Carcasa inclinometre

Carcasa de nclinometru este utilizat n foraje, ncorporat n materialul de umplutur, turnat n beton sau ataat
lastructuri.
Carcasa este conectat cu ajutorul cuplajelor standard sau telescopice i poate face articulaii prin
nituire i lipire,banda special asigurnd izolarea mpotriva umezelii.
Caracteristici tehnice

Material constructiv: ABS

Canelura spiralat: < 0.3/3m

Presiune maxim suportat: 1770kPa

Presiune de ndoire: 2.65kN

Temperatur maxim suportat: 80C

Rezisten la ntindere: 700kgF

Cuplu: 481Nm

Dimensiuni: 300x70x62

Dimensiuni mufe standard: 200x91x85

Dimensiuni mufe telescopice: 380x91x8575mm

Greutate: 3.18kg [carcas]/90g[capac de fund]/380g[muf telescopic]236g[muf standard]

MONITORIZAREA COMPORTARII
ALUNECARILOR DE TEREN UTILIZAND
INCLINOMETRE DE FORAJ SI
SONDA MECANICA

Un segment important al oricarei lucrari geotehnice este acela care se refer la

monitorizarea masivelor de pmnt n scopul ntelegerii naturii fenomenului de instabilitate si al
determinrii evolutiei factorului de risc si hazardului la alunecare.
Lucrarea de fat prezint metodele actiunii de monitorizare, care cuprinde msurtori
topografice, inclinometrice si piezometrice. Aceste date sunt utilizate la verificarea ipotezelor de
proiectare a lucrrilor de consolidare, pentru a preveni declansarea unui fenomen de instabilitate,
care s afecteze vecinttile construite si comunittile. Lucrarea prezint, de asemenea, un studiu
de caz privind alunecri de teren n zona de nord a Romniei la amenajarea hidroenergetic
Ctmrsti, judetul Botosani.
Stabilitatea taluzurilor si versantilor este o problem inginereasc important, fiind legat
de:
dezvoltarea infrastructurii n transporturi (autostrzi, reabilitri de drumuri si ci
ferate, linii de metrou, tuneluri, aeroporturi si canale navigabile);
exploatri miniere la zi;
construcia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de material locale);
amenajarea depozitelor cu deseuri industriale si menajere;
realizarea constructiilor civile si industriale;
actiuni antropice, care induc pierderea stabilittii versantilor naturali.
De regul, cauza principal a producerii instabilittii masivelor de roc sau pmnt const
n depsirea rezistentei la forfecare, pe conturul volumului de material aflat n miscare, n contact
cu terenul stabil.
Din cauza conditiilor specific geologico-geografice, Romnia face parte din categoria
trilor cu potential ridicat de producere a alunecrilor de teren.
2

n figura 1 se prezint o zonare a teritoriului trii noastre din punct de vedere al riscului
producerii alunecrilor de teren .
Zonele potential favorabile alunecrilor de teren sunt cele din unitatea geomorfologic a
Subcarpatilor (dealurilor). n aceste zone, n care structura de formare (ncretire), corelat cu
petrografia (elemente de flis) n climat temperat umed, cu precipitaii peste medie, sunt factorii
favorizani ai unor modificri morfomecanice, care pot schimba echilibrul fizico-static al
depozitelor componente, n structuri cu nclinri ce depsesc 30 - 40 .
Fenomenele de alunecare dinzonele subcarpatice nu au suprafete extinse. Sunt, ns, situatii
n care ele afecteaz constructii, ci de comunicatie, retele de distributie (ap, electricitate, gaze,
telefonie), cu efecte asupra situatiei socio-economice a zonelor n incident.
Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecri de teren, ca si pentru
monitorizarea comportrii n timp a zonelor cu potenial ridicat al producerii alunecrilor de
teren, se utilizeaz, de regul, msurtorile topo-fotogrammetrice, piezometrice, nclinometrice si
de penetrare static.
Pentru analiza litologiei sunt necesare foraje geotehnice, dublate, atunci cnd este posibil, de
ncercri de penetrare static (fig. 2 si 3).
Msurtorile nclinometrice sunt foarte utile, att n procesul de monitorizare a zonelor
instabile ct si pentru stabilirea, respectiv dimensionarea, lucrrilor de consolidare n cazul
alunecrilor active.
n figura 3 este prezentat schematic modalitatea de efectuare a msurtorilor.
Acestea se fac cu un pendul electronic introdus ntr-un tub cu sectiune canelat (a), care
se deformeaz odat cu deplasarea pmntului pn la sectiunea corespunztoare planului de
alunecare. Se msoar, astfel, unghiuri si se calculeaz deplasri pe orizontal (b). Vectorul
rezultant al deplasrilor pe cele dou directii, la suprafata terenului, indic directia dup care are
loc deplasarea volumului de pmnt instabil (c).

