CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR GRINZILOR DE BETON ARMAT

PRIN METODA DIRECTA

Activitate de cercetare

Student: Dan Andrei MICLĂUŞOIU

Student: Tudor Bucovineanu
Coordonator ştiinţific: Sef l. dr. ing. Radu OLAR

1
 CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR GRINZILOR DE BETON ARMAT
PRIN METODA DIRECTĂ

REZUMAT
Fisurarea elementelor din beton armat reprezintă un fenomen inevitabil datorat incapacității
betonului de a prelua eforturile unitare de întindere. Acceastă lucrare prezintă etapele unui studiu
privind calculul deschiderii fisurilor la o grindă de beton armat și factorii ce provoacă mărimea
deschiderii acestora. Studiul a arătat că deschiderea fisurilor este datorată surplusului de
deformație al armăturii, pe distanța dintre două fisuri consecutive, în raport cu deformația
betonului.

1. INTRODUCERE

La structurile din beton armat solicitate la încovoiere, fortă tăietoare, torsiune sau întindere,
fisurarea este un fenomen normal. Fisurarea este urmarea a eforturilor de întindere produse de
solicitari (încovoiere, forță taietoare, torsiune, tracțiune), rezultând fie dintr-o încarcare directă sau
din deformații împiedecate sau impuse.

Fisurarea nu prezintă un inconvenient in exploatarea elementelor de beton armat atâta timp

cât deschiderea fisurilor se situează sub anumite limite. Aceste limite depind în principal de
exigentele de aspect și de durabilitate, în special privind coroziunea armăturii, precum si de
asigurarea unor funcțiuni specifice, ca de exemplu: asigurarea etanșeității pentru pereții
recipientilor de lichide si de gaze, evitarea dezvoltarii unor agenți patogeni sau a unor insecte, al
caror sediu poate fi constituit de fisurile prea deschise din elementele de beton armat, la
rezervoarele de apă potabilă și la silozurile de cereale.

Fisurile pot avea de asemenea alte cauze, cum ar fi contracția plastică sau reacțiile chimice
expansive interne din betonul întărit. Deschiderea unor asemenea fisuri poate atinge valori
inacceptabile, dar prevenirea si controlul lor nu intră în cadrul acestei lucrari.

Se recomandă să se noteze riscurile deosebite de apariție a fisurilor deschise în secțiunile

care sunt supuse la variații bruște ale eforturilor, de exemplu :
- la schimbarile de secțiune
- în vecinatatea sarcinilor concentrate
- în zonele de întrerupere ale barelor
- în zonele unde sunt eforturi de aderenta ridicate, în special la extremitatile zonelor de
suprapunere a barelor.

2
 Tabelul 1. Valorile Wmax recomandate
(Zoltan Kiss, Traian Onet – Proiectarea structurilor de beton )

În absenta unor cerinte specifice (de exemplu etanșeitate la apa), se poate admite, pentru
combinatia cvasipermanenta de încarcari, ca limitarea deschiderii calculate a fisurilor la valorile
Wmax din Tabelul 1 este în general satisfacatoare din punct de vedere al aspectului si al
durabilitații în cazul elementelor de beton armat din cladiri.

2. DETERMINAREA STĂRII INTERNE DE SOLICITARE

Pentru a calcula deschiderea fisurii este necesară cunoașterea eforturilor unitare secționale
(efortul uniar de întindere din armatură “σs “, efortul uniar de compresiune in beton “σc “).
Verificarea deschiderii fisurilor se face în stadiul II de serviciu, luând în considerare
eforturile rezultate din combinaţia cvasipermanentă a acţiunilor:
Gk + ψ 2 ⋅ Qk (1)

Gk – valoarea caracterisitică a încărcărilor permanente;

Qk – valoarea caracterisitică a încărcărilor utile;
ψ2 – factor de grupare a acțiunilor variabile pentru combinația cvasipermanentă;

Pentru determinarea eforturilor unitare secționale, aferente eforturilor din starea limită de
serviciu, folosim condițiile de echilibru static (considerând ca eforturile secționate sunt in echilibru
cu forțele exterioare). A doua condiție impusă este conlucrarea perfectă dintre beton si armatură
(valabilitatea ipotezei secțiunilor plane a lui J. Bernoulli). În baza acestor condiții se scrie un sistem
de ecuații punând condițiile de echilibru, suma pe x = 0 (2) si sumă de momente = 0 (3). A 3-a
ecuație se scrie in baza ipotezei lui Bernoulli (3), obținându-se un sistem cu 3 ecuații si 3
necunoscute(fig. 1).

