REGIMUL DE APĂ AL PLANTELOR

APA DIN PLANTE

Cantitatea de apă din corpul plantelor reprezintă în general 70-80% din greutatea
lor. Ea diferă în funcţie de specie, putând ajunge la multe alge până la 96-98%, în funcţie
de diferite organe, fiind mai mare în frunze şi rădăcini decât în tulpini, iar în acestea mai
mare decât în seminţele coapte. Cantitatea de apă depinde de vârsta lor şi este influenţată
de condiţiile lor de viaţă.

Determinarea cantităţii de apă şi de substanţă uscată din plante

În mod obişnuit, rezultatele analizelor efectuate cu materialele vegetale se
exprimă în procente faţă de greutatea substanţei uscate, fapt ce impune determinarea
umidităţii materialelor cu care se lucrează.
Pentru determinare se pun aproximativ 5 g de nisip de cuarţ curat într-o fiolă de
cântărit. Se pune apoi fiola deschisă (cu capacul aşezat în poziţie înclinată pe gâtul ei)
într-o etuvă la temperatura de 100-105oC. După un interval de timp de 1-2 ore se scoate
fiola din etuvă şi se introduce pentru răcire într-un exicator în care se găseşte clorură de
calciu, care are însuşirea de a absorbi vaporii de apă din aer şi deci micşorează absorbţia
apei de către conţinutul fiolei. După răcire (20-30 minute) se scoate fiola din exicator, se
închide cu capacul şi se cântăreşte cu o precizie de 0,0001 – 0,0002 g la o balanţă
analitică. După cântărire se deschide fiola şi se introduce din nou în etuvă pentru o oră,
iar după aceea se răceşte în exicator şi se cântăreşte. Dacă greutatea fiolei a rămas
aceeaşi, se trece la determinarea umidităţii materialului vegetal, iar, în caz contrar, se
repetă operaţiile descrise până când fiola ajunge la greutate constantă.
După ce s-a adus fiola la greutate constantă, se ia din proba de analizat, în
prealabil bine mărunţită pe o placă de sticlă sau porţelan, o cantitate de 6-7 g, care se
pune în fiolă. Se acoperă apoi fiola şi se cântăreşte cu precizie la balanţa analitică. Se
deschide apoi fiola (aşezând capacul oblic în gâtul ei) şi se introduce pentru 30 minute în
etuvă la temperatura de 110oC pentru a inactiva enzimele din materialul analizat, iar după
aceea se trece într-o etuvă cu ventilaţie la temperatura de 50-60 oC pentru uscarea
prealabilă a materialului. În acest timp, materialul se amestecă din când în când cu
ajutorul unei baghete de sticlă cu nisipul din fiolă, pentru a deveni mai afânat, ca să se
usuce mai bine. Dacă nu se face această operaţie, la suprafaţa materialului se formează o
pojghiţă tare, fapt ce împiedică uscarea substanţei din interior. Uscarea se face până când
prin apăsarea uşoară a materialului din fiolă cu ajutorul baghetei se va constata că acesta
a devenit casant. Se trece apoi fiola într-o etuvă la temperatura de 100-105 oC pentru un
interval de timp de 3-4 ore, iar după aceea se răceşte în exicator şi se cântăreşte. După
cântărire se pune fiola din nou la temperatura de 100-105oC pentru 2 ore şi apoi se
cântăreşte după o răcire prealabilă în exicator. Dacă diferenţa dintre cele două cântăriri nu
depăşeşte 0,0003 g se consideră că materialul a ajuns la greutate constantă, iar în caz
contrar se repetă operaţia descrisă până când conţinutul fiolei va fi adus la greutate
constantă.
În timpul cât fiola stă în etuvă, temperatura nu trebuie să depăşească valoarea de
105oC, deoarece materialul de analizat se poate carboniza şi, în acest caz, se produce o
pierdere din greutatea lui; tot în acest caz poate să se producă o creştere în greutatea sa
datorită formării unor compuşi noi cu oxigenul din aer, ceea ce duce la erori în
determinare.
(a  b)  100
Calcularea umidităţii (%) se face după formula: , în care a
a
reprezintă greutatea materialului proaspăt luat la analiză, care se obţine scăzând tara
(masa fiolei de cântărire) din greutatea fiolei cu material proaspăt. iar b este greutatea
substanţei uscate şi se obţine scăzând tara din greutatea fiolei cu material vegetal uscat
adus la greutate constantă.
Cantitatea de substanţă uscată din materialul analizat se obţine cu ajutorul
b  100
formulei .
a
În cazul când se determină umiditatea unui material uscat în aer (care nu mai
conţine decât umiditate higroscopică), proba luată pentru analiză se introduce direct în
termostat la temperatura de 100-105oC, fără să se mai facă o uscare prealabilă.
WPS 30 S (termobalanţa), alături de WPS 110 S şi WPS 210 S, sunt aparate de
precizie folosite în laborator pentru determinarea conţinutului de apă din diferite
materiale.
Termobalanţa este alcătuită dintr-o balanţă de precizie ce este conectată la o
cameră pentru uscat, care asigură menţinerea aceleiaşi temperaturi în timpul măsurării.
Modul în care a fost realizat acest instrument face posibilă alegerea modului de lucru
adecvat metodei de uscare. Programul aparatului permite 7 moduri de lucru:
A. Uscare până la masa constantă a probei:
1. determinarea umidităţii proporţional cu masa iniţială a probei;
2. determinarea masei uscate a probei, în procente;
3. determinarea umidităţii proporţional cu masa uscată a probei;
B. Uscare până la o masă stabilită a probei sau până la scurgerea timpului programat:
4. determinarea umidităţii proporţional cu masa iniţială a probei;
5. determinarea masei uscate a probei, în procente;
6. determinarea umidităţii proporţional cu masa uscată a probei;
C. Uscare până la scurgerea timpului programat:
7. determinarea umidităţii în raport cu masa iniţială a probei.
Termobalanţa poate fi folosită şi ca o balanţă electronică de gradul II. Pentru
obţinerea unei acurateţi ridicate de cântărire este nevoie de calibrare (să se introducă
corectările necesare datorită factorilor externi (temperatură, nivel). Calibrarea trebuie
realizată o dată pe zi sau chiar de mai multe ori şi după fiecare schimbare. Calibrarea nu
este necesară dacă vrem să o folosim doar drept balanţă pentru umiditate.

