SCURT ISTORIC AL AFECIUNII

Afeciune inflamatorie persistent a pancreasului, pancreatita cronic se caracterizeaz prin fibroza (cicatrizarea) i modificarea esutului glandular al pancreasului, ceea ce duce la deficiene de secreie a enzimelor digestive i a hormonilor. Acestea fac ca pacienii s sufere de perturbri n digestia alimentar, malabsorbie i diabet. Pancreatita cronica este o boala care conduce la leziuni cronice, inflamatorii si degenerative, cu evolutie spre scleroza si insuficienta pancreatica, provocata de reducerea sau de disparitia tesutului glandular, ceea ce favorizeaza dezvoltarea florei microbiene intestinale si determina diaree cu scaune bogate in grasimi (de culoare deschisa care plutesc in apa din toaleta steatoree). Apare slabire (scadere in greutate) desi aportul alimentar poate fi normal, pentru ca apare un sindrom de malabsorbtie (alimentele nu se digera corespunzator si din aceasta cauza nu sunt absorbite in intestin). Persoana afectata simte in plus balonari si crampe intestinale. !n functie de durere manifestarea clinica de baza " se disting urmatoarele forme clinice# pancreatita cronica recurenta, in care episoadele acute determina leziuni care se adauga celor pree$istente si pancreatita cronica propriu-zisa, in care evolutia este cronic progresiva, fara crize acute. %e descrie si o pancreatita calcifianta. &orma recurenta are o etiologie asemanatoare pancreatitei acute, pe primul plan situandu"se litiaza biliara. 'olecistectomia, adeseori, opreste evolutia.

CAPITOLUL I Anatomia si fiziologia pancreasului

! Anatomia pancreasului "! Fiziologia pancreasului ! Anatomia pancreasului
Pancreasul este situat in cavitatea abdominala, pe peretele profund, napoia stomacului si este acoperit anterior de peritoneu. Are forma de carlig sau de ) culcat. *ste situat la nivelul vertebrelor# + (,, -( si -,. Are o greutate de apro$imativ (.. grame, o lungime de (/ " ,. centimetri si o grosime de , centimetri. 0mpreun cu ficatul i vezica biliar face parte din organele ane$e ale aparatului digestiv.

Pancreasul are trei parti# capul, corpul si coada1 capul este incon2urat de potcoava duodenala, iar coada merge pana la splina. Pancreasul este format din urmatoarele componente# capsula fibroasa, tesut propriu, sistem canalicular, vase si nervi. 'apsula fibroasa acopera organul la e$terior. +esutul pancreatic cuprinde o serie de grupe de celule glandulare, cu secretie e$terna si insule de celule glandulare cu secretie interna, denumite insulele -angerhans. %istemul canalicular ncepe la nivelul acinilor printr"un tub (piesa intermediara 3oll), care se unesc si formeaza canalul e$cretor intralobular. 4in unirea carora rezulta canalul e$cretor al pancreasului canalul principal sau canalul Wirsung. 5aporturile stranse ale canalului 6irsung cu coledocul au o deosebita importanta in patologie. 'analul principal, dupa ce parcurge o portiune din glanda, se ndreapta spre duoden, n care se deschide de cele mai multe ori la nivelul papilei duodenale sau n fata acestei papile. Pe langa canalul e$cretor principal prezint si un canal secundar denumit canal accesoriu sau canalul Santorini, care dupa iesirea din glanda se ndreapta tot spre duoden n care se varsa separat si la oarecare distanta de canalul principal. Pancreasul este nvelit ntr"o capsul con2unctiv subire de la care pleac n interior septuri ce delimiteaz lobulii pancreatici alctuii la randul lor din acini seroi cu secreie e$ocrin.

"! Fiziologia pancreasului

Pancreasul are o secreie intern i una e$tern. 'a produi ai secreiei interne el produce insulina si glucagonul, doi hormoni care regleaza metabolismul carbohidratilor. !n acest mod pancreasul functioneaza pentru a a2uta normalizarea nivelului de zahar in sange. 'a secreie e$tern pancreasul secreta enzime digestive. Aceste enzime sunt substane care accelereaza reactiile biochimice. *nzimele digestive contribuie la digestie prin cresterea ritmului in care organismul descompune alimentele. 4aca pancreasul este distrus partial de un proces patologic cronic, cantitatea de enzime digestive produse de pancreas scade si alimentele se digera incomplet. %ucul pancreatic secretat de acini este colectat n canalul lui 6irsung care strbate pancreasul n lungime i se deschide n duoden prin papila mare laolalt cu canalul coledoc. Pe lang acest canal principal, pancreasul mai prezint i un canal accesor al lui %antorini care se deschide n duoden deasupra precedentului prin papila mic. %ecreia sucului pancreatic este reglat pe cale nervoas i umoral. P a v l o v a artat c secreia pancreatic este declanat pe cale refle$ condiionat " la vederea i mirosul alimentelor i pe cale refle$ necondiionat " la contactul acestora cu receptorii din mucoasa bucal. %timularea receptorilor gastrici sub influena alimentelor a2unse n stomac i a celor duodenali sub influena chimului determin prin intermediul vagului, pe cale refle$ necondiionat, producerea unei secreii pancreatice mai abundente i bogat n fermeni. 0ntreinerea secreiei pancreatice se face sub influena unor hormoni elaborai de mucoasa duodenal la contactul ei cu chimul acid venit din stomac. 4intre aceti hormoni, secretina stimuleaz secreia cantitativ alcalin a sucului pancreatic iar pancreozimul (pancreozimina) secreia enzimelor pancreatice. %ucul pancreatic este un lichid limpede, incolor cu reacie alcalin (p789,/). 'onine ap (::;), substane minerale (.,/;) i substane organice (.,/;). !ntre substanele organice cele mai importante <

sunt enzimele glicolitice, lipolitice i proteolitice. Aciunea enzimatic a sucului se manifest asupra tuturor principiilor alimentare (glucide, lipide i protide). 4intre enzimele glicolitice amilaza pancreatic descompune amidonul care a scpat amilazei salivare, chiar i amidonul crud din cartofi, p=n la maltoz, iar maltaza pancreatic descompune maltoza n glucoza. 4intre enzimele lipolitice, lipaza pancreatic i steapsina, care sub influena srurilor biliare devine tot o lipaz, hidrolizeaz grsimile emulsionate n prealabil de ctre srurile biliare scind=ndu"le n glicerol i acizi grai. *nzimele pancreatice proteolitice sunt # tripsina, chimotripsina i mici cantiti de erepsine. +ripsina este secretat sub form inactiv de tripsinogen iar chimotripsina sub form de chimotripsinogen. +ripsinogenul se transform n tripsina sub aciunea enterochinazei intestinale.

