UNGUENTE

Generaliti
Definitie (FR X): Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide
destinate aplicrii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protecie; sunt
alctuite din excipieni = a!e de unguent, "n care se pot "ncorpora sustane
acti#e$
%n Farmacopeea &uropean si suplimentul din '(() al FR X nu apare o
monografia distinct de generaliti pentru unguente$ *cestea sunt descrise "n
monografia + ,reparate semisolide pentru aplicare cutanat- =. sunt destinate
unei elierri locale sau transdermice a sustanei acti#e sau pentru aciunea lor
protectoare sau emolient$
Farmacopeea &uropean "nscrie mai multe categorii de preparate
semisolide pentru aplicaii cutanate: unguente, creme, geluri, paste, cataplasme,
plasturi medicinali$
Unguentele =. sunt constituite dintr/o a! cu o singura fa! "n care pot fi
dispersate lic0ide sau solide$ &xista trei tipuri de unguente "n funcie de a!a de
unguent folosit:
/ unguente 0idrofoe,
/ unguente emulsii,
/ unguente 0idrofile$
1reme =. unguente/emulsii formate dintr/o fa! lipofil 2i o fa!
0idrofil, structurate su forma de emulsie ap "n ulei (*3U) sau emulsie ulei "n
ap (U3*)$
4eluri =. preparate semisolide oinute din polimeri care gelific "n
soluie peste o anumit concentraia$ %n funcie de tipul de polimer pot fi: lipofile
sau 0idrofile$
,aste =. preparate semisolide care conin proporii crescute de pulere fin
dispersata in a!$
1ataplasme =. a!e 0idrofile ce rein cldura, "n care sunt dispersate
sustane acti#e$ 5e incal!esc inainte de aplicare$
Unguentele fac parte din categoria preparatelor de u! topic 6 preparate
destinate a fi aplicate local pe piele sau mucoase, si care pot fi prep fluide,
semisolide sau solide$
,ot fi cosiderate geluri cu capacitate de deformare plastic, fiind
constituite dintr/un sc0elet lax alctuit din fa!a solid "n care este inclus prin
adsorie sau reinuta mecanic fa!a lic0id$ *u proprieti tixotrope 6 structura
de gel poate fi distrus "n urma aciunii unor fore mecanice sau termice, "ns
dup "ncetarea lor, reeaua treuie s se refac$
Unguentele sunt intreuinate pentru:
/ tratamentul afeciunilor dermatologice / pe piele sau mucoase
/ prote7area epidermei de aciunea agresi# a unor factori noci#i = ung$ de
protecie
/ "ngri7irea pielii = unguente dermato/cosmetice
*lte denumiri atriuite unor categorii de unguente:
,aste: conf FR X =. repre!int unguente/ suspensii cu peste '89 sustan
solid suspendat$
1reme: conf FR X =. unguente/ emulsii cu peste :(9 fa!a apoasa$
,omad: unguent care are ca excipient sustane liposoluile, care se "nmoaie la
aplicare pe piele ls;nd un film superficial gras$
1erate: preparate grase, solide cu un procent crescut de cear sau parafin,
folosite pentru "ngri7irea u!elor = cerate laiale$
4elatine: preparate semisolide otinute din gelatin si glicerin$
4licerolatele = geluri "n glicerin a#;nd o macromolecula naturala sau
semisintetica un mediu glicerinat, a#and aciune emolient$ (ex: glicerolat de
amidon)$
Clasificarea unguentelor
a) Dup natura a!ei de unguent
:$ ung cu a!e an0idre (se di#id in < grupe):
/a!e 0idrofoe (grase, an0idre, lipofile)
/ a!e de asorie
/ a!e 0idrosoluile: an0idre, misciile cu apa (unguente cu ,&4)
'$ ung cu a!e 0idratate =. contin diferite a!e de ung, emulgatori,
proporii diferite de ap
/sisteme emulsionate
/sisteme gelificate$
) Dup modul de dispersare al sustanei acti#e "n a!:
:$ unguente/soluii cu sustane medicamentoase di!ol#ate in a!a (sunt
sisteme monofa!ice)
'$ unguente/emulsii *3U sau U3*
/sustana medicamentoas emulsionat "n a!
/necesita folosirea de emulgatori
/sunt sisteme ifa!ice
<$ unguente/suspensii
/ sustana acti# insoluila, suspendat "n a!
/ sunt sisteme ifa!ice
)$ unguente polifa!ice (mixte)
/ cu mai multe sustane medicamentoase dispersate diferit
c) Dup capacitatea de ptrundere 2i locul de manifestare a efectului terapeutic
:$ ung cu aciune local:
/ ung epidermice: de suprafa, de acoperire, folosite "n tratamentul
afectiunilor stratului superficial al epidermei
/ ung endodermice: de profun!ime, folosite "n tratamentul
straturilor mai profunde (derm, anexe)
/ ung diadermice: de penetratie, c;nd sustana medicamentoas
a7unge "n straturile cele mai profunde ale pielii, su piele (mu2c0i,
articulaii) = ung cu aciune regional$
'$ ung cu aciune general (sistemic) = ung transdermice: sustana
acti# a7unge "n #asele de snge si circulaia general$
d) Dup calea de administrare:
:$ Ung dermice: aplicate pe piele
'$ Ung transmuco!ale: aplicate pe mucoase 6 ung oftalmice, na!ale,
otice, oro/gingi#ale, #aginale, rectale$
e) Dup scopul utili!rii:
:$ Ung terapeutice: dermice, transmuco!ale
'$ Ung de protecie contra aciunii factorilor externi sau a noxelor
industriale, formea!a o pelicula protectoare pe piele
<$ Ung cosmetice, folosite in scop igienic, de intretinere sau
infrumusetare
)$ Ung pentru facilitarea diagnosticului: lurifiani pentru catetere
endoscopie, ecografie, electrocardiografie$
f) Dup aciunea farmacologic
:$ *ntimicroiene
'$ *ntimicotice
<$ *ntiinflamatoare
)$ *ntipara!itare, antipruriginoase, antiacneice
8$ 1almante, aneste!ice, cicatri!ante
=$ 5icati#e, rcoritoare
Anatomia si fiziologia pielii
,ielea este cel mai extins organ al omului (#aria!> de la (,'8 m
'
la
na2tere p;n> la :,8(/:,?( m
'
la maturitate) si pre!int> o remarcail>
di#ersitate structural> 2i funcional>, fiind expus> unor informaii externe
#ariaile ca: radiaii solare 2i termice, 2ocuri mecanice, modific>ri de
umiditate, agresiuni c0imice 2i iologice$ @eninerea integrit>ii ei depinde de
mecanismele de refacere rapid> a propriet>ilor sale structurale 2i funcionale$
*ceste mecanisme de refacere sunt direct influenate 2i de aplicarea repetat> 2i
corect> a produselor dermatocosmetice, de pre#enirea 2i tratarea efectelor
degrad>rii cronologice 2i3sau fotoc0imice$
Structura anatomic a pielii
,ielea, alc>tuit> din trei straturi distincte suprapuse (epiderm, derm,
0ipoderm) are o structur> adaptat> funciilor pe care le "ndepline2te:
A arier> fa> de factorii de mediu ("mpreun> cu glandele seacee poate
a#ea slae propriet>i antiinfecioase);
A ap>rare imunologic> (prin celulele Banger0ans);
A protecie "mpotri#a factorilor mecanici (friciune, impact) prin
mecanisme complexe 2i insuficient cunoscute de refacere;
A comunicare cu mediul exterior;
A protecie "mpotri#a pierderii de ap>;
A protecie "mpotri#a radiaiilor solare (prin utili!area celulelor
speciali!ate C melanocite);
A sinte! de #itamina D su aciunea radiaiei solare;
A reglarea temperaturii corpului (prin glandele sudoripare);
A elaorarea de receptori neurali 2i terminaii ner#oase care sesi!ea!>
atingerea, po!iia, presiunea, temperatura 2i durerea;
A reglarea metaolismului;
A calit>i estetice (comunicare socio/sexual>)$
&pidermul 6 stratul superficial al pielii
&pidermul, cu o grosime ce #aria!> "n funcie de po!iia pe corp, #;rst> 2i
sex, este un esut epitelial stratificat "n care se pot distinge:
Stratul bazal 6 este format dintr/un singur r;nd de celule cilindrice,
ogate "n rio!omi, cu sinte!> proteic> pronunat>$ %n acest strat sunt
sinteti!ate, ca urmare a fenomenelor mitotice, celulele pentru celelalte straturi$
1elulele din acest strat conin, "n funcie de ras> 2i de condiiile de mediu,
cantit>i #ariaile de pigment melaninic preluat de la celulele melanolaste din
derm>$
Stratul spinos 6 situat deasupra celui a!al, este alc>tuit din mai multe
r;nduri de celule poliedrice, apropiate "ntre ele$ 5pre suprafa>, celulele
acestui strat de#in tot mai turtite 2i "ncep s> se Deratini!e!e$ 5tratul celulelor
poliedrice "mpreun> cu cel a!al constituie stratul generator @alpig0i$
Stratul granulos
Stratul lucid (stratum lucidum) este format din celule turtite, dispuse pe
mai multe r;nduri, cu citoplasma omogen> 2i transparent>, %n p>tura
superficial> metaolismul lor "ncetea!> 2i mor, d;nd na2tere stratului cornos$
*cesta este format din celule anucleate, corneocite cu "n#eli2 periferic de
Deratin> (protein> care conine sulf 2i confer> re!isten> 2i elasticitate pielii)$
*cest strat este mai gros "n regiunea plantar> 2i palmar>$ 1elulele superficiale
ale stratului cornos pre!int> fenomenul de descuamare sau exfoliere atunci
c;nd se rup leg>turile cu celulele #ecine$
Stratul descuamant sau exfoliant formea!> p>tura superficial> a stratului
cornos al epidermei, cu celule care se descuamea!> 2i cad$ &piderma este
astfel "ntr/o continu> regenerare 6 "n stratul generator se formea!> noi celule
"n timp ce altele se exfolia!>$ %n aceste ultime trei straturi ale epidermei nu se
g>sesc terminaii ner#oase, capilare sang#ine sau limfatice$
Dermul 6 stratul suepidermic
Dermul (corium, corion), mai gros dec;t stratul epidermic 2i format din
esut con7uncti#, este alc>tuit> din stratul papilar superficial 2i stratul reticular
profund$
Dermul este str>>tut de canale de excretie ale glandelor sudoripare,
conine glandele seacee, partea superioar> a foliculilor pilo2i, reeaua
#ascular> 2i receptorii ner#o2i$
Eipodermul 6 stratul cel mai profund al pielii
Eipodermul = tesutul gras, adipos, sucutanat$ ,aniculul adipos, cu
grosime #ariail> "n di#erse regiuni ale pielii, conine celule adipoase si are
rol "n termoreglare, mic2or;nd pierderea de c>ldur> din corp$ %n 0ipoderm> se
afl> glomerulii glandelor sudoripare, partea profund> a foliculilor pilo2i,
reeaua #ascular> sucutanat>, ner#ii cutanai 2i receptorii ner#o2i$
4landele seacee, "mpreun> cu foliculii pilo2i, formea!>, din punct de
#edere al asoriei, o unitate numit> aparatul pilosebaceu.
