Sunteți pe pagina 1din 14

1

SUPOZITOARE. SUPPOSITORIA (F.R. X)


Generaliti
A. Definiie. Supozitoarele sunt preparate farmaceutice solide care conin doze unitare
din
una mai sau mai multe substane medicamentoase destinate administrrii pe cale:
rectal,
vaginal, uretral.
B. Istoric. Forma este intalnit inc din antichitate. In Papirusul Ebers (1600 i.
Hr.). ca i in
alte surse antice avem diverse informaii c medici evrei, egipteni, greci,
mesopotami utilizau calea
de administrare rectal.
Aceast form este menionat i de medici mari ai antichitii ca: Hipocrates,
Dioscorides
i Galenus.
In sec. al VI-lea, ca principii active pentru diferite supozitoare, s-au utilizat
produse de
origine vegetal ca: opiul, rostopasca etc.
In evul mediu, supozitoarele se preparau utilizand ca baz: ceara, spunuri etc.
In sec. al XVIII-lea farmacistul parizian A. Baume introduce ca excipient untul de
cacao.
Ulterior aceast baz a fost asociat cu ali excipieni, de exemplu: lanolina,
cetaceul, axungia etc.
Mai tarziu s-a propus utilizarea masei de gelatin-glicerin de ctre Dieudonne (in
anul
1897) devenind oficinale in Farmacopeea francez in 1908.
Tot in 1897 a fost propus ca excipient pentru supozitoare Agar-Agarul.
La noi in ara supozitoarele au fost oficinale inc din F.R. I (1863) sub denumirea
de
Cepoare de unt de cacao avand cateva monografii speciale.
In F.R. IV (1926) apare i o monografie de generaliti.
In F.R. IX apar trei monografii de generaliti pentru supozitoare rectale, vaginale
i uretrale
iar in F.R. X cele trei tipuri de supozitoare sunt incluse intr-o singur monografie
de generaliti.
C. Tipuri de supozitoare utilizate n terapie
In funcie de calea de administrare i de caracteristici se utilizeaz urmtoarele
tipuri de
supozitoare:
- supozitoare rectale;
- supozitoare vaginale (Ovulae);
- supozitoare uretrale (Bujiuri);
- otoconi (supozitoare auriculare);
- sisteme terapeutice rectale i vaginale cu eliberare controlat a substanelor
medicamentoase.

2

Supozitoare rectal

A. Generaliti
A1. Definiie. Supozitoarele rectale sunt preparate farmaceutice solide de form
cilindroconic
sau de torpil cu diametrul bazei cuprins intre 0,8-1 cm, lungimea 2-3 cm cu masa 2-3
g
pentru aduli i 1-2 g pentru copii.
Supozitoarele se administreaz pentru efect topic (laxativ, antihemoroidal etc.) sau
pentru
efect sistemic (antireumatic etc.).
In funcie de excipientul utilizat supozitoarele elibereaz substana activ dup
topire in rect
sau dup dizolvarea bazei in lichidul intestinal.
A2. Avantaje. Utilizarea acestei forme se bazeaz pe cateva avantaje importante i
anume:
- posibilitatea utilizrii formei cand deglutiia este imposibil;
- posibilitatea administrrii rectale a unor substane cu miros i gust neplcut;
- prin administrare rectal se ocolete in mare procent primul pasaj hepatic;
- se pot administra substane corozive pentru stomac evitandu-se in modul acesta
disconfortul gastric produs de astfel de substane;
- se elimin posibilitatea degradrii unor substane datorit pH-ului gastric ridicat
sau
datorit enzimelor prezente in lichidele din tractul digestiv.
A3. Dezavantaje. Administrarea rectal prezint i urmtoarele dezavantaje:
- suprafa de absorbie redus;
- absorbie lent i incomplet;
- nu pot fi administrate pe aceast cale substane iritante pentru mucoasa rectal.
A4. Condiii anatomo-fiziologice pentru absorbia rectal a substanelor active
Modul in care este vascularizat partea terminal a intestinului gros este prezentat
in
figura 5.14.:
Figura 5.14. Sistemul venos al rectului
(Popovici Adriana, Tehnologie farmaceutic, 2003)
Rectul este ultima poriune a intestinului gros cu o lungime de aproximativ 16 cm
care se
termin cu orificiul anal.
Rectul se imparte in dou regiuni:
- regiunea anal reprezentat de poriunea terminal pe o lungime de 2-3 cm din care
1 cm
regiunea cutanat la exterior i 1-2 cm mucoasa rectal;
- regiunea pelvian cu o lungime de 10-12 cm.
La nivelul rectului irigarea sanguin este realizat de venele anale, venele
hemoroidale
inferioare, venele hemoroidale mijlocii i venele hemoroidale superioare.

