BRETON CURS 5

Calculul si dimensionarea grinzilor de beton armat

O grinda reprezintă un element de beton armat solicitata predominant la moment încovoietura

cu sau fără forța tăietoare.

In grinda se calculează armatura longitudinala la partea întinsa, armatura transversala(etrierii)

la solicitarea de forța tăietoare.

Sigma este efortul in armatura longitudinala, iar in reazeme se apropie de 0.

Comportare de grinda lunga implica pentru moment incovoietor descreșterea efortului in

armatura longitudinala urmărind diagrama de moment, iar pentru comportarea la forță
tăietoare se face calculul in secțiune inclinata (fisura inclinata), se calculează si dispun etrieri
(armatura transversala).

Pentru etrieri calculul se face separat la moment incovoietor pentru determinarea armaturii
longitudinale(fisura perpendiculara pe axul grinzii, adică secțiune dreapta) si la forță tăietoare
pe lângă armatura transversala si cea inclinata daca avem determinarea armaturii
transversale(in secțiune inclinata); Corect ar trebui făcute ambele verificări pe secțiuni
inclinata atât la moment incovoietor cat si la forță tăietoare.

In coduri se prefera modul de verificare separat datorita simplității.

Comportarea grinzilor înalte

Diagramele de moment incovoietor si forța tăietoare sunt aceleași.

a) Comportarea la moment incovoietor

a. Pt calcul folosim un model tip biela-tirant
i. In cazul armaturii longitudinale efortul este constant implicând faptul
ca la o grinda înalta nu se reduce armatura pentru ca eforturile nu
urmăresc diagrama de moment.
ii. Armatura longitudinala trebuie sa fie bine ancorata la reazeme.
b) Comportarea la forța tăietoare
a. Pentru o grinda perete nu e nevoie de armatura transversala. Forța tăietoare
este preluata de proiecția pe verticala a bielelor inclinate de beton
i. Armatura longitudinala se determina din ecuații de echilibru.
ii. Lățimea grinzii se determina din verificări la noduli
iii. In cazul grinzilor coexista mecanismele de grinda lunga si grinda
perete pentru ca in cazul mecanismului de grinda luna verificarea e
acoperitoare, in cazul acestor grinzi se adopta calcului de grinda lunga.
Calculul si dimensionarea grinzilor lungi (L/h < 1)

1. Tipuri de grinzi

A. Grinzi secundare (nu fac parte din scheletele principal de rezistenta);(reazemă pe

grinzile principale) – sunt grinzile care reazemă pe alte grinzi si nu pe elemente
verticale. Au rolul principal de a forma reazemele plăcilor in cadrul planșeelor de
beton armat. De aceea se mai numesc si grinzi de planșeu. Procentele de armare
maxima pentru grinzile secundare sunt de 1%-1,5%, raportul L/H este intre 12 si 15
iar raportul b/h este intre 1/3 si ½. Calculul grinzilor secundare, determinarea
eforturilor maxime, se face pe scheme statice locale, pe o grinda cu mai multe
deschideri.

B. Grinzile principale – fac parte din sistemul principal de rezistenta împreună cu

elementele verticale. Determinarea rezistentei maxime se face din calculul sistemului
principal structural. Procentul maxim de armare este de 4% iar in general variază intre
1.5% si 3%. L/h este intre 1/8 si 1/12, iar b/h este intre 1/3 si 2/3.

C. Grinzi de fundație – acestea au rolul de a lega fundațiile elementelor verticale si

in consecință, de a diminua momentul ce trebuie transmis de fundație terenului. Prin
cod L/h trebuie sa fie mai mic sau egal ca 5. Euro codul obliga legarea cu grinzi de
fundație in zone seismice.

2. Modul de calcul al grinzilor

Calculul grinzilor se poate face in domeniul elastic sau in domeniul plastic in funcție de
comportarea acceptata a elementelor. (adică in domeniu liniar sau neliniar)
Comportarea plastica înseamnă ca după ce un corp a fost deformat nu revine la starea inițiala,
deformație remanenta).

Reguli generale – Predimensionare