Firul de pr este o formaie de natur> cornoas>, filiform>, cilindric> 2i
flexiil>$ 5e distinge o poriune lier>, tulpina, 2i o poriune care p>trunde
olic "n tegument, rdcina, a c>rei extremitate "n form> o#oidal> poart>
numele de bulb. R>d>cina p>rului este cuprins> "ntr/un sac dermoepidermic
numit folicul. *cestuia i se mai anexea!> un mu2c0i 2i o gland> seacee,
form;nd "mpreun> foliculul piloseaceu$
Glandele sebacee sunt glande mici, situate "n derm$ 5unt glande
acinoase, iar produsul lor de secreie, de natur> gr>soas>, se nume2te sebum$
4landa este pre#>!ut> cu un canal excretor, care se desc0ide "n spaiul care
separ> r>d>cina de folicul$ 5eumul lurifia!> suprafaa firului de p>r 2i
suprafaa pielii$ ,rin masarea unguentului pe piele se accelerea!> asoria
folicular>, datorit> elimin>rii aerului din ca#itatea folicular>, cre;ndu/se o
presiune negati#>, care asoare unguentul etalat pe suprafaa epidermului$
Glandele sudoripare sunt glande de form tuular>$ Ba o gland>
sudoripar> se disting trei regiuni: o poriune situat> "n 0ipoderm 6 glomerulul
alc>tuit> din celule excretoare care produc secreia sudoral>; canalul
sudoripar, care str>ate toat> grosimea dermului, prin care se elimin> secreia
sudoral> produs> de glomerul; "n regiunea epidermului, care se desc0ide la
exterior printr/un orificiu porul glandei sudoripare$
,rincipalele tipuri de celule din piele
5tructura 2i funciile pielii sunt asigurate de marea #arietate de tipuri
celulare speciali!ate pre!ente "n fiecare din cele trei straturi ale sale:
/Feratinocitele 6 principalele tipuri de celule ale epidermei
/@elanocitele 2i pigmentarea pielii
/Firolastele 6 principalele tipuri de celule ale dermei
Penetrarea medicamentelor administrate topic
,entru ca sustanele medicamentoase s> a7ung> "n straturile profunde ale
epidermei 2i dermului (penetrare) sau "n circulaia sistemic> (asorie) este
necesar s> se produc> penetrarea acestora$
,enetraia cutanat> desemnea!> p>trunderea sustanei medicamentoase
"ncorporate "n excipient "n straturile profunde ale epidermului 2i "n derm$
*soria percutanat> = tra#ersarea pielii 2i p>trunderea sustanei
acti#e din unguent "n circulaia sistemic>$
,>trunderea medicamentelor la anumite ni#ele ale pielii se poate face pe
dou> c>i directe:
/ transepidermal (calea celular>) C calea transcelular>
C calea intercelular>
/ transfolicular> 6 prin foliculii pilo2i 2i prin canalele glandelor seacee
2i porii glandelor sudoripare (tra#ersarea prin anexele pielii)$
%n ma7oritatea ca!urilor penetraia nu se efectuea!> numai printr/o cale, ci
pe amele c>i$ 1ele dou> mecanisme principale de transport al sustanei
medicamentoase prin piele sunt: / difu!ia prin transport pasi#;
/ difu!ia prin transport acti#$
Factorii care influenea!> penetrarea medicamentelor administrate topic
2i implicit iodisponiilitatea 2i aciunea formei farmaceutice:
/ pielea,
/ sustanele acti#e,
/ #e0iculul = excipientul sau a!a de unguent$
/ ali factori: / modul de aplicare a preparatului / aplicare simpl> sau
"nsoit> de masa7;
/ grosimea stratului de unguent aplicat;
/ frec#ena administr>rii;
/utili!area "n#eli2ului oclu!i# care cre2te 0idratarea,
fa#ori!ea!> asoria, acti#ea!> circulaia 2i cre2te temperatura local>$
,ielea:
1aracteristicile iologice prin care inter#ine pielea:
/ #;rsta pielii care depinde de #;rsta indi#idului; permeailitatea scade cu
#;rsta datorit> modific>rilor 0istofi!iologice;
/ condiia pielii: starea de s>n>tate "n care se afl> pielea; pielea intact>
este o un> arier>; dac> este afectat> de diferii ageni (sustane #e!icante,
aci!i, alcooli) se pot produce le!iuni, ara!iuni sau dermatite care fa#ori!ea!>
penetrarea$ @uli sol#eni pot afecta structura complex>, dens> a stratului
cornos, influen;nd penetrarea$
Un amestec de sol#eni polari 2i nepolari: metanol 2i cloroform
"ndep>rtea!> lipidele, drept urmare moleculele de sustan> medicamentoas>
p>trund mai u2or$ 5ol#enii aprotici: D@5G (dimetilsulfoxid), D@F
(dimetilformamida), D@* (dimetilacetamida) potenea!> asoria
medicamentelor, cu modificarea temporar> a arierei cutanate$
Dac> pielea este inflamat>, cu pierderea stratului cornos 2i alterarea
Deratini!>rii, permeailitatea cre2te; dimpotri#>, daca pielea este "ngro2at>
2i3sau are formaiuni de sol!i (ca "n ca!ul i0tio!ei) permeailitatea sa scade$
/ locul de aplicare 2i m>rimea acestuia influenea!> permeailitatea "n
funcie de grosimea 2i natura stratului cornos 2i de densitatea anexelor de pe
suprafaa pielii$
/ metaolismul pielii ("n piele sunt metaoli!ai unii 0ormoni steroi!i 2i
sustane cancerigene) =. poate determina eficacitatea terapeutic> a
preparatelor "n special a prodrogurilor$
/ efectul circulator (#asculari!aia pielii): cre2terea fluxului sang#in poate
reduce timpul "n care sustana acti#> penetrant> r>m;ne "n derm 2i astfel
cre2te gradientul de concentraie al transportului prin piele (acest efect este de
oicei negli7ail)$
/ unele sustane #asodilatatoare (esterii acidului nicotinic) m>resc
permeailitatea prin modificarea arierei cutanate$ *genii #asoconstrictori
(steroi!ii topici) pot reduce #ite!a lor de asorie sau a altor sustane
asociate$
/ tipul de piele: pentru a facilita asoia prin pielea uscat> se folosesc
a!e de unguent cu efect oclu!i# (grase, emulsii ap>3ulei); pentru pielea cu
secreie seacee aundent> (tipul seoreic) sunt indicate unguente/emulsii
U3* 2i 0idrogeluri$
,ielea nu este un organ dotat pentru asoria sustanelor
medicamentoase, epiderma este adaptat> pentru a manifesta funcia de arier>
care limitea!> intrarea agenilor externi deci 2i a medicamentului$ ,ielea
pre!int> din punct de #edere structural 2i fi!iologic dou> ariere care se opun
penetr>rii:
/ stratul cornos 6 gel proteo/lipidic amorf, ogat "n proteine, cu grupe
disulfidice 2i ap>$ %ntre celulele stratului cornos se afl> sustana HcimentI de
natur> lipidic> (ceramide, colesterol);
/ filmul 0idrolipidic acid, format din produ2i care pro#in din transpiraie
2i seum c;t 2i din agregate celulare Deratini!ate$
*ceast> arier> protectoare pe care o repre!int> pielea nu este asolut>
deoarece ea este permeail> pentru multe sustane medicamentoase$
@a7oritatea unguentelor sunt destinate trat>rii olilor pielii, deci se
folosesc pentru aciune local> 2i asoria sustanei acti#e nu este de dorit
(asoria sistemic> treuie e#itat>)$
5/a demonstrat c> cea mai mare parte a sustanelor medicamentoase pot
s> tra#erse!e ariera cutanat> 2i s> difu!e!e "n organism "n cantit>i suficiente
pentru a produce efecte secundare nedorite, mai ales "n ca!ul unei utili!>ri
exagerate sau prelungite a unguentelor; de exemplu, aplicarea preparatelor