>

CAPITOLUL II Pancreatita cronic#

! $efinitie "! Etiologie %! Simptomatologia &! Clasificare '! Tratament ! $efinitie
Afeciune a pancreasului e$ocrin, caracterizat prin scleroza cu distrucia progresiv a parenchimului pancreatic e$ocrin (focal, segmentar sau difuz) i modificri de remaniere tisular care determin nlocuirea acestuia cu esut fibros. 'onsecina o reprezint deteriorarea progresiv a funciei pancreatice e$o i endocrine. Pancreatita cronica este o boala caracterizata prin leziuni cronice, infla" matorii si degenerative, cu evolutie spre scleroza si insuficienta pancreatica, provocata de reducerea sau de disparitia tesutului glandular.

"!

Etiologie

Pancreatit# cronic# necrotico()emoragic# * pies# operatorie

*tiologia este multifactorial i se datoreaz# (. Etilismul cronic+ circa ?/"@.; din cazuri1 cantitatea de alcool consumat zilnic i durata consumului reprezint factori de risc pentru dezvoltarea pancreatitei. &actori favorizani ai apariiei pancreatitei cronice etanolice# alimentaia hipoproteic i hiperlipidic, deficienele de micronutrieni, asocierea fumatului. ,. Cauze meta,olice+ . 7ipercalcemie (hiperparatiroidism) stimuleaz secreia de proteine i precipitarea calciului la nivel intraductal. ( 7iperlipoproteinemie de tip !, !A, A potenat de consumul de alcool prin creterea concentraiei de acizi grai liberi. , <. Cauze ere-itare+ pancreatita cronic ereditar transmis autosomal dominant (gena localizat de cromozomul @B</) sau asociat cu mutaii ale genei fibrozei chistice. >. Cauze congenitale# pancreas divisum ductal secundar. drena2 inadecvat prin papila minor cu hipertensiune

/. .alnutri/ie 0i factori to1ici+ (ingestia de cianogeni alimentari n zonele tropicale)# pancreatita tropical ?. Factori o,structi2i+ (obstrucie canalar cronic de diferite cauze)# ( -eziuni dup pancreatita acut sever1 , +umori pancreatice obstructive# calcinom, chistadenom1 < +raumatisme1 > %tenoz ampular# tumori benigne sau maligne, diverticul periampular1 / Procese inflamatorii duodenale cronice# boala 'rohn duodenal, +3', sifilis, limfom, amiloidoz ? 4isfuncia sfincterului Cddi @. Pancreatita cronic# i-iopatic#+ Pancreatita cronic idiopatic poate fi grupat n trei categorii# a. 'alcificant caracterizat prin fibroz parenchimatoas, precipitate proteice intraductale i calculi ductali, cuprinde pancreatitele cronice etanolic, ereditar, tropical i idiopatic1 b. Cbstructiv caracterizat prin obstrucia ductului pancreatic principal cu dilatare ductal, atrofie acinar i eventual fibroz1 c. Autoimun " caracterizat prin infiltrat inflamator mononuclear, atrofie i fibroz1 se asociaz cu boli autoimune.

%! Simptomatologia pacientului cu pancreatit# cronic#

Pancreatita cronica este caracterizata prin episoade recurente de inflamatie pancreatica, adesea chiar si cand factorii declansatori cunoscuti sunt eliminati. Alcoolicii prezinta un risc crescut de a dezvolta aceasta conditie. Principalul simptom al pancreatitei cronice il reprezinta durerea abdominala, care poate fi o indicatie pentru interventia chirurgicala, instalata brusc, care poate dura cateva ore sau zile i care iradiaza la spate. *ste o durere constanta, ce poate fi initial slaba, insa se poate inrautati la unele persoane. 4urerea poate fi intensa, persistenta sau recurenta. 4urerea are sediul la nivelul abdomenului superior si poate iradia in hipocondrul stang, hipocondrul drept, in regiunea toracica sau lombara. 4urerea este accentuata de consum de alcool si de alimentatie, mai ales de alimente grase. 4urerea din pancreatita cronica nu raspunde la administrarea de antiacide si uneori poate fi atat de severa incat sa necesite administrarea frecventa de narcotice! %caderea in greutate se intalneste frecvent la pacientii cu pancreatita cronica si apare din mai multe motive# mancatul poate inrautati senzatia de durere si deci scade pofta de mancare1 cand pancreasul este afectat nu poate produce corespunzator enzimele digestive si astfel este afectata si digestia1 pancreatita cronica poate provoca de asemenea varsaturi si greata precum i o stare generala de rau, efecte care diminueaz apetitul. 'u timpul portiuni din pancreas pot fi lezate sever prin inflamatia continua. -ezarea este de regula permanenta. 4aca o portiune e$tinsa a pancreasului a fost afectata, scade producerea de insulina ce poate duce la diabet. Pancreatita cronica poate de asemenea contribui la dezvoltarea cancerului pancreatic. 4intre semnele precoce ale pancreatitei cronice se mentioneaz prezenta unor episoade de ingalbenire a tegumentelor (icter), aparute in special dupa durerea abdominala. 4intre simptomele tardive ale pancreatitei cronice sunt semne datorate insuficientei pancreatice# " diareea uleioasa datorata malabsorbtiei principiilor alimentare1 " scadere ponderala progresiva1 " hiperglicemie (valori crescute ale glicemiei) pana la diabet clinic manifest. !n evolutie se pot observa episoade acute dureroase care devin mai putin frecvente si mai putin severe pe masura ce procesul de fibroza se e$tinde si scade capacitatea de secretie a pancreasului. !n pancreatita cronica obstructiva durerea este considerata ca fiind urmarea dilatatiilor ductelor pancreatice. 4urerea este mai accentuata dupa masa din cauza secretiei crescute pancreatice. !nsuficienta de secretie e$ocrina a pancreasului are drept efecte instalarea unui sindrom de malabsorbtie, cu scaderea absorbtiei lipidelor si aparitia steatoreei (prezenta unei cantitati anormale de grasimi in fecale). Pacientul prezinta scaune decolorate, abundente cu continut crescut de lipide. %indromul de malabsorbtie poate fi urmat de scadere in greutate. !nsuficienta endocrina apare tardiv in evolutie si se manifesta prin aparitia diabetului zaharat, care necesita de obicei administrare de insulina. Alte simptome# greata, varsaturi, meteorismul abdominal, inapetenta.