3

Venele anale, venele hemoroidale inferioare i mijlocii transport sangele in vena
iliac
intern, apoi in vena cav inferioar evitand in acest mod primul pasaj hepatic.
Venele hemoroidale superioare transport sangele prin vena mezenteric inferioar in
vena port trecand apoi prin ficat in vena cav inferioar neevitandu-se primul pasaj
hepatic.
Substanele medicamentoase coninute in supozitoare evit primul pasaj hepatic in
procent
mai mic sau mai mare in funcie de poziia supozitorului in rect. In general la
majoritatea
substanelor absorbite recta,l dozele sunt aproximativ identice cu dozele la
administrarea peroral.
B. Formularea supozitoarelor
Pentru obinerea supozitoarelor se utilizeaz urmtoarele componente:
- substane active;
- excipieni.
In continuare vom prezenta principalii excipieni utilizai la prepararea
supozitoarelor rectale.
B1. Excipieni utilizai la prepararea supozitoarelor
B1.1 Excipieni grai (insolubili in ap)
a) Unt de cacao, Cacao oleum (F.R. X)
Sinonime: Butyrum Cacao, Oleum Theobromatis
Untul de cacao se obine prin presarea la cald a seminelor decorticate ale plantei
Theobroma Cacao. Produsul conine un amestec de trigliceride a acizilor stearic,
palmitic i oleic i
se prezint sub form de plci sau blocuri de culoare alb-glbuie cu punct de topire
cuprins intre 30-
350C, punct de solidificare intre 22-250C, indice de aciditate cel mult 2,25, indice
de saponificare
188-195, indice de iod 32-38, solubil in solveni apolari (benzen, eter, eter de
petrol etc.) puin solubil
in alcool i practic insolubil in ap. Inclzit peste 350C sau in urma unor operaii
mecanice (rzuire)
untul de cacao se transform in forme polimorfe instabile i anume: forma , i
care doar in
cateva zile se retransform in forma stabil . Formele metastabile scad punctul de
solidificare a
untului de cacao, inconvenient mare mai ales la prepararea supozitoarelor prin
turnare.
Untul de cacao se autooxideaz in prezena luminii, aerului i cldurii, de aceea se
impune
conservarea produsului in recipiente bine inchise, ferite de lumin i la loc
rcoros.
Pentru obinerea supozitoarelor prin presare este important ca rzuirea untului de
cacao s

4

se fac cu 1-2 zile inainte de preparare timp in care formele metastabile se
transform in forma
stabil .
La prepararea supozitoarelor untul de cacao se poate amesteca cu ali excipieni:
lanolina,
alcool cetilic, uleiuri grase etc.) cu scopul de a crete consistena, plasticitatea
i de a permite
emulsionarea unor substane active.
Pentru a menine consistena solid mai ales in anotimpul cald sau in cazul adaosului
unor
substane lichide este important s fie adugat excipientului cear in procent de 5%.
Utilizarea untului de cacao prezint urmtoarele avantaje:
- este inert farmacodinamic;
- prezint inerie chimic fa de majoritatea substanelor prescrise pentru
supozitoare;
- conservare satisfctoare;
- prin malaxare rezult o mas uor de modelat;
- la temperatura camerei consisten solid i rezisten mecanic in general
corespunztoare.
Untul de cacao prezint i cateva dezavantaje i anume:
- apariia de forme metastabile la inclzire peste 350C i scderea punctului de
solidificare;
- nemiscibilitate cu lichidele intestinale;
- cedare lent a substanelor active;
- incorporare a mici cantiti de ap;
- prelucrare greoaie mai ales in anotimpul clduros.
b) Uleiuri i grsimi hidrogenate
In aceast categorie de excipieni sunt incadrate diferite produse de consisten
solid,
obinut in urma hidrogenrii legturilor nesaturate din moleculele substanelor
respective.
Creterea consistenei se datoreaz saturrii compuilor amintii cat i datorit
indeprtrii unor
componente fluide.
Din acest grup amintim urmtorii excipieni:
b1) Ulei de arahide hidrogenat: se prezint ca o mas solid cu punct de topire cuprins
intre
340C-380C;
b2) Anolen produsul este un amestec de ulei de arahide hidrogenat cu ulei de rapi
i
stearat de propilenglicol;
b3) Ulei de semine de bumbac hidrogenat de consisten asemntoare produselor
anterioare;
b4) Ulei de migdale hidrogenat;
b5) Ulei de palmier hidrogenat cu denumirea comercial Labrafil M 2273;

