BAZELE PROIECTARII PODURILOR

1. La un pod pe grinzi din beton armat, elementele principale de rezistenta sunt:

a. antretoazele + lonjeronii
b. grinzile principale
c. placa carosabila + lonjeronii + antretoazele;
d.grinzile principale+antretoaze+lonjeroni.

2. La un pod suspendat elementele principale de rezistenta sunt:

a. tirantii metalici
b. tablierul metalic compus din grinzi principale si antretoaze
c. lonjeronii si antretoazele;
d. tiranti+ tablier metalic.

3. Deschiderea podului este proiectia pe orizontala a distantei:

a. dintre punctele extreme de rezemare a suprastructurii pe infrastructura;
b. dintre capetele extreme ale zidurilor intoarse de pe culei
c. dintre capetele suprastructurii podului;
d. dintre doua puncte consecutive de rezemare a suprastructurii pe infrastructura.

4. Podetul este un pod avand deschiderea maxima sau suma deschiderilor:

a. Mai mica de 5 m
b. egala cu 5 m
c. mai mare de 5 m.
d. mai mare de 10 m.

5. Un pod mijlociu este un pod:

a. a carui deschidere maxima este de 520 m;
b. a carui deschidere maxima este de 2150 m;
c. a carui deschidere maxima este de 5175 m;
d. a carui deschidere maxima este de 76100 m.

6. Pasajul superior este un:

a. pod de sosea care traverseaza o cale ferata;
b. pod care sustine o cale rutiera;
c. pod de cale ferata care traverseaza o sosea;
d. pod de sosea care traverseaza un curs de apa navigabil.

7. Un pod masiv este un pod:

a. a carui suprastructura este din beton armat sau beton precomprimat, iar infrastructura este din
zidarie sau beton
b. a carui suprastructura este din zidarie, beton, beton armat sau beton precomprimat
c. a carui suprastructura este din beton precomprimat
d. a carui suprastructura este din beton armat sau beton precomprimat.

8. Latimea podului este:

a. distanta dintre fetele interioare ale parapetului, la nivelul aparatelor de reazem;
b. distanta dintre fetele interioare ale parapetului, la nivelul cuzinetilor;
c. distanta dintre fetele interioare ale bordurilor;
d. distanta dintre fetele interioare ale parapetului, la nivelul mainii curente.

9. Lungimea totala a unui pod este lungimea masurata:

a. intre dispozitivele de acoperire a rosturilor de pe culei;
b. intre extremitatile zidurilor intoarse de pe culei;
c. dintre doua puncte consecutive de rezemare a suprastructurii pe infrastructura;
d. dintre capetele suprastructurii podului.

10. Inaltimea de constructie a unui pod este:

a. diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata a suprastructurii si partea cea mai joasa a
infrastructurii podului;
b. diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata a caii si partea cea mai joasa a suprastructurii in
stare de deformatie maxima;
c. diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata a podului si partea cea mai joasa a banchetei de
rezemare;
d. diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata a parapetului pietonal si partea cea mai joasa a
suprastructurii in stare de deformatie maxima.

11. Inaltimea de libera trecere pe sub pod este

a. diferenta intre nivelul cel mai ridicat al apelor sau al obstacolului traversat si nivelul cel mai
de jos al suprastructurii, in stare de deformare maxima.
b. diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata a caii si partea cea mai joasa a suprastructurii in
stare de deformatie maxima.
c. diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata a podului si partea cea mai joasa a apelor sau a
obstacolului traversat.
d. diferenta de nivel intre partea cea mai ridicata a parapetului pietonal si partea cea mai joasa a
apelor sau a obstacolului traversat.

Tematic

Cap. I. Nomenclatura caracteristic podurilor

Cap. II. Dezvoltarea podurilor n lume i n Romnia
Cap. III. Studiul amplasamentului podurilor
Cap. IV. Elemente generale de proiectare a podurilor
Cap. V. Incrcri la poduri

Bibliografie

1. STAS 5626-92. Poduri. Terminologie

2. Note de curs anul III CFDP, semestrul al II-le.
 CI FERATE I

1. La curbele numai arc de cerc fora centrifug variaz:

a. are valoarea maxim n bisectoare;
b. apare i dispare brusc n punctele de tangen i este constant pe lungimea arcului de
cerc;
c. nu este influenat de raza arcului de cerc;
d. depinde numai de lungimea curbei de racordare;

2. Pe o curb de racordare ntre variaia curburii i variaia forei centrifuge:

a. nu este nici o legtur;
b. variaia curburii coincide cu variaia forei centrifuge;
c. fora centrifug este constant pe lungimea curbei de racordare;
d. variaia curburii este invers proporional cu variaia forei centrifuge;

3. Pentru a asigura continuitatea curbei de racordare cu aliniamentul i cu arcul de cerc,

ordonatele sunt:
a. nule n punctul AR i egale cu yo n punctul RC;
b. nule n punctul RC;
c. nu este nici o reglementare n acest sens;
d. nule n punctul ARi egale cu o n punctul RC;

4. La parabola de gradul IV care sunt avantajele principale:

a. proiectare i trasare uoar;
b. ntreinere redus pe lungimea racordrii ;
c. se mbuntesc condiiile de comoditate i confort;
d. acceleraia de ridicare a rotii se face mai rapid decat la o parabola de gradul III;

5. Principalele caracteristici geometrice ale vagoanelor sunt date de:

a. greutate proprie n tone;
b. distana ntre cercurile de rulare corespunztoare ecartamentului;
c. sarcina static pe osie n tone;
d. capacitatea de ncrcare n tone;

6. Care este rolul sistemului de suspensie al vagonului:

a. s asigure o transmitere elastic i amortizat a oscilaiilor provocate de neregularitile
cii sau ale organului de rulare;
b. s mreasc capacitatea de ncrcare n tone a vagonului;
c. s accentueze solicitrile dinamice ntre vehicul i cale;
d. s mreasc ampatamentul rigid al vagonului;

7. Capacitatea de circulaie reprezint:

a. numrul de tone neto de materiale sau de persoane transportate ntrun an pe linia
respectiv;
b. numrul de trenuri (sau perechi de trenuri) care pot circula pe linia respectiv n 24 ore;
 c. numrul de trenuri (sau perechi de trenuri) care pot circula pe linia respectiv n 365 de
zile;
d. numrul de tone neto de materiale sau de persoane transportate ntr-o zi pe linia
respectiv;

8. Supranlarea cii n curb este necesar pentru:

a. asigurarea posibilitii introducerii curbelor de racordare;
b. uniformizarea uzurilor inelor;
c. din motive estetice;
d. reducerea acceleraiei i forei centrifuge i pentru mbuntirea confortului i siguranei
circulaiei;

9. Supranlarea maxim este de:

a. nu are valori maxime impuse;
b. 50 mm;
c. 100 mm;
d. 150 mm;

10. Capacitatea liniei se exprim n:

a. numr de trenuri pe linie dubl sau perechi de trenuri pe linie simpl;
b. numr de calatori transportai ntr-un an de zile ;
c. numr de vagoane transportate ntr-un an de zile;
d. numr de vagoane transportate ntr-o zi;

11. Declivitatea caracteristic reprezint:

a. o declivitate specific unui a sector de circulaie;
b. declivitatea maxim pe care poate circula un tren cu tonajul i viteza prescrise, cu traciune
simpl, folosind numai fora de traciune dezvoltat de locomotiv;
c. declivitatea maxim de pe secia de circulaie;
d. declivitatea medie de pe secia de circulaie;

12. Declivitatea cu inerie este o declivitate sporit fa de declivitatea caracteristic,

la care, pentru parcurgerea ei, se folosete:
a. numai fora de traciune a locomotivei;
b. numai energia cinetic acumulat de tren la piciorul rampei;
c. fora de traciune a locomotivei i o parte din energia cinetic acumulat de tren la piciorul
rampei;
d. fora de frnare i o parte din energia cinetic acumulat de tren la piciorul rampei;

13. Care este nclinarea bandajului roii de cale ferat:

a. 1:10
b. 1:2
c. 1:20
d. 1:5

14. Sunt expuse nzpezirilor:

a. debleele adnci;
b. debleele i rambleele de mare nlime;
c. profilele mixte;
d. debleele i rambleele de mic nlime;

15. Se impune reducerea declivitilor n:

a. pe ramblee mai nalte de 2.00 m;
b. aliniamentele mai lungi de 500 m;
c. tuneluri;
d. deblee mai adnci de 2 m;

16. De ce se justific forma tronconic a bandajelor roii

a. pentru nscrierea vehicolului n curb;
b. s diminueze riscul de a aluneca vagonul de pe inele de cale ferat;
c. ca bandajul roii s poate cpta uzuri concave;
d. economie la oelul folosit n bandajul roii;

Tematic
I. Introducere. Sisteme de transport
II. Geografia i istoricul cii ferate
III. nzestrarea tehnic n transportul feroviar
IV. Organizarea i conducerea activitilor feroviare
V. Noiuni de cinematic i dinamic feroviar. Noiuni de traciune
VI. Geometria cii
VII. Studiul i proiectarea traseelor
VIII. Proiectarea infrastructurii cii
IX. Suprastructura cii ferate

Bibliografie
1. Broteanu Teodor, 1991, Ci Ferate I, Rotaprint Iai
2. Broteanu Teodor, 2005, Ci Ferate II - note de curs
 CI FERATE II

1. Alegerea tipului de in utilizat la realizarea unei suprastructuri de cale ferat depinde

de:
a. calcule de rezisten;
b. conform temei de proiectare;
c. viteza de circulaie prevzut;
d. traficul prevzut;

2. Tip 65 corespunztor sinei de cale ferata reprezint:

a. greutatea inei pe metru liniar;
b. nlimea total a inei n cm;
c. nlimea inimii inei n mm;
d. rezistena la traciune a oelului din in;

3. Care sunt prile principale a unei ine de cale ferat:

a. faa de rulare, faa de ghidare, feele laterale ale ciupercii;
b. ciuperca, talpa i inima inei ;
c. talpa inei i umerii ciupercii;
d. umerii ciupercii i inima inei;

4. Diametrul gurii din in, din eclis i diametrul bulonului depind de:
a. tipul si lungimea inelor;
b. mrimea rostului de montaj;
c. temperatura de montare;
d. tipul de prindere in - travers folosit

5. Pentru a obine valori mari ale rosturilor de dilataie, se pot adopta:

a. diametre ct mai mari ale buloanelor;
b. diametre ct mai mici ale gurilor din eclise i ine;
c. guri ovale n eclise;
d. diametre ale tijei ct mai mari;

6. Tipul traversei din beton precomprimat se coreleaz cu:

a. tipul inei;
b. viteza de circulaie;
c. declivitatea maxim;
d. poza traversei;

9. n Romnia, pentru evitarea putrezirii traverselor din lemn se folosete:

a. vopsirea cu vopsele alchidice;
b. impregnarea cu creozot, carbolineum sau cuprizol;
c. vopsirea cu vopsele pe baz de sruri minerale;
d. folosirea plcilor multicui pe feele laterale ale traversei;

8. Fisurarea traverselor din lemn se datoreaz:

a. recoltrii lemnului n perioada vegetativ i a uscrii forate;
b. efectului de despicare produs de tirfoane i de forele orizontale transversale;
c. deraierea materialului rulant;
d. stagnarea apei pe platforma cii ferate;

9. Evitarea fisurrii traverselor din lemn se asigur prin:

a. la impregnare, lemnul s aib umiditatea maxim de 18 20 %;
b. traversele se confecioneaz din lemn de esen moale recoltat n perioade de repaus
vegetativ
c. baterea tirfoanelor cu ciocanul;
d. balotarea preventiv a capetelor traverselor;

10. Traversele metalice prezint avantajele:

a. sunt rigide i au frecvene ridicate de vibraii;
b. necesit o grosime mai mic a stratului de piatra spart i se recupereaz prin topire;
c. asigur o bun electroizolare a cii;
d. nu exist traverse metalice;

11. Prinderile mixte se folosesc:

a. la toate inele de tip mai mic de 45;
b. la toate tipurile de ine;
c. nu exist prinderi mixte;
d. numai la inele de tip 45;

12. Prinderile indirecte se folosesc:

a. la toate tipurile de in;
b. la inele de tip mai mare de 45;
c. la inele de tip mai mare de 49;
d. nu exist prinderi indirecte;

13. Prinderea Pandrol este o prindere

a. cu crampoane elastice;
b. cu cleme elastice;
c. cu crampoane rigide;
d. cu agrafe elastice ;

14. La o joant trebuie respectate urmtoarele condiii:

a. continuitatea feelor de rulare cu un prag maxim vertical de 1 mm pe linia curent i direct
din staii, sau de 2 mm pe celelalte linii din staii;
b. continuitatea feelor de ghidare cu un prag maxim de 1 mm;
c. nu sunt reglementri n acest sens;
d. continuitatea feelor de rulare cu un prag maxim vertical de 1 mm pe orice tip de linie;

15. Joantele de racordare a dou ine de tipuri sau cu uzuri diferite pot fi cu:
a. nu este recomandat racordarea inelor de tipuri sau cu uzuri diferite;
b. cupoane de tranziie realizate din ine de tipul celor ce se vor racorda sau cu eclise de
racordare realizate prin prelucrri mecanice din eclisa inei de tip mai mare;
c. nu exist posibilitatea racordrilor inelor de tipuri sau cu uzur diferite;
d. prin prelucrri mecanice din eclisa inei de tip mai mic;

16. Utilizarea pietrei sparte este obligatorie la realizarea prismului de balast n

urmtoarele cazuri:
a. pe liniile principale i pe toate liniile cu viteze mai mari de 60 km/h pe liniile directe din
staii i sub aparatele de cale, n curbele cu raze sub 300 m, pe sectoarele cu decliviti mai
mari de 10 o/oo i pe liniile cu traverse din beton, precum i pe liniile electrificate, dotate cu
BLA i pe liniile cu cale fr joante;
b. pe liniile secundare;
c. pe podeele necate;
d. la solicitarea expres a beneficiarului;

17. La schimbtorul simplu, continuitatea feelor de rulare i de ghidare sunt ntrerupte

pe:
a. lungimea acelor;
b. vrful inimii de ncruciare;
c. inele de legtur;
d. nu este permis ntreruperea continuitii feelor de rulare i de ghidare;

18. Viteza de circulaie n abtut la un schimbtor simplu este:

a. redus la 30 km/h datorit inimii de ncruciare;
b. n abatere se circul cu aceeai vitez ca i pe direct;
c. redus la 30 km/h datorit acelor macazului;
d. redus la 30 km/h datorit inexistenei curbelor de racordare i a supranlrii pe zona
arcului de cerc;

19. Traversarea cu jonciune dubl permite circulaia n ambele sensuri n:

a. dou direcii;
b. trei direcii;
c. patru direcii;
d. cinci direcii;

Tematic
I. Suprastructura cii ferate
II. Aparate de cale
III. Calcule de rezisten i stabilitate a cii
IV. Staii de cale ferat
V. Reguli generale de protecia i securitatea muncii i msuri privind sigurana circulaiei

Bibliografie
1. Broteanu Teodor, 1991, Ci Ferate I, Rotaprint Iai
2. Broteanu Teodor, 2005, Ci Ferate II, note de curs
 DINAMICA CONSTRUCIILOR

1. Care este relaia dintre perioad, frecven i pulsaie pentru un sistem cu 1 GLD?
1 2
a. T
f
1 2
b. T
f
2 2
c. T ( f ) 1

d. T 2 1 G

2. Care este relaia dintre energia cinetic (Ec) i energia potenial (Ep) n timpul oscilaiei
unui sistem conservativ?
a. Ec+ Ep=0
b. Ec+ Ep=constant
c. Ec+ Ep>0
d. Ec+ Ep<0

3. Fora de amortizare ntr-un sistem dinamic conservativ este:

a. diferit de 0
b. are o valoare bine definit
c. egal cu 0
d. are o valoare stabilit experimental

4. n calcul, gradele de libertate dinamic ale unui sistem sunt unice?

a. nu, se calculeaz
b. da, sunt unice
c. pot fi atribuite
d. nu pot fi atribuite

5. Gradele de libertate dinamic ale unui sistem corespund:

a. deplasrilor posibile ale maselor
b. deformrii sistemului
c. direciei aciunii
d. direciei de propagare a undelor seismice

6. Care este sistemul de ecuaii omogen n cazul vibraiilor libere neamortizate a sistemelor cu
n GLD?
a. k m U 0
L
2
k ik

b. k L k m U ik 0
c. L
k2 m U 0i 0

d. k L
2 m U 0
0i
7. Pentru sistemele cu n GLD matricea de rigiditate lateral poate fi:
a. antisimetric fa de diagonala principal
b. diagonal
c. plin i simetric fa de diagonala principal
d. nul
8. Matricea spectral este:
a. nul
b. plin
c. format din pulsaiile sistemului la ptrat puse pe diagonala principal
d. tridiagonal

9. Vectorul deplasrilor corespunztor modului fundamental al unui sistem este format din
termeni:
a. nuli
b. numai pozitivi
c. pozitivi i negativi
d. strict negativi

10. Perioada fundamental de vibraie a unui sistem corespunde:

a. oricrui mod de vibraie
b. ultimului mod de vibraie
c. primului mod de vibraie
d. modului k de vibraie

11. Rigiditatea unui sistem cu 1GLD este:

a. fora pe direcia GLD produs de o deplasare egal cu 1
b. deplasarea pe direcia GLD produs de o for egal cu 1
c. fora de inerie pe direcia GLD produs de o aciune egal cu 1
d. deplasarea impus pe direcia GLD pentru a produce o reaciune egal cu 1

12. Flexibilitatea unui sistem cu 1GLD este:

a. fora elastic pe direcia GLD produs de o for egal cu 1
b. deplasarea pe direcia GLD produs de o for egal cu 1
c. fora pe direcia GLD produs de o deplasare egal cu 1
d. fora care aplicat pe direcia GLD produce o deplasare egal cu 0

13. Un coeficient kij al matricei de rigiditate reprezint:

a. reaciunea de pe direcia GLD j, atunci cnd dup direcia GLD i s-a impus o deplasare
egal cu unitatea
b. deplasarea produs pe direcia GLD j, atunci cnd dup direcia GLD i acioneaz o for
egal cu unitatea
c. reaciunea de pe direcia GLD i, atunci cnd numai dup direcia GLD j s-a impus o
deplasare egal cu unitatea
d. deplasarea produs pe direcia GLD i, atunci cnd dup direcia GLD j acioneaz o for
egal cu unitatea

14. Perioada proprie fundamental de vibraie a unei structuri se obine pentru:

a. max
b. min
c. =0
d. fmax
15. Cte grade de libertate dinamic are sistemul din figur?
a. 1 GLD
b. 2 GLD
c. 3 GLD
d. 4 GLD
16. Fora de inerie pentru sistemul cu 1GLD are expresia:
a. Fin ( t ) mu(t )
b. Fin (t ) mu(t )
c. Fin (t ) mu2 (t )
d. Fin ( t ) mu (t )

17. Care dintre urmtoarele reprezentri grafice reprezint curba deplasrilor n vibraia liber
amortizat?

a.

b.

c.

d.

18. Caracteristicile fizice eseniale tuturor structurilor elastice liniare supuse ncrcrilor de
natur dinamic sunt:
a. masa m, rigiditatea k amortizarea c, sursa exterioar de excitaie F(t)
b. masa m i flexibilitatea
c. perioada T, pulsaia , flexibilitatea , rigiditatea k
d. perioada T, pulsaia , frecvena f

19. Perioada proprie de vibraie este:

a. Timpul n care se produce o oscilaie complet n jurul poziiei de echilibru
b. Timpul n care se produc 2 oscilaii n jurul poziiei de echilibru
c. Numrul de oscilaii care se produc ntr-o secund
d. Numrul de oscilaii complete care se produc n 2 secunde

20. Pentru sistemul din figura alturat matricea de flexibilitate este:

m 2
l 2 13 12 2EI
a. L
3 EI 12 16 1
EI
l 3 13 12
2l

b. L
6 EI 12 16

l
 l 13 12
c. L
EI 12 16
l 2 13 12
d. L
6EI 12 16

TEMATICA

1. Vibraiile sistemelor liniare cu 1 GLD

Vibraiile libere neamortizate ale sistemelor cu 1 GLD
Vibraiile libere amortizate ale sistemelor cu 1 GLD
Vibraiile forate ale sistemelor cu 1 GLD

2. Vibraiile sistemelor liniare cu n GLD

Vibraiile libere neamortizate ale sistemelor cu n GLD metoda matricei de rigiditate lateral
Vibraiile libere neamortizate ale sistemelor cu n GLD metoda matricei de flexibilitate lateral
Vibraiile forate armonice ale sistemelor cu n GLD metoda matricei de rigiditate lateral
Vibraiile forate armonice ale sistemelor cu n GLD metoda matricei de flexibilitate lateral
Analiza modal a rspunsului dinamic

BIBLIOGRAFIE

1. Brsan G.M. DINAMICA I STABILITATEA CONSTRUCIILOR Editura Didactic i

Pedagogic, Bucureti, 1979
2. Ifrim, M., - DINAMICA STRUCTURILOR I INGINERIE SEISMIC, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1984.
3. tefan Doina ELEMENTE DE DINAMIC I IDENTIFICAREA DINAMIC A
STRUCTURILOR DE CONSTRUCII Editura VESPER, Iai, 2001
4. tefan Doina DINAMICA STRUCTURILOR I INGINERIE SEISMIC - Editura.Tehnic,
tiinific i Didactic-CERMI, Iai, 2003
 DRUMURI 1

1.Clasificarea tehnic a drumurilor publice din ara noastr se face n funcie de:
a. intensitatea medie zilnic anual a traficului de perspectiv
b. numrul benzilor de circulaie
c. viteza de proiectare
d. capacitatea de circulatie

2. In cte clase tehnice pot fi ncadrate drumurile de interes naional ?

a. n 3 clase tehnice
b. in 4 clase tehnice
c. n 5 clase tehnice
d. n 2 clase tehnice

3. Echivalarea traficului de autovehicule fizice n trafic de vehicule etalon de tip greu se face n
scopul:
a. stabilirii clasei tehnice a drumurilor
b. dimensionrii structurilor rutiere
c. stabilirii capacitatii de circulatie
d. stabilirii nivelului de serviciu al drumurilor existente

4. Intensitatea medie zilnic anual a traficului de perspectiv se stabilete pe baza investigatiilor

de tip:
a. anchete de circulaie
b. Recensmnturi locale de circulaie
c. Recensmnturi generale de circulaie
d. special

5. Capacitatea de circulaie reprezint

a. numrul maxim de vehicule etalon de tip greu care se afl pe lungimea de 1 km de drum,
la un moment dat;
b. numrul maxim de vehicule etalon autoturisme care pot trece printr-o seciune a unui
drum, n unitatea de timp, n condiii date de elemente geometrice ale drumului i de compoziie
a traficului;
c. numrul maxim de OS 115 KN care se afla pe un drum in aliniament
d. numrul maxim de vehicule fizice care trec pe un drum n ramp, n timp de or.

6. Ipoteza adoptat pentru combaterea derapajului ia n consideraie efectul gravitaiei mpreun

cu urmtoarele efecte:
a. efectul deverului negativ
b. efectul frecrii transversale
c. efectul deverului unic pozitiv
d. efectul deverului unic pozitiv cumulat cu efectul frecrii transversale

7. Profilul transversal cu dever nul se ntlnete la amenajarea urmtoarelor combinaii de curbe

succesive:
a. curbe de acelai sens ale cror raze fac parte din categoria razelor minime
b. curbe de sens contrar ale cror raze fac parte din categoria razelor recomandabile
c. curbe de acelasi sens a caror raze fac parte din categoria razelor curente
d. curbe de sens contrar amenajate cu dever unic

8. Relaia de calcul a razei minime i/sau curent este:

V2
R
a. 127( i)
V2
b. R = 127 ( i )

V2
R
c. 127( i )

V2
d. R = 127 ( i )

9. Pentru stabilirea cmpului de vizibilitate n curb trebuie cunoscute urmtoarele elemente:

a. distana de vizibilitate;
b. raza curbei;
c. distana de vizibilitate, raza curbei, limea benzii interioare de circulaie
d. alctuirea curbei (arc de cerc sau i arce de curbe progresive) i unghiul dintre
aliniamente.

