1.

Stress-ul:
a. este incarcarea / unitatea de suprafata a unui material;
b. este deformatia unui material datorita aplicarii unei forte;
c. este proprietatea unui material de a rezista la rupere
2. O tija de legatura este o piesa care este supusa la:
a. tensiune de intindere;
b. tensiune de compresie;
c. tensiune de torsiune
3. Cand se inspecteaza piese tubulare metalice, “dent”-urile nu sunt admise in mod
normal:
a. daca se afla intr-o treime din lungimea sa, de la oricare capat al tubului;
b. daca sunt mai mari de 1-600 din lungimea sa;
c. daca sunt pozitionate in treimea din mijloc a tubului
4. “Dent”-urile nu sunt premise de obicei intr-o piesa tubulara:
a. daca se afla in oricare dintre treimile capetelor piesei tubulare;
b. daca se afla in treimea mijlocie a piesei tubulare;
c. daca axa majora a “dent”-ului este paralela cu axa piesei tubulare, indifferent
de locul unde se afla “dent”-ul
5. Pentru a masura cat mai exact un “dent” intr-un tub, se va folosi:
a. o bucata de sfoara intinsa pe latimea tubului si se va masura folosind o ruleta;
b. calibre si sublere
c. bile de rulmenti care intra in “dent”, iar apoi se masoara diametrul lor;
6. Curbarea permisibila a unui tub de otel este:
a. 1/600
b. 1/400
c. 1/200
7. Un fuselaj care necesita lise, ansambluri de cadre si pereti despartitori pentru a-i da
forma, dar invelisul suporta tensiunile primare este:
a. o constructie …warren…….
b. o constructie geodezica
c. o constructie monococa
8. Un fuselaj metalic, un cadru este o piesa structurala care este montata:
a. in planul lateral, pentru a da fuselajului forma sectionala transversala;
b. in zona din fata si din spate a avionului pentru a sprijini invelisurile intre
cadre;
c. numai la baza fuselajului si formeaza principala piesa de structura
9. Incretirea fuselajului pe suprafata exterioara a fuselajului indica :
a. incovoiere;
b. flexiune;
c. torsiune
10. Flambarea fuselajului la o structura monococa este prevenita de:
a. lise;
b. pereti despartitori;
c. cadre
11. O imbinare este facuta in fuselaj
a. pentru a oferi o pozitionare plana a profilului invelisului;
b. ca un mecanism de oprire a rupturii
c. pentru a evita necesitatea nituirii zencuite
12. Cand este aplicata pe structurile avioanelor, o lipire calda este denumirea data:
a. unei imbinari cu nituri oarbe;
 b. unei imbinari cu nituri prelucrate
c. unei imbinari inchise cu rasina
13. Cand se inspecteaza o structura metalica de tip figure, delaminarea poate fi observata :
a. prin folosirea unei radiografii simple;
b. prin ciocnirea suprafetei cu o moneda de greutate medie;
c. prin masuratori de conductivitate electrica;
14. Ostructura suplimentara este:
a. o structura de auto-protectie;
b. o structura cu viata garantata;
c. o structura de conditionare;
15. Daca o structura secundara cedeaza atunci devine:
a. auto-protectoare;
b. cu viata garantata
c. obosita
16. Viata unui fuselaj depinde de:
a. numarul de cicli de presurizare, excluzand diferentele maxime;
b. toti ciclii de presurizare;
c. numarul de cicli de presurizare, neincluzand presurizarea la sol;
17. Structura avionului este clasificata in mod normal, pentru reparatii, ca:
a. primara, secundara si tertiara
b. majora, minora si nerestrictionata
c. prohibita, restrictionata si nelimitata
18. Cand un reper este umflat, indicatorul vizual va indica:
a. umiditate
b. gaze toxice;
c. temperature
19. Suprafetele “de etansare” a unui petic pentru reparatie sunt:
a. suprafetele care sunt nituite impreuna;
b. suprafetele vizibile dup ace reparatia este completa;
c. marginile peticului;
20. Un lonjeron improvizat este folosit pentru:
a. a sprijini structura in timpul reparatiilor;
b. ca referinta cand se verifica pozitia centrului de greutate;
c. ca informatie cand se aseaza avionul in pozitia de nivelare
21. Ce material este folosit pentru a marca locul capului unui cric, cand se ridica avionul
pe cricuri:
a. cauciuc;
b. pasla;
c. piele tabacita;
22. Cand impingem un carucior incarcat prin cabina pasagerilor:
a. trebuie ca greutate sa fie mai mica decat greutatea pe care o poate suporta
podeaua;
