GEOTEHNICA MEDIULUI INCONJURATOR

Tema: Monitorizarea alunecarilor de teren

 CUPRINS

1. Generalitati

2. Monitorizarea alunecarilor de teren

2.1. Modalitati de monitorizare a alunecarilor
2.2. Factori monitorizati
2.3. Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren
2.3.1.Inclinometre
2.3.2.Piezometre
2.3.3.Extensometre
2.3.4.Dispozitive de masurare a temperaturii

3. Studiu de caz-Monitorizarea inclinometrica in analiza alunecarilor de teren care

afecteaza traseul cailor de comunicatie

3.1. Introducere
3.2. Conditii geologice si seismice
3.3. Activitatea de monitorizare
3.4. Concluzii

Bibliografie

1.Generalitati

Alaturi de cutremure si inundatii, alunecarile de teren se situeaza in topul dezastrelor

naturale ale caror consecinte, uneori se manifesta sub forma de importante distrugeri de bunuri
materiale si pierderi de vieti omenesti. Cele mai importante alunecari se produc in zone geografice
cu relief viguros, clima tropicala sau temperata, ploi abundente, zone caracterizate prin
seismicitate ridicata, presenta unor depozite de argile senzitive s.a.
Cateva exemple de alunecari de teren se considera suficiente pentru a sustine
importanta majora ce trebuie acordata cercetarii acestor fenomene.
In anul 1962 in Chile s-au produs mai multe alunecari de teren care au curmat viata a
peste 4000 de persoane.

In urma cutremurului din 31 mai 1970, alunecarile din Peru au acoperit practic doua
orase de la baza unui versant.

Importanta care se acorda pe plan international cercetarii alunecarilor de teren, se

reflecta in numeroase manifestari stiintifice (congrese, conferinte, simpozioane s.a.) precum si in
organizarea unor forme de colaborare menite sa directioneze cercetarile in acest domeniu.
In cadrul cercetarilor, cele mai valoroase date cu privire la parametrii fizico-mecanici ai
rocilor afectate de instabilitate, de conditiile hidrologice si climatice in care se desfasoara
fenomenul, mecanismul producerii alunecarilor, se obtin in urma cercetarilor efectuate pe
alunecari deja produse. Datele care se obtin, insa, sunt prea putin folositoare pentru a putea
diminua efectele alunecarii respective dar sunt foarte utile pentru cercetarea altor zone
predispuse la alunecare.
 Alunecarile de teren sunt fenomene geodinamice de restabilire a echilibrului natural al
versantilor prin deplasarea lenta uneori rapida, a unei parti din versant, ca rezultat al unor procese
fizico mecanice de durata.
Alfel spus alunecarile de teren sunt o urmare a perturbarii starii de echilibru dinamic in
care se afla versantii, echilibru mentinut, pe de o parte de actiunea factorilor de mediu (forte
active), iar pe de alta parte de, de opozitia masivului la acesta actiune (forte rezistive). Echilibrul
intre fortele active si fortele rezistive asigura versantului o stare de repaus sau de miscare
uniforma. Daca fortele active depasesc pe cele rezistive, miscarea versantului devine accelerata,
pana la atingerea unei noi stari de echilibru relativ.

Factorii cauzali ai alunecarilor de teren variaza in actiunea lor in timp si este de subliniat
ca influenta diferiltilor factori (agenti) asupra starii de echilibru a pantelor, se exercita in mod
combinat si nu izolat.

Schema principalilor factori cauzali care favorizeava alunecarile de teren conform

UNESCO este prezentata in cele ce urmeaza.