10. Benzile suplimentare pentru vehicule lente se realizeaz n rampe pentru:

a. evitarea micorrii nivelului de serviciu
b. asigurarea latimii drumului in rampa
c. asigurarea vizibilitii
d. asigurarea nivelului de serviciu pe drumurile de clas tehnic II

11. Raza racordrilor verticale convexe se adopt dup criteriul:

a. compensarea terasamentului
b. volum minim de terasamente
c. vizibilitate n profil longitudinal
d. scurgerea apelor din precipitaii

12. Fa de lungimea efectiv a drumului lungimea virtual este:

a. egala
b. mai mare
c. mai mic
d. depinde de situaie

13. Conform normelor romneti, nclinarea taluzului la un profil transversal de debleu cu

adncimea sub 12 m, depinde de:
a. tipul (natura) rocii spate
b. utilajul de sapare
c. volumul de terasamente
d. nu depinde de nimic, este ntotdeauna 1: 1,5

14. Limea supralrgirii n curb pentru drumurile publice depinde :

a. viteza vehiculului
b. de tipul vehiculului cu limea de max. 2,50 m, considerat reprezentativ pentru
circulaia pe drumul studiat;
c. numai de raza curbei;
d. de raza curbei i de tipul vehiculului considerat reprezentativ;

15. Supralrgirea prii carosabile, indiferent de numrul benzilor de circulaie, se amenajeaz

ntotdeauna numai pentru :
a. curbele avnd raza peste 100 m
b. curbele avind raza sub 100 m
c. curbele avnd raza din categoria razelor minime
d. curbele avnd raza de maximum 225 m

16. Prin bombamentul caii se intelege:

a. forma caii in plan;
b. forma caii in profil longitudinal;
c. forma caii in profil transversal;
d. coordonarea plan profil in lung

17. Serpentinele sunt:

a. constructii rutiere prin care se amenajeaza curbele unui traseu;
b. constructii rutiere complexe prin care se amenajeaza o curba cu raza redusa in exteriorul
unghiului dintre aliniamente;
c. constructii rutiere prin care se introduc benzi suplimentare in rampa;
d. constructii rutiere prin care se amenajeaza in plan si spatiu o curba cu raza minima.

18. V50 din curba de repartitie a vitezelor reprezinta:

a. viteza maxima a fluxului de circulatie;
b. viteza de parcurs a fluxului de circulatie;
c. viteza medie a fluxului de circulatie;
d. viteza minima a fluxului de circulatie

19. Nodurile rutiere cu trei ramuri sunt de tip:

a. giratorii;
b. romb;
c. Y sau T;
d. Trefla.

20. Nodurile rutiere cu patru ramuri cu incrucisare de fluxuri sunt de tip:

a. Y sau T;
b. Trefla;
c. Romb sau semitrefla;
d. Directional.

21. MZA reprezinta:

a. Intensitatea medie zilnica anuala a traficului pe grupe de vehicule;
b. Media zilnica anuala pentru vehicule transport marfa;
c. Intensitatea medie zilnica anuala pentru autoturisme;
d. Intensitatea medie zilnica anuala pentru microbuze si autobuze.

22. Traseul drumului este alcatuit din:

a. Rampe si pante;
b. Paliere si rampe;
c. Sectoare rectilinii denumite aliniamente si sectoare curbilinii denumite curbe;
d. Pasi de proiectare si paliere

23. Amenajarea in spatiu a unei curbe se face prin:

a. convertire si suprainaltare
b. supralargire
c. introducerea arcelor de racordare progresive
d. supralargire si introducere de arce de racordare progresive

Tematic
Cap I Generalitati:
- Scurt istoric al dezvoltarii drumurilor
- Clasificarea drumurilor
Cap II Drumuri si circulatia:
- Trafic rutier
- Contact roata cale
- Viteza de proiectare
- Recensamant si anchete de circulatie
- Miscarea vehiculelor
Cap III Trasee:
Drumuri in plan
- Racordarea aliniamentelor cu curbe arc de cerc
- Curbe progresive: clotoida, lemniscata, parabola cubica
- Asigurarea stabilitatii vehiculului in curba
- Amenajarea curbelor in plan si spatiu
- Vizibilitatea in plan
- Vizibilitatea in curbe
- Vizibilitatea la intersectii de drumuri
Drumul in profil longitudinal
- Criterii pentru proiectarea liniei rosii
- Racordarea declivitatilor
Drumul in profil transversal
- Elementele profilului transversal
- Latimea platformei si a partii carosabile
- Latimea caii in curbe
- Bombamentul caii
- Profil transversal tip
Capacitatea de circulatie a drumurilor
Elemente de estetica si confort optic la proiectarea drumurilor; coordonarea elemntelor
geometrice in plan si in profilul in lung
Cap IV Studiul traseeului
- Criterii tehnico-economice la proiectarea traseelor
- Tipuri de trasee
- Serpentine
- Criterii geologice, hidrogeolgice si geotehnice la proiectarea traseelor
Cap V: Compararea tehnico- economica a variantelor de traseu
- Indicatori tehnici
- Indicatori valorici
Cap VI: Etapele de studiu ale traseelor rutiere
- studiu pe harti si planuri
- recunoasterea pe teren
- studii de teren
Cap VII: Calculul terasamentelor
- calculul suprafetelor profilurilor transversale
- calculul volumelor de terasamente
- miscarea terasamentelor
Cap VIII: Intersectii de drumuri:
- intersectii la acelasi nivel
- intersectii denivelate

Bibliografie
1. Zarojanu, Gh.,H., Popovici,D. DRUMURI TRASEE Casa de Editura Venus Iasi 1999
2. Cohen,S. INGINERIE DU TRAFIC ROUTIER PPCh, Paris 1990
3. Dorobantu, St., sa DRUMURI. CALCUL SI PROIECTARE Editura Tehnica
Bucuresti 1990
4. Zarojanu, Gh.,H DRUMURI TRASEE Editura Rotaprint Iasi 1991
5. * * * - NORMATIV PD 189 2002
6. * * * - NORME TEHNICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUIREA SI
MODERNIZAREA DRUMURILOR, MT Bucuresti 1998
7. * * * - NORME TEHNICE PENTRU STABILIREA CLASEI TEHNICE A
DRUMURILOR PUBLICE, MT Bucuresti 1998
8. * * * - REZULTATELE RECENSAMANTULUI GENERAL DE CIRCULATIE DIN
ANUL 2005, CESTRIN BUCURESTI
 DRUMURI 2

1. Cum se poate interveni pentru accelerarea procesului de tasare prin drenare la execuia
rambleurilor cu nlime mai mic de 4,0 m la mlatini de categoria I-a?
a. Prin masca drenanta
b. prin saltea drenant
c. prin piloi drenani verticali
d. prin transee drenante longitudinale

2. Cum se poate interveni pentru accelerarea procesului de tasare prin drenarea la execuia
rambleurilor cu nlime mai mare de 4,0 m la mlatini de categoria I-a?
a. prin piloi drenani verticali
b. prin tranee drenant transversal
c. prin saltea drenanta
d. prin tranee drenant longitudinal

3. Cum se realizeaz rambleul la mlatinile de categoria a II-a a caror adincime este mai mare de
3.0m?
a. rambleul se scufund minim 3,0 m, pentru realizarea unei mase de pamint suficient de
mari si care sa nu prezinte deplasari verticale la trecerea vehiculelor
b. Rambleul se scufunda minim 1.50m
c. se coboar rambleul pn la fundul stabil al mlatinii indiferent de nlimea rambleului i
adncimea mlatinii
d. rambleul se coboara cit mai aproape de fundul stabil al mlatinii.

4. Ct poate ocupa ncrctura de exploziv din lungimea gurii de min cu diametrul mic?
a. 1/3 din lungimea gurii de min
b. 1/5 din lungimea gaurii de mina
c. 1/4din lungimea gurii de min
d. 1/2din lungimea gurii de min

5. Relaia Q = a(b+w).h.q.f(n) reprezint relaia de determinare a cantitii de exploziv n metoda

de realizare a spturii prin sfrmarea pe loc a rocii pentru:
a. guri de min pe dou rnduri
b. guri de min pe un singur rnd
c. camere de mina pe un singur rind
d. camere de min

6. Indicele de aruncare este n funcie de:

a. tipul profilului transversal
b. raza de aruncare
c. raza plniei de aruncare
d. duritatea rocii

7. Unde se execut rigole de acostament?

a. n curbe cu raze sub 100 m
b. in curbe cu raze sub 225m
c. la toate drumurile de mare vitez
d. pe acostamentul din interiorul curbelor convertite sau supranlate atunci cnd hrambleu
3,0 m i n aliniament atunci cnd hramnbleu 5,0 m

8. Cota fundului anului lateral de la marginea platformei drumului trebuie s se prevad cu:
a. max 15cm sub cota straturilor asfaltice
b. min. 10 cm sub cota patului drumului
c. min.15 cm sub cota patului drumului
d. min. 25 cm sub cota stratului granular

9. Relaia Q = m.S.ic. reprezint conform metodei romneti, metoda de

calcul a:
a. debitului necesar
b. debitul apelor meteorice
c. debitului capabil
d. debitului din topirea zpezii

10. Conform metodei romneti ploile sunt caracterizate prin:

a. durata si suprafata pe care cad
b. durat, intensitate i frecven
c. suprafaa pe care cad
d. timpul i anotimpul n care cad

11. Rambleurile realizate prin depozitarea direct a hidromasei trebuie compactate:

a. cu utilaje vibratoare de tip greu
b. cu utilaje de compactare usoare
c. cu cilindri compactori de tip mediu
d. nu necesit compactare artificial

12. Ce valoare a indicelui de grup ( Ig) atest un pmnt bun pentru terasament rutier?
a. Ig=10...20
b. Ig 9
c. Ig =0... 1
d. Ig = 24

13. Treptele de nfrire se execut dupa indepartarea stratului vegetal atunci cind inclinarile
transversale ale terenului natural sunt:
a. Sub 1:5
b. intre 1:5 si 1:3
c. intre 1:4 si ;2
d. sub 1:3

14. Camerele de mprumut se execut:

a. numai cu pant transversal de (13 )%
b. numai cu pant longitudinal de (0,2 0,8) %
c. cu pante longitudinale si transversale paralele cu linia terenului
d. cu pant transversal (13) %) i longitudinal (0,2 0,8)%

15. Sanurile de gard se recomand a fi realizate prin udare i compactare n cazul:

a. paminturilor tip P3
b. pmnturilor loessoide
c. pmnturilor tip P5
d. pmnturilor tip P1

16. Regimul hidrologic intervine la stabilirea:

a. tipului de strat de uzur
b. declivitii maxime admisibile
c. valorii de calcul a modulului de elasticitate dinamic al pmntului de fundare
d. tipului de structura rutiera

17. Ce reprezint coeficientul = 1,1 n formula de calcul a tensiunii de ntindere din ncovoiere
admisibile a betonului de ciment:
a. coeficientul de cretere a rezistenei betonului n intervalul de 2890 zile
b. coeficient n funcie de tipul epruvetei de ncercare
c. coeficientul legii de oboseal
d. coeficientul lui Poisson

18. In metoda de dimensionare a structurilor rutiere rigide, caracteristica de deformabilitate a

ansamblului fundaie-pmnt de fundare este:
a. modulul de elasticitate static
b. modulul de reacie (K)
c. CBR
d. Modulul de elasticitate dinamic

19. z-adm n criteriul -adm = AxNc- reprezint:

a. deformaia specific orizontal de ntindere la baza straturilor bituminoase;
b. deformaia specific vertical admisibil la suprafaa mbrcmintei bituminoase;
c. deformaia specific vertical admisibil la nivelul patului drumului;
d. Deformatia specifica verticala admisibila la baza straturilor stabilizate.

Tematic
Cap I Pamanturi pentru terasamente rutiere:
- Caracteristicile pamanturilor folosite in terasamentele rutiere
Cap II Regimul hidro-termic al terasamentelor
- Regimul de umiditate
- Degradari din inghet-dezghet
- Adincimea de inghet
Cap III Profiluri transversale ale terasamentelor
- Rambleuri
- Debleuri
Cap IV Deformarea terasamentelor rutiere
- Tasari si refulari
- Prabusiri
- Surpari
- Alunecari si dislocari
- Eroziuni
Cap V: Colectarea si evacuarea apelor de suprafata
- Constructii anexe
- Calculul debitului santurilor
Cap VI: Colecatarea si evacuarea apelor de adincime
- caracteristicile apelor subterane
- drenuri
- calculul drenurilor
Cap VII: Executia terasamentelor cu mijloace hidromecanice
- utilaje folosite in hidromecanizare
- alimentarea cu apa
- scheme de organizare a lucrarilor
- hidrotransportul
- depozitarea materialului transportat
Cap VIII: Executia terasamentelor in terenuri stincoase:
- clasificarea explozivilor
- executia lucrarilor cu explozivi
- masuri de tehnica securitatii muncii la lucrul cu explozivi
Cap IX : Executia terasamentelor pe terenuri compresibile
- executia rambleurilor pe mlastini de categoria I a
- executia rambleurilor pe mlastini de categoria II a
- executia rambleurilor pe mlastini de categoria III a
Cap X: Executia straturilor de forma:
- tipuri de straturi de forma

Bibliografie
1. Boboc, V., Zarojanu, H., Popovici, D DRUMURI TERASAMENTE Editura Gh.
Asachi Iai 2000
2. Boboc, V., Zarojanu, H. TERASAMENTE RUTIERE Editura Societatii Academice
Matei Teiu Botez 2005
3. Jeuffroy, G, Sauterey, R. Cours de route. Dimensionnement de chaussess PPCh 1984
4. Marinescu, C. ASIGURAREA STABILITATII TERASAMENTELOR SI
VERSANTILOR, vol I, II Editura Tehnica 1988
5. Strunga, V. Popescu, Gh. MANUAL PENTRU GEOTEXTILE SI GEOSINTETICE
Incertrans 1996
6. * * * - NORMATIV PD 177 2002
7. * * * - NORMATIV NP 081 2002
8. * * * LSPS SETRA - RECOMANDATION POUR TERASSEMENTS ROUTIERS
PARIS 1991
 DRUMURI 3

1) Tipurile caracteristice de structuri rutiere sunt :

a) suple, semirigide, rigide ;
b) nerigide, semirigide, rigide ;
c) asfalturi,betoane de ciment,pavaje ;
d) uoare, mijlocii, grele ;

2) Alctuirea complexului rutier :

a) patul drumului + structura rutier ;
b) terasamentul + structura rutier ;
c) zona activ + structura rutier ;
d) carosabil + structura rutier ;

3) Clasificarea materialelor pietroase utilizate n straturile rutiere :

a) agregate naturale (balastiere,cariere) +agregate sintetice ;
b) agregate naturale sortate + agregate naturale concasate;
c) agregate naturale de balastiere +agregate sintetice ;
d) agregate naturale de cariere + agregate sintetice .

4) Stabilizarea mecanic a pmnturilor se realizeaz prin:

a) compactare cu compactori : lis,cu pneuri, vibratori;
b) pmnturi ameliorate, amestecuri optimale, betoane argiloase;
c) compactarea pmnturilor la umiditate optim, ameliorarea pmnturilor i betoane argiloase;
d) compactarea pmnturilor la umiditate optim, amestecuri optimale i betoane argiloase.

5) Stabilizarea cu liani a pmnturilor se realizeaz cu :

a) ciment , liani puzzolanici ;
b) liani anorganici sau organici;
c) var i liani organici ;
d) liani puzzolanici i liani organici ;

6) Drumurile de tip inferior sunt :

a) din pmnt profilat i compactat ;
b) din pmnt mbuntit i compactat ;
c) din pmnt : naturale i amenajate ;
d) din pmnt stabilizat i compactat.

7) Sortul de piatra spart ,pentru executarea pietruirii cu macadam , este :

a) 63 90 mm ;
b) 40 63 mm ;
c) 16 25 mm ;
d) 25 40 mm .

8) Impermeabilizarea macadamurilor se realizeaz prin :

a) penetrare sau semipenetrare cu bitum topit ;
b) stropire cu sruri higroscopice sau cu emulsii de bitum ;
c) silicatare i bituminizare ;
d)penetrare cu bitum topit sau ndopare cu nisip bituminos.

9) Metode de lucru n asfaltaj :

a) cu bitum, cu gudron, cu nisipuri bituminoase ;
b) la cald, la rece, mixt ;
c) cu bitumuri tiate, cu emulsii bituminoase - anionice sau cationice;
d) cu bitum natural , cu bitum rezidual, cu gudron.

10) Clasificarea mbrcminilor moderne bituminoase :

a) uoare, semigrele, grele ;
b) deschise, seminchise, nchise ;
c) inferioare, intermediare, superioare ;
d) provizorii, semipermanente, permanente.

11) Care grup de componeni din bitum (clasificare Richardson) asigur acestuia duritate,
adezivitate i stabilitate la temperatur :
a) petrolenele ;
b) asfaltenele ;
c) carbenele ;
d) maltenele.

12) Cmpul de plasticitate al bitumurilor este intervalul de temperatur dintre :

a) punctul de nmuiere (inel i bil) i cel de rupere (Fraass) ;
b) punctul de picurare (Ubbelohde) i cel de rigidizare (Hoepfner i Metzger) ;
c) punctul de nmuiere (inel i bil) i cel de picurare (Ubbelohde) ;
d) punctul de nmuiere (Krmer-Sarnow) i cel de rupere (Fraass).

13) Clasificarea tratamentelor bituminoase de suprafa, dup tehnologia de executare :

a) simple, duble, duble inverse, prefabricate ;
b) simple, duble, multiple, ntrite ;
c) simple, duble, ntrite, prefabricate ;
d) cu bitum, cu emulsii bituminoase : anionice sau cationice,cu gudron.

14) Clasificarea macadamurilor bituminoase dup tehnologia de executare :

a) penetrat, semipenetrat, ndopat ;
b) penetrat cu bitum, penetrat cu gudron, cu emulsii bituminoase ;
c) penetrat la cald, penetrat la rece, prin amestec ;
d) penetrat, ndopat, prin amestec.

15) Tipurile de mixturi asfaltice, dp volumul de goluri :

a) anrobate deschise i mortare asfaltice ;
b) anrobate compacte i betoane asfaltice ;
c) anrobate bituminoase i betoane asfaltice ;
d) anrobate i asfalturi turnate.

16) Armarea straturilor asfaltice se face cu :

a) plase din oel, din sticl, cu fibre de celuloz ;
b) grile, plase i fibre disperse ;
c) grile din plastic, plase metalice, fibre metalice ;
d) plase metalice, plase din mase plastice, fibre naturale.
17) Modulul de coninut (bogie) reprezint :
a) cantitatea de bitum (Kg) necesar pentru nvelirea unui kilogram de agregate naturale;
b) cantitatea de bitum (Kg) necesar pentru nvelirea unei suprafee de 1 mp de agregate
naturale;
c) cantitatea (Kg) de agregate naturale ce poate fi acoperit cu un Kg de bitum ;
d) suprafaa (mp) de agregate naturale ce poate fi acoperit cu un Kg de bitum.

18) Pavajele din piatr cioplit se realizeaz din :

a) bolovani i piatr brut ;
b) pavele abnorme i calupuri ;
c) pavele dobrogene i calupuri ;
d) pavele (normale,abnorme),calupuri.

19) Clasa tehnic a betonului de ciment rutier se stabilete pe baza rezistenei caracteristice la
ncovoiere, determinat cu un nivel de ncredere de :
a) 95 % (nivel de risc 5 %) ;
b) 80 % (nivel de risc 20 %) ;
c) 97 % (nivel de risc 3 %) ;
d) 90 % (nivel de risc 10 %) .

Tematic

1. Suprastructura drumurilor: generaliti; corpul i patul oselei; complexul rutier;

caracteristice de structuri rutiere; principii de alctuire a straturilor.
2. Fundaii din: mpietruiri existente, beton de ciment.
3. Fundaii din pmnturi stabilizate.
4. Amestecuri optimale: betoane argiloase.
5. fundaii din pmnturi stabilizate cu ciment, var, cenu de termocentral, cu zgur
granulat de furnal, cu tuf vulcanic, liani organici, substane chimice.
6. Drumuri de tip inferior.
7. Pietruiri cu pietri i piatra spart.
8. Degradarea macadamului; defecte. Macadamul cu granulozitate continu, macadamul
mbuntit.
9. Noiuni de asfaltaj; clasificarea mbrcminilor moderne bituminoase.
10. Liani organici. Compoziia i structura bitumurilor.
11. Liani hidrocarbonai: proprieti. Formele de utilizare a lianilor hidrocarbonai.
12. Bitumuri modificate. Stabicol.
13. mbrcminti rutiere provizorii. .
14. Execuia tratamentelor bituminoase de suprafa. Tratamente bituminoase: duble;
ntrite; prefabricate.
15. mbrcmini bituminoase semipermanente.
16. Anrobate bituminoase: tipuri, caracteristici, condiii de calitate, dozarea liantului.
17. mbrcmini bituminoase permanente, cilindrate, turnate, speciale.
18. Determinarea valorilor caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice.
19. mbrcmini din blocuri; pavaje din bolovani i piatr brut. Pavaje din piatr cioplit i
pavaje din materiale speciale.
20. mbrcmini rutiere rigide: clasificare, macadamul cimentat. mbrcmini rutiere din
beton de ciment.
 Bibliografie

1. Boicu M. s.a. AUTOSTRZI, Bucureti, Editura Tehnic, 1981.

2. Dorobani S. s.a. DRUMURI. CALCUL I PROIECTARE. Editura Tehnic, Bucureti,
1980.
3. Eminet R. CONSTRUCIA DRUMURILOR. Editura Militar, 1973.
4. Jercan S. SUPRASTRUCTURA I NTREINEREA DRUMURILOR. Ed. Didactic
i pedagogic, Bucureti, 1980.
5. Jercan S. DRUMURI DE BETON. Editura Corvin, Deva, 2002.
6. Gugiuman Gh. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR. Editura Tehnic Chiinu,
1996.
7. Lucaci G. s.a. CONSTRUCIA DRUMURILOR. Editura Tehnic, Bucureti, 2000.
8. Nicoar L. s.a. MBRCMINI RUTIERE MODERNE. Editura Tehnic, Bucureti,
1983.
9. Gugiuman Gh. SUPRASTRUCTURA I NTREINEREA DRUMURILOR. Rotaprint
I.P. Iai, 1991.
 ECONOMIE SI LEGISLATIE
1. Pretul unei lucrari de constructive, este definit ca fiind:
a. Suma de bani ofertata de catre antreprenor pentru executia lucrarilor de
constructie
b. Suma de bani acceptata de catre beneficiar pentru executia lucrarilor de
constructie
c. Suma de bani rezultata in urma unui proces de negociere intre beneficiar si
executant
d. Contravaloarea costurilor si cheltuielilor pentru executia unei lucrari de
constructive

2. Structura pretului unei lucrari de constructive, cuprinde numai:

a. Costul materialelor, costul manoperei, costul echipamentelor
b. Costuri directe, costuri indirect
c. Costuri directe, costuri indirect, costul organizarii de sabtier
d. Costuri directe, cheltuieli la nivel de santie, cheltuieli la nivel de firma, alte
cheltuieli, beneficiu

3. Pentru evaluarea pretului unei lucrari de constructie, se utilizeaza:

a. Analiza de pret
b. Metoda statistica
c. Metoda pe baza de norme
d. Toate raspunsurile de mai sus

4. Prin consum specific al unei resurse se intelege:

a. Specificarea resurselor care se consuma pentru realizarea efectiva a unui
proces de constructie
b. Cantitatea maxima dintr-o anumita resursa care se poate consuma pentru
executia unei cantitati unitare dintr-un proces de constructie
c. Consumul specific total al resurselor precizate in cuprinsul normei de deviz
d. Definirea resurselor specific care se consuma la executia unei lucrari de
constructie

5. In cazul materialelor care ramin inglobate in lucrare, norma de consum specifica

cuprinde:
a. Consum tehnic, consum tehnologic-organizatoric, pierderi admisibile
b. Consum tehnologic organizatoric
c. Cantitatea de material inglobata in elementul de constructie care se executa
d. Cantitatea de material achizitionata necesara pentru executia lucrarilor de
constructie

6. In cazul materialelor care nu ramin inglobate in lucrare, norma de consum specifica

cuprinde:
a. Consum tehnologic-organizatoric, pierderi admisibile
 b. Consum tehnologic organizatoric
c. Cantitatea de material inglobata in elementul de constructie care se executa
d. Cantitatea de material achizitionata necesara pentru executia lucrarilor de
constructie

7. Antemasuratoarea se defineste ca fiind:

a. Masuratoarea volumelor de lucrari necesare a fi executate conform
proiectului
b. Documentatia tehnico-economica prin intermediul careia sunt determinate
cantitatile de lucrari necesare pentru punerea in opera a proiectului si se
identifica normele de deviz corespunzatoare executiei acestor lucrari
c. Documentatia economica prin intermediul careia se identifica resursele
necesare punerii in opera a unui proiect de constructive
d. Documentatia economica prin intermediul careia se calculeaza volumele de
lucrar si costul de executie al acestora

8. Extrasul de material, este definit ca fiind:

a. Documentatia economica prin intermediul careia se calculeaza costul
materialelor aferente executiei unui proiect
b. Documentatia economica prin intermediul careia se identifica si se
calculeaza necesarul de materiale pentru punerea in opera a unui proiect de
constructie
c. Tabel pentru calculul cantitatilor de material necesare unui proiect
d. Documentatie economica prin intermediul careia de achizitioneaza
materialele necesare executiei unui proiect de constructie

9. Extrasul de manopera, este definit ca fiind:

a. Documentatia economica prin care se evidentiaza salariile muncitorilor care
executa un proiect
b. Documentatia economica prin intermediul careia se identifica specializarea si
calificarea muncitorilor si volumul de munca necesar pentru punerea in opera
a proiectului de constructie
c. Se identifica duratele de executie a proceselor de constructie
d. Documentatia economica prin care se stabileste numarul de muncitori pe
fiecare specialitate, necesari pentru punerea in opera a proiectului

10. Devizul analitic calculeaza costul lucrarilor de constructive, utilizind:

a. Consumurile de resurse si preturile specifice acestor resurse
b. Documentatie economica care sintetizeaza structura costurilor de executie a
unui proiect
c. Preturile unitare de deviz
d. Toate raspunsurile de mai sus

11. Pretul unitar de deviz al materialelor, utilizat la intocmirea devizelor pe categorii de

lucrari, cuprinde:
a. Pretul de achizitie al materialelor
b. Pretul unitar de achizitie al materialelor loco furnizor
c. Pretul unitar de achizitie al materialelor loco furnizor fata TVA
d. Pretul unitar de achizitie al materialelor aduse in santier, fara TVA

12. Recapitulatia devizului este documentatia economica prin care:

a. Se calculeaza costurile si cheltuielile pentru punerea in opera a proiectului si
se estimeaza de catre ofertant un beneficiu
b. Se estimeaza taxele si impozitele ce urmeaza a fi achitate de executant
c. Se calculeaza cheltuielile indirecte pentru punerea in opera a unui proiect de
constructie
d. Se determina alte costuri de executie decit cele referitoare la material,
manopera si utilaj
 ELEMENTE DE ARHITECTURA SI SISTEMATIZARE

1. Structura bazilicala const n :

a. - supranlarea navei centrale mai mult dect cele laterale ;
b. - amplasarea cupolei peste nava central ;
c. - mrirea deschiderii navei centrale ;
d. -supranlarea navelor laterale mai mult dect nava central .