5

b6) Suppostal se prezint ca o mas solid alb i este compus dintr-un amestec de
grsimi vegetale hidrogenate, acizi grai nesaturai, alcool cetilic, alcool
miristic, oxicolesterol. Este
cunoscut sub diferite sorturi comerciale i anume: Suppostal N, E, S, O;
b7) Neosuppostal produsul este un amestec de suppostal N cu monostearat de
polietilenglicol
c) Gliceride semisintetice
Aceste produse sunt cele mai moderne baze de supozitoare i sunt oficializate in
majoritatea farmacopeelor sub diferite denumiri: Adeps solidus, Adeps neutralis,
Massa ad
suppositoria, Massa Estiarinica etc.
Aceste baze sunt compuse dintr-un amestec de mono i trigliceride ale acizilor
saturai
obinui din uleiuri vegetale cu un coninut ridicat de acid lauric (uleiuri din cocos
i palmier).
Din acest grup prezentm urmtoarele baze:
c1) Masele Witepsol sunt un amestec de trigliceride ale acizilor grai (din uleiul de
cocos)
avand catena de 12-18 atomi de carbon in amestec cu mono i digliceride in diferite
proporii.
Aceti excipieni se prezint ca o mas alb, alb-glbuie, de consisten solid,
solubile in solveni
apolari (eteri, cloroform, benzen), insolubile in alcool, ap i greu solubile in
ulei de parafin.
Se cunosc diferite varieti comerciale de Witepsol i anume: H, W; S, E, ES.
c2) Masele Estarinum sunt trigliceride ale acizilor grai saturai din uleiul de cocos
i
palmier. Aceti excipieni pot incorpora pan la 15% ap rezultand emulsii A/U.
Bazele se prezint
ca o masa alb-glbuie, (asemntoare bazei precedente), de consisten solid, solubil
in solveni
apolari, solubile in alcool absolut la cald i insolubile in ap.
c3) Masele Suppocire sunt asemntoare privind compoziia i proprietile cu masele
Witepsol i Estarinum.
c4) Massupol produsul este un amestec de trigliceride mai ales ale acidului lauric cu
amestec de monostearat de glicerol care este un emulgator A/U. Aceast mas are
avantajul c
nu rancezete i poate incorpora cantiti apreciabile de ap.
c5) Masele Lasupol sunt baze sintetice care au in compoziie in principal esterul
cetilic al
acidului ftalic.
c6) Supponal produsul este compus din gliceride ale acidului stearic i se prezint
sub
form de pulbere granuloas glbuie cu punctul de topire 34-350C i punctul de
solidificare 350C.