topice cu corticosteroi!i, mai ales dup> tratamente "ndelungate nu exclude
efecte sistemice secundare$ Fenomene gra#e pot a#ea loc datorit> p>trunderii
accidentale prin piele a unor sustane toxice: insecticide, acid oric$
5ustanele acti#e influenea!> gradul de penetrare dup> administrarea
topic> prin propriet>ile lor fi!ico/c0imice:
/ masa moleculara 2i m>rimea particulelor (granulometria),
/ forma cristalina,
/ soluilitatea,
/ coeficientul de partiie "ntre fa!e (a!a de unguent 2i "n#eli2ul cutanat),
/ concentraia sa efecti#> "n care se afl> la locul aplic>riiC acti#itatea sa
care depinde de:
. #aloarea pE/ului;
. pre!ena unor sol#eni sau cosol#eni "n preparat;
. pre!ena unor tensioacti#i (posiilitatea form>rii de micele);
. formarea de complec2i care determin> cre2terea soluilit>ii$
,>trunderea sustanelor acti#e se reali!ea!> prin difu!iune pasi#>,
conform legii lui FicD dup> urmatoarea ecuaie:

dm3dt= / D x dc3dx
in care: dm3dt este #ite!a de transfer a sustanei medicamentoase pe
unitatea de suprafa> (respecti# #ite!a de difu!iune a sustanei
medicamentoase din excipient);
D=coeficientul de difu!iune (difu!iilitatea);
c=concentraia sustanei difu!iile;
x=distana parcurs> de sustana medicamentoas>$
5emnul J/J "nseamn> c> fluxul (#ite!a de difu!iune) este "n sensul
descre2terii concentraiei sustanei medicamentoase "n excipient$
Masa molecular i mrimea particulelor
/ coeficientul de difu!ie este in#ers propoional cu masa molecular>;
sustanele acti#e cu mas> molecular> mare nu pot penetra prin stratul cornos
2i r>m;n la suprafaa pielii;
/ m>rimea particulelor interesea!> "n ca!ul unguentelor/suspensii; cu c;t
particulele sunt mai mici cu at;t asoria este mai mare (suprafaa de contact
cre2te)$ Farmacopeea Rom;n> pre#ede un anumit grad de dispersie pentru
particulele suspendate: K8(Lm 2i K'8Lm pentru unguentele oftalmice$
/ m>rimea particulelor este important> 2i "n ca!ul unguentelor/soluie$
Rar se poate #ori de o ade#>rat> di!ol#are a medicamentelor "n a!a de
unguent$ Unele sustane di!ol#ate iniial "n excipientul cald pot s>
recristali!e!e su form> de cristale mari dup> r>cire$ 1el mai rapid penetrea!>
unguentul cu sustane di!ol#ate, apoi unguentul/emulsie 2i "n ultimul r;nd
unguentul/suspensie$
Forma cristalin
/ #ite!a de asorie cea mai mare o au sustanele care se afl> "n stare
cristalin>, forma metastail> (este greu de meninut "n timpM) fa> de cea
amorf>$ *cest factor interesea!> "n ca!ul unguentelor/suspensie$
Solubilitatea i coeficientul de repartiie a sustanei medicamentoase
(coeficientul de parta7 repre!int> raportul dintre afinitatea sustanelor acti#e
pentru a!> 2i pentru stratul cornos)$ 1oeficientul de parta7 este de preferat s>
fie aproximati# : deoarece stratul cornos este format din sustane lipofile 2i
0idrofile$ &xemple de sustane: progesteronul, acidul salicilic, #itaminele *
si D, en!ocaina / se asor prin piele$
Dac> sustana medicamentoas> are coeficient de parta7 mic (N :) ea #a
pre!enta afinitate pentru a!> 2i #a difu!a greu "n stratul cornos$
Dac> sustana medicamentoas> are coeficient de partiie crescut (. :)
difu!ia prin piele #a fi fa#ori!at> p;n> la o anumit> limit>, apoi exist> riscul
acumul>rii ire#ersiile "n stratul cornos "n cantitate mare, c;nd nu mai este
cedat> straturilor profunde ale pielii (depo!ite de sustan> acti#> "n stratul
cornos)$ De exemplu: 0ormonii corticosteroi!i formea!> "n stratul cornos un
depo!it dup> o singur> aplicare de unde se elierea!> timp de mai multe !ile$
Odeal, o sustan> treuie s> pre!inte soluilitate at;t "n lipide c;t 2i "n ap>
C sustanele amfifile p>trund mai u2or 2i se asor mai u2or "n straturile
profunde$ Dac> molecula este 0idrofil>, ea nu #a penetra prin stratul cornos$
Dac> molecula este foarte lipofil>, #a tinde s> r>m;n> "n stratul cornos
(re!er#or)$
Pe0iculul (excipientul sau a!a de unguent) are "n special funcia de
diluant al principiilor acti#e, repre!ent;nd o mare proporie din preparat$
*sigur> preparatului caracteristicile cerure, consistena necesar> aplic>rii
topice corespun!>toare, "n plus fa#ori!ea!> atingerea concentraiei eficiente la
locul de aciune$Pe0iculul poate sc0ima starea fi!ic> 2i permeailitatea
stratului cornos, "n special prin efectul oclu!i#, m>rind coninutul "n umiditate
din piele, poate "mun>t>i penetrarea sustanlor acti#e$
Dintre a!ele de unguent cele mai oclu!i#e sunt a!ele grase an0idre,
apoi emulsii ap> "n ulei (*3U) 2i cu efect mai mic emulsiile ulei "n ap> (U3*)$
*soria este mai un> c;nd a!a conine gr>simi #egetale sau animale
compatiile cu secreia epidermei dec;t c;nd conine gr>simi minerale
(parafin>, #aselin>)$ ,reparatele care conin umectani: glicerina,
propilenglicol sau emulgatori care "ndep>rtea!> umiditatea de pe piele au efect
contrar celui a2teptat, usc;nd stratul cornos$
%n compo!iia excipienilor sunt inclu2i agenii care "nlesnesc penetrarea
2i c;nd este ca!ul asoria percutanat>$ *ce2tia sunt promotori de asorie
sau promotorii de penetrare$
Odeal ar fi s> r>spund> urm>toarelor caracteristici: s> fie ineri
farmacologic; netoxici, neiritani, nealergici; efect pre#i!iil;dup> "ndep>rtare,
pielea s>/2i recapete proprietatea de arier>;s> nu pro#oace pierderea fluidelor
organismului, a electroliilor 2i a altor materiale endogene;s> ai> capacitate
un> de etalare cu sen!aia pl>cut> pe piele;inodori, incolori;cu pre de cost
sc>!ut$
5/au folosit cu succes sol#eni aprotici: dimetilsulfoxid (D@5G),
dimetilformamida (D@F), dimetilacetamida (D@*) care accele!ea!> trecerea
apei, coloranilor, arituricelor, steroi!ilor, griseoful#inei, feniluta!onei,
aneste!icelor locale, a unor antiiotice 2i s>ruri cuaternare de amoniu$
Folosirea dimetilsulfoxidului a fost "ntrerupt> datorit> unor de!a#anta7e:
aciune iritant>; miros nepl>cut; toxicitate$ %n pri#ina toxicit>ii aceasta a fost
exagerat>, "ntruc;t pentru aciunea penetrant> aceasta nu este toxic>, iar
mirosul nepl>cut este datorat unui metaolit 6 dimetilsulfitul$
*li ageni de m>rire a penetr>rii: pirolidonele, sust tensioacti#e,
cominaii ale acidului oleic sau alcoolului oleidic cu propilenglicolul$
Datorit> lipsei de toxicitate 2i eficacit>ii cel mai un promotor este apa,
aproape toate sustanele p>trund mai u2or prin stratul cornos 0idratat, dec;t
prin esutul uscat, de aceea orice sustan> farmacologic inacti#> care nu
afectea!> stratul cornos 2i m>re2te 0idratarea acestuia este considerat> ca
promotor al penetr>rii cutanate (factori umectani naturali, uree)$
,entru fa#ori!area 0idrat>rii pielii se folose2te factorul natural de hidratare
