VITAMINELE Definitie:vitaminele sunt substante organice cu GM mica, active in doze reduse, fara valoare energetica intrinseca,care ajung in orgs

prin aport exogen, biosinteza endogena a unor [Link] insuficienta pt a asigura promovarea cresterii, mentinerea vietii si a capacitatii de reproducere. Unele vitamine se gasesc in alimente ca precursori sau provitamine, in orgs uman realizandu-se transformarea lor chimica in formele vitaminice active. Rolul global al vitaminelor este acela de biocatalizatori ai proceselor de digestie, absorbtie, metabolizare si inglobare a celorlalti nutrienti in structurile organismului. Cand aportul alimentar este insuficient se instaleaza carenta vitaminica. Solubilitatea reprezinta proprietatea vitaminelor care le imprima caracteristicile ciclului biochimic, modul de absorbtie, transport si depozitare, precum si caile de eliminare din orgs. Clasificare Vitamine liposolubile(A,D,E,K) Caracteristici generale: -sunt solubile in grasimi si in solventii acestora; -sursa alimentara de baza o reprezinta alimentele grase; -sunt absorbite din tubul digestiv in prezenta bilei, in limfa si circula in curentul sanguin legate de carausi proteici; Sunt depozitate in lipidele tisulare, mai ales la nivel hepatic; Surplusul de aport prin dieta sau prin produse nefarmaceutice ridica riscul aparitiei hipervitaminozei, cu manifestari toxice datorate tezaurizarii excesive; Deficitul de aport duce la folosirea initiala a rezervelor depozitate, iar semnele vitaminozei apar tardiv Au actiune asemanatoare hormonilor, participand la procesele anabolice din organism. Clasificare Vitaminele hidrosolubile(vitamina C,vitaminele din grupul B) Caracteristici generale : Sunt solubile in apa,pierzandu-se usor din alimente prin spalare excesiva sau prin mentinere indelungata in apa,iar din organism prin transpiratii patologice. Sunt absorbite usor din tubul digestiv in prezenta HCl din sucul gastric,direct in sange unde circula liber Nu se depoziteaza in organism excesul fiind preluat de lichidele extracelulare si eliminat prin [Link] hipovitaminozei apar rapid. Catalizeaza procesele eliberatoare de energie din proteine glucide si lipide,fiind cofermenti ai enzimelor. Vitamina A -este prima vitamina liposolubila identificata si studiata. -este activa in organism sub 3 forme: retinol,depozitat in ficat, de unde este eliberat in sange si transportat la nivel celular unde este convertit dupa necesitati in alte 2 forme active: retinal si acid retinoic. -retinolul(vitamina A1) si dehidroretinolul(vitamina A2) se gasesc ca atare in alimente animale,dar in lumea vegetala sunt raspanditi precursori vitaminici-carotenii,pigmenti ai vegetalelor colorate. Rolul vitaminei A --carotenul este cea mai activa forma a provitaminei A cu un important rol antioxidant.