1. Conditii de teren
1.1.Pamanturi plastic moi
1.2.Pamanturi sensibile
1.3.Pamanturi macroporice (colapsibile)
1.4.Roci alterate
1.5.Roci forfecate
1.6.Roci crapate sau fisurate
1.7.Discontinuitati in masivul de roca
1.8.Contraste de permeabilitate si efectul acestora asupra apei subterane
1.9.Contraste de tarie a rocilor (roci tari dispuse peste roci moi)
2. Procese geomorfologice
2.1. Ridicari tectonice
2.2. Ridicari vulcanice
2.3. Impingeri glaciale
2.4. Eroziunea fluviala la baza versantului
2.5. Eroziunea valurilor la baza versantului
2.6. Eroziunea glaciara la baza versantului
2.7. Eroziunea malurilor (eroziune laterala)
2.8. Eroziune subterana (dizolvare)
2.9. Supraincarcarea versantilor la partea superioara
2.10. Modificarea vegetatiei (prin eroziune, incendii, seceta)
3. Procese fizice
3.1. Ploi torentiale (de scurta durata)
3.2. Topirea rapida a zapezii
3.3. Precipitatii de lunga durata
3.4. Inundatii, maree, viituri produse de ruperea barajelor naturale
3.5. Cutremure
3.6. Eruptii vulcanice
3.7. Brese in cratere si revarsarea lacurilor vulcanice
 3.8. Dezghetarea pamanturilor inghetate permanent
3.9. Fenomenede inghet- dezghet
3.10. Umflarea si contractia pamanturilor expansive
4. Procese antropice
4.1. Excavatii pe versant sau la baza acestuia
4.2. Suprasarcini aplicate pe versant sau la partea superioara a acesteia
4.3. Golirea rapida a lacurilor de acumulare
4.4. Irigatii
4.5. Intretinerea defectuasa a sistemelor de drenaj
4.6. Pierderi de apa in retele de alimentare cu apa, canalizare, retele de
drenare a apelor pluviale
4.7. Modificari ale vegetatiei
4.8. Exploatari miniere subterane si in cariere
4.9. Vibratii artificiale (trafic, batere, funtionarea masinilor grele)

Identificarea si cercetarea zonelor alunecate

Identificarea si cercetarea zonelor sunt cu atat mai greu de identificat cu cat sunt mai vechi. In
timp, alunecarile trec din stare activa (de miscare) in stare stabila. Procesele ulterioare de eroziune
si transport precum si evolutia vegetatiei de la suprafata versantilor, in general, au drept afect
mascarea din ce in ce mai accentuata a vechilor alunecari, fapt ce ingreuneaza identificarea
acestora.
Indicii asupra prezentei unor alunecari de teren pot fi obtinuti prin observarea directa la
suprafata versantilor a unor elemente specifice acestor fenomene:
-prezenta unor trepte de denivelare de forma circulara sau paralele cu curbele de nivel
-delimitarea pe suprafata versantilor a unor zone in care terenul se prezinta sub forma unor valuri
orientate paralel cu curbele de nivel;
-existenta unor suprafete, sub forma de limba. Cu axa mare orientata paralel cu linia de cea mai
mare panta a suprafetei versantilor, delimitate lateral si la partea superioara de zone mai coborate
-prezenta in interiorul suprafetelor considerate ca fiind afectate de alunecari aunor zone cu exces
de umiditate in care se dezvolta plante hidrofile
-existenta unor izvoare in permanenta sau emergente difuze de apa in special in jumatatea
inferioara si la baza zonelor considerate ca fiind alunecate
-prezenta copacilor cu trunchiurile aplecate in directii diferite, in principal catre baza versantilor si
redresarea la verticala daca alunecarea a devenit stabila.
Identificarea la suprafata versantilor, cu diverse grade de certitudine, a unor zone alunecate,
este urmata de cercetarea acestor zone prin mijloace specifice: cartari geologice, prospectiuni prin
metode geofizice, foraje, lucrari miniere, teste de penetrare si forfecari rotationale (Vane Test) s.a.
Toate investigatiile au drept scop delimitarea spatiala a masei de roci alunecate, natura
litologica, caracteristicile fizico-mecanice si hidrogeologice ale rocilor alunecate precum si ale
rocilor de sub alunecare.
Cunoasterea acestor elemente este necesara pentru prognozarea evolutiei alunecarii si
intocmirea programelor de masuri in vederea diminuarii efectelor produse de alunecare.
 Identificarea si cercetarea zonelor cu potential de alunecare