Fig. 1: Zonarea teritoriului Romniei din punct de vedere al riscului producerii alunecrilor
de teren [1]

Stabilitatea taluzurilor si versantilor este o problema inginereasca importanta, fiind legata de:

dezvoltarea infrastructurii in transporturi (autostrazi, reabilitari de drumuri si cai ferate, linii de metrou,
tuneluri, aeroporturi si canale navigabile);

exploatari miniere la zi;

constructia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale);

amenajarea depozitelor cu deseuri industriale si menajere;

realizarea constructiilor civile si industriale;

actiuni antropice, care induc pierderea stabilitatii versantilor naturali.

De regula, cauza principala a producerii instabilitatii masivelor de roca sau pamant consta in depasirea rezistentei la
forfecare, pe conturul volumului de material aflat in miscare, in contact cu terenul stabil.

Din cauza conditiilor specifice geologico-geografice, Romania face parte din categoria tarilor cu potential ridicat de
producere a alunecarilor de teren. Infigura 1 se prezinta o zonare a teritoriului tarii noastre din punct de vedere al
riscului producerii alunecarilor de teren [1].
Zonele potential favorabile alunecarilor de teren sunt cele din unitatea geomorfologica a Subcarpatilor
(dealurilor). In aceste zone, in care structura de formare (incretire), corelata cu petrografia (elemente de flis) in climat
temperat umed, cu precipitatii peste medie, sunt factorii favorizanti ai unor modificari morfo-mecanice, care pot
schimba echilibrul fizico-static al depozitelor componente, in structuri cu inclinari ce depasesc 300 400.
Fenomenele de alunecare din zonele subcarpatice nu au suprafete extinse. Sunt, insa, situatii in care ele
afecteaza constructii, cai de comunicatie, retele de distributie (apa, electricitate, gaze, telefonie), cu efecte asupra
situatiei socio-economice a zonelor in incidenta.
Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecari de teren, ca si pentru monitorizarea comportarii
in timp a zonelor cu potential ridicat al producerii alunecarilor de teren, se utilizeaza, de regula, masuratorile topofotogrammetrice, piezometrice, inclinometrice si de penetrare statica. Pentru analiza litologiei sunt necesare foraje
geotehnice, dublate, atunci cand este posibil, de incercari de penetrare statica (fig. 2 si 3).
Masuratorile inclinometrice sunt foarte utile, atat in procesul de monitorizare a zonelor instabile cat si pentru
stabilirea, respectiv dimensionarea, lucrarilor de consolidare in cazul alunecarilor active.
In figura 3 este prezentata schematic modalitatea de efectuare a masuratorilor. Acestea se fac cu un pendul
electronic introdus intr-un tub cu sectiune canelata (a), care se deformeaza odata cu deplasarea pamantului pana la
sectiunea corespunzatoare planului de alunecare. Se masoara, astfel, unghiuri si se calculeaza deplasari pe
orizontala (b). Vectorul rezultant al deplasarilor pe cele doua directii, la suprafata terenului, indica directia dupa care
are loc deplasarea volumului de pamant instabil (c).
INSTRUMENTE DE MONITORIZARE INCLINOMETRUL
Acest instrument se foloseste in intreaga lume de mai bine de 50 ani. Evaluarea datelor, insa, si procedurile de
corectura s-au imbunatatit prin noi cunostinte si prin introducerea programelor de grafica si analiza. Corectarea
rezultatelor inclinometrice, pentru erorile sistematice, nu este pe deplin inteleasa pana in prezent si nu este o practica
comuna.
Inclinometrele sunt folosite la monitorizarea miscarilor laterale ale pamantului, in zonele cu alunecari de teren
si ramblee. Sunt folosite, de asemenea, la monitorizarea deplasarilor structurilor: ziduri de sprijin, culee, conducte
supuse anumitor incarcari etc.
Instalarea inclinometrelor se poate face in urmatoarele scopuri:
Investigatii de teren investigatiile geotehnice de teren implica evaluari ale rezistentei si stabilitatii
pamantului. Inclinometrele monitorizeaza miscarea, o masura directa a stabilitatii, deci sunt folosite des in
investigatiile de teren. Instalat pe locul propus al unui dig, un inclinometru poate detecta miscarile unui plan
de alunecare. Planul de alunecare poate cauza probleme mai tarziu, atunci cand rezervorul din spatele
digului este umplut iar presiunea apei din pori, de-a lungul planului de forfecare, creste.

