Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Absolvent :
Cretu Nela-Mihaela
Nedelea Ana-Maria
Motto
Nici cea mai grav boal
nu este ntodeauna fr sperant
si nici cea mai usoar nu este lipsit
de pericole sau surprize neplacute
A. Schopenhauer
Argument
Viata e format dintr-o ntreag gam de cicluri care creeaz o adevarat simfonie.
Totul in jurul nostru se repet: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile,
somnul, respiratia, btile inimii... Dac reusim s mentinem un ritm corect n interiorul,
dar si n afara noastr, "concertul" pe care-l sustinem aici, pe Pamnt, va fi unul lung si
melodios.
Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al
organelor interne. Cunoasterea acestor ritmuri biologice ne face s avem ncredere n
instinctele noastre, actionnd corect pentru a ajuta functiile organismului.
Pancreasul este organul care controleaz nivelul glicemiei, deci, o bun
functionare a acestui organ poate mpiedica aparitia unor dereglri ale metabolismului,
provocnd boala precum diabetul zaharat.
S ne ascultm ceasul interior si propriul corp, pentru a putea cuta o metod
proprie, care s ne ajute s depasim, atunci cnd apar, disfunctionalitti n organism, si s
ncercm s ne adaptm ritmului su.
www.referat.ro
Cuprins
Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului........6
1.1. Generalitati...............6
1.2. Configuratia extern.......7
1.3. Structura pancreasului.....7
1.4. Vascularizatia si inervatia pancreasului...........9
1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului.......9
Capitolul II Notiuni despre boal............11
2.1. Pancreatita acut.............11
2.2. Anatomie patologic si patogenie........12
2.3. Etiologie........14
2.4. Simptomatologie.............15
2.5. Tablou clinic.........16
2.6. Diagnostic pozitiv si diferential........17
2.7. Evolutie si complicatii.........18
2.8. Prognostic............19
2.9. Tratament.........19
Capitolul III Prezentarea cazurilor...........21
3.1. Cazul A..........21
3.2. Cazul B...........25
3.4. Cazul C...........29
Capitolul IV Gradul de dependent in satisfacerea nevoilor fundamentale dup Virginia
Hederson.........33
4.1. Nevoile fundamentale caz A..........33
4.2. . Nevoile fundamentale caz B........35
4.3. . Nevoile fundamentale caz C........37
Capitolul V Planurile de ingrijire.......38
5.1. Plan de ngrijire caz A........38
5.2. Plan de ngrijire caz B........45
5.3. Plan de ngrijire caz C........54
Capitolul VI Interventii legate de planul de ngrijire........62
6.1. Tehnica ecografiei abdominale...........62
6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice.........62
6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate.....66
6.4. Tehnica recoltrii sngelui pentru examene de laborator.....69
Capitolul VII Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacientului cu pancreatit acut...........73
7.1. Rolul asistentei medicale n recoltarea produselor biologice....74
7.2. Rolul asistentei medicale n pregtirea explorrilor functionale.........79
7.3. Rolul asistentei medicale n administrarea medicamentelor.......80
4
www.referat.ro
7.3. Rolul asistentei medicale n pregtirea preoperatorie......80
7.4. Rolul asistentei n ngrijirea postoperatorie........81
Bibliografie...........84
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului
Pancreasul este o gland anex a tractului digestiv cu dubl secretie, endocrin si
exocrin; si are originea n peretele duodenului, caruia i este anexat.
1.1.
Generalitti
Pancreasul este mai voluminos la brbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime
pn la 40 de ani, pentru c dup 50 de ani descreste treptat; iar greutatea este n medie de 80 de
grame.
1.2.
Configuratia extern
Pancreasul are forma literei J
este
partea
cea
mai
canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila.
Exista si un canal accesoriu, canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara
invecinat.
Pancreasul exocrin este o glanda tubuloacinoas, care se aseamn ca structur cu
glandele salivare. Reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma
sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Pancreasul este acoperit cu capsul fibroas care trimite spre interior pereti ce impart
glanda in lobi si lobuli. Lobulii sunt formati din acini glandular, iar acestia sunt formati din
celule pancreatice care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor;
unindu-se formeaza canale excretoare care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul
Wirsung si canalul Santorini.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans (ntre acini glandular in
special in regiunea capului si a cozi, se gasesc niste celule glandular), raspandite difuz in tesutul
exocrine si care alcatuiesc pancreasul endocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai
numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie sunt
inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule A situate predominant in centru
insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule B mai numeroase (circa 80% din totalul
celulelor endocrine), asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul
endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la
reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul endocrin
contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic celulele PP.
Mijloace de fixare Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii
abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid
canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz
prin vase si nervi. Acestora li se adauga presa abdominala. In cazuri exceptionale, pancreasul
poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale.
1.4. Vascularizatie si inervatia pancreasului
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele
hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala arterelor splenice).
Venele se formeaza n retele paralele cu arterele avnd n general aceiasi pozitie. Se aduna
in vena splenic si mezenteric superioar, care se vars direct in vena port.
Vasele limfatice dreneaz limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din
lungul vaselor splenice si la ganglionii situati in ligament spleno-pancreatic.
Inervatia este dat de filete nervoase simpatico si parasimpatice care vin pe traiectul
vaselor splenice si la ganglionii situati n ligamentul spleno-pancreatic.
1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului
n intestinal subtire, chimul venit din stomac intr sub actiunea unui amestec format din
trei sucuri digestive : sucul pancreatic, bila si sucul intestinal.
Sucul pancreatic poate fi recoltat pur, prin metoda fistulei. Cu ajutorul fistulei pancreatice
s-a constatat ca sucul pancreatic este secretat numai n timpul digestiei. O dat cu incetarea
digestiei, nceteaz si sectetia sucului pancreatic. Cantitatea de suc pancreatic secretata in 24 ore,
la om, este de 500-800 ml. Este un lichid incolor si usor opalescent, are o reactive puternic
alcalina (pH=8,4-9), datorita bicarbonatului de sodium pe care-l contine.Secretia sucului
pancreatic este reglat atat pe cale reflex, cat sip e cale umoral.
REGLARE REFLEX
Ca orice organ, pancreasul primeste o dubl inervatie vegetativ: una vagal si alta
simpatic.