&! Clasificarea pancreatitelor cronice

A. n funcie de durere formele clinice sunt:

(. Pancreatita latenta (fara durere), care constituie (. ,.; din cazuri.

,. Pancreatita cronic cu durere persistent (intermitenta sau continua), <. Pancreatita cronic asimptomatic. - Pancreatita cronic obstructiva " cu dilatare importanta de duct 6irsung " Pancreatita cronic calcifianta " unde predomina calcificarile din parenchimul pancreatic " Pancreatita cronic forma mi$ta cu calcificari si dilatari ductale.

B. n funcie de formele anatomopatologice:

(. Pancreatit cronic uoar# pancreas cu form i dimensiuni modificate, parenchim neomogen, 6irsung mai mare de > mm. ,. Pancreatita cronic moderat# 'histuri sub (. mm1 Deregulariti canalare1 'reterea ecogenitii pereilor ductali1 Deregulariti de contur pancreatic. Pancreatita cronic sever# oricare dintre modificrile de mai sus i una sau mai multe din urmtoarele# 'histuri de peste (. mm1 4efecte de umplere intraductal1 'alculi1 %tenoze canalare1 Deregulariti severe canalare1 !nteresarea organelor adiacente.
(

<.

C. n funcie de factorul de provenient:

(. Pancreatita cronic ereditar# ( " antecedente heredocolaterale de pancreatit cronic1 , " pusee repetitive de pancreatit i steatoree1 < " factori precipitani# alcoolul, dieta hiperlipidic1 > " n evoluie se asociaz cu un risc crescut de cancer pancreatic / 9

,. Pancreatite cronice nealcoolice cu distrucie canalar. <. Pancreatita cronic autoimun# ? " se asociaz frecvent cu sindromul %2ogren, colangit primitiv sclerozant, ciroz biliar primitiv @ " se caracterizeaz prin nivele ridicate de !gE, autoanticorpi (antianhidraz carbonic !!, antilactoferin etc), fibroz, infiltrat inflamator periductal cu limfocite +, ngustare difuz i neregulat a sistemului ductal 9 " are o simptomatologie srac, fr pusee : " nu prezint calcifieri sau chisturi pancreatice (. >. Pancreatita cronic tropical# (( " debuteaz n primele dou decade de via cu durere sever, recurent, de durat, accentuat de alimentaie1 (, " este mai frecvent la se$ul masculin1 (< " diabetul zaharat instalat concomitent sau premergtor durerii este greu de controlat1 (> " decesul survine datorit cancerului pancreatic i nefropatiei diabetice (/ /. Pancreatita cronic obstructiv# (? " se amelioreaz evident dup ndeprtarea obstacolului, cu regresia dilatrii ductale i a insuficienei e$ocrine pancreatice.

&! Tratamentul pancreatitelor cronice

A. Tratamentul Dietetic: %e va ncepe prin unele masuri dietetice, ntre care cea mai importanta este suprimarea completa si definitiva a alcoolului. %e vor evita mesele abundente, bogate n grasimi dar si n proteine, care stimuleaza secretia pancreatica, put=nd e$acerba durerile. 4ieta recomand mese mici si frecvente, cu aport mai bogat in proteine, (,/ (caloriiFGg corp) si cu reducerea grasimilor sub ?. g in ,> de ore. %e va prefera un regim cu predominanta lacto"vegetarian. %e vor consuma, de asemenea, multe sucuri de legume si fructe, care a2uta foarte mult organismul. %e vor scoate din alimentatie# boabele de soia, cerealele rafinate, fasolea pra2ita, macaroanele cu branza, painea alba, cartofii pra2iti, salata de varza, sucul de afine, branza de vaci, cacaoa, iaurtul, laptele, produsele afumate, carnea tocata, sardelele, umpluturile cu unt, galbenusul de ou. -actatele se vor consuma doar degresate, fructele fierte sau coapte, legume fierte sau salate. %e poate consuma grau incoltit, ovaz sau secara incoltite. *pisoadele acute de pancreatit cronic se vor trata prin internare, repaus alimentar, alimentatie parenterala, eventual sonda naso"gastrica, medicatie analgezica, medicatie antisecretorie acida (aciditatea duodenala poate stimula secretia pancreatica). B. Tratamentul Medicamentos: +ratamentul medicamentos al pancreatitelor cronice const din# " analgezice pentru episoadele dureroase (Algocalmin, Piafen, +ramal, &ortral)1 " substituienti enzimatici pancreatici, care pot ameliora simptomele, prin reducerea secretiei pancreatice, av=nd un efect de bio"feed"bacG negativ. 4ozele trebuie sa fie mari, chiar n absenta :

malabsorbtiei. %e vor folosi preparate cu continut mare de lipaza# 'reon, PanzHtrat, &estal, 'otazHm, DutrHzHm, 4igestal forte etc. %e prefera preparatele gastroprote2ate (enterosolubile), din cauza neutralizarii lipazei prin actiunea sucului gastric acid. 0n prezenta maldigestiei, cu malabsorbtie, doza de fermenti de substitutie trebuie sa fie ridicata, de cel putin ,.... I lipazaFmasa. 4e aceea, se va citi cu e$actitate continutul de lipaza al unui produs administrat. 0n general, un preparat enzimatic obisnuit are ,..."9... I lipazaFcomprimat. 4aca preparatul nu este gastroprote2at, se va administra nainte de masa cu <. min. un antisecretor (5anitidina, 'imetidina). 4aca maldigestia nu poate fi combatuta n acest fel, se pot adauga trigliceride cu lant mediu, n doza de >.gFzi (ulei de cocos care se absoarbe mai usor, prevenind partial malabsorbtia). C. Tratamentul endoscopic i chirurgical: Poate fi# (. *ndoscopic# papilotomie, protezare biliara sau de duct 6irsung, e$tractie de calculi din ductul 6irsung1 se poate realiza drena2ul echoendoscopic al pseudochistelor pancreatice. ,. 'hirurgical: n formele hiperalgice, se pot face blocarea ple$ului celiac, pancreatectomie subtotala sau totala, se recurge la diverse tehnici de derivatie sau decomprimare (pancreato2e2unostomie laterala). D. Tratamentul balnear prin fizioterapie i prin fitoterapie: +ratamentul balnear are efecte favorabile recomand=ndu"se statiunile %lanic Joldova, %angeorz, 'alimanesti, 'aciulata. &izioterapia cu ultrascurte si ultraviolete s"a dovedit deseori a fi eficienta. Plantele medicinale indicate n pancreatitele cronice sunt+ anghinarea, anasonul, tinctura, coada racului, ghintura galbena, lichenul de piatr, ppdia, pelinul, rostopasca, salcia, salvia, traista ciobanului. Recoman-#ri + %e vor evita strile de agitatie, starile nervoase i de stres. *ste complet contraindicat sa se ridice greutati si sa se depun efort fizic intens. %e recomanda e$ercitii fizice moderate.