(umectare) : acid pirolidoncaroxilic, lactat de sodiu, potasiu, calciu, uree,
complex !a0>r/proteine$ Unii aci!i gra2i sau esteri ai aci!ilor gra2i au
capacitatea de a #e0icula anumite medicamente f>c;ndu/le s> penetre!e "n
straturile profunde ale epidermului, unde formea!> un ade#>rat depo!it$
Eialuronida!a este o sustan> care poate accentua penetrarea unor
medicamente duc;nd c0iar la asoria lor, prin afectarea structurii
colagenului$
@etode de e#aluare a penetraiei 2i asoriei prin piele:
:) metode Hin #itroI care urm>resc difu!iunea sustanei acti#e din
unguent prin medii de gelatin> sau agar, sau tra#ersarea prin memrane
artificiale$ 5ustana difu!at> se urm>re2te prin determin>ri c0imice, fi!ice sau
microiologice$
') metode Hin #i#oI (unele pe animale de laorator)
/metode 0istologice: unele sustane colorate se urm>resc "n esuturi 2i se
aprecia!> gradul de penetraie al acestora$
/metode radioacti#e: sustanele radioacti#e se includ "n a!e iar trasorii
radioacti#i se cercetea!a "n diferite organe sau secreii, cu dispo!iti#e adec#ate
/metode c0imice: urmaresc actiunea generala a sustantelor acti#e prin
determinarea cantitati#a de medicament din sange, urina$
/metode farmacodinamice: determin> intensitatea aciunii sustanei
medicamentoase din care se deduce gradul de penetraie (reducerea pragului
durerii, r>spunsul #asoconstrictor, sc0im>ri de presiune sang#in>)$
Bazele de unguent
Qa!a de unguent este format mai rar doar dintr/un singur component
(#aselina), cel mai frec#ent este un amestec de excipieni de consisten diferit
6 lic0ida, moale, solida, cu puncte de topire diferite$
Qa!ele de unguent pot fi considerate, la fel ca unguentele, ca fiind geluri =
sisteme coloidale semisolide, de regula ifa!ice, alctuite dintr/o fa! lic0id si
o fa! solid$ Fa!a solida formea! o reea tridimensional "n oc0iurile creia
este inclusa fa!a lic0ida, amele fa!e fiind coerente$
Ba solicitri relati# mici, gelul sufer deformare plastica; aceasta
deformare plastica, la fel ca 2i punctul de topire3inmuiere relati# mic al
ma7oritii a!elor, determina capacitate de "ntindere la aplicarea pe piele$
Rolul a!elor de unguent:
/ acela de a aduce sustanele medicamentoase "n forma farmaceutic de
unguent, care s poate fi u2or aplicat;
/ este #e0icul al sustanelor acti#e la locul de aplicare;
/ ameliorea! eficacitatea terapeutica prin asigurarea cedarii, penetratiei si
asortiei s$m$
/ asigura stailitatea unguentului$
Qa!a de unguent este selectat "n funcie de mai muli factori :
:) "n funcie de proprietile fi!ico/c0imice ale sustanelor
medicamentoase
') de aciunea terapeutica urmrita (aciune de suprafaa, de
profun!ime, sau sistemica)
<) de tipul de piele
)) de scopul urmrit / oinerea unui efect oclu!i#, sicati#,
emolient, rcoritor, protector, cosmetic$
8) de locali!area 2i starea afeciunii, stadiul olii$
Qa!ele de unguent treuie s "ndeplineasc o serie de condiii:
/ s fie ine tolerate de piele, neiritante 2i nealergi!ante
/ inerta din punct de #edere c0imic
/ s nu pre!inte incompatiiliti cu sustanele acti#e sau ali constitueni
ai unguentului
/ s ai afinitate fa de piele
/ s nu produca des0idratarea pielii
/ s ai pE apropiat de pE/ul fi!iologic al pielii (acid, pE = ),'/8,=)
/ s ai un aspect plcut, culoare, miros acceptaile
/ s fie alctuita dintr/un numr cat mai mic de componente, u2or de
preparat
/ s ai punct de topire "n 7ur de )( 1
/ s fie staila "n timp si s asigure stailitate sustanelor acti#e
incorporate
/ s facilite!e penetraia
/ s poata fi "ndeprtata de pe !ona tratat prin splare
/ s poata fi sterili!ail, s suporte temperaturi "nalte
/ s ai un pre de cost con#enail$
1lasificarea a!elor de unguent
a) Dup structura gelica 2i clasa c0imica:
:) Bipogeluri
') Eidrocaruri geluri (#aselina)
<) 5ilicon geluri
)) ,olietilenglicoli geluri
8) Eidrogeluri
) Dup afinitatea fa de ap (FR X) = "n funcie de descre2terea lipofiliei 2i
cre2terea 0idrofiliei:
:) Qa!e de unguent liposoluile (lipofile, a!e grase)
') Qa!e de unguent emulsii tip *3U
<) Qa!e de unguent emulsii tip U3*
)) Qa!e de unguent 0idrosoluile (0idrogelurile 2i polietilenglicoli/gelurile)
c) Dup asena3pre!ena apei 2i modul ei de amestecare cu celelalte component:
:) Qa!e de unguent an0idre 6 a!e de 0idrocaruri, lipogeluri, a!e de
siliconi, a!e de polietilenglicoli (0idrofile dar an0idre)$
') Qa!e emulsionate3 a!e cu ap 6 conin o fa! apolar gras 2i o fa!
polar apoas alturi de emulgatori, care determina tipul de emulsie$
<) Qa!e de unguent 0idratate 6 0idrogeluri$
d) Dup coninutul "n ap, a!ele sunt clasificate de Farmacopeea &uropean in
doua mari grupe:
:) Qa!e an0idre 6 a!e 0idrofoe, a!e de asorie, a!e 0idrosoluile
(a!e cu ,&4/uri si geluri neapoase)
') Qa!e 0idratate 6 sisteme emulsionate = a!e de tip *3U sau U3*
6sisteme gelificate = geluri de sulfactani 2i de
macromolecule$
P!P"ETAT" #"$"C!%C&"'"CE S" TE&N!(!G"CE A(E
P"NC"PA(E(! BA$E )E UNGUENT
"* Baze de unguent grase + lipofile, an-idre
*u urmtoarele caracteristici:
/ sunt soluile "n ulei 2i insoluile "n ap;
/ nu se pot "ndeprta prin splare cu ap 6 nu sunt la#aile;
/ nu pot "ncorpora ap dac nu au "n compo!iie un component cu
proprieti emulsi#e$
5e su"mpart "n:
:$ lipogeluri;
'$ 0idrocaruri/geluri;
<$ silicongeluri$
1. L!"G#L$%L# sunt constituite din grsimi #egetale sau animale sau din
deri#ai ai acestora 2i din ceruri$ 4rsimile sunt trigliceride de consisten fluid,
moale sau solid, "n funcie de aci!ii gra2i cu care se face esterificarea$ 1onin si
aci!i gra2i lieri, fosfatide, sterine, 0idrocaruri si #itamine$
a* grsimi .egetale/
$leiurile &egetale fixe
/ datorit caracterului nesaturat sunt supuse autooxidrii;
/ sunt ine tolerate de piele;
/ se folosesc: ulei de ricin, cocos, ara0ide, msline, ulei de floarea soarelui, soia,
sesam, semine de umac;
/ pentru a le mri stailitatea 2i consistena se pot 0idrogena, oin;nd produse cu
puncte de topire mai ridicate 2i mult mai staile$
$leiurile hidrogenate au proprieti dermatologice asemntoare axungiei$
/ se folosesc: ulei de ricin 0idrogenat, ulei de cocos 0idrogenat, ulei de ara0ide
0idrogenat$
0* grsimi animale/
'xungia
/ grsime natural oinut prin topirea esutului adipos al porcului (grsimea de pe
adomen = os;n!a)$
/ este constituit din trigliceride semisolide cu p$t$ "n 7ur de )(
(
1;
/ poate "ncorpora p;n la :89 ap;
/ are afinitate fa de grsimile din piele, ced;nd sustanele "ncorporate;
/ pre!int de!a#anta7ul c r;nce!e2te u2or 2i pentru mrirea stailitii se adaug
antioxidani: Rinctura Qen!oe sau galatul de propil (*deps suillus en!oinatum 2i
adeps suillus conser#atus)$
c* grsimi de semisintez/