-rolurile majore ale vitaminei A se exercita la nivel ocular in asigurarea perceptiei luminoase de la nivelul retinei si asigurarea integritatii structurale si functionale a corneei. -vitamina A (sub forma de retinal) e componenta a pigmentinlor retinieni(rodopsina si iodopsina).In cazul deficitului de vit A scade acuitatea vizuala in lumina crepusculara(hemeralopie sau orbul gainilor). Rolul vitaminei A -vitamina A este indispensabila pentru functionalitatea tesuturilor epiteliale(cornee,piele,mucoasa respiratorie,digestiva) -la nivelul pielii si al mucoaselor deficitul de vit A determina inloculirea celulelor epiteliale normale cu celule care secreta cheratina -vitamina A are rol in dezvoltarea osoasa -excesul vitaminic A are efecte toxice asupra organismului,reprezentand un pericol egal cu cel al deficitului de aport. Surse alimentare de vitamina A Retinolul se gaseste exclusiv in produse alimentare de origine animala,iar carotenii se gasesc in special in alimente de origine vegetala. -ulei de ficat de morun 85000 U.I%(1 U.I=0,3 g retinol) -ficat de vitel 27000 -cascaval 4000 -unt 3330 -smantana 1250 -lapte proaspat 400 -conserva de ton 70 Surse alimentare de caroteni: -ardei kapia,gogosari 25-35% (continut de caroteni, mg%) -morcovi 7-18% -spanac 13-14% -rosii 6,5-12% -salata 3-6% -pepene verde 3-4% -caise 1,5-4% Ratii zilnice de vitamina A recomandate: Principalele surse de vitamina A sunt reprezentate de ficat,in special de ficatul de bovine si porcine. Carotenii se gasesc in produse vegetale in concentratie mai mare in limbul frunzelor consumate in alimentatie. -copii 2000-4000 U.I -adolescenti/adulti 4000-5000 U.I -gravide 6000 U.I -femei care alapteaza 8000 U.I Vitamina D Cuprinde o serie de derivati sterolici cu rol major in metabolismul [Link] mai importante din punct de vedere nutritional sunt vitamina D2(ergocalciferol) si vitamina D3(colecalciferol). Vitamina D2 Este sintetizata prin iradierea cu radiatii ultraviolete a ergosterolului din vegetale(ciuperci,drojdii).

Vitamina D3 Se formeaza:- in piele,prin iradiarea cu radiatii ultraviolete a 7-hidrocolesterolului prezent in sebum -in intestinul subtire,din colesterol,sub influenta unei hidrogenaze. Daca organismul este expus indeajuns razelor de soare,sinteza cutanata a vitaminei D3 este suficienta nefiind necesar aportul de exogen. Rolul vitaminei D Cel mai important rol al vitaminei D este acela de a preveni rahitismul si osteomalacia,prin: facilitarea absorbitiei Ca din intestinul subtire, mentinerea nivelului optim al calcemiei si implicit asigurarea unei cantitati suficiente de Ca si P pentru fixare la nivel osos. Hipovitaminoza D apare: in conditiile expunerii insuficiente la radiatia ultravioleta, prin aportul alimentar insuficient in stari patologice,care reduc absorbtia vitaminei sau cresc absorbtia ei renala in boli hepatice sau renale. Hipovitaminoza D la copil La copil hipovitaminoza se concretizeaza prin rahitism, caracterizat prin: -modificari osoase caracteristice(oasele lungi se incurbeaza-coxa vara,extremitatile distale ale antebratelor si gambelor se ingroasa,apar deformari toracice-santul Harrison,matanii costale,torace in carena si deformari craniene-aplatizare occipitala,bosele frontale si parietale proemina asimetric,fontanelele nu se inchid.) -intarziere in crestere -cotracturi musculare -convulsii -eruptie dentara intarziata Morfopatologic rahitismul se caracterizeaza prin acumularea de tesut osteoid [Link] sarurilor de calciu duce la formarea trabeculelor de os nou exclusiv din tesut osteoid. Examenul radiologic arata largirea cartilajelor epifizare,calcificari neregulate,excavarea captelor diafizelor si franjurarea jonctiunilor cartilaginoase(dintii de pieptan) Hipovitaminoza D la copil Examenul de laborator arata : -scaderea calcemiei si fosforemiei -scaderea citratului sanguin si ATPului in tesuturi -cresterea fosfatazei alcaline care indica