ELEMENTE DE CONSTRUCTII METALICE

CAPITOLUL 8
Principii generale de alcatuire a elementelor
de constructii metalice
!" Tipuri si forme
Constructiile metalice sunt deosebit de variate atat ca forma si marimea , cat si ca
destinatie : hale,cladiri etajate,stalpi pentru transport energie electrica,poduri de calre ferata si
sosea,stalpi pentru funiculare,estacade,rezervoare,conducte,structuri de rezistenta pentru
macarale,etc.
Constructiile metalice sunt alcatuite din elemente legate intre ele in diferite
moduri.Elementele constructiilor metalice se pot grupa astfel:
a# $are la care lungimea este mult mai mare in comparatie ca dimensiunile sectiunii
transversale .Dupa forma axei lor,barele sunt drepte sau au curbe.Cele mai multe
constructii metalice sunt alcatuite din bare legate intre ele articulat sau rigid.In aceasta
categorie intra grinzile,grinzile cu zabrele,arcele,stalpii,etc.
%# Placi la care doua dimensiuni sunt mult mai mari in comparatie cu a treia.Dupa forma
suprafetei mediane,placile pot fi plane sau curbe.In aceasta categorie intra
planseele,peretii si fundul rezervoarelor,buncarele,tuburile,etc.
c# Piesele masi&e'lacare cele trei dimensiuni sunt de acelasi ordin de marime.Acest tip
de constructii metalice se intalneste foarte rar in constructiile metalice.Ar putea intra
in aceasta categorie piesele usor aparate de reazem.
In ansamblul ei,o constructie metalica este un complex spatial cele mai multe constructii
metalice se pot descompune in sisteme plane,care la randul lor sunt alcatuite din
bare,placi,reazeme.
Elementele cele mai importante ce intra in alcatuirea unei structurii metalice sunt :
! "rinzi cu zabrele. #unt formate din bare legate intre ele la noduri,alcatuind intre ele
sisteme indeformabile din punct de vedere geometric.In ansamblul lor,grinzile cu
zabrele sunt solicitate la incovoiere insa barele care le compun sunt solicitate la
eforturi axiale.Din cauza rigiditatii nodurilor sau a unor incarcari intre noduri, in
bare apar si eforturi de incovoiere.
! "rinzi cu sectiune plina.#unt bare solicitate preponderent la incovoiere.Ele pot fi
alcatuite din profile laminate simple $%,I& sau sunt compuse din
tole,platbande,corniere,solidarizate prin sudura sau nituire.Axele grinzilor pot fi
drepte sau curbe.
! #talpi.#unt elementele de constructie verticale , uneori cu o oarecare inclinare,care
au rolul de a prelua incarcarile date de diferite parti ale constructiei si de a le
transmite fundatiilor.#talpii pot avea sectiune plansa sau cu zabrele.#olicatariile
preponderente ale stalpilor sunt eforturile de compresiune si incovoiere .
! 'iesele de rezemare.#unt elemente care au rolul de aprelua incarcari de la anumite
parti ale constructiei si de a le transmite altori parti sau fundatiilor $aparate de
reazem,bazele stalpilor&


