CNTRIREA

Este operaia prin care se determin masa substanei sau produsului

cntrit. n realizarea acestui scop se utilizeaz balana i greuti
corespunztoare. n ara noastr unitatea de msur pentru mas este
gramul cu multiplii i submultiplii si.
Balana cu coloana(de receptur sau tehnica) se utilizeaz pentru
cntriri ntre 10-1.000 g.Balanta Chirana - se utilizeaz pentru cntriri
ntre 0.5-50g.(platane diferite)Balanta cu terezii(Roberval )- se utiliz
pentru cntriri ntre 100-5000g.Balanta de mana(cumpana de mana)se utilizeaz pentru cntriri ntre 0.10-10g si chiar pl 100g(1 cirlig, platan
cu 3 sfori).Balanta semiautomata de tip Sibiu -10g-1000g(1 platan)
Balanta electronica cantariri in laborator 0.1-1000g si 0.1-100g
Balanta analitica cantariri f exacte.Sensibilitate de ordinal zecimilor de
mg:indicatii cu 4 zecimale
A. Caracteristicile balanelor
O balan pentru a fi utilizat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
S fie sensibil - sensibilitatea este exprimat prin acea greutate minim
raportat la ncrctura maxim pe care balana o poate sesiza.
S fie stabil s se echilibreze ct mai rapid dup balansare.
S fie just (exact) dac se schimb dou greuti egale pe cele dou
platane s rmn n echilibru.
S fie fidel cntrind diferite mase indiferent de poziia de pe platan s
fie necesar aceleai greuti pentru echilibrare.
B. Condiii de pstrare a balanelor
Pentru meninerea performanelor tehnice la pstrarea balanelor trebuie
respectate urmtoarele condiii:
- s nu fie expuse unor variaii mari de temperatur i umiditate;
- curirea platanelor, prghiilor, cuitelor se face cu materiale textile fine;
- balanele s fie ferite n timpul exploatrii de ocuri mecanice, avnd grij
ca totdeauna n timp de repaus sau la ncrcarea talerelor balana s fie n
poziia nchis;
- balanelor li se impune o verificare cel puin anual, cnd pot fi rezolvate
i alte aspect tehnice de ntreinere (ungerea coloanelor nichelate etc.);
- cumpna de mn se pstreaz n cutii sau suspendat cu ajutorul
dispozitivului inelar ntr-un cui fixat pe un cadru.
Aspecte practice importante privind cntrirea
Cu excepia preparatelor parenterale lichide (care se prepar la volum
respectnd indicaia m/v) celelalte preparate medicamentoase se prepar
la greutate (respectnd indicaia m/m).
La cntrire se vor respecta urmtoarele aspecte practice:
- cntrirea se va face numai cu balane funcionale, avnd verificarea
tehnic.
- n afara unor indicaii speciale, cntririle se fac cu o precizie de 0,01 g.
- cnd avem indicaia exact cntrit s-au se cntrete exact cntrirea
trebuie fcut la balana analitic.
- cnd substanele sunt prescrise n pri (prescurtat p) o parte va fi
asimilat ca fiind 1g.
- alegem balana potrivit cantitii de cntrit.
- pentru cantitile sub 0,05 g se utilizeaz pulberi titrate (pulberi diluate
1/10 sau 1/100 pentru exactitatea cntririi).
ntotdeauna se verific punctul de echilibru al balanei nainte de cntrire.
Pentru cntrirea substanelor solide se pun pe cele dou talere (n situaii
n care nu cntrim direct n vasul tarat) 2 tecturi sau 2 cartele de
plastomeri egale iar substanele se scot din borcan cu ajutorul linguriei de
metal sau plastic i se pun pe talerul drept (pe talerul stng fiind
greutile).Talerul drept se va controla inndu-se ntre degetele artor i
mijlociu al minii stngi pentru a evita supradozarea.Lichidele se vor
cntri n sticle sau vase de laborator tarate.
Cntrirea substanelor vscoase se face n patentule sau n capsule de
porelan cu ajutorul spatulei.
MASURAREA
Def op fizica prin care se det o marime necunoscuta in raport cu alta
marime luata ca etalon, ambele fiind de aceeasi natura.
Pentru msurarea la volum a lichidelor se utilizeaz diferite vase gradate,
utilizate la temperaturi a lichidelor ntre 150-200C (temperaturi la care este
gradat vasul). Cele mai frecvent utilizate sunt: pipete, mensuri, biurete,
cilindrii gradai, baloane cotate
Mensura este indicat pentru msurarea cantitilor mari de lichide (100
2.000 ml) deoarece msurarea cu ajutorul ei este mai puin exact(ut
100,250,500,1000,2000ml)
Cilindrul gradat- 10,50,10,250,500,1000,2000ml
Balon cotat
permite o msurare exact a volumului diferitelor
lichide;50,100,250,500,1000,2000ml(cifre gravate pe balon indicandu-se si
temp la care a fost etalonat balonul.)
Pipeta. Pipetele sunt utilizate pentru volume mai mici de lichid. Pipetele
sunt de dou feluri: pipete cu bul ; pipete biuret
Biuretele sunt tuburi de sticl cilindrice, gradate cu diametrul bazei foarte
mic n raport cu nlimea, la partea inferioar avnd un robinet cu ajutorul
cruia se regleaz scurgerea- 10,25,50,100,200 ml
Aspecte practice privind msurarea volumelor de lichide
Pentru msurarea lichidelor trebuie inut cont de urmtoarele aspecte:
- alegerea unui vas potrivit raportat la cantitatea de lichid msurat;
- msurtorile trebuie fcute la temperatura indicat pe vasul gradat;
- pentru exactitatea msurtorii citirea volumului se face la baza
meniscului