Zonarea versantilor din punct de vedere al potentialului de alunecare este mult mai
importanta decat cercetarea alunecarilor existente.
Amplasarea unor obiective economice sau sociale pe alunecari de teren, sau in zonele de
influenta a acestora,este putin probabila avand in vedere ca alunecarile respective sunt relativ
usor identificabile, iar efectul acestora asupra zonelor construite poate fi evaluat in mod
corespunzator.
Pentru proiectarea si executia oricarui obiectiv economic sau social important, este necesar
sa se identifice atat zonele potential alunecatoare, cu influenta directa asupra constructiilor, cat si
zonele mai indepartate in care, indirect, eventualele alunecari pot afecta constructiile respective.
Identificarea zonelor potential alunecatoare este dificila, dar posibila, si necesita o
succesiune de etape in care trebuie sa se realizeze:
-harta topografica, cu redarea reliefului prin curbe de nivel, la scara convenabila
-harta geologica-structurala la aceeasi scara cu harta topografica
-harta cu izobate la contactul deluviu-roca de baza
-harta cu izopahite a deluziului
-hartile de zonare a versantului la contactul deluviu-roca de baza si la nivelul rocii de baza in
functie de valoarea indicelui de alunecare
-construirea modelului geologic- structural pentru efectuarea calculelor de verificare a stabilitatii
versantului pentru sectiuni caracteristice
-obtinerea valorilor caracteristicilor geotehnice ale rocilor potential alunecatoare, necesare
efectuarii calculelor de verificare a stabilitatii versantului
-construirea graficelor de variatie a impingerii active, in sectiunile de calcul in diverse ipoteze de
solicitare adoptate
-determinarea factorului de stabilitate pentru fiecare sectiune de calcul
O asemenea analiza complexa, al carui obiectiv este zonarea versantilor din punct de vedere
al starii de eforturi si intocmirea hartilor de risc la alunecare, necesita personal tehnic-ingineresc
cu pregatire complexa in domeniul geologiei ingineresti, geotehnicii si tehnicii de calcul automat.

2.Monitorizarea alunecarilor de teren

2.1. Modalitati de monitorizare a alunecarilor de teren

2.1.a. Urmarirea evolutiei alunecarilor prin masuratori topografice

Daca din lucrarile de cartare si prospectiune geologica rezulta prezenta unei alunecari intr-
un anumit stadiu de dezvoltare, urmarirea in continuare a evolutiei acesteia se poate face prin
masuratori topografice clasice.
Metoda consta in montarea unor serii de reperi pe suprafata mesei alunecate si a unei alte
serii de reperi in zone stabile limitrofe alunecarii. Reperii din zonele stabile trebuie incastrati astfel
incat sa existe certitudinea ca acestia nu sufera deplasari.
Amplasarea reperilor se face dupa o schema stabilita in prealabil. Urmarirea incepe prin
stabilirea coordonatelor si cotelor tuturor reperilor si marcarea acestora pe planul de situatie. In
continuare se fac masuratori periodice dupa un program prestabilit.
 Masuratorile care se fac ulterior permit determinarea deplasarii reperilor de pe alunecare, in
plan vertical si orizontal fata de pozitia initiala (de zero).
Prin aceste masuratori se pot determina directiile si viteza de deplasare a masei alunecate in
zona superficiala, in punctele marcate prin reperii plantati.

2.1.b. Masuratori cu tubulatura flexibila

Pentru determinarea vitezei de alunecare si adancimii de contact dintre masa de pamant

