C11.

BIOCHIMIA DIGESTIEI
CUPRINS

1. Ce este digestia? Cum are loc?

2. Sucurile digestive si glandele auxiliare
3. Examinari ale tractului digestiv superior
4. Analiza sucului gastric si analiza bilei
5. Bolile aparatului digestiv
1. Ce este digestia? Cum are loc?

Digestia implică mestecarea hranei, transmiterea

acesteia de-a lungul tractului digestiv şi
descompunerea moleculelor de hrană în molecule
mai mici ce pot fi asimilate de organism
În gura se formează bolul
alimentar care este
împins prin faringe în
esofag, iar de aici în
stomac. O dată ajuns în
stomac, bolul este
amestecat cu sucul
gastric, formând chimul.
Fenomenele chimice
constau in actiunea
sucului gastric asupra
proteinelor si grasimilor.
Nota: Sucul gastric este format din 90 % apa si 10
% acid clorhidric, fermenti, substante minerale si
mucus, fiind secretat in cantitate de circa 1,5 l in 24
de ore la omul adult normal.
Ca rezultat al digestiei gastrice, alimentele sunt
transformate intr-o materie pastoasa, numita chim
gastric, bogat in acid clorhidric.
Elementele continute in sucul gastric au actiuni
diferite:
- apa inmoaie bolul alimentar, ajuta contactul
fermentilor cu alimentele si favorizeaza framantarea
si evacuarea continutului gastric;
- acidul clorhidric distruge microbii si bacteriile
introduse prin alimentatie si ataca proteinele,
preparandu-le pentru actiunea fermentilor, el ajutand
si la digestia glucidelor si favorizand desfacerea
zaharozei.
Chimul este împins, prin contracţii ale muşchilor
stomacului, prin duoden, în intestinul subţire.
Aici sucurile intestinale continuă descompunerea
macromoleculelor
Substantele absorbite la nivelul intestinului trec in
singe si sint transportate in ficat, unde au loc foarte
multe procese chimice.
 Reziduurile si lichidul in exces sint impinse in intestinul
gros, de unde sint evacuate
❖ Nota:
Enzimele din tractul intestinal descompun hrana în particule:
grăsimi, proteine şi carbohidrati.
- Carbohidratii sunt: amidonul (polizaharidă) ce este
descompus în glucoză, dizaharidele (sucroza-descompusă
în glucoză şi fructoză, lactoza-descompusă în glucoză şi
galactoză şi maltoza-descompusă în glucoză).
- Proteinele sunt digerate ca aminoacizi şi mici lanturi de
peptide.
- Grăsimile sunt constituite din trigliceride şi sunt digerate ca
monogliceride şi acizi graşi.
2. SUCURILE DIGESTIVE SI GLANDELE
AUXILIARE
Glandele salivare produc o enzimă ce
începe transformarea amidonului din hrană
în particule mai mici. Apoi, în stomac,
mucoasa stomacală produce sucul gastric şi
enzime ce digeră proteinele. După ce
stomacul împinge amestecul rezultat de
primele faze ale digestiei în intestinul
subtire, hrana este amestecată cu
substantele produse de alte două organe:
pancreasul şi ficatul. Pancreasul produce un
suc ce contine o serie de enzime care
descompun carbohidratii, grăsimile şi
proteinele. Ficatul eliberează bila. Bila este
stocată în perioada dintre mese în vezica
biliară. La ora mesei, vezica biliară
transferă bila în intestine unde grăsimile
sunt descompuse. După ce grăsimile sunt
astfel descompuse, enzime produse de
pancreas ori de glande ale peretilor
intestinelor digeră particule rezultate.
Glandele auxiliare
Glandele auxiliare sunt cele salivare, ficatul, prin
funcţia sa de producere a bilei din vezica biliara prin
intermediul celulelor hepatice (bila este necesară în
digestia şi absorbţia grăsimilor) şi pancreasul, care
produce un suc digestiv ce conţine enzime necesare
digestiei şi bicarbonat pentru neutralizarea acidului
chimului.
Nota: Bila sau fierea este un lichid galben verzui cu gust
amar si caracter alcalin, secretata de ficat si depozitata
in vezica biliara.
3. EXAMINARI ALE TRACTULUI DIGESTIV
SUPERIOR