2. Civilizaia Minoic s-a dezvoltat n :

a. - Grecia ;
b. -Creta ;
c. - Cipru ;
d. - Mesopotamia

3. Piramidele egiptene sunt :

a. -locuine pentru faraoni ;
b. -locuine pentru aristrocrai ;
c. -cldiri funerare pentru faraoni;
d. -cldiri funerare pentru aristrocrai.

4. Antamblamentul const n :
a. -coloana+arhitrav+friza+fronton
b. -coloana+arhitrav+friza+timpan ;
c. -coloana+arhitrav+friza+corni ;
d. - coloana+arhitrav+timpan+corni.

5. Arcul, ca i element constructiv, a fost inventat de :

a. - Romani ;
b. -Etrusci ;
c. -Greci ;
d. -Egipteni.

6. Arhitectura romanic este specific :

a. -Romanilor ;
b. -Greciei antice ;
c. -Evului Mediu;
d. -rilor bizantine.

7. Elementele caracteristice arhitecturii gotice sunt:

a. -bolta cilindric ;
b. -arcul ogival ;
c. -turnul clopotni;
d. -turnul cu muchii rotunjite.
8. Monumentele Renaterii au ca element principal:
a. - cupola, care domin prin siluet ntregul ora;
b. - contrafortul;
c. - arcul butant;
d. - profilul bazilical.

11. Principalul element ce caracterizeaz structura unui ora este:

a. -amplasamentul cldirilor ;
b. -aspectul cldirilor
c. -volumetria cldirilor ;;
d. -culoarea cldirilor.

12. Pentru nsorirea faadelor trebuie s se in cont de:

a. - nlimea cldirilor;
b. -zona climatic ;
c. -volumetria cldirilor ;
d. -lungimea strzilor.

13. Amplasarea dotrilor n orae se face n funcie de:

a. -mrimea oraului ;
b. -numrul de locuitori ;
c. -zon climatic;
d. -importana i caracterul acestora.

14. Dimensiunea spaiilor verzi depinde de :

a. -limea strzilor ;
b. -mrimea oraului ;
c. -latitudinea geografic ;
d. -nlimea cldirilor.

Tematic
1. Elemente specifice arhitecturilor:minoice, romane si egiptene antice, romanice, gotice,
renascentiste, baroce si clasiciste.
2. Elemente principale in organizarea zonelor urbane.

Bibliografie
1. Baran I. Elemente de arhitectura si sistematizare Note de curs
2. Velicu Cristian, Gavrilas Ioan, Veres Alexandru, Stefanescu Dan Elemente de
sistematizare i urbanism, Ed. Expertilor Tehnici, 1997
 FUNDATII

1. Deformatiile pamantului produc asupra fundatiilor deplasari:

a. pe verticala
b. pe orizontala
c. pe verticala si rotiri
d. pe verticala, pe orizontala si rotiri

2. Tasarile sunt influientate de:

a. natura pamantului
b. conditiile de incarcare
c. natura pamantului, conditiile de incarcare, de marimea si de forma suprafetei fundatiei
d. marimea si de forma suprafetei fundatiei

3. O fundatie perfect rigida genereaza pe suprafata de contact:

a. o distributie neuniforma a presiunilor
b. o distributie uniforma a presiunilor
c. o tasare uniforma
d. o distributie neuniforma a presiunilor, dar o tasare uniforma

4. Calculul terenului de fundare se efectueaza la :

a. starea limita de deformatie
b. starea limita de capacitate portante
c. starea limita a exploatarii normale
d. starea limita de deformatie si starea limita de capacitate portante

5. Pentru proiectarea fundatiilor avem nevoie de :

a. dimensiunile si gabaritele constructiei si structura terenului de fundare
b. actiunile care se exercita asupra constructiei si distributia tensiunilor pe talpa fundatiilor
c. factori exteriori care pot influienta stabilitatea fundatieri prin schimbarea caracteristicilor
terenului de fundare
d. a.b.c.

6. Modelele mecenice utilizate pentru determinarea presiunilor reactive la contactul dintre

talpa fundatiei si teren sunt :
a. ipoteza distributiei plane a presiunilor reactive, ipoteza deformatiilor locale si ipoteza
deformatiilor elastice generale.
b. ipoteza distributiei plane a presiunilor reactive si ipoteza deformatiilor elastice generale
c. ipoteza deformatiilor locale si ipoteza deformatiilor elastice generale
d. nici un raspuns corect.

7. Fundatiile pot fi :
a. de suprafata si de adancime
b. fundatii realizate prin imbunatatirea proprietatilor costructive ale pamanturilor din care
este alcatuit terenul de fundare
c. fundatii directe si fundatii indirecte
d. a, b, c.

8. Pentru realizarea fundatiilor directe in conditiile unor terenuri dificile se aplica :

a. inlocuirea acestora cu perne de pamant, balast, etc., imbunatatirea in adancime a stratului
slab.
b. ameliorarea proprietatilor geotehnice
c. ridicarea rezistentelor mecanice ale pamantului
d. nici o solutie.

9. Fundatiile rigide sunt acelea la care sub actiunea incarcarilor date de constructii si a
reactiunilor terenului in sectiunea cea mai solicitata apar :
a. tensiuni de compresiune
b. tensiuni de intindere
c. tensiuni de compresiune si de intindere
d. rezistente la compresiune si intindere

10. Forma fundatiei in sectiune transversala este influientata de :

a. marimea incarcarilor si pozitia fundatiilor sub constructie
b. capacitatea portanta a terenului de fundare si nivelul apelor subterane
c. daca constructia are sau nu subsol
d. marimea incarcarilor , pozitia fundatiilor sub constructie, capacitatea portanta a terenului
de fundare si nivelul apelor subterane, daca constructia are sau nu subsol, diferenta de cota
dintre pardoseala parterului si terenul amenajat.

11.In raport cu pozitia fundatiei fata de stalp sunt :

a. fundatii izolate elastice, centrice fata de stalp
b. fundatii izolate elastice excentrice in raport cu stapul
c. fundatii izolate elastice dezvoltate numai de o parte a stalpului
d. a , b, c

12. In raport cu elementele de rezistenta ale structurii, radierele de rezistenta pot fi :

a. pentru structuri cu pereti portanti si diafragme
b. pentru structuri pe cadre
c. alte tipuri
d. a, b, c.

13. Dupa modul cum transmit sarcinile avem piloti :

a. de rezistenta
b. flotanti
c. purtatori pe varf si purtatori pe manta
d. nici un raspuns corect.

14. Pentru calculul static si de dimensionare al palplanselor trebuie sa se cunoasca :

a. fortele exterioare care actioneaza asupra peretilor de palplanse
b. conditiile de rezemare
c. caracteristicile fizice si mecanice ale structuriilor din pamant in care sunt batute
palplansele.
d. a, b, c.

15. Fundatiile rigide pot prelua ;

a. eforturi de intindere
 b. eforturi de torsiune
c. eforturi de intindere si compresiune
d. eforturi de compresiune sau eforturi de intindere si forfecare cel mult egale cu rezistenta
materialului din care sunt realizate.

16.Sprijinirile malurilor sapaturilor pot fi :

a. sprijiniri executate din lemn
b. sprijiniri cu palplanse
c. sprijiniri executate din lemn, palplanse, cu piloti sau pereti mulati
d. sprijiniri cu piloti sau pereti mulati

17. Spraiturile sunt elemente :

a. orizontale
b. verticale
c. inclinate
d. orizontale sau inclinate

18. Epuismentele directe constau in ;

a. pomparea directa a apei din groapa de fundare
b. coborarea generala a nivelului apei subterane cu ajutorul puturilor
c. coborarea generala a nivelului apei subterane cu ajutorul filtrelor aciculare
d. coborarea nivelului apei subterane din groapa de fundare prin executia de drenuri.

19. Numarul minim de piloti pentru o fundatie este :

a. 6 piloti
b.3 piloti
c. 5 piloti
d. 8 piloti

20. In exploatare o fundatie pe chesoane se comporta ca :

a. o fundatie rigida
b. o fundatie elastica
c. o fundatie pe pereti mulati
d. o fundatie pe piloti

Tematic

Cap 1. Clasificarea fundaiilor

- clasificarea fundaiilor funcie de adncimea de fundare;
- clasificarea fundaiilor funcie de materialele din care sunt realizate;
- clasificarea fundaiilor funcie de rigiditate;
Cap.2. Aspecte generale privind proiectarea fundaiilor
- Modele i metode de calcul a presiunilor reactive;
- Calculul terenului de fundare la Starea limit de deformaii
- Calculul terenului de fundare la Starea limit capacitate portant;
- Adncimea minim de fundare;
- Determinarea adncimii de fundare funcie de stratificaia terenului.
Cap.3. Fundaii de suprafa
- Fundaii izolate rigide;
 - Fundaii izolate elastice;
- Fundaii continui sub ziduri i diafragme;
- Fundaii continui sub stlpi;
- Fundaii pe radier general
Cap.4. Fundaii de adncime
- Fundaii pe piloi;
- Fundaii pe piloi de diametru mare;
- Capacitatea portant a piloilor;
- Fundaii pe chesoane;
- Fundaii pe perei mulai i barete
Cap.5. Metode i procedee de mbuntire a proprietilor terenului de fundare
- Procedee temporale;
- Metode i procedee definitive

Bibliografie
1. Dorel Pltic, Fundaii - Vol 1; Editura Matrix Rom, 2004
2. Punescu, Pop, Silion ; Geotehnic i Fundaii, Editura Tehnic, Bucureti
3. P. Rileanu, V. Muat, V. Grecu, A. Nicu, D. Pltic, N. Bou Geotehnic i Fundaii
ndrumtor de proiectare , Rotaprint I.P.Iasi, 1991, Al., 410 pag.
 GEOLOGIE INGINEREASCA

1. Care este primul strat important si distinct din alcatuirea interna a Pamantului,
considerat de la suprafata spre centrul sau?
A. mantaua
B. scoarta
C. hipocentrul
D. nucleul

2. Ce mineral are duritatea 2 dupa scara Mohs?

A. corindon
B. calcit
C. apatit
D. gips

3. Care este era geologica in care ne aflam in prezent?

A. Paleozoic
B. Mezozoic
C. Neozoic (Cenozoic)
D. Precambrian

4. Ce teorie, combinata cu Teoria extonderii platformei oceanice, a format Teoria placilor

tectonice?
A. Teoria superpozarii
B. Teoria derivei continentelor
C. Teoria catastrofismului
D. Teoria uniformitarianismului

5. Ce tip de munti vulcanici se caracterizeaza prin inaltimile cele mai mari?

A. conuri de cenusa
B. vulcani compoziti (stratificati)
C. domuri de lava
D. scuturi vulcanice

6. Care este planeta cea mai densa din Sistemul Solar?

A. Venus
B. Marte
C. Mercur
D. Pamant

7. Ce caracterizeaza, dinspre suprafata spre centru, alcatuirea interna a Pamantului?

A. densitatea si temperatura descresc
B. densitatea si temperatura cresc
C. densitatea creste si temperatura descreste
D. temperatura creste si densitatea descreste
8. Care roca sedimentara terrigena este alcatuita din particule extrem de fine?
A. argila
B. bazalt
C. pietris
D. granit

9. Ce parametru masoara energia eliberat din focar in momentul declanarii unui seism?
A. intensitatea
B. frecventa
C. magnitudinea
D. rezonanta

10. Ce parametru masoara efectele distructive ale cutremurului asupra constructiilor?

A. intensitatea
B. frecventa
C. magnitudinea
D. rezonanta

11. Ce tip de roca este granitul?

A. metamorfica
B. sedimentara
C. terrigena
D. magmatica

12. Cum se numeste zona cu cei mai activi vulcani si cele mai dese cutremure de pamant?
A. emisfera sudica
B. Cercul de Foc al Pacificului
C. dorsala atlantica
D. Gondwanaland

Tematic
Cap 1. Planeta Pmnt
- Terminologie de specialitate. Despre Univers. Locul Pmntului n Sistemul Solar, dimensiuni,
form, alctuire;
- Structura intern;
- Energia i sursele de energie. Micrile i proprietile Pmntului;
Cap.2. Minerale i roci. Geologie dinamic.
- Procese endogene.
- Magmatismul. Produse rezultate din activitatea vulcanic.
Cap.3. Cutremure de pmnt, caracteristici, clasificri
- Tipuri de cutremure n Romnia.
- Micri oscilatorii: fenomene orogenice, cute, falii, cute speciale, flexuri, rupturi. Forme de
relief rezultate din micrile oscilatorii
Cap.4. Formele de relief i evoluia lor.
- Dinamica evoluiei reliefului i litosferei;
- Tectonica plcilor. Principii generale ale circuitului rocilor n scoar
Cap.5. Fenomene exogene
- Aciunea atmosferei asupra scoarei terestre;
Cap.6. Hidrosfera, hidrologia, hidrodinamica
- Nivel hidrostatic: ape subterane, izvoare, straturi acvifere.
- Surpri, prbuiri, rostogoliri, alunecri.
Cap.7. Stratigrafie i paleontologie. Ere, perioade, epoci geologice.
- Geologia inginereasc i protecia mediului
- Impactul construciilor inginereti asupra mediului nconjurtor.

Bibliografie
1. V. Grecu, Geologie inginereasc n curs de apariie;
2. Ancua Rotaru, P. Rileanu, Elemente de Geologie, Editura Societii Academice Matei Teiu
Botez, Iai, 2004.
3. P. Rileanu, N. Boi, A. Stanciu, Geologie, Geotehnic, Fundaii, vol. I, Tipar ROTAPRINT,
Institutul Politehnic Iai, 1986
4. I. Bncil .a., Geologie inginereasc, Editura Tehnic, Bucureti, 1980
 NTREINEREA CII FERATE

1) Toleranele la ecartamentul liniilor refacionate cu material nou sunt de:

a) +5 mm i -3 mm, fa de (1435 + s) mm;
b) -1 mm i +4 mm, fa de (1433 + s) mm;
c) +10 mm i +3 mm, fa de (1435 + s) mm.
d) Nu se admit tolerante in plus sau in minus;

2) Toleranele la nivelul transversal al cii pentru un fir fa de cellalt, n cazul n care

V50 km/h, este de:
a) 5 mm;
b) 7 mm;
c) 10 mm.
d) 3 mm;

3) Distana pe care trebuie s se fac racordarea liniei n profil n lung cu ocazia lucrrilor
de cale la viteza de circulaie 40 km/h se calculeaz cu relaia:
a) L = 5.h.Vmax;
b) L = 5.h.Vmin;
c) L = 200.h;
d) L= 100.h;

4) Contrainele n curb se monteaz:

a) n interiorul cii, lng firul exterior;
b) n interiorul cii, lng firul interior;
c) n interiorul cii, simetric fa de ambele fire;
d) Containele se monteaz doar la aparatele de cale

5) Care dintre urmtoarele lucrri de reparaie a cii se execut numai n nchidere de linie:
a) nlocuirea inelor uzate n curbe;
b) nlocuirea materialului mrunt de cale;
c) rectificarea ecartamentului prin tragerea la tipar;
d) ciuruirea manual n puncte la captul traverselor i ntre traverse;

6) Care dintre urmtoarele lucrri de reparaie a cii se execut fr ntreruperea circulaiei

trenurilor:
a) nlocuirea unei eclise;
b) rectificarea rosturilor ;
c) aducerea joantelor la echer;
d) burarea cu maini uoare;

7) Reparaia periodic pe liniile curente se execut la intervale de:

a) 23 ani;
b) 46 ani;
c) 58 ani.
d) 12 ani
8) Care dintre urmtoarele lucrri se execut n cadrul reparaiei radicale a liniei?
a) nlocuirea tuturor traverselor din lemn cu traverse din beton;
b) curarea materialului din prisma de balastare prin ciuruire i completarea sa pn la
dimensiunile prescrise;
c) nlocuirea tuturor inelor cu ini semibune (recuperate), de tip superior;
d) se nlocuiesc doar inele i traversele cu defecte;

9) La care procedeu de sudare se folosete un cuptor cu gaze lichefiate pentru prenclzirea

capetelor de in:
a) la sudura aluminotermic;
b) la sudarea cu arc electric;
c) inele nu se sudeaz;
d) la sudarea prin topire intermediar i presiune.

10) n care dintre urmtoarele situaii, ina va fi alungit cu dispozitive speciale pn la o

anumit valoare stabilit prin calcul?
a) la detensionarea obinuit cu eliberarea parial de eforturi;
b) la detensionarea reinut;
c) la pretensionarea cii.
d) inele de cale ferat nu se alungesc;

11) n ce situaie se face consolidarea provizorie a unei ini rupte la calea fr joante?
a) cnd rostul format este mai mic de 50 mm;
b) cnd rostul format este mai mare de 50 mm;
c) cnd s-au format mai multe rosturi pe o distan de maximum 4 mm;
d) cnd rostul format este mai mare de 30 mm;

12) La calea fr joante, ce tronson de linie sufer deplasri din variaii de temperatur ?
a) zona central ;
b) doar la un capt;
c) la ambele zone laterale, pe lungimea de respiraie;
d) la calea fr joante nu exist deplasri din variaii de temperatur;

13) Supralrgirea stabilit se d de regul pe ntrega curb circular i se obine prin :

a) deplasarea firului interior
b) deplasarea firului exterior
c) deplasarea racordrilor parabolice
d) deplasarea ambelor fire

14) Care este distana dintre in i contrain la captul ndoit spre interiorul cii ?
a) 120 mm
b) 110 mm
c) 100 mm
d) 130 mm

15) Unghiul ntre axa drumului i a liniei ferate pentru lucrri noi trebuie s fie :
a) De cel puin 300
b) De cel mult 300
c) De cel puin 250
d) De 900
 Tematic
I. Principii de baz n exploatarea cilor ferate
II. Organizarea circulaiei trenurilor i a activitii staiilor de cale ferat
III. Instalaii de acionare, control i asigurare folosite n activitatea de conducere a circulaiei
trenurilor
IV. Factorii care influeneaz sigurana circulaiei la nscrierea materialului rulant n aliniament
i curb
V. Obiectivele activitii de ntreinere a cii
VI. Evoluia geometriei cii i factorii care o influeneaz
VII. Deranjamentele liniilor. Prevenirea i remedierea deranjamentelor
VIII. Lucrri de linie
IX. Particularitile ntreinerii cii fr joante i a liniilor electrificate
X. ntreinerea cii ferate pe timp de iarn
XI. Reabilitarea cii ferate

Bibliografie
1. Vlad Nicolae, 1992, ntreinerea, Exploatarea i Sigurana circulaiei la calea ferat, Rotaprint
Iai
 ORGANIZAREA I MANAGEMENT

1. Norma de timp NT este :

a) timpul necesar unei formaii minime pentru execuia unei unitti de masur
dintr-un proces ;
b) timpul necesar unei formatii minime pentru a executa un proces de constructie ;
c) timpul necesar unei echipe pentru a executa o unitate de masura dintr-un proces;
d) timpul petrectut de o echip pe antier;

2. Norma de productie Np este :

a) volumul de lucrari dintr-un proces executat intr-o ora ;
b) volumul de lucrari dintr-un proces realizat de executant intr-o unitate de timp ;
c) volumul de lucrari dintr-un proces realizat de un utilaj intr-o unitate de timp .
d) volumul de lucrri executat pe santier ntr-o zi.

3. Norma de timp a formatiei minime se exprima in :

a) unitati fizice specifice procesului ( U.F.S.P.) ;
b) unitati fizice specifice procesului pe unitate de timp ;
c) om ore / unitate fizice specifice procesului. ;
d) uniti fizice specifice unui proces de construcii.

4. Norma de productie pe schimb a formatiei de munca este data de relatia

a) NPFSi = NPi dS ;
g mi
b) NPFSi = ;
N Ti
g d S mi
c) NPFSi = ;
N Ti
d) NPFSi = NPi durata unitii de proces ;

5. Norma de timp a utilajului NTu este :

a) timpul necesar utilajului pentru a executa un proces manual ;
b) timpul necesar unui anumit tip de utilaj pentru a executa o unitate de masura
dintr-un proces mecanizat , in conditiile tehnico organizatorice precizate in
continutul normei ;
c) timpul necesar unui anumit tip de utilaj pentru a executa procesele mecanizate
aferente unei constructii , in conditiile tehnico organizatorice precizate in continutul
normei ;
d) timpul de staionare a utilajului pe antier.
6. Norma de timp a utilajului NTu se exprima in :
a) ore ;
b) unitati fizice specifice procesului ( U.F.S.P. ) ;
c) utilaj ore / U.F.S.P. .
d) schimburi

7. Formatia de munca in constructii este :

a) echivalenta cu echipa, indiferent de numarul de muncitori;
b) multiplu de formatii minime ;
c) multiplu de norme de timp.
d) n concordan cu dorina oricrui antier.

8. Indicele de indeplinire a normei exprima :

a) raportul dintre numarul de zile lucratoare si numarul de zile dintr-o luna
calendaristica;
b) gradul in care un executant isi indeplineste sarcinile de munca stabilite pentru un
interval de timp bine stabilit ;
c) raportul dintre timpul normat si timpul efectiv consumat intr-o luna calendaristica
pentru executia unui anumit volum de lucrari ;
d) raportul dintre numarul de zile lucratoare si numarul de zile dintr-un an.

9. Ritmul de lucru ( t ) este :

a) timpul necesar pentru executia unui proces de constructii ;
b) timpul necesar pentru executia unui anumit volum de lucrari .
c) timpul necesar pentru executia unui proces pe un sector ;
d) timpul necesar pentru executia unei construcii.