(.

CAPITOLUL III Rolul asistentului me-ical 3n ingri4irea pacientilor cu pancreatit# cronic#

! Rolul propriu "! Rolul -elegat %! $escrierea unei te)nici " Scop " .ateriale " Te)nici propriu zise " Inci-ente5acci-ente ! Rolul propriu al asistentului me-ical 3n ingri4irea pacientilor cu pancreatit# cronic#+
6eneralit#/i+ 5olul asistentului medical este de a a2uta persoana bolnav sau sanatoasa sa"si mentina sau sa" si recastige sanatatea (sau sa"l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le"ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa"si recastige independenta cat mai repede posibil. 5aportat la efectele pe care pancreatita cronic le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentului medical este deosebit de important. Activitatea asistentului medical trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu a2utorul echipei de ingri2ire sau singur), ghidandu"se dupa un plan de ingri2ire care este in functie de starea pacientului, investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de ingri2ire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului. 4e la serviciul de internari pacientul cu pancreatita cronic este dus in sectia de chirurgie, fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este de2a marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistentul medical trebuie sa caute sa linisteasca pacientul e$plicandu"i necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale. Pacientului, odata cu internarea i se fac o serie de e$plorari utile precizarii diagnosticului, e$plorari care pot fi traumatizante (endoscopie, ecografie, *KE, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare. Asistentul medical trebuie sa fie alaturi de pacient straduidu"se sa"i alunge teama, e$plicandu"i utilitatea si importanta analizelor. 3olnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo"gastrica pantru a"i pune in rapaus tubul digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice. ((

Sa a4ute ,olna2ul sa respire 5espiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavului trebuie alesa astfel incat sa permita o e$pansiune ma$ima a cutiei toracice. Asistentul trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie. Sa a4ute ,olna2ul sa se alimenteze si )i-rateze !n tratamentul pancreatitei cronice unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc. 4atorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se cateterizeaza o vena (in general 2ugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului. Sa a4ute ,olna2ul sa elimine -a bolnavul cu pancreatita cronic operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator, notand# cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero"hemoragic, bila, etc.), eventual m i r o s u l s i c o n t i n u t u l ( c h e a g u r i , s e c h e s t r e ) . Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor. %e urmaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut,culoare. C mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de e$cretie (fecale si urina). %e va incura2a bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. 'apatul patului se poate ridica in timpul folosirii bazinetului, iar picioarele pot fi spri2inite in pozitie fle$ata. Sa a4ute ,olna2ul sa pastreze o ,una postura can- se misca sau sta Pacientul trebuie asezat in pat astfel incat sa"i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de pozitie# decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistentul trebuie sa a2ute pacientul sa"si modifice pozitia in functie de nevoi. P r e v e n i r e a e s c a r e l o r l a b o l n a v i i i m o b i l i z a t i s e f a c e p r i n s c h i m b a r e a frecventa a pozitiei (la doua ore). Sa a4ute ,olna2ul sa se o-i)neasca si sa -oarma 5epaosul si somnul depind partial de rela$area musculara. %uprimarea c a u z e l o r i r i t a t i v e c a # z g o m o t e , m i r o s u r i s i l u c r u r i d e z a g r e a b i l e , p r e c u m s i suprimarea foamei, pot sa a2ute bolnavul sa aiba un somn reparator. Juzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul. Prezenta asistentului medical in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase a pacientului. Sa a4ute ,olna2ul sa(si aleaga im,racamintea7 sa se im,race si sa se -ez,race -ipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi, acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce nu"i face placere. +rebuie remarcat faptu l ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca unsemn favorabil. (,

Sa a4ute ,olna2ul sa(si pastreze temperatura in limite normale +emperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin purtarea imbracamintei adecvate. Dursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a unei atmosfere confortabile. Alegerea imbracamintei se face in functie de mediu, tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii corpului. Sa a4ute ,olna2ul sa(si pastreze corpul curat7 ingri4it7 sa ai,a tegumente curate &iecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de a2utorul necesar pentu ingri2irea corpului sau. &recventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului astfel incat pacientul sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii. 4eosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a pansamentului si la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea. Sa a4ute ,olna2ul sa e2ite pericolele 3oala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din 2ur. +ot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor. Sa a4ute ,olna2ul sa comunice %epararea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de an$ietate, de teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistentul medical trebuie sa incura2eze bolnavul sa"si e$prime nevoile, n e l i n i s t i l e , s a " s i e $ t e r i o r i z e z e s e n t i m e n t e l e , e $ p l i c a n d u " i c a e a n u p o a t e actiona conform dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste. Sa a4ute ,olna2ul sa(si practice religia in functie -e 2alorile sale -e ,ine si rau +rebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care este interzisa munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba pre2udecati legate de religii si rase. Sa a4ute ,olna2ul in munca sau ocupatii pro-ucti2e &oarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital u r m a r i n d c a p a c i e n t u l s a " s i p a s t r e z e s a u r e c a s t i g e i n d e p e n d e n t a t u t u r o r functiilor sale corporale. Sa a4ute ,olna2ul in acti2itatile recreati2e %electionarea activitatilor recreative se face in functie de se$, varsta, grad de inteligenta, e$perienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.

(<

Sa a4ute ,olna2ul sa in2ete Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie s a " l a i b a p a c i e n t u l d u p a v i n d e c a r e p e n t r u a p r e i n t a m p i n a r e m i s i u n i l e s a u complicatiile tardive.

"! Rolul -elegat al asistentului me-ical 3n ingri4irea pacientilor cu pancreatit# cronic#+

a. recoltare de s=nge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie1 b. recoltare de materii fecale pentru coprocultura1 c. administrarea la indicatia medicului# "%cobutil ( f.i.m.1 "Papaverina ( f.i.m. de >. mg1 "&urazolidon >$(Fzi1 "Algocalmin o fiola f.i.m.1 "Amo$icilina /.. mgF9 ore1 "Piafen o fiolaFzi1 "*rcefuril ("> capsuleFzi1 " Jetoclopramid# ,$(fiole1 " Aitamine"3(,3,,3? fiole (1 " 'ontroloc " ,$(f1 " Aspatofort"f.<1 " Amo$iplus ,$(,/g1 " Ketonal ,$(f1 " &enobarbital " la nevoie d. administrare de tratament antiinfectios recomandat de medic1 e. insotirea pacientului la ecograf pentru a i se face ecografie n scop e$plorator1 f. n caz de infectie se dau# "'loramfenicol ,"< gFzi1 "%treptomicina per os (", gFzi1 "+etraciclina , gFzi1 g. la indicatia medicului se aplica comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si se administreaza antiseptice1 (>

h. tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata n caz de deshidratare.