3
 Acest sistem de ecuații este scris considerând o distribuție liniară a tensiunilor din beton,
acest fapt este posibil considerand un model constitutiv liniar elastic-perfect plastic, atât pentru
beton cât și pentru armatură, dar și datorită faptului ca nu se ating rezistentele de curgere ale
betonului si armăturii acestea se află în domeniul de comportare elastic.

Fig. 1
σ c ⋅ x⋅ b
Σx = 0 Fc − Fs 0 − A sl ⋅ σ s 0 (2)
2
M Ed − Fs ⋅  d −
x
ΣM = 0  0 (3)
 3
σs

Es d −x
εs d −x − 0 (4)
σs x
εc x
Es

3. ARIA MINIMĂ A ARMĂTURILOR

Este necesară o cantitate minimă de armături aderente pentru a controla fisurarea în
zonele unde se prevede existența eforturilor de întindere. Această cantitate poate fi estimată
plecând de la echilibrul între eforturile de întindere în beton imediat înainte de fisurare si eforturile
de întindere în armaturi la limita de elasticitate sau la un efort inferior, necesar pentru a limita
deschiderea fisurilor.

Aria minimă de armatură se obţine din condiţia de echilibru dintre forţa de întindere din
beton înainte de momentul fisurării şi forţa de întindere din armătură, corespunzătoare curgerii
armăturii (sau unui efort unitar mai mic, dacă se urmăreşte reducerea deschiderii fisurilor).

≥ m

4
 Fig. 2
Această arie minimă de armătură se determină folosind relația (5):
Kc ⋅ k ⋅ fct.eff ⋅ Act
As.min (5)
σs

în care:
As,min - este aria minimă de armături de beton armat în zona întinsă;
Act - este aria secțiunii transversale de beton întins. Zona de beton întins este partea
secțiunii care rezultă întinsă din calcul chiar înainte de formarea primei fisuri
σs - este valoarea absolută a efortului maxim admis în armatură imediat după apariția
fisurii (poate fi considerat egal cu limita de elasticitate, fyk, a armăturii. Poate fi totuși adoptată o
valoare inferioară pentru a limita deschiderea fisurilor, în functie de diametrul maxim sau
de distanța maximă a barelor).
fct,eff - este valoarea medie a rezistenței la întindere a betonului în momentul când se
presupune că apar primele fisuri
k - este un coeficient care ține seama de efectul eforturilor interne neuniforme
autoechilibrate care duc la o reducere a eforturilor datorate deformațiilor împiedicate
kc - este un coeficient care ține seama de repartiția eforturilor pe secțiune imediat
înainte de fisurare precum și de modificarea brațului de pârghie
σc - efort unitar mediu în beton în partea de secțiune considerată

Se poate admite că armăturile pretensionate aderente situate în zona întinsă contribuie la

controlul fisurării pe o distanta ≤ 150 mm de la centrul armaturii. Aceasta poate fi luată în
considerare adaugând termenul ξ.

În cazul grinzilor cu înălţime mare (Fig.3), în care armăturile rezultate din dimensionarea la
moment încovoietor sunt concentrate numai pe o mică parte a înălţimii, se constată o creştere a
distanţei dintre fisuri ceea ce conduce la o mărire a deschiderii fisurilor.

5
 Fig. 3
4. CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR

Deschiderea fisurilor este funcție de numărul de fisuri pe unitatea de lungime a elementului,

deci funcție de distanța dintre fisuri.

sr,max - este distanța maximă dintre

fisuri;
εsm - este deformația medie a
armăturii la combinația de încărcări
considerată, incluzând efectul
deformațiilor impuse si ținând cont de
participarea betonului întins.
Se ține seama numai de alungirea
relativă dincolo de starea corespunzând
absenței deformatiilor în beton la acel
nivel;
εsm - este deformația medie a
betonului între fisuri;

wk ( )
Sr.max⋅ ε sm − ε cm (6)

Fig.4

εsm - εsm poate fi calculat cu ajutorul expresiei (7):

fct.eff
σs − kt ⋅
ρ p.eff
( )
⋅ 1 + α e ⋅ ρ p.eff
σs
ε sm − ε cm ≥ 0.6⋅
Es Es (7)

σs - este efortul în armăturile de beton armat întinse, considerând secțiunea fisurată. În

cazul elementelor din beton precomprimat cu armatura preîntinsa, σs poate fi înlocuit cu Δσp,

6
variația de efort în armaturile pretensionate de la starea corespunzatoare absenței deformațiilor
betonului la același nivel
Ac,eff - este aria secțiunii efective de beton din jurul armăturilor întinse, adica aria secțiunii
de beton din jurul armăturilor întinse, de înălțime hc,ef, în care hc,ef este cea mai mică din valorile
următoare : 2,5(h-d), (h-x)/3 sau h/2 (a se vedea figura 5)