Msurarea n picturi
Msurarea n picturi se face n diferite situaii i anume:
- oricnd avem substane puternic active prescrise n cantiti mai mici
dect 2g;
- cnd se msoar cantiti mici de lichide.
Mrimea picturilor depinde de diferii factori: tensiunea superficial,
temperatura lichidelor,vscozitate, ct i de diametrul suprafeei de
picurat.Conform F.R. X picturile se msoar cu picurtorul normal,
care are diametrul exterior de3 mm i cel interior de 0,6 mm. Pentru
unele forme, n F.R. X avem indicate
USCAREA
Op care consta in elim gradate a apei sau a altui lichid dintr-un material in
care aceasta este mentinuta prin adeziune superficiala sau capilaritate.
(dat leg de nat fizica sau chimica)
Obiectivele uscrii
Uscarea se realizeaz pentru urmtoarele scopuri:
asigurarea

conservrii unor produse (vegetale sau animale), alterabile n

prezena umiditii;
obinerea

unor forme farmaceutice, ca extractele uscate;

uurina

la manipulare i transport;
posibilitatea

obinerii unor forme farmaceutice ca de exemplu:

comprimate, granulate etc. n practica farmaceutic uscarea se aplic att
la produse solide, lichide ct i cele gazoase.Dupa FRX op de uscare e
consid incheiata cand dupa 2 cantariri successive ale subst supuse
uscarii ac prezinta aceeasi greutate.
Uscarea solidelor
Umiditatea se poate gasi sub doua forme: umiditate de suprafata(apa
retinuta superficial intr-un material)
Si higroscopica (apa de constitutie)
Scopul uscarii:* asigurarea conservarii(mai ales in cazul prod veget si
anim care pot fi invadate de microorganisme
Reducerea vol si greut favorizand usurarea manipularii, transp,
depozitariiFavorizeaza pulverizarea(mat isi pierd elasticitatea si devin
usor casante)_op de uscare precede adeseori pulverizarea.Uscarea
solidelor se face prin evaporare (diferenta de tensiune dintre vaporii
aerului inconjurator si tensiunea superficiala a vap de la supraf mat; cand
cele doua sunt egale evaporarea e nula)Viteza de uscare depinde de:
supraf de evap a mat; starea de diviziune a mat; dif de tens vaporilor a
aerului si cea de la supraf mat;vit de circulare a aerului; presiunea;temp .
care creste prop cu dif dintre temp mediului ambient si temp de
uscare;agitarea
mat;marimea
particulelor.Alegerea
met
de
uscare:cunoasterea umiditatii de echilibru,grosimea str de subst,grd de
maruntire al acestuia;amestecarea mat; starea higrometrica a aerului.n
mod normal uscarea nu se face complet ci pn la umiditatea de echilibru
care este specific substanelor; de exemplu: produse vegetale 10%,
amidon 15% etc. Alegerea metodei de uscare depinde de materialul de
uscat i de modul n care este legat apa.
Metode de uscare
prin convectie-fluid gazos uscat si cald capabil sa cedeze caloriile
sale subst cu care vine in contact vaporizand apa
prin conductibilitate valorile sunt transmise masei lichide printro supraf incalzita al carui contact asigura conducerea caldurii.
Prin iradiere termica ut energia calorica a radiatiilor: infrarosii
Sublimarea ghetii la vid liofilizare(inghetare, scaderea presiunii
si deshidratarea fara alterarea produsului)
1.Uscarea in aer liber pt usc prod vegetale(rizoame, scoarta, cojisau pt uscarea preliminara sulfat de Na, fosfat de Na)este cea mai
simpl metod de uscare i aplicabil la substanele care pierd uor
umiditatea i sunt stabile la agenii atmosferici. Uscarea se face la soare,
umbr, n aer liber sau n spaii nchise, substanele fiind expuse n straturi
subiri pe coli de hrtie, faian, plci de sticl etc.
2.Uscarea in exicatoare Exsicatorul se utilizeaz pentru uscarea i
eventual pstrarea unor substane Higroscopice
3.Uscarea cu ajut caldurii se aplica subst termostabile;se face cu ajut
unui ag.de uscare incalzit: aer, gaze de ardere care circula deasupra mat
si preia vap de apa, apoi elimina prin ventilatoare.Tb ap speciala si cond
de lucru controlate.
ETUVA temp 40-250C; Etuvele cu vid sunt aparate confecionate din
metal cu perei simpli sau dubli n interiorul crora se gsesc rafturi.
Etuvele pot fi nclzite electric sau cu gaz, temperatura meninndu-se
constant n interiorul etuvei cu posibiliti de reglare, n funcie de
materialul supus uscrii i avnd un termometru care indic aceast
temperatur.; Etuvele cu vid. Aceste etuve au form paralelipipedic cu
ui care se nchid etan i au un geam prin care se poate supraveghea
uscarea. Temperatura se urmrete prin ochiul fixat la u, observndu-se
temperatura pe un termometru fixat n material iar presiunea pe
manometru. nclzirea se face moderat prin vapori calzi la aproximativ 40430C i o presiune sczut de circa 40-50 mHg produs cu ajutorul unei
pompe de vid. n modul acesta se usuc produsele termolabile., tincturile,
subst care prin uscare obisnuita se transf in masa solida greu de
pulverizat.Dulapurile de uscare. n aceste aparate, uscarea se face cu
aer cald la presiune normal.