Inervatia vagal stimuleaz secretia atat n timpul unui pranz normal ct si a unui prnz
fictiv; iar inervatia simpatic inhib secretia. S-a constatat prin prnzul fictiv c, dupa 2-3
minute de la ingerarea hranei incepe secretia pancreatica. Acest interval scurt arat c este vorba
de un mechanism neuroreflex.Punctual de plecare de la nivelul receptorilor senzitivi ai mucoasei
bucale, impulsurile ajung la bulb pe calea nervilor eferenti, la pancreas. I.P. Pavlov a demonstrate
ca nervul vag este nervul secretor al pancreasului.
9
Secretia reflex a pancreasului d nastere unui suc foarte vscos ti bogat n fermenti.
REGLAREA UMORAL
Dup 2-3 ore de la ingerarea alimentelor se constat o crestere a secretiei pancreatice,
care se mentine mai multe ore pan se termin digestia.
Aceast secretie abundent si de lung durat se datoreaz secretinei (care stimuleaz
numai secretia hidromineral a pancreasului) si pancreoziminei (stimuleaz secretia fermentilor
pancreatici), care se formeaz in duoden, dup ce chimusul acid a ajuns din stomac n intestin.
Sub actiunea chimusului acid, glandele mucoasei duodenale produc secretin si pancreozimin
care, trecnd n snge, ajung la pancreas pe care-l activeaz, iar secretia dureaz 2-3 ore. Sucul
produs de acesti doi hormoni este abundent, apos, bogat n sruri minerale si srac n fermenti.
Cantitatea si calitatea sucului pancreatic sunt n functie de alimentele ingerate; de
exemplu: daca seingereaz un aliment care contine o cantitate mare de grasimi, pancreasul va
secreta un suc mai bogat n lipaz (descompune grsimile emulsionate de catre bil n acizi grasi
si glicerin) dect de obicei.
Fermentii sucului pancreatic sunt: tripsinogenul, chimotripsinogenul, lipaza pancreatic si
amilaza pancreatic.
10
CAPITOLUL II
Notiuni despre boal
2.1. Pancreatita acut
Pancreatita acut este o boal acut, local si general, determinat de procesul patologic
de autodigestie, prin activarea n gland a fermentilot pancreatici, normal inactivi la acest nivel.
Atunci cand pancreasul este inflamat, organismul nu este capabil sa absoarba toti
nutrientii de care are nevoie. Pancreatita poate fi acut (brusc si sever) sau cronic. Ambele
tipuri de pancreatit pot cauza sngerri si
moartea tesutului din component sau din jurul
pancreasului. Crizele usoare de pancreatit
dispar de la sine, fr tratament sau ca urmare a
schimbrilor dietetice. In cazul recurentei
pancreatitei, totusi, este intalnit in mod
frecvent deteriorarea pe termen lung a
pancreasului, care duce uneori la malnutritie si
diabet zaharat. Pancreatita necrozant (in care
tesutul pancreatic moare) poate duce la formarea
de chisturi.
Pancreatita este constituit de un lant de
fenomene patologice de intensitate, gravitate si durabilitate variabil. O parte din acestea sunt
rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermenttii tripsina si lipaz, ns
fenomenele grave sunt urmarea actiunii toxice a fetmentilor si a altor produsi toxici la distant,
pe toate parenchimele si tesuturile ce asigur functii vitale ale organismului: creier, plamni, vase
sangvine, tesuturi, cord etc.
11
Pancreatita acuta poate apare atunci factorii implicati in mentinerea homeostaziei celulare
sunt alterati. Factorul declansator poate fi orice lezeaza celulele acinare si blocheaza secretia
granulelor zimogene, de exemplu: consumul abuziv de alcool, litiaza biliara si anunite
medicamente sau toxice. Este inca neclar mecanismul care declanseaza evenimentele din
pancreatita acuta.
Se presupune ca sunt implicati factori extracelulari: raspunsul nervos, arterial, cit si
intracelulari: activarea intracelulara a enzimelor, cresterea Ca intracelular, activarea proteinelor
de soc.
In plus, pancreatita acuta se poate dezvolta atunci cind lezarea celulelor ductelor biliare
duce la absenta secretiei enzimatice cum ar fi mutatia genei CFTR.
Odata ce a fost initiata cascada de evenimente patologice, dupa lezarea celulelor acinare
pancreatice, traficul membranar celular devine haotic cu urmari dezastruoase:
-compartimentele granulelor lizozomale si zimogene fuzioneaza activind tripsinogenul la tripsina
activa
-tripsina intracelulara determina activarea zimogenelor
-veziculele secretorii sunt eliberate in interstitiu, unde vor fi chemoatractante pentru celulele
inflamatorii.
Neutrofilele activate elibereaza superoxid si enzime proteolitice (catepsina B, D, G,
colagenaza si elastaza) . Macrofagele elibereaza citokine care vor media raspunsul inflamator
local sau chiar sistemic in cazurile severe. Mediatorii eliberati sunt TNF-alfa, IL-6, IL-8.
Acesti mediatori ai inflamatiei determina cresterea permeabilitatii vascularizatiei
pancreatice, conducind la hemoragie, edem si necroza pancreatica. Pe masura ce acesti mediatori
sunt eliberati in circulatia generala apar complicatii, cum ar fi : bacteriemia, prin translocare din
flora intestinala, sindromul de detresa respiratorie acuta, efuziunile pleurale, hemoragiile
digestive si insuficienta renala.
Sindromul de raspuns inflamator sistemic duce la instalarea socului cardiocirculator si
decesului.
Se disting doua etape:
refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari
ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm;
pancreatito-duodenal;
retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a
canalului excretor.
Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla
in activitate digestiv) o activare locala a fermentilor (in primul rnd transformarea
tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.
2. Factori vasculari:
2.3. Etiologie
13
Desi pancreatita are numeroase etiologii, expunerea prelungita la alcool si bolile tractului
biliar sunt cele mai frecvente. In 10-30% din cazuri, etiologia este incerta, iar 70% sunt datorate
microlitiazei biliare.
Bolile biliare sunt cele mai intilnite cauze ale pancreatitei in tarile dezvoltate. Cauza este
trecerea unei pietre in ductul biliar si blocarea temporara a scurgerii bilei in vezicula. Riscul ca o
piatra sa se blocheze in duct sau in apropierea sfincterului lui Oddi este invers proportional cu
marimea acesteia.