10. Lantul elementar neritmic se caracterizeaza prin :

a) ritm constant pe toate sectoarele ;
b) Ti = n ti ;
m
c) Ti = t
i 1
i .

d) Ti = n ds ;

11. Pasul lantului este :

a) intervalul intre inceperea aceluiasi proces pe doua sectoare succesive de doua
formatii de aceeasi specialitate ;
b) intervalul dintre inceperea a doua procese succesive pe acelasi sector ;
c) intervalul intre terminarea aceluiasi proces pe doua sectoare succesive;
d) intervalul intre terminarea aceluiasi proces pe pe toate sectoarele;

12. Modulul de ritmicitate k0 defineste :

a) intervalul dintre inceperea aceluiasi proces pe doua sectoare succesive , de catre
doua formatii de aceeasi specialitate ;
b) intervalul dintre inceperea a doua procese succesive pe acelasi sector ;
c) raportul dintre durata procesului si numarul de echipe de aceeasi specialitate implicate
in realizarea procesului .
13. Relatia de legatura dintre principalii parametri ai organizarii
executiei proceselor este de forma :
a) Mi = Qi NTi I ;
b) Qi = Mi NPi t I ;
c) Qi = NTi Mi t I .
d) Mi = Qi NTi I ds ;

14. Durata de executie a unui proces de constructii , exprimata in

schimburi se calculeaza cu relatia :
Q N Ti
a) ti = ;
dS Mi I
Q N Ti
b) ti = ;
d S M i I
Q .N Pi
c) ti = .
dS M i I
Q .N Pi
d) ti = .
T Mi I

15. Numarul total de muncitori necesari pentru executia unui proces , in

cazul in care se cunoaste durata se determina cu relatia :
Qi NTi
a) Mi = ;
d S ti I
Q N .
b) Mi = i Ti ;
d S ti I
Q .N Pi
c) Mi =
d S ti I
Q .N Pi
d) Mi = ..
T ti I

16. Sectorul de lucru , diviziune a zonei de lucru se caracterizeaza prin :

a) o suprafata cat mai mare pentru ca echipa specializata sa-si desfasoare activitatea in
conditii optime privind productivitatea muncii si securitatea muncii ;
b) posibilitatea de a asigura echipei specializate , derularea activitatii in legatura cu
executia unui proces simplu de constructii pe parcursul a cel putin un schimb ;
c) suprafata sectorului , numarul maxim de muncitori dintr-o formatie specializata ce pot
lucra simultan pe sector in conditii de productivitate , calitate si securitate a
muncii , volum de lucrari din procesul aferent sectorului , durata de executie a
lucrarilor pe sector .
d) posibilitatea de a asigura echipei specializate , derularea activitatii in legatura cu
executia unor lucrri de construcii pe parcursul a cel putin un schimb ;
17. Locul minim organizatoric reflecta :
a) spatiul optim necesar unei formatii minime pentru a-si derula activitatea fara
intrerupere pe parcursul a cel putin un schimb de lucru ;
a) spatiul necesar unei echipe specializate pentru a executa un proces de constructii ;
N pi I m
c) L0i = .
q ui .ds
d) spatiul necesar unei echipe de 20 meseriai pentru a executa un proces de constructii ;

18. Metoda succesiva pentru organizarea executiei proceselor de

constructii consta in :
a) la un moment dat pe santier se executa un singur proces pe un sector de lucru ;
b) un proces se executa simultan pe toate cele n sectoare de n formatii de aceeasi
specialitate
c) procesele se inlantuie parcurgand cele n sectoare .
d) procesele se inlantuie parcurgand cel puin n -2 sectoare .

19. Metoda in paralel pentru organizarea executiei proceselor consta in :

a) la un moment dat , pe santier se executa un singur proces pe un sector de lucru ;
b) un proces de constructii se executa simultan pe toate cele n sectoare de n
formatii de aceeasi specialitate ;
c) procesele se executa alternativ , parcurgand sectoarele aleatoriu
d) procesele se executa alternativ , parcurgand mai multe sectoare .

20. Durata totala pentru executia unei anumite categorii de lucrari prin
metoda in paralel se stabileste cu relatia :
a) D = max (D1 , D2 , ...... , D n ) ;
m
b) D = t i in cazul in care t i1 t i2 ...... t in ;
i 1
e) D = ( m + n 1 ) t .
m
f) D = D1 + D2 + ...... + Dn = n t
i 1
i ;

21. Avantajele aplicarii metodei succesive constau in :

a) continuitate in activitatea formatiilor specializate , indiferent de varianta utilizata ;
b) cheltuieli minime pentru necesitati social gospodaresti , pentru gestionarea
materialelor pe santier , conducerea activitatii pe santier foarte usoara ;
c) durata totala de executie foarte scurta .
d) Asigur condiii de valorificare optim a forei de munc;

22. Metoda in lant consta in :

a) o combinatie dintre metoda succesiva si in paralel ,eliminand toate dezavantajele
acestora ;
b) un proces de construcii se execut simultan pe toate cele n sectoare;
c) conceperea unei dispuneri si desfasurari in timp si spatiu a proceselor astfel incat
formatiile de muncitori specializate trec succesiv de pe un sector pe altul , fiecare formatie
 executand un proces pe un sector creeaza front de lucru pentru formatia care executa
procesul urmator ;
d) la un moment dat , pe santier , se executa un singur process pe un sector .

23. Principiile de baza ale metodei in lant constau in :

a) Continuitate , Ritmicitate , Uniformitate , Proportionalitate , Sincronizare;
b) Uniformitate , Proportionalitate , Sincronizare;
c) volumul de lucrari aferente constructiei ce se executa prin metoda in lant se
structureaza pe cicluri ; constructia se imparte in sectoare relativ egale ; ciclurile sunt
executate de formatii specializate care trec succesiv de la un sector la altul in aceeasi
structura si cu aceeasi dotare , ritmul de lucru ramane constant pe toate sectoarele ; la un
moment dat , pe un sector se executa un singur proces ;
d) nu trebuie respectate principii specifice metodei .

24. Functie de marimea ritmului aferent fiecarui ciclu , in cadrul metodei in

lant deosebim :
a) lantul elementar ;
b) lantul neritmic;
c) lantul complex ritmic ;lantul complex ritmic cu ritmuri diferite de la un ciclu la altul ;
lantul complex neritmic .
d) lan liniar ritmic.

25. Lantul complex ritmic se caracterizeaza prin :

a) ritm de lucru diferit pentru toate ciclurile stabilite pentru executia unei
anumite categorii de lucrari ;
b) D = ( m + n 1 ) t ;
c) acelasi ritm de lucru pe toate sectoarele pentru un ciclu , dar diferit de la ciclu
la ciclu .
d) D = ( m + n + 1 ) t ;

26. Parametrii lantului complex ritmic sunt :

a) ritmul de lucru si numarul de sectoare ;
b) numarul de cicluri si ritmul de lucru ;
c) numarul de sectoare , numarul de cicluri , durata de desfasurare a lantului ,
durata de predare a sectorului , durata totala de executie .
d) numarul de muncitori din echipele specializate ;

27. Introducerea intervalelor de siguranta in lantul complex ritmic se face

pentru :
a) a scurta durata totala de executie a lucrarilor ;
b) a elimina timpii de asteptare necontrolati , din activitatea formatiilor specializate ;
c) a elimina timpii de asteptare de natura organizatorica .
d) a elimina timpii de ntrerupere tehnologic.

28. Eliminarea timpilor de asteptare dintre cicluri cu ritmuri diferite se

poate face prin
a) modificarea ritmurilor de lucru aferente ciclurilor ;
b) introducerea lucrului in mai multe schimburi si modularea lantului ;
 c) modificarea numarului de sectoare si a ritmurilor de lucru .
d) modificarea numrului de muncitori din echipele specializate ;

29. Introducerea lucrului in mai multe schimburi pentru executia prin

metoda in lant se poate realiza :
a) cand procesele de constructii se pot realiza din punct de vedere calitativ si la
lumina artificiala ;
b) cand procesele de constructii se pot realiza din punct de vedere calitativ si la
lumina artificiala si raportul ritmurilor are valoarea 1/2 , 1/3 , 2/3 ;
c) in orice situatie .
d) cnd procesele de construcii nu sunt foarte complexe.

30. Modulul de ritmicitate corespunzator executiei a m cicluri

reprezinta :
a) c.m.m.m.c. ( t1 , t2 , . , tm ) ;
b) valoarea celui mai mare raport dintre ritmurile de lucru ale ciclurilor .
c) c.m.m.d.c. (t1 , t2 , . , tm ) ;
d) valoarea celui mai mic raport dintre ritmurile de lucru ale ciclurilor .

31. Durata totala de executie a lucrarilor , executate folosind lantul

complex neritmic se stabileste cu relatia :
m
a) D = t n 1 t
i 1
i j m ;
m
b) D = t
i 1
i (n 1) k0 ;
m
c) D = t
i 1
i (n 1) k 0 ;
m n
1 k
d) D = t t
i 1
i j
k 2
m .

32. Durata totala de executie a lucrarilor in cazul folosirii ca model ,

ciclograma modulata este :
a) D = ( m + n 1 ) t ;
m
b) D = t
i 1
i ( n 1) k 0 ;
m
c) D = t
i 1
i j ( n 1) t m .
m
d) D = t
i 1
i ( n 1) t ;

33. Numarul de sectoare pentru executia infrastructurii la cladiri se

determina din conditia :
a) suprafata in plan a constructiei sa asigure spatial necesar pentru o echipa
specializata pentru a-si desfasura activitatea in conditii normale de productivitate
si securitate a muncii ;
 b) sapatura manuala la fundatii , executata intr-un schimb sa fie stabilizata cu
beton imediat in schimbul urmator ;
c) pe suprafata in plan a constructiei ( a fundatiei ) sa lucreze cat mai multe
echipe specializate .
d) ca formaiile specializate s aib un grad de ocupare maxim.

34 Numarul de sectoare pentru constructii liniare se determina cu relatia :

L .ds
a) n ;
li
L q ui
b) n ;
N pFSi I m
L .ds
c) n .
Vi t i
L .T
d) n .
Vi ti

35. Numarul de sectoare pe nivel pentru executia structurilor de rezistenta

la constructii multietajate se determina din conditia :
a) de a asigura continuitatea in lucru a formatiilor specializate la trecerea de la un
nivel la altul ;
b) de a asigura front de lucru permanent pentru formatiile specializate implicate
in executia structurii de rezistenta .
c) de a asigura continuitatea in lucru a formatiilor specializate la trecerea de
la un sector la altul pe acelasi nivel ;
d) ca formaiile specializate s aib un grad de ocupare maxim.
36. Numarul de sectoare pe nivel pentru executia structurilor multietajate
in ipoteza t1 = t2 = . = tmr = t se determina cu relatia :
a) n m r
t t
;
t
A C q ui
b) n ;
N pSi I m
m
c) n G i
t t
.
i 1 ko
L .ds
d) n
Vi t i

37. Prin activitate , element de baza in metoda drumului critic intelegem :

a) un volum de lucrari din antemasuratoare ;
b) o cantitate de materiale necesara pentru realizarea proiectului ;
c) o combinaie de mai multe articole de antemsuratoare;
d) proces simplu sau complex, uneori foarte complex ;actiuni cu caracter legislativ ,
intreruperi tehnologice; actiuni cu caracter tehnic si organizatoric .

38. Intr-un model grafic specific Metodei Drumului Critic , activitatile se

 reprezinta :
a) prin arce ce creaza circuite inchise;
b) prin arce cu dunlul sens;
c) in nod , obtinand retele de tip M.P.M. ; pe arc , obtinand retele de tip C.P.M. ;
d) prin arce ce creaza bucle la nivelul nodului;

39. Legatura dintre doua activitati din graficul retea de tip M.P.M.
reprezinta :
a) o conditionare tehnologica sau organizatorica de tip inceput inceput , sfarsit sfarsit ,
sfarsit inceput ;
b) o conditionare relativa dintre activitati ;
c) o conexiune de tip succesiva , paralel sau in lant .
d) o legtur de dependent cu parametrii obligatorii;

40. Programarea cu analiza timpului determinist folosind retele de tip

C.P.M. consta in :
a) stabilirea duratelor activitatilor ; stabilirea datelor calendaristice de incepere si
terminare a fiecarei activitati ; stabilirea datelor calendaristice de incepere si terminare a
programului ;
b) modelarea activitatii de executie a unei anumite categorii de lucrari de constructii .
c) elaborarea unor modele matematice de natura sistemelor de ecuaii;
d) studiul proiectului lista de activitati ; elaborarea modelului grafic ; calculul duratelor
activitatilor ; calculul elementelor graficului retea ; analiza incadrarii in restrictii temporale
; condensarea si integrarea graficelor retea ; transpunerea calendaristica ;

41. Termenul minim al unui nod j in care este imergenta o singura

activitate se determina astfel :
a) t mj t im t ij ;
b) t mj max(t im t ij ; t em t ej ;....) ;
c) t mj t ij t im .
d) suma dintre termenul nodului iniial i nodul final al reelei;

42. Termenul minim al unui nod e in care sunt imergente doua sau mai
multe activitati se determina astfel :
a) t em t im t ie sau t em t mj t je ;
b) t em max(t im t ie ; t mj t je ; t km t ke ) ;
c) t em t eM t ie .
d) suma dintre termenul nodului iniial i nodul final al reelei;

43. Termenul maxim al unui nod i din care este emergenta o singura
activitate se determina cu relatia :
a) tiM t Mj tij ;
b) tiM min(t Mj t ij ; t eM t ie ;....) ;
c) t iM t im t ij .
 d) diferena dintre termenul nodului final i nodul iniial al reelei;

44. Rezerva totala a unei activitati din graficul retea pune in evidenta :
a) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati
fara a afecta rezerva activitatilor urmatoare ;
b) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul de terminare a unei activitati fara a
afecta termenul final al programului .
c) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati
fara a afecta termenul final al programului ;
d) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul maxim de terminare a unei activitati
fara a afecta termenul final al programului .

45. Rezerva totala se calculeaza cu relatia :

a) R Tij t mj t im t ij
b) R Tij t Mj t im t ij
c) R Tij t Mj t iM t ij
d) RTij t mj tim tij

46. Rezerva libera a unei activitati din graficul retea se calculeaza cu relatia
a) R Lij t mj t im t ij
b) R Lij t Mj t im t ij
c) RLij t mj t im t ij
d) RLij t mj tim

47. Condensarea unui grafic retea , ce modeleaza executia unei anumite

categorii de lucrari presupune :
a) precizarea unor noduri cheie in graficul cu grad mare de detaliere si inlocuirea activitatii
succesiunii de activitati , sau drumurilor cuprinse intre acestea , cu activitati in graficul
condensat ;
b) conservarea unui numar aleatoriu de noduri din graficul cu grad mare de detaliere ;
c) consrvarea unui numr limitat de activiti;
c) Remodelarea executiei , elaborand un nou grafic retea cu numar redus de noduri si
activitati .

48. Integrarea a doua sau mai multe grafice retea presupune :

a) cuplarea graficelor intr-un model de ansamblu , fara a se tine seama de reguli
prestabilite ;
b) Remodelarea executiei , elaborand un nou grafic retea cu numar redus de noduri si
activitati .
c) asamblarea graficelor , fiecare purtand un cod propriu , legatura dintre ele asigurandu-
se cu ajutorul unor conditionari tehnologice sau organizatorice ;
c) elaborarea unui model grafic care acopera toate categoriile de lucrari , pentru care sunt
elaborate grfice independente .
49. Transpunerea calendaristica a unui grafic retea urmareste :
a) plasarea activitatilor din graficul retea , intr-o reprezentare cu bare orizontale
independent de durata acestora ;
b) Evidenierea activitilor critice ntr-o succesiune tehnologic;
c) cunoasterea datelor calendaristice de incepere si terminare a fiecarei activitati ,
respectiv de incepere si terminare a programului , urmarindu-se o durata totala minima de
executie ;
d) evidentierea rezervelor de timp ale activitatilor din structura graficului retea .
 MATERIALE DE CONSTRUCTII

1. ncercarea unui material implic:

a. descompunerea materialului n pri constituente
b. examinarea vizual a probei de material
c. meninerea probei de material in atmosfer saturat de ap
d. supunerea materialului la aciuni pe probe, n starea n care acesta va fi pus n oper

2. Carota reprezint proba:

a. cu form geometric regulat, extras din elementul de construcie realizat
b. indiferent de forma geometric(regulat sau neregulat)extras din elementul de construcie
realizat,
c. cu form geometric regulat, preparat din materialul ce urmeaz a fi pus n oper
d. indiferent de forma geometric(regulat sau neregulat), preparat din materialul ce urmeaz a
fi pus n oper

3. Densitatea aparent a unui material poros, este:

a. mai mare dect densitatea(real) a acelui material
b. egala cu densitatea(real) a acelui material
c. mai mic dect densitatea(real) a acelui material
d. pot fi diferite, n funcie de umiditatea materialului la ncercare

4. Volumul real al materialului(pentru determinarea densitii), reprezint:

a. volumul probei incluznd volumul porilor nchii
b. volumul probei incluznd volumul porilor deschii
c. volumul probei incluznd volumul tuturor porilor
d. volumul materialului, lipsit de pori

5. Care din curbele din graficul de mai jos NU EXPRIM granulozitatea unui material:

a. c1
b. c2
c. c3
d. c4
6. Sortul elementar reprezint:
a. granule cu aceleai dimensiuni
b. granulele cuprinse ntre dou ciururi consecutive din setul standardizat
c. granule cu dimensiuni mici
d. granule cu forma scurt prismatic

7. Punctul de nmuiere al unui material, reprezint:

a. temperatura la care un material se topete
b. temperatura la care materialul i pierde parial elesticitatea
c. temperatura la care un material sufer o deformaie vscos-plastic normat
d. temperatura la care materialul piede apa legat chimic

8. Caracterul vscos al deformailor poate determina:

a. o ntrziere a manifestrii eforturilor interne
b. reducerea strii de eforturi interne
c. o ntrziere a producerii deformailor
d. o accelerare a producerii deformaiilor

9. Pentru un material rezistena la compresiune:

a. este ntotdeauna mai mare dect rezistena lui la ntindere
b. este ntotdeauna mai mic dect rezistena lui la ntindere
c. este egal cu rezistena lui la ntindere
d. nu poate fi comparat cu rezistena la ntindere

10. Rezistena la compresiune obinut pe prisme (Rpr):

a. este mai mare dect cea obinut pe cuburi cu suprafaa de ncercare egal
b. este mai mic dect cea obinut pe cuburi cu suprafaa de ncercare egal
c. este mai mare dect cea obinut pe cilindri cu suprafaa de ncercare i nlimea, egale
d. rezistenele sunt egale ntruct exprim aceeai caracteristic a materialului

11. Ruperea unei probe de material supus la compresiune static se produce prin:
a. apariia de fisuri orientate pe direcia forei
b. apariia de fisuri orientate perpendicular pe direcia forei
c. cedarea zonei n contact cu platanele
d. sfrmarea aleatorie a probei

12. Dac viteza de cretere a forei este mare, la ncercarea la compresiune static:
a. viteza de cretere a forei nu influeneaz valoarea rezistenei, dac nu se depesc anumite
limite
b. rezistenele obinute sunt identice ntruct ruperea se produce la efort egal
c. rezistena obinut este mai mare
d. rezistena obinut este mai mic

13. Rezistena la compresiune la probe cu seciunea de ncercare circular, fa de cea cu seciunea

cu coluri, este:
a. forma seciunii nu influeneaz valoarea rezistenei la compresiune
b. forma seciunii poate influena valoarea rezistenei la compresiune doar la probe de dimensiuni
mari
c. mai mare
d. mai mic

14. Pentru un material rezistena la ntindere centric(axial):

a. este mai mare dect rezistena la ntindere din ncovoiere
b. este mai mic dect rezistena la ntindere din ncovoiere
 c. este egal cu rezistena la ntindere din ncovoiere,
d. este mai mare dect rezistena la ntindere prin despicare

15. Pentru un material rezistena la compresiune dinamic:

a. este mai mare dect rezistena la compresiune static
b. sunt egale
c. este mai mic dect rezistena la compresiune static
d. nu pot fi comparate ntruct se determin n regimuri de ncercare diferite

16. ncercarea pentru determinarea rezistenei la oboseal se execut prin:

a. solicitarea probei la compresiune repetat
b. solicitarea probei la ntindere axial repetat
c. solicitarea probei la ncovoiere repetat
d. solicitarea probei la torsiune repetat

17. Travertinul este o roc:

a. Magmatic filonian
b. Magmatic intrusiv
c. Sedimentar
d. Metamorfic

18. Cimentul aluminos este liant:

a. hidraulic neclincherizat
b. hidraulic clincherizat sau topit
c. nehidraulic
d. mixt

19. Dintre compuii mineralogici ai cimentului cea mai mare rezisten o d:

a. C2S
b. C3S
c. C3A
d. C4AF

20. Adaosurile care n amestec cu apa prezint capacitate proprie de ntrire sunt:
a. cimentoide
b. hidraulice
c. nehidraulice
d. inerte

21. Mustirea betonului este determinat de:

a. presiunea de evaporare a apei
b. excesul de ap de amestecare
c. coninutul redus de agregat fin
d. incapacitatea componentelor solide de absorbie a apei

22. Betoanele care folosesc agregate uoare fac parte din categoria betoanelor:
a. macroporoase
b. celulare
c. uoare compacte
d. semigrele

23. Rezistena la oc se exprim n :

a. N/mm2
b. Kg/m3
c. N.m
 d. %

24. Cioplitura la lemn este un produs:

a. brut
b. semibrut
c. finit
d. semifinit

25. Rocile au structur stratificat dac:

a. Mineralele componente au form grunoas i roca prezint izotropie
b. Mineralele componente au form izometric i roca prezint izotropie
c. Mineralele componente(aceleai n toat masa) sunt dispuse n straturi, iar roca prezint
fenomenul de clivaj
d. Mineralele componente diferite sunt dispuse n straturi

26. Indicele de plasticitate al unei argile se apreciaz prin intermediul:

a. umiditii
b. contraciei la uscare
c. contraciei la ardere
d. consistenei

27. Argila este un liant:

a. aerian
b. hidraulic clincherizat
c. hidraulic neclincherizat
d. mixt

28. Compuii specifici lianilor silicatici neclincherizai se formeaz pn la temperatura de:

a. 12000C
b. 13000C
c. 14500C
d. 15600C

29. Cimentul aluminos se comport bine la temperaturi:

a. >300C
b. >400C
c. <400C
d. <300C

30. Permeabilitatea pietrei de ciment n raport cu a betonului este:

a. mai mare
b. egal
c. mai mic
d. depinde de tipul de beton

31. Temperaturile pozitive mari pentru betonul n curs de ntrire sunt:

a. nu influeneaz formarea structurii betonului
b. favorabile
c. favorabile, dac se menine umiditate suficient pn la maturare
d. nefavorabile

32. Din punct de vedere al aspectului suprafeei la agregate, influen favorabil maxim asupra
caracteristicilor betonului au suprafeele:
a. netede aspre
b. netede lucioase
 c. lucioase
d. rugoase

33. Elementele chimice n contact, n condiii variate de temperatur i presiune dau natere la
combinaii chimice complexe, care sunt:
a. Minereuri
b. Minerale
c. Roci
d. Magm

34. Pentru obinerea produselor ceramice brute colorate se folosesc argile:

a. fuzibile
b. vitrifiabile
c. slab refractare
d. refractare

35. Lianii care se ntresc doar n mediu uscat i dup ntrire nu rezist la aciunea apei sunt
liani:
a. hidrofobi
b. hidraulici
c. aerieni
d. micti

36. Ipsosul se obine prin arderea materiei prime la temperatura de:

a. 150-2000C
b. 9060C
c. 12000C
d. 14500C

37. Coroziunea pietrei de ciment caracterizat prin decalcifierea componenilor concomitent cu

formarea de geluri ale substanei agresive, suprapuse peste cele ale pietrei de ciment este:
a. tip I
b. tip II
c. tip III
d. tip IV

38. Rezistenele obinute prin ncercri standardizate, mai mari dect rezistena caracteristic,
pentru o anumit clas de beton, se pot ntlni statistic:
a. >75%
b. >85%
c. >90%
d. >95%

39. Curba de granulozitate situat spre limita inferioar permite realizarea unui beton:
a. cu agregat fin n exces
b. cu dozaj mic de ciment
c. cu raport A/C mare
d. cu agregat grosier n exces

40. Plcile celulare din lemn sunt produse:

a. finite
b. brute
c. semifinite
d. semibrute
Bibliografie
MATERIALE DE CONSTRUCII. Caracteristici
Mircea ISBN 978-973-579-213-8, Editura
1. tehnice generale, obinerea, ncercarea i utilizarea 2011
Rujanu SPIRU HARET
materialelor, 512pag.
Editura TERRA NOSTRA, Iasi
Mircea MATERIALE DE CONSTRUCTII ANALIZE I
2. 2010 2010
Rujanu NCERCRI, 249 pg.
ISBN 978-973-1888-21-7
MATERIALE DE CONSTRUCII, Aplicaii ale teoriei
Mircea EdituraSPIRU HARET, ISBN 978-
3. materialelor la liani i produse cu liani, lemn, mase 2008
Rujanu 973-8432-64-2
plastice, la materiale de protecie i finisaj, 227 pag.
EdituraSPIRU HARET, ISBN 978-
Mircea TEORIA MATERIALELOR DE CONSTRUCII I
4. 973-8432-64-2 2007
Rujanu UNELE DIN APLICAIILE EI, 180 pag.
 BETON ARMAT SI PODURI DIN BETON ARMAT I

1. Pentru calculul podurilor din beton se iau in considerare urmatoarele stari limita:
a. stari limita ultime (de oboseala si de stabilitate) si stari limita ale exploatarii normale (de
fisurare si de deformatie).
b. stari limita ultime (de rezistenta) si stari limta ale exploatarii normate de deformatie;
c. stari limita ultime (de rezistenta, de oboseala si de stabilitate) si stari limita ale exploatarii
normale (de fisurare si de deformatie);
d. stari limita ultime (de rezistenta) si stari limta ale exploatarii normate de fisurare.