intensficarea metabolismului osos in ambele sensuri Riscul hipovitaminozei este mai mare la prematuri,la nou-nascuti din mame cu carenta vitaminica,la sugarii alimentati predominant cu lapte,care este sarac in vit D. Hipovitaminoza D la adult Se manifesta prin scaderea mineralizarii osoase,acoperirea trabeculelor cu tesut osteoid,intensificarea procesului de fibroza,cresterea [Link] osteoblaste si reducerea [Link] se numeste osteomalacie si afecteaza mai ales oasele [Link] musculara scade,apar pseudofracturi si deformari cifoscoliotice ale coloanei vertebrale. Radiologic se evidentiaza calcificari inegale,osteoporoza,turtirea vertebrelor,fisuri pe toata lungimea oselor lungi Examenul de laborator arata : -reducerea calciului si fosforului in sange -cresterea fosfatazei alcaline -cresterea eliminarii fecale de calciu

Hipervitaminoza D Apare in conditiile supradozarii preparatelor vitaminice [Link] aceste conditii se mobilizeaza Ca din oase,apare hipercalcemie,creste calciuria si [Link] mobilizat se poate depune in tesuturi: la nivel renal(nefrolitiaza) si la nivelul vaselor de sange mari(stenoza aortica). Clinic apar cefalee, greata,inapetenta,voma,diaree,poliurie,polidipsie Surse alimentare de vit D Vitamina D ca atare se gaseste in alimente de origine animala. Vitamina D sub forma de provitamina se gaseste in alimente de origine animala si vegetala. Vitamina D preformata se gaseste in: -ulei de peste -unt -lapte gras -frisca -galbenus de ou -viscere -sardele Concentratia vitaminei depinde de sezon(laptele este mai bogat vara decat iarna) si de factori biogeografici. Provitaminele se gasesc sub forma de fitosteroli in: legume, in fructe,ciuperci, boabe de cacao, polen si in uleiul germenilor de cerealiere. Exista si surse alimentare animale de provitamine D : moluste, ulei de peste, ficat, sardele, lapte, unt. Necesarul zilnic de vitamina D Sugari, copii sub 7 ani-400 UI Copii >7 ani-100-200 UI Adolescenti, adulti tineri-100-200UI Adulti -100 UI Femei gravide -600 UI Femei care alapteaza-600-800UI Vitamina E(tocoferol) Numele ei vine de la tokos=germinare Ea se sintetizeaza in frunzele verzi, de unde este transportata sub forma libera in seminte si concentrata la nivelul embrionului. Digestia si absorbtia tocoferolului se face sub influenta lipazei pancreatice si a sarurilor biliare si este dependenta de digestia lipidelor. Absorbtia tocoferolilor este mai mare la femei decat la barbati. Din intestin tocoferolii sunt transportati sub forma de chilomicroni in limfa si depozitati in ficat, rinichi,pancres,tesut adipos, inima,splina si muschi. Rolul vitaminei E Mentinerea integritatii structurale si functionale a aparatului reproducator si de prevenire a sterilitatii. Rol antioxidant la nivel [Link] [Link] acest rol la nivel pulmonar si la nivel eritrocitar. Rol trofic la nivel neuronal. Troficitatea si fortificarea peretilor vaselor capilare.

Rol in cresterea imunitatii orgs prin protejarea leucocitelor. Hipovitaminoza E Riscul hipovitaminozei E apare la prematuri si unii bolnavi cronici. Prematuritatea creste riscul vitaminei E datorita: -stocurilor reduse de tocoferoli la nastere; -necesarului crescut de vitamina; -malabsorbtiei intestinale; Consecintele hipovitaminozei E la sugari: -ischemie retiniana=>orbire; -anemie hemolitica prin hemoliza eritrocitara; -leziuni pulmonare; -creste riscul hemoragiilor Hipovitaminoza E la adulti Apare in: bolile care evolueaza cu steatoree si malabsorbtie(ciroza hepatica,pancreatita cronica,atrezie biliara,carcinom pancreatic) si conduce la anemie secundara,distrofii neuronale si musculare. reducerea aportului de tocoferoli(consum excesiv de produse rafinate,frigerea sau prajirea) Surse alimentare de vitamina E Alimente de origine vegetala: -uleiuri vegetale(germeni de cereale) -fructele cu coaja tare neprajite(arahide, nuci,alune, migdale) -polenurile -faina si painea neagra si intermediara,leguminoasele