1 Introducere

1.1 Definirea zonelor de discontinuitate

Elementele structurale pot fi mpartite n zone n care se poate aplica teoria de grinda, numite regiuni B, si zone de discontinuitate, numite si zone D, n care nu se poate aplica teoria de grinda. Exemple de zone D sunt zonele din vecinatatea reactiunilor sau fortelor concentrate, consolele scurte, grinzile-pereti, nodurile grinda-stalp, zonele de schimbare brusca de sectiune sau zonele cu goluri. Proiectarea acestor zone se facea pe baza de reguli "constructive" sau prin metode empirice. Incepand de la mi locul anilor !"#, proiectarea acestor zone a nceput sa fie facuta cu metoda "strut and tie" $%&'( formulata de prof. %chlaich de la )niversitatea din %tuttgart. *onform principiului lui %t. +enant aceste zone se ntind pe o distanta de la perturbatie egala cu naltimea elementului. Pe aceasta baza se poate considera ca zonele D se ntind pe o distanta egala cu naltimea elementului, de o parte si de alta a perturbatiei $figura ,.,(.

zone D

zona 0

zona 0

zone D

gol

Figura 1 Exemple de regiuni B si D Inainte de fisurare exista n aceste zone un camp elastic de tensiuni, care se poate determina printr-o analiza elastica, utiliz-nd de exemplu metoda elementelor finite. .isurarea perturba acest camp de tensiuni, conduc-nd la o reorientare substantiala a eforturilor interne. Dupa fisurare, fortele interne pot fi modelate cu biele de beton $comprimate(, tiranti constituiti din armaturile ntinse si mbinarile acestor biele si tiranti, numite zone nodale $figura ,./(.

Figure 1.2 Traiectoriile eforturilor principale si schema de grinda cu zabrele

T C

a(

b(

c(

Figura 1.3 Fortele la limiele zonei D a! Forte "ntr#un nod$ b! Eforturi unitare la limita zonei$ c! Forte la limita zonei

1.2

Schema de rezolvare a zonelor D

Principial, metoda de rezolvare a zonelor D comporta urmatorii pasi 1 ,. Izolarea zonelor D. %e poate presupune ca discontinuitatile se ntind aproximativ pe o distanta h de la perturbatie. /. Calcularea eforturilor interne la limitele elementului. 2ceasta se poate face folosind teoria betonului armat sau un calcul elastic $figura ,.3a,b(. 3. Submpartirea limitei elementului si calculul fortei rezultante pe fiecare portiune . 2ceasta se poate face fie mpartind marginea zonei D n intervale de lungimi egale $figura 3c(, fie mpartind n intervale astfel alese nc-t fortele de compresiune si de ntindere sa se compenseze reciproc $ aceasta simplifica modelul %&(.
/

4. Se deseneaza o grinda cu zabrele care sa transmita fortele de la o limita la cealalta a elementului. In figura ,./, barele comprimate $bielele( sunt reprezentate cu linii ntrerupte, iar barele ntinse $tirantii( cu linii continue. In general grinda cu zabrele trebuie sa fie aleasa astfel nc-t sa minimizeze cantitatea de otel. *-nd / forte necolineare se intalnesc ntr-un punct, o a treia forta este necesara pentru a asigura echilibrul 1 de exemplu c-nd doua biele se ntalnesc in nod $figura ,.4a( sub un unghi oarecare, este necesar un tirant pentru a asigura echilibrul. Daca o armatura este ndoita in urul unui colt, atunci este necesar ca pe directia bisectorei unghiului sa actioneze fie o forta de compresiune spre interior, fie o forta de ntindere spre exterior $figura ,.4b(. 5. Verificarea eforturilor in in barele grinzii cu zabrele . %e poate considera ca tirantii sunt solicitati la valoarea efortului unitar de curgere n armatura f%d, iar bielele sunt solicitate la rezistenta efectiva la compresiune a betonului &d' max ( )2)*fcd $vezi seciunile /, 3 6i 4(.

a(

C T T

C T

b(

Figurae 1.+ Echilibrul fortelor la nod c,nd se "nt,lnesc a! 2 biele$ b! doi tiranti

1.3

Componentele modelelor ST

'odelele %& sunt alc7tuite din biele, tirani 6i noduri. In modelele %&, bielele reprezinta zone de beton cu eforturi de compresiune 8 efortul de compresiune dominant are directia bielei.
3

Bielele sunt frecvent reprezentate schematizat ca niste element rectangulare $figura ,.5a(, dar in realitate au de cele mai multe ori forma de "sticla" $figura ,.5b(, datorita faptului ca sectiunea de beton este mai mare in zona mi locie a bielei. 0ielele in forma de "sticla" pot fi reprezentate cu schema %& din figura ,.5c. Difuzarea eforturilor de compresiune da nastere la eforturi de intindere transversala, care pot provoca fisurarea longitudinala a bielei, si, in lipsa unei armaturi transversale, cedarea bielei.

Figura 1.- &eprezentarea bielelor de beton a! forma simplificata$ b! forma de .sticla.$ c! model /T pentru forma de .sticla.