&! $escrierea unei te)nici A! Scop 8! .ateriale C! Te)nica propiu zis# $! Inci-ente5acci-ente

Recoltarea pro,elor -e s9nge pentru e1amenul -e la,orator

A Recoltarea se face 3n scop in2estigator! 8. .aterial necesare+

Material sterile necesare: " vacutainere pentru analizele indicate de ctre medic rosu 8 Aacutainer pentru chimie clinica verde 8 Aacutainer cu litiu pentru analize biochimice galben 8 Aacutainer %.%.+. pentru chimie tehnica mov 8 Aacutainer *.+.A. " K< pentru analize hematologice albastru 8 Aacutainer pentru determinari de coagulare negru 8 %editainer pentru determinari A.%.7. " ac in carcasa sa protectoare1 verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea termenului de utilizare " tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv " solutie dezinfectanta Material nesterile necesare: " garou elastic " stativ pentru vacutainere Echipament de protecie# manusi, masca, halat, sort, ochelari (/

C ! Te)nica propiu zis##

%istemul Aacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o tehnica simpla i sigura. 5ecoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica dimineata pe nemancate, in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora. Crdinea prelevarii in tuburi este# a. flacoane pentru hemocultura " tuburi fara aditivi b. tuburi pentru determinari de coagulare " citrat Da,4!A+I3*"7" tuburi cu aditivi 8 *.4.+.A., heparina, trombina. Crdinea desfsurrii tehnicii# " mbrac echipamentul de protectie# manusi, masca, halat, sort, ochelari, etc. " spalarea mainilor cu apa curata si sapun, dezinfectarea lor1 " evitarea e$punerii la contaminare cu agenti infectiosi1 " mentinerea securitatii personalului medical participant1 " pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare1 " verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic1 " alegerea si pregatirea materialului pentru punctia venoasa1 " alegerea locului pentru efectuarea punctiei venoase1 " aplicarea garoului1 " dezinfectarea locului de electie1 " efectuarea punctiei venoase1 " efectuarea recoltarii1 " aplicarea pansamentului adeziv1 " reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate)1 " transmiterea tuburilor la laborator. *fectuarea tehnicii# " punerea garoului deasupra locului recoltrii1 " montare holder"ac1 " tinem acul cu ambele maini1 " efectuam o miscare de rasucire dintr"o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de siguranta1 " indepartam carcasa protectoare de culoare alba1 " se insurubeaza capatul liber al acului in holder. AC! AA*A E5!)L s in cont de faptul c# este interzis sa scot carcasa colorata de pe celalalt capat al acului. Punctia venoasa# " in timpul lucrului pozitionare vis"M"vis de pacient1 " se alege locul punctiei si se dezinfecteaza, " e s t e i n t e r z i s a p a l p a v e n a d u p a dezinfectare1 " se mentine bratul pacientului inclinat in 2os cu pumnul strans1 " se intinde pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea e$tremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la >"/ cm sub locul punctiei e$ercitand miscarea de tractiune si compresiune in 2os asupra tesuturilor vecine1 " holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de apro$imativ (/ grade1 " se detaseaza carcasa colorata a acului1 " se introduce acul in vena cel putin ( cm. *fectuarea recoltarii in tuburi# se introduce tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu inde$ul si mediusul, iar cu policele se impinge tubul1 (?

presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena1 " c a p a t u l c a p t u s i t a l a c u l u i i n s u r u b a t i n h o l d e r s t r a p u n g e d i a f r a g m a gumata a capului tubului Aacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub1 " cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr"o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor1 " holderul este mentinut stabil1 " in timpul recoltarii cu un nou tub, tubul de2a umplut nu se agita puternic deoarece provoaca hemolizarea probei. Pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub1 " daca se recolteaza din canula venoasa sau cateter primii mm de sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de rezidurile solutiilor in2ectate sau perfuzabile1 " calea venoasa o curatam dupa recoltare prin in2ectare a (.",. ml de Da'l .,:;1 " acul utilizat i carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri1 " in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat1 e s t e i n t e r z i s s a p u n c a r c a s a p r o t e c t o a r e c u m a n a p e a c u l d e 2 a utilizat e$ist=nd risc de contaminare prin intepare1 " dupa recoltare se comprima locul punctiei <"/ minute cu un tampon steril imbibat in solutie antiseptica (nu se vor folosi solutiile antiseptice care provoaca senzatia de arsura), iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata compresiei trebuie marita si se aplica pansament adeziv.

"

D. Inci-ente7 acci-ente 0i complicatii posi,ile care pot s# apar# 3n timpul recolt#rilor+

daca sangele nu este aspirat in tub controlam ca acesta sa fie corect impins in holder daca sangele nu curge nseamn c nu am punctionat corect vena si astfel il impingem sau il retragem fara a"l scoate din vena1 " atat timp cat acul se gaseste sub piele tubul este vidat iar sangele va fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena. Dota# in cazul punctiei venoase cu a2utorul unui ac steril atasat la seringa sterila, materialele necesare, pregatirea pacientului, tehnica de lucru, este aceeasi ca pentru in2ectia intravenoasa aspirand sangele prin retragerea lenta a pistonului pana la e$tragerea cantitatii necesare. " "

(@

CAPITOLUL I: Stu-iu -e caz

! Culegerea -e -ate "! 6rila -e -epen-en/# %! Plan -e ingri4ire &! Epicriza
(.