3.2 Principii generale de alcatuire
(odul de alcatuire a elementelor unei constructii depinde de marimea
constructiei,de felul si valoarea incarcarilor
Criteriile ce treebuie avute in vedere la alcatuirea elementelor componente ale unei
constructii metalice sunt :
a& #implitatea constructiei .Elementele unei constructii metalice trebuie alcatuite
cat mai simplu pentru a se putea exacuta usor si ieftin.)a alcatuirea lor trebuie
folosita cat mai putine tipuri de profile.
b& *atura eforturilor.#ectiunile elementelor trebuie alese astfel sa corespunda
eforturilor.De exemplu la o bara intinsa este rational ca materialul sa fie grupa in
jurul axei ei iar la o bara comprimata este indicat ca materialul sa fie cat mai
departe de axa pentru ca bara sa reziste mai bine la flambaj.In fig +., este aratata
o bara cu sectiunea formata din patru cornierein fig +., a este arata modul de
realizare in cazul solicitarii de intindere iar fig +,,b in cazul solicitarii de
compresiune.
Fig. 8.1
a
b
-ig. $+.,&
c& (odul de executie.#ectiunile barelor se alcatuiesc diferit in functie de mijlocul
de imbinare :nituri,suruburi,sudura
d& .igiditatea barelor.Acest criteriu impune ca barele sa aiba o rigiditate suficient
de mare pentru a nu se deforma in timpul transportului sau sa nu vibreze in
timplu exploatarii.'entru aceasta se impune pentru bare o valoare maxima a
coeficientului de zveltete.
e& #imetria.barele constructiilor metalice trebuie sa aiba sectiuni simetrice cel putin
in raport cu planul in care actioneaza fortele.#ectiunile nesimetrice lucreaza
dezavantajos si din aceasta cauza nu sunt indicate.
f& /ariatia sectiunilor.In cazul in care eforturile variaza in lungul barelor $talplile
grinzilor cu zabrele,grinzile cu inima plina& este necesar sa se adopte asemenea
sectiuni care sa permita variatia lor fara deplasarea axelor lor
g& Inadirea barelor:Deoarece profilele laminate au lungimi limitate ,apare deseori
necesitatea unor inadiri a lor in lungul barelor.Inadieile trebuie concepute cat mai
simplu si asa in fel incat sa nuconstituie puncte slabe pentru rezistenta
barei.0onele in care se fac inadirile trebuie sa aiba eforturi cat mai mici si sa
permita o executie cat mai usoara.
h& 1ransportul pieselor .In situatia in care piesele se confectioneaza in
uzina,dimensiunile lor sunt limitate de gabaritul mijloacelor de transport si a
macaralelor de montaj.Imbinarile intre tronsoane trebuie sa fie cat mai simple si
cat mai putine
i& Intretinerea .#ectiunile adoptate pentru elementele constructiilor metalice trebuie
sa permita o intretinere usoara,sa nu retina apa.
CAPITOLUL (
$are solicitate la intindere centrica
9.1 Alcatuirea sectiunilor
2arele solicitate la intindere centrica se intalnesc in constructiile civile si industriale la
alcatuirea tirantilor si a barelor grinzilor cu zabrele.
#ectiunile barelor solicitate la intindere centrica se alcatuiesc tinand seama de
urmatoarele elemente:
! valoarea solicitarilor
! modul de imbinare
! constructia din care face parte bara
)a acestea se adauga unele conditii constructive si anume:
! barele solicitate la intindere centrica trebuie sa fie simetrice in raport cu planul de
simetrie al sistemului din care fac parte,pentru a introduce excentricitati in
transmiterea eforturilor ceea ce ar duce la solicitare suplimentare
! sectiunile se aleg in asa fel incat inadirile sa se faca cat mai usor
#ectiunile barelor solicitate la intindere centrica se pot alcatui in doua feluri: bare cu
sectiune unitara si bare cu sectiune compusa.
a& 2are cu sectiune unitara.2arele cu sectiune unitara se alcatuiesc dintr!un singur profil
laminat si se utilizeaza in cazul solicitarilor mici$fig 3.,&
Fig. 9.1
-ig. $3.,&
b& 2are cu sectiune compusa.Acest tip de sectiune se utilizeaza la barele cu solicitari
mari si se pot realiza in mai multe feluri
! #ectiuni compuse cu elemente alipite $fig 3.4&
Fig. 9.2 -ig.$3.4&
! #ectiuni compuse cu elemente putin departate solidarizate intre ele$fig 3.5&.Distanta intre
elementele componente ale unei bare este de ,6!,7mm.
Fig. 9.3
-ig.$3.5&
! #ectiuni compuse cu elemente mult departate solidarizate cu placute sau zabrelute $fig
3.8&


Fig. 9.4
-ig.$3.8&
9.2. Dimensionarea barelor solicitate la intindere centrica
)a dimensionarea barelor metalice solicitate la intindere centrica se considera ca efortul
unitar in sectiune se repartizeaza uniform.#e tine seama insa de slabiriile sectiunii datorita
prinderilor cu nituri sau suruburi,lucrandu!se cu aria neta.Desi slabirile sectiunii duc la
concentrari de eforturi,nu se tine seama de ele.
Aria bruta necesara se determina cu relatia :
A
nec
9
n
a
A N

=

N
R



$3.,&
A
n
este aria neta a sectiunii barei
* efortul axial de intindere in bara
a
$.& rezistenta admisibila $rezistenta de calcul& a metalului din care se executa bara

coeficientul de slabire a sectiunii

),,6 pentru bare prinse cu sudura

96,:7!6,36 pentru bare prinse cu nituri

Dupa determinarea ariei brute necesare se alege aria efectiva
A
ef

;
A
nec
$3.4&
alegandu!se profilele din care se executa bara.
Dupa dimensionarease face verificarea barei cu sectiunea aleasa
(! *eri+icarea %arelor solicitate la intindere a,iala
9.3.1 Verificari de rezistenta
.elatia de verificare este
a
n
N
A
=
$.& $3.5&
'entru determinarea ariei nete a unei bare se scade aria slabirilor din aria bruta a ei.
'entru bare prinse cu sudura ,aria neta este egala cu aria bruta.)a barele prinse cu nituri sau
suruburi,aria neta se determina in functie de modul de prindere.
Cateva exemple de determinare a ariei nete sunt date mai jos.
'rinderea unei corniere pe o singura aripa $fig 3.7&

