.0-9.0

-dieta vegetarian,

pielonefrit.
-diabet zaharat,

vrsturi,

diaree, acidoz

administrare de

metabolic, febr.

diuretice, infectie de
tract urinar,
Bilirubina
Proteine
Creatinin

Negative
<20mg/dl
0.8-1.8g/24 ore

insuficient renal.
-obstructie biliar
-boli renale
-n sarcin,

--hipotiroidism

insuficienta renal,

infantil, aport proteic

alaptare, subnutritie,

redus, miotonie

carenta vitaminic,

congenital

diabet zaharat,
carcinom hepatic,
acromegalie,
miopatii, miastenie,
hipertiroidism
infantil

5.2. Rolul asistentei medicale n pregtirea explorrilor functionale


Asistenta medical va pregti psihic bolnavul explicndu-i c aceste examene nu
i fac ru si sunt importante pentru confirmarea diagnosticului i instituirea unui tratament
corespunztor.
Examenul radiologic se execut dimineata, pentru c mai trziu se adun n
stomac secretii care dilueaz substanta de contrast, de aceea pacientului i se vor aspira
secretiile prin montarea sondei nazogastice. Asistenta are obligatia de a-i explica
pacientului necesitatea tehnicii pentru o mai bun colaborare a acestuia. Cazul n care
pacientul este nelinistit, agitat asistenta va calma psihic pacientul, discut despre temerile
lui privind tehnica ce urmeaz a i se face si i explic importanta aspirarii secretiilor si
riscul care si-l asum refuzn tehnica.
Pentru ecografia abdominal, asistenta invat pacientul s nu mannce cu 6 ore
nainte de efectuarea ecografiei si, i explic de ce este necesar ca stomacul s fie gol n
timpul examinrii, pentru o bun vizualizare a pancreasului. Educ pacientul s consume
1-1.5 litri de apa inainte de ecografie si s urineze abia du efectuarea acestei.
Este foarte important ca asistenta medical s i explice n ce const fiecare
examen i c va trebui s stea linitit n timpul desfurrii lor. l va nsoi la sala unde au
loc, impreun cu F.O. a pacientului; l va ajuta s se dezbrace i s se ntind comod pe
masa de examinare. La sfrit l va ajuta s se mbrace i-l va nsoi napoi la salon.
n salon asistenta medical are obligatia de a monitoriza functiile vitale in primele
ore de la efectuarea tehnicilor dar si in celelalte zile, si notarea lor n F.O. Cazul n care
apar modificri bruste, se anunt medicul n vederea prevenirii altor complicatii.
5.3. Rolul asistentei medicale n administrarea medicamentelor
Asistenta medical va respecta ntocmai toate medicamentele prescrise de doctor.
Ea va cunoate medicamentele pe care le administreaz dup inscripie, culoare, form;
fiolele rmase goale de la injecii le va pstra pn la desfurarea efectelor lor.
Reguli de administrare a medicamentelor, se evit greselile:

Asistenta:
-respect medicamentul prescris de medic;
-identific medicamentul;
-verific calitatea;
-respect cile de administrare;
-respect orarul si ritmul de administrare;
-respecta doza prescris de ctre medic;
-respecta somnul pacientului;
-evit incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor;
-serveste pacientul cu doz unic pentru administrarea oral;
-respecta succesiunea: calea orala, solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale,
supozitoare;
-informeaz pacientul asupra efectului si efectelor secundare;
-anuns imediat medicul privind greselile produse in administrare;
-administreaz imediat solttiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
-respect masurile de asepsie, de igien pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti.
Asistenta va respecta cu strictee toate aceste reguli de administrare a
medicamentelor. Injectiile vor fi administrate numai dac fiolele sunt etichetate si, att
denumirea cat si dozajul corespund celor prescrise.
Ea va administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va
lua n prezena ei. l va informa pe bolnav asupra efectului i reaciilor adverse ale
medicamentelor pe care le are de luat.
La administrarea parenteral asistenta va lucra n condiii de strict asepsie,
folosind materiale i instrumente de unic folosin sau sterilizate. Asistenta va tia i va
aspira n sering toate fiolele n faa bolnavului. Ea va semnala orice intoleran i reacii
adverse medicului.
5.4. Rolul asistentei medicale n pregtirea preoperatorie