Culegerea -e -ate

A) 4A+* 5*-A+!A %+A3!-* DIJ*# P5*DIJ*# 4 A+ A D A N + * 5 ! ! # AO5%+A# %*P# 5A%L# 0DL-Q!J*# 5 * - ! E! * # %+A5* '!A!-L#
-!J3A AC53!+L# 4. D. (,..,.(:@, >. ani J Alb (,@> m Crtodo$ 'satorit de (: ani 5om=n ,(5zvan de (9 ani i Jaria de (? ani) 3 r a o v intr"un apartament cu , camere *lectrician cu o vechime de ,. de ani 3une C(!) Du prezint Pozitiv +atl ?@ ani cu pancreatit cronic Jama ?/ ani cu diabet de +ip ( 5u2eol (:@/ Apendicectomie " (:9. 7epatit viral tratat (::? Du prezint %omn @"9 ore pe noapte < mese pe zi (9

DIJL5 4* 'CP!!# 4CJ!'!-!I-# C'IPAQ!A # 'CD4!Q!! 4* A!AQL # E5IP %ADEI!D # P5C+*R*# 57# A7'# APP# 4*&!'!*DQ* %*DRC5!A-*# C3!'*!I5!# A-!J*D+A+!*#

A-*5E!!#

'onsuma , cesti de cafea pe zi Alcool zilnic i foarte des, fumeaz apro$imativ un pachet zilnic -a polen

3. 4A+* AA5!A3!-* +.A.# 5*%P!5AQ!*# PI-%# +*JP*5A+I5A gr.'*-%!I%# E5*I+A+*A# +A-!A# %+A5*A P%!7!'A #
*$amenul local#

(>.F@. mm7g ,(5Fmin 9> bataiFmin, ritmic <9.( @. Gg (.@. cm *puizare nervoas

4urere in epigastru si hipocondrul drept cu iradiere in bara si in lombara dreapta durere la palpare in hipocondrul drept si epigastru, aparare musculara la acest nivel, meterorism abdominal. *$amenul paraclinic " ecografie abdominal# " ficat omogen, dimensiuni uor mrite " colecist usor destins, pereti subtiri fara calculi " pancreas cu# chisturi de peste (. mm1 defecte de umplere intraductal1 calculi1 neregulariti severe canalare1 interesarea organelor adiacente hiperecogen, contur neregulat care prezinta o lama de lichid in fata lui si in spatiul subhepatic, diametrul antero"posterior la nivelul capului, canalul 6irsung vizibil pe ,F< din lungimea lui. ANALI;E .E$ICALE $! N &< ANI LA INTERNARE <= FE8RUARIE "< " 7*JC-*I'CE5AJA# -eucocite 7emoglobin 7ematocrit 7ematii E-!'*J!* +UJCA.%.7 +.E.C +.E.P I5** '5*A+!D!DL AJU7t' J'A :ALORI REALE ((.>..F mmc (.,>g; </,<; <,9 milFmmS ((/ mgFdl / uniti Jag -agan <, mmFl or >9 mmF, ore (>9 IF9, IF(,9? mmolFl (,( mgFdl >?< IF.,<? (.?,: (: :ALORI NOR.ALE >,.. 9... mmFc (< TF" ,g; >, /,; >,, >,9 milFmmS (<. mgFdl (" > uniti Jag -agan < / (. mmFl or (9 mmF, ore

. " <@ I.!.F. >: I.!.F,,>: @,>: mmolFl .,? (,, mg; ,/ (,/ IF<? >, ; 9. (..

*$amen de urin

Dormal

Dormal

PA5AJ*+5!! &!R!C-CE!'! -A !D+*5DA5* $ata5Ora .@..,.,.(, ora .9.,. Temperatur a T>C <9,(V ' Respira/ia Resp5min ,( 5Fmin Puls 8#t#i5min T! A mm ?g $iureza ml /.. ml Scaun Nr5zi "

9> bataiFmin

(>.F@. mm7g

&@

6RILA $E $EPEN$ENA

Ne2oile Fun-amentale Devoia de a respira

Pro,lema

Cauza

O,iecti2e Ameliorarea, revenirea la o respiratie normal.

6ra- -e -epen-en/#

4ispnee

4urere cu caracter colicativ

4ependent

Devoia de a manca, a bea

!napetenta

+ulburari secretorii, 'ombaterea greturilor, pancreatice, greturi i varsaturilor, alimentare si varsaturi hidratare corespunzatoare. 4igestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii pancreatice

4ependent

Devoia de a elimina

Alterarea eliminarii intestinale

Pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ.

4ependent

Devoia de a se mica i de a avea o bun postur Agitatie, frica de Devoia de a dormi, durere. 4urere a se odihni Devoia de a se mbrca i dezbrca Devoia de a menine temperatura corpului n limitele 7ipertermie Proces inflamator manifestat prin temp.<9,(' ,. Pacientul s resimt mbunatirea confortului termic. Ppacientul sa prezinte un somn linitit i odihnitor.

!ndependent

4ependent

!ndependent 4ependent

Ne2oile Fun-amentale

Pro,lema

Cauza

O,iecti2e

6ra- -e -epen-en/#

normale Devoia de a fi curat, ngri2it i de a prote2a tegumentele i mucoasele %upravegherea pacientului si Devoia de a evita 4urere , %tarea generala alterata spri2inirea lui in satisfacerea pericolele ameteala, cefalee datorata bolii necesitatilor. Devoia de a comunica Devoia de a aciona conform propiilor convingeri Devoia de a fi preocupat n vederea realizrii Devoia de a se recreea Devoia de a nva 'erere de cum s"i pstreze informaii sntatea %pri2inirea pacientului n completarea cunotinelor de specialitate.

!ndependent

4ependent

!ndependent

!ndependent

!ndependent

!ndependent

4eficit de cunotine

4ependent

<. PLAN $E BN6RICIRE $iagnostic -e 3ngri4ire Alterarea strii de nutriie datorit procesului infecios manifestat prin greuri i vrsturi. O8IECTI:E Pacientul s nu prezinte semne de dezhidratare, greuri i vrsturi Rol Propiu Asigur repaus absolut la pat i cel alimentar. Jonitorizez funciile vitale# (+A P, 5). !nstalez sonda de aspiraie gastric. Cbservarea culorii tegumentelor, mucoaselor i aspectul lichidului ,( Rol $elegat -a indicaia medicului am recoltat# 7-, A%7, +EC, +EP, EE+, AJ!-ARI5!*, E-!'*J!*, -*I'C'!+CRL Am administrat# glucoz(.;"" (...ml Da'l"(... ml E2aluare .@ &ebruarie ,.(, pacientul se afl n stare alterat prezint greuri i vrsturi. Prin sonda de aspiraie se elimin coninutul alimentar i sucul gastric i nu mai prezint vrsturi .9 &ebruarie ,.(, pacientul nu mai

$iagnostic -e 3ngri4ire

O8IECTI:E

Rol Propiu din sonda naso gastrica i notez cantitatea pe ,> de ore n foaia de observaie -inistesc pacientul n vederea mbuntairii strii generale. 5ecoltez produse biologice pentru e$amene de laborator i pregtesc, montez perfuzia pentru reechilibrarea hidroelectrolitic. 'onstientizez pacientul asupra importanei respectrii regimului alimentar n meninerea sntii. A2ut pacientul s"i pstreze cavitatea bucal curat. Asigur o temperatur ambiant. Aplic o pung de ghea nfurat ntr"un prosop pe regiunea hipocondrului drept. %upraveghez temperatura corporal, pulsul +A. respiraia). Administrez solutiile perfuzabile pentru reechilibrare. A2ut la meninerea igienei tegumentelor. Administrez medicaia antiinfecioas. &ac bilanul ntre ,,

Rol $elegat

E2aluare

prezint greuri i nghite cateva linguri de ap rece. ringer"(... ml metoclopramid#,$( fiole vitamine"3(,3,,3? fiole ( controloc",$(f aspatofort"f.<. .: &ebruarie ,.(, " se suprim sonda de aspiraie, se hidrateaz pe cale oral cu lichide. (. &ebruarie ,.(, pacientul i reia alimentaia conform indicatiilor medicului.