Pancreatita alcoolica se dezvolta la pacientii care au consumat etanol timp de 5-15 ani.
Pancreatita post-ERCP este cauza cea mai comuna de pe locul trei. ERCP este o
metoda endoscopica de investigare si tratare a afectiunilor arborelui biliar. Riscul creste daca
endoscopistul este neexperimentat, pacientul prezinta afectiuni ale sfincterului lui Oddi sau s-a
efectuat manevre de manometrie pe sfincter.
Trauma abdominala poate cauza cresteri ale amilazelor si lipazelor si pancreatite acute.
Injuria pancreatica apare mai ales la lezarea cu arme de foc sau albe, decit cele cu obiecte mari,
netede sau in accidente. Leziunile prin presiune, pot strivi glanda de coloana vertebrala.
Medicamentele si substantele toxice, determina intrun procent relativ mic de populatie
pancreatita acuta.
Cele mai associate medicamente cu afectiuni pancreatice sunt:
- tetraciclina, sulindac
- sulfonamide, azatioprina
- acidul valproic, didanozina
- metildopa, estrogenii
- furosemid, 6-mercaptopurina
- pentamidina, compusii 5-amino salicilici
- corticosteroizii, octreotidul.
Infectiile determina pancreatite in mai putin de 1% din cazuri, mai ales la copii;
simptomatologia tinde sa fie mai usoara decit in cea indusa de alcool. Agentii infectiosi implicati
cuprind:
- cauze virale: variola, Epstein-Barr, Coxsachie virus, echovirus, varicela-zoster
- cauze bacteriene: Mycoplasma pnemoniae, Salmonella, Campylobacter, Mycobacterium
tuberculosis
- cauze parazitare, prin migrarea viermilor in ductele biliare: ascarizii
14
15
Lichidul este foarte iritant, accentud starea de soc. Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de
forma unuicoagul rosu violaceu.Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.
Consecintele necrozei:
- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;
- general: stare de soc declansat de dureri. Apar tulburari encefalice,renale, hepatice, cardiace, pulmonare.
c) pancreatita acuta supurata este de obicei o complicatie a formeiprecedente, zonele necrotice
suprainfectandu-se., supuratia difuzeaza peripancreatic.
2.5 Tablou clinic
bar spre hipocondriul stng, debut brusc, intensitate crescut, far fluctuatii, persistent.
Greturile si vrsturile sunt frecvente si abundente; sunt la nceput alimentare, apoi
SEMNE GENERALE
EXAMEN OBIECTIV
Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa mnance mult.
Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.
La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in epigastru, dupa
care durerea devine difuza in tot abdomenul. Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente
si aceasta contrasteaza cu starea generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilorde care se plange.
La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul
corespunzand zone idureroase in bara Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala
asezataorizontal, in etajul superior.
2.6. Diagnostic pozitiv si diferential
16
In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinal functional, infectie si
necroz. Cazurile grave, evolueaz majoritatea in 2-7 zile ctre moarte prin peritonita si colaps.
17
b)
In formele edematoase are loc de regul, ameliorarea rapid subiectiv si obiectiv. Daca
d)
In formele supraacute evolueaz mortal n primele 1-3 zile, cauza mortii fiind:
tratamentului cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi
mari. Clinic, in formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare
generala modificata,fenomene compresive de vecinatate.
COMPLICATII
1. Extrapancreatice:
Ascit pancreatic
Steatonecroze sistemice
2. Pancreatice:
Abcesul pancreatic
Flegmonul pancreatic
Pseudochistul pancreatic
COMPLICATII TARTIVE
alimentar.
n formele necrotice prognosticul este grav.
Formele clinice:
formele dramatice;
Medical
Este aplicat n faza initial a pancreatitei acute, avnd urmtoarele obiective si metode de
realizare:
a)
reducerea secretiei pancreatice prin post absolute, nutritie parenteral total si aspiratie
c)
medictie sedativ:
contraindicatie absolut pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm
d)
Trasylol
e)
antibioterapie
corticoizi
g)
atenuarea simptomatologiei n special n formele fr necroz ntins. Dup 4-5 zile se poate
relua alimentatia lichid, apoi cea solid. Bolnavul trebuie urmarit n spital cel putin trei
sptamni, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii.
20
CAP. III eu 3
Prezentarea cazurilor
3.1. Prezentare caz A
Nume si prenume: C. I.
Vrsta: 40 ani
Domiciliul : Vaslui
Stare civil: castorit
Ocupatie: sofer
Diagnostic de trimitere: PANCREATIT ACUT EDEMATOAS
Diagnostic de internare: PANCREATIT ACUT EDEMATOAS
ANAMNEZA
Motivele internarii:
- Durere intens n epigastru cu iradiere in hipocondriu drept si umarul drept
-
Greturi
Vrsturi
Febr
Hipotensiune
Tahicardie
Inapetent
Constpatie
Meteorism abdominal
Anxietate
Transpiratii abundente
Astenie
Insomnia
Antecedente heredo-colaterale:
- Mama: sntoas
-
Obezitate 2000
Conditii de viata si de munc: locueste impreuna cu nevasta si cei doi copii ai si,
lucreaz ca sofer de 10 ani.
21
Conditii fat de mediu: este fumator (2 pachete de tigri/zi), consum alcool n mod
regulat.
Istoricul bolii:
Boala actual debuteaz n urm cu 2 zile cu dureri epigastrice profunde cu caracter
colicativ, iradiere n hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil si
Papaverin; urmat de greturi si vrsturi dup fiecare mas, febr, instalndu-se inapetenta,
meteorism abdominal, anxietate, transpiratii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talie: 1,75 m Greutate: 95 kg.
Stare general: alterat
Stare de constient: orientat temoro-spatial
Tegumente si mucoase: paloare
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparatul respirator: Torace normal conformat, murmur vesicular, frecventa
respiratorie: 16 resp/min
Aparatul cardio-vascular: soc apexian n spatial IV intercostal, zgomotul I ntalnit la
aort, T.A. 100/60 mm Hg, P: 90 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mrit de volum prin stratul adipos, hipersonoritate
abdominal, hiperestezie epigastric
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoar hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
- Ecografia abdominal: pancreas mrit de volum, tumefiat; nu sunt prezente leziuni
necrotico-hemoragice
-
CT
EKG
EXAMENE DE LABORATOR
Snge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
22
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 197 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
-
Tratament:
-
Algocalmin 2 f/zi
Refen 2 f a 2 ml/zi
Fenobarbital 1 f/seara
Diazepam 1 f/seara
Perfalgan 2 f/zi
Sub acest tratament pacientul si-a depasit faza grav a primelor zile spre atenuarea
simptomatologiei. Dupa 4 zile pacientul isi reia alimentatia lichid, apoi cea solid si a ramas
internat trei sptmni pentru a constata si trata eventualele complicatii.