uscate Alimentele de origine animala au continut redus de tocoferoli(unt, branza grasa, oua, ficat). Alimente fortificate (faina si paste fainoase, margarina). Ratii zilnice de vitamina E 10-30g/zi,in functie de urmatorii factori: -lipidele din dieta([Link] de AGNS creste necesarul tocoferolic); -sexul([Link] mare la femei); -varsta(necesar mai mare la prematuri fata de nn la termen si mai mare la copii decat la adolescenti si adulti); -starea fiziologica(necesar mai mare la gravide si femei care alapteaza); -anotimp(necesar mai ridicat primavara). Vitamina K Cuprinde 2 compusi naturali liposolubili: -vitamina K1-fitochinona, sintetizata de plantele verzi; -vitamina K2-farnochinona, sintetizata de flora saprofita din intestin. 5 compusi sintetici, importanta biologica menadiona-K3 produs hidrosolubil. Vitamina K ingerata se absorbe prin mecanism activ in jejun; Vitamina K produsa la nivel intestinal se absorbe prin difuziune in ileon si colon; Absorbtia vit.K necesita prezenta sucului pancreatic si a sarurilor biliare; Se concentreaza la nivel hepatic, in piele si muschi, eliminandu-se prin urina si materii fecale.

Rolul vitaminei K Rol important in coagularea sangelui(vitamina antihemoragica), intervenind in sinteza hepatica a unor factori ai coagularii:-factorul II-protrombina -factorul VII-proconvertina -factorul IX-Christmas -factorul X-Stuart-Prower. Alte roluri:respiratia celulara, fosforilarea glucozei si transformarea ei in glicogen, asigurarea functionalitatii hepatice, sinteza proteica de la nivelul maduvei osoase impreuna cu vit.D. Deficitul de vitamina K Nou nascutul-deoarece vit K traverseaza greu placenta, iar intestinul sau este steril in primele zile dupa nastere deci nu exista nici productie [Link] la san intarzie colonizarea intestinului cu flora saprofita deoarece laptele matern este steril si are continut infim de vit.K. Terapia medicamentoasa cu antibiotice reduce flora intestinala saprofita si creeaza [Link] medicamente actioneaza competitiv cu vit K la nivel hepatic, reducand sinteza [Link](anticoagulante orale, salicilatii, exces de vit.A si E). Alimentatia parenterala timp indelungat Alte stari patologice(obstructia biliara si bolile care cuprind sindromul de malabsorbtie). Unele boli hepatice grave(ciroza si hepatita cronica),diminua sinteza factorilor coagularii chiar daca aportul de vit K este adecvat. Necesar si surse alimentare de vit K Necesarul de vit K este de 2 mg/zi. Sursele alimentare: -vegetale verzi, consumate proaspete; -surse secundare:ficatul, carnea si branzeturile grase; -foarte sarace in vit K:fructele si produsele cerealiere. VITAMINE HIDROSOLUBILE [Link] B1 - TIAMINA Larg raspandita n natura Sintetizata de vegetale si microorganisme Aport surse alimentare, absorbtia se face la nivelul intestinului subtire Transportata de sange, este depozitata n cantitati foarte reduse n muschi, ficat, splina, rinichi, excretia surplusului urina. Rolul vitaminei B1 n metabolismul energetic, rol de cofactor enzimatic n reactiile de metabolizare a glucidelor, respectiv n decarboxilarea acidului piruvic, rezultat din ciclul Krebs si trecerea sa n acetil-Co-A = energie rezultata n urma metabolizarii anaerobe a glucozei. Integritatea morfofunctionala a SN este conditionata de prezenta tiaminei (participa la sinteza lipidelor din structurile nervoase, la formarea acetilcolinei, la transmiterea axonala a influxului nervos). Necesar de vitamina B1, gastrotehnie Aport vitaminic necesar adultului (adolescentii au acelasi necesar) 0,5 mg/1000 Kcal din ratia zilnica