7ipertermie datorit procesului inflamator manifestat prin temp.<9,('

Pacientul s aib temperatura corporala normala. 0n , zile." pacientul s prezinte stare de bine, mbuntirea confortului

Administrez medicaia prescris de medic# amo$iplus ,$(,/g. algocalmin>$,f." ringer"/..ml ser fiziologic" /..ml. 'olaborarea cu familia i infirmiera

.@ &ebruarie ora .9.,. pacientul se prezint cu temperatur de <9,('. .9 &ebruarie dimineat temperature este de <@./'. %eara temperatura scade la <@,, '. .: &ebruarie +emparetura scade la <?,: '. Pacientul resimte mbunatirea confortului.

$iagnostic -e 3ngri4ire

O8IECTI:E

Rol Propiu cantitatea de lichide ingerate i eliminate. Asigur o ambian corespunztoare n salon. Aez pacientul intr"o poziie comod,care s"i asigure o bun circulaie i respiraie. *valuez caracteristicile durerii, localizare intensitate, durat. Asigur un climat de calm i securitate, diminu=nd stimuli auditivi i vizuali, planific ngri2irile i interveniile delegate, astfel nc=t s evit trezirea pacientului.

Rol $elegat

E2aluare

.@ &ebruarie ,.(, pacientul prezint dureri, dup administrarea tratamentului. Pacientul se linitete i a adormit > ore in cursul nopii. .9 &ebruarie ,.(, pacientul nu mai prezint dureri mari, in cursul nopii a adormit ? ore. .: &ebruarie ,.(, pacientul se simte mai bine prezint un somn odihnitor dup administrarea medicamentelor.

4isconfort abdominal datorit durerii supraombilicale manifestat prin insomnie

Pacientul s nu mai prezinte dureri, s aib un somn odihnitor at=t calitativ c=t i cantitativ

Am administrat# Getonal ,$(f algocalmin >$,f controloc(f fenobarbital ,$(f " " la nevoie

Jena2ez psihic pacientul prin asigurarea unui mediu de intimitate atunci cand se aplic tehnicile de nursing. !mplic familia n An$ietate ingri2irea datorit pacientului nelinistii n recomand=ndu"le legtur cu Pacientul s fie cu calm i starea sa, a bolii, echilibrat convig=ndu"i n manifestata prin psihic pe acelasi timp de depresie psihic perioada necesitatea i agitaie. spitalizrii spitalizrii n secia de chirurgie i de terapie intensiv i a repausului strict la pat. %ugerez pacientului s utilizeze gndirea pozitiv.

.@ &ebruarie ,.(," pacientul este agitat, depresiv Am administrat#" haloperidol /"/"(. picturi &enobarbita l,$( la nevoie. .9 &ebruarie ,.(, pacientul se calmeaz dup tratamentul administrat. .: &ebruarie ,.(, pacientul este echilibrat psihic, are ncredere n echipa medical.

,<

$iagnostic -e 3ngri4ire

O8IECTI:E

Rol Propiu *$plorez nivelul de cunotine al pacientului i mai ales al familiei privind boala, modul de manifestare, msurile de preve nire i curative, modul de participare la intervenii, la procesul de recuperare i autongri2ire la domiciliu1 Acord timp suficient pacientului i familiei n discutiile purtate.

Rol $elegat

E2aluare

4eficit decunotine privind autongri2irea la domiciliu

Pacientul s fie !dentific obiceiurile 'olaborarea cu bine informat i deprinderile familia. greite in ceea ce privete alimentaia alcoolul i modul de via. 'ontientizez pacientul asupra propriei responsabiliti privind sntatea. % continuie tratamentul i dieta conform indicaiilor medicului. %"i reia activitatea progresiv. % revin la control clinic i radiologic. !nformez i ,>

Pacientul a asimilat informaiile primite

'omunicare

'reterea

Administrarea

.: &ebruarie ,.(, "

$iagnostic -e 3ngri4ire

O8IECTI:E

Rol Propiu stabilesc impreun cu pacientul planul de recuperare a strii de sntate i creterii echilibrului psihic. A2ut pacientul, m aez alturi de el vorbesc frumos cu el .

Rol $elegat

E2aluare

ineficient datorit depresiei psihice manifestata prin delir, stare confuz

echilibrului psihic1 Pacientul s comunice eficient

medicamentelor prescrise de medic.

0l ncura2ez s 'olaborarea cu citeasc, asigur medicul psihatru. legtura pacientului cu familia prin 'olaborarea cu vizite frecvente. familia. %upraveghez n permanen pacientul. !dentificarea acelor aciuni care pot modifica starea psihic a pacientului.

pacientul ncepe s delireze, ns dup consult psihiatric tratamentul recomandat ncepe s comunice eficient. (. &ebruarie ,.(, pacientul ncepe s"si revin.