Verificarea presupunerilor din faza de proiectare inclinometrul poate fi instalat pentru a verifica daca
miscarile actuale ale structurii corespund cu acelea prezise in faza de proiectare. De exemplu, un
inclinometru poate fi instalat in spatele unui zid de sprijin pentru a se verifica daca acesta se deplaseaza,
atunci cand este complet incarcat, peste o valoare limita propusa. Daca inclinometrul inregistreaza valori
mai mari, proiectantul poate modifica sectiunile viitoare ale zidului si poate impune noi masuri pentru cea
realizata.

Determinarea necesitatii pentru masuratori corective inclinometrele sunt instalate pentru a urmari
amplitudinea, directiile, si viteza miscarii. Aceasta informatie ajuta inginerii sa determine necesarul de
masuratori corective. De exemplu, un departament de proiectare autostrazi poate avea in vedere
alunecarile de teren care pun autostrada in pericol. S-ar putea sa nu existe, insa, fonduri sau forta de
munca pentru a le stabiliza pe toate. Prin monitorizarea alunecarilor de teren cu inclinometrele, inginerii pot
identifica amenintarile cele mai grave si pot stabili prioritatile masurilor de stabilizare.

Monitorizarea performantelor pe termen lung inclinometrele sunt instalate pentru monitorizarea si

detectarea, pe termen lung, a schimbarilor conditiilor de teren sau din structura. De exemplu, un constructor
care repara zidul de sprijin al unei autostrazi poate bloca accidental sistemul de drenaj, cauzand cresterea
presiunii apei din pori in spatele zidului. O monitorizare de rutina a inclinometrului poate detecta deplasarea
pamantului din spatele zidului, inainte ca acesta sa devina vizibil.

Monitorizare de siguranta in mod special, inclinometrele care sunt monitorizate continuu pot avertiza, in
timp util, asupra cedarii catastrofice. Asemenea sisteme pot fi instalate langa autostrazi, cai ferate si
conducte sau alte obiective de interes ridicat care traverseaza zone cu alunecari de teren.

Studiu de Caz
Monitorizarea versantului drept al acumularii Catamarasti, judetul Botosani
Reperii de monitorizare au fost monitorizati inclinometric si piezometric in perioada iulie 2010 octombrie 2011.
Pozitia reperelor de monitorizare este indicata in figura 4, prin raport cu elementele acumularii Catamarasti si
versantul drept al acesteia. Reperii de monitorizare sunt amplasati pe versantul drept al acumularii, cu exceptia celui
identificat ca S2.4 care este instalat in corpul barajului.
Datele masuratorilor sunt exprimate prin:
identificare tubulatura (tub inclinometric) de monitorizare si tip de monitorizare efectuata;

valori masurate pe doua directii ortogonale, pe intreaga adancime a tubulaturii inclinometrice;

valorile vectorilor deplasare, rezultanti pe directia amonte aval in general, conform cu panta versantului;

plan de situatie cu identificarea valorii, directiei si sensului vectorului deplasare, la diferite cote absolute;

sectiuni transversale, cu indicarea valorii vectorului deplasare in valoarea absoluta, in functie de adancimea
monitorizata a sectiunii, avand, ca referinta, cota absoluta;

observatii cu privire la starea tubulaturii si modul de efectuare a masuratorilor.