Principalii factori implicati n descompunerea vitaminei B1 si pierderea actiunii ei biologice sunt : temperatura ridicata, oxigenul, cresterea pH-ului, sterilizarea chimica, coagularea, uscarea, sararea, afumarea. Surse de vitamina B1 Importante : drojdia de bere, germenii boabelor de cereale (faina si painea neagra), leguminoase uscate (mazare, fasole, linte), carnea de porc, viscere (ficat, inima). Alimente fortifiate : cereale si produse cerealiere (au pierdut tiamina n procesul de prelucrare); lapte parf si produse zaharoase (lipsite n mod natural, dar tinem cont ca aportul suplimentar de glucide necesita supliment tiaminic pentru metabolizarea optima a HC). Legume si fructe concentratie mai redusa de tiamina. Hipovitaminoza Conditii ce determina apartitia hipovitaminozei : alimentatatia excesiva cu orez decorticat si alimente rafinate consum excesiv de ceai, produse marine crude alcoolismul cronic stari patologice : infectii cronice, boli digestive cu varsaturi si diaree, perfuzii cu glucoza si fara adaos de tiamina Sugarii sunt foarte sensibili hipovitaminoza apare prin alimentatie lacto-fainoasa prelungita si nediversificata. Manifestari : reducerea tonusului nervos periferic : iritabilitate, oboseala, labilitate emotionala, crampe musculare, nevralgii. stadii avansate : BERI-BERI (simptomatologie polinevritica si cardiovasculara): - forma uscata (polinevritica)-manifestari ale neuropatiei periferice forma umeda (edematoasa) simptomatologie cardio-vasculara, se asociaza frecvent tulburari respiratorii si digestive 2. VITAMINA B2 - RIBOFLAVINA Larg raspandita n natura Aport surse alimentare, absorbtia se face la nivelul intestinului subtire In sange circula libera sau legata de proteine circulante. Este depozitata n cantitati foarte reduse n muschi, ficat. Rolul vitaminei B2 Cofactor al enzimelor flavinice din lantul respirator tisular (FMN, FAD) care transporta ionii de H in reactii generatoare de ATP Participa la mentinerea integritatii morfo-functionale a sistemului nervos central si periferic Rol in asigurarea acuitatii vizuale. Necesar de vitamina B2 0,6 mg/1000 kcal pentru adult sanatos Necesar mediu : femei 1,5 mg/zi barbati 1,7 mg/zi Sarcina si lactatie 2 mg/zi Surse de vitamina B2 Drojdia de bere

Lapte, branzeturi Oua, carne, viscere Unele vegetale (patrunjel, migdale, alune) Sarace : cereale si fainuri (se practica fortifierea acestora) Alimente fortifiate : lapte praf, sucuri de fructe Hiporiboflavinoza Cauze : reducere aport alimentar scade absorbtia intestinala (obstructii biliare, boala celiaca etc) eliminare urinara exagerat boli cronice (ciroza hepatica, TB, IC, neoplasme) perioade de suprasolicitare Hiporiboflavinoza Manifestari : senzatie dureroasa, arsura la nivelul buzelor, gurii, limbii simptome oculare : fotofobie, oboseala vizuala, hiperlacrimatie, prurit si durere oculara, tumefiere ploape, inflamarea conjunctivei cheiloza : buze uscate, crapate, cu ulceratii stomatita angulara dermatita seboreica glosita manifestari neuropsihice :hipotonoe musculara, vertij etc 3. VITAMINA B6 Trei compusi naturali : PIRIDOXINA, PIRIDOXAMINA, PIRIDOXALUL. Piridoxina cea mai mare rezistenta la prelucrarea termica Relativ stabila la caldura si in mediu acid, foarte sensibila la lumina Din surse alimentare Absorbita complet la nivel intestinal, excesul eliminat prin urina Stocate cantitati infime : leucocite, ficat, muschi, tesut nervos Rolul vitaminei B6 Esterificat cu acid fosforic intervine in metabolismul proteic fiind coenzima reactiilor de transaminare, decarboxilare, transfer a sulfului intre aa sau de transformare a triptofanului in niacina Rol in metabolismul glucidic (piridoxalfosfatul intra in structura enzimelor ce degradeaza glicogenul muscular si hepatic) Rolul vitaminei B6 Rol in metabolismul lipidic (hipocolesterolemiant, transforma acidul linoleic in arahidonic) Favorizeaza absorbtia intestinala a vitaminei B12 Rol in echilibrul hidromineral In sinteza acizilor nucleici Rol in integritatea morfo-functionala a SN Rol antiinfectios Necesar zilnic Adult sanatos 2 mg/zi, insa depinzand de aportul proteic al ratiei (0,02 mg vitamina B6 pentru fiecare gram de proteine consumat) Sarcina si lactatie aport proteic crescut se suplimenteaza ratia in medie cu 0,5 mg/zi.