Scopul pregtirii preoperatorii este de a pregti bolnavul pentru interventia


chirurgical, s aibe o pregtire psihologic bun pentru a suporta ct mai usor interventia
chirurgical, si fizic specific interventiei chirurgicale la care va fi supus.
Pregtirea psihologic va fi fcut de ctre medical currant, informarea
pacientului va fi foarte obiectiv, informnd asupra riscurilor dar si a beneficiilor fr a
oblige bolnavul s se opereze.
Pregtirea fizic cuprinde: pregtire general, pregtire sistemic si pregtirea
local.
Pregtirea general are ca scop reechilibrarea hidro-electrolitic si acido-bazic
conform ionogramei si a pH-ului sangvin a pacientului, iar solutiile utilizate vor fi
normotone, pentru a preveni cderile tensionale sau chiar colapsul vascular si exitus n
timpul interventiei chirurgicale.
Refacerea nutritional se va face pe cale parenteral utiliznd solutii de glucoz,
solutie NaCl, solutie Ringer.
Pregtirea sistemic necesit evaluarea si sustinerea tuturor aparatelor si
sistemelor: aparatul cardio-vascular, respirator, renal, hepatic, neurologic,
Pregtirea local: cu o zi inainte de operatie asistenta medicala sfatuie pacientul
sa stea in repauz la pat.n dimineta interventiei chirurgicale se va epila zona unde
urmeaz a fi incizat, urmat de antiseptizarea cu alcool iondat. Se aspira pe sonda nazogastric secretiile, se vor face cate o clisma evacuatorie in seara precedent si n dimineata
operatiei. La indicatia medicului I se va introduce o sond vezicala pacientului pentru a
putea monitoriza diureza.
i va verifica pulsul, tensiunea arterial, temperatura i-l va instala confortabil pe
brancard, cu perna sub cap i acoperit cu ptur. Asistenta medical verific a doua oar
dac are plicul cu toate documentele i va nsoi bolnavul la sala de preanestezie.
5.5. Rolul asistentei n ngrijirea postoperatorie
Dup terminarea operaiei, asistenta va supraveghea trezirea bolnavului dup
anestezie i funciile vitale: msoar la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arterial, de
asemenea respiraia (ritm i amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor i a

tegumentelor, diureza i le noteaz n foaia de observaie. Permanent va observa aspectul


i comportamentul bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda nasogastric, la sosirea bolnavului de la sal, ea
va brana sonda la sursa de aspiraie continu i la borcanul gradat. Va verifica buna
funcionare a sursei de aspiraie, dac sonda este bine fixat i aspectul narinei,
permeabilitatea sondei (aspir cu o sering lichid din cavitate: dac este nfundat
asistenta va ntroduce ser fiziologic pe sond dup care aspir). Ea va nota n foaia de
observaie volumul i aspectul lichidului aspirat, va observa permanent confortul fizic i
psihic al bolnavului
Asistenta va supraveghea sonda vezical a bolnavului: s fie bine fizat cu
leucoplast pe coaps i tubul s nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului,
sacul colector va fi plasat sub nivelul vezicii. Ea l va goli la 6-8 ore, notnd n foaia de
observaie cantitatea i aspectul urinii, anunnd doctorului orice semne ale unei
eventuale infecii (hematurie, urin tulbure, temperatur)
Asistenta medical va supraveghea tubul de dren i plaga operatorie, va verifica
tubul s nu fie cutat i s fie permeabil, notnd n foaia de observaie volumul i aspectul
lichidului scurs. Dup 3 zile asistenta medical va lua tubul i-l va retrage civa mm/zi
pn n ziua 6 cnd l va scoate complet la indicaia medicului.
Asistenta medical va observa zilnic plaga, semnalnd doctorului orice semn de
complicaie i va efectua pansamentul steril al plgii i al orificiului din jurul tubului
Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor i va recolta snge,
menajndule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice i n funcie de
starea bolnavului ionograma saguin.
Asistenta medical va prepara toate substanele medicamentoase ce intr n
cadrul tratamentului, execut injeciile i monteaz perfuziile. Va urmri ca perfuzia s nu
se opreasc, s aib un debit n jur de 30-40 picturi/minut, va observa starea bolnavului
n timpul perfuziei, apariia unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind
prompt n funcie de situaie, asistenta va calcula bilanul hidric al bolnavului.

BIBLIOGRAFIE

1. I. C. Voiculescu Anatomia si fiziologia omului Editia a IV-a Editura Medical


2. Lucretia Titirca Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale vol. I Editura Viata Medicala Romandeasca
3. M. Voiculescu Medicin General vol. I Editura Medical
4. Carol Mzes Tehnica ngrijirii bolnavului ED. IV vol.II Editura Medical 1978
5. Carol Mzes Tehnica ngrijirii bolnavului ED. IV vol.I Editura Medical 1978
6. I. Acalovski Manopere si tehnici de terapie intensiv Editura Dacia 1989
7. F. Ticmeanu Ingrijiri postoperatorii generale si specifice Ediitura Medical 2001
8. N. Ranglison Chirurgie-diagnostic si tratament Editura Medical 1995
9. I. Bruckner Medicina intern vol. II Editura Medical
10. Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale Editura Viata Medicala
Romandeasca
11. Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
(Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare) Editura Viata Medicala
Romandeasca