23
Eu caz 1
3.2. Prezentare caz B
Nume si prenume: P.I.
Sexul: masculin
Varsta: 41 ani
Domiciliu: Vaslui
Cetatenie: ramn
Ocupatie: lacatus
Stare civila: cstorit de religie ortodox
Diagnostic de trimitere: PANCREATITA ACUTA NECROZAT
Diagnostic de internare: PANCREATIT ACUT NECROZAT, OBEZITATE GR. III,
ANAMNEZA
Motivele internrii:
-
Durere violent
Febr
Greturi
Vrsturi
Tahicardie
Tahipnee
Anxietate
Tremor
Tranzpiratii abundente
Insomnia
Antecedente heredo-colaterale:
-
Mama: HTA, DZ
Tata: sntos
Consum alcool
HDL = 30 mg/dl
26
Tratament:
-
27
eu caz 2
mama: sntoas
locueste mpreun cu sotia si cu fiica lor, ntr-un apartament cu dou camera; este de
meserie contabil.
Istoricul bolii:
Boala actual debuteaz brusc n urm cu 3 zile cu dureri n hipocondriul drept cu
caracter colicativ, postprandiale cu iradiere n hipocondriul drept, sunt nsotite de greturi si
vrsturi cu caracter bilos, febr, dispnee, tahicardie. Nu a tolerat nici un fel de alimente sau
lichide prezentnd vrsturi dup orice aliment ingerat. Nu prezint alergii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Inltime: 1,65 m
Greutate: 60 kg
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru, articulatii mobile, nedureroase la palpare si mobilizare
pasiva
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, respiratii 15
respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian in spatiul V intercostal stng, pe linia
medioclavicular, in limite normale. TA 110/50 mm Hg, puls 94 batai/minut
Aparat digestiv: greturi, vrsturi bilioase, balonari, dureri cu caracter colicativ in
hipocordul drept cu iradiere in bar si lombar dreapt,
Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice
Ficat: usoar hepatomegalie
Glande endocrine: marirea n volum a pancreasului
SNC: orientat tempero-spatial,
29
EXAMENUL PARACLINIC
- Ecografie abdominal: usoar hepatomegalie, colecistul usor destins,
-Colangiografia: prezenta calculior biliari
- Tubajul duodenal: sfincterul Oddi inchis, durata tubajului 45 minute, cantitate bila=50
ml.
EXAMENE DE LABORATOR
Snge:
-TS = 4/minut
TC = 2,3/minut
Tratament:
-
31
CAPITOLUL IV
Gradul de dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale dup Virginia Henderson
4.1. Nevoi fundamentale caz A caz 3
Nevoi fundamentale
Diagnostic nursing
Sursa de dificultate
- tahicardie
-anxietatea
-hipotensiune arterial
-durerea
-alterarea alimentatiei
-diet dezechilibrat
/2 dependent
-greturi
dependent
3.Nevoia de a elimina
-eliminare neadecvat
-constipatie
-transpiratii abundente
dependent
-diureza scazut
-vrsturi
4. Nevoia de a dormi si a se
-insomnie
odihni
-neliniste
-disconfort abdominal
dependent
5.Nevoia de a se misca si a
-postur inadecvat
-hipertermie
-febr 38,8oC
-dificultate de a se mbrca si
-durere violent
dezbrca
-tremur
-agitatie
32
curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele
-risc de deshidratare
-transpiratiilor abundente
dependent
10.Nevoia de a comunica
dependent
11.Nevoia de a-si practica
religia
-vrsturilor
-comunicare ineficient la
-timiditate accentuat
nivel afectiv
-izolare social
independent
12.Nevoia de a se realiza
Independent
13.Nevoia de a se recrea
Independent
14.Nevoia de a nvta si
descoperi
independent
urmrii cu strictete a
tratamentului
33
circulatiei venoase
Sursa de dificultate
-tahicardie
-tahipnee
dependent
2.Nevoia de a bea si a mnca
1
/3 dependent
3.Nevoia de a elimina
-oligurie
dependent
4.Nevoia de a dormi si odihni
-transpiratii abundente
-insomnie
-treziri repetate
-postur inadecvat
-durere vie
/3 dependent
5.Nevoia de a se misca si a
avea o bun postur
-mobilizare la pat
/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine
-hipertermie
-febr
tegumentele corpului n
limitele normale
dependent
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrca
Independent
8.Nevoia de a fi curat, ngrijit
curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele
dependent
10.Nevoia de a comunica
Independent
11.Nevoia de a-si practica
-risc de deshidratare
-vrsturi
-transpiratii abundente
34
religia
Independent
12.Nevoia de a se realize
Independent
13.Nevoia de a se recrea
-durerii
-prima interventie
la interventia chirurgicala
chirurgical
dependent
14.Nevoia de a nvta si
descoperi
-dezinteres
35
Sursa de dificultate
-tahicardie
-durere
dependent
2.Nevoia de a bea si a mnca
1
/3 dependent
3.Nevoia de a elimina
dependent
intestinale
-insomnie
/3 dependent
-durere
-greturi
5.Nevoia de a se misca si a
-constipatie
-postur inadecvat
-durere vie
-mobilizare la pat
/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine
-hipertermie
tegumentele corpului n
-febr
-pancreas inflamat
limitele normale
dependent
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrca
Independent
8.Nevoia de a fi curat, ngrijit
curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele
dependent
10.Nevoia de a comunica
Independent
11.Nevoia de a-si practica
-risc de deshidratare
-vrsturi
-febra
36
religia
sotia.