/ sunt re!ultate prin esterificarea glicerinei cu aci!ii gra2i care au fost oinui prin
0idroli!a grsimilor 2i a uleiurilor naturale, 0idrogenare si purificare;
/ prin selectarea anumitor aci!i cu o anumit greutate molecular se oin gliceride de
consisten #ariail;
/ pot fi constituite dintr/un amestec de trigliceride, digliceride 2i monogliceride;
/ aci!ii gra2i fiind lipsii de dule legturi, gliceridele de semisinte! sunt staile 2i nu
se autooxidea!$
/ sunt produse inodore, incolore, ale, cu compatiilitate fi!iologic corespun!toare$
d* cerurile/
/ sunt produse naturale constituite din esteri ai aci!ilor gra2i 2i ai alcoolilor superiori;
/ pot fi de origine animal (ma7oritatea) sau #egetal$
(etaceu) ceara de ca2alot, alul de alen (,0Sseter macrocep0alus) sau
spermaceti$ 5permacetul este produs oinut din sustanele grase coninute "n
ca#itatea pericranian a alenei$
1ompo!iie: palmitat de cetil 2i miristat de cetil alturi de esteri ai aci!ilor gra2i
superiori nesaturai$ %n ultimul timp a fost "nlocuit cu palmitat de cetil (numit tot
cetaceu)$ &ste folosit "n unguente medicamentoase 2i cosmetice, deoarece confer un
aspect omogen 2i lucios, sidefos$ &ste supus autooxidarii$
Lanolina 6 1era lanae, *deps lanae 6 este ceara oinut din secreia care
impregnea! l;n de oaie$ *ceast secreie conine trigliceride din glandele seacee 2i
cear pro#enind din celulele epidermice c0eratini!ate$ *ceast secreie este separat
de pe l;n cu sol#eni, dearasat apoi de trigliceride, rafinat prin neutrali!are,
decolorare 2i de!odori!are$
&ste un produs translucid$ ,roprietile sunt foarte diferite: culoare, miros,
compo!iie 2i alte caracteristici, dependent de procesul te0nologic de oinere 2i
purificare$
%n F$R$ X sunt dou monografii:
lanolina an0idr
lanolina 0idratat cu '89 ap$
Rreuie s corespund condiiilor de calitate din F$R$ X:
/ punct de picurare,
/ indice de aciditate,
/ indice de iod 6 mic, a#;nd un numr mic de dule legturi,
/ indice de peroxid important pentru c alcoolii din lanolin se
oxidea! u2or,
/ indice de ap mare,
/ soluilitate "n sol#eni organici: eter, cloroform, acetat de etil$
1ompo!iie: Din punct de #edere c0imic conine ) grupe mari de compu2i:
:$ 0idrocaruri :9 / cea mai mic cantitate;
'$ esteri ai aci!ilor gra2i cu alcooli superiori cu p$t$ ridicat, "n proporie
de T(/T89;
<$ aci!i gra2i lieri
)$ alcooli lieri "n proporie de )9$
,rincipalii aci!i gra2i lieri sau estrificai sunt:
aci!i normali alifatici cu lungimea lanului de :(/'= atomi de caron
1E
<
(1E
'
)
n
1GGE, cu 1=:(
i!oaci!i, cu 1=:(/'?

CH3CH(CH2)nCOOH
CH3
CH3CH(CH2)nCOOH
CH3

antei!oaci!i
oxiaci!i/0idroxiaci!i
Dintre alcooli:
/ alcooli alifatici: normali, i!oalcooli, antei!oalcooli, dioli;
/ steroli;
/ alcooli triterpenici$
1el mai important fiind colesterolul, apoi di0idrocolesterolul din grupa
sterolilor; lanosterolul, agnosterolul 2i di0idrolanosterolul din grupa alcoolilor
terpenici$
De!a#anta7ele lanolinei:
o miros persistent,
o aderen prea mare,
o #isco!itate mare,
o reacii alergice,
o sensiilitate la oxidare$
Uin;nd cont de aceste lucruri s/a urmrit i!olarea componentelor responsaile
de aciunea emulsi# 2i "muntirea calitii lanolinei$
,rodu2i din lanolina:
1ei mai importani sunt alcoolii de l*n+ care s/au oinut prin 0idroli!a
esterilor lanolinei repre!ent;nd un amestec de colesterol, di0idrocolesterol,
agnosterol, lanosterol, precum 2i i!oalcoolii alifatici 2i dioli optic inacti#i$ 5e pre!int
ca mas solid galen p;n la run desc0is, cu consisten friail, cu fractur
strlucitoare, omogen, cu miros asemntor lanolinei$ Onsoluili "n ap, soluili "n
sol#eni organici, apolari$ 5e di!ol# "n alcool asolut la fierere$ 5unt folosii ca
emulgatori de tip *3U dar pot staili!a 2i emulsii U3* prin asociere cu emulgatori ce
dau emulsii U3*$
*lte produse oinute din lanolin:
/ prin fracionare s/au oinut dou produse:
/ lanolin+ lichid+ 6 cuprinde fraciunea de esteri ai aci!ilor 2i alcoolilor
cu greutate molecular mic$ &ste fluid 2i se nume2te 2i ulei de lanolin+. &ste
misciil cu grsimile, mai puin lipicioas ca lanolina$
/ lanolin+ ceroas+ 6 este alctuit din esteri cu greutate molecular mare$
*re consisten apropiat cerii$
/ prin -idrogenare catalitic se oine lanolina
hidrogenat format din alcooli 2i aci!i saturai re!ultai din transformarea
esterilor$
/ prin esterificarea gruprilor GE liere din lanolina
natural se oine lanolina acetilat.
/ prin alcooliz se oine esterul i!propilic al lanolinei
lanolinatul de izopropil care este incolor, inodor cu aciune emolient$
/ prin eto1ilare cu oxid de etilen se oin lanolinele
hidrosolubile = lanolinele etoxilate sunt produse moi, mai puin #;scoase ca
lanolina, emoliente$ 5unt produse 0idrofile, misciile cu apa$ 5unt utili!ate pentru
emulsii U3*, fiind 2i plastici!ani 2i emolieni$
(eara de albine este o alt cear utili!at la oinerea a!elor de unguent$ &ste
o cear oinut prin tratarea cerii galene care este materia constituti# a pereilor
fagurilor produ2i de aline$
5e tope2te fagurele la :((/:'(
(
1 pentru a distruge germenii, se filtrea! pentru
eliminarea firelor #egetale apoi este alit mai ales prin trecere prin argil 2i crune
2i apoi expunere la soare$
5e pre!int ca produs solid, cu suprafaa mat, insoluil "n ap, parial soluil
"n alcool concentrat la cald 2i eter$ &ste complet soluil "n uleiuri fixe 2i #olatile$ *re
p$t$ =:/=8
(
1 2i indice de aciditate crescut$ &ste format din trei tipuri de constitueni:
/ 0idrocaruri liniare 2i saturate cu 'V/<: atomi de caron, "n proporie de '(9;
/ esteri de aci!i 2i alcooli (V(9) cu greutate molecular mare 6 esteri ai aci!ilor liniari
2i saturai cu :)/<( atomi de caron 2i alcooli liniari 2i saturai cu :)/<( atomi de
caron;
/ o proporie de :(/'(9 o repre!int aci!ii lieri = aci!i liniari, saturai cu numr par
atomi de caron :)/<($
1onine: palmitat de miricil V'9, acid cerotic :(9, acid melisic$ Wu conine
steroli$
&ste utili!at pentru a mri consistena a!elor de unguent, fa#ori!;nd
emulsiile *3U, intr "n compo!iia cold/cremelor = rcoritoare$
,. G#L$% -# .-%"('%/$% / sunt a!e de unguent 0idrofoe$ ,ot fi:
0idrocaruri minerale: #aselina, uleiul de parafin 2i parafina solid:
0idrocaruri animale: per0idroscualen$
Paselina, parafina 2i uleiul de parafin sunt oficinale$ 5unt oinute din
re!iduurile de la distilarea petrolului brut) care este supus mai "nt;i distilrii la
presiune normal, separ;ndu/se gazul) benzina 2i petrolul. *poi re!iduul este supus
unei noi distilri su presiune redus, c;nd separ uleiul de parafin+ uor (care este
format din ulei fluid) 2i parafina solid (un ulei de parafin mediu), rm;n;nd un
re!iduu din care se oine &aselina.