2. Clasele de betoane reprezinta:

a. rezistenta minima la compresiune a betonului, exprimata in N/mm2, determinta pe cilindrii cu
diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la varsta de 28 de
zile;
b.rezistenta caracteristica la compresiune a betonului, exprimata in daN/cm2, determinta pe
cilindrii cu diametrul de 250mm si inaltimea de 350mm si pe cuburi cu latura de 250 mm,la
varsta de 28 de zile;
c. rezistenta minima la compresiune a betonului,exprimata in kN/mm2, determinta pe cuburi cu
latura de 150 mm,la varsta de 28 de zile;
d. rezistenta maxima la intindere a betonului,exprimata in kN/mm2, determinta pe cuburi cu
latura de 150 mm,la varsta de 28 de zile.

3. Rezistenta mortarului la injectare a canalelor armaturilor postintinse se determina:

a. pe cuburi cu latura de 150 mm, pastrate in mediu natural si trebuie sa fie de minimum 80
N/mm2 la 38 zile;
b. pe cilindrii cu diametrul de 250mm si inaltimea de 350mm, pastrati in aer umed si trebuie sa
fie de minimum 30 N/mm2 la 18 zile;
c. pe cilindrii cu diametrul de 350mm si inaltimea de 250mm, pastrati in aer umed si trebuie sa
fie de minimum 50 N/mm2 la 28 zile;
d. pe cuburi cu latura de 70,7 mm, pastrate in aer umed si trebuie sa fie de minimum 30 N/mm2
la 28 zile.

4. Modulul de elasticitate transversal se ia:

a. Gb=0,4Ib;
b. Gb=0,6Eb;
c. Gb=0,4Eb;
d. Gb=0,2Eb.

5. Coeficientul de deformatie transversala a betonului se ia:

a. = 0,2
b. = 0,3
c. = 0,4
d. = 0,6.

6. La grinzile din beton armat, marimea deschiderii fisurilor maxime (), in medii neagresive sau
cu agresivitatea foarte slaba, trebuie sa fie limitata:
a. la 0,2 mm pentru gruparea I de incarcari;
b. la 0,25 mm pentru gruparea II de incarcari;
c. la 0,30 mm pentru gruparea III de incarcari.
d. la 0,35 mm pentru toate gruparile de incarcari.

7. Stratul de beton pentru acoperirea armaturilor la placile podurilor din beton are valoarea:
a. 2,0 cm
b. 2,5 cm
c. 3,0 cm
d. 4,0 cm

8. Stratul de beton pentru acoperirea armaturilor la grinzile din beton armat, la care diametrul
barele de rezistenta este cuprinsa intre 20 si 32 mm, are valoarea:
a. 1,5 cm
b. 2,5 cm
c. 3,5 cm
d. 4,5 cm

9. Lumina minima in plan orizontal dintre barele armaturii de rezistenta longitudinale la grinzile
unui pod din beton armat este de:
a. 20 mm si minim 1,1d
b. 30 mm si minim 1,3d
c. 40 mm si minim 1,5d
d. 40 mm si minim 1,1d

10. Innadirea prin sudare a barelor de diameter diferite se admite daca raportul ariilor celor doua
bare innadite nu depaseste:
a. raportul 2,5
b. raportul 2,0
c. raportul 1,5
d. raportul 1,0.

11. Innadirea prin suprapunere, fara sudura, a barelor de armature la podurile din beton, se
admite:
a. numai in zonele de beton comprimate
b. numai in zonele de beton intinse
c. numai in zonele de beton nefisurate
d. numai in zonele de beton armate corespunzator.

12. Se recomanda ca procentele de armare la placile podurilor din beton, sa nu depasesca la

latura intinsa, urmatoarea valoare:
a. 0,6%
b. 0,6%
c. 0,8%
d. 1,0%

13. Unghiul barelor inclinate la grinzile podurilor din beton, se adopta de regula:
a. 250
b. 300
c. 450
d. 500
14. Distanta maxima intre barele inclinate, masurata pe axa longitudinala a grinzilor din beton,
trebuie:
a. sa nu fie mai mare decat inaltimea grinzii;
b. sa nu fie mai mica decat inaltimea grinzii;
c. sa nu fie egala cu deschiderea de calcul a grinzii.
d. sa fie egala cu 2,5 inaltimea grinzii.

15. Distanta de la marginea reazemului ginzii din beton armat, pana la randul intai al barelor
inclinate trebuie sa fie:
a. de minim 30 mm
b. egala cu 40 mm
c. maxim 50 mm
d. egala cu 40 mm

Tematic

1. Introducere
2. Alctuirea caii podeelor si podurilor din beton pentru sosea si cale ferata
3. Alctuirea si calcul podeelor tubulare
4. Alctuirea si calcul podeelor si podurilor dalate

Bibliografie

1. STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastrucutri din beton, beton
armat si beton precomprimat.Prescriptii de proiectare.
2. Note de curs anul III CFDP, semestrul al II-lea
 BETON ARMAT SI PODURI DIN BETON ARMAT II

1. Precomprimarea unei grinzi din beton este actiunea prin care:

a. se introduc eforturi initiale de intindere;
b. se introduc eforturi initiale de compresiune;
c. se introduc eforturi initiale de forfecare
d. se introduc eforturi unitare tangentiale.

2. Pretensionarea este operatia prin care:

a. se introduc eforturi initiale de intindere in armatura
b.se introduc eforturi initiale de compresiune in armatura
c. se introduc eforturi initiale de forfecare in armature.
d. se introduc eforturi unitare de compresiune.

3. La calculul grinzilor precomprimate cu armature postintinsa, in faza I transfer, nu se iau in

consideratie:
a. ariile canalelor din care se scad ariile armaturilor pretensionate.
b. arile armaturlor pasive de la nivelul talpii comprimate
c. aria talpii superioare intinse
d. ariile armaturilor pretensionate si ale canalelor.

4. Daca sectiunea grinzii de beton precomprimat este realizata din betoane de clase diferite, aria
sectiunii de calcul se stabileste pentru o singura clasa de beton, prin:
a. prin inmultirea ariilor respective cu raportul modulilor de elasticitate.
b. prin inmultirea ariilor respective cu raportul rezistentelor de calcul
c. prin inmultirea ariilor respective cu raportul rezistentelor caracteristice
d. prin inmultirea modulilor de elasticitate.

5. Efortul unitar de control pk pentru SBP si TBP, trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie:
a. pk> 1,25 Rp
b. pk = 1,15 Rp
c. pk Rp
d. pk0,85Rp

6. La grinzile din baton precomprimat, efortul unitar in armature pretensionata in faza finala,
dupa consumarea tuturor pierderilor de tensiune trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie:
a. 0,40Rp 0,90Rp
b. 0,50Rp 0,85Rp
c. 0,60Rp 0,80Rp

7. La grinzile cu armature postintinsa, pierderile de tensiune in faza initiala sunt:

a. f
b. + f
c. + f + s
d. s + f
8. Operatia de introducere sub presiune a unei paste de ciment in canalele in care a fost intordusa
armature postintinsa se numeste:
a. transfer
b. injectare
c. blocare
d. post-tensionare.

9. Ancorajul este o piesa metalica speciala, inglobata in beton sau dispusa pe suprafata grinzii:
a. in care se fixeaza armature postintinsa dupa pretensionare;
b. sub care se fixeaza presa de pretensionare;
c. pe care se fixeaza armature preintinsa dupa pretensionare;
d. pe care se fixeaza armature de rezistenta.

10. Blocajul este o piesa speciala metalica, de inventar:

a. in care se fixeaza armature postintinsa dupa pretensionare;
b. sub care se fixeaza presa de pretensionare;
c. peste care se petrece armature de rezistenta;
d. pe care se fixeaza armature preintinsa dupa pretensionare.

Tematic

1. Alctuirea si calcul podurilor pe grinzi

2. Alctuirea si calcul podurilor pe arce si boltite
3. Alctuirea si calcul podurilor pe cadre
4. Alctuirea si calcul infrastructurilor podurilor din beton

Bibliografie

1. STAS 10111/2-87 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastrucutri din beton, beton armat
si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare.
2. Note de curs anul IV CFDP, semestrul I.
 PODURI METALICE I

1. Oelul folosit n construcia podurilor metalice are coninutul de carbon de:

a) Maxim 1,7%;
b) >6,67%;
c) n limitele 1,7% 6,67%;
d) Maxim 0,20% 0,25 %;

2. Sulful i fosforul coninute n oel constituie:

a) Elemente de aliere;
b) Impuriti;
c) Elemente dezoxidante;
d) Elemente anticorozive;

3. Curba caracteristic a unui oel solicitat la ntindere reprezint:

a) Corelaia ;
b) Corelaia ;
c) Corelaia ;
d) Corelaia ;

4. Limita de elasticitate a unui oel este tensiunea la care deformaia specific remanent are
o valoare de:
a) 0,1%
b) 0,2%
c) 0,01%
d) 0,3%

5. La finalizarea realizrii capului de nchidere al niturilor temperatura n acestea trebuie sa

fie:
a) 500C 600C;
b) Temperatura mediului nconjurtor;
c) Nu este important temperatura;
d) 200C;

6. Poziionarea niturilor pe o cornier trebuie fcut astfel nct:

a) S nu se suprapun capul nitului pe conjeul cornierei;
b) S existe gabarit pentru buterol;
c) Nu exist nici o condiie impus;
d) S fie ndeplinite condiiile a i b.

7. Care este termenul care lipsete din relaia efortului capabil al unui nit la forfecare:
d2
N cap , f nf .....
4
 a)
al ;

b)
a ;
c)
at
d)
c
8. ntr-o mbinare nituit, solicitat la moment ncovoietor n planul mbinrii, efortul ce se
dezvolt ntr-un nit oarecare este proporional cu:
a) Este egal n toate niturile;
b) Grosimea pieselor mbinate;
c) Diametrul niturilor;
d) Distana de la centrul de rotire al mbinrii la nitul considerat;

Ac
9. Ce semnificaie are n relaia care d fora de ntindere maxim ce se poate dezvolta
ntr-un SIR:
N t 0, 7 c Ac
a) Aria brut a seciunii tijei urubului n poriunea filetat;
b) Aria net a seciunii tijei urubului n poriunea filetat;
c) Media celor dou arii de la punctele a) i b);
d) Aria seciunii pieselor mbinate;

10. Efortul secional redus la care se face verificarea seciunii pieselor mbinate cu SIR, ntr-
o seciune din zona mbinrii este dat de relaia:
r a
N ' N 1 0, 4
a) n n;
b) N' N ;
r a
N ' N 1 0,8 0,5
c) n n
r
N ' N 1
d) n;

11. Grosimea de calcul a sudurilor de adncime cap la cap cu ptrundere complet este:
a) Grosimea piesei mai subiri;
b) Grosimea piesei mai groase;
c) Media grosimilor celor dou piese;
d) Funcie de lungimea cordonului de sudur;

12. n relaia care precizeaz mrimea tensiunii tangeniale la mbinarea cu sudur a unei
piese cu seciune nchis solicitat la torsiune A reprezint:
 Mt
II
2 Aa
a) Aria seciunii piesei mbinate;
b) Aria seciunii sudurii;
c) Coeficient de siguran la forfecare;
d) Aria seciunii nchise n interiorul liniei mediane a seciunii sudurii;

13. La mbinarea din figur sudura de col se consider:

50

.
a) Portant;
b) Neportant;
c) Portant cu o reducere funcie de mrimea unghiului ;
d) Portant dac grosimea sudurilor ndeplinete anumite condiii limit;

14. Controlul calitii sudurilor cu lichide penetrante pune n eviden defectele:

a) Din interiorul cordonului de sudur;
b) Privind dimensiunile cordonului de sudur;
c) Privind forma cordonului de sudur;
d) De la suprafaa cordonului de sudur;

15. Tensiunea curentului electric de sudare este:

a) U 220V ;
b) U 380V ;
c) U 100V ;
d) Curent de nalt tensiune;

16. Sablarea suprafeelor de frecare ale pieselor mbinate cu SIR n zona mbinrii are rolul:
a) S protejeze mpotriva coroziunii piesele mbinate;
b) S asigure o mai bun etanare a suprafeei de frecare;
c) S conduc la o capacitate portant mai mare a SIR;
d) Pentru rectificarea planeitii pieselor mbinate;

Tematic
1. Oeluri folosite n construcia podurilor metalice
2. Incercri asupra oelurilor
3. Alctuirea i calculul mbinrilor nituite
4. Alctuirea i calculul mbinrilor cu uruburi
5. Alctuirea i calculul mbinrilor sudate
6. Alctuirea i calculul elementelor solicitate la ntindere
7. Alctuirea i calculul elementelor solicitate la compresiune
8. Alctuirea i calculul elementelor (grinzilor) solicitate la ncovoiere
 Bibliografie
1. Curs Poduri metalice predat la anii III i IV - CFDP
2. C.Jantea, Fl.Varlam Poduri metalice. Alctuirea i calculul, Editura Venus Iai,
1996
3. C.Jantea Poduri metalice. Alctuirea i calculul mbinrilor. Ed.Soc.Acad. Matei-
Teiu Botez, Iai, 2008
 PODURI METALICE II

1. Fixarea traverselor de lonjeroni sau grinzi principale la podurile de cale ferat se

realizeaz n varianta:

a) b)

c) d)

2. mbinarea ntre placa, lonjeronii i antretoazele platelajelor ortotrope de poduri se

realizeaz:
a) Prin nituire;
b) Cu SIR;
c) Cu uruburi obinuite;
d) Prin sudur;

3. Dala din beton armat a platelajului cii podurilor se armeaz pe o singur direcie cnd:
a) Reazem pe dou laturi paralele;
b) Reazem pe patru laturi i raportul latur lung/latur scurt <2;
c) Reazem pe patru laturi i raportul latur lung/latur scurt <1;
d) Dac are raportul grosime/latur scurt >1/5;

4. Decupajul n inima antretoatezelor pentru trecerea ecliselor de continuitate ale tlpilor

lonjeronilor se execut conform figurii din urmtoarele motive:

a) realizare tehnologic mai uoar;

 b) uurin n ntreinere;
c) evitarea amorsrii fisurilor n inima antretoazelor;
d) asigur un joc al ecliselor;

5. Lungimea de flambaj a unei bare comprimate, articulat la un capt i ncastrat la

cellalt este ( l -lungimea teoretic a barei):
l l
a) f ;
l f 0, 7l
b) ;
l 2l
c) f ;
l 0,5l
d) f ;

6. Relaia de verificare a stabilitii generale a unei bare solicitate la compresiune centric

este:
N
f a
a) Anet ;
N
f a
b) Abrut ;
N
f a
c) Anet ;
N
f a
d) Anet ;

7. n relaia de verificare a rigiditii la ncovoiere a unei grinzi sgeata f max este:

f max f ad
a) Sgeata dat de ncrcrile permanente;
b) Sgeata dat de ncrcrile utile;
c) Sgeata dat de ncrcrile permanente+utile;
d) Sgeata dat de aciunea vntului;

8. Rigidizrile la grinzile cu inim plin asigur stabilitatea:

a) La voalare a inimii grinzii;
b) La voalare a tlpilor inimii;
c) General a grinzii;
d) La torsiune a grinzilor;

9. Elementele de legtur rigide la structurile compuse oel-beton au urmtorul efect:

a) Permit lunecri elastice ntre dal i grind;
b) Permit lunecri plastice ntre grind i dal;
c) Nu permit nici un fel de lunecare ntre dal i grind;
d) Permit lunecri reversibile ntre grind i dal;

10. n relaia de predimensionare a seciunii barelor ntinse coeficientul

ks are valoare 1,0
cnd se utilizeaz:
 Nt
Abrut .nec ks
a
a) mbinri nituite;
b) mbinri sudate;
c) mbinri cu uruburi obinuite;
d) n oricare din situaiile de mai sus;

11. Distana maxim ntre plcuele de solidarizare ale seciunii barei ntinse din figur este:

e1max

a) e1max 30 imin ;
b) e1max 50 imin ;
c) e1max 80 imin ;
d) Funcie de mrimea solicitrii axiale;

12. Relaia sarcinii critice de flambaj pentru o bar comprimat, precizat mai jos, este
valabil:
2 EI
Pcr 2
lf
a) n domeniul elastic de solicitare al materialului;
b) n domeniul elasto plastic;
c) n domeniul plastic;
d) n orice domeniu de solicitare;

13. Coeficientul de echivalen n n cazul structurilor compuse oel-beton reprezint:

a) Raportul momentelor de inerie ale betonului i oelului;
b) Raportul ariilor betonului i oelului;
c) Raportul modulilor de elasticitate ai oelului i betonului;
d) Raportul rigiditilor la ncovoiere ale betonului i oelului;

14. Coeficientul de majorare a efortului axial ntr-o bar a unei grinzi cu zbrele se aplic
atunci cnd:
l
10
a)
emax ;
l
25
e
b) max ;
l
10 25
c)
emax ;
l
d) Pentru orice raport
emax ;

15. Relaia de calcul a sgeii unei grinzi cu zbrele este:

 m N j n ji
i lj
j 1 EI j
a) ;
m N j n ji
i lj
j 1 EAj
b) ;
m N j Aj
i
j 1 EI j
c) ;
2
m N j
i lj
j 1 EAj
d) ;

16. Dispozitivul de frnare montat la nivelul cii podurilor de cale ferat are rolul de a
prelua:
a) Efectul forei de frnare i erpuire;
b) Efectul forelor de frnare i centrifug;
c) Efectul forei de frnare sau traciune;
d) Efectul forei de frnare i traciune;

17. La suprastructurile cu grinzi cu inim plin calea sus cu tlpi inferioare independente i
platelaj ortotrop sunt necesare:
a) contravntuiri orizontale superioare;
b) contravntuiri orizontale inferioare;
c) contravntuiri orizontale inferioare i verticale;
d) nu sunt necesare contravntuiri;

18. contravntuirile verticale asigur la o suprastructur metalic:

a) nedeformabilitatea suprastructurii n seciune transversal i repartiia ncrcrilor
verticale ntre grinzile principale;
b) nedeformabilitatea suprastructurii n seciune transversal;
c) repartiia ncrcrilor verticale ntre grinzile principale;
d) nedeformabilitatea grinzilor principale n plan orizontal;

19. Care din schemele de dispunere a aparatelor de reazem din figur este corect:
a)

b)

RM RM
RF RM RF RM

c)

d)

20. anfrenarea muchiilor pieselor mbinate cu sudur de adncime cu ptrundere complet

conform detaliului de mai jos este necesar:
 a) Pentru a realize o capacitate portant mai mare a sudurii;
b) Pentru a permite ptrunderea mai uoar a sudurii pe grosimea pieselor;
c) Pentru a realiza o lungime mai mare a sudurii;
d) Pentru a realiza o productivitate mai mare;

21. In relaia de predimensionare a nlimii peretelui seciunii unei tlpi de grind principal
cu zbrele L reprezint:

L2
ht ht L
400

a) Deschiderea grinzii cu zbrele;

b) Lungimea grinzii cu zbrele;
c) Lungimea panoului grinzii cu zbrele;
d) Lungimea tlpii grinzii cu zbrele;

22. Cu ajutorul schemei de ncrcare a grinzii cu zbrele din figur se calculeaz:

li

1 1
li li
i
k

a) Rotirea barei i ;
b) Rotirea relativ dintre barele i i k ;
c) Sgeata grinzii cu zbrele;
d) Rotirea grinzii cu zbrele n reazem;

23. Tensiunea rezultant a tensiunilor ntr-o sudur de forma celor din figur este:

II
a)
rez II ;
rez 2 II2
b) ;
2 2
rez 3 II

c) ;
d)
rez II ;
 Tematic
1. Alctuirea cii podurilor metalice
2. Alctuirea i calculul platelajelor podurilor metalice
3. Alctuirea i calculul grinzilor cii podurilor metalice
4. Alctuirea i calculul suprastructurilor cu grinzi cu seciune compus oel-beton
5. Alctuirea i calculul suprastructurilor cu grinzi cu zbrele
6. Alctuirea i calculul contravntuirilor podurilor metalice
7. Alctuirea i calculul aparatelor de reazem ale podurilor metalice

Bibliografie

4. Curs Poduri metalice predat la anii III i IV - CFDP

5. C.Jantea, Fl.Varlam Poduri metalice. Alctuirea i calculul, Editura Venus Iai,
1996
6. C.Jantea Poduri metalice. Alctuirea i calculul mbinrilor. Ed.Soc.Acad. Matei-
Teiu Botez, Iai, 2008
 PROBLEME SPECIALE DE GEOTEHNICA SI FUNDATII

1. Care este caracteristica principala a pamanturilor sensibile la umezire (P.S.U.)?

A. au o densitate foarte mare
B. dau tasari suplimentare in caz de umezire
C. au indicele de plasticitate ridicat
D. sunt alcatuite din nisip cu bolovanis

2. Care caracteristica din cele de mai jos NU caracterizeaza un pamant sensibil la umezire
(P.S.U.)?
A. tasarea specifica
B. rezistenta structurala
C. continutul de materii organice
D. umiditatea critica

3. Modul de umezire si extinderea zonei de umezire in terenul de fundare alcatuit din

pamanturi sensibile la umezire (P.S.U.) este conditionat de
A. gradul de importanta a constructiei
B. compresibilitate
C. permeabilitate
D. forma constructiei in plan

4. Care zona a tarii noastre se caracterizeaza printr-un procent important de pamanturi

sensibile la umezire?
A. Podisul Moldovei
B. Muntii Apuseni
C. Muntii Retezat
D. Carpatii Orientali

5. Cum se numesc pamanturile care sub influenta unei incarcari exterioare sau sub greutatea
lor proprie dau tasari suplimentare in caz de umezire?
A. pamanturi cu umflari si contractii mari
B. pamanturi sensibile la umezire
C. pamanturi saraturate
D. pamanturi gelive

6. Cum se numesc pamanturile care isi modifica sensibil volumul cand umiditatea lor
variaza?
A. pamanturi cu umflari si contractii mari
B. pamanturi sensibile la umezire
C. pamanturi saraturate
D. pamanturi gelive

7. Ce apar in pamanturile cu umflari si contractii mari (P.U.C.M.) in perioadele secetoase?

A. crapaturi sub forma unor retele poligonale
B. umflari
C. compactari inegale
D. refulari in apropierea constructiilor

8. Care zona a tarii noastre se caracterizeaza printr-un procent important de pamanturi cu

umflari si contractii mari (P.U.C.M.)?
A. Muntii Bucegi
B. Carpatii Orientali
C. Podisul Transilvaniei
D. Muntii Apuseni

9. In cazul in care nivelul hidrostatic este la o adancime mai mare de 10 m, care este
adancimea de la care umiditatea in pamanturile cu umflari si contrcatii mari (P.U.C.M.) se
mentine practic constanta tot anul?
A. 1 metru
B. 2 metri
C. 3 metri
D. 4 metri

10. Care este modul de asezare in plan a golurilor coloanelor de pamant sau balast?
A. perpendicular
B. simetric dupa doua directii
C. radial
D. in sah

11. Cum se numeste distanta de la fundatie pana la marginea pernei de pamant sau balast?
A. zona de garda
B. zona de infratire
C. zona libera
D. zona de conlucrare

12. Lungimea coloanelor de pamant sau balast, in cazul imbunatatirii terenului de fundare, se
va determina functie de:
A. grosimea stratului ce urmeaza a fi consolidat
B. adancimea pana la care se preconizeaza executia consolidarii
C. diametrul golului realizat
D. cerintele de la punctele A, B si C

Tematic

Cap 1. Identificarea condiiilor de fundare pe terenuri dificile

- clasificarea terenurilor dificile de fundare;
- caracterizarea terenurilor dificile de fundare;
- tipuri de fundaii pe terenuri dificile;
Cap.2. Soluii de mbuntire a terenurilor dificile de fundare
- Soluii de mbuntire fr adaos de material;
- Soluii de mbuntire cu adaos de materal
Cap.3. Structuri de sprijin temporare i definitive
- Structuri de sprijin temporal pentru excavaii;
- Tehnologii de realizare a sprijinirilor ;
Cap.4. Pmnt armat.
- Caracterizarea pmntului armat;;
- Domenii de utilizare a pmntului armat;
- Noiuni privind calculul elementelor din pmnt armat;

Bibliografie

1. T. Silion, .a.; Fundaii n condiii speciale, Rotaprint I.P.Iasi, 1991

2. P. Rileanu, V. Muat, V. Grecu, A. Nicu, D. Pltic, N. Bou Geotehnic i Fundaii
ndrumtor de proiectare , Rotaprint I.P.Iasi, 1991, Al., 410 pag
3. T. Silion, P. Rileanu, V. Muat, A. Nicu, D. Pltic - Fundaii n condiii speciale -
Probleme, ), Rotaprint I.P.Iasi, 1991, I., 51 pag.
 REABILITAREA DRUMURILOR

1) Factorii care acioneaz distructiv asupra drumurilor :

a) traficul rutier i apa ;
b) aciunile verticale provenite din trafic i umezeal ;
c) traficul rutier i factorii climaterici ;
d) aciunile tangeniale provenite din trafic i factorii climaterici.