Adancimile de la care au fost preluate datele monitorizarii sunt exprimate in valori absolute. Fata de datele
masuratorilor topografice din 2009 se identifica o coborare generala a suprafetei zonei monitorizate. Acest lucru se
poate identifica si din faptul ca aproape toate tuburile au ramas suspendate la partea superioara (terenul s-a
deplasat spatial iar tuburile au ramas blocate / incastrate la partea inferioara) (fig. 5).
Masuratorile inclinometrice si piezometrice au avut ca reper de inregistrare cota superioara a tubulaturii, care, fata de
terenul natural (terasament baraj sau suprafata versant), este cu 30 70 cm mai ridicata. Prelucrarea datelor
masuratorilor, sub forma valorilor maxime de deplasari (pe cele doua directii ortogonale A0 A180 si B0 B180
respectiv vector deplasare), s-a realizat de la adancimea de 1,0 m fata de reperul de inregistrare date.

Rezultatele masuratorilor piezometrice

Rezultatele masuratorilor nivelelor de apa, in tuburile inclinometrice instrumentate ca piezometre, sunt prezentate
valoric in Tabelul 1.

Datele inregistrate indica o coborare a nivelelor de apa subterana comparativ cu masuratoarea din decembrie 2011,
cu pana la 2,0 m, in general. Sunt, insa, si cazuri particulare, cum ar fi S2.1, S2.3 si S3.3, unde nivelul a ramas
aproximativ acelasi sau a urcat cu pana la 30 40 cm. Aceasta situatie trebuie interpretata in raport cu sistemele de
drenaj instalate in versant.
Observatii si concluzii desprinse din prelucrarea datelor actiunii de monitorizare
Rezultatele masuratorilor indica deplasari in masivul de pamant monitorizat (versant). La nivelul terenului natural,
pentru vectorul deplasare in valoare absoluta, rezultatele sunt cele din tabelul 2.
Rezultatele cu privire la vectorii deplasare (deformatiile in masivul de pamant versant), deplasarile inregistrate
(valoarea maxima absoluta), evolutia directiei si sensului vectorului deplasare, ca ordin de marime, sunt conforme cu
pozitia acestora pe versant, in raport cu panta generala a acestuia.
Prelucrarea datelor masuratorilor inclinometrice cu privire la vectorul deplasare maxim la nivelul terenului natural este
prezentata in Figura 6.
Rezultatele indica o directie generala de deplasare a versantului, in partea sa superioara, conform cu panta lui
generala.
Ordinul de marime, pentru vectorul deplasare la nivelul terenului, creste dinspre amonte catre aval. Cele mai mari
valori ale deplasarilor se inregistreaza pentru linia de monitorizare din vecinatatea acumularii (sistemele S1.3, S2.3 si
S3.3).
Prelucrarea grafica a datelor privind deplasarile in versant a condus la curbele (linii) de egala deplasare reprezentate
in figura 7. Harta de deplasari prezentata poate fi imbunatatita, in masura in care exista pe versant si alti reperi
monitorizati, cel putin topografic.
Curbele de egala deplasare prezentate se pot modifica la fiecare etapa de masuratoare.
Prelucrarea lor, de la etapa la etapa, este utila pentru identificarea evolutiei deformatiilor in suprafata pentru versant.
Curbele de deplasare prezentate trebuie verificate cu situatia din teren cu referire la posibile fisuri in versant, in
special in partea aval a acestuia. Asemenea fisuri necesita inchidere, pentru a se evita infiltrarea apelor meteorice si
activarea de noi miscari ale masivului.
Prelucrarea datelor masuratorilor inclinometrice pe verticala sistemului de monitorizare a permis identificarea
adancimilor de la care tuburile inclinometrice pot fi considerate (la nivelul acestei etape de masuratori) ca fiind
incastrate. Curbe de egala adancime plan de incastrare sunt prezentate infigura 8.
Criteriul de stabilire a cotei de incastrare este cel corespunzator unei deplasari (la respectiva cota) sub valoarea de
2,0 mm, pe ambele directii de monitorizare.
La nivelul acestei etape de monitorizare, dupa valoarea adancimii la care terenul poate fi considerat stabil,
fenomenele de instabilitate pentru versantul drept al amenajarii Catamarasti pot fi incadrate la alunecari de mica
adancime la alunecari adanci.
In Tabelul 3 este prezentata valoarea vitezei de deplasare a versantului in suprafata, viteza exprimata in mm/an
pentru intervalul de timp cuprins intre masuratorile 1 si 2, perioada decembrie 2010 octombrie 2011. Rezultatele
obtinute pentru toate sistemele de monitorizare inclinometrica indica incadrarea fenomenelor de instabilitate din
versantul drept al Amenajarii Catamarasti in categoria alunecarilor de teren extrem de lente (curgere lenta).
Cu privire la rezultatele masuratorilor topografice, in raport cu rezultatele actiunii de monitorizare inclinometrica si cu
datele preluate de pe teren (cartare geologica inginereasca), se impun urmatoarele observatii:

la data efectuarii ultimei masuratori de monitorizare pe versant se puteau observa fisuri cu deschidere
centimetrica (fig. 9), paralele cu liniile de pozitionare a sistemelor de monitorizare;

toate sistemele de monitorizare prezentau tubul inclinometric in suprafata ca fiind suspendat impreuna cu
placa de beton;

urmare a valorilor obtinute pentru vectorul deplasare, din actiunea de monitorizare inclinometrica si cu
situatia raportata in teren (cu privire la morfologie) in raport cu cel din actiunea de monitorizare topografica,
se impune efectuarea unei etape suplimentare de masuratori topografice care sa includa si sistemul fisural
din versant.

Concluziile obtinute ca urmare a efectuarii actiunii de monitorizare a starii de deformatii a versantului Acumularii
Catamarasti si a nivelelor de apa subterana pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
in versant se inregistreaza deplasari a caror valoare maxima este de 4,0 cm la nivelul terenului natural;

deplasari in versant se inregistreaza si pe directie orizontala (in plan) pana la adancimi cuprinse intre 8,0 m
si 11,0 m;

pe suprafata versantului se inregistreaza dezvoltarea fisurilor cu deplanare si deschideri centimetrice

(deplasare spatiala a suprafetei versantului);

ordinul de marime al vitezelor de deplasare inregistrate incadreaza deplasarile masivului de pamant in

categoria alunecarilor extrem de lente;

ordinul de marime al adancimii de la care sistemele de monitorizare pot fi considerate ca fiind incastrate
incadreaza miscarea masivului de pamant la categoria alunecari de mica adancime la alunecari adanci;

directia de deplasare este transversala Acumularii Catamarasti iar sensul de deplasare al masivului de
pamant este amonte aval, conform cu panta versantului;

nivelul apei subterane a scazut, in general, cu pana la 2,0 m dar sunt si cazuri particulare, cum ar fi zonele
unde nivelul a ramas aproximativ acelasi sau a urcat cu pana la 30 40 cm.

CONCLUZII
Urmare a prezentarii rezultatelor studiului de caz se subliniaza necesitatea investigatiilor de teren de tipul
instrumentarii cu sisteme de monitorizare deformatii / eforturi / nivele de apa, ca elemente principale ale activitatii de
urmarire a amplasamentelor cu risc din punct de vedere al alunecarilor de teren. Rezultatele acestor investigatii sunt
foarte utile pentru:
prognozarea comportarii unor versanti stabili sau in echilibru limita, ca urmare a modificarilor geomorfologice
induse de realizarea unor platforme de cai de comunicatie, inundare pentru crearea unor lacuri de
acumulare etc.;

cuantificarea efectului unor lucrari de consolidare (drenaje, decapari, umpluturi, sprijiniri) in cazul unor
tronsoane reprezentative ale alunecarilor de teren active de anvergura; pe baza rezultatelor obtinute se pot
schimba solutiile adoptate initial si se pot proiecta lucrari eficiente, atat din punct de vedere al stabilitatii
versantului cat si din punct de vedere economic;