Tirantii reprezinta unul sau mai multe randuri de armaturi paralele. Tirantii pot ceda datorita ancorarii insuficiente. 2ncorarea tirantilor este un aspect ma or in proiectarea zonelo D cu metoda %&. +erificarea ancor7rii arm7turilor va fi discutat7 n detaliu n seciunea 4. 0odurile apar la intersectia mai multor bare $biele, tiranti(, de obicei sub fortele concentrate, la reazeme, in zonele de ancorare ale armaturilor sau cablurilor de precomprimare, in punctele de indoire ale armaturilor sau la frangerile si imbinarile elementelor structurale. Prima conditie pe care trebuie sa o indeplineasca nodul este echilibrul fortelor care converg in nod, adica Fx (1' F% ( 1 si 2z ( 1. )ltima relatie implica concurenta fortelor in nod. Primele doua relatii implica prezenta unei a treia bare daca primele doua nu sunt colineare. 2 doua conditie este ca betonul din nod sa nu depaseasca rezistenta aleas7 dup7 criteriile din seciunea 4. In sfarsit, a treia conditie, in cazul nodurilor in care sunt ancorati tiranti, este asigurarea lungimii de ancora3 a acestora lbd $lungime de ancora care se calculeaza conform prescriptiilor in vigoare, de exemplu E*/, 9".4 si 9".:(.
4

2 Biele
a! 4edarea prin fisurare longitudinala .orta de intindere in tirant, calculata pe baza modelelor %& din figura : este $;3<, 9:.5.3 $3(, %chlaich in 0ull *E0 ,5#=,>"/( 1 - pentru zonele cu discontinuitate partiala $b ?=/(, vezi fig. :a 1
T= , a , 4 4 h , a , #,A 4 4 h

$/a(

pentru zonele cu discontinuitate totala $b @ bef(, vezi fig. :b 1

T=

$/b(

b! 4edarea la compresiune Bezistenta la compresiune a betonului din biele este numita rezistenta efecti)a si poate fi determinata cu relatia $;3<, 9 :.5./( 1

&d' max ( )2)*fcd

$3(

unde produsul )2)* este numit si factor de eficienta si are valori pozitive subunitare. Pentru valorile )2 si )* vezi tabelul , si respectiv relatia $,(

Figura 5 2odel pentru calculul fortei de intindere trans)ersala pentru a! zona de discontinuitate partiala$ b! zona de discontinuitate totala

3 Tiranti
&irantii reprezinta unul sau mai multe randuri de armaturi paralele, dimensionate cu relatia 1
5

6sf%d Td unde Td este forta de intindere determinata cu incarcarile de calcul.

$4(

4 Noduri
*onstructia nodurilor se face de regula considerand fetele nodului perpendiculare pe sectiunile bielelor si tirantilor care concura in nod $figura Aa( si eforturi unitare egale pe toate fetele nodului.

a(

b(

c(

Figura 7 4ate)a tipuri de noduri a! nod 444$ b! nod 44T$ c! nod 4TT. Prima conditie $perpendicularitatea( asigura prezenta pe fetele nodurilor numai a eforturilor unitare normale $altminteri apar si eforturi de forfecare(. 2 doua conditie se realizeaza, de exemplu in cazul nodurilor *** $figura Aa(, luand latimile fetelor in relatia 1 F18a1 ( F28a2 ( F38a3 . In cazul nodurilor **& sau *&&, ancora ul armaturii incepe la fata interioara a nodului si se intinde pe toata lungimea nodului. In unele cazuri se poate extinde chiar dincolo de nod $figura Ab(. In cazul nodurilor in care exista bare indoite, ca in figura Ac, trebuie verificat si diametrul dornului $de exemplu cf. ;3<, 9 ".3(.
:

5 Cteva modele tipice 6 Domeniul de validitate al modelelor ST

'odelele %& il a uta pe inginer sa determine cantitatea, pozitia si distributia armaturilor principale. %copul lor este sa serveasca ca un mi loc simplu si transparent de vizualizare a fluxului fortelor si de dimensioanre a unui element structural. &rebuie subliniat ca, daca modelul %& indica cantitatea si pozitia armaturii principale, nu trebuie omisa armatura constructiva distribuita in toate zonele unde nu este prevazuta armatura principala, pentru a permite redistribuirea eforturilor si a limita deschiderea fisurilor. 'odelul %& nu este unic 1 exista intotdeauna mai multe solutii posibile. %e recomanda insa ;%chleich< ca modelul sa urmeze indeaproape fluxul eforturilor indicat de un model elastic $distributia eforturilor in domeniul elastic se poate obtine usor cu un calcul folosind metoda elementelor finite(, pentru a nu impune redistributii importante de eforturi si a evita deschiderea excesiva afisurilor in exploatare. %e recomanda, de asemenea, "optimizarea" modelului prin alegerea variantei in care lungimea tirantilor este minima, avand in vedere ca rigiditatea acestora este mult mai mica decat a bielelor.

7 Console scurte !rin"i cu varia#ie $rusc% de sec#iune & Noduri de cadru 1' Compresiune locala 11 (laca )rin"ilor in T 12 !rin"i pere#i

0ibliografie

,. 'acCregor, D.C. E &einforced 4oncrete 2echanics and Design,Prentice-?all, )pper %addle, FeG DerseH, ,>>A, >4# p. /. %chleich, D., %chIfer, J. E 9onstruiren im /tahlbeton, in 0etonKalender, ErnstL%ohn, %tuttgart, Cermania, ,>>3, pp. 3/A-4":. 3. *EF - prE0 1::2#1 ;Final draft! Eurocode 2 Design of 4oncrete /tructures <art1 =eneral rules and rules for buildings, 0ruxelles, /##,, /3# p.
A

4. %chIfer, J. E 4hapter +.+.+ 0odes, in %tructural *oncrete, +olume /, 0ull. .I0 Fo. /, Maussane, Elvetia, ,>>>, p./5A-/A:. 5. %chIfer, J. E 4hapter 7.3 Deep beams and discontinuit% regions , in %tructural *oncrete, +olume 3, 0ull. .I0 Fo. 3, Maussane, Elvetia, ,>>>, p.,4,-,"4.

"