Eliminarea medicamentelor este o alta forma de epurare (eliminare) a
medicamentelor din organism, neschimbate sau sub forma de metaboliti. Eliminarea medicamentelor se poate face pe mai multe ci. n primul rnd, excretia se realizeaz la nivelul rinichilor, prin urina, astfel fiind eliminate moleculele care nu sunt liposolubile. Mai puin importante, dar posibile sunt i alte ci de eliminare a medicamentelor din organism i anume: excreia biliar, excreia intestinal i excreia prin plmni, iar excreia prin saliv, lapte i piele, nu prezint importan dect n cazuri rare i mai ales pentru substane toxice. Excretia renala este rezultatul a 3 procese, care sunt implicate n proporii diferite, i anume: filtrarea glomerulara, reabsorbtia tubulara si secretia tubulara. F i l t r a r e a g l o m e r u l a r a are loc prin trecerea moleculelor de medicament sau metabolii ai acestuia prin capilarele glomerulare care, fiind foarte permeabile, permit trecerea majoritii medicamentelor, cu exceptia compusilor macromoleculari. Trecerea moleculelor prin urina primara este functie de cantitatea de plasma filtrata (exprimata prin clearance-ul creatininei =120130mil/min.) si de masura in care medicamentele se leaga de proteinele plasmatice. R e a b s o r b t i a t u b u l a r a consta in trecerea medicamentelor din urina primara, prin epiteliul tubular, catre interstitiu si sange. Reabsorbtia este un proces pasiv de difuziune prin membrane. Substanele liposolubile difuzeaza rapid si se reabsorb, ionii si moleculele polare nu pot difuza si raman in urina. ntruct n general, procesul de metabolizare crete polarizarea moleculelor, rezult c el favorizeaz eliminarea prin urin. pH-ul urinar influenteaza reabsorbtia compuilor disociabili astfel: - cresterea pH-ului urinar mareste disocierea si favorizeaza eliminarea substanelor cu caracter acid; - scderea pH-ului urinar mareste disocierea si favorizeaza eliminarea substanelor bazice. S e c r e t i a t u b u l a r a a c t i v reprezinta un proces de eliminare a medicamentelor prin intermediul sistemelor de transport specializat pentru: 1. acizi organici (anioni); 2. baze organice (cationi). Substanele care se ncadreaz n fiecare din aceste grupe pot intra n competiie unele cu altele pentru secreia tubular, micorndu-i reciproc eliminarea . Starea functionala a rinichilor influenteaza considerabil procesul de eliminare. In cazul medicamentelor eliminabile practic in intregime prin rinichi, eliminarea scade lent, odat cu micsorarea filtrarii glomerulare, pana la valoarea
clerance-ului creatininei de 10 - 20 mil/ min., dup care care eliminarea scade
brusc. E x c r e t i a p r i n b i l a se efectueaza prin mecanisme transportoare active specializate pentru: acizi organici, inclusiv metaboliti glucuronoconjugati, baze organice i un al treilea mecanism care este specific pentru steroizi si glucozide tonicardiace. Compusii astfel secretati au n general masa molecular mai mare de mare de 300. In excretia biliara este posibila competitia intre diferii acizi organici si ntre diferite baze pentu sistemul transportor. Prin bil se elimina semnificativ hormonii steroizi, eritromicina, lincomicina, rimfamicina, tetraciclina, chinina etc. Prezenta in bila a antibioticelor este importanta in infectiile bilare. O parte din substantele care ajung in intestin cu bila, se reabsorb si intra in circuitul enterohepatic unde raman mult timp. Acest fenomen se petrece n cazul metabolitilor glucuronoconjugati, care sunt de multe ori hidrolizai de enzimele florei si mucoasei intestinale, devenind liposolubili si astfel putndu-se reabsorbi. E x c r e t i a p r i n s a l i v a se face prin difuziune si este cantitativ neimportanta. Concentraia unor medicamente in saliva este aproape de cea din plasma ceea ce permite dozarea lor din saliva, atunci cnd recoltarea sngelui este dificil. E x c r e t i a p r i n l a p t e se realizeaza tot prin difuziune. Este importanta prin consecintele asupra sugarului. E x c re t i a p u l m o n a r a are loc n cazul substanelor volatile gazoase. Trecerea din sange in aerul alveolar esta rapida, cand solubilitatea acestora in sange este mica (cazul protoxidului de azot) si lenta n cazul substanelor cu solubilitate mare in sange (cazul eterului). E l i m i n a r e a p r i n p i e l e se face sub forma dizolvat in secretia sudorala sau odata cu celulele cornoase si fanerele care se pierd i este neimportanta cantitativ. Are ns semnificaie terapeutic n anumite cazuri, respectiv n micozele cutanate, n care eficacitatea terapeutic a griseofulvinei (antibiotic antimicotic) depinde de depozitarea acesteia n piele i eliminarea ei cu celulele cornoase i fanere. De asemenea poate avea importan toxicologic, unele substane foarte toxice, ca arsenul sau mercurul, fiind detectabile n pr, mult timp dup moartea prin intoxicaie.