Vaselina este format din 0idrocaruri saturate, cu consisten moale; este
oinut prin purificarea 2i "nlirea re!iduului oinut la distilarea petrolului rut$
&ste constituit dintr/o dispersie mai mult sau mai puin grosier de 0idrocaruri
solide 2i lic0ide$ %n general conine 0idrocaruri saturate cu ''/<8 atomi de caron,
care sunt fie 0idrocaruri aciclice, cu lan linear sau ramificat, fie 0idrocaruri
naftenice (0idrocaruri ciclice)$
&ste mai greu tolerat de piele, put;nd fi iritant, nu are afinitate pentru
grsimile pielii, deci nu se asoare, fiind folosit pentru unguente de protecie, cu
aciune oclu!i#$
Paselina are structur de gel, format din ace fine cu aspect cristalin, numite
tric0ite, form;nd o reea "n care este "ngloat fa!a fluid$ ,rin "ncl!ire sau su
aciunea unei fore mecanice se distruge structura de gel, "n repaus aceasta se reface,
deci are proprieti tixotrope$ Wu "ncorporea! ap, cantiti mici de ap sunt reinute
datorit #;sco!itii, deci este o c#asiemulsionare$
Vaselina artificial, numit 2i unguent de parafin, este un amestec de ulei de
parafin 2i parafin solid, "n proporie de ::); are tendina de separare a fa!elor$
Uleiul de parafin este un amestec de 0idrocaruri aciclice cu lan drept sau
ramificat sau 0idrocaruri naftenice cu greutate molecular mic$ &ste un produs
fluid pre!ent;nd dou tipuri:
u2or, cu densitate mic: ,araffinum perliXuidum; / folosit pentru
scderea consistenei preparatelor$
greu, gros sau #;scos 6 cel mai folosit "n preparatele dermatologice:
,araffinum suliXuidum$
Parafina este un amestec de 0idrocaruri solide, aciclice, cu lan drept, cu ''/
<8 atomi de caron, cu p$t$ )?/='
(
1 $ &ste asemntoare cerii$ ,arafina este folosit
pentru cre2terea consistenei unguentelor$
Plastibaza este un gel artificial oinut prin di!ol#area polietilenei cu greutate
molecular mai mic de '($((( "n ulei de parafin la :<(
(
1 2i rcire rusc la 8(
(
1$
,olietilena, folosit "n proporie de 89, se prinde "ntr/o reea de forma unui urete
care reine uleiul, re!ult;nd un gel plastic cu proprieti superioare #aselinei$ Wu/2i
modific consistena la #ariaii de temperatur sau la asociere cu cantiti mari de
pulere$
Rreuie ine purificate, pentru a fi ine tolerate de piele$
*socierea #aselinei cu componente emulsi#e, cum ar fi colesterolul duce la
oinerea vaselinei colesterinate = &U1&ROW*$
Paselina "mpreun cu lanolina formea! unguentul simplu$
&ucerina 2i unguentul simplu sunt a!e grase din categoria a!elor de adsorie
care dau cu apa emulsii *3U$
Perhidroscualenul se oine prin 0idrogenarea scualenului, oinut de la
extracia #itaminei * din uleiul de ficat de pe2te$ &ste incolor, are densitate mic, este
soluil "n sol#eni organici 2i este ine tolerat de ctre piele$
0. SL("1G#L$% 6 geluri de siliconi (polisiloxani)
5iliconele sunt folosite "n special pentru preparate 0idrofoe, fiind incluse "n
preparate de protecie contra noxelor dermice 0idrofile$ 5unt compu2i organici de
siliciu, constituite din lanuri de atomi de siliciu 2i oxigen, celelalte #alene fiind
satisfcute de radicalii organici: metil, etil, fenil$
H3C
Si
O
CH3
R1
R2
R4 R3
R
(Si O)n Si
R
R
R
R
O
Si
R
Si
H3C
Si
O
CH3
R1
R2
R4 R3
R
(Si O)n Si
R
R
R
R
O
Si
R
Si
Banurile sunt liniare sau ramificate, caracteristicile #ariind "n funcie de natura
radicalilor organici, gradul de polimeri!are 2i gradul de ramificare$
Din aceast categorie fac parte:
- uleiul de silicon - are structur liniar cu greutate molecular mic 2i grad de
polimeri!are mic;
- grsimile de silicone cu structur liniar 2i greutate molecular mai mare (ca
cea a fluidelor);
- rezine de silicone cu greutate molecular mare 2i structur reticulat,
ramificat;
- cauciucuri de silicone cu structur reticulat au 2i puni de etilen sau metilen
care se formea! la oinerea lor$
Uleiul de silicon 6 dimetilpolisiloxanul, dimeticon, dimetilsilicon este un
produs lic0id cu o gam mai mare de #isco!itate datorit gradului de polimeri!are
diferit (n)$
,roprieti: 0idrofoie pronunat, stail la temperaturi ridicate, lipsit de
culoare 2i miros, inert fa de agenii c0imici, lipsit de aciune fi!iologic proprie,
fix;ndu/se pe numeroase tipuri de suprafee, pe care le face 0idrofoe; se opune
formrii de spum$
/ pot fi emulsionate cu ageni tensioacti#i neionici, anionici sau cationici,
form;nd, emulsii staile U3*$
/ folosite "n preparate de protecie 2i produse cosmetice$
/ acoper epidermul cu un film suire 2i durail fr a modifica sensiilitatea
tactil sau s st;n7eneasc respiraia pielii$
/ nu se recomand c;nd este necesar o drenare lier sau pe pielea inflamat$
/ sunt iritante pentru mucoasa ocular 6 dau o sen!aie de arsur, care durea!
:/' !ile, apoi, trece fr urmri$
""* Baze de unguent emulsii A2U
*u ca fa! intern apa sau o soluie apoas iar ca fa! extern
0idrocaruri, gliceride, ceruri, alcooli sau aci!i superiori lieri, siliconi, iar
pentru a mri proprietile emulsi#e se impune adausul de emulgator$ *ceste
a!e de unguent formulate su form de #e0icule an0idre sunt constituite dintr/
o parte lipofil alturi de o component misciil cu grsimile, cu capacitatea de
a da emulsii *3U: lanolin, colesterol, alcooli de l;n, steroli acetilai,
monostearat de gliceril, span$ *ceste a!e emulsionea! o cantitate mai mic
sau mai mare de ap, 2i sunt numite a!e de adsorie sau a!e potenial emulsii
*3U$ Din aceast categorie fac parte:
unguentul simplu,
unguentul cetilic,
unguentul de alcooli de l;n an0idru$
Dac de la preparare au ap "n compo!iie sunt ade#rate a!e emulsii
*3U; de exemplu unguentul de l;n 0idratat$
,rin aplicare pe piele dau un film similar a!elor de 0idrocaruri, cu efect
oclusi#, mi2or;nd penetrarea apei prin epiderm$ 5u form 0idratat au o
putere de 0idratare mai mare, pielea asorind umiditatea din a!a de unguent$
Wu sunt la#aile, au consisten mai un dec;t a!ele lipofile 2i
capacitate superioar de penetrare 2i cedare a sustanelor "ncorporate$ 5e
amestec cu seumul$ 5unt folosite pentru aciune superficial 2i tratarea
stratului cornos 6 0idratarea acestuia$
1ele care au cear "n compo!iie sunt denumite +cold/creme-; la aplicare
dau o sen!aie rcoritoare pe piele$
"""* Baze de unguent emulsii U2A
*u compo!iie #ariat 2i sunt mai frec#ent folosite$
5e pre!int ca a!e an0idre sau 0idratate$ 1ele an0idre sunt alctuite din
fa!a lipofil a#;nd emulgatori care "n pre!ena apei dau emulsii U3*, preparatele
fiind la#aile 6 autoemulsionaili$ De exemplu "n F$R$ X unguentul emulgator$
&mulgatorii cei mai folosii sunt cerurile Banette 6 amestecuri de
emulgatori$
*lcoolul cetilstearilic emulgator este format din alcool cetilstearilic 2i
cetilstearilsulfat de sodiu 2i d emulsii de tip U3*; intr "n compo!iia
unguentului emulgator, alturi de ulei de parafin 2i #aselin$ ,rin 0idratarea
acestuia se otine unguentul emulgator 0idratat$
1emele cu stearai au ca emulgatori spunurile de sodiu, potasiu, amoniu,
R$&$*$ 2i sunt numite +#anis0ing cream- = creme e#anescente$
*u o proporie mare de ap, pe care o pot pierde rapid$ ,entru a "ncetini
pierderea apei se adaug sustane 0igroscopice: glicerin, propilenglicol,
,$&$4$
5unt ine tolerate de piele, "ns a#;nd o compo!iie complex apar
incompatiiliti$ 5unt puin staile, se poate desface emulsia, se pot des0idrata,
"nmuia sau r;nce!i$ 5e asocia! cu sustane actericide, fungicide 2i
antioxidante$
*u penetrare mai un, dar #ariail$
,rin pre!enta sustanelor tensioacti#e se u2urea! penetrarea prin
aparatul piloseaceu$ 5unt la#aile$
"3* Baze de unguent -idrosolu0ile
/ 0idrogeluri 6 geluri de macromolecule:
o anorganice: entonit, #eegum, aerosil sau 0idroxid de aluminiu;
o organice: a) naturale; amidon, Rragacanta, etc$
) semisintetice: deri#ai de celulo!;
c) sintetice: caropol, *,P, ,P,;
/ geluri de polietilenglicoli$
Eidrogelurile au cantitate mai mare de ap sau ap 2i glicerin, care
repre!int mediul de dispersie 2i este "n proporie de peste T(9$
4elurile de ,$&$4$ sunt alctuite din amestecuri de ,$&$4$/uri fluide 2i
solide "n anumite proporii$
:$ Eidrogelurile sunt geluri apoase sau 0idroglicerinate "n care
macromoleculele formea! o reea tridimensional care cuprinde "ntreaga fa!
