DETERMINAREA DENSITATII SI POROZITATII MATERIALELOR

REFRACTARE

1.Consideratii teoretice: Proprietatile principale ale

produselor refractare sunt cele care pot define cat mai bine
calitatea acestora. Calitatea unui produs refractar este
determinate de o serie de factori fizici, chimici si mecanici.
Una din principalele caracteristici fizice de structura a
produselor refractare o constituie compactitatea. Compactitatea
(STAS 125-87) se caracterizeaza prin capacitatea de absorbtie a
apei, prin densitate si porozitate este drect proportional cu
rezistenta mecanica si rezistenta la atacul chimic al produselor
refractare.
Structura produselor refractare este constituita din faze solide
si goluri.
Structura fazelor solide: Produsele refractare sunt material
policristaline la care marimea cristalelor este determinate de
compozitia pastei, conditiile de ardere si impuritatile din produs .
Una dintre caracteristicile fazelor solide a materialelor refractare o
constituie densitatea care poate fi definite prin doua notiuni
densitae reala si densitate aparenta.
Structura porilor (goluri): Prin porozitate se intelege volumul
de pori dintr-un produs . In cazul caramizilor refractare porii difera,
prin forma, numar si dimensiune, acestia putand fi deschisi sau
inchisi.
Porii deschisi comunica cu exteriorul produsului si intre ei, iar
porii inchisi sunt izolatii in interiorul produsului. Marimile
caracteristice alei fazei poroase sunt capacitatea de absorbtie a
apei si porozitatea. Dintre marimile care caracterizeaza
capacitatea unui produs refractar se determina prin probe de

laborator capacitatea de absorbtie a apei, densitatea aparenta si

real. Porozitatea aparenta si totala se determina prin calcul.
1.1 Capacitatea de absorbtie a apei : Reprezinta masa de
apa pe care o poate absorbi un material poros prin porii
deschisi. Se exprima in procente (%) fata de masa
materialului uscat.
1.2 Densitatea aparenta : Reprezinta raportul dintre masa
materialului refractar si volumul sau apparent. Se exprima in
(g/

)si indica gradul de compactitate al produsului.

1.3 Densitatea reala : A unui material, este raportul dintre

masa si volumul sau real. Se exprima in(g/

) si se

determina prin metoda piconometrului.

1.4 Porozitatea aparenta : Se dermina prin raportul dintre
volumul porilor deschisi si volumul apparent al probei. Se
exprima in (%).
1.5 Porozitatea totala : Se dermina prin raportul dintre
volumul total al porilor produsului si volumul sau apparent. Se
exprima in (%).
Tabelul1

2. Scopul lucrarii : Lucrarea prezinta metodologia prin care

se determina unele dintre marimile
caracteristice compactitatii
aparatua de laborator.

produselor

refractare,

utilizand

3.
Instalatia de laborator :
Aparatura necesara
determinarii capacitatii de absorbtie a apei, densitatii aparente
si reale se compune din:
-Balanta cu precizie de cantarire de 0.01g la care sa se
poata efectua si cantariri hidrostatice.
-Etuva care sa se asigure o temperatura de 110 C.
-Vas de fierbere cu rezistenta electrica cu capacitate de
1000

.
-Cilindru gradat 500

, pahar Berzelius 500

, epruvete,

mojar.

Fig.1. Balanta Hidrostatica:

1-placa support balanta; 2-pahar Berzelius de 500

; 3-

epruveta; 4-platan cu carlig de suspendare a probei; 5-bratul

balantei; 6-ac indicator; 7-scala; 8-dispozitiv de blocare; 9-platan

mare pentru greutati; 10-suruburi de reglare.
4. Modul de lucru : Din materialul de analizat in cazul
produselor fasonate se decupeaza prin taiere probe cu forme
geometrice simple cu volumul cuprins intre 50...250

, dupa

care se cauta sa se rotunjeasca putin colturile si muchiile.