N
d
t
Fig. 9.5
-ig.$3.7&
An 9 A
g
dt $3.8&
In care : d! diametrul nitului
t! grosimea aripii cornierei
'rinderea unei corniere pe ambele aripi $cu corniera ureche& este aratata in fig 3.; iar aria
neta este cea mai mica dintre sectiunile ,!, si 4!4 $fig 3.:&

1
1
2
2
Fig. 9.6
Fig. 9.7
A
n
)A-dt
'entru calculul ariei nete dupa sectiunea 4!4 se rabate una din aripile cornierei pe acelasi
plan cu cealalta$fig. 3.+&


2
2
d
d
t
t
t
a
a
Fig. 9.8
-ig.$3.+&
'rinderea unei platbande de un guseu este aratata in fig 3.3.Ea se verifica in sectiunile
normale a!b si b!b si sectiunile sinuase b!a!,!7!4!;!5!:!b b!8!,!4!5!:!b.)a determinarea
eforturilor unitare intr!o sectiune slabita trebuie sa se tina seama de efortul real de intindere
din bara in sectiunea respectiva avand in vedere faptul ca efortul total se reduce cu valoarea
transmisa prin niturile cuprinse intre inceputul imbinarii si sectiunea respectiva.
l3
l1
l1
l1
l3
b
b
a
a
N
t
1
4
5
6
7
3
2
Fig. 9.9
e
-ig.$3.3&
'entru sectiunea normala a!a
,
$ &
5
a
n
N N
R
A bt dt
= =

$3.:&


'entru sectiunea normala b!b
4
$ &
b b
a
n
N
R
A

=
$3.+&
4
8
n
A bt dt =
$3.3&
,,
5
,8 ,8
b b
N
N N N

= = $3.,6&
'entru sectiunea sinuasa b!8!,!4!5!:!b
5
$ &
a
n
N
R
A
=
$3.,,&
5 5 ,
$4 4 4 & 7
n
A t e e e dt = + +
$3.,4&
'entru sectiunea sinuasa b!8!,!7!4!;!5!:!b
8
$ &
a
n
N
R
A
=
$3.,5&
8 5
$4 ; & :
n e
A t e dt = +
)a barele intinse in sectiuni slabite prin imbinari cu suruburi de inalta rezistenta
$fig.7,,6& este necesar sa se efectueze doua verificari.
N
b
N
N
N
N
Fig. 9.10
-ig.$3.,6&
! cu sectiunea bruta la intreaga valoare a refortului de intindere *

,
$ &
a
N
R
bt
=
$3.,8&
! in sectiune slabita la un efort redus,calculat cu relatia :
< ,
$, 6, 8 &
n r
N N
n n
=
$3.,7&
in care : n! numar total de suruburi
r! numarul de suruburi cuprinse intre inceputul imbinarii si sectiunea ce se
verifica
n
,
!numarul de suruburi din sectiunea ce se verifica
In cazul incarcarilor variabile se face verificarea cu relatia :
max
$ &
a
n
N
R
A

=
$3.,;&
in care :
*
max
: efortul maxim de intindere in bara din cadrul gruparii de incarcari folosita la
calcul de oboseala

! coeficientul de oboseala
9.3.2 Verificari de rigiditate

/erificarea rigiditatii unei bare supuse la efort de intindere axiala se face cu
relatia :

max a

$3.,:&
in care:

max
min
f
l
i
=
$3.,+&

f
l
! lungimea de flambaj a barei

min
i
! raza de giratie minima a sectiunii

a

! coeficientul de zveltete admisibil

9.3.3 Verificarea conditiilor constructive
Conditiile costructive ce se impun barelor metalice solicitate la intindere axiale se
refera la
! grosimea si dimensiunile minime ale elementelor ce compun bara
! distanta minima admisa intre elementele ce compun bara
9.3.. !olidarizarea barelor solicitate la intindere a"iala
Elementele componente ale unei bare cu sectiunea compusa solicitate la intindere
centrica ,se solidarizeaza intre ele pentru a forma un tot unitar.
)a barele realizate din elementele alipite,solidarizarea se face cu nituri,suruburi
$fig.3.,6& sau cu sudura $fig.3.,,&.Conditiile ce trebuie respectate
e
a
a
e e e e
e
Fig.
9.10
-ig.$3.,6&
e
Fig.9.11
e
t t
-ig.$3.,,&
pentru solidarizarea cu nituri sau suruburi sunt
a8d$+t&
e+d$,4t& la constructii civile si industriale
e,6d$46t& la poduri
Daca solidarizarea se face cu suduri:
b47t
e!l 56t la constructii civile si industriale
e
,
!l 46t la poduri
)a solidarizarea barelor realizate din elemente putin departate se folosesc fururi sudate
$fig.3.,4a& sau nituite $fig.3.,4,b&.Distantele intre fururi se iau :
l1
l1
a
b
Fig. 9.12
-ig.$3.,4&
l
,
+6 $3.,3& in care i
min
este raza de giratie minima a unui element al barei.
)a barele realizate din elemente mult departate solidarizarea se face cu placute $fig.
3.,4a,b& sau cu zabrelute $fig3.,5c&.#i in acest caz se respecta relatia l
,
+6 i
min.
l1
a
l1
b
l1
c
Fig. 9.13
-ig.$3.,5&
CAPITOLUL ".
$are solicitate la compresiune centrica

1#.1 Alcatuirea sectiunilor
= bara este solicitata la compresiune centrica daca directia efortului de compresiune
coincide cu linia ce uneste centrele de greutate ale sectiunilor transversale ale ei .
#pre deosebire de barele solicitate la intindere centreica,la barele solicitate la compesiune
centrica,masa materialului elementelor ce le compun este rational sa fie dispusa cat mai
departe de centrele de greutate ale sectiunilor transversale.#e realizeaza astfel bare cu o buna
comportare la flambaj.
In functie de destinatia constructiei,valoarea solicitarilor,conditiile de exploatare si
intretinere,sectiunile arelor solicitate la compresiune centrica pot fi :
!bare cu sectiune unitara $fig ,6.,& realizate dintr!un singur profil laminat,folosite la
solicitari mici

Fig. 10.1
-ig.$,6.,&
!bare cu sectiune compusa din elemente alipite,legate intre ele prin nituri,suruburi si
sudura $fig ,6.4&
Fig. 10.2

-ig.$,6.4&
!bare cu sectiune compusa din elemente putin departate,solidarizate cu fururi $fig ,6.5&.
Distanta maxima l
,
intre fururi se ia 76i
min
in care i
min
este raza de giratie minima a unui
element.
l1
Fig.10.3
-ig.$,6.5&
!bare cu sectiuni compuse din elemente mult departate solidarizate intre ele cu placute si
zabrelute $fig ,6.8&
Fig. 10.4
-ig.$,6.8&
Deoarece barele sunt supuse la compresiune au tendinta de a!si pierde stabilitatea prin
flambaj, formele sectiunilor sunt determinate de conditiile de stabilitate.'entru o aceeasi arie
A a sectiunii transversale a barei solicitata la compresiune,rezistenta la flambaj este cu atat
mai mare cu cat raza de giratie i este mai mare .

1#.2 $lamba%ul barelor solicitate la compreiune centrica
= bara supusa la un efort de compresiune,in general,se distruge inainte de a se atinge in
sectiunile ei limita de curgere,datorita pierderii stabilitatii elastice $flambaj&.In aceasta
situatie,ara paraseste forma rectilinie capatand o forma curba.
#arcina de compreiune la care bara isi pierrde stabilitatea elastica se numeste sarcina
critica de flambaj $'
er
&,iar efortul unitar corespunzator,rezistenta critica de flambaj..ezistenta
critica de flambaj este mult sub limita de curgere a materialului si uneori chiar sub limita de
elasticitate a lui.
#arcina critica de flambaj depinde de caracteristicile geometrice ale barei $sectiune
transversala,lungime& si legaturile la capete le ei .
Determinarea sarcinii critice de flambaj se face cu formula Euler ,obtinuta prin integrarea
fibrei medii deformate:
4
4 cr
f
EI
P
l

=
$,6.,&
in care: I este momentul de inertie a sectiunii barei
E modulul de elasticitate al materialului
l
f
lungimea de flambaj a barei care depinde de lungimea ei,lagaturile la capete si
modul de incarcare
)ungimea de flambaj se determina cu relatia :
f
l l =
$,6.4&
'entru o bara actionata de o forta concetrata,coeficientul

depinde numai de legaturile

la capete $fig ,6.7&
P P P P
Fig.10.5
=2 =1
=0.707 =0.5
-ig.$,6.7&