lic0id (gel de amidon 6 glicerogel)$
*#anta7e:
sunt fi!iologic indiferente,
sunt la#aile,
se usuc dup aplicare pe piele form;nd un film la locul de aplicare,
sunt preferate de olna#ii seoreici (cu pielea sensiil la grsimi)
sunt indicate "n tratamentul regiunilor proase, a mucoaselor sau pe
pielea traumati!at;
pE/ul poate fi reglat prin tampoane;
consistena este influenat puin de temperatur sau nu #aria! deloc$
De!a#anta7e:
/"n funcie de natura macromoleculelor pre!int incompatiiliti cu unele
sustane acti#e;
/sunt instaile, au tendina de a se des0idrata, nea7uns ce poate fi e#itat
prin asociere cu glicerin$
/gelurile din marcromolecule organice naturale sunt medii une de cultur
pentru microorganisme$ ,entru a e#ita de!#oltarea "n special a mucegarilor se
adaug sustane antifungice$
/puterea de penetrare fiind nul, nu se utili!ea! dec;t pentru aciunea de
suprafa$ Dac sustana acti# nu este legat de polimer, este cedat u2or$ ,orii
din reeaua gelurilor permit o difu!iune relati# lier a moleculelor de sustane
acti#e, cu dimensiuni nu prea mari$
'$ Qa!ele de ,$&$4$ se oin prin amestecarea ,$&$4$/lor lic0i!i 2i soli!i,
"n proporii determinate de consistena preparatului final oin;ndu/se produ2i
u2or de etalat 2i cu aderin corspun!toare pe piele$
1onsistena este aleas "n funcie de modul de administrare, condiiile
climatice suportate de preparate 2i de natura principiilor acti#e, care pot s
modifice #;sco!itatea a!ei de unguente, acion;nd asupra legturilor de
polimeri$
,$&$4$/urile (macrogolii) se pot asocia ce excipienii an0idri: #aselin,
lanolin 2i uleiuri$
*u acti#itate osmotic exagerat datorit 0igroscopicitii, ceea ce
pre!int un a#anta7 "n afectiuni supurati#e, c;nd secreiile sunt asorite$ %n
general acti#itatea osmotic este considerat ca un nea7uns, des0idrat;nd pielea
2i "nt;r!iind penetrarea prin "n#eli2ul cutanat$
Datorit 0igroscopicitii sunt contraindicai "n dermato!e c;nd pielea este
de7a uscat$ Datorit 0idrofiliei nu fa#ori!ea! penetrarea prin pielea intact$
*ceste a!e sunt utili!ate mai ales pentru aciunea de suprafa$ &le pot
"ncorpora antiseptice sau antifungice$ 1;nd stratul cornos este alterat sau lipse2te
,$&$4$/urile sunt utili!ate pentru administrarea de sustane care treuie s se
disperse!e "n secreiile plgilor$
Unguentele cu ,$&$4$/uri sunt neoclu!i#e, se amestec u2or cu secreiile
plgilor, nu ptea! len7eria$
%n ele se di!ol# multe sustane acti#e, gudroane, Qalsam de ,eru,
aneste!in$ 1onsistena acestor a!e poate fi ameliorat prin adugarea unei
proporii mici de ap (:(9)$ G cantitate mai mare fluidific a!a$ ,entru a
"ncorpora o cantitate mai mare de ap se "nlocuie2te o parte de ,$&$4$ cu alcool
cetilstearilic sau alcool stearilic prin topire$
Oncompatiiliti: iod, iodur de potasiu, acid tanic, fenol, sruri de aur,
mercur sau ismut$ Diminu acti#itatea srurilor cuaternare de amoniu 2i a
nipaesterilor, inacti#;nd rapid 2i unele antiiotice 6 acitracina 2i penicilina$
,rintr/o formulare adec#at este remediat acest de!a#anta7 ma7or 6
tendina de uscare a pielii, ca urmare a asoriei umiditii$
5unt la#aile 2i se pot aplica pe !onele proase; nu macerea! esuturile,
permit sc0imul "ntre piele 2i exterior, sunt puin resorite$
Qa!ele de unguent se aleg "n funcie de afeciunea tratat, natura 2i
cantitatea sustanelor acti#e "ncorporate 2i de cantitatea de sustane acti#e,
posiilitatea de "ncorporare omogen$
1;nd nu se specific a!a de unguent se folose2te o a! de unguent
oficinal:
unguentul simplu fie ca a! de unguent gras, fie ca a! de
asorie, form;nd cu apa emulsii *3U;
unguentul emulgator oin;ndu/se emulsii U3*;
unguent cu ,$&$4$, unguent cu glicerin (folosit mai mult pentru
aciunea emolient) ca a!e 0idrosoluile$
%n a!ele de unguent se mai pot aduga ageni de "ngro2are, emulgatori,
sisteme tampon, antioxidani, conser#ani, parfumuri$
Prepararea unguentelor
/ a!ele de unguent se pot prepara separat sau "mpreuna cu unguentul;
/ dac medicul nu a prescris a!a de uguent, farmacistul alege a!a "n
funcie de afeciunea tratat, natura sustanelor acti#e 2i cantitatea lor, "n
funcie de posiilitatea de "ncorporare omogena$
/ in general se aleg a!e oficinale "n FR X (ex$ unguent simplu, ung
emulgator, ung de ,&4/uri)
Ginerea a!elor grase
/ in ma7oritatea ca!urilor se oin prin topirea compu2ilor lipofili (au
punct diferit de topire); la cald se reali!ea! 2i malaxarea mai u2oar a
amestecului respecti# ; triturarea se face p;n la rcire$
Ginerea a!elor de unguent emulsie
/ se oin prin amestecarea la cald a celor dou fa!e, emulgatorul fiind
adugat "n fa! "n care este mai soluil; se triturea! p;n la oinerea emulsiei
omogen 2i stail$ Gligatoriu triturm p;n la rcire 2i dup, pentru a e#ita
separarea componentelor$
Ginerea 0idrogelurilor
/se oin dependent de natura macromoleculelor respecti#e, la rece sau la
cald$
%ncorprarea sustanelor acti#e in a!a de unguent depinde de
proprietile 2i proporia lor in formulare$
,ot re!ulta:
/ fie sisteme monodisperse = unguente/soluie (cu sustane acti#e
di!ol#ate)
/ fie sisteme polidisperse / unguente/suspensie cu sustane acti#e
suspendate "n a!