E:ALUARE FINALA
4.D. este adus de salvare la spital pe data de .@ &ebruarie ,.(, ora .9.,.. 4upa e$amenul medical local general (inspecie, auscultaie, palpare, percuie) i e$amenul paraclinic s"a pus diagnosticul de pancreatita cronic. .4in discuiile purtate cu pacientul aflu ca este fumator (apro$imativ un pachet pe zi), mananca condimentat, bea zilnic, se intelege bine cu soia si cu colegii de serviciu. A avut in copilarie ru2eola, apendicectomie i hepatit viral. Pacientul afirma ca are o stare de epuizare nervoasa, ca se simte obosit, in ultimul timp a slabit foarte mult (,/ Gg) si are ochii incercanati. 4omnul 4.D. precizeaz c are din urma cu trei zile dureri intense in hipocondrul drept care alterneaz cu dureri cu intensitate ceva mai mic. 4urerile au caracter colicativ (au cedat la administrare de %cobutil, 'olebil), iradiaza in bara si in regiunea lombara si sunt insotite de greturi si varsaturi cu caracter bilios. Prezint alergie la polen. -a e$amenul general# inltimea (,@> m, greutate @. Gg. +egumente si mucoase# uor colorate spre galben. %istem osteo"tendinos# integru. %istemul muscular# functional. Aparat respirator# torace normal conformat, respiratii ,(Fmin. Aparat cardio"vascular# +A (>.F@. mm 7g, puls 9> bataiFmin. Aparat digestiv# greturi, varsaturi bilioase1 dureri cu caracter colicativ in hipocondrul drept cu iradiere in bara si lombara dreapta. Aparatul uro"genital# mictiuni fiziologice. &icat# usor marit. Elande endocrine# normal. %D'# orientata tempero"spatial, 5.C.+. prezente. 4atele culese au fost evaluate definindu"se problemele de dependen, diagnosticele i obiceiurile de ngri2ire. 0n urma interveniilor propii i delegate, a tratamentului medicamentos administrat, obiectivele propuse pentru aceste probleme de dependen au fost rezolvate. 0n acest sens pacientul n data de (. &ebruarie ,.(, prezint o stare general bun, postur i micare adecvate, stare de nutriie bun, somn odihnitor, nu mai prezint dureri colicative iar e$amenul de laborator este favorabil.. ,/

%e decide e$ternarea n data de (( &ebruarie ,.(,. Pacientul s"a e$ternat cu urmtoarele recomandri# " -a e$ternarea din spital pacientul se va prezenta la medicul de familie pentru a fi dispensarizat, " %e va continua tratamentul indicat, " Aa primi de la medicul specialist programarea e$amenelor de specialitate destinate monitorizrii, " %e va relua treptat activitatea zilnic dar va rm=ne sub control medical ambulatoriu, " %e interzice consumul de alcool. " %e interzic mesele copioase, cafeaua si grasimile, " %e evitat fumatul, " %e evit stresul, " %e recomand odihna cel puin opt ore pe noapte, *duc pacientul s"i asigure igiena corporala prin baie total sau parial. Aerific dac pacientul a neles corect recomandrile transmise i dac a reuit s le nsueasc. 'ontientizez pacientul asupra propriei responsabiliti privind recuperarea i meninerea strii sale de sntate.

&! EPICRI;A
4.D. >. ani a fost internat pe data de .@ &ebruarie ,.(, orele, .9.,. n secia de chirurgie cu diagnosticul de pancreatit cronic. 4iagnosticul a fost stabilit n baza acuzelor bolnavului i e$plorrilor clinice i paraclinice. -a internare pacientul se afl n stare alterat prezint greuri i vrsturi cu caracter bilios, cu temperatur de <9,(' av=nd dureri cu caracter colicativ care iradiaza in bara si in regiunea lombara. Prin sonda de aspiraie s"a eliminat coninutul alimentar i sucul gastric. *cografie abdominal# a. ficat omogen, dimensiuni uor mrite b. colecist usor destins, pereti subtiri fara caliculi c. pancreas cu# " chisturi de peste (. mm1 " defecte de umplere intraductal1 " calculi1 " neregulariti severe canalare1 " interesarea organelor adiacente " hiperecogen, contur neregulat care prezinta o lama de lichid in fata lui si in spatiul subhepatic, diametrul antero"posterior la nivelul capului, canalul 6irsung vizibil pe ,F< din lungimea lui. +ratamentul Administrat# a. glucoz(.;""(...ml b. Da'l"(... ml c. ringer"(... ml d. metoclopramid#,$(fiole e. vitamine"3(,3,,3? fiole ( f. controloc",$(f g. aspatofort"f.< h. amo$iplus ,$(,/g. i. algocalmin>$,f 2. Getonal ,$(f G. controloc(f l. fenobarbital ,$(f " la nevoie ,?

%e decide e$ternarea la data de (( &ebruarie ,.(, *voluie favorabil, la o viitoare internare sub rezerva de a se interveni chirurgical.

-a e$ternarea din spital pacientul se va prezenta la medicul de familie pentru a fi dispensarizat, %e va continua tratamentul indicat, Aa primi de la medicul specialist programarea e$amenelor de specialitate destinate monitorizrii %e interzice consumul de alcool. %e interzic mesele copioase, cafeaua si grasimile. %e evitat fumatul i stresul. %e recomand odihn activ.

+ratament !ndicat# 'ombaterea durerii prin administrarea de# %cobutil, Pro"3anthine, trei comprimate pe zi, Algocalmin un comprimat pe zi si evitarea opiaceelor. 'orectarea insuficientei pancreatice cu e$tracte pancreatice (+riferment, 'otazHm, &estal, DutrizHm etc), antiacide si blocante receptori 7, (cimetidina si ranitidina), cu o 2umatate de ora inaintea meselor.

CONCLU;II
Pancreatita cronic este o boala grava, gravitatea acesteia depinz=nd de fiecare pacient n parte, fiind mai mare la varstnici si la cei cu un organism heterocolateral predispus. 0n functie de forma anatomo"patologica a bolii (mortalitatea este de cca. /.; in pancreatita cronic"hemoragica) iar complicatiile sunt numeroase si grave. 3olnavul pe care l"am asistat, a acceptat ulterior intervenia chirurgical si a inteles necesitatea actiunilor desfasurate# investigatii de laborator, e$amene imunogastrointestinale, administrarea de medicamente prescrise de medic. Am conceput astfel un plan de ngri2iri adaptat momentului acestei boli.

8I8LIO6RAFIE
(. ,. <. >. /. ?. @. Papilian " Anatomia omului (vol. ," %planhologia ) J. !frim, E. Diculescu " 'ompediu de anatomie " *ditura stiintifica si enciclopedia, 3ucuresti, (:99P. P. Eroza &iziologie "*ditura medicala, 3ucuresti, (::( Al. Priscu " 'urs de chirurgie " !J& 3ucuresti J. Jihailescu " 'hirurgia pentru cadre medii " *ditura medicala, 3ucuresti, (::( !l 'him si colaboratori " !ngri2irea omului sanatos si a omului bolnav *ditura '!%CD, 3ucuresti, ,..( -. Jorariu si colaboratori " 3azele tenetice si prostive ale ingri2irii omului sanatos si bolnav " nursing " *ditura universal, 3ucuresti 9. -. +itirca si colaboratorii +ehnici de evaluare si ingri2ire acordate deasistenti medicali vol.!!*ditura W Aiata Jedicala 5omaneasca XX" ,..?

,@