Independent
12.Nevoia de a se realize
Independent
13.Nevoia de a se recrea
-durerii
-prima interventie
la interventia chirurgicala
chirurgical
dependent
14.Nevoia de a nvta si
descoperi
dependent
-dezinteres
37
38
Interventii
Diagnostic
nursing
Sursa de dificultate
Alterarea
respiratiei si
circulatiei
- dispnee
- P=90 pulsatii/minut
-TA=100/60 mmHg
Alterarea
alimentatiei
-diet dezechilibrat
-great
-vrsturi
-anxietate
Obiective
Evaluare
Autonome
Delegate
- pacientul sa prezinte
o bun respiratie
- s prezinte o
circulatie adecvat
- asez pacientul n
pozitie semiseznd
-invat pacientul s fac
exercitii respiratorii, s
respire profund,
-aeroterapie:
deschiderea ferestrelor
-masor functiile vitale si
le notez in F.O.
-administrez medicatia
prescris de medic
-reechilibrare
hidroelectrolitic
-sa nu mai prezinte
greturi si vrsturi
-pacientul s scad in
greutate
-administrez medicatia
prescris de catre
medic: vit. K, Vit. B1,
B6; glucoz 5%1500ml,
Solutie Ringer-1000 ml
Ser fiziologic-500 ml
- metoclopramid 3 f/zi
-urmaresc si notez n
foaia de observatie
numarul si consistenta
scaunelor
Eliminare
-constipatie
-pacientul sa nu mai
neadecvat
-transpiratii
prezinte constipatie,
-pacientul
respir mai
usor si
prezint
TA= 110/70
mmHg
P= 75
bat./minut
AV= 16
resp./minut
-pacientul se
poate
alimenta
singur
-nu mai
prezinta
greturi si
varsaturi
-a inceput s
scad in
greutate
-pacientul nu
mai prezinta
constipatie,
vrsturi,
39
Caz B Preoperator
Diagnostic nursing
Durere vie
Obiective
-reducerea durerii
Interventii autonome si
delegate
Evaluare
-pacientul nu
abdomenul pacientului n
mai prezinta
durere
-reechilibrare
-pacientul nu
datorit
hidroelectrolitica si
mai prezinta
transpiratiilor
acidobazica
deshidratare
abundente si a
-ameliorarea
alimente
vrsturilor
greturilor si a
varsaturilor
lateral
-institui solutii perfuzabile la
indicatia medicului: Vit. B1,B6;
glucoz 5%- 1500ml,
Solutie Ringer-1000 ml
Ser fiziologic-500 ml
Metoclopramid 5 ml/zi
-efectuez clisma evacuatorie
inainte de interventia
chirurgicala, montez o clisma
evacuatorie
Hipertemie datorita
-pacientul sa
-temperatura
procesului
prezinte T0 in
o notez in F.O.
corporala a
inflamator al
limite fiziologice
pacientei este in
limitele
fiziologice:
nevoie
T0=36,60 C
pancreasului
-administrez antitermice:
Perfalgan fl. 2/zi
Alterarea calitatii si
-pacientul sa aibe
-asigur un microclimat
-pacientul
cantitatii somnului
un somn linistit si
prezinta un
datorita surerii si
odihnitor
umiditate 40%)
somn linistit si
odihnit
anxietatii
-anxietatea s-a
simptomatologiei
anxietate
redus
accentuate
Postura inadecvata
-pacientul
datorita durerii
adecvata
prezinta o
postura adecvata
violente
-sa nu prezinte
complicatii pe
de asepsie si antisepsie in
prezinta
timpul spitalizarii
administrarea medicatiei
complicatii
42
preoperatorie
decurge in
conditii optime
Lipsa de cunostinte
-acumulare de
-pacientul
referitoare la
cunostine privind
repauzului digestive, sa nu
accepta mai
interventia
interventia
usor inteventiile
chirurgicala
chirurgicala si
aplicate
perioada
preoperator
postoperatorie
datorita
cunostintelor
efectului anesteziei
accumulate
despre perioada
intra- si
postoperator
si postoperatorii
- il educ despre necesitatea
mobilizarii precoce in perioada
postoperatorie pentru a preveni
complicatiile si efectuarea de
exercitii respiratorii
43
Postoperator
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii autonome
Evaluare
Risc de complicatii
-evitarea
si delegate
-supraveghez functiile
pulmonare si
complicatiilor
si si circulatorii in
circulatorii
pulmonare si
limite normale
circulatorii
in F.O.
-functiile respiratorii
-evitarea deshitratarii
-pacientul nu prezinta
si reechilibrare
institui perfuziile la
deshidratare
hidroelectrolitica
indicatia medicului:
glucoza 5% 1000 ml,
solutie Ringer 1000 ml
si Ser fiziologic 500 ml
-in a 4-a zi pacientul
poate consuma ceai
neindulcit, supa
strecurata, apa plata
-din a 5-a zi pacientul
44
-ameliorarea sau
-administrez medicatia
postoperatorii
absenta durerii
prescrisa de catre
medic: analgezice:
ore dupa
Tramadol 1 f. a 1 ml la
administrarea
nevoie antispastice
medicatiei
-incurajez pacienta sa
-reducerea spasmului
pancreasului asigura
i favorizeze si
drenarea secretiilor la
respiratia, semisezand
locul plagii
sau sezand
Risc de infectie
-evitarea infectiei
- supraveghez sonda
urinara datorita
urinare
sondei urinare
-pacientul nu prezinta
laborator
-prevenirea infectiei
plagii
-identificarea
normal si nu prezinta
prompta in cazul
infectie
prezentei infectiei
la fiecare 4 ore si o
notez in foaia de
temperatur
-respect cu strictete
msurile de asepsie in
45
efectuare tuturor
ingrijirilor, n ngrijirea
plgii postoperatorii
-schimb pansamentul
zilnic, dimineata si
respect msurile de
asepsie
-urmaresc tuburile de
dren si anunt medicul
daca apar modificri de
aspect, culoare a
drenajului
-notez n F.O. volumul,
aspectul lichidului scurs
Pacienta prezint
-pacienta sa se poata
insomnia si nu se
indicatia medicului:
odihneste noapte,
aibe un somn
Diazepam 1 f a 2 ml/
linistitor
seara
6 ore pe noapte
durerii
-favorizez odihna
pacientului prin
suprimarea surselor
care-i pot determina
discomfortul si
iritabilitatea
Risc de complicatii
