REFERAT la disciplina CREATIVITATE SI INVENTICA

Emilian-Ionut CROITORU
Universitatea Transilvania din Brasov
Departamentul de Ingineria Fabricatiei
emilca!"#$%&a'ooro
Cuvinte cheie: inovatie( inventie( pro)il aerodinamic( lon*eron( aripa( Brainstorming(
c'ec+-list( anali,a multi-criteriala
Abstract: Acest referat prezinta o idee inovatoare pentru schimbarea profilului
aerodinamic al unei aripi prin ajustarea lonjeronului principal si secundar in timpul
zborului unui avion de lupta, precum si documentarea, dezvoltarea prin sedinta
Brainstorming si analiza multi-criteriala a acesteia.
Introducere
Cele trei teme ce pot fi traduse in inovatii sau chiar inventii pentru disciplina Creativitate
si Inventica sunt:
dispozitiv de curatare a partii exterioare a ferestrelor unui apartament aceasta
tema a aparut in urma unei discutii cu diverse prietene privind problema curatarii
exteriorului geamurilor ferestrelor apartamentelor
flaps neconventional gonflabil aceasta tema a aparut datorita specializarii
conferite de catre facultatea absolvita in anul !""#, si anume Constructii
Aerospatiale din cadrul $niversitatii %&ransilvania' Brasov
schimbarea profilului aerodinamic al unei aripi prin ajustarea lonjeronului
principal si secundar in timpul zborului de asemenea aceasta tema a aparut
datorita specializarii proprii
(intre cele trei teme prezentate anterior, am decis sa o urmaresc pe ultima dintre ele
pentru documentare, dezvoltare si analiza multi-criteriala.
Documentarea temei
) arip* este o suprafa * care produce portan * pentru zbor +n atmosfer* &errei, sau
ocazional prin alte substan e gazoase sau lichide. ) arip* artificial* este numit* palet*,
acestea av,nd o sec iune distinct*. -entru mai multe secole, arip* s-a referit exclusiv la
membrul anatomic al p*s*rilor, dar +n ultimele secole semnifica ia cuv,ntului a fost
extins* pentru a include aripile insectelor, liliecilor, pterosaurilor, dar mai ales al
aeronavelor.
) aripa a oricarei aeronave este construita pe baza unui profil aerodinamic. $n profil
aerodinamic este conturul sec iunii f*cute prin aripa unui avion sau pala unei elice, +ntr-
un plan perpendicular pe suprafa a aripii i paralel cu axa avionului, respectiv +ntr-un plan
tangent la un cilindru care ar intersecta elicea i ar avea axa +n axa acesteia. .copul unui
profil aerodinamic este de a crea o for * portant* c,t mai mare av,nd totodat* o rezisten *
la +naintare c,t mai mic* /vezi 0igure 12,
Figure 1 Profilul aerodinamic al unei aripi
3lementele caracteristice unui profil aerodinamic sunt m*rimi care definesc forma, modul
de generare i unele aspecte func ionale. Aceste elemente sunt:
Bordul de fug* /42. 3ste bordul din spatele profilului.5!6 576
Bordul de atac /!2. 3ste bordul din fa a profilului, definit drept punctul de
tangen * la profil al cercului cu centrul +n bordul de fug*. 5!6
Coarda. 3ste linia de referin * aleas* arbitrar pentru definirea profilului i care se
determin* fie ca bitangent* la intradosul profilului,516 fie ca fie ca raza cercului
tangent la bordul de atac i cu centrul +n bordul de fug*. 5!6 586
Axa profilului este dreapta care une te bordul de atac cu bordul de fug*. 516 5!6
3xtradosul /92. 3ste fa a de deasupra a profilului unei aripi de avion. 586 0*r* a se
face referire la pozi ie, prin extrados se +n elege partea mai bombat* a profilului.
Intradosul /#2. 3ste fa a opus* extradosului. :n caz c* forma profilului este
simetric* fa * de ax*, teoretic nu se poate defini care fa * a profilului este
intradosul i care extradosul. ;a aripile de avion prin intrados se +n elege
+ntotdeauna partea de dedesubt a profilului aripii.586
-rofunzimea. 3ste lungimea coardei, m*surat* +ntre dou* perpendiculare pe
coard*, care +ncadreaz* profilul.