Surse Foarte bogate : drojdia de bere, carnea, pestele, galbenusul de ou, produse fortificate (faina si aluatul de paine). Surse secundare : lapte, branzeturi, unele vegetale (nuci, alune, leguminoase uscate). Hipovitaminoza Grupuri populationale susceptibile : sugarii alimentati artificial cu lapte timp indelungat varstnicii etilicii bolnavii cronici (fie prin sdr. de malabsorbtie, fie prin medicatie cu rol antagonist fata de vit. B6) Hipovitaminoza Simptomatologie : fisuri la colturile gurii, glosita edematoasa, dermatita seboreica a fetei, caderea parului. parestezii ale mb. inferioare, hipotonie musculara, tulburari de mers, instabilitate emotionala, nervozitate, depresie, stari convulsive la sugari. disfunctionalitati ale majoritatii glandelor endocrine anemie hipocroma si limfocitopenie. VITAMINA PP Doua substante organice : NIACINA (ACIDUL NICOTINIC) SI NIACINAMIDA (NICOTINAMIDA). Absorbita usor la nivel intestinal, distribuita in tot organismul, excretata renal. Provine din surse alimentare, dar si din sinteza endogena (din triptofan) in prezenta Vit. B2 si B6. Rol Participa in procesele de oxidoreducere tisulara. Cofactor enzimatic al NAD si NADP, enzime ce participa in afara lantului respirator la metabolizarea proteinelor, lipidelor, glucidelor. In lantul repirator, coenzimele niacinice preiau ionii de H rezultati din degradarea anaeroba a glucozei si ii tranfera enzimelor flavinice. Necesar Ratia este exprimata in echivalenti niacinici 1 echivalent niacinic = 1 mg vitamina PP. OMS recomanda : 6,6 echivalenti niacinici/1000 Kcal la adulti

Surse Cel mai bogat produs alimentar drojdia de bere uscata Bogate :ficat, carnea de vaca, peste, oua. Sarace, dar bogate in triptofan : laptele. Vegetale : grau incoltit, fasolea verde, soia, rosiile, spanacul, cartofii, orezul. Alimente fortificate : faina, fulgi de cereale, paste fainoase si biscuiti. Hipovitaminoza Cauze : alimentatia preponderenta si indelungata cu porumb (sarac in triptofan iar leucina este in forma neutilizabila)

aport excesiv de leucina (in mei impiedica transformarea endogena a truptofanului in niacina) situatii patologice : sdr. de malabsorbtie, etilism, neoplasme Manifestari: cutanate : apar la nivelul zonelor descoperite ale pielii : eritem pelagros se insoteste de vezicule. dupa 2-3 saptamani + hiperkeratinizarea pielii, dupa care dispare lasand o piele neelastica, pergamentoasa. digestive : arsuri gastrice, gastrite, diaree cronica uneori alternand cu constipatie. mucoasa bucala este foarte rosie, edematiata, limba culoare rosie intensa, tumefiata, cu alternanta de zone cu papile atrofiate si hipertrofiate. disfagie Neurologice : hiperreflexie osteotendinoasa, diminuarea fortei musculare, tulburari sfincteriene. Psihice : anxietate, iritabilitate, depresie, astenie, dementa pelagroasa. VITAMINA B12 Factorul extrinsec al lui castle La nivel gastric este eliberata sub act. HCl apoi + FI al lui Castle Ileum complexul rezultat este absorbit in prezenta Ca, apoi vitamina este eliberata si legata de transcobalamina, forma sub care circula in sange. Rol