b. nu conteaza greutatea deoarece caruciorul este mobil;
c. nu conteaza greutatea atat timp cat caruciorul nu este pozitionat in acelasi loc
mai mult de 3 secunde
23. Lipirea prin difuziune a unor parti metalice produce:
a. o imbinare flexibila puternica;
b. o imbinare rezistenta puternica;
c. o imbinare rigida puternica;
24. Lipirea prin difuziune a diferitelor materiale metalice este atribuita in particular
imbinarilor ce necesita:
a. forta mica si rezistenta mare;
b. forta mare si rezistenta mica ;
c. rezistenta mare cu rigiditate;
25. O nervura a unui lonjeron de plan principal este :
a. un membru arcuit ce uneste cadrele aripii si lonjeronului;
b. un membru vertical intre talpile lonjeroanelor;
c. prinderea imbinarii dintre lonjeron si fuselaj;
26. O nervura a lonjeronului este:
a. o zona intre doua capete ale lonjeronului;
b. un membru dintre lonjeron si conexiunea aripa-fuselaj;
c. o imbinare nervura/ lonjeron;
27. O sarcina de incovoiere a unei aripi este preluata de:
a. lonjeronul anterior;
b. lonjeronul fals;
c. lonjeronul principal;
28. Care este principala sarcina preluata de o grinda ”I” ?
a. de forfecare;
b. de tensiune;
c. de incovoiere;
29. Axele laterale ale unui avion, in linie dreapta:
a. trec prin fiecare varf de plan;
b. trec prin centrul de gravitatie si parallel cu o linie ce uneste cele doua varfuri
de plan;
c. trec prin centrul de presiune la unghiurile drepte cu curentul de aer
30. Inclinatiile ascendenta si descendenta ale planului principal sunt denumite;
a. baleiaj;
b. diedre;
c. zig-zag
31. Cadrele avionului sunt construite din:
a. profile “U”
b. profile ”I”
c. profile “Z”
32. Ce fel de detectari de coroziune sunt folositi in mod normal la structurile cu tensiuni
mari?
a. raze x;
b. curenti turbionari
c. ultrasonic
33. O “aripa uda” este :
a. o aripa care a fost lubrifiata cu amestec apa – fluid de dezghetare;
b. un rezervor integral;
c. o aripa montata, cu celule ascutite;
34. Ce este o aripa cantilever ( “in consola”) ?
a. o aripa care are fixare externa si lonjeroane exterioare;
b. o aripa care are numai fixare interna si lonjeroane interioare;
c. o aripa care nu are fixare interna sau externa si lonjeroane interioare sau
exterioare
35. Factorul de incarcare al unei aripi este:
a. portanta (L) - la greutate (W)
 b. portanta (L) x greutate (W)
c. greutate (W) – portanta (L)
36. Tensiunile de forfecare si incovoiere pe planul principal al avionului sunt preluate in
primul rand de:
a. invelisul planului principal;
b. lonjeronul principal al planului principal;
c. lonjeronul fals al planului principal;
37. Dupa o aterizare foarte dura , la un avion cu motoare montate pe aripa, se vor inspecta
aripile pentru defectiuni:
a. invelisurile de la baza aripii;
b. invelisurile de la varful aripii;
c. atat invelisurile de la baza aripii cat si cele de la varful aripii;
38. La o aterizare dura forta primara exercitata de motoare pe structural or de prindere
este:
a. intr-o directie descendenta
b. intr- directie ascendenta
c. ntr-o directie de
39. Cand un avion a fost lovit de fulger:
a. libertatea de miscare a suprafetelor de comanda nu trebuie sa fie verificate
daca in invelisurile fuselajului nu se intalnesc gauri cu diametrul mai mare de
3/16” in diametru;
b. rulmentii si articulatiile suprafetelor de comanda trebuie verificate pentru
rigiditate in miscare;
c. rulmentii si articulatiile suprafetelor de comanda trebuie verificate pentru a ne
asigura ca legaturile nu sunt deteriorate;
40. Inspectiile ce trebuiesc efectuate dupa ce avionul a zburat prin turbulente mari de aer
se regasesc in:
a. manualul AMM de intretinere autorizat;
b. manualul de zbor;
c. ordinal de navigatie aeriana;
41. Axa normala a unui avion este linia dreapta:
a. ce trece prin centrul de presiune la unghiuri drepte cu curentul de aer relativ;
b. ce trece prin centrul de gravitatie la unghiuri drepte cu axa laterala si
longitudinala;
c. ce trece prin fuselaj intr-un punct de pe linia ce uneste varfurile de plan;
42. Stabilitatea in raport cu axa verticala este data de:
a. diedrul longitudinal;
b. diedrul lateral;
c. zona suprafetei chilei;