/ unguente/emulsie, care conin fie o soluie
apoas de sustane acti#e emulsionata "n fa!a gras, fie o soluie uleioas
emulsionat "n fa! 0idrofila$
Unguentele medicamentoase se oin prin dou procedee
:) procedeul topirii
') incorporare3amestecare
Ropire +4 utili!m cldura pentru topirea amestecului format din
componentele a!ei de unguent, la care se adaug sustanele acti#e; se continua
triturarea pana la racire$
/la cald se poate mri soluilitatea unor s$a, u2ur;nd di!ol#area;
/ atentie la sustanele mai soluile la cald, care pot s recristali!e!e la
rcireMM
,rocedeul incorporarii 6 presupune "ncorporarea sustanelor acti#e "n a!a
de unguent anterior preparata, la temperatura camerei, prin simpla amestecare
p;n la omogeni!are$
/"n farmacie / prepararea se face in mo7ar, triturand cu pistilul
/ "n industrie / folosim amestectoare cu cu#a fix, pre#!ute cu sisteme de
forfecare de diferite forme "n funcie de consistena a!ei$ ,ereii cu#elor sunt
duli permi;nd circulaia unui fluid cald3rece pentru a u2ura oinerea a!elor$
5istemul de agitare treuie plasat la o anumita ad;ncime "n unguent pentru a
e#ita includerea de aer$ ,entru agitare mai un se folosesc amestectoare cu
elice sau cu turin$ ,entru oinerea ung/emulsie folosim dispo!iti#e mai
perfectionate: omogeni!atoare pre#!ute cu un piston, care lucrea! su
presiune 2i care forea! unguentul s treac prin orificii foarte fine$
,entru oinerea unguentelor/suspensie se folosesc mori coloidale, mori cu
#aluri din oel inoxidail$
Condiionare2Am0alare
1ondiionarea se face in cutii din material plastic, care sunt u2oare,
ieftine 2i asigur o stailitate optim, indicate pentru conser#are de scurt durat
pentru c unele sustane acti#e pot s reacione!e cu sustanele plastice:
salicilat de metil, uleiuri #olatile,gudroane$
Folosim orcane de sticla sau porelan cu desc0idere larg pentru a u2ura
prele#area coninutului; se "nc0id cu capac prin in2uruare$
,reparatul treuie ine tasat, far goluri de aer; recipientele ine umplute
2i spaiul de deasupra limitat$ 5e acoper cu un disc de 0artie pergaminata sau
material plastic impermeail pentru sustane grase$
%n industrie se folosesc tuuri din metal 6 *l fiind ieftin sau 5n, care e mai
scump$ 5e lcuiesc "n interior pentru a e#ita interaciunea cu produsul$ Ruurile
din metal nu sunt elastice (se e#ita retracia coninutului 2i introducerea de aer "n
preparat 2i se reali!ea! o golire completa)$ Ruurile din material plastic sunt
elastice =. se introduce aer, nu se reali!ea!a o golire completa (greu de prele#at
ultimele do!e)$
Ruurile sunt pre#!ute cu o canula 2i un orificiu pentru expul!area
unguentului prin apasare$ 5unt astupate cu un capac cu suru$
Umplerea se face automat pe la partea inferioar a tuului; se introduce
unguentul p;n c;nd se elimina tot aerul, apoi se plia! terminaia a!al$
5e introduc aceste tuuri "n cutii de carton, care repre!int amala7ul
secundar, la care se adaug 2i prospectul$
Controlul calitii
1ontrolul calitii conform Faracopeei Rom;ne ed X:
Control organoleptic
/ aspect / treuie s ai aspect omogen 2i s pre!inte culoarea 2i mirosul
caracteristice componentelor
/ determinarea omogenitii 6 prin examinarea unguentului "ntins "n strat sutire
pe o lam de microscop si examinarea cu lupa (),8x) =. nu treuie s pre!inte
aglomerri de particule 2i ule de aer sau picturi de fa! apoas3uleioas$
)eterminarea mrimii particulelor 6 pentru unguente/suspensie, prin
examinarea la microscop a unei cantiti de unguent; T(9 dintre particule
treuie s ai dimensiuni de 8( Lm si :(9 dimensiuni de max:((Lm$
)eterminarea p&%ului =. poteniometric 2i treuie s fie "ntre ),8 6 ?,8
)eterminarea masei totale pe recipient
)ozarea continutului in s*a*
Sterilitatea
/ se #erific pentru preparatele care treuie s fie oligatoriu sterile 6 unguentele
oftalmice, unguente aplicate pe pielea sugarilor, pe plgi, arsuri$
%n plus se determina consistena unguentelor prin proe reologice$
1onsistena deri#a dintr/un complex de proprietati ale componentelor:
compo!iia c0imic, forma 2i mrimea particulelor de sustan acti#a 2i forele
de ade!iune 2i coe!iune dintre particulele$
,entru aprecierea consistenei se fac patru tipuri de proe reologice:
:) ,roe de #;sco!itate
') ,roe de penetraie
<) ,roe de "ntindere
)) ,roe de plasticitate
,roe de #;sco!itate
/ #;sco!itatea este concludent pentru determinarea consistenei
unguentelor;
/ ung sunt corpuri plastice, la care #;sco!itatea scade o dat cu cre2terea
forei de forfecare; sunt 2i corpuri tixotrope (isi re#in la starea initiala dupa
amestecare);
/ #;sco!itatea unguentelor se modifica in functie de temperatura 2i de forele
aplicate asupra lor$
/ pentru aprecierea #;sco!itatii se folosesc #;sco!imetre rotaionale,
constituite din doi cilindri concentrici; la exterior/ unul mai mare "n care se
plasea! proa de testat, iar cel interior se poate roti cu #ite!e diferite, supun;nd
proa la di#erse fore de forfecare$
,roe de penetraie
/ se staileste gradul de consistena al unui produs dup profun!ime
ptrunderii "n masa sa a unui corp (con de oel lasat sa cada lier) cu greutate
ine determinat$
,roe de "ntindere
/ preparatul de testat este supus unor fore asemnatoare celor care se
aplica "n momentul "ntinderii pe piele a preparatului;
/ se masoara re!istenta opusa alunecarii a doua planuri paralele miscate cu
#ite!e diferite;
/ repre!int o pro empiric oin;nd indicatii orientati#e pri#ind
comportarea la etalarea pe piele$
,roe de plasticitate
/ se folose2te dispo!iti#ul G7eda/*russa, format din dou plci de sticla
de dimensiuni egale$ 5u prima plac se plasea!a o 0artie gradat, cu mai multe
cercuri concentrice cu ra! de un centimetru; se plasea! un gram de unguent pe
prima plac, "n centru$ *ducem a doua plac cu o greutate cunoscuta si se
msoar cele ) ra!e ale suprafeei pe care unguentul s/a "ntins; se adauga treptat
greuti pe a dou plac (:((g, '((g, <((g etc$) 2i se citesc ra!ele$ 1alculm aria
pe care se "ntinde unguentul$ Deci se determina suprafetele de intindere$
Determinarea capacitatii de asorie a apei
/ staileste proprietile emulsi#e ale a!elor potenial emulsie;
/ pt aceasta se determina indicele de ap, care repre!int cantitatea cea
mai mare de ap (exprimat "n grame), care este "ncorporat de :((g de a! de
unguent la temperatura de '( 1$ 5e las "n repaus ') ore, apoi excesul de ap
este "ndeprtat pentru c "n timp se expul!ea! ap emulsionat$
1ontrolul capacitii de extrudere = determinarea capacitatii de expul!are a
unguentului din tu, prin presarea tuului desc0is$ Depinde de consisten 2i
omogenitate$
1ontrolul includerii de aer "n preparat
/tuul "nc0is se "ncl!e2te pe aie de ap la temperatura de 8( 1, se scoate
din ap 2i se desc0ide; nu treuie s ai loc o ie2ire #iolent a coninutului$
1ontrolul "nc0iderii tuurilor
Determinarea toleranei cutanate3 testul acanto!
/ testul acanto! =. permite sa se traga conclu!ii asupra toleranei
fi!iologice a unui preparat;
/ aceast determinare se face mai ales c;nd se experimentea! o nou a!
de unguent3unguent medicamentos;
/ testul se a!ea! pe faptul ca la anumite solicitri externe se produce o
lire a epidermei prin marirea stratului de celule "n forma de spini;
/ se folosesc coai, pe pielea crora se aplica pe o parte proa de testat cu
care se masea! epiderma, iar pe partea opus se masea! pielea fr proa$ 5e
repeta aplicarea timp de :( !ile$ Dup cele :( !ile se sacrific animalul pentru
examinarea la microscop a pielii, oser#andu/se modificrile 0istologice ale
acesteia;
/ testul de acanto! repre!int raportul "ntre grsimea pielii tratate 2i
grosimea pielii netratate$ (ideal s fie :)$
/ s/a stailit c un grad de acanto!:
:/:,8 este o acanto! nesemnificati#
:,=/:,T 6 acanto! #i!iila, dar moderata
'/) 6 acanto! pronunat3 preparatul este necorespun!tor
.) 6 acanto! foarte puternic3 preparatul este necorespun!tor$
*lturi de acest test se face 2i testul cu material textil "n care urmrim
e#entuala iritare a pielii la aplicarea cutanat$ 5e aplic pe piele produsul de
testat prin intermediul unui material textil, "n anumite regiuni si se lasa :'/') de
ore$ 5e examinea!a modificarile pielii / umflare, "ngro2are, iritare, unele
fenomene suiecti#e: usturime, sen!atie de corp strain,etc$
%n suplimentul FR X 2i F&, pentru unguentele sterile se determina 2i
contaminarea microian: s nu fie pre!eni germeni patogeni, iar pentru
germenii #ii nepatogeni se stailesc anumite limite$
Conser.area unguentelor
/ 1onf FR X =. in recipiente ine "nc0ise, la maxim '8
(
1$
/ in timpul pstrrii se pot produce modificari / separarea fa!elor
(desfacerea emulsiei), formarea de grun7i in ung/suspensie, pierderea structurii
de gel, modificarea pE/ului, impurificarea cu particule strine din materialul de
condiionare$
/ componentele lipofile ale a!elor se pot oxida (rance!i), se modifica
culoarea / lanolin, cetaceu$ *ceast modificare c0imica este mai accentuat
c;nd preparatul conine ap (creme)$ Oncluderea de aer in preparat graeste
oxidarea$
/ sustanele acti#e dispersate se pot inacti#a, i2i pot modifica aciunea
terapeutica sau pot de#eni toxice$
/ se adauga antioxidani liposoluili "n formulare / Y/tocoferol,
util0idroxianisol (QE*), util0idroxitoluen (QER) sau nipagalai (esteri ai
acidului galic)$
/ dac "n a!e exist componente naturale 6 proteine, 0idrai de caron,
care sunt medii prielnice pentru de!#oltarea microorganismelor, se adaug
ageni conser#ani pentru e#itarea de!#oltarii lor: nipaesteri 6 cu aciune
acteriostatic, acid en!oic, orat de fenilmercur$
/ conser#antii treuie s fie compatiili cu toate componentele, staili la
"ncl!ire 2i la pstrare "ndelungat, eficieni "n concentraii cat mai mici 2i acti#i
pe un numr cat mai mare de microorganisme, netoxici, neiritani,
nesensiili!ani la aplicarea pe piele$