2) Cunoaterea strii reelei rutiere se realizeaz prin investigaii legate de :

a) trafic, planeitatea mbrcmintei, capacitatea portant;
b) trafic, rugozitatea suprafeei de rulare, capacitatea portant;
c) trafic, valoarea coeficientului de frecare, capacitatea portant;
d) trafic, starea suprafeei de rulare, capacitatea portant;

3) Deformaiile verticale ale complexelor rutiere cu structuri nerigide se determin cu :

a) deflectometrul Bemkelman, deflectometrul F.W.D. ;
b) deflectometre, deflectograful Lacroix ;
c) deflectometrul Soiltest, deflectometrul F.W.D. ;
d) deflectometrul F.W.D., deflectograful Lacroix .

4) Care sunt defeciunile de gradul III (uoare) la mbrcminile bituminoase :

a) suprafa cu ciupituri, poroas, iroit, pelad la tratamente bituminoase;
b) suprafa ncreit, poroas, faianri, fgae longitudinale ;
c) sprafa lefuit, iroit poroas, pelad n stratul de uzur ;
d) gropi, praguri, suprafa lefuit, cu ciupituri.

5) Mixturile asfaltice stocabile sunt preparate la rece cu emulsie bituminoas cu rupere :

a) rapid ;
b) lent ;
c) semilent ;
d) lent i semilent.

6) Tehnologiile de refolosire a mixturilor asfaltice din mbrcminile bituminoase degradate

sunt:
a) in situ (la cald, la rece), n staii de preparat mixturi asfaltice (la cald) ;
b) simpl, cu acoperire ;
c) simpl, cu regenerare ;
d) asprire, n staii de preparat mixturi asfaltice (la cald) .

7) Defeciunile de gradul II (mijlocii) ale pavajelor din piatr cioplit sunt :

a) decolmatarea rosturilor, suprafa lefuit ;
b) rotunjirea pavelelor prin uzur,decolmatarea rosturilor ;
c) denivelarea unor poriuni din pavaj, suprafa lefuit;
d) nfundarea sau spargerea unor pavele izolate.

8) Cnd se impune verificarea anurilor i rigolelor la drumuri :

a) toamna, primvara ;
b) primvara i dup ploi puternice ;
c) vara i toamna nainte de nghe ;
d) primvara, vara.

9) Combaterea poleiului i nzpezirii de pe suprafaa mbrcmintei se face cu :

a) materiale antiderapante, fondani chimici ;
b) sare gem industrial,clorur de calciu ;
c) nisip, soluii cu sare ;
d) zgur granulat, soluii de sare sau clorur de calciu .

10) Tipurile de panouri de parazpezi utilizate la aprarea drumurilor contra nzpezirilor sunt:
a) montate liniar ntr-un rnd, n dou rnduri, orientabile ;
b) din lemn, metal, materiale plastice ;
c) montate n arc de cerc cu raz mare,montate nclinat, orientabile ;
d) montate perpendicular pe direcia vntului, montate nclinat, orientabile.

11) Drumurile publice din Romnia se clasific n :

a) drumuri de interes naional i local ;
b) drumuri de interes european i naional ;
c) drumuri de interes local i strzi ;
d) drumuri de interes naional i strzi .

12) Parametrii strii tehnice a drumurilor moderne sunt :

a) intensitatea orar de calcul, rugozitatea mbrcmintei rutiere, modulul de deformaie al
complexului rutier, starea de degradare a mbrcmintei rutiere;
b) grosimea structurii rutiere, planeitatea suprafeei de rulare, deformaia vertical la nivelul
patului drumului , rugozitatea mbrcmintei rutiere;
c) deformaia specific de ntindere la baza straturilor bituminoase, rugozitatea mbrcmintei
rutiere, rata degradrii prin oboseal (RDO), capacitatea portant a complexului rutier;
d) planeitatea suprafeei de rulare, rugozitatea mbrcmintei rutiere, capacitatea portant a
complexului rutier , starea de degradare a mbrcmintei rutiere;

Tematic

1. ntreinerea drumurilor descrierea problemelor din capitol

2. Investigaii rutiere descrierea problemelor din capitol
3. Ranforsarea complexelor rutiere existente
4. ntreinerea drumurilor de pmnt
5. ntreinerea drumurilor mpietruite
6. ntreinerea drumurilor cu mbrcmini bituminoase
7. ntreinerea drumurilor cu mbrcmini din beton de ciment
8. ntreinerea pavajelor din piatr cioplit
9. Lucrri de ntreinere a platformei drumurilor
10. Lucrri pentru sigurana circulaiei rutiere
11. Exploatarea drumurilor
12. Organizarea ntreinerii drumurilor
13. Protecia muncii i norme de tehnica securitii muncii la lucrrile de ntreinere i reparare a
drumurilor
 Bibliografie

1. Boicu M., Dorobanu S., Nicoar L.,Zarojanu H., AUTOSTRZI, Editura Tehnic, Bucuresti,
1981.
2. Dorobanu S., .a., DRUMURI CALCUL I PROIECTARE, Editura Tehnic, Bucuresti,
1980.
3. Cotescu I., Belc Fl., DRUMURI URBANE, NTREINEREA I EXPLOATAREA
DRUMURILOR PARTEA A II-A, U.T. Timioara Centrul de multiplicare, 1995.
4. Garber J.N.,Hoel A.L., TRAFFIC AND HIGHWAY ENGINEERING. Second Edition,
Brooks/Cole Publishing Company, SUA. , 1999.
5. Gugiuman Gh., SUPRASTRUCTURA I NTREINEREA DRUMURILOR PARTEA I-A,
Rotaprint, I.P.Iai, 1991.
6. Gugiuman Gh., Gluc N.I., DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE. ELEMENTE
DE CALCUL. Editura Societii academice Matei-Teiu Botez, Iai, 2003.
7. Jercan S., SUPRASTRUCTURA SI INTRETINEREA DRUMURILOR. Editura didactic i
pedagogic, Bucureti, 1980.
8. Jercan S., DRUMURI DE BETON, Editura CORVIN, Deva, 2002.
 REABILITAREA PODURILOR DIN BETON

1. Stabilirea starii tehnice a unui pod de sosea se efectueaza:

a. la un interval de 5 ani la podurile aflate in exploatare;
b. in mod obligatoriu dupa evenimente deosebite;
c. in cazul aparitiei unor degradari semnalate receptiei preliminare a podului;
d. in cazul aparitiei unor degradari semnalate receptiei finale a podului.

2. C2 este indicele de calitate:

a.al suprastructurii podului;
b.al suprastructurii podului;
c. al elementelor de rezistenta care sustin calea podului;
d. al caii pe pod.

3. F3 esteindicele de calitate:
a. determinat in functie de conditiile de desfasurare a traficului pe pod;
b. care reflecta starea lucrarilor de intretinere;
c. care reflecta starea lucrarilor de reparatie;
d. indicele de calitate determinat in functie de vechimea si tipul podului.

4. Pentru o valoarea a indicelui total de calitate IST=55 puncte:

a. podul prezinta o stare tehnica foarte buna;
b. podul prezinta o stare tehnica buna;
c. podul prezinta o stare tehnica satisfacatoare;
d. podul prezinta o stare tehnica nesatisfacatoare.

5. La podurile care se incadreaza in clasa starii tehnice V se iau masuri urgente, care constau in:
a. inchiderea circulatie rutiere pe pod;
b. introducerea restrictiilor de tonaj si de viteza;
c. inchiderea circulatie pietonale pe pod;
d. instalarea unor limitari de gabarit, pentru a permite circulatia numai pe un singur fir.

6. Exfolierea betonului este degradarea, cu sau desprinderea unor suprafete de beton, provocata
de:
a. o fisurarea interna intre un strat exterior de beton si unul de profunzime;
b. lovirea suprafetei de beton de catre un autovehicul in miscare;
c. deplasarea ionilor de calciu catre suprafata elementului de beton;
d. deplasarea ionilor desodiu catre interiorul elementului de beton.

7. Inlocuirea unei bare de armature corodate se face atunci cand bara este corodata:
a. pe mai putin de 20% din lungimea barei;
b. pe mai mult de 30% din suprafata;
c. pe cel putin 40% din diametrul barei;
d. pe cel putin 50% din diametrul barei.

8. Orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie:

a. perpendiculara fata de suprafata suport;
b. inclinata la un unghi de maxim 400 fata de suprafata suport;
c. inclinata la un unghi de maxim 600 fata de suprafata support;
d. inclinata la un unghi de maxim 900 fata de suprafata suport.

9. In cazul in care torcretul este armat, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele
armaturii, duza trebuie sa fie tinuta:
a. inclinata la un unghi de 550 grade fata de perpendiculara la suprafata;
b. inclinata la un unghi de 450 grade fata de perpendiculara la suprafata;
c. inclinata la un unghi de 250 grade fata de perpendiculara la suprafata;
d. inclinata la un unghi de 150 grade fata de perpendiculaar la suprafata;

10. Verificarea aderentei stratului de torcret la suprafata suport se face:

a. prin ciocanirea suprafetei torcretate.
b. prin demolarea suprafetei torcretate.
c. prin constatari vizuale;
d. prin incercari destructive.

11. Fisurile cu deschideri mai mica de 0,5 mm se remediaza prin:

a. aplicarea pe fisura a unui chit epoxidic;
b. aplicarea pe fisura a unei paste de ciment cu adaos.
c. injectare cu rasina epoxidica;
d. injectare cu pasta de ciment.

12. Fisurile cu deschideri de 0,52 mm se remediaza prin:

a. aplicarea pe fisura a unui chit epoxidic;
b. plicarea pe fisura a unei paste de ciment cu adaos;
c. injectarea cumortar de ciment.
d. injectare cu rasina epoxidica.

Tematic
1. Stabilirea strii tehnice a unui pod
2. Revizii la poduri din beton
3. Intretinerea podurilor din beton
4. Repararea podurilor din beton
5. Consolidarea podurilor din beton
6. Reabilitarea podurilor din beton

Bibliografie

1. Instructia AND 522 2002 instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod.
2. Manual pentru identificarea defectelor aparente la podurile rutiere si indicarea metodelor de
remediere. Partea a II-a Fise de identificare defecte. M.T. AND-CESTRIN 1992.
3. Instructiuni privind revizia drumurilor publice. Indicativ AND 504/93.
4. Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor si podetelor de soses din beton,
beton armat, beton de precomprimare si zidarie de piatra. Indicativ CD 99-2001.
5. Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor. Indicativ C130-
78.
 REZISTENA MATERIALELOR I

1) Care sunt caracteristicile geometrice ( , ) ale seciunii din figur?

z
a) = c) =
4 4

= y y =
3 h 8

b) = d) =
12 12

z
= b =
6 6

2) Care sunt caracteristicele geometrice Iy = Iz = I, respectiv Wy = Wz = W, pentru

seciunea circular cu diametrul ?

a) = c) =
64 32

= =
32 D 16

b) = d) =
32 64

= =
16 32

3) Care este diagrama corect de moment ncovoietor pentru grinda simplu rezemat din
figur?

2 2 2 2
ql ql ql ql
8 8 4 4
a) b) c) d)
4) Care este diagrama corect de moment ncovoietor pentru grinda simplu rezemat din
figur?

l/2 l/2

Pl Pl Pl Pl
4 2 8 8
a) b) c) d)

5) Care este diagrama corect de moment ncovoietor pentru consola din figur?
q

l
2 2 2 2
ql gr. 2 ql gr. 3 ql gr. 2 ql
4 2 2 4
a) b) c) d)

6) Deplasarea captului liber al barei din figur este:

EA
P x

2 2
a) b) c) d)

7) Valoarea tensiunii n bara din figur, supus unei variaii de temperatur uniforme
( > 0), este:

a) b) c) d)
8) Pentru bara de egal rezisten din figur, la proiectarea creia s-a luat n considerare
i greutatea ei proprie, diagramele de variaie a tensiunilor normale, x, i a deplasrilor, u, n
lungul axei longitudinale sunt:

P a) constant pentru x
E,A, liniar pentru u

b) liniar pentru x

ll constant pentru u

c) liniar pentru x

parabolic pentru u

d) constant pentru x
x
parabolic pentru u

9) Starea de solicitare a barei din figur, supus unei rciri uniforme ( < 0), este:

compresiune ncovoiere nu este solicitat ntindere

a) b) c) d)

10) Relaia de calcul a tensiunii ntr-un punct al seciunii din figur, solicitat la torsiune
este:
32
a)

Mt=T
16
b)
r
16 0 D
c)

32
d)

11) Tensiunea tangenial maxim pe o seciune circular solicitat la torsiune este:

 16
a)

Mt=T
32
b)

32 D
c)

16
d)

12) Unghiul de rsucire dintre extremitile barei supuse la torsiune din figur este:
2
a)

Mt=T
b)

c)
l

d)

13) Distribuia tensiunilor tangeniale, pe o seciune cu perei subiri profil nchis

solicitat la torsiune este:
a) liniar pe grosimea peretelui seciunii;
b) constant pe grosimea peretelui seciunii;
c) parabolic pe nlimea seciunii;
d) parabolic pe grosimea peretelui seciunii.

14) Diagrama de variaie a tensiunilor normale , pe o seciune dreptunghiular,

solicitat la ncovoiere n domeniul elastic este:
z

My
y y
h

z
b
a) b) c) d)
15) Tensiunea normal maxim pe seciunea din figur solicitat la ncovoiere de un
moment este:
6 z
a)

12 My
b) y y
h
6
c)

6 z
d) b

16) Valoarea tensiunii tangeniale maxime pe o seciune dreptunghiular solicitat la

ncovoiere cu forfecare este:
3V
a)
2A

2V
b)
3A

4V
c)
3A

3V
d)
4A

17) n punctul a al seciunii din figur, solicitat la ncovoiere cu forfecare, valoarea

tensiunii principale este:

a) 0

b)

c)

d)

18) Liniile izostatice de spea I ( traiectoriile tensiunilor 1) la grinda din figur au alura:

P P P P

a) b) c) d)
19) ntr-un punct al unui corp deformabil se cunoate tensorul tensiunilor
10 0
= . Care este valoarea tensiunii principale ?
0 12

0 12 10 22

a) b) c) d)

20) ntr-un punct al unui corp deformabil se cunoate tensorul tensiunilor

10 0
= . Care este tensiunea tangenial maxim din punct?
0 12

11 2 22 12

a) b) c) d)

REZISTENA MATERIALELOR I

1. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SECIUNILOR TRANSVERSALE ALE

BARELOR
2. EFORTURI N SECIUNE LA BARE DREPTE

3. TENSIUNI. DEPLASRI. DEFORMAII

4. BAZELE FIZICE ALE REZISTENEI MATERIALELOR

5. NTINDERE I COMPRESIUNE

6. STAREA PLAN DE TENSIUNE. STAREA PLAN DE DEFORMAIE.

LEGTURA DINTRE TENSIUNI I DEFORMAII

7. TORSIUNE

8. NCOVOIERE

9. NCOVOIERE CU FORFECARE
BIBLIOGRAFIE

1. Murrau V., (2010), Rezistena materialelor, vol. 1, Ed. Societii Academice Matei-Teiu Botez, Iai.

2. Murrau V., (2002), Rezistena elementelor structurale, Ed. CERMI Iai.

3. Precupanu D., (2000), Fundamente de Rezistena construciilor, Ed. Corson, Iai.

4. Ungureanu N., Vrabie M., (1999), Rezistena materialelor, vol. 1, Ed. Gh. Asachi, Iai.

5. Vrabie M., (2010), Rezistena materialelor noiuni de baz i solicitri simple, suport de curs n format
electronic.

6. Bia C., Ille V., Soare M.V., (1983), Rezistena materialelor i teoria elasticitii, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti.
 REZISTENA MATERIALELOR II
1) Starea de solicitare pentru grinda din figur este:

a) ncovoiere plan cu
forfecare
b) ncovoiere plan pur

c) ncovoiere plan cu
forfecare i torsiune
d) forfecare pur

2) Sgeata maxim pentru grinda din figur este:

5 pl 4
a)
384 EI
pl 4
b)
48EI
pl 4
a)
96 EI
pl 3
d)
12 EI

3) Sgeata n captul liber al grinzii din figur este:

Ml 2
a)
2 EI y
Ml 3
b)
2 EI y
Ml 2
a)
4 EI y
Ml 3
d)
4 EI y
4) Grinda avnd seciunea transversal i schema static din figur, este solicitat la:
P1
90

P2

a) ncovoiere oblic cu forfecare i torsiune;

b) ncovoiere oblic pur;
c) ncovoiere oblic cu forfecare;
d) ncovoiere oblic pur cu torsiune.

5) Solicitarea de compresiune excentric, produs de o for normal pe seciune, cu

punctul de aplicaie pe una din axele centrale principale ale seciunii elementului este
echivalent cu solicitarea:

a) ncovoiere plan cu forfecare i compresiune centric;

b) ncovoiere oblic pur cu compresiune centric;
c) ncovoiere plana pur cu compresiune centric;
d) ncovoiere oblic cu forfecare i compresiune centric.

6) n cazul solicitrii de compresiune (ntindere) excentric, atunci cnd axa neutr se

rotete n jurul unui punct fix, punctul de aplicaie al forei se mic pe o dreapt care:

a) nu trece prin centrul de greutate al seciunii;

b) trece prin centrul de greutate al seciunii;
c) coincide cu una din axele centrale principale ale seciunii;
d) este tangent la seciune.

7) Tensiunea normal, x, n centrul de greutate al seciunii din figur, solicitat la

compresiune excentric de o for P, ce acioneaz n punctul A este:

P
a) x
4a 2
P
b) x 2
a
P
a) x 2
5a
P
d) x 2
3a
8) Smburele central al unei seciuni dreptunghiulare cu b=30cm i h=60cm este:

a) un romb cu axa mare de 20 cm

b) un romb cu axa mare de 30 cm
c) un dreptunghi cu latura mare de 20 cm
d) un dreptunghi cu latura mare de 30 cm

9) Cnd fora de compresiune excentric acioneaz n interiorul conturului smburelui

central, axa neutr:

a) intersecteaz seciunea, dar nu trece prin centrul ei de greutate;

b) nu intersecteaz seciunea;
c) este tangent la seciune;
d) intersecteaz seciunea i trece prin centrul ei de greutate.

10) Pe talpa unei fundaii dreptunghiulare, acionat de fora P, aplicat n afara

smburelui central, nlimea zonei active este:

a) 2c

b) 3c

c) 4c

d) c

11) n momentul plasticizrii totale a unei seciuni solicitate la ncovoiere, axa neutr
mparte seciunea n dou pri avnd:

a) arii egale;
b) momente statice n raport cu axa neutr egale;
c) momente de inerie n raport cu axa neutr egale;
d) nlimi egale.

12) Modulul de rezisten la ncovoiere n domeniul plastic, Wpl, pentru seciunea din
figur este:

bh 2
a)
8
bh 2
b)
4
 bh 2
c)
2
hb 2
d)
8

13) Distribuia de tensiuni admis n calcul ntr-o articulaie plastic, n cazul solicitrii
de ncovoiere este:
c c c c

c c c c
a) b) c) d)

14) Fora maxim n elastic, Pel, pentru grinda din figur este:

cbh 2
a)
6l
c hb 2
b)
6l
cbh 2
c)
12l
bh3
d) c
12l

15) Pentru o seciune dreptunghiular (bxh), raportul modulelor de rezisten Wpl/Wel este

a) 2

b) 1,5

c) 2,5

d) 1,75

16) Care este numrul articulaiilor plastice care determin formarea mecanismului de
cedare a grinzii din figur?

a) 1
 b) 2
c) 3
d) 4

17) Coeficientul de zveltee la flambaj, , se calculeaz cu relaia:

i lf lf I
a) ; b) ; c) ; d)
lf i I lf

a) ; b) ; c) ; d)

18) Lungimea de flambaj pentru bara comprimat din figur este:

a) 0,7l
b) 0,5l
c) l
d) 2l

19) Care este valoarea tensiunii tangeniale maxime dintr-un punct n care tensorul
100 0 0
N
tensiunilor este T 0 50 0
:
mm 2
0 0 50
a) 25 N/mm2 ; b) 50 N/mm2 ; c) 75 N/mm2 ; d) 100 N/mm2 ;

20) Conform teoriei energiei poteniale pentru modificarea formei (de deviaie), tensiunea
echivalent ntr-un punct al unei grinzi solicitate la ncovoiere plan este:

a) ech = 2 3 2
1
b) ech = 2 4 2
2
1
c) ech = 2 4 2
2 2
1
d) ech = 2 4 2
2 2
 REZISTENA MATERIALELOR II
1. DEPLASRI LA NCOVOIERE
2. NCOVOIERE OBLIC
3. NCOVOIERE PUR SAU CU FORFECARE I COMPRESIUNE SAU NTINDERE
(COMPRESIUNE SAU NTINDERE EXCENTRIC)
4. CALCULUL N DOMENIUL ELASTO-PLASTIC
5. STABILITATEA ECHILIBRULUI (FLAMBAJUL BAREI COMPRIMATE)
6. ANALIZA STRII GENERALE DE TENSIUNE I DE DEFORMAIE. LEGEA LUI
HOOKE GENERALIZAT
7. TEOREME I PRINCIPII ENERGETICE
8. TEORII ALE STRII DE TENSIUNE LIMIT (TEORII DE REZISTEN)

BIBLIOGRAFIE
1. Murrau V., (2010), Rezistena materialelor, vol. 1, Ed. Societii Academice Matei-Teiu Botez, Iai.
2. Murrau V., (2002), Rezistena elementelor structurale, Ed. CERMI Iai.
3. Precupanu D., (2000), Fundamente de Rezistena construciilor, Ed. Corson, Iai.
4. Ungureanu N., Vrabie M., (2004), Rezistena materialelor - Probleme avansate, Editura Societii
Academice Matei-Teiu Botez, Iai.
5. Vrabie M., (2011), Rezistena materialelor II, suport de curs n format electronic.
6. Bia C., Ille V., Soare M.V., (1983), Rezistena materialelor i teoria elasticitii, Ed. Didactic i
Pedagogic, Bucureti.
 INGINERIE SEISMIC

1. Care este natura cutremurelor cu ponderea cea mai mare?

a. exogen
b. endogen
c. superficial
d. marginal

2. Unde este situat epicentrul unui cutremur?

a. la suprafaa scoarei
b. acolo unde se produce cutremurul
c. sub scoar
d. n mantaua superioar

3. Cu ajutorul crui dispozitiv se poate nregistra propagarea undelor seismice?

a. micrometrul
b. dinamometrul
c. manometrul
d. seismometrul

4. Cu ajutorul crei scri se poate aprecia cantitativ un seism?

a. MSK
b. MM
c. Richter
d. EMS-98

5. Care dintre scrile de evaluare a aciunii seismice sunt importante pentru un inginer
constructor?
a. Richter
b. Rossi-Forell
c. EMS-98
d. Cornell

6. Care sunt factorii care pot modifica semnificativ aciunea seismic la o anumit distan de
epicentru?
a. mecanismul de falie
b. structura geologic a traseului parcurs de unde
c. mecanismul de focar
d. perioada de revenire

7. Ce reprezint valoarea spectral?

a. acceleraia maxim de rspuns a unui sistem cu 1 GLD la o aciune dat
b. acceleraia maxim de rspuns a unui sistem cu n GLD la o aciune dat
c. viteza maxim de rspuns a unui sistem cu n GLD la o aciune dat
d. viteza minim de rspuns a unui sistem cu n GLD la o aciune dat
8. Spectrul seismic de rspuns este o reprezentare a relaiei:
a. valori spectrale - timp
b. pulsaie - frecven
c. valori spectrale perioad / frecven
d. acceleraie - timp

9. Ce reprezint un spectru determinist?

a. un spectru de proiectare
b. prelucrarea unei aciuni nregistrate pe o platform seismic
c. rezultatul prelucrrii unei aciuni aleatoare
d. rezultatul prelucrrii unei aciuni nregistrate in situ

10. Care sunt forele care particip la rspunsul seismic?

a. de amortizare, de legtur i fora de inerie
b. de amortizare, de legtur i fora exterioar
c. de amortizare, de legtur, fora exterioar i fora de inerie
d. fora de amortizare i fora de inerie

11. Care grade de libertate dinamic ale unei mase sunt considerate n mod uzual ntr-o analiz
seismic?
a. cele de translaie vertical i de rotaie
b. cele de rotaie
c. cele de translaie orizontal
d. cele de translaie vertical

12. n ce const analiza de tip time history?

a. determinarea spectrului seismic de rspuns
b. integrarea ecuaiei difereniale de micare
c. analiza modal a sistemului
d. analiza rspunsului maxim al sistemului

13. Intervalul mediu de recuren, conform P100-1/2006, pentru proiectare ag este de:
a. IMR = 50 ani
b. IMR = 150 ani
c. IMR = 75 ani
d. IMR = 100 ani

14. Care relaie se utilizeaz frecvent la determinarea rspunsul maxim al unei structuri la
aciunea seismic?
n
Ek
a. Emax k 1
n
Ek2
k 1

n
2
b. Emax E k 1
k

c. Emax n
1

Ek2
k 1

n
d. Emax E k 1
k
15. Expresia forei seismice la baza structurii conform P100 -1/ 2006 n modul propriu de
vibraie k este:
a. Fb, k I Sd (Tk ) mk
b. Fb, k I Sd (Tk ) mi
c. Fb, k I (Tk ) mk
d. Fb, k I (Tk ) mk

16. Prin care coeficient se ine seama de capacitatea structurii de a disipa energia?
a. factorul de siguran, x
b. factorul de corecie,
c. factorul de importan-expunere, I
d. factorul de comportare, q

17. Modurile proprii de vibraie care se vor considera ntr-un model de calcul trebuie s
ndeplineasc condiiile:
a. suma maselor modale efective s fie mai mare de 50% din masa total
b. suma maselor modale efective s fie mai mic de 90% din masa total
c. suma maselor modale efective s fie mai mic de 50% din masa total
d. suma maselor modale efective s fie mai mare de 90% din masa total

18. Care dintre urmtoarele diagrame reprezint diagrama de moment produs de aciunea
seismic indicat?

a.

b.

c.

d.