6

c7) Emulgin AP produsul conine esteri pariali sau totali ai glicerolului cu acizi
grai
obinui din oxidarea parafinelor. Se prezint ca o mas solid, culoare glbuie, cu
miros
caracteristic i solubil in solveni apolari (organici) i uleiuri.
B1.2. Excipieni hidrosolubili
a) Masa de gelatin-glicerin (F.R. X). Masa este oficinal in F.R. X i se prepar pe
baza urmtoarei formule:
- Gelatinum gta 2,00;
- Glycerolul gta10,00;
- Aquae destillata gta 4,00
Aceast mas se prepar in urmtorul mod: gelatina se imbib cu ap cel puin 20
minute
dup care se adaug glicerina i se inclzete pe baie de ap la temperaturi care s
nu
depeasc 650C pan la omogenizare (completandu-se apa evaporat).
Acest tip de baze are valabilitatea de aproximativ 30 de zile i trebuie pstrate in
recipiente
bine inchise ferite de umiditate datorit higroscopicitii, iar pentru conservare se
vor aduga
nipaesteri.
Datorit higroscopicitii este indicat invelirea produsului in folii de staniol sau
alte mase
plastice care sunt impermeabile pentru ap, respectiv vapori de ap.
b) Polietilenglicol. Sunt baze pentru supozitoare avantajoase, introducerea lor in
practica
farmaceutic s-a realizat cu cateva decenii in urm.
Primul produs Postonalul este un polimer al oxidului de etilen cu masa molecular
relativ
de 4.500 i conine mici cantiti de acid ricinoleic utilizat ca plastifiant.
Postonalul are punctul de
topire 600C i punctul de solidificare intre 52-540C. Pentru a obine baze cu
polietilenglicol
corespunztoare pentru prepararea supozitoarelor se utilizeaz in combinaie
polietilenglicol cu
mas molecular mare i polietilenglicol cu mas molecular mic in anumite proporii.
Acest
produs este utilizat la prepararea supozitoarelor prin turnare.
Utilizarea polietilenglicolilor ca baze pentru supozitoare prezint urmtoarele
avantaje:
- sunt ineri din punct de vedere fiziologic;
- au efect bactericid nepermiand dezvoltarea microorganismelor i a fungilor;
- se preteaz la diferite formulri;
- sunt baze de supozitoare cu conservabilitate corespunztoare.
Polietilenglicolii prezint i unele dezavantaje:

7

- cedarea substanelor medicamentoase active are loc numai dup dizolvarea
excipientului;
- absorbia substanelor active este lent i are loc numai dup instalarea strii de
izoosmoz;
- uneori pot produce iritaii locale;
- nu sunt inerte din punct de vedere chimic.
B1.3. Excipieni autoemulsionabili
In aceast grup avem urmtoarele tipuri de excipieni:
a) derivai de polietilenglicoli
- esteri stearici cu polietilenglicol (Myrj);
- esteri laurici PEG (Bryj);
- polisorbai (Tween)
b) esteri ai acizilor grai cu sorbitanul (Spanul);
c) amestecuri de polimeri ai oxidului de etilen i oxidului de propilen (Pluronici).
C. Prepararea supozitoarelor
Pentru prepararea supozitoarelor se aleg baze potrivite in funcie de proprietile
substanelor active i de efectul terapeutic urmrit. In afar de bazele de
supozitoare si substanele
active pentru prepararea supozitoarelor se pot utiliza i diferii auxiliari
(diluani, adsorbani,
conservani, ageni tensioactivi etc.).
Substanele medicamentoase se utilizeaz sub form de pulberi fine care in funcie de
proprietile fizico-chimice, se dizolv, se emulsioneaz sau se suspend in baza de
supozitoare.
Prepararea supozitoarelor rectale se poate realiza in trei moduri:
- prepararea prin modelare manual;
- prepararea prin presare;
- prepararea prin turnare.
C1. Prepararea supozitoarelor prin modelare manual
Pentru prepararea supozitoarelor prin modelare manual se utilizeaz ca excipient
untul de
cacao. Cantitatea de butir utilizat este de 1-2 g pentru supozitoarele pediatrice i
2-3 g pentru
supozitoarele pentru aduli. Pentru reuita operaiei este necesar ca rzuirea
butirului s se
realizeze cu 1-2 zile inainte de preparare.
Prepararea supozitoarelor prin modelare manual are loc prin urmtorul mod:
substanele
active sunt aduse la gradul de dispersie dorit dup care in funcie de proprietile
lor se dizolv, se
emulsioneaz sau se suspend in butirul de cacao rzuit amestecandu-se pan la
omogenizare i
apoi aglutinare.
In farmacie pentru aceast operaie se utilizeaz mojarul i pistilul. Pentru
aglutinare se