Când armăturile aderente sunt dispuse în zona întinsă cu un interax suficient de mic
(distanța ≤ 5(c+φ/2)), distanța finală maximă dintre fisuri poate fi calculată cu ajutorul expresiei
(8) (a se vedea figura 5) :
sr,max = k3c + k1k2k4φ /ρp,eff (8)

Când distanța dintre armăturile aderente depașește 5(c+φ/2) (a se vedea figura 5) sau când
nu există armături aderente în interiorul betonului întins, se poate defini o limita superioara a
deschiderii fisurilor admițând o distanță maximă între fisuri (9):

sr,max = 1,3 (h - x) (9)

Fig. 5

7
 5. CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR UNEI GRINZI DE BETON ARMAT

Se va dimensiona și se va calcula la fisurare o grindă cu dimensiunea de 300x600mm

(figura 6), cu clasa de expunere XC2, C25/30, oțel S500. Grinda este simplu rezemată cu distanța
dintre reazeme de 6m , momentul în câmp este 220 kNm.

Parametrii de calcul: b := 300mm

h := 600mm
N c := 1.5cm
25
2 c = stratul de acoperire cu beton al
mm
fcd := = 16.667⋅ MPa armăturii;
1.5
φ 1 := 25mm
l := 6m
N φ 2 := 0mm
500
2 n 1 := 2
mm
fyd :=
1.15 n 2 := 0
fctm := 2.6MPa 2 2
n1 ⋅ φ 1 + n2 ⋅ φ 2
5 N φ 1.1 := = 0.025m
Fig. 6 Es := 2.1⋅ 10 n1 ⋅ φ 1 + n2 ⋅ φ 2
2
mm
ϕ = diametrul echivalent al barelor de
E cm := 31GPa armătură;

Se dimensionează grinda la Starea Limita Ultima:

d1 := c + φ 1.1 = 40 ⋅ mm

d := h − d1 = 560⋅ mm

Med.SLU = 220⋅ kN ⋅ m

Med.SLU
μ := = 0.14
2
b ⋅ d ⋅ fcd

μ lim := 0.372

μ < μlim = 1

ω := 1 − ( 1 − 2 ⋅ μ ) = 0.152
ω ⋅ b ⋅ d ⋅ fcd
2
Asl1 := = 9.778⋅ cm
fyd

2
Aleg Asl := 9.82cm 2ϕ 25

8
 Se va determina momentul de calcul aferent stării limite de serviciu (SLS):
Med.SLU⋅8 kN kN kN
PD.SLU := = 48.889⋅ Gk := h ⋅b ⋅25 = 4.5⋅
l
2 m m
3 m
PD.SLU − 1.35⋅Gk kN
Q k := = 28.543⋅
1.5 m
ψ 2 := 0.8 spații de depozitare
kN
PD.SLS := Gk + ψ 2 Qk = 27.334⋅
m
2
PD.SLS⋅l
Med.SLS := = 123.003⋅kN ⋅m
8

Se verifică dacă armătura poate intra în curgere, dar să nu iși depășească deformația ultimă
înainte de atingerea deformației ultime a betonului.
Punând codiția de echilibru pe secțiune, suma forțelor care acționeaza pe x sa fie egală cu 0,
rezultă poziția axei neutre:
Asl ⋅fyd
x1 := = 106.739 ⋅mm
η ⋅λ ⋅b ⋅fcd

Din ipoteza lui Bernoulli aflăm deformația specifică din oțel, folosind asemănare de triunghiuri:

 d − x1  4.5
εs := ε cu3⋅  = 0.015 ε ud := = 0.045 ε yd := 0.0022
x 100
 1 

ε yd ≤ εs = 1 armatura este în εs ≤ ε ud = 1 deformația specifică ultimă

curgere; nu este depășită;

Verificăm dacă aria de armătură aleasă respectă procentrul minim de armare.

K c := 0.4 (σc=0)

din interpolare s-a aflat k

k := 0.79
N
fct.eff := fctm = 2.6 ⋅
2
mm
b ⋅h 2
Act := = 9 × 104 ⋅mm
2
Dacă am considera efectul armăturii am obține o arie a betonului in zona întinsă mai
mică, deci o arie minimă de armătură mai mică, astfel aproximatea făcută mai sus este
acoperitoare.
9
Aria minimă de armatură este dată de relația:

Kc ⋅k ⋅fct.eff ⋅Act
2
As.min := = 3.697⋅cm
σ s1

Pentru determinarea poziției axei neutre și a strării de solicitare a betonului si a armăturii,

aferente eforturilor din starea limită de serviciu, se va scrie un sistem de ecuații punând
condițiile de echilibru, suma pe x = 0 si sumă de momente = 0. A 3-a ecuație se scrie in baza
ipotezei lui Bernoulli, obtinându-se un sistem cu 3 ecuații și 3 necunoscute.