PARBRIZE

43. Plexiglas-ul este rezistent la:

a. parafina;
b. acetona;
c. CTC
44. Pentru a indeparta sarcinile statice de pe un parbriz acrilic incarcat static:
a. se poate spala cu apa distilata;
b. prin montarea unei punti de legatura in jurul parbrizului;
c. se poate curata cu un polish special pentru plexiglas si aprobat
45. Elementul filmului intr-un parbriz incalzit electric este incalzit de:
a. curent alternativ
b. current continuu
c. current continuu sau alternative
46. Unde se intalnesc cel mai des delaminarile la un parbriz de avion?
a. intre elementele de incalzire si geam;
b. intre elementele de incalzire si vinil;
c. intre vinil si geam;
47. Ce folositi pentru a indeparta un reziduu lipicios de pe suprafata geamului de cabina
pasageri?
a. MEC;
b. diluant;
c. alcool metilic;
48. Dezaburirea geamurilor din cabina pasagerilor se face datorita:
a. elementelor de incalzire electrica;
b. aerului din cabina;
c. unitatilor de geamuri sigilate;
49. In timpul unui control normal iesirile de avarie trebuiesc verificate pentru
functionarea corecta din:
a. interior;
b. exterior;
c. interior si exterior
50. Ce trebuie luat in considerare cand se monteaza un panou acrilic pe un cadru metalic?
a. expansiunea mare a panoului;
b. expansiunea mare a cadrului;
c. nu sunt necesare masuri speciale;
51. Care este rolul parbrizului inacalzit?
a. pentru a creste rezistenta de impact;
b. pentru a imbunatati calitatea optica;
c. pentru a imbunatati semnificativ incalzirea cabinei;
52. Incalzirea parbrizului este controlata:
a. de un element senzorial montat in parbriz;
b. prin masurarea rezistentei elementelor;
c. de un temporizator electric;
53. Protectia impotriva supraincalzirii parbrizului este oferita de :
a. senzorii de temperatura montati in parbriz;
b. un termostat ce controleaza fluxul de curent alternativ catre elementele de
incalzire
c. senzori de temperatura in regulator
54. In sistemul de incalzire al parbrizului avionului, autotransformatorul:
a. creste voltajul;
b. scade voltajul;
c. nu afecteaza voltajul;
55. Daca aplicam caldura unui strat intermediar de vinil al unui parbriz de avion,
abilitatea de a rezista la impact va:
a. creste;
b. scade;
c. ramane neschimbata
56. Cand se monteaza un panou de plastic transparent pe un cadru metalic, trebuiesc luate
masuri pentru miscarile relative ale panoului si ale cadrului din cauza:
 a. coeficientul mare de expansiune a panoului transparent raportat la cadru:
b. usoarei contractii a panoului datorita imbatranirii;
c. coeficientul scazut de expansiune a panoului transparent raportat la cadru;
57. Cand se inlocuieste un panou de parbriz care are un compas magnetic de stand-by
situat in vecinatate:
a. trebuiesc luate masuri pentru ca marcajul sa fie montat pe bulonul de prindere
corect;
b. trebuiesc luate masuri pentru ca buloanele de prindere folosite la inlocuire sa
fie acelasi tip;
c. buloanele de prindere trebuie sa fie stranse in sens invers in jurul parbrizului
58. Dupa instalarea unui panou acrilic de geam, orice hartie protectoare si adeziv ramas
pe panou poate fi inlaturat cu apa si sapun si:
a. alcool metilic;
b. diluanti cu celuloza;
c. MEC