8

utilizeaz dac este necesar mici cantiti de ulei de ricin. Dup obinerea unei mase
de
consisten potrivit masa se transform in magdaleon iar pentru a elimina
inconvenientele legate
de topirea amestecului in timpul prelucrrii se utilizeaz ca i conspergant
amidonul. Dup
obinerea magdaleonului se msoar lungimea acestuia, se imparte la numrul de
supozitoare
urmand divizarea acestora cu ajutorul aparatului cit-divid sau utilizand un ablon
cu dimensiunea
supozitoarelor respective.
Tierea supozitoarelor are loc cu ajutorul unor lame sau a unui bisturiu.
Dup divizare are loc modelarea prin transformarea in form de con a unuia din
capete.
Dup modelare supozitoarele se consperg cu amidon i sunt ambalate in cutii din
material
plastic sau bachelit.
C2. Prepararea prin presare
Etapele de preparare sunt aceleai ca la metoda precedent diferena constand in
faptul c
obinerea magdaleonului are loc cu ajutorul presei pentru supozitoare. Presa pentru
supozitoare
este de form cilindric, confecionat din inox sau alt material similar avand o
capacitate de
aproximativ 200 ml in interiorul cruia masa de supozitoare este presat cu ajutorul
unui piston.
In funcie de matria utilizat se pot obine supozitoare pentru copii sau pentru
aduli.
Matria este de form cilindric i se fixeaz la partea opus manerului care
acioneaz pistonul.
Dup introducerea masei de supozitoare in pres se acioneaz pistonul avand degetul
fixat pe
matri cu scopul de a elimina aerul din corpul presei pentru supozitoare, obinandu-
se in felul
acesta un magdaleon omogen lipsit de asperiti.
In industrie se utilizeaz prese la care sunt adaptate matrie multiple (12-50
matrie)
asigurandu-se astfel o productivitate ridicat.
Supozitoarele obinute prin presare au aspect omogen i distribuirea substanei active
in
masa excipientului este mai uniform decat la supozitoarele obinute prin turnare
unde exist riscul
sedimentrii acestora in varful supozitorului.
C3. Prepararea supozitoarelor prin turnare
Metoda const in topirea excipientului i incorporarea substanei active sub form de

9

soluie, emulsie sau suspensie in acesta, urmat de turnarea amestecului in forma
metalic.
Formele metalice sunt confecionate din oel inoxidabil sau alt material cu
proprieti
similare i sunt formate din dou sau mai multe pri care se suprapun perfect
matriele avand
forme diferite: cilindric, cilindro-conic sau de torpil.
In farmacii se utilizeaz forme de capacitate mai mic, in industrie utilizandu-se
forme in
care sunt turnate un mare numr de supozitoare.
Inainte de turnarea in form a masei de supozitoare topite este necesar gresarea
formelor. Gresarea se realizeaz in mod diferit in funcie de natura excipientului i
anume:
- cu alcool concentrat cand excipienii utilizai la prepararea supozitoarelor sunt
lipofili.
- ulei de parafin cand excipienii utilizai sunt hidrofili.
Pentru a obine supozitoare omogene este important ca temperatura amestecului topit
s
fie doar cu cateva grade mai mare decat punctul de solidificare iar in timpul
turnrii amestecul topit
se va agita continuu.
D. Caractere i control. Conservare
D1. Metode de control oficinale in F.R. X:
a) Aspectul
Supozitoarele trebuie s aib aspect omogen i s-i pstreze forma i consistena la
temperatura camerei. In seciune longitudinal, prin examinare cu lupa de 4,5x
supozitoarele nu
trebuie s prezinte aglomerri de particule, cristale sau bule de aer.
b) Comportamentul la topire sau dizolvare
Acest parametru se verific prin introducerea unui supozitor intr-un flacon conic de
aproximativ 100 ml care conine 50 ml ap meninut la temperatura de 37 } 20C.
Flaconul se agit
prin rotire uoar din 5 in 5 minute. Supozitoarele care conin excipieni
liposolubili trebuie s se
topeasc in cel mult 30 de minute iar cele care conin excipieni hidrosolubili
trebuie s se dizolve
in ap in cel mult 1 or. Dup expirarea timpului de determinare in lichidul din
flacon pot rmane
particule de substane active sau auxiliare nedizolvate.
c) Uniformitatea masei
Acest parametru se verific prin determinarea masei a 20 de supozitoare dup care se
calculeaz greutatea medie. Aceleai supozitoare se cantresc i individual. Fa de
masa medie
calculat masa individual a supozitoarelor pot s prezinte abaterile procentuale
prevzute in