4. Uscarea cu raze infrarosii. n acest scop se utilizeaz diferite surse de

radiaii
infraroii care au rolul de a nclzii materialul supus uscrii, determinnd
astfel evaporarea apei. Radiaiile infraroii nu nclzesc aerul deoarece
oxigenul i azotul nu absorb radiaiile infraroii. Aceste radiaii sunt utile
pentru uscarea substanelor expuse n straturi superficiale. nclzirea
substanelor depinde de mai muli factori:
- puterea sursei,- culoarea substanei;- umiditatea produsului; capacitatea de adsorbie a substanei etc.
Puterea de penetraie n cazul substanelor solide este de 1-3 cm.
Randamentul de uscare
poate fi mrit prin ntreruperi periodice ale iradierii, timp n care umiditatea
ptrunde prin capilare
din straturile inferiore la suprafa rcit, dup care la o nou nclzire se
evapor.
Metoda este aplicabil la uscarea pulberilor, prod.vegetale, granulelor si
subst sensibile acid ascorbic, colorani etc.
Uscarea substanelor solide utiliznd radiaii infraroii prezint urmtoarele
avantaje:
- uscare rapid;- cost sczut;- capacitatea de penetrare prin
materialul solid este mare
Uscarea lichidelor
La uscarea lichidelor avem dou situaii:
- uscarea unui lichid care conine o anumit cantitate de ap care trebuie
eliminat;- uscarea soluiei apoase a unei substane fixe.n primul caz
putem ndeprta apa prin evaporare pe baia de ap sau prin absorbie pe
substane higroscopice (din lichide volatile).Uscarea lichidelor care conin
substane fixe n soluie poate fi obinut prin:
a). pulverizare, atomizare sau nebulizare. Este un procedeu de uscare
preferabil pentru produsele alterabile (soluii extractive) i const n
dispersarea lichidului sub form de picturi foarte fine i urmat de o
uscare rapid (1-2 sec.) cu aer cald.
b) Liofilizarea (n vid, criodesicarea) se aplic produselor care conin
substane termolabile (enzime, hormoni etc.) i const n uscarea rapid a
substanei prin sublimarea gheii n vid dup o prealabil congelare a
soluiei apoase.
MARUNTIREA
Op care consta in tf unui corp constituit din elem granulometrice mai mari
in elem mai mici.Precede op de pulverizare..Maruntirea se obtine prin
aplicarea unor forte mecanice care act asupra fortelor de coeziune ale
particulelor mat de maruntit.(forte mai mari dc e rezist si elasticitate mare a
part)
Scopul mrunirii
Mrunirea este necesar din urmtoarele considerente:
- pentru a uura manipularea substanelor;- pentru o resorbie mai bun;pentru a mrii viteza de reacie;- pentru asigurarea omogenitii pulberilor
compuse;- pentru a mri viteza de dizolvare, uscare, extracie etc.
Evaluarea acestei operaii se poate face prin determinarea gradului de
mrunire:
n = D/d; D = diametrul particulelor nainte de mrunire;d = diametrul
particulelor dup mrunire.
n procesul mrunirii este necesar s se respecte urmtoarele reguli:
-mrunirea s fie realizat pn la dimensiunea dorit a particulelor;particulele mrunite s fie ct mai uniforme;- operaia s fie economic;s nu se degradeze substana activ;- s fie respectate regulile de
protecie a muncii
Modalitati de maruntire: Taiere sau despicare;strivire; lovire;frecare
triturare; Metodele se pot combina intre ele.Alegerea metodei se face
tinand
seama
de
caract
fizico-ch
ale
mat:
duritate,
elasticitate,umiditate,cantitate.Exp:pt droguri vegetale-taiere;subst moifrecare sau radere(unt de cacao)subst dure-lovire si strivire.Tipuri de
maruntire: Maruntirea propriu-zisa-particule pl 1 mm si pulverizarea prin
care se realiz part sub 1 mm pl dimens coloidale.
PULVERIZAREA op prin care se realiz part sub 1 mm pl dimens coloidale.
Pulverizarea se poate realiza prin: lovire (aplicnd lovituri perpendiculare
pe substana respectiv) sau prin triturare efectund o micare circular
de apsare n sens invers acelor de ceasornic.Prin pulverizare supraf
totala a part creste f mult-avantaj pt prep ff, deoarece creste viteza de
dizolvarela solutii, se usureaza extractia la sol extractive si se ajunge la
amestecuri mai omogene in cazul pulberilor compuse.Gradul de
pulverizare n=D/d;Separarea part rez se face prin cernere.Produsul obt in
farmacie prin pulverizare se num pulbere.
Pulverizarea la mojar mojar cu pistil.Mojarul are cap de 4-5 ori mai mare
decat vol pulberii.Pt subst tozice(se ridica pulb in atmosf) se fol mojare
acoperite(cu piele, panza sau foaie de cauciuc, protejandu-se in acelasi
timp nasul cu masca de tifon si ochii cu ochelari de prot.Pt subst colorate
se fol mojar cu pereti luciosi sau neglazurati.
1.Pulverizarea prin lovire-se aplica subst dure sau prod vegetale care au
tesuturi tari(acid tartaric, alaun, rad de ipeka)Se loveste cu putere subst pe
directie perpendiculara, cu o cant suf de subst astfel incat loviturile sa fie
eficace.Cand e prea putina pistilul lucreaza in go liar cand e prea multa
loviturile sunt amortizate in masa de subst.2. Pulverizarea prin triturare
pt subst care se sfarama mai usor, se incalzesc, se inmoaie sau se
descompun prin lovire3.Pulverizare prin frecare pt subst cu densitate
mica, care nu pot fi pulverizate la mojar deoarece se aglomereaza si est