Probele nu trebuie sa aiba fisuri sau alte defecte vizibile. Probele
pregatite astfel se usuca in etuva la temperature de 110 C
pana la masa constanta (diferenta dintre doua cantariri sa nu fie
mai mare de 0.1%) . Dupa racier acestea se cantaresc la balanta
(cu precizia de 0.1g pentru probe mai mari sau egale cu 100g si
cu 0.01g pentru probe pana la 100g) determinandu-se masa
epruvetei in stare uscata (m). Toate determinarile se vor face pe
trei epruvete.
4.1 Capacitatea de absorbtie a apei : Se determina pentru
produsele refractare uzuale, care sunt stabile fata de apa.
Imbibarea cu apa pana la saturatie se realizeaza prin fierbere in
modul urmator: se introduce epruveta cantarita intr-un vas cu
apa asezandu-se pe un support pentru a nu atinge fundul
vasului. Nivelul apei din vas trebuie sa fie cu minimum 20mm
deasupra epruvette. Vasul se incalzeste cu ajutorul rezistentei
timp de 2 ore avand grija ca apa evaporate sa fie completata
periodic, astfel incat pe durata fierberii , epruveta sa fie
acoperita cu apa. Dupa racier la temperature camerei , se
scoate epruveta din apa si se sterge usor de picaturile care se
preling, cu o carpa umeda din bumbac si se cantareste pentru a
se determina masa epruvetei saturate cu apa (

).

4.2 Densitatea aparenta ( ): Volumul apparent al epruvetei (

) se poate dermina prin calcul cand epruvetele au o forma
precisa geometrica sau cu exactitate prin cantarire hidrostatica.

Pentru cantarirea hidrostatica in laborator se procedeaza astfel:

dupa cantarirea epruvetei saturate si determinarea lui (

) se

suspenda epruveta de carligul platanului din stanga si se

introduce intr-un
pahar Berzelius cu apa, astfel incat nivelul lichidului sa acopere
poba. In timpul cantariri nivelul din vas se mentine constant,
determinandu-se in acest mod masa epruvetei saturata in lichid
cantarita hydrostatic (
4.3 Densitatea reala (

).
): Pentru a stabili densitatea reala este

necesar sa cunoastem volumul real ( ) a epruvetei (fara pori) . In

laborator aceasta se determina astfel: se cantareste o cantitate de
material refractar pulverulent egala cu masa epruvetei uscata (m)
si de aceeasi natura cu epruveta. Se introduce acest material intrun cilindru gradat care contine 250

apa. Volumul de apa

dezlocuit de materialul refractar pulverulent, reprezinta volumul

real al epruvetei.
= -

5. Prelucrarea datelor experimentale :

5.1. Capacitatea de absorbtie a apei (

) se determina cu

relatia:
=

[%]

Ca rezultat se ia media aritmetica pe cele trei epruvete, care nu

difera intre ele mai mult de 0.3%. Daca diferenta este mai mare
se reface determinarea.
5.2. Densitatea aparenta ( ) se calculeaza cu relatia:
[g/

In care: m este masa epruvetei, in g ;

-volumul apparent, in

Cand epruveta are o forma geometrica regulate, volumul

apparent va fi produsul dimensiunilor:
[

In cazul cantaririi hidrostatice volumul apparent se determina cu

formula:
[
In care:

este densitatea apei la temperature de lucru (

);

aer, in g;

- masa epruvetei impregnata cu lichid cantarita in

-masa epruvetei impregnate cu lichid cantarita

hydrostatic in g.
5.3. Densitatea reala ( ) se dermina astfel (STAS 1254887):

[g/
In care:

este volumul de apa din cilindrul gradat, citit dupa

introducerea materialului refractar

pulverulent, in
(

- volumul initial de apa in cilindrul gradat, in

5.4. Porozitatea aparenta ( ) este dependent de volumul

porilor deschisi si volumul apparent. Secalculeaza cu
relatia:
[%]

5.5. Porozitatea totala ( ) se determina cu formula:

[%]
6. Concluzii. In urma datelor obtinute pentru cele trei epruvete
se va copleta tabelul urmator:

Se va clasifica materialul cercetat in functie de porozitatea

aparenta in clasa si subclasa de care apartine si se va stabili
dependent dintre porozitatea si densitatea acestuia. Pe baza
datelor calculate se va indica locul unde se recomanda a fi
utilizat produsul refractor analizat la constructia cuptoarelor
metalurgice.