Beton Curs 7

3) Stadiul 3 – este limita intre comportarea elastica si plastica si este definit prin
atingerea limitei de curgere in armatura.(pentru ca este proporționalitate in armatura).
După epuizarea capacitații de ductilitate ( capacitații de rotire plastica a secțiunii) se
ajunge la rupere. Ruperea se poate produce in 2 moduri:

A. Ruperea prin beton – când armatura curge nu se rupe armatura, ci doar se

depășește domeniul elastic. Acesta este modul de rupere pentru majoritatea
elementelor de beton armat. O mărime foarte importanta e rotirea secționala fi
la ruperea secțiunii.
o La curgere epsilon s = epsilon y deci fi i = epsilon y/d-x, d este distanta
de la zona comprimata la centrul de greutate al secțiunii de beton.

o La rupere fi,u este o măsura a ductilității secțiunii – cu cat fi,u este mai
mare secțiunea e mai ductila, deci are o capacitate mai mare de
deformație plastica
o Ductiliatea poate fi marita prin doua metode
 Marirea lui epsilon c ultim se mareste prin ceea ce se cheama
confinare (impiedicare umflarii laterale a betonului) – cand
incerc o proba de beton la compresiune ma astept sa fie
depasita rezistenta la compresiune. La cladirile proiectate
seismic confinarea este obligatorie (dispunerea armaturii
transversale). Se face confinare pentru mariera lui epsilon c u.
(fig2)
 Cu ajutorul confinării creste rezistenta betonului la
compresiune, dar creste spectaculos deformația ultima a
betonului la compresiune, adică epsilon c u care ajne
pana la 2-2.5% pentru gradul de confinare obligatoriu
prevăzut in coduri pentru secțiunile critice ale
elementelor de clasa de ductilitate mare proiectate la
acțiunii seismice. In mod obișnuit creșterea rezistentei
betonului confinat nu se ia in considerare.
  Scaderea lui x se face prin limitarea armaturii întinse (limitarea
cantitatii) sau prim marirea latimii secțiunii grinzii in zona
comprimata. Prevederea unei armaturi comprimate in zona
comprimata (sau marirea ei daca armatura este deja prevazuta)
 X masoara valoarea zonei compresiunii in beton. Daca forta
axiala e mai mai mare, compresiunea in beton creste, deci x
creste.
 Pentru sectiuni cu forta axiala si moment, forta axiala se
limiteaza superior pentru a limita superior marimea lui x.
o Spre deosebire de calculul elastic la care limitarea lui x se face la x
balans(armatura trebuie sa curga), in zonele unde se cere ductilitate x
va fi limitat la ceea ce se cheama x limita. (x<xlimita), unde x limita
este de regula mult mai mic decat x balans. In general valoarea lui x
limita poate sa difere de la element la element dar mai mereu este egal
cu x limita = 0.25, iar x balans = 0,55.
a. Definit prin depășirea domeniului elastic de comportare – armatura întinsa
ajunge la curgere.
b. Condiția ca o secțiune sa intre in domeniul plastic(sa atingă stadiul 3), pana a
se produce ruperea este ca x sa fie mai mic decât x balans (fig 1). Unde xb
balans este înălțimea zonei comprimate. Pentru o secțiune data situația de
balans este cea in care, betonul comprimat se zdrobește (cedează) concomitent
cu curgerea armaturii întinse.
Epsilon sa>epsilon sy

Armatura nu ajunge la curgere atunci cand se rupe betonul (epsilon sc<epsilon

sy. (nu beneficiem de disipare de energie, sistemul este neredundant
a) Se proiecteaza mereu in domeniul x < xb.
In continuare studiem comportarea nuai pt x <xb. Doar aceste sectiuni ating stadiul 3.
La x balans betonul se rupe când armatura curge (concomitent)
B. Ruperea secțiunii prin ruperea armaturii
o Epsilon s = epsilon su.
o Aceasta rupere este caracteristica
1. Secțiunilor slab armate
2. Secțiuni cu h foarte mare (pereți din beton armat)
3. Secțiuni puternic confinate
a. Cresterea lui fi ultim se face prin cresterea armaturii ductile. Pentru
elementele supuse actiunilor seismice este obligatorie folosirea clasei
C de ductilitate pentru armaturi.
b. Pentru orice calcul plastic este obligatorie folosirea clasei minim B de
ductilitate.