instituirea unui sistem de informare si alerta in cazul in care evolutia deformatiilor sau nivelelor de apa indica
posibilitatea aparitiei unei astfel de situatii;

confirmarea prezumtiilor de proiectare cu privire la lucrarile de sprijin, lucrarile de terasamente sau de

epuizmente efectuate;

calibrarea modelelor de calcul utilizate la proiectarea si dimensionarea lucrarilor efectuate in scopul

asigurarii conditiilor de stabilitate ale amplasamentului / lucrarii de monitorizat.

BIBLIOGRAFIE
1. Marchidanu, E., Geologie inginereasca cu elemente de protectia mediului geologic si geologie turistica, Ed.
Tehnica, 2005;
2.

Olteanu, A. C. Note de curs;

3.

Dunnicliff, J. Geotechnical lnstrumentation for monitoring field performance, John Wiley & Sons, Inc., 1988;

4.

Documentatii Durham Geo Slope Indicator etc.;

5.

Olteanu, A. C., TomSa C., Monitorizare Inclinometrica si Piezometrica pentru obiectivul Acumulare
Catamarasti, Contract 275 / 2010 UTCB.

INSTRUMENTE DE MONITORIZARE - INCLINOMETRUL

Acest instrument se foloseste n ntreaga lume de mai bine de 50 ani.

Evaluarea datelor, ns, si procedurile de corectur s-au mbuntit prin noi cunostinte
si prin introducerea programelor de grafic si analiz.
Corectarea rezultatelor nclinometrice, pentru erorile sistematice, nu este pe deplin
nteleas pn n prezent si nu este o practic comun.
nclinometrele sunt folosite la monitorizarea miscrilor laterale ale pmntului, n zonele
cu alunecri de teren si ramblee. Sunt folosite, de asemenea, la monitorizarea deplasrilor
structurilor: ziduri de sprijin, culee, conducte supuse anumitor ncrcri etc.
Instalarea nclinometrelor se poate face n urmtoarele scopuri:
Investigatii de teren investigatiile geotehnice de teren implic evaluri ale rezistentei
si stabilittii pmntului. nclinometrele monitorizeaz miscarea, o msur direct a stabilittii,
deci sunt folosite des n investigatiile de teren. Instalat pe locul propus al unui dig, un
nclinometru poate detecta miscrile unui plan de alunecare. Planul de alunecare poate cauza
probleme mai trziu, atunci cnd rezervorul din spatele digului este umplut iar presiunea apei din
pori, de-a lungul planului de forfecare, creste.
Verificarea presupunerilor din faza de proiectare nclinometrul poate fi instalat
pentru a verifica dac miscrile actuale ale structurii corespund cu acelea prezise n faza de
proiectare. De exemplu, un nclinometru poate fi instalat n spatele unui zid de sprijin pentru a se
verifica dac acesta se deplaseaz, atunci cnd este complet ncrcat, peste o valoare limit

propus.Dac nclinometrul nregistreaz valori mai mari, proiectantul poate modifica sectiunile
viitoare ale zidului si poate impune noi msuri pentru cea realizat.
Determinarea necesittii pentru msurtori corective nclinometrele sunt instalate
pentru a urmri amplitudinea, directiile, si viteza miscrii. Aceast informaie ajut inginerii s
determine necesarul de msurtori corective. De exemplu, un department de proiectare autostrzi
poate avea n vedere alunecrile de teren care pun autostrada n pericol.
Fig. 3: Msurtori nclinometrice ([2] si [4]).
a) Schema general de lucru;
b) Prelucrarea rezultatelormsurtorilor;
c) Utilizarea msurtorilor nclinometrice pentru determinarea direciei alunecrii
S-ar putea s nu existe, ns, fonduri sau fort de munc pentru a le stabiliza pe toate.
Prin monitorizarea alunecrilor de teren cu nclinometrele, inginerii pot identifica amenintrile
cele mai grave si pot stabili priorittile msurilor de stabilizare.
Monitorizarea performantelor pe termen lung - nclinometrele sunt instalate pentru
monitorizarea si detectarea, pe termen lung, a schimbrilor conditiilor de teren sau din structur.
De exemplu, un constructor care repar zidul de sprijin al unei autostrzi poate bloca accidental
sistemul de drenaj, cauznd cresterea presiunii apei din pori nspatele zidului. O monitorizare
derutin a nclinometrului poate detecta deplasarea pmntului din spatele zidului, nainte ca
acesta s devin vizibil.
Monitorizare de sigurant n mod special, nclinometrele care sunt monitorizate
continuu pot avertiza, n timp util, asupra cedrii catastrofice. Asemenea sisteme pot fi instalate
lng autostrzi, ci ferate si conducte sau alte obiective de interes ridicat care traverseaz zone
cu alunecri de teren.