egreu sa se obt pulbere omogena.Se procedeaza la pulv prin radere(oxid

de titan, carbonat de Mg)Pt subst vegetale greu de pulverizat(cele cu
uleiuri volatile-faina de mustar sau in)operatia se exec cu morile manuale
sau rasnitelor.4. Porfirizarea, metod utilizat pentru obinerea pulberilor
foarte fine i const n frecarea substanei pe o plac perfect lustruit din
material foarte dur (ca porfir, oel inoxidabil, porelan etc.)poate fi facuta
lucrand cu subst uscate, cand acestea sunt solubile in apa sau se
altereaza in prezenta ei(saruri de bismut sau mercur) sau cu subst umezite
cu apa, cand acestea sunt insolubile(fosfat de calciu sau carbonat de
calciu)5.Pulverizarea prin intermediu Dat posib de aglomerare a subst
respective se recurge la alta subst numita intermediu.Intermediile pot fi fol
sa raman sau nu in amestec: intermediu permanent(zaharul pt secara
cornuta, uleiul pt cetaceu)si intermediu efemer(alcool pt camfor, iodul cu
eter, sau cloroform,)care de obicei sunt indepartate dupa pulverizare.Se
obtine intai o pasta omogena moale sau o solutie care dupa amestecare
indelungata se tf in pulbere dupa volatilizarea intermediului volatile.In
instalatii se fol intermedii gazoase(sulful se face vapori in camere de aer,
apoi se solidifica in particule f fine prin condensare in contact cu aer rece)
6.Pulverizarea integrala fara reziduu- materialul e tf in pulbere.Prod
veget
care
contine
subst
active
se
pulverizeaza
fara
reziduu.7.Pulverizarea cu reziduu in cazul subst chimice cand ac contin
impuritati care pot fi separate dupa pulv si cernere.Utila mai ales pt prod
vegetale care separa subst active de reziduu(rad de ipeka- alcaloizii se
gasesc in tesutul cortical care s epulv usor, iar lemnul nu contine subst
active si se separa)In ind.pulv se face cu dif tipuri de mori(cu pietre, cu
discuri, cu bile, centrifuge, realizandu-se macinarea)
CERNEREA
Cernerea este operaia de separare cu ajutorul sitelor, a particulelor cu
diametru inferior ochiurilor sitei respective (cernut) de particulele care au
dimensiuni superioare ochiurilor sitei (refuz).
Conform F.R. X reziduul (refuzul)nu trebuie s fie mai mare de 5% i s nu
fie mai mic de 60%, cnd pulberea este trecut prin sita imediat
superioar. Cnd separarea se face n mai multe poriuni cu grad de
mrunire diferit, operaia este numit sortare.
Factori care influeneaz cernerea
Cernerea depinde de diferii factori i anume:
a. Natura materialului. n general acest factor influeneaz mai puin
excepie fcnd materialele lipicioase i materialele dure (care uzeaz
sita).
b. Forma particulelor. Particulele de form sferic i uniforme, trec cel