-prevenirea sau
-pacientul a inceput sa
legat de imobilizare
minimalizarea
schimbe pozitia la
se mobilizeze treptat,
posibilitatii de
nu prezinta
complicatii
prevederii escarelor
complicatii
-incurajez pacienta sa
46
-pacientul s se
imbraca si dezbraca
mbrace singur
satisfac nevoia in
postoperatorii isi
datorita durerii
dificultate
recapata independent
postoperatorii
-l sfatui sa foloseasc
in satisfacerea nevoii
-pacientul sa adopte o
-educ pacientul sa
-pacientul adopta o
datorita durerii,
postura adecvata si
miscare limitata
fizica
cat si in clinostatism
-redobandirea
-asigurarea intimitatii si
-pacientul comunica
si autonomiei
demnitatii si
implicarea pacientului
despre sentimentele
47
autonomiei
in luarea deciziilor
ingrijirilor
reactioneaza la
sfaturile privind
recastigarea stimei de
-discutarea cu membrii
sine si autocontrol
familiei pentru a il
incuraja si sustine pe
pacient in vederea
redobandirii demnitatii
si autonomiei corporale
Lipsa de cunostinte,
-pacientul s
-informez pacientul
-pacientul a inteles ct
deprinderi pentru
acumuleze cunostinte
despre efectele
de important este
recuperarea si
tratamentului, a dietei
sntatea lui
mentinerea sanatatii
si mentinerea
si urmrile dac nu le
sntatii corporale
respect cu strictete
-educ pacientul s
renunte la obiceiurile
duntoare, s ncerce
s scad n greutate
-educ pacientul s
efectueze controale
periodice la medic
48
Caz C Preoperator
5.3. Plan de ngrijire al pacientului D.N. caz 2
Diagnostic nursing
Durere vie
Obiective
-reducerea durerii
preoperatorie
Interventii autonome si
delegate
-voi aplica punga cu gheat
Evaluare
-pacientul nu mai
Alterarea circulatiei
-normalizarea
-pacientul prezinta o
si respiratiei
valorilor circulatorii
semiseznd
buna circulatie 75
manifestat prin
si respiratorii
batai/minut si o buna
exercitii respiratorii, s
respiratie 15
respire profund,
respiratii/minut
tahicardie si tahipnee
-aeroterapie: deschiderea
ferestrelor
-masor functiile vitale si le
notez in F.O. :
TA= 140/70 mmHg
P= 94 batai/minut
Resiratii = 19 resp./ minut
-administrez la indicatia
medicului antiaritmice
Digoxin 2 f a 2 ml de 2ori/zi
HHC 500mg
49
Alterarea alimentatiei
-reechilibrare
-este reechilibrat
datorit greturilor,
hidroelectrolitic
hidro-electrolitic
vrsturilor,
-s nu mai prezinte
inapetent
greturi si vrsturi
greturi, vrsturi
(carbonat de calciu)
-reechilibrare electrolitic
conform ionogramei
sanguine
-sfatui pacientul de repauzul
gastric
-administrez la indicatia
medicului : Metoclopramid
pentru reducerea greturilor
Cimetidina 1g/zi pentru
reducerea secretiei gastrice ti
acide
Sandostadin 1g de 3ori/zi
pentru inhibarea secretiei
pancreatice
Alterarea eliminarii
-pacientul sa elimine
intestinale
in mod fiziologic si
observatie numarul si
tranzitul intestinal, nu
manifestate prin
reluarea tranzitului
consistenta scaunelor
constipatie, balonari
intestinal
-efectuez la indicatia
medicului o clism
evacuatorie
-introduc o sonda vezical
pentru a putea monitoriza
diureza si o notez in F.O.
Poatura inadecvat
-pacientul sa adopte o
-pacientul adopta
datorit datorita
postur adecvat
pozitii antalgice in
50
durerii, anxietatii
timpul durerii
Insomnie manifestat
-pacientul sa se poata
-asigur un microclimate
-pacientul prezinta un
dormi si ohihni
somn linistit si
si treziri repetate
noaptea
odihnitor, nu se mai
noaptea
-normalizarea
-normalizarea
manifestat prin
valorilor temperaturii
T0=36,50C
valorile T0=38,50C
corporale
-mentinerea
temperaturii
corporale in limite
fiziologice
calde
-administrez antitermice:
paracetamol 3cp/zi
acid acetilicsalicilc 3cp/zi
Risc de deshidratare
-reechilibrare
-administrez perfuzii cu
-pacientul nu prezint
datorita varsturilor
hidroelectrolitica si
solutii de aminoacizi si
deshidratare
acido-bazica
glucoz la indicatia
medicului
Lipsa de cunostinte
-acumularea de
-cunostintele
referitoare la
cunostinte cu privire
ce urmeaza a fi aplicate si il
preoperatorii permit
interventia
la interventia
linistesc cu privire la
pacientului s accepte
chirurgical
chirurgical
interventia chirurgical pe
intra- si postoperatorii
ca totul va fi bine
-o buna pregatire
psihic si fizic a
tehnicilor in pregatirea
pacientului previne
preoperatorie si necesitatea
aparitia complicatiilor
interventiei pentru a ne
in timpul interventiei
chirurgicale
52
Postoperator
Diagnostic nursing
Durere
Obiective
-reducerea durerii
postoperatorie
Interventii autonome si
Evaluare
delegate
-aplic punga cu gheat,
-durerea pacientului
supraveghez pacientul, i
se diminua doar
cateva ore de la
revenind cu caracter
-administrez la indicatia
accentuat,
medicului analgezice la
insuportabil din
nevoie, antispastice
partea pacientului
-incurajez pacientul s
adopte pozitii care sa-i
diminue durerea
Risc de hemoragie
-identificarea
-schimb zilnic
-pacientul nu
precoce a semnelor
pansamentul, supraveghez
prezint hemoragie
de hemoragie
Risc de infectie
-prevenirea infectiei
-respect cu strictete
-identificarea
msurile de asepsie si
prevenit
prompt n cazul
antisepsie in efectuarea
prezentei infectiei
tuturor manevrelor, in
53
ingrijirea plagii
postoperatorii
-masor T0 la interval de 2
ore imediat dupa operatie
apoi in zilele urmatoare la
interval de 4 ore si o notez
in F.O.