Aceste examinări sunt efectuate fie în cabinetul

medicului, fie în camere speciale pentru aceste
examinări. Aceste investigaţii nu necesită spitalizarea
peste noapte. Examinarea poate fi făcută de un medic
radiolog sau de un tehnician radiolog.
Examinarile tractului digestiv superior sunt folosite
pentru următoarele situaţii:
- determinarea cauzelor simptomelor gastrointestinale
- determinarea prezenţei stricturilor, ulceraţiilor,
tumorilor, polipilor sau a stenozelor pilorice
- detectarea zonelor de inflamaţie intestinală
- evaluarea simptomelor de genul pierdere
inexplicabilă în greutate sau persistenţa diareei
- detectarea corpurilor străine inghiţite accidental
4. ANALIZA SUCULUI GASTRIC SI A BILEI

Sucul gastric este secretat de stomac, fiind

compus din apa, acid clorhidric, pepsina
(enzima), mucus si minerale. El contribuie la
digestia alimentelor din stomac.
Pentru aprecierea gradului de aciditate se dozează
acidul clorhidric din sucul gastric. Sucul gastric
se recoltează dimineaţa cu un tub subţire de
cauciuc care se închide de către bolnav până
ajunge în stomac (tubaj gastric).
 Bila este o secreţie a ficatului
În vederea analizelor, bila se recoltează fie în spital,
fie în policlinică.
Extragerea bilei se face cu un tub subţire de cauciuc
care se înghite de către bolnav până ajunge în
duoden (tubaj duodenal).
Cu ajutorul unei seringi se recoltează trei probe de
bilă
5. BOLILE APARATULUI DIGESTIV
Refluxul gastro – esofagian
-Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) reprezintă
totalitatea simptomelor produse de refluxul
conţinutului gastric în esofag.
-Cauze: Scăderea presiunii sfincterului esofagian
inferior, hernia hiatala, sclerodermia- tulburările
motorii esofagiene se datoresc proceselor de fibroză şi
atrofie a musculaturii netede, aşa zisul “esofag de
sticlă” etc.
- Investigatiile necesare pentru evaluarea refluxului
gastroesofagian vor cuprinde: esogastroscopia, bariu
pasaj, ph-metria si manometria esofagiana.
 Gastritele
- Gastritele sunt afecţiuni gastrice acute sau cronice,
caracterizate prin leziuni de tip inflamator, provocate
de diverşi factori etiologici şi patogenici, putând fi
asimptomatice sau cu expresie clinică nespecifică.
Gastropatiile constituie un grup de leziuni ale
mucoasei gastrice, dominant epiteliale şi/sau
vasculare (de stază sau ischemice), dar cu o
componentă inflamatorie absentă sau minimă, spre
deosebire de gastrite.
- Cauze:
[Link]ţioasă: - Bacterii: Helicobacter Pylori, Helicobacter
Heilmannii, Streptococ alfa-hemolitic, Stafilococ, Proteus,
E. Colli, BK, Treponema Palidum - Virusuri:
Citomegalo-virus, Herpes-virus - Fungi: Candida -
Paraziţi: Strongiloides, Toxoplasma
B. Autoimună: Gastrită atrofică cu anemie Biermer
C. Medicamentoasă: AINS D. Specifică: Boala Crohn,
gastrita eozinofilică, gastrita limfocitară
-Diagnosticul gastritei se face prin endoscopie cu
evidenţierea gastritei, totodată efectuarea unei biopsii şi
prin evidenţierea prin diferite tehnici a bacteriei HP.
 Ulcerul gastro - duodenal
- Ulcerul gastric (UG) şi ulcerul duodenal (UD)
reprezintă întreruperi circumscrise, unice sau
multiple ale continuităţii peretelui gastric sau
duodenal, însoţite de o reacţie fibroasă, începând
de la mucoasă putând penetra până la seroasă.
- Cauze: infectia cu H Pylori, dezechilibrul între
factorii agresivi (crescuţi) şi cei defensivi
(scăzuţi) asupra mucoasei gastrice şi duodenale(
in studiu)
- -Diagnosticul ulcerului gastro-duodenal se face
prin endoscopie (gastro-duodenoscopie)
 VA MULTUMESC!

TIMPUL DE DIGESTIE