mai uor prin ochiurile sitei.
c. Granulometria materialului. Acest parametru influeneaz mult
cernerea. Un efect obstrucionat o au particulele cu dimensiuni apropiate
ochiurilor sitei uneori chiar nfundnd sita. Particulele cu dimensiuni
inferioare trec uor prin sit iar cele cu diametru mai mari dect ochiurile
sitei alunec uor pe suprafaa sitei nempiedicnd trecerea granulelor
mici.
d. Alimentarea sitei. Supraalimentarea ct i subalimentarea scad
randamentul. O alimentare adecvat este o condiie foarte important.
e. Forma i dimensiunile sitei. Alegerea sitei cu o anumit form a
ochiurilor se face n funcie de forma granulelor materialului de cernut i
anume: pentru granulele sferice se recomand site cu ochiuri sferice sau
ptrate; pentru materiale cu granule neregulate se recomand site cu
ochiuri alungite sau dreptunghiulare.
f. Micarea materialului i a sitei. O micare sacadat sau n salturi
ofer posibilitatea ca granulele mici s ajung pe suprafaa de cernere.
g.Umiditatea materialului-se supune uscarii prealabile
n F.R. X avem nou site standardizate, numerotate cu cifre romane de la I
la IX (n sens descresctor al laturii ochiurilor).:Sita 1 pt fragm mari;sita 2
pt fragm mijl; sita 3 pt fragm mici;sita 4 pt pulb grosicioara; sita 5 pt pulb
mijlocie; sita 6 pt pulb semifinal; sita 7 pt pulb fina; sita 8 pt pulb f fina; sita
9 pt pulbere extrafina.
Reguli practice: Conform F.R. X reziduul nu trebuie s fie mai mare de
5% i s nu fie mai mic de 60%, cnd pulberea este trecut prin sita
imediat superioar. Cnd separarea se face n mai multe poriuni cu grad
de mrunire diferit, operaia este numit sortare.O sit este compus
dintr-un cilindru care are o nlime mic n raport cu
diametrul,confecionat din lemn sau tabl pe care n interior se gsete
un cadru confecionat din tabl,
lemn etc. pe care se fixeaz sita propriu-zis, confecionat din fibre
metalice din oel galvanizat sau inox, aluminiu, alam, fibre sintetice etc.
Sitele pot avea ochiuri circulare, ptrate sau poligonale de diferite mrimi.
Sitele cu diametrul mai mare de 1mm se numesc ciururi. Sita propriuzis
are dou poriuni:
- suprafaa de cernere (partea perforat);
- spaiul mort (format din firele din care este confecionat sita).
Randamentul unei site este n funcie de suprafaa util, condiiile de lucru
i construcia sitei.
Pentru cernerea substanelor toxice sau iritante se lucreaz cu site
acoperite care pot avea fixat pe capacul cutiei un dispozitiv cu mner, care
are n partea terminal peri prin intermediul crora, n momentul acionrii
mnerului este facilitat cernerea.
Conform F.R. X cernerea final este obligatorie n toate cazurile cnd
masa pulberii depete 20g.