σ c ⋅x ⋅b
Σx = 0 Fc − Fs 0 − A sl ⋅ σ s 0
2

ΣM = 0
 x
M Ed − F s ⋅ d −  0
 3 
σs

εs Es d −x
d −x − 0
σs x
εc x
Es

Se va rezolva sistemul de ecuații și se obțin eforturile unitare din beton și din armătură:

N N
σs := 237 σc := 11.155 x := 139mm
2 2
mm mm

Deschiderea caracteristică a fisurilor se obține cu relația

wk (
Sr.max⋅ ε sm − ε cm )
fct.eff
σ s − kt ⋅
ρ p.eff
(
⋅ 1 + α e ⋅ρ p.eff
σs
)
ε sm − ε cm ≥ 0.6⋅
Es Es

k t := 0.4

hc.eff := min2.5⋅( h − d ) ,
( h − x) h 
,  = 0.1 m
 3 2
Es
2
Ac.eff := hc.eff ⋅b = 0.03 m αe := = 6.774
Ecm
Asl
ρ p.eff := = 0.033
Ac.eff

10
Notam cu def = ε m - ε cm

fct.eff
σs − kt ⋅
ρ p.eff
(
⋅ 1 + α e ⋅ρ p.eff ) σs
def := = 9.437 × 10− 4 0.6⋅ = 6.771 × 10− 4
Es Es

k 1 := 0.8 k 2 := 0.5

d 0 := b − 2 ⋅c − 2 ⋅φ 1.1 = 220 ⋅mm

φ 1.1  φ 1.1 
Sr.max := 3.4⋅c + 0.425⋅k1 ⋅k2 ⋅ if d0 ≤ 5⋅ c +
ρ p.eff  2 
[ 1.3⋅( h − x) ] otherwise

Sr.max = 0.599 m

wk := S r.max⋅def = 0.566 ⋅mm

Deschiderea fisurii este mai mare ca deschiderea admisibilă (0.3mm) conform tabelului 1,
deci grinda nu verifică condițiile de fisurare.
w k ≤ 0.3mm

În cele ce urmează se vor înlocui barele de Φ25 cu 2 bare de Φ22 si una de Φ18, ariile
acestora sunt echivalente, și se va repeta calculul.

2
Asl := 10.14cm

Asl ⋅fyd
x1 := = 110.217⋅mm
η ⋅λ ⋅b ⋅fcd

11
 Se va rezolva sistemul de ecuații si se obțin eforturile unitare din beton si din armatură:

N N
σs := 230 x := 141mm σc := 11.02
2 2
mm mm
2 2
n1 ⋅φ 1 + n2 ⋅φ 2
φ 1.2 := n ⋅φ + n ⋅φ = 0.021m
1 1 2 2

( ε sm − ε cm) 9.152 × 10− 4

wk := Sr.max⋅def = 0.162⋅mm
Sr.max = 0.177m

Deschiderea fisurii este mai mică decât deschiderea admisibila (0.3mm) conform tabelului
1, deci grinda verifică condițiile de fisurare.
w k ≤ 0.3

6. CONCLUZII

Se poate observa din calcule că grinda, deși are aceeași capacitate portantă la încovoiere,
dezvoltă fisuri cu deschideri diferite în funcție de numărul barelor de armătură. În concluzie, o
grindă solicitată la încovoiere se comportă mai bine din punct de vedere al deschiderii fisurilor
dacă aria armăturii logitudinale este formată din mai multe bare și are o armare minimă
corespunzătoare. Factorii principali ce arată acest lucru sunt: o aderență mai bună a barelor și
distanța dintre bare mai mică.

BIBLIOGRAFIE

[1] Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton

Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri
[2] Zoltan Kiss, Traian Onet : Proiectarea Structurilor de Beton
[3] https://www.ct.upt.ro/studenti/cursuri/nagy-
gyorgy/Beton%202%20(Beton%20Armat%20si%20Precomprimat)/13%20Fisurarea%202018%20
02%2016.pdf – accesat la data de 6.07.2018
[4] http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/CALCULUL-LA-STAREA-LIMITA-
DE-F322.php– accesat la data de 6.07.2018

12