19. Prin ductilitatea unui element de construcie se asigur:

 a. creterea rezistenei
b. creterea capacitii de disipare energetic
c. posibilitatea de eliminare a articulaiilor plastice
d. scderea capacitii de disipare energetic

20. Ce sunt forele seismice?

a. fore din aciuni exterioare
b. fore de legtur
c. fore de inerie
d. fore de coeziune

21. Valoarea spectral de proiectare n acceleraii Sd T este dat de relaia:

a. Sd T ag T
q
b. T
Sd T q
ag
c. a T
S d T g
g q

d. T
Sd T q
g

22. Perioada de col este:

a. o caracteristic a construciei
b. o caracteristic a micrii seismice
c. un parametru de proiectare
d. o caracteristic a amplasamentului

23. Pentru a se asigura formarea articulaiilor plastice n grinzile unei structuri din beton armat
cum trebuie s fie momentul capabil al stlpului fa de suma momentelor capabile ale
grinzilor concurente n nod?
a. nul
b. mai mic
c. mai mare
d. egal

24. Intensitatea seismic reprezint:

a. efectul produs de un cutremur asupra scoarei terestre, construciilor, oamenilor i
mediului nconjurtor
b. potenialul de distrugere local a cutremurului
c. energia degajat din focarul cutremurului
d. amplitudinea undelor seismice

25. Ce reprezint fora tietoare de baz n modul k de vibraie?

a. suma forelor seismice orizontale de nivel corespunztoare modului k de vibraie
b. suma forelor seismice de la primele dou niveluri
c. suma forelor seismice de la ultimele dou niveluri
d. rezultanta forelor orizontale corespunztoare modului fundamental de vibraie
 TEMATICA
1. Elemente de seismologie

Natura aciunii seismice, caracteristicile aciunii seismice. Clasificarea cutremurelor de pmnt, Riscul i hazardul
seismic.Evaluarea aciunii seismice. Caracteristicile cutremurelor romneti.
2. Rspunsul seismic al sistemelor cu 1 GLD
Rspunsul structurii cu 1 GLD la deplasarea bazei rigide.
Spectre seismice de de rspuns. Rspunsul sistemului cu 1 GLD n timp time history.
3. Rspunsul seismic al sistemelor cu n GLD
Modelarea structurilor supuse la aciuni seismice
Analiza spectral a rspunsului seismic. Repartiia forelor seismice.
4. Normarea forelor seiamice conform codurilor de proiectare
Ipoptezele i metodele de calcul seismic.
Ductilitatea. Calculul seismic conform codurilor de proiectare

BIBLIOGRAFIE
1. Cingradi I., Scharf F., DINAMICA CONSTRUCIILOR, Rotaprint, Institutul Polktehnic Iai, 1977
2. Dimoiu I. INGINERIE SEISMIC, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1999
3. Ifrim, M., - DINAMICA STRUCTURILOR I INGINERIE SEISMIC, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1984.
4. Negoi Al. s.a., INGINERIE SEISMIC, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1985
5. Negoi Al. s.a., APLICAII ALE INGINERIEI SEISMIC, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1990
6. tefan Doina DINAMICA STRUCTURILOR I INGINERIE SEISMIC - Editura.Tehnic, tiinific i
Didactic-CERMI, Iai, 2003
 STATICA STRUCTURILOR 1

1. Ce reprezint momentul Maxim Maximorum pentru o grind simplu rezemat:

a. momentul maxim de la mijlocul grinzii
b. momentul maxim de pe reazemul din stnga
c. momentul cel mai mare dintre toate momentele maxime corespunztoare oricrei seciuni
alese din grind
d. momentul maxim ales de beneficiar

2. Precizai care dintre structurile de mai jos reprezint un arc static determinat:

a.
b.
c.
d.

3. In care dintre nodurile de mai jos este verificat condiia de echilibru a momentelor
ncovoietoare?

a.
b.
 c.
d.

4. Precizai care dintre variantele de mai jos este cea corect pentru linia de influen a
momentului ncovoietor din seciunea "i" a grinzii:

a.
b.
c.
d.

5. In cazul structurilor n cadre, diagrama de momente ncovoietoare:

a. este constant
b. se traseaz pe fibra ntins
c. prezint un salt n dreptul unei fore concentrate
d. se traseaz punctat

6. Cte reaciuni iau natere ntr-un reazem simplu:

a. dou reaciuni
b. o singur reaciune
c. trei reaciuni
d. patru reaciuni

7. Cte reaciuni iau natere ntr-un reazem de tip ncastrare:

a. 0 reaciuni
b. 1 reaciune
c. 2 reaciuni
d. 3 reaciuni

8. Dac gradul de nedeterminare ns = 0, atunci:

 a. structura este static nedeterminat
b. structura este static determinat
c. structura este un mecanism
d. structura nu poate fi rezolvat prin procedeele clasice

9. Indicai care este diagrama de moment ncovoietor ce are forma corect pentru structura din
figura de mai jos:

a. b. c. d.

a.
b.
c.
d.

10. Indicai care dintre deplasrile calculate pentru structura din figura de mai jos este cea
corect:
1 1

EI
h

1h 1h
M M
1 1 1
1 h h h
a. EI 2 3
h
2 h h 2 11
b. 6 EI
1 1 2
1 h h h
c. EI 2 3
1 3
d. EI

1 h 1 h h
4

11. Structura din figura de mai jos este:

a. static nedeterminat de 5 ori

b. static nedeterminat de 3 ori
c. static determinat
d. mecanism
12. In stlpul conectat la nodul indicat din structura de mai jos vor apare urmtoarele eforturi:

a. for tietoare;
b. for axial i moment ncovoietor;
c. for axial i for tietoare;
d. for axial.

13. Pentru structura din figur s se precizeze care este varianta corect pentru sgeata la
mijlocul grinzii, vi:

1 2 pL2 L
vi L
a. EI 3 8 4
2 pL2 L 5 L
vi 2
3 8 2 8 4
b.
1 2 L
vi
c. E I 3 4
1 pL2 L
vi
d. EI 8 4

14. Cte legturi interioare (notate cu "l" pentru calculul gradului de nedeterminare static ns)
sunt ntre cele 3 bare concurente n nodul articulat?
 a. o legtur
b. depinde de articulaie
c. 4 legturi
d. nu sunt legturi interioare; sunt 3 legturi exterioare

15. Din urmtoarele uniti de msur, care este cea corect pentru momentul ncovoietor:
a. KN/m
b. m/KN
c. KN
d. KN * m

16. Din urmtoarele uniti de msur, care este cea corect pentru fora axial i cea tietoare:
a. KN/m
b. m/KN
c. KN
d. KN * m

17. Care este valoarea corect pentru gradul de nedeterminare static, ns, pentru structura din
figur?

a. 3
b. 2
c. 1
d. 0

18. Care este valoarea corect pentru gradul de nedeterminare static, ns, pentru structura din
figur?
 a. 0
b. 1
c. 2
d. 3

19. Care este valoarea corect pentru gradul de nedeterminare static, ns, pentru structura din
figur?

a. 0
b. 1
c. 2
d. 3

Bibliografie
1. Amariei C, Vulpe A., Dumitra AL., Jerca t., Strat L., Scharf F., Budescu M., Statica
construciilor Teorie i aplicaii, Rotaprint I.P.Iai, 1990.
2. Amariei C., Jerca t., Dumitra Al., Foca G., Scharf F., Probleme de Statica construciilor.
Sisteme static determinate, Rotaprint I.P. Iai, 1980.
3. Amariei C., Budescu M., Ciupal A., Statica construciilor (romn-francez), Ed. Vesper
Iai, 1996
4. Amariei C., Budescu M., Ciupal A., Statica construciilor (romn-englez), Ed. Soc.
Acad. Matei-Teiu Botez, Iai, 2006.
5. Dumitra Al., Florea V., Statica construciilor, Teorie i aplicaii, Structuri static
determinate, Ed. Cermi, Iai, 2005.
6. Gheorghiu AL., Statica construciilor, vol. I i II, Ed. Tehnic, Bucureti, 1957, 1965.
7. Ivan M., Vulpe A., Bnu V., Statica, stabilitatea i dinamica construciilor, E.D.P.,
Bucureti, 1982.
8. Jerca t., Scharf F., Mecanica construciilor 3, Statica, Rotaprint, I.P.Iai, 1979.
9. Strat L., Aanici C., Structural Statics, Ed. Gh. Asachi, Iai, 1995.
 STATICA STRUCTURILOR 2

1. Care dintre diagramele de moment ncovoietor din figura de mai jos are forma corect:

a.
b.
c.
d.

2. Care dintre diagramele de moment ncovoietor din figura de mai jos are forma corect:

a.
b.
c.
d.
3. n Metoda Forelor necunoscutele sunt:
a. deplasri elastice punctuale
b. mrimi statice fore / momente ( fore interioare i / sau reaciuni)
c. rotiri ale capetelor barelor
d. deplasrile nodurilor caracteristice

4. Care dintre diagramele de moment ncovoietor din figura de mai jos are forma corect:

a.
b.
c.
d.

5. Care dintre sistemele de baz din metoda deplasrilor pentru structura din figura de mai jos
este cel corect (se neglijeaz deformaiile provenite din eforturi axiale)?
 a.
b.
c.
d.

6. Ce valoare are gradul de nedeterminare static ns pentru structura din figur:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

7. Ce valoare are gradul de nedeterminare static ns pentru structura din figur:

a. 1
b. 2
c. 2,5
d. 3

8. Care este valoarea gradului de nedeterminare cinematic - elastic (Z =N+m) pentru

modelul static din figur (se neglijeaz deformaiile provenite din eforturi axiale)?

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

9. Cte sisteme de baz static determinate se pot alege n Metoda Forelor?

a. un singur sistem
b. dou sisteme
c. o infinitate de sisteme
 d. trei sisteme de baz

10. n Metoda Forelor, coeficienii sistemului de compatibilitate elastic, sunt:

a. fore
b. deplasri
c. fore i deplasri
d. reaciuni

11. n Metoda Forelor, termenii liberi ai sistemului de compatibilitate elastic, sunt:

a. momente
b. deplasri
c. fore i deplasri
d. reaciuni

12. n Metoda Deplasrilor nodurile articulate se pot bloca la rotire:

a. da
b. nu
c. acest lucru depinde de numrul lor
d. acest lucru depinde de ncrcrile existente

13. Indicai care dintre momentele de ncastrare perfect pentru bara cu deformata din figura de
mai jos este cel corect:
1
6 EI
M12 M21 2
a. h2
21
6E 2I 2I
M12 M21
b. h2
h

3EI
M12 M 21 12
c. h2
1
3E 2 I
M12 M 21
d. h2

14. Precizai care dintre urmtoarele momente distribuite pe nod este cel corect?
-50
-37.5 -12.5

0.25 0.25
150 -50

0.5

a.
25
0.25 0.25
-65 -10
150 -50

0.5

b.
-50
0.25 0.25
-25 -25
150 -50

0.5

c.
 50

0.25 0.25
150 -50
25 25
0.5

d.

15. Care sistem de baz cinematic-elastic determinat este cel corect (se neglijeaz deformaiile
din eforturi axiale)?

a.
b.
c.
d.

16. Indicai care dintre momentele de ncastrare perfect sunt corecte pentru bara cu deformata
din figura de mai jos:

3EI
M12
a. h2

6E 2I
M12 M21
b. h2

6 EI
M12
c. h2
 3E 2 I
M12 M 21
d. h2

17. Pentru structura din figur precizai care este sistemul de baz corect din Metoda
Deplasrilor (se neglijeaz deformaiile provenite din eforturi axiale):

a.
b.
c
d.

18. Dac n Metoda Forelor o necunoscut rezult din calcul cu semnul minus atunci:

a. necunoscuta for sau moment se nlocuiete cu deplasarea corespunztoare

b. necunoscuta se anuleaz
c. pe sistemul de baz acelei necunoscute i se inverseaz sensul iniial de aciune
d. se schimb sistemul de baz

19. Pentru structura din figur precizai care este diagrama de momente ncovoietoare corect:
 a.
b.
c.
d.

20. Ce valoare are gradul de nedeterminare static ns pentru structura din figur:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 6

21. Ce valoare are gradul de nedeterminare static ns pentru structura din figur:

a. 1
 b. 2
c. 3
d. 0

22. Care dintre sistemele de baz pentru Metoda Forelor din figura de mai jos este cel corect?

a.
b.
c.
d.

23. Ce valoare are gradul de nedeterminare static ns pentru structura din figur:
 a. 0
b. 1
c. 2
d. 4

Bibliografie

10. Amariei C, Statica Construciilor, Structuri static nedeterminate, Rotaprint I.P.Iai, 1981.
11. Amariei C., Dumitra Al., Elemente de analiz matriceal a structurilor, Ed. Soc. Acad.
Matei Teiu Botez, Iai, 2003.
12. Dumitra Al., Amariei C., Hobjil V., Florea V., Statica construciilor, Teorie i aplicaii,
Structuri static nedeterminate, Vol. 1 i 2 , Ed. PIM, Iai, 2004.
13. Ciongradi I., Missir I., Utilizarea calculatoarelor la proiectarea structurilor, vol. 1,
Rotaprint I.P. Iai, 1975.
14. Ciongradi I., Amariei C., Budescu M., Scharf F., Atanasiu G., Pule F., Jerca t.,
Programe de calcul n mecanica construciilor, Rotaprint I.P. Iai, 1990.
15. Gheorghiu Al., Concepii moderne n calculul structurilor, Ed. Tehnic, Bucureti, 1975.
16. Ivan M., Vulpe A., Bnu V., Statica, stabilitatea i dinamica construciilor, E.D.P.,
Bucureti, 1982.
17. Jerca t., Scharf F., Mecanica construciilor 3, Statica, Rotaprint, I.P.Iai, 1979.
18. Roca O., Ciongradi I., Metode numerice utilizate n programele de calcul automat al
structurilor, Ed. Soc. Acad. Matei-Teiu Botez, Iai, 2003.
 TEHNOLOGIE 1

1. Ecavatorul cu lingur / cup dreapt sap:

a. De jos n sus;
b. De sus n jos;
c. Lateral;
d. Frontal.

2. Excavatorul cu lingur / cup ntoars sap:

a. Deasupra nivelului sau de circulaie;
b. Lateral;
c. Frontal;
d. Sub nivelul de circulaie.

3. Screperul execut:
a. Doar lucrri de spare;
b. Doar transportul pmntului;
c. Ramblee cu nlimi mari;
d. Sap i transport pmntul spat.

4. Productivitatea tehnic a mainilor de construcii este:

a. Pt = n q
b. Pt = n q kc
c. Pt = n kc
d. Pt = n kckt

5. Productivitatea de exploatare poate fi:

a. Tehnic;
b. Teoretic;
c. Planificat;
d. Planificat i realizat.

6. Lucrrile de pmnt se clasific n:

a. lucrri pregtitoare;
b. lucrri de pmnt;
c. lucrri auxiliare;
d. lucrri pregtitoare, lucrri de pmnt propriu - zise i lucrri auxiliare.

7. Ce utilaje se folosesc n cazul volumelor mari de spturi:

a. Excavatorul cu lingur ntoars i excavatorul cu cup dreapt;
b. Grederul elevator, excavatorul cu mai multe cupe i excavatorul rotativ;
c. Draglina i graifrul;
d. Screperul, grederul i buldozerul.

8. Excavatorul rotativ poate:

a. Spa anuri;
 b. Execut doar ramblee;
c. Transport pmntul;
d. Extrage agregate din balastiere.

9. Hidromonitorul execut:
a. Lucrri de asanare;
b. Lucrri de spare i transport;
c. Ramblee;
d. anuri pentru ci de comunicaii.

10. Executarea spturilor n stnc se face:

a. Cu excavatoarele cu cup dreapt i ntoars;
b. Cu screperul;
c. Cu hidromonitorul;
d. Printr-o derocare prealabil cu explozivi.

11. Grederele:
a. Execut anuri triunghiulare i trapezoidale;
b. Execut spturi cu ajutorul jetului de ap;
c. Execut debleuri foarte adnci;
d. Transport pmntul pe distane mari.

12. Realizarea umpluturilor de pmnt se face:

a. Pe vertical;
b. n straturi orizontale;
c. n straturi nclinate;
d. n straturi orizontale i n straturi nclinate pe toat nlimea profilului.

13. Realizarea compactrii prin batere are:

a. Efect static;
b. Rezultate bune n timp;
c. Efect vibrant;
d. Efect dinamic.

14. Compactarea prin cilindrare:

a. Se realizeaz prin apsare i frmntare;
b. Are efect dinamic;
c. Are efect vibrant;
d. Se realizeaz prin apsare i rulare.

15. Controlul compactrii terasamentelor const n:

a. Verificarea greutii volumice cu cea dat de ncercarea Proctor;
b. Verificarea umiditii optime de compactare;
c. Verificarea gradului de compactare;
d. Determinarea caracteristicilor fizice ale pmntului.

16. Concasarea agregatelor:

a. Se realizeaz prin cernere;
b. Se face concomitent cu splarea;
c. Se realizeaz cu metode manuale;
d. Se face cu ajutorul concasoarelor.
 Tematic
1. Productivitatea mainilor de construcii.
2. Executarea spturilor cu excavatorul cu lingur/cup dreapt.
3. Executarea spturilor cu excavatorul cu lingur/cup ntoars.
4. Executarea spturilor cu excavatorul echipat cu draglin.
5. Executarea spturilor cu excavatorul echipat cu cup graifer.
6. Executarea spturilor cu maini speciale.
7. Executarea lucrrilor de terasamente cu maini complexe de spat, transportat i nivelat.
8. Executarea spturilor cu tehnologii speciale.
9. Executarea umpluturilor de pmnt: moduri de aezare a pmntului n umpluturi.
10. Compactarea terasamentelor: influena umiditii asupra compactrii.
11. Realizarea compactrii cu utilaje care au efect de apsare i rulare efect static.
12. Realizarea compactrii prin batere efect dinamic: maiuri suspendate, maiuri
autopropulsate.
13. Controlul compactrii terasamentelor.
14. Obinerea i pregtirea agregatelor naturale: agregate de balastier, agregate de carier,
concasarea, sortarea, splarea i depozitarea agregatelor.

Bibliografie

1. Popa P., Vlad V. N., TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCIII, Editura

Rotaprint, Cluj Napoca, 1985.
2. tefan Mihilescu, Polidor Bratu, TEHNOLOGII I UTILAJE PENTRU EXECUTAREA;
NTREINEREA I REABILITAREA SUPRASTRUCTURILOR DE DRUMURI,
Editura Impuls, Bucureti, 2005.
3. Radu Andrei, TERASAMENTE RUTIERE MODERNE, Editura Tehnica-Info Chiinu,
2006.
4. Radu Andrei, GHIDURI PRACTICE PENTRU CONSTRUCIA TERASAMENTELOR,
Editura Tehnic, Bucureti, 1991.
5. Mihai Dicu, UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE N CONSTRUCIA
DRUMURILOR, Bucureti, 2006.
 TEHNOLOGIE 2

1. Stabilizarea mecanic a pmnturilor:

a. Consta n adugarea unui liant hidraulic;
b. Consta n adugarea unui liant puzzolanic;
c. Consta n adugarea unui liant hidrocarbonat;
d. Consta n adugarea unui material local.

2. Stabilizarea mecanic se realizeaz cu:

a. Ajutorul unei combine rutiere;
b. Stabilizatorul rutier;
c. Cu utilajul Travel Plant;
d. Cu repartizatorul finisor.

3. Stabilizarea straturilor rutiere cu liani minerali se realizeaz pentru:

a. mbuntirea pmnturilor prin adugarea unui material local;
b. mbuntirea caracteristicilor fizice, chimice i mecanice prin adugarea unui liant
hidraulic sau puzzolanic;
c. Obinerea unor straturi rutiere durabile i rezistente prin adugarea unui liant
hidrocarbonat;
d. Ameliorarea capacitii portante a straturilor i consolidarea acostamentelor prin
adugarea unui filer.

4. Utilajul Travel Plant se folosete la:

a. Stabilizarea mecanic;
b. Stabilizarea cu liani hidraulici;
c. Stabilizarea cu liani puzzolanici;
d. Stabilizarea cu liani minerali i stabilizarea cu bitum.

5. Productivitatea teoretic a stabilizatoarelor rutiere este:

a. P = (60 B L) / Tc
b. P = (60 B L) (k1 k2 k3)/ Tc
c. P = (60 B L) (k1 k2 k3 ) (kt1 kt2 kt3 kt4) / Tc
d. P = (60 B H) / Tc

6. O mixtur asfaltic este alctuit din:

a. Agregate, bitul, ciment;
b. Agregate, nisip, filer, bitum;
c. Agregate, filer, bitum;
d. Agregate, bitul ap, filer.

7. n cazul instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice prevzute cu usctor-malaxor

bitumul se introduce:
a. mpreun cu filerul;
b. mpreun cu agregatele;
c. n ultima treime a usctorului malaxor;
 d. La finalul malaxrii.

8. Mixtura asfaltic trebuie s fie;

a. La aternere bus 100 gr. C;
b. La ieirea din malaxor sub 90 gr. C;
c. La nceputul compactrii 135 140 gr. C;
d. La terminarea compactrii s fie rece.