10

urmtorul tabel:
Tabel 5.7.
Masa medie a supozitorului Abatere admis
Pan la 2 g }10%
De la 2 g pan la 5 g } 7,5%
5 g i mai mult de 5 g } 5%
d) Dozarea
Se efectueaz conform prevederilor din monografia respectiv
Coninutul declarat in substan activ pe supozitor Abatere admis
Pan la 10 mg }10%
10 mg pan la 100 mg } 7,5%
100 mg i mai mult de 100 mg } 5%
e) Identificarea
Se efectueaz conform monografiei respective.
D2. Alte metode de control al calitii supozitoarelor
In practic se utilizeaz i alte metode pentru controlul supozitoarelor i anume:
- controlul reologic (determinarea rezistenei mecanice la presiune i rupere,
controlul
vascozitii etc.);
- controlul disponibilitii farmaceutice (cedarea substanelor active din form);
- controlul biodisponibilitii (cedarea substanei active in vivo);
- controlul microbiologic (determinarea coninutului de germeni pe supozitor).
D3. Conservarea supozitoarelor
Supozitoarele se conserv in recipiente bine inchise la temperaturi de cel mult 250C.
5.6.3. Supozitoare vaginale. Ovule vaginale
Supozitoarele vaginale au form sferic sau ovoidal cu masa cuprins intre 2-4 g
cand
pentru preparare se utilizeaz ca excipient untul de cacao sau alte baze grase i
intre 5-12 g cand
pentru obinerea ovulelor se utilizeaz ca excipient masa gelatinoas.
Ovulele vaginale sunt administrate mai ales pentru o aciune local in aceast
cavitate.
Prin mucoasa vaginal absorbia substanei medicamentoase este lent i
nesemnificativ. Prin
mucoasa inflamat substanele medicamentoase pot penetra mai uor obinandu-se uneori
chiar o
aciune sistemic. Din acest motiv dozele maxime utilizate pentru prepararea ovulelor
vaginale
sunt aceleai ca i la medicamentele utilizate peroral. Excipienii utilizai i
metodele de preparare
a ovulelor vaginale sunt aceleai ca i la supozitoarele rectale diferena constand
in forma i
greutatea acestui tip de supozitoare.
Controlul i conservarea supozitoarelor vaginale se realizeaz in acelai mod ca i
la

11

supozitoarele rectale iar prepararea lor are loc la nevoie.
5.6.4. Supozitoarele uretrale (Bujiuri)
Supozitoarele uretrale au form de cilindrii ascuii la un capt cu lungimea de 5-10
cm,
diametru 0,2-0,7 cm i masa 2-3 g. Prin administrarea bujiilor se urmrete un efect
topic in
aceast cavitate iar substanele utilizate sunt in general: antimicrobiene,
astringente, anestezice
locale etc.
Prepararea bujiurilor are loc in acelai mod ca i la supozitoarele rectale
utilizandu-se
aceiai excipieni.
Controlul i conservarea supozitoarelor uretrale se realizeaz in acelai mod ca i
la
supozitoarele rectale iar prepararea lor are loc la nevoie.

Supozitoare oficinale n F-R. X

1. Suppositoria Glyceroli
Supozitoare de glicerol
Preparare
Glycerolum gta.88,00
Natrii carbonas anhydricus (R) gta 2,00
Stearinum gta 10,00
Carbonatul de sodiu anhidru se dizolv in glicerol, prin inclzire pe sit, intr-o
capsul de
porelan. Se adaug stearin, in mici poriuni, i se continu inclzirea agitand uor
capsula, pan
nu se mai degajeaz dioxid de carbon i se clarific amestecul. Amestecul se
prelucreaz prin
turnare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: laxativ.