SUPRAFETE DE COMANDA

59. Cum este clasificat un cablu american?

a. prin incarcarea minima in cwts;
b. prin incarcarea minima in lbs si diametru;
c. numarul de sarme si incarcarea minima in cwts;
60. Cablurile de suprafete de comanda de tip american sunt proiectate:
a. prin incarcarea minima de rupere, in pounds;
b. prin diametru si incarcarea minima de rupere, in pounds;
c. prin numarul de sarme si incarcarea minima de rupere, in hundredweights
61. Cand se verifica tensiunea unui cablu de control:
a. tensiometrul se pozitioneaza unde este posibil, intr-un punct adiacent
manetelor de comanda;
b. tensiometrul se pozitioneaza unde este posilbil, intr-un punct in apropiere de
jumatatea lungimii cablului;
c. nu are nici o importanta in care punct de pe lungimea cablului se monteaza
tensiometrul;
62. Tensiunile sistemului de control sunt:
a. standard, in functie de dimensiunile cablului;
b. ridicate de eticheta de identificare atasata cablului;
c. relevante doar pentru tipul de avion pe care sunt montate;
63. Cand se ajusteaza tensiunea unui cablu de control la un intinzator:
a. tamburul este tinut pe loc iar terminatia cablului se roteste o tura;
b. terminatia cablului este tinuta pe loc iar tamburul se roteste;
c. tamburul este tinut pe loc iar capetele cablului se rotesc simultan
64. Blocarea unui intinzator la un cablu de suprafata de comanda este realizata in mod
normal de catre:
a. piulite de blocare la fiecare capat si sarma de sigurantare prinintizator si
prinderea la capete;
b. piulita canelata si splint la fiecare capat;
c. piulite elastice cu auto-sigurantare la prinderile stop de la capete;
65. Formula folosita la verificarea alungirii unui lant unde
M = lungimea masurata sub tensiune, in inches
X = nr. de ……………..masurat
 P = nr. de ……………… in inches
este:
a. M+(X · P) . 100
X+P

b. M-(X + P) . 100
X·P

c. M-(X · P) . 100
X·P

66. Un mod practic pentru a verifica daca un cablu de comanda are sarme rupte este:
a. de a parcurge cu mana toata lungimea lui si a simti orice punct deformat de pe
suprafata cablului;
b. de a parcurge toata lungimea lui cu o piesa de lemn si a observa unde piesa se
agata;
c. de a parcurge cu o bucata de carpa toata lungimea lui si a observa unde carpa
se agata
67. Cand un sistem de comanda al profundorului este verificat pentru frecare statica:
a. tensiunea din cablurile de comanda este masurata cand unitatea de forta la
mansa de comanda determina comanda sa se deplaseze;
b. forta la mansa de comanda necesara pentru a invinge frecarea statica este
masurata pe toata perioada deplasarii;
c. reglajele sunt efectuate pentru a ne asigura ca greutatea profundoarelor este
echilibrata de frecarea comenzii;
68. Depinzand de tip, siguranta angrenajului unui intinzator poate fi asigurata prin
verificarea:
a. gaura de sigurantare este acoperita sau numai un numar limitat de spirale ale
filetului sunt vizibile la prinderea cablului;
b. cele doua capete ale cablului de abia ating gaura centrala de inspectie;
c. vopseaua marcajuluiindicatorului de adancime de pe prinderile cablului nu
sunt vizibile;
69. Prinderile furcii tijei de comanda sunt “ in siguranta “ cand :
a. un fir nu poate fi trecut prin gaura de inspectie;
b. suficiente spirale ale filetului piulitei de strangere sunt vizibile;
c. lungimea totala este cea specificata in desen;
70. Pinii prin urechea capatului tijei de comanda trebuiesc montati acolo unde este
posibil:
a. in capatul superior;
b. cu o saiba elastica la fiecare capat;
c. cu un minim de 0.200 inch si capat flotant
71. Rolul unei gauri mici efectuate intr-un capat de prindere motivata al unui cablu de
comanda:
a. este de a ne asigura ca cablul este introdus pe lungimea corecta in timpul
matisarii;
b. este de a ne asigura ca cablul nu se va misca in capatul de prindere in timpul
miscarii;
c. este de a ne da seama si a preveni depunerile de mizerie in capatul de prindere;
72. Pentru a verifica siguranta unei tije de comanda:
 a. vom folosi o sarma de orice diametru pentru a ne asigura ca gaura de
inspectie este blocata;
b. vom folosi o sarma de acelasi diametru cu gaura de inspectie pentru a ne
asigura ca gaura este blocata;
c. vom folosi o sarma de aceeasi lungime ca si gaura pentru a ne asigura ca
gaura este blocata;
73. Intr-un sistem de suprafete de comanda ce foloseste servo-tab, instalarea unor pini
externi de blocaj pe suprafata de comanda:
a. nu este necesara atata timp cat sistemul este ireversibil si deci suprafetele de
comanda nu pot fi deplasate de vant;
b. nu vor preveni miscarea mansei de comanda;
c. vor preveni de asemenea miscare mansei de comanda;
74. Care este procedura de inspectie a unui lant de comanda , in cazul unui lant strans?
a. rotiti fiecare veriga la 1800;
b. rotiti fiecare veriga la 900 ;
c. rotiti fiecare veriga la 3600 ;

75. Principalul rol al unei aparatori de lant :

a. Este de a preveni desprinderea lantului din tambur daca se slabeste ;
b. Este de a preveni infiltrarea de obiecte straine intre lant si tambur ;
c. Este de a preveni desprinderea lantului din tambur daca buloanele de prindere cedeaza .

