UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII, CADASTRU SI ARHITECTURA

DEPARTAMENTUL...........
(scris Times New Roman 14)

Burj Khalifa

Nume student:
TimesNew Roman 14

Profesor coordonator:
TimesNew Roman 14

-ORADEA-
-2023-

1
 1. INTRODUCERE

Burj Khalifa este un zgarie-nori situat in Dubai, Emiratele Arabe Unite, si este cea mai inalta
structura construita de om din lume. Constructia a inceput la 21 septembrie 2004, iar exteriorul sau
a fost finalizat la 1 octombrie 2009. Cladirea a fost deschisa oficial la 4 ianuarie 2010. (1)
Arhitectura turnului a fost realizata de Skidmore, Owings and Merrill din Chicago.
Contractorul principal a fost Samsung C & T din Coreea de Sud. Burj Khalifa a fost proiectat ca
piesa centrala a unei zone cu utilizare mixta, care sa includa 30.000 de locuinte, noua hoteluri, 3
hectare de parcuri, cel putin 19 turnuri rezidentiale si Dubai Mall. Cladirii i-a revenit locul de cea
mai inalta cladire din Orientul Mijlociu si chiar din lume, depasind astfel Marea Piramida din Giza
si Catedrala Lincoln in Anglia. Decizia de a construi Burj Khalifa se bazeaza pe dorinta guvernului
de a-si diversifica economia bazata pe petrol, axandu-se astfel si pe industria de servicii si turism.
Burj Khalifa detine o serie de superlative si recorduri: este cea mai inalta structura existenta,
cu o inaltime de 829.8 metri, cea mai inalta structura construita vreodata, cea mai inalta structura de
sine statatoare, cel mai inalt zgarie-nori, constructia cu cele mai multe etaje: 163, constructia cu cel
mai inalt etaj ocupat din lume, constructia cu cel mai mare lift instalat, cea mai inalta structura din
lume care include spatiu de locuit, detine a doua cea mai mare punte de observatie in aer liber din
lume, cladirea cu cel mai mare club de noapte din lume - aflat la etajul 144, cladirea cu cel mai
mare restaurant din lume si cladirea cu al doilea cel mai mare bazin de inot din lume – la etajul 76.
Designul cladirii incorporeaza elemente culturale si istorice specifice in regiune, cum ar fi
minaretul de spirala. Turla din otel a Burj Khalifa cantareste mai mult de 4.000 de tone. Sistemul de
placare al cladirii este proiectat sa reziste la temperaturile de vara extreme din Dubai. Peste 26.000
de panouri de sticla au fost utilizate pentru placarea exterioara a Burj Khalifa. In anul 2009,
arhitectii au anuntat ca mai mult de 1000 de piese de arta ar impodobi interioarele din Burj Khalifa.
Burj Khalifa poate gazdui pana la 35.000 de persoane. In turn au fost instalate 57 de
ascensoare si 8 scari rulante. In afara cladirii veti putea vedea un sistem de fantani al carui joc de
culori si apa va va ului. O punte de observatie in aer liber a fost deschisa pe 5 ianuarie 2010 la etajul
124. Aceasta este a treia cea mai mare punte de observatie din lume. Telescopul cu care puntea este
prevazuta permite vizitatorilor sa admire peisajul din jur.
Burj Khalifa este inconjurat de 11 ha de parcuri proiectate de arhitecti peisagisti. Parcul are
sase instalatii de apa, gradini, alei marginite de palmieri si copaci cu flori. Cladirea a fost folosita de
mai multe ori de jumperi cu experienta si de cei care practica alpinismul pe cladiri. [1]

2. SISTEM STRUCTURAL
2
 Conceptul inițial pentru designul Burj Khalifa provine din floarea de hymenocallis și
minaretele în spirală care sunt o parte importantă a arhitecturii islamice.

Formularul a fost conceput pe baza modului de abordare a efectului vântului asupra

structurii. Forța vântului crește pe măsură ce înălțimea clădirii crește .Cum au rezolvat asta?

Proiectați un sistem care este puternic, rigid și efectiv. Pentru a realiza acest lucru, au folosit
cele mai recente tehnologie în materiale disponibile local, cea mai recentă inovație în analiză,
design, materiale și metode de construcție.
Principalul sistem structural pentru aceasta megastructura a fost numită a „miez susținut”.
Acest nou structural sistemul permite o creștere dramatică a înălţime.
Sistemul structural constă dintr-o structură cu trei aripi, ancorată la un puternic miez central
hexagonal, fiecare aripă este sprijinit pe celălalt pentru a oferi un înalt sistem stabil.
Miezul central asigură torsiune rezistență pentru clădire, în timp ce aripile asigură rezistența
la forfecare și crește moment de inerție
Cele trei aripi atașate miezului central au patru trave fiecare, formând un plan în formă de Y.
La fiecare al șaptelea nivel se îndepărtează un compartiment exterior dintr-una dintre aripi în timp
ce turnul se învârte în spirală. Planul în formă de Y este ideal pentru locuințe și utilizarea hotelului,
cu aripile permițând maxim vederi exterioare și lumină naturală spre interior.