care aluneca si roca stabila se folosesc masuratori inclinometrice in tuburi flexibile cunoscute sub
numele de masuratori Slope.
Metoda consta in executarea pe masa alunecata a unor foraje cu adancimi care trebuie sa
depaseasca nivelul presupusei suprafete de alunecare, incastrandu-se in roca stabila cel putin 3-4
metri . Aceste foraje se amplaseaza in punctele caracteristice orientate pe cat posibil de profile
dirijate pe linia de cea mai mare panta a versantului si pe profile paralele cu curbele de nivel.
In gura de foraj executata se introduce un tub din material plastic care in interior este
prevazut cu santuri de ghidaj pentru sonda inclinometrica in care se masoara inclinarea gaurii.
Intre tubul de material plastic si peretele gaurii de foraj se introduce un material de matare
cu rezistenta la taiere si deformabilitate apropiate de cele ale pamantului in masa alunecarii.
Matarea spatiului dintre tubulatura si peretele forajului este necesara pentru a nu permite
miscarea libera a tubului in spatiul gaurii forajului, aceasta putand constitui o mare sursa de erori
de masurare si interpretare a datelor.
Programul de urmarire incepe cu efectuarea unei masuratori de referinta in fiecare foraj, la
intervale de adancimi de ordinul 0.5-1 m de la suprafata terenului pana la talpa forajului.
Devierea forajului in fiecare punct se calculeaza si se reprezinta in plan zenital si azimutal,
determinandu-se in felul acesta digramele de referinta corespunzatoare datei cand s-au efectuat
masuratorile.
Urmatoarele seri de masuratori se efectueaza la intervale de timp conform unui program
prestabilit.
Pentru fiecare serie de masuratori se intocmesc diagramele de deviere si se compara cu cele
anterioare.
Reprezentarea devierilor in plan zenital se face prin proiectia acestora pe plan vertical,
paralel cu directia de deviere maxima in plan orizontal. Deplasarile pot fi sensibile, in cazul
alunecarilor active putand ajunge pana la ruperea tubulaturii in drepul suprafetei de alunecare.

2.1.c. Alte echipamente de inregistrare a starii de eforturi in versanti si a evolutiei

alunecarilor de tren

In cazul unor alunecari importante, atat prin dimensiuni cat mai ales prin natura si
importanta obiectivelor economico-sociale pe care le pot afecta, programul de urmarire a
evolutiei acestora trebuie sa includa aparatura de masura si control, care sa permita sesizarea
modificarii starii de eforturi din versanti cat si deformatiile si deplasarile maselor de roci potential
alunecatoare sau care deja au intra in stadiul de deplasare.
Intre echipamentele de masura si control frecvent utilizate in acest scop se mentioneaza
pendulii inversi, extensometrele cu corzi vibrante, tasometrele, captorii pentru masurarea
presiunii interstitiale, piezometrele deschise s.a.
 Amplasarea echipamentelor de masura si control, efectuarea si inregistrarea masuratorilor
precum si prelucrarea si interpretarea datelor se realizeaza cu personal specializat, conform unui
program prestabilit.

2.2 .Factori monitorizati

A. Deplasarea, u
B. Directia
C. Viteza
D. Temperatura, T
E. Nivelul apei subterane,h
F. Presiuni (ale materialului solid, presiuni de filtrare, presiuni interstitiale s.a.)

2.3. Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren

In cazul alunecarilor de teren instrumentarea este necesara pentru monitorizarea

deplasarilor, pentru localizarea suprafetei de cedare si a deviatiilor acesteia, pentru urmarirea
conditiilor hidrogeologice (presiunea apei din pori, fluctuatia apei subterane).

Instrumentarea completa necesara monitorizarii alunecarilor de teren include:

-retele de monitorizare topografice
-fotografii terestre
-dispozitiv de madusare a deformatiilor
-inclinometru
-piezometru
-deflectometru
-extensometru in foraj
-indicator de forfecare
-emisii acustice

2.3.1.nclinometre

nclinometrele sunt definite drept niste dispozitive de monitorizare a deformatiilor

normale pe axele ce trec prin mijlocul unei sonde ce traverseaza tubajul inclinometric. Sonda
prezinta un traductor senzorial gravitational menit sa masoare inclinatia fata de verticala. Tubajul
se instaleaza intr-o gaura de foraj si in majoritatea aplicatiilor este instalat in vecinatatea unui
aliniament vertical, asa ca inclinometrul furnizeaza date utile pentru determinarea deformatiilor
zonelor orizontale.

Msurtorile nclinometrice coroborate cu cele de presiometrie sunt utilizate la evaluarea

strii de eforturi i deformaii n structuri cum ar fi culei, ziduri de sprijin, lucrari de susinere
permanente, etc. Celulele de presiune utilizate pot fi dispuse n amonte de lucrrile de monitorizat
(pentru deplasri pe orizontal) sau la baza pernelor, rambleelor, etc. n scopul obinerii de date cu
privire la tasri. Inclinometrele sunt de asemenea mentionate ca inclinometre de panta,
inclinometre cu sonda sau indicatori de panta.