-schimb zilnic
pansamentul, dezinfectez
zilnic plaga si aplic
comprese cu substante
antiseptic
Risc de deshidratare -reechilibrare
-pacientul nu
datorit repauzului
perfuziile la indicatia
prezinta semen de
medicului: glucoz 5%
deshidratare
3 zile postoperator
-pacientul s nu
-este reechilibrat
prezinte semen de
hidroelectrolitic
deshidratare
500 ml
electrolitic si acido-
aparut
Risc de anxietate
-identific cauza
-pacientul nu
datorit durerii
anxietatii si
pacientului
prezint anxietate
postoperatorii
reducerea ei
-administrez la indicatia
medicului anxiolitice
Risc de complicatii
-pacientul s nu
prezinte complicatii
de asepsie si antisepsie in
prezint complicatii
pe timpul spitalizarii
administrarea medicatiei,
-ingrijirea
schimbarii pansamentului,
postoperatorie
decurge in conditii
optime
-acumularea de
-pacientul a inteles
privind perioada
cunostinte privind
necesitatea respectarii
necesitatea
postoperatorie
perioada
respectarii regulilor
postoperatorie
impuse in perioada
postoperatorie si
sa evite sa consume
colaboreaza in
55
ingrijirile aplicate
imbaloneaza, sa evite sa
constipatia, sa consume
multe lichide sis a evite
bauturile carbogazoase
-ii explic necesitatea
mobilizarii precoce in
perioada postoperatorii in
vederea evitarii
complicatiilor venoase
56
CAPITOLUL VI
Interventii legate de planul de ngrijire
Sondajul nazogastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc sonda Faucher sau
Einhorn prin narine, trecnd de faringe si esofac n stomac.
Scop:
Explorator:
- recoltarea continutului stomacal n vederea evalurii functiei chimice si secretorii
- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului
Terapeutic:
- evacuarea continutului stomacal toxic
- curtirea mucoasei de exudates si substante strine depuse
- hidratarea si alimentarea bolnavului
- introducerea unor substante medicamentoase
Materiale necesare:
- dou sorturi din cauciuc sau material plastic
- Musama si alez
- Manusi
- Sonda Faucher sau Einhorn
- 2 seringi de 20 ml
- Eprubete
- Tavit renal
- Tavit medical
- Pahar cu ap
- Recipient pentru colectare
Pregtirea pacientului:
58
a) PSIHIC:
- Explicam pacientului scopul si necesitatea tubajului;
-Obtinem consimtmntul si colaborarea;
-Informm pacientul, modul de efectuare a procedurii si a duratei acesteia
-Asigurm intimitatea pacientului
b) FIZIC:
-Indeprtm proteza dentar, dac exist si i-o plasm ntr-un pahar cu ap
-Rugm pacientul s si sufle nasul sau l curtm noi dac este necesar
-Alegem nara cea mai functional rugnd pacientul s respire alternative, cnd pe o nar
cnd pe cealalt
-Asezm pacientul n pozitie seznd sau semiseznd
Efectuarea tehnicii:
-Alegem si verificm materialele n functie de obiectivul stability
-Verificm recomandarea medical
-Identificm pacientul si transportm materialele n salon
-Instruim pacientul cum s nghit
-Asezm pacientul n pozisia aleas si i plasm acestuia sub brbie un prosop
-Splm minile si mbrcm mnusile
-Estimm lungimea necesar pentru ca sonda s ajunga n stomac procednd astfel:
msurm distanta dintre lobul urechii si vrful nasului, si apoi de la lobul urechii pn la
apendicele xifoidian
-Insemnm locul celor dou msurtori cu benzi subtiri de leucoplast sau notam distanta
dac sonda este gradat
-Lubrefiem sau umezim vrful sondei ca s asigurm naintarea, pentru a reduce frictiunea
si iritatiile
-Plasm o tvit renal sub brbia pacientului, eventual s o mentin singur
-Introducem cu delicatete sonda prin nara selectat ndeprtnd-o spre spate si n jos,
naintnd ncet pn ajunge n faringe
-Inaintm cu sonda, si rugm pacientul s nghit pn ajunge la primul semn, favorizm
sondei dnd pacientului cantitti mici de ap cu paiul
-Supravegheerea pacientului pentru c pot aprea: cianoza, tulburri respiratorii, situatii
cnd sonda a ajuns n trahee
59
60
Definiie: manopera prin care se realizeaz evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde.
Sondajul vezicii urinare are drept scop:
- evacuarea vezicii urinare n cazurile n care acest lucru nu se poate efectua fiziologic
- n cazul unor intervenii chirurgicale (n special pe micul bazin)
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi strini)
- prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
- monitorizarea precis a diurezei
Indicaii :
- retentia acuta de urina
- intervenii chirurgicale n micul bazin, perineu, interventii chirurgicale de durata
- dup explorarea instrumental a vezicii urinarei a cilor urinare (cistoscopie)
- dup manevre terapeutice (litotriie extracorporeal)
- cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
- rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formrii de ci false
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi strini)
- la bolnavii comatoi
- la pacienii la care este important monitorizarea balanei hidro-electrolitice.
Msurarea diurezei obinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
- din or in or: la cazurile cu oligurie
- la 12 ore: cu msurarea osmolaritaii, glicozuriei, corpi cetonici i snge
- la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, msurarea electroliilor,
fosfailor i substanelor toxice (in intoxicaii), amilazelor urinare (pancreatita)
Materiale necesare
- sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni
- mnui sterile
- comprese sterile i soluii antiseptice
- ulei de parafin sau glicerin sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
-
sering i ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar i pentru
controlul permeabilitii sondei, splturi, aspirarea cheagurilor din vezica urinar
64
Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) NELATON: nu au balona de fixare
- sunt mai rigide
- folosite pentru sondajul de scurt durat sau in cazurile in care nu se
reuete cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
- au in componen un mandren metalic
- pot crea ci false
- folosite mai rar
Condiii de efectuare
- sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical, respectndu-se regulile de
asepsie i antisepsie
- tipul de sond i grosimea ei se aleg n funcie de uretra ce trebuie cateterizat, sex, vrst
(adenom de prostat la brbai)
- manevra de introducere a sondei trebuie s fie executat cu blndee
- golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariiei hemoragiei ex vacuo
- poziia bolnavului este n decubit dorsal
Tehnica la brbat
- se decaloteaz glandul, se spal i se dezinfecteaz glandul i meatul urinar
- se lubrefiaz sonda
- se introduce n meatul urinar, cu blndee, penisul fiind inut cu mna stng la zenit pentru
a elimina una dintre curburile uretrei.