;inia de curbur* medie /scheletul2. 3ste linia trasat* la mijlocul distan elor dintre
extrados i intrados. 516
.*geata profilului /82. 3ste distan a maxim* dintre linia de curbur* medie i
coarda profilului /ordonata maxim* a scheletului5<62.
=rosimea profilului /<2. 3ste lungimea p*r ii din perpendiculara pe coard* /sau
ax*2 delimitat* de intersec iile cu extradosul i intradosul. 5!6 =rosimea relativ*
este raportul dintre grosime i profunzime, exprimat +n procente. 516
Cercul osculator din bordul de atac /72. 3ste cercul tangent la bordul de atac, cu
raza determinat* de curbura profilului +n bordul de atac.
Axa de portan * nul* /12. Aceast* ax* indic* direc ia unui curent de fluid pentru
care rezultanta for elor de presiune asupra profilului +n direc ie perpendicular* pe
aceast* ax* este nul*. ;a o arip* de avion, +n pozi ia respectiv* aripa nu ofer* o
for * care s* sus in* avionul +n zbor.
$nghiul de inciden * /unghiul de atac2 />2. 3ste unghiul la care este pozi ionat
profilul fa * de direc ia general* de curgere a fluidului.
Insa toate acestea nu ar fi posibile fara existenta componentelor mecanice care sa mentina
stabil din punct de vedere mecanic acest profil aerodinamic. 3lementele constructive ale
unei aripi de avion obi nuite sunt: lonjeroanele, lisele, nervurile, panourile de +nveli i
alte piese componente, de rigidizare /ex: montan i2 folosite pentru transmiterea eforturile
+ntre arip* i fuzelaj sau +ntre tronsoanele aripii /vezi 0igure 72.
Aripile cu cel pu in dou* lonjeroane +mpreun* cu +nveli ul formeaz* chesonul de
rezisten * /vezi 0igure !2 care are sarcina de a prelua eforturile aerodinamice i mecanice
la care este supus* aripa.
Figure 2 Cheson de rezisten
Figure 3 Componentele principale ale chesonului
;onjeroanele sunt elemente de rigidizare a ezate de-a lungul aripii, care preiau cea mai
mare parte din for ele i momentele ce ac ioneaz* asupra acesteia. Au aspectul unei grinzi
consolidate alc*tuite din t*lpi /profile corniere2 i inim* /platband*2, +mbinate +ntre ele cu
nituri. .unt realizate de regul* din materiale rezistente la +ncovoiere i r*sucire:
duraluminiu, titan, o eluri speciale.
?ervurile sunt elemente de rigidizare transversal* a aripii, montate de obicei
perpendicular pe bordul de atac al aripii. ?ervurile au rolul de a p*stra forma aripii i de a
transmite solicit*rile aerodinamice la lonjeroane i lise. -ot fi nervuri simple sau nervuri
de for *, acestea din urm* av,nd rolul suplimentar de a prelua for ele concentrate datorate
diverselor echipamente i instala ii acro ate de aripi.
;isele sunt elemente de rigidizare montate +n lungul aripii cu rolul de a prelua solicit*rile
axiale datorate +ncovoierii aripii. 3le trebuie s* fie rezistente la +ntindere i compresiune
i m*resc rezisten a +nveli ului la deforma ie. .unt ob inute tehnologic prin extrudare sau
+ndoire i sunt alc*tuite din duraluminiu, aliaje pe baz* de titan sau o el inoxidabil .
:nveli ul aripii are rolul de a men ine forma sa i este realizat din tabl* de duraluminiu
sau aliaje pe baz* de titan, magneziu etc. :nveli ul este solicitat la eforturi de +ncovoiere
i r*sucire. 3le sunt prinse de celelalte elemente prin nituri. (ac* distan a dintre lise este
mic*, pentru rigidizarea +nveli ului se folose te tabl* ondulat*. :mbinarea tablei ondulate
cu +nveli ul se poate face prin metoda sudurii, nu prin nituire. (ac* aripa are grosime
mic*, +nveli ul se poate realiza prin panouri monolit. Construc ia unei astfel de aripi se
realizeaz* prin +mbinarea panourilor dintr-o singur* bucat*. ;a aripile cu grosime foarte
mic*, spa iul interior nu mai cuprinde elemente de rigidizare, ci este umplut cu structur*
de tip fagure sau cu alt material compozit, rezult,nd o structur* compact*, cu rezisten *
mecanic* mare.