Rol important in sinteza Hb Asigurarea functionalitatii celulelor din tesuturile care produc multiplicari rapide. In prezenta vitaminei acidul este transformat intr-un factor absorbabil activ Participa la formarea si transferul radicalilor cu un atom de carbon Necesar 0,5 1,5 g/zi copii 2 g/zi - adulti 3 g/zi - femei in perioada de maternitate. Surse Viscere mai ales ficat Carne Peste Fructe de mare Galbenus de ou Lapte Hipovitaminoza Cauze : vegetarism strict, restrictii alimentare de ordin religios sau economic, etilism cronic. Manifestari : anemie megaloblastica, hipercroma, leucopenie, trombocitopenie atrofii si distrofii ale mucoasei tubului digestiv cu tulburari de tranzit si absorbtie manifestari de tip polinevritic si pseudo-tabetic tulburari psihiatrice, atrofii musculare, hemoragii. VITAMINA C ACID ASCORBIC

Foarte solubila in apa Sensibila la oxidare, mai ales prin accelerarea acestu proces de catre actiune acatalitica a luminii, caldurii, mediului alcalin, a urmelor de Fe si Cu. Surse vegetale. Aborbita rapid digestiv, distribuita pe cale sangvina in tesuturi si organice Surplusul este eliminat prin urina, fecale si prin aerul expirat Rol Actiune antioxidanta puternic agent reducator biologic Rol important in apararea antiinfectioasa Rol antitoxic creste rezistenta organismului la noxele chimice Rol in formarea colagenului Creste fluiditatea lichidului articular Sinteza tiroxinei Sinteza noradrenalinei Sinteza carnitinei Necesar Adult sanatos, in conditii normale de activitate + 30 mg/zi Surse Legume si fructe :variaza in functie de specie (mai bogate soiurile salbatice), de partea utilizata (coaja fructelor este mai bogata), de sezon etc. Ficat, rinichi, inima, creier. Cantitati f. mici: lapte, carne, peste, cerealiere, leguminoase uscate Fara : oua, grasimi, zahar. Procesele industriale sau culinare reduc semnificativ continutul (sterilizarea, fierberea, uscarea, fermentatia lactica) Alimente fortificate : suc de rosii, compoturi, fructe si legume congelate etc. Hipovitaminoza Cauze : reducerea aportului : sugari alimentati cu lapte, adulti fara fructe si legume in alimentatie. reducerea absorbtiei intestinale (steatoree, alcoolism cronic) cresterea necesarului : expunere prelungita la frig, obiceiuri nesanatoase (alcool, fumat), stari fiziologice (sarcina, alaptare), stari patologice (neoplasme, stari infectioase, arsuri extinse). Hipovitaminoza Manifestari : astenie, depresie, pierderea apetitului, dureri osoase, scaderea rezistentei la infectii etc. paraclinic : reducerea ascorbinemiei, a eliminarii urinare a acidului ascorbic si a metabolitilor sai, a conc. Serice a carnitinei si cresterea histaminemiei. scorbut : - alterata sinteza colagenului, dezorganizarea structurilor osoase si cresterea fragilitatii vasculare; piele uscata, tulburari de osteogeneza. gingii tumefiate, sangerande, cu ulceratii eruptie dentara alterata anemie, hipotensiune arteriala oligurie manifestari neuropsihice. copii pe langa manifestari osoase si gingivale febra, diarea sangvinolenta, hematuria, cresterea in greutate stagneaza.