3
 În aripi, pereții coridorului se extind din hexagonal miez
până aproape de sfârșitul aripă și capăt pe pereți groși numite ziduri
cu cap de ciocan. Cu adăugarea plăcii plate construcția podelei și
coloane perimetrale, întregul sistemul structural al Burjului Khalifa
acționează ca o singură unitate creând un turn care acționează ca o
grindă gigantică de beton consolă de la sol. [2]

3. FUNDATIA

Pluta din beton armat cu grosimea de 3,7 metri si realizata de beton autocompactant de
înaltă performanță Sistem de protecție catodică care creează o barieră pentru menține „substanțele
chimice erodante”din apa subterană să afecteze betonul
Permeabilitate scăzută și densitate mare = protecție mai mare din apele subterane 12500 de
metri cubi turnați în patru turnări pentru plută fundație 192 de piloți care au 47 de metri lungime.
1,5 metri în diametru (piloți) și așezați 3,75 metri în afară de centru-centru

Prezentare strcutra

Permite intrarea de la nivel la primul set de niveluri Înălțimi și intrări diferite, permite a
trecere între cele trei laturi ale clădirii Intrările au geamuri și permit separarea puncte de intrare
pentru diferitele niveluri inclusiv nivelurile corporative, Hotelul Armani și locuințe personale
private în cadrul clădirii.
Structura podiumului: plasă de cablu suspendată
Nivelurile șerpuitoare încep de la acest eșalonat baza.

4. STRUCTURA DE REZISTENTA LATERALA

4
 Determinarea efectului de vânt pe o clădire. Peste 40 de studii efectuate în tunel de vant.

Forma în Y ajută la controlul vântului presiune 6 direcții ale vântului. Clădirea răspunde mai
bine la impact major al vântului asupra aripilor. Direcții ale vântului puternic în Dubai: nord-vest și
sud. [2]
Miez și Spire

Miez hexagonal de beton - rezistă la torsiune. Pereți de până la 1300 mm (50 inchi) grosime
700 de picioare înălțime. Peste 400 de TONE de oțel de structură. Conducte structurale de până la
1200 mm în diametru
„Încurcă vântul”pentru a preveni vărsarea vârtejului. Previne rotirea înapoi.

Dubai este clasificat drept seismic UBC97 Zona 2 regiune cu un factor de zonă seismică de
Z=0,15 iar profilul solului SC care este un „tub la pachet cu diferite înălțimi combinate într-o formă
de trei aripi. Nu guvernează proiectarea armăturii structura de beton. A fost recunoscut în designul
cladiri din beton armat Podium si cel turlă compusă din oțel structural [2]

Incarcaturi
5
 Peste 58.900 de metri cubi de beton au fost folosite construiți fundația din beton și oțel.
Pereții miezului de beton au folosit 80 MPa de beton de la nivelul solului până la o înălțime
verticală de 601 metri. Coloanele perimetrale sunt dimensionate astfel încât să se potrivească stres
pe pereții coridorului interior.
Stabilizoarele de la podelele mecanice permit coloane pentru a participa la rezistența la
sarcină laterală. Tot betonul vertical este folosit pentru a susține ambele sarcinile gravitaționale și
laterale
O parte din sarcina dintr-o coloană de beton armat este transferat din beton pe armătură.
Acest lucru reduce fluajul. Bara de armare în stâlpi și pereți la nivelul 135 suporta aproximativ 15%
din sarcina si betonul suporta 85%. După 30 de ani, armatura va suporta 30% și suporturi din beton
80%. Forța în bara de armare crește pe măsură ce rația de oțel este crescut și/sau pe măsură ce
sarcina totală scade.[2]

[1] - https://www.infotour.ro/ghid-turistic/cladiri-si-turnuri/burj-khalifa-dubai-10022
[2] - file:///Users/ursgeorge/Documents/BurjKhalifa.pdf

1 pagina de TITLU
1 pagina CAPITOLE (dacă este cazul)
min 10 pagini informație (doar pe o față se va printa, NU FAȚĂ-VERSO)

6
min 1 pag bibliografie

Este obligatorie respectarea următoarelor condiţii privind formatul:

1. dimensiune pagină – A4, cu margini de 2,5 cm.;
font – Times New Roman, spaţiat la un rând, cu specificaţiile textul lucrării – Times New Roman
mărime 12; pentru titlul imaginilor şi titlul şi textul tabelelor – mărime 10.
 Dimensiunea maximă este de 20 pagini, dimensiunea minima este de 10 pagini (ATENTIE!
În acest număr nu se calculează pagina de titlu și cea de bibliografie, capitole. NU se vor
lua în calcul paginile care au doar imagini sau paginile jumate goale), Se vor lua în
considerare strict paginile în care sunt prezentate informațiille despre clădirea aleasă
 Pe ultima pagină se va scrie bicliografia
 Referinţele bibliografice în text se vor face între paranteze rotunde folosind:
1. Autorul şi anul apariţiei: Smith, 2006 în cazul lucrărilor cu un singur autor
2. Autorii şi anul apariţiei în cazul lucrărilor cu doi autori: Smith and Jones, 2006
3. Primul autor urmat de et al. şi anul apariţiei în cazul lucrărilor cu mai mult de doi autori:
Smith et al., 2006
4. Autorul şi anii apariţiei în cazul unor lucrări elaborate de acelaşi autor în ani diferiţi:
Smith, 2006, 2008.
5. Autorul, anul apariţiei şi un indicativ corespunzător ordinii alfabetice a titlurilor în cazul
unor lucrări elaborate de acelaşi autor în acelaşi an: Smith, 2006a, 2006b
6. Separarea cu punct şi virgulă pentru citarea mai multor lucrări: Smith, 2006; Jones, 2008.
 Citarea lucrărilor în bibliografie va urma modelul de mai jos (respectarea sa implică
abrevierea tuturor prenumelor la o singură iniţială, lipsa virgulei între nume şi iniţiala
prenumelui şi toate celelalte cerinţe de redactare vizibile în exemple):
1. Pentru publicaţii cu ISBN (cărţi, volume ale unor conferinţe, CD cu ISBN)
a) Cărţi, CD-uri: Nume autor (anul publicării), titlu, editura, locul apariţiei, punct:
Nica E. (2010), Elaborarea şi folosirea studiilor de caz în managementul resurselor umane,
Editura Economică, Bucureşti, România.
b) Capitole de cărţi: Nume autor (anul publicării), titlu, în: autorii sau editorii cărţii (rolul
lor), titlul cărţii, editura, locul apariţiei, paginile capitolului:
Ellger C. (2000), Soft City Impossible? The chances for ecological urban development, în:
Ianoş I., Pumain D., Racine J. B. (Editori), Integrated Urban Systems and Sustainability of
Urban Life, Editura Tehnică, Bucureşti, România, pag. 35-47.
2. Pentru articole/rezumate în publicaţii periodice (cu ISSN): Nume autor (anul publicării),
titlu, titlul revistei, nr. volumului(nr. ediţiei):pagini de început-de sfârşit, punct:
Santucci V. L. (2005), Historical Perspectives on Biodiversity and Geodiversity,
Geodiversity & Geoconservation 22(3):29-34.
Croitoru G. (2015), Analysis of concrete damage by ettringite-thaumasite system formation,
Lucrările conferinţei de cercetare în construcţii, economia construcţiilor, urbanism şi
amenajarea teritoriului 1-8:196-204. Jurca A., Gruin A., Bolborea B. (2018), Evaluarea
erorilor de execuţie apărute în timpul etapelor de construcţie a unei clădiri, Conferinţa de
cercetare în construcţii, economia construcţiilor, urbanism şi amenajarea teritoriului.
Rezumate ale lucrărilor 14:175.

7
 3. Pentru alte publicaţii sau documente: Nume autor (anul publicării), titlu, alte detalii, locul
apariţiei:
Mureşanu F. (2010), Oraşul în era informaţională, teză de doctorat, Universitatea de
Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, Bucureşti, România.
Parlamentul României (2001), Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul, Monitorul Oficial 373(1).
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (2008), Conceptul Strategic de
Dezvoltare Teritorială România 2030, DMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor, Bucureşti, România.
ASRO (2010), BS EN 14250:2010 Structuri de lemn. Cerinţe pentru produse referitoare la
elemente de structură prefabricate, asamblate cu elemente de fixare cu placă metalică
ambutisată, Asociaţia de Standardizare din România, Bucureşti, România.
4. Pentru pagini Internet: Numele instituţiei sau persoanei care editează pagina (anul ultimei
actualizări), titlu, adresă completă fără hyperlink, neurmată de punct
RAIC (2015), Sustainable Architecture, https://www.raic.org/raic/sustainable-architecture
 Dacă lucrarea se redactează în limba română, nu se va preciza limba în care este scrisă
lucrarea, iar informaţiile bibliografice se vor scrie în limba română: de exemplu, se va folosi
"pag." în loc de "pp.", numele editurilor româneşti vor fi scrise în limba română etc.;
singurele informaţii care pot fi scrise în alte limbi sunt numele autorilor sau titlurile
lucrărilor scrise în altă limbă.