Dezoltarea temei
Avand astfel familiarizate notiunile de baza si componetele unei aripi ale unui avion,
tema ce a fost propusa spre dezvoltare este supusa unei sedinte Brainstorming.
@eamintim ca scopul acestei sedinte este de a ivi idei noi inovative pentru schimbarea
profilului aerodinamic al unei aripi prin ajustarea lonjeronului principal si secundar in
timpul zborului. -recizam ca, desi aceasta modificare nu poate fi servi sectorul civil al
industriei aerospatiale civile, ea poate aduce beneficii mari categoriei militare din aceeasi
industrie din considerente aerodinamice si de lupta cu inamicul.
.edinta Brainstorming s-a desfasurat in data de 11 ianuarie !"18 cu un grup de <
persoane de specializare tehnica siAsau aerospatiala /! ingineri mecanici si 7 ingineri de
aeronave2, iar rezultatul ei este prezentat in urmatoarea figura.
Figure ! Clip"board cu idei rezultat in urma sedintei #rainstorming
Ideile discutate in cursul acestei sedinte sunt urmatoarele:
1.
!.
7.
8.
<.
ChecBlist-ul folosit in momentul in care fluxul de idei a devenit unul scazut este
urmatorul:
Figure $ Chec%"list folosit de conducatorul sedintei #rainstorming
Avand suficiente date in urma acestei sedinte Brainstorming, se trece la ultimul pas al
acestei cercetari, si anume analiza multi-criteriala a solutiilor generate, prin prelucrarea,
filtrarea, combinarea siAsau modificarea ideilor emiseA
Analiza multi"criteriala
0olosind drept sursa cursul prezentat drept referinta 516, s-a realizat analiza multi-
criteriala a solutiilor emise in urma sedintei Brainstorming. Cai exact, aceasta analiza a
servit la evaluarea comparativa a mai multor variante de creatii si selectionarea pe baza
acestei evaluari a celei mai bune optiuni varianta optima.
3tapele de realizare ale acestei analize multi-criteriale sunt urmatoarele:
stabiliarea criteriilor
determinarea ponderii fiecarui criteriu
identificarea tuturor variantelor posibile
acordarea unei note fiecarei variante
calcularea clasamentului final
12 Aceasta analiza are urmatoarele criterii:
masa solutiei /criteriul =2
metode de implementare /criteriul C2
costul de fabricatiei /criteriul 02
modalitati de actionare /criteriul A2
interschimbabilitate /criteriul I2
!2 (eterminarea ponderii fiecarui criteriu
= C 0 A I -uncte ?ivel -ondere
= D
C D
0 D
A D
I D
&abel 1 Determinarea ponderii fiecarui criteriu
Calculul fiecarei ponderi este realizat in cele ce urmeaza:
Ei F / p G m G ",< G Hp 2 A /- HpI G NA! 2
E= F
EC F
E0 F
EA F
EI F
72 Identificarea tuturor variantelor posibile
Jariantele posibile sunt cele identificare in urma sedintei Brainstorming, si anume:
varianta A -
varianta B -
varianta C
82 Acordarea unei note fiecarei variante
Jarianta A Jarianta B Jarianta C
? ? ?
=
C
0
A
I
&abel 2 Acordarea notelor
<2 Calcularea clasamentului final
Clasamentul final rezultat in urma calculelor prezentate in &abel 7 este urmatorul
1. varianta B
!. varianta A
7. varianta C
Jarianta A Jarianta B Jarianta C
Criteriul E ? ? x E ? ? x E ? ? x E
=
C
0
A
I
Clasament final
&abel 3 Acordarea notelor
Concluzii
'eferinte
516 Bobancu, .. %Creativitate si inventica', %Capitolul 1" - Analiza multi-criteriala
avansata', pag. 91 41, Brasov, !"17