AMESTECAREA
Amestecarea este operaia fizic prin care are loc o ntreptrundere a
moleculelor sau ionilor unei substane sau a mai multor substane cu
moleculele substanei utilizat ca solvent.
Amestecarea urmrete obinerea unor sisteme disperse omogene, ns
perfect omogene nu pot fi considerate dect soluiile. Un grad de
omogenitate mai mult sau mai puin avansat l au emulsiile, pulberile i
aceasta n funcie de modalitile de lucru.
Tipurile de amestecuri ntlnite n tehnologia farmaceutic pot fi grupate
astfel:
- soluii adevrate (moleculare) lichide;
- emulsii (dispersii de lichide nemiscibile);
- suspensii (dispersii de solide ntr-un lichid);
- amestecuri de pulverulente.
Pentru diferitele forme farmaceutice se utilizeaz pentru operaia de
amestecare diferite expresii ca de exemplu:
- agitare (pentru lichide);
- dispersare (pentru lichide care conin o faz dispersat);
- malaxare pentru forme de consisten semisolid (unguente);
- omogenizare pentru sisteme grosiere.
Amestecurile omogene se obin prin:
- agitare (cu aplicabilitate la lichide);
- amestecarea (cu referire la formele farmaceutice solide sau semisolide):
1. Agitarea
Agitarea utilizat pentru forme farmaceutice lichide poate avea diferite
scopuri:
- creterea vitezei de dizolvare;
- omogenizarea formei (suspensii, emulsii).
Aceast operaie poate fi realizat:
- manual prin simpla micare a flaconului sau cu ajutorul baghetei;
- sau utiliznd diferite agitatoare: cu elice, electomagnetice, cu palete sau
turbine care sunt introduse n vasul cu lichid.
2. Amestecarea
Amestecarea este utilizat pentru omogenizarea formelor farmaceutice
solide.
n cazul pulberilor compuse se urmrete repartizarea ct mai uniform a
componentelor n cantitatea total de pulbere. Desigur sunt anumii factori
de care depinde obinerea unei pulberi ct mai uniforme i anume:
- proprietile fizice ale substanelor (mrimea i forma particulelor,
ncrcarea electric,
densitatea etc.);
- metoda de amestecare;
- aparatura utilizat etc.
A. Amestecarea n farmacie
n farmacii, pentru prepararea cantitilor mici de pulberi se utilizeaz
mojarul i pistilul; se utilizeaz pe ct posibil mojare cu perei netezi. n
afar de aceast modalitate se utilizeaz i aparate pentru amestecare
acionate electric (mixere etc.) care conduc la obinerea unei pulberi cu
omogenitate i grad de dispersie ridicat.