76. Folosirea unei cleme elastice ce cupleaza articulatii intr-un ansamblu de comanda cu lant :
a. Este permisa numai pentru sistemele de comanda ale trimerelor ;
b. Este permisa la toate sistemele de control ;
c. Nu este permisa la orice sistem de control .
77. Cand inspectam un lant de comanda demontat de pe un avion dupa o perioada de serviciu ,
urmatoarele proceduri trebuiesc adoptate pentru stabilirea alungirii :
a. Suspendarea lantului si masurarea lungimii sale totale ;
b. Verificarea greutatii lantului si masurarea distantei dintre centrele rolelor ;
c. Curatarea , uscarea si masurarea pe o suprafata plata in timpul aplicarii unei forte de
tractiune stabilite ;
78. Rulmentii folositi la un scripete din fibra este :
a. Rulment cu role cilindrice ;
b. Rulment cu role plane ;
c. Rulment cu role sferice .
79. Ce tip de rulment este folosit pentru un scripete intr-un sistem de comanda ?
a. Rulment cu bile sigilate ;
b. Rulment cu bile ajustabil ;
c. Rulment plat , fixat pe bulon .
80. In cursa unei comenzi , rolul blocajelor este :
a. De a bloca suprafata de comanda in pozitia neutru ;
b. De a limita cursa de miscare a suprafetei de comanda ;
c. De a preveni supraincarcarile in timpul deplasarii cablului de comanda .
81. Rulmentii tufnol……….. folositi in diverse sisteme , sunt de obicei :
a. Usor lubrifiati ;
b. Nelubrifiati ;
c. Pre-lubrifiati in interior .
82. Piulitele rigide care blocheaza tija de reglaj a unui sistem de comanda :
a. Trebuie sa aiba cel putin un gang pentru protectie in interior ;
b. Trebuiesc montate tot timpul astfel incat partea filetata “tata” este acoperita in intregime
de piulita ;
c. Trebuiesc montate cu gaurile de sigurantare in apropierea componentei .

83. Scripetii , intr-un sistem de suprafete de comanda , sunt fabricati din :

a. ………tufnol sau aliaje de aluminiu ;
b. otel inoxidabil ;
c. Alama .
84. Intr-un sistem de suprafete de comanda , termenul “backlash ( cursa in gol )” descrie ca :
a. Forta infrange frecarea statica ;
b. Rigiditatea atinge limita maxima ;
c. Miscarea mansei de comanda nu deplaseaza suprafetele de comanda .

85. Pe un avion cu un sistem cu tab cu arc , daca mansa de comanda este mentinuta intr-o pozitie
anume , suprafata de comanda :
a. Poate fi deplasata manual ;
b. Poate fi deplasata doar de tab ;
c. Nu poate fi deplasata manual .
86. Cand se efectueaza un test functional la sol pe o suprafata de comanda pe care este montat un tab
cu arc :
a. Tab-ul se deplaseaza in directie opusa suprafetei de comanda ;
b. Numai tab-ul se deplaseaza cand este deplasata mansa de comanda ;
c. Tab-ul ramane aliniat cu suprafata de comanda .
87. La ce fel de sarcini este supus bulonul dintr-o tija de comanda cu furca ?
a. De torsiune ;
b. De tensiune ;
c. De forfecare .
88. Cu roata de comanda a trimer-ului de profundor in pozitia “nose up” , cursa de miscare a
profundorului este restrictionata :
a. Pentru o cursa de miscare in sus (“up”) ;
b. Pentru o cursa de miscare in jos (“up”) ;
c. Nu are nici un efect asupra miscarii .
89. Intr-un sistem de suprafete de comanda al avionului , o parghie cu articulatie este folosita pentru :
a. A transmite forta si a permite schimbari de directie ;
b. A reduce vibratiile si a mentine alinierea cablului ;
c. A tensiona sistemul cablului .
90. La avioanele mari , STN-urile sunt specificate de :
a. ATA ;
b. CAA ;
c. JAA .