Cnd sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculeaz n jos spre coapse, apoi se
impinge sonda pn ajunge n vezica urinara i vine urin
- se umfl balonaul sondei i se trage sonda cat permite
- se evacueaz urina lent, eventual cu pensarea sondei (dup evacuarea a 150 200 ml)
pentru 1 2 minute.
65
CAPITOLUL VII
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu pancreatit acut
Valori normale n
analizat
Hemoleucograma
mg/ml
Hematii
Creste
Scade
Femei:3.7-4.9
mil./cm3
Barbati: 4.2-5.6
mil./cm3
Leucocite
-in infectii,
intoxicatii
-imunitate sczut
4000-8000/mm3
Trombocite
150.000300.000/mm3
20-50 mg/100 ml
Uree
-afectiuni hepatice.
Glicemie
Creatinina
-hepatit grav,
intoxicatii cu oxid
insuficient cortico-
de carbon, AVC,
suprarenal.
0.5-1.2 mg/100 ml
tumori.
-boli renale, gut,
40-150 UI/l
boli hepatice.
-pancreatita acut,
-malnutritie,
ICC, colecictit
hipotiroidism.
Fosfataza alcalin
7-40 U/I
acut.
-hepatite virale,
infarct miocardic,
TGO
ciroze, necroze
muscular, litiaz
5-35 U/I
infarct miocardic,
TGP
BI
BD
BT
Amilaza
de coledoc.
-hepatite virale,
ciroze, litiaza de
0.8-1 mg/100 ml
coledoc.
- sindrom icteric,
0-0.25 mg/100 ml
anemiile hemolitice.
-icter mecanic prin
0.8-1.25 mg/100
ml
hemoliz: hepatite,
25-125 U/I
ciroze.
-pancreatita acut,
oreion.
-com diabetic.
6-8 g/dl
-diaree, vrsturi.
-denutritie, boli
renale, ciroz,
Proteine totale
hemoragii,
intoxicatii cornice.
Acid uric
2-5 mg/100 ml
-gut, nephrite,
1.2-2.6 mg/100 ml
leucemii
-diabet zaharat,
Colesterol
mixedem, ictere.
VSH
pneumonie,
endocardit.
-anemii.
Femei:12-16 mg/
Hemoglobina
-ciroze, boli
100 ml
Barbati:1318mg/100 ml
Femei: 6-12 mm/1
-infectii, TBC,
-hepatit epidemic,
or
infarct, septicemia.
stri alergice.
Brbati:3-10 mm/1
or
5-15 minute
-hemofilie,
Tc (timp de
coagulare
coagulare)
intravenoas
1-4 minute
diseminat (C.I.D).
-trombocitopenii.
Ts (timp de
hiperlipoproteinemi
snderare)
e, diabet zaharat,
250-450 mg%
-RAA, pneumonii.
Fibrinogen
Sodiu
ateroscleroza.
-insuficient
hepatic grav,
310-350 mg/100
-deshidratare,
cancer de pancreas.
-vrsturi, diaree,
ml
insuficient
insuficient cortico-
cardiac,
suprarenal.
hiperfunctie
cortico-
16-20 mg/ml
Potasiu
suprarenal.
-stri de soc, arsuri,
-diaree, vrsturi,
hemoragii, infarct,
boal Cushing,
nefrit.
tumori suprarenale,
tratament cu
50-180mg/100 ml
Fier
-anemii
cortizon.
-anemii si ictere
posthemoragice
hemolitice, hepatite.
feriprive, tumori
maligne, tulburri
9-11mg/100 ml
Calciu
de absorbtie.
-hipervitaminoz D, -hipoparatiroidie,
mielom multiplu,
rahitism grav,
hipovitaminoz D.
osoase.
Valori normale
20-140 UI
Creste
-pancreatit acut,
Scade
-pancreatit cronic
insuficienta hepatic,
colecistit acut,
hepatit sever.
obstructie canal
cistic, cancer
pancreatic,
pseudochist
pancreatic, ascit
pancreatic, ocluzie
intestinala,
perforatie
Acid uric
250-275mg/24 ore
intestinala.
-gut, insuficient
-n boala Wilson.
renal cronic,
leucemie,
boli infectioase,
terapie cu ACTH
sau hidrocortizon,
Glucoza
Densitate
<100 mg/dl
1.001-1.035
toxicoz gravidic.
-pancreatit acut
-pancreatit acut
-hidratare excesiv,
diabet insipid,
insuficient renal,
glomerulonefrit,
pH
5.0-9.0
-dieta vegetarian,
pielonefrit.
-diabet zaharat,
vrsturi,
diaree, acidoz
administrare de
metabolic, febr.
diuretice, infectie de
tract urinar,
Bilirubina
Proteine
Creatinin
Negative
<20mg/dl
0.8-1.8g/24 ore
insuficient renal.
-obstructie biliar
-boli renale
-n sarcin,
--hipotiroidism
insuficienta renal,
alaptare, subnutritie,
redus, miotonie
carenta vitaminic,
congenital
diabet zaharat,
carcinom hepatic,
acromegalie,
miopatii, miastenie,
hipertiroidism
infantil
Asistenta:
-respect medicamentul prescris de medic;
-identific medicamentul;
-verific calitatea;
-respect cile de administrare;
-respect orarul si ritmul de administrare;
-respecta doza prescris de ctre medic;
-respecta somnul pacientului;
-evit incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor;
-serveste pacientul cu doz unic pentru administrarea oral;
-respecta succesiunea: calea orala, solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale,
supozitoare;
-informeaz pacientul asupra efectului si efectelor secundare;
-anuns imediat medicul privind greselile produse in administrare;
-administreaz imediat solttiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
-respect masurile de asepsie, de igien pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti.
Asistenta va respecta cu strictee toate aceste reguli de administrare a
medicamentelor. Injectiile vor fi administrate numai dac fiolele sunt etichetate si, att
denumirea cat si dozajul corespund celor prescrise.
Ea va administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va
lua n prezena ei. l va informa pe bolnav asupra efectului i reaciilor adverse ale
medicamentelor pe care le are de luat.
La administrarea parenteral asistenta va lucra n condiii de strict asepsie,
folosind materiale i instrumente de unic folosin sau sterilizate. Asistenta va tia i va
aspira n sering toate fiolele n faa bolnavului. Ea va semnala orice intoleran i reacii
adverse medicului.
5.4. Rolul asistentei medicale n pregtirea preoperatorie
BIBLIOGRAFIE