STUDIU DE CAZ
MONITORIZAREA VERSANTULUI DREPT AL ACUMULRII
CTMRSTI, JUDETUL BOTOSANI
10

Reperii de monitorizare au fost monitorizati nclinometric si piezometric n perioada iulie

2010 - octombrie 2011.
Pozitia reperelor de monitorizare este indicat n figura 4, prin raport cu elementele
acumulrii Ctmrsti si versantul drept al acesteia.
Reperii de monitorizare sunt amplasati pe versantul drept al acumulrii, cu exceptia celui
identificat ca S2.4 care este instalat n corpul barajului.
Datele msurtorilor sunt exprimate prin:
identificare tubulatur (tub nclinometric) de monitorizare si tip de monitorizare
efectuat;
valori msurate pe dou directii ortogonale, pe ntreaga adncime a tubulaturii
nclinometrice;
valorile vectorilor deplasare, rezultanti pe directia amonte aval n general, conform cu
panta versantului;
plan de situatie cu identificarea valorii, directiei si sensului vectorului deplasare, la
diferite cote absolute;
sectiuni transversale, cu indicarea valorii vectorului deplasare n valoarea absolut, n
functie de adncimea monitorizat a sectiunii, avnd, ca referint, cota absolut;
observatii cu privire la starea tubulaturii si modul de efectuare a msurtorilor.
Adncimile de la care au fost preluate datele monitorizrii sunt exprimate n valori
absolute. Fat de datele msurtorilor topografice din 2009 se identific o coborre general a
suprafetei zonei monitorizate.
Acest lucru se poate identifica si din faptul c aproape toate tuburile au rmas
suspendate la partea superioar (terenul s-a deplasat spatial iar tuburile au rmas blocate /
ncastrate la partea inferioar) (fig. 5).
Msurtorile nclinometrice si piezometrice au avut ca reper de nregistrare cota
superioar a tubulaturii, care, fa de terenul natural (terasament baraj sau suprafat versant),
este cu 30 - 70 cm mai ridicat.
Prelucrarea datelor msurtorilor, sub forma valorilor maxime de deplasri (pe cele
dou directii ortogonale A0 - A180 si B0 - B180 respectiv vector deplasare), s-a realizat de la
adncimea de 1,0 m fa de reperul de nregistrare date.
Rezultatele msurtorilor piezometrice
11

Rezultatele msurtorilor nivelelor de ap, n tuburile nclinometrice instrumentate ca

piezometre, sunt prezentate valoric n Tabelul 1.
Datele nregistrate indic o coborre a nivelelor de ap subteran comparativ cu
msurtoarea din decembrie 2011, cu pn la 2,0 m, n general. Sunt, ns, si cazuri particulare,
cum ar fi S2.1, S2.3 i S3.3, unde nivelul a rmas aproximativ acelasi sau a urcat cu pn la 30 40 cm. Aceast situatie trebuie interpretat n raport cu sistemele de drenaj instalate n versant.

Fig. 4: Zona Barajului Ctmrsti si amplasarea reperilor de monitorizare

nclinometric si piezometric
- utilizare Hart Google si informatia topografic (plan de situatie) furnizat de Beneficiar [5]

Tabelul 1: Rezultatele msurtorilor piezometrice

12