9. Instalaiile de preparare a mixturilor asfaltice sunt:

a. Doar n flux continuu;
b. Doar n flux discontinuu cu malaxor - usctor;
c. n arje cu malaxor independent;
d. n flux continuu i n flux discontinuu.

10. Aternerea mixturilor asfaltice se face:

a. Manual;
b. Cu lama autogrederului;
c. Cu autogrederele i cu repartizorul finisor;
d. Cu lama buldozerului.

11. La mixturile asfaltice rosturile sunt:

a. De dilataie;
b. De contracie;
c. De lucru;
d. Suprapuse.

12. Dalele din beton de ciment rutier sunt prevzute cu rosturi:

a. Rosturi longitudinale de contracie;
b. Rosturi de dilataie la 6,0 m;
c. Rosturi de contracie perpendiculare pe axa cii sau nclinate dispuse la cca. 100 m;
d. Rosturi de dilataie, rosturi de contracie i rosturi de contact.

Tematic
1. Procedee de executare a straturilor rutiere din materiale locale stabilizate mecanic.
2. Tehnologia de executare a straturilor rutiere stabilizate cu liani minerali.
3. Procedeul de executare a straturilor rutiere stabilizate cu liani minerali prin MAL, MAM,
MAS.
4. Controlul executrii lucrrilor i asigurarea circulaiei n timpul lucrrilor de stabilizare cu
liani minerali.
5. Tehnologia de executare a straturilor rutiere stabilizate cu liani bituminoi (MAL, MAM,
MAS).
6. Productivitatea stabilizatoarelor rutiere.
7. Mixturi asfaltice: definiie, elemente componente, tipuri de mixturi asfaltice.
8. Schema instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice n flux continuu cu malaxor
independent; schema instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice n flux continuu prevzut
cu usctor-malaxor.
9. Schema instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice n flux discontinuu (arje).
10. Aternerea mixturilor asfaltice; pregtirea stratului suport, procedee de aternere, parametrii
tehnologici, executarea rosturilor.
11. Compactarea mixturilor asfaltice; parametrii tehnologici ai compactoarelor.
12. Tehnologia de execuie a mbrcminilor rutiere din beton de ciment.
13. Executarea rosturilor n cazul dalelor din beton de ciment rutier.

Bibliografie

1. Lucaci Gh., Costescu I., Belc F., CONSTRUCIA DRUMURILOR. Editura Tehnic,
Bucureti, 2000.
2. Stan Jercan, DRUMURI DE BETON. Editura Corvin, Deva, 2002.
3. Popa P., Vlad V. N., TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCIII, Editura
Rotaprint, Cluj Napoca, 1985.
4. tefan Mihilescu, Polidor Bratu, TEHNOLOGII I UTILAJE PENTRU
EXECUTAREA; NTREINEREA I REABILITAREA SUPRASTRUCTURILOR DE
DRUMURI, Editura Impuls, Bucureti, 2005.
5. Mihai Dicu, UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE N CONSTRUCIA
DRUMURILOR, Bucureti, 2006.
 TESTE LICEN LA TEORIA ELASTICITII I PLASTICITII
1) Indicai n care dintre situaiile de mai jos se dezvolt o stare plan de tensiune:

a) b)

c) d)

a) zid de sprijin acionat de greutatea proprie i mpingerea umpluturii de pmnt;

b) perete structural plan acionat de fore situate n planul su median;
c) tub cu perei groi, de lungime mare, acionat de presiune uniform;
d) semiplan ncrcat cu o for normal pe suprafa, constant n direcia z.

2) n starea plan de deformaie (cu deformaii posibile n planul xOy), cei doi tensori (al
tensiunilor, T , respectiv al deformaiilor, T ), au forma:
0 0
a) T x ; T x ;
0 0 0 0
 1
x yx 0
2
x yx 1
b) T ; T 0 ;
xy y 2 xy y

0 0 z

x yx 0 1
x yx
c) T xy y 0 ; T 2 ;
1
0 0 z xy y
2
1 1
x yx zx
x yx zx 2 2
1 1
d) T xy y zy ; T xy y zy .
2 2
xz yz z
1 1
z
2 xz 2 yz
x yx
x y X 0

3) Sistemul de ecuaii reprezint:
xy y Y 0
x y
a) ecuaiile de echilibru static ale unui element infinitezimal din interiorul
unei aibe aflate n stare plan de tensiune;
b) ecuaiile de echilibru dinamic ale unui element infinitezimal din interiorul
unei aibe aflate n stare plan de tensiune;
c) condiiile de contur n elasticitatea plan;
d) condiia de continuitate n elasticitatea plan.

u v u v
4) Sistemul de ecuaii x , y , xy , reprezint:
x y y x
a) ecuaiile fizice n elasticitatea plan;
b) ecuaiile geometrice n elasticitatea plan;
c) ecuaiile de echilibru n elasticitatea plan;
d) condiiile de contur n elasticitatea plan.

5) Condiia x y 0 reprezint:
a) ecuaie de echilibru static n elasticitatea plan;
b) condiia de continuitate a deformaiilor n elasticitatea plan,
exprimat n tensiuni;
c) condiie de continuitate a deformaiilor n elasticitatea spaial,
exprimat n tensiuni;
d) condiie de contur n elasticitatea plan.

6) Rezolvarea n tensiuni a unei probleme de elasticitate plan, n coordonate carteziene,

revine la rezolvarea ecuaiei difereniale (notaia 2 ):
 p x, y
a) 2 2 w x, y ;
D
b) b) 2 2 F (r , ) 0 ;
d 4 w p ( x)
c) ;
dx 4 D
d) 2 2 F ( x, y ) 0

7) Funcia de tensiune F(x,y) genereaz urmtoarele tensiuni:

2F 2F 2F
a) x 2 ; y ; xy ;
x y2 xy
F F 2F
b) x ; y ; xy ;
y x xy
2F 2F 2F
c) x ; y ; xy ;
y 2 x 2 xy
2F 2F 2F
d) x x ; y y ; xy ;
x 2 y 2 xy

8) Valorile corecte ale tensiunilor y i yx n punctul 1 al elementului din figur sunt:

a) y p, yx 0 ;

b) y p, yx p ;

c) y p, yx 0 ;

d) y 0, yx 0 .

a)
9) La un semiplan elastic acionat de o for normal la contur, ca n figur, cercurile
tangente la contur n origine, se numesc:

a) izostatice de spea I-a;

b) izocline;
c) izostatice de spea a doua;
d) izobare.
 10) Ecuaia diferenial a suprafeei mediane deformate, n coordonate carteziene, la plci
plane dreptunghiulare, ncrcate cu fore normale pe planul median, are forma:
4F 4F 4F
a) 2 0;
x 4 x 2 y 2 y 4
4w 4 w 4 w p ( x, y )
b) 2 ;
x 4 x 2y 2 y 4 D
d 4 w 2 d 3 w 1 d 2 w 1 dw p(r )
c) ;
dr 4 r dr 3 r 2 dr 2 r 3 dr D
d 4 w p( x )
d) ;
dx 4 EI

11) Momentul ncovoietor Mx, la plcile plane ncovoiate, se exprim n raport cu

derivatele deplasrii w , cu expresia:
2w 2w
a) D 2 2 ;
y x
2 w
b) D1 ;
xy
2w 2w
c) D ;
x x 2 y 2
2w 2w
d) D 2 2 .
x y

12) n cazul plcii circulare pline axial simetrice, soluia ecuaiei difereniale
p (r )
2 2 wr , are forma: w A1 B1r 2 wp . Precizai condiiile de rezemare
D
corespunztoare plcii circulare simplu rezemate pe contur, necesare pentru determinarea
constantelor de integrare A1 , B1 :
dw
a ) w 0 ; dr
0

b) w 0 ; d 2 w dw
0
dr 2 r dr
pentru r = R
c ) w 0 ; d 2w
0
dr 2

d ) w 0; d 2w
0
d 2
 TEORIA ELASTICITII I PLASTICITII
Anul de studii II Anul universitar 2011-2012

1. ELASTICITATE PLAN N COORDONATE CARTEZIENE

(Starea plan de tensiune; Starea plan de deformaie; Rezolvarea n tensiuni a problemelor de
elasticitate plan; Soluie a problemei de elasticitate plan cu ajutorul funciei de potenial Airy; Interpretarea
mecanic a funciei de tensiune; Exprimarea condiiilor pe contur prin interpretarea mecanic a funciei de
tensiune; Metoda diferenelor finite; Rezolvarea n deplasri a problemelor de elasticitate plan).
2. ELASTICITATE PLAN N COORDONATE POLARE
Soluii ale unor probleme de elasticitate plan axial simetrice (Tuburi (conducte) cu perei groi;
Problema tunelului. Tunele sub presiune; Semiplanul elastic acionat de o for concentrat normal la contur).
3. PLCI PLANE
Plci plane n coordonate carteziene. Ecuaii generale
Metode de determinare a soluiilor la plci plane
Plci plane n coordonate cilindrice

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1. Vrabie M., Ungureanu N., (2012), Calculul plcilor teorie i aplicaii, Ed. Soc. Academice Matei-Teiu Botez,
Iai.
2. Murrau V., (2008), Teoria elasticitii, Ed. Soc. Academice Matei Teiu Botez, Iai.
3. Ungureanu N., (1988), Rezistena materialelor i teoria elasticitii, Teoria Elasticitii, I. P. "Gh. Asachi" Iai.
4. Mazilu P., opa N., Ieremia M., (1986), Aplicarea teoriei elasticitii i a plcilor n calculul construciilor,
Editura
Tehnic, Bucureti.
5. Bia C., Ille V., Soare M., (1983), Rezistena materialelor i teoria elasticitii, EDP, Bucureti.
6. Precupanu D., (1982), Teoria elasticitii, (1981), Plci subiri, I. P. Iai.
 TOPOGRAFIE
1. Particularitile nivelmentului motorizat sunt:
a) Crete precizia de determinare i viteza de lucru
b) Scade precizia de determinare
c) Este recomandat pentru suprafee accidentate de teren
d) Este recomandat pentru suprafee mici de teren

2. Nivelmetrul se numete automat pentru c:

a) Are viteza normal de lucru
b) Are nglobat un compensator care diminueaz anumite erori
c) Execut msurtorile automat
d) Are precizie mare de determinare

3. Semnalizarea punctelor topografice se realizeaz

a) Pentru msurtori urbane
b) n zone cu vizibilitate bun
c) In zone cu vizibilitate redus
d) Pentru msurtori rurale

4. Trasarea distanelor pe teren se poate face cu

a) Cu compasul i busola
b) Cu nivelmentul de mijloc
c) Cu planimetrul digital
d) Direct cu ruleta i indirect cu ajutorul teodolitului

5. Panta de 5% a unui teren nseamn c:

a) La 100 m lungime, diferena de nivel este de 5 m
b) Este de 5 C
c) La 5 m lungime diferena de nivel este de 100 m
d) Este de 5 F

6. Determinarea valorilor cotelor de nivel se poate face cu

a) Ruleta pe distane mari
b) Nivelmetrul daca se cunoate cota unui punct de reper
c) Utiliznd tehnologia GPRS
d) Cu lata de nivelmetru sau furtunul de nivele

7. Msurarea unghiurilor orizontale este influenat de:

a) Tipul de lentile utilizate
b) Distan
c) Tipul de instrument utilizat
d) Citirea pe ecran
8. Trasarea poziiei unui punct se poate realiza
a) Prin metoda interseciei liniare/unghiulare
b) Cu busola si echerul
c) Cu telemetrul si mira
d) Prin metoda interseciei traseelor

9. Care din afirmaiile de mai jos referitoare la curbele de nivel este fals:
a) mai poart i denumirea de izohipse;
b) curbele de nivel care se opun fa n fa sunt egale ca valoare;
c) echidistana curbelor normale este egal cu jumtate din echidistana curbelor principale;
d) cu ct curbele de nivel sunt mai apropiate, panta terenului este mai mare

10. Ordinea operaiilor la punerea n staie a teodolitului este urmtoarea:

a) centrare, calare, punerea la punct a lunetei;
b) orientare, centrare, calare;
c) centrare, orientare, calare;
d) centrare, calare, punerea la punct a busolei.

11. Cu ajutorul profilului topografic al unui aliniament dat se pot determina:

a) panta aproximativ a terenului;
b) distanele de nivel relative;
c) distanele pariale/cumulate ntre punctele caracteristice ale profilului.
d) unghiurile plane ntre aliniamentele profilului;

12. Care din afirmaiile de mai jos referitoare la nivelmentul geometric de capt este fals:
a) este mai puin precis dect nivelmentul geometric de mijloc;
b) trebuie calculat nlimea planului de vizare;
c) se vizeaz pe mir la nlimea instrumentului;
d) mai poart denumirea de nivelment prin orizontul aparatului.

Bibliografie:
1. Constantin Coarc, Topografie inginereasc, ISBN 973-685-560-0, Editura MatrixRom Bucureti,
2003
2. Covatariu D. note de curs, www.ce.tuiasi.ro/~covadan/curs20111.pdf
3. Lepdatu Daniel, Covatariu Daniel, Rou Ana Raluca - Topografie pentru construcii - ndrumtor
de lucrri practice, Ed. Societii Academice Matei - Teiu Botez" Iai, 2013, ISBN 978-606-582-
003-6, 183 pag.
 TUNELURI I METROPOLITANE

1. Tunelul reprezint:
a) o construcie subteran, destinat s asigure continuitatea unei ci de comunicaie;
b) o construcie subteran destinat n special traficului feroviar;
c) o galerie de dimensiuni mai mici;
d) o galerie destinat traficului rutier n zone urbane.

2. Cptueala tunelului sub form de bolt supranlat se utilizeaz de regul pentru:

a) tuneluri rutiere cu cale simpl;
b) tuneluri pentru pietoni;
c) tuneluri de cale ferat;
d) tuneluri pentru metrouri.

3. Intradosul tunelului reprezint:

a) linia care determin conturul exterior al zidriei;
b) zona n care se gsete hidroizolaia tunelului;
c) linia care determin conturul interior al tunelului;
d) naterea bolii tunelului.

4. La tunelurile cu o singur cptueal hidroizolaia se execut:

a) la intrados;
b) la extrados;
c) nu este necesar hidroizolaie;
d) i la intrados i la extrados.

5. Primele inele care se construiesc la un tunel se numesc:

a) inele campioane;
b) inele de nchidere;
c) lusuri;
d) campade.

6. Pentru sparea cu ajutorul scutului n rocile dure se pot folosi:

a) scuturile cu noroi bentonitic;
b) scuturile cu front nchis i scuturi cu front deschis;
c) nu se pot folosi scuturile;
d) doar scuturile cu front deschis.

7. Metoda american de excavaie a tunelurilor se utilizeaz:

a) doar n pmnturile moi i cu infiltraii de ap;
b) numai n rocile tari i stabile;
c) n toate tipurile de pmnturi i roci;
d) doar n roci slabe i fr infiltraii de ap.
8. Metoda coborrii nivelului apei subterane, utilizat la execuia tunelurilor, d rezultate bune
n:
a) pmnturi argiloase;
b) roci tari;
c) pmnturi nisipoase acvifere;
d) pmnturi cu umflri i contracii mari.

9. Pentru tunelurile amplasate la adncimi mari presiunea vertical pe cptueala tunelului

este dat de:
a) toat coloana de pmnt de deasupra tunelului pn la suprafaa terenului;
b) greutatea pmntului din bolta de nruire;
c) nu se exercit presiuni verticale;
d) o nlime de pmnt egal cu nlimea excavaiei.

10. Ventilaia artificial a tunelurilor pe timpul execuiei este necesar atunci cnd:
a) lungimea tunelului este mic i diferena de temperatur din tunel i cea din afara
tunelului este mare;
b) tunelul este destinat circulaiei rutiere;
c) lungimea tunelului este mare i concentraia gazelor nocive nu poate fi diminuat pe
cale natural;
d) tunelul este destinat circulaiei feroviare;.

11. Barbacanele realizate n cptueala tunelurilor au rolul:

a) de protecie a intradosului tunelului;
b) de protecie a extradosului tunelului;
c) de a mpiedica ptrunderea apei n tunel;
d) de a conduce apele de la colectoarele verticale din spatele zidriei spre canalul colector
al tunelului.

12. Hidroizolarea unui tunel se poate poziiona:

a) numai la intrados;
b) numai la extrados;
c) pe radierul de protecie a tunelului;
d) la extrados, intrados sau intermediar ntre cele dou cptueli.

13. La proiectarea unui tunel, nlimea bolii de nruire depinde de:

a) natura rocilor de deasupra cptuelii tunelului;
b) nivelul apelor subterane;
c) greutatea rocilor de deasupra cptuelii;
d) metoda de execuie a tunelului.

14. ncrcrile verticale ce se exercit asupra cptuelii unui tunel sunt determinate de:
a) greutatea proprie a cptuelii;
b) mpiedicarea tendinei de expansiune a rocilor spre interiorul excavaiei;
c) greutatea masivului de roc, limitat de bolta de nruire;
d) presiunea hidrostatic.

15. Iluminarea artificial a tunelurilor de osea se face:

a) pe toat lungimea cu aceeai intensitate;
b) numai la intrarea n tunel;
c) nu este necesar deoarece mainile au faruri;
 d) gradual pe trei zone de confort diferite.

16. Asupra zidului drept al unui tunel de osea acioneaz:

a) numai ncrcri laterale;
b) numai ncrcri verticale de sus n jos;
c) numai reaciunile transmise n nateri de ctre bolt;
d) ncrcri laterale, verticale de sus n jos i de jos n sus, precum i reaciunile de la
natere.

Tematic
1. Noiuni fundamentale. Scurt istoric.
Definiie,exigene, avantaje, tuneluri din Romnia, tuneluri celebre
2. Accidente. Clasificarea tunelurilor. Elementele unui tunel. Consideraii privind alegerea
traseului
Aspecte privind accidentele la tuneluri datorate erorilor de proiectare i execuie. Criterii de
clasificare i clasificri. Elemente generale de proiectare privind alegerea traseului.
3. Metode de trasare a profilului longitudinal i transversal. Ventilaia, iluminatul i
impermeabilizarea tunelurilor
Lucrri de trasare exterioar: metoda direct, metoda drumuirii, metoda triangulaiei. Lucrri
de trasare interioar. Ventilaia tunelurilor i metropolitanelor pe timpul construciei i n timpul
exploatrii. Iluminatul n timpul execuiei i exploatrii. Lucrri de impermeabilizare ce se
execut odat i dup terminarea construciei tunelelurilor.
4. Execuia tunelurilor i metropolitanelor Metode miniere
Metoda: austriac clasic; belgian; a miezului central de sprijin; excavatiei complete a
inelului; boltii interioare de sprijin; excavatiei centrale sub cheia boltii; lamelelor de sprijin;
erectorului
5. Execuia tunelurilor i metropolitanelor Metode speciale
Metoda scutului; noua metod austriac; a chesonului deschis; traneii complet sau parial
deschise; consolidrii cu fibre de sticl; consolidrii prin silicatizare i congelare; coborrii
nivelului apelor subterane
6. Determinarea presiunii rocilor
Consideraii generale. Estimarea presiunii verticale i laterale a rocilor asupra tunelurilor.
Determinarea presiunii ce se exercit asupra radierului la tuneluri. Determinarea pe cale
experimental a presiunii rocilor. Influena alctuirii geologice e masivului asupra mrimii
presiunii litostatice. Prescripii privind sarcinile de calcul.
7. Calculul cptuelii tunelurilor i metropolitanelor
Bolta pleotit ncastrat elastic n masivul de roc, ncastrat n perei rigizi, bolta
supranlat, seciunea inelar (ca inel liber deformabil i inel n mediu elastic de nglobare),
seciunea dreptunghiular
8. ntreinerea tunelurilor i metropolitanelor. Lucrri de impermeabilizare.
Lucrri de ntreinere. Deteriorri ale cptuelilor. Lucrri de impermeabilizare i refacere a
hidroizolaiei.

Bibliografie
1. Boi N., Stanciu A., [1989], Tuneluri i metropolitane, IP Rotaprint, Iai
2. Guglielmetti V., [2008] - Mechanized Tunnelling in Urban Areas, Taylor & Francis Group,
London, UK
3. Iftimie T., [2002], ntreinerea, Reabilitarea i Reconstrucia Tunelelor, Editura ASAB,
Bucureti,
4. Iftimie T., [1997], Tuneluri partea nti, Univ. Bucureti
5. Iftimie R., [1996], Contribuii la concepia i calculul structurilor circulare prefabricate
pentru tuneluri feroviare executate cu scutul, tez de doctorat, Bucureti
6. Kolymbas D., [2005], Tunelling and tunnel mechanics, Spriger
7. Lunardi P., [2008], Design and construction of tunnels, Springer
8. Orlovschi N., Silion T., [1978], Calculul structurilor subterane pentru ci de comunicaii, I.P.
Iai
9. Stanciu A., [2008], Tuneluri note de curs
10. Szechky K., [1970], Traite de Construction des Tunnels, Dunod, Paris
11. Teodorescu P., [1983], Tuneluri, Editura Tehnic, Bucureti
12. Teodorescu P., [1958], Constructia tunelelor, Ed. Cilor ferate
13. Teodorescu P., [1961], Calculul tunelelor, Ed. transporturilor i telecomunicaiilor
14. Edited by Prof. Dr.-Ing. Wittke W. - New Austrian Tunneling Method (NATM) Stability
Analysis and Design, Publications Geotechnical Engineering in Research and Practice WBI-
PRINT 5
15. Austrian Society for Geomechanics Division Tunnelling Working Group Conventional
Tunnelling , [2010], NATM The Austrian Practice of Conventional Tunnelling
16. U.S. Department of Transportation Federal Highway Administration, [2009], Technical
Manual for Design and Construction of Road Tunnels Civil Elements ; Publication No.
FHWA-NHI-10-034
17. Catalogue of notable tunnel failure case histories, decembrie 2008
18. NE 031-04, Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru ci de comunicaie cu folii din
mase plastice
19. http://story.casasfatului.ro/2011/06/
20. http://www.forumtrenuri.com/t300-tunelurile-din-romania
21. http://www.metrorex.ro/harta_p61-1
22. http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Metroul-bucurestean-in-10-poze-vechi-
art4432743466/
23. http://en.wikipedia.org/wiki/Channel_Tunnel
24. http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/uk/04/channel_tunnel/html/triumph.stm
25. http://doubledt.com/news/france-and-uk-unite-to-provide-3g-channel-tunnel-coverage.html
26. http://www.roadtraffic-technology.com/projects/yangstetunnel/yangstetunnel1.html
27. http://www.absolutechinatours.com/news/First-Yangtze-River-road-tunnel-opens-3652.html
28. https://www.herrenknecht.com/news/press-section/china-herrenknecht-mixshields-set-a-new-
milestone-during-the-yangtze-crossing.html
29. http://www.xarj.net/2009/st-gothard-tunnel-picture-gallery/
30. http://www.thepolisblog.org/2009/09/hyper-extensions-marmaray-project.html
31. http://www.baraje.go.ro/baraje/anroc/cerna.htm
32. http://romania.night-ig.com/cerna.htm
33. http://www.financiarul.ro/2012/09/24/imaginea-zilei-xiluodu-unul-din-cele-mai-mari-
proiecte-hidroelectrice-care-sunt-construite-pe-pamant/
34. http://science.howstuffworks.com/engineering/structural/tunnel4.htm
35. http://www.engrailhistory.info/r039.html
36. http://www.tunneltalk.com/TBM-Recorder-Herrenknecht-Sept09-Yangtze-River-drives-
complete.php
37. http://www.cultcase.com/2009/01/carmel-tunnels-project-israel-longest.html
38. http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/uk/04/channel_tunnel/html/triumph.stm
39. http://english.sina.com/p/1/2008/0630/169316.html
40. http://www.bauten-consulting.ro/
41. http://www.hidroizolatii-expert.ro/Flexigum.php
42. http://www.tunneltalk.com/Femern-Crossing-May10-Tunnel-innovations.php
43. Basler&Hofmann's catalogue -
http://www.p3planningengineer.com/productivity/tunneling/tunneling.htm,
44. http://www.jotocorp.com/expertise/tbm/
45. http://www.theblogbelow.com/2008/07/tbm-tunnel-boring-machines.html
46. http://www.tradekorea.com/e-catalogue/wns4739/product-
detail/P00291876/TBM%28Tunnel%20Boring%20Machine%29.html
47. http://tbm-boom-in-shield.com/