Aplicaţie: Masa proaspătă a unei frunze de muşcată este 3,156 g. Dupa uscare la
termobalanţă, la 1050C, masa uscată este de 0,055 g. Calculaţi umiditatea şi
cantitatea de substanţă uscată, exprimate în procente, conform indicaţiilor de mai
sus.

Determinarea formelor de apă

Apa totală poate fi folosită ca un indice de aprovizionare de către sol în condiţii
de umiditate şi temperatură date, iar pe de altă parte, comparativ cu soiurile luate în
studiu arată şi deosebirea dintre ele, cu privire la natura şi cantitatea substanţei acumulate
raportate la unitatea de greutate.
Apa liberă este cantitatea de apă care serveşte imediat pentru toate procesele de
hidroliză şi translocare a substanţelor acumulate în frunze, spre fructe, ramuri, muguri,
rădăcini. Deci, joacă rolul de solvent şi vehiculant.
Apa legată în momentul vegetativ considerat este un indice asupra intensităţii
procesului de creştere şi diferenţiere şi de acumulare a unor substanţe care au rol de
coloizi vitali.
Măsurarea apei legate, în condiţii diferite de temperatură şi umiditate relativă a
aerului precum şi de conţinutul solului în apă, ajută la caracterizarea capacităţii de
rezistenţă la ger şi la secetă a organului cercetat.
Se tarează fiolele de aluminiu sau sticlă.
Se recoltează frunzele, se închid repede în fiole de aluminiu. În laborator se
cântăresc fiolele, rezultând greutatea frunzei + tara fiolei. Se desface capacul fiolei şi
eventual se poate tăia frunza pentru uşurarea procesului de evaporare a apei libere.
Fiolele deschise se pun pe o tavă, care se acoperă cu o hârtie pentru a împiedica
pătrunderea prafului.

1 2 3
temp. camerei
105oC

tara tara + m.p. tara + m.veg. greutate const. tara + m.veg. uscat

Se repetă cântărirea din 5 în 5 zile, până ce se ajunge la o valoare ce prezintă variaţiuni de

cel mult + sau – 1 mg. Se înregistrează atunci greutatea, iar fiolele se introduc în etuvă 4-
6 ore la 105oC. se scot şi se pun în exicator cu CaCl2. După răcire se cântăresc.
Diferenţa 1-2= apa liberă
2-3= apa legată
Suma apa liberă + apa legată = apa totală
Diferenţa 1-3 = apa totală.
Rezultatele se exprimă în procente, aplicând formula:
grame mat. proaspăt ………….a cantitate apă
100 g mat. …………………….y
a  100
y
g .mat. proaspat
Aplicaţie: Masa proaspătă a unei frunze de muşcată este 3,156 g. Dupa uscare la
temperatura camerei, frunza are 1,026 g. După uscare la termobalanţă, la 105 0C,
masa uscată este de 0,055 g. Calculaţi apa liberă, apa legată şi apa totală, exprimate
în procente, conform indicaţiilor de mai sus.