2. Suppositoria Metronidazoli
Supozitoare cu metronidazol
Supozitoarele cu metronidazol conin 500 mg sau 1g metronidazol pe supozitor.
Metronidazolul este dispersat intr-o baz potrivit de supozitor.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antiparazitar, antimicrobian.


Supozitoare neoficinale

1. Suppositoria Paracetamoli 0,125 g
Preparare
Paracetamolum gmma 0,125
Cacao oleum q.s.

12

Misce fiat supositoria
Dentur tales doses No. X
Dentur signetur extern
Paracetamolul se amestec cu butirul rzuit pan la omogenizare dup care se
introduce
in presa de supozitoare obinandu-se magdaleonul care se divizeaz in 10 doze
individuale. Dup
divizare i modelare supozitoarele se ambaleaz, se eticheteaz i conserv in
condiii
corespunztoare. Supozitoarele de paracetamol pot fi obinute i prin turnare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antipiretic, analgezic.

2. Suppositoria Paracetamoli 0,250 g
Preparare
Paracetamolum gmma 0,250
Cacao oleum q.s.
Misce fiat supositoria
Dentur tales doses No. X
Dentur signetur extern
Paracetamolul se amestec cu butirul rzuit pan la omogenizare dup care se
introduce
in presa de supozitoare obinandu-se magdaleonul care se divizeaz in 10 doze
individuale. Dup
divizare i modelare supozitoarele se ambaleaz, se eticheteaz i conserv in
condiii
corespunztoare. Supozitoarele de paracetamol pot fi obinute i prin turnare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antipiretic, analgezic.

3. Suppositoria Indometacini 0,05 g
Preparare
Indometacinum gmma 0,05
Cacao oleum q.s.
Misce fiat supositoria
Dentur tales doses No. X
Dentur signetur extern
Indometacinul se amestec cu butirul rzuit pan la omogenizare dup care se
introduce in
presa de supozitoare obinandu-se magdaleonul care se divizeaz in 10 doze
individuale. Dup
divizare i modelare supozitoarele se ambaleaz, se eticheteaz i conserv in
condiii
corespunztoare. Supozitoarele de indometacin pot fi obinute i prin turnare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antiinflamator.

4. Suppositoria Phenylbutazoni

13

Preparare
Phenylbutazonum gmma 0,250
Cacao oleum q.s.
Misce fiat supositoria
Dentur tales doses No. X
Dentur signetur extern
Fenilbutazona se amestec cu butirul rzuit pan la omogenizare dup care se
introduce in
presa de supozitoare obinandu-se magdaleonul care se divizeaz in 10 doze
individuale. Dup
divizare i modelare supozitoarele se ambaleaz, se eticheteaz i conserv in
condiii
corespunztoare. Supozitoarele de fenilbutazon pot fi obinute i prin turnare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antiinflamator.

Exemple de prescripii cu ovule vaginale neoficinale

1. Ovule vaginale cu nistatin
Preparare
Nistatinum gmma 0,15
Cacao oleum q.s.
Misce fiat suppositoria
Dentur tales doses No. X
Dentur signetur extern
Nistatinul se amestec cu butirul rzuit pan la omogenizare dup care se introduce
in
presa de supozitoare obinandu-se magdaleonul care se divizeaz in 10 doze
individuale. Dup
divizare i modelare supozitoarele se ambaleaz, se eticheteaz i conserv in
condiii
corespunztoare. Ovulele de Nistatin se pot prepara i prin turnare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antimicotic.

2. Ovule vaginale cu borax
Preparare
Natrii tetraboras gmma 0,10
Cacao oleum q.s.
Misce fiat suppositoria
Dentur tales doses No. X
Dentur signetur extern
Boraxul se pulverizeaz foarte fin dup care se amestec cu butirul rzuit pan la
omogenizare dup care se introduce in presa de supozitoare obinandu-se magdaleonul
care se
divizeaz in 10 doze individuale. Dup divizare i modelare supozitoarele se
ambaleaz, se

14

eticheteaz i conserv in condiii corespunztoare. Ovulele de Borax se pot prepara
i prin
turnare.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antiseptic