Motivele instalrii nclinometrelor includ:

Determinarea deplasarilor din zonele cu alunecari de teren, determinarea suprafetelor de

cedare ale alunecarilor de teren, monitorizarea alunecarilor de teren
Monitorizarea deplasarilor/deformatiilor laterale, monitorizarea excavatiilor si a tunelelor
Monitorizarea devierii peretilor de sustinere, pilotilor supusi la incarcari laterale etc.
Unele sonde pot functiona cu tubulatura orizontala, in cazul stabilitatii terasamentelor,
rezervoarelor petroliere si a altor structuri pe pamanturi moi. Masuratorile cu conducta inclinata
sunt deasemenea posibile pentru monitorizarea deformatiilor a fetei amonte a barajelor de beton
si anrocamente. In plus, inclinometrele pot fi utilizate pentru determinarea absoluta a pozitiei, in
foraje de studii, si pentru determinarea aliniamentului pilotilor si a transeelor. Inclinometrele sunt
utilizate de asemenea pentru estimarea momentelor de incovoiere.

Operaii i Componente
nveliul nclinometrului nveliul nclinometrului are un scop special. Este alctuit din
eav de plastic cu caneluri si are trei funcii: (1) asigur accesul sondei nclinometrului,
permindu-i s obin msurtori de adncime; (2) se deformeaz cu structura sau pmntul de
alturi, n aa msur nct msurarea nclinrii nveliului s reflecte cu acuratee micrile
pmntului, i (3) canelurile interioare controleaz rotiele sondei nclinometrului.

Sonda nclinometrului Sonda cu rotie a nclinometrului urmrete canelurile

longitudinale din tubaj. Conine dou accelerometre. Un accelerometru msoar nclinarea n
planul roilor nclinometrului. Acest plan este cunoscut drept axa A. Cellalt accelerometru
msoar nclinarea n planul perpendicular pe rotie. Acest plan este cunoscut ca axa B. Citirile
nclinrii sunt obinute tipic la interval de doi metri pe msur ce sonda este ridicat de la baz
spre vrful tubajului.

Cablul de Control Cablul de control este folosit in controlul adncimii la care se afl sonda
nclinometrului. De asemeni, mai transmite i energia i semnalul ntre prob i aparatul care face
citirile. Cablurile de control metrice sunt gradate la un interval de 0,5m.

Aparatul de msur digital Aparatul de msur afieaz msurtorile nclinrii obinute

de la sonda nclinometrului. Aparate sofisticate de msur, cum ar fi Digitilt Data Mate,
nregistreaz citirile n memoria proprie, eliminnd inconvenientul nregistrrii valorilor, manual,
pe hrtie.

Corecia datelor
Msurarea nclinaiei Msurarea nclinrii tubajului se face cu ajutorul sondei nclinometricesi
prespune msurarea nclinrii la interval de 0,5m de la baz spre vrf.
Deviaia Lateral Cnd sunt procesate citirile nclinometrului, nclinarea este convertit ntr-o
distan lateral, aa cum este prezentat mai jos. Deviaia la fiecare interval este denumit
deviaie incremental. Suma deviaiilor incrementale este denumit deviaie cumulativ. Deviaiile
reprezint poziia tubajului. Un grafic al deviaiilor cumulative arat profilul tubajului.
Deplasarea Lateral Deplasarea reprezint o schimbare a poziiei tubajului, de exemplu o
schimbare a deviaiei. Deplasarea este calculat prin scderea deviaiei iniiale din deviaia
curent. Deplasarea incremental este schimbarea la un singur interval. Deplasarea cumulativ
este suma deplasrilor incrementale.

deviatia laterala
(L sin q)
devierea
cumulativa
verticala

L
unghiul de q
inclinare q
L
a (L e

q
ma valul d
)

L
sur
r
inte

tubulatura de
tubulatura de inclinometru
inclinometru
a. devierea incremental b. devierea cumulativ
 Gauge length
Pivot

Gauge
Extension
Tube

Bus
cable

Inclinometer
casing
Sensor

Wheel
assembly

Sectiune prin echipamentul inclinometric

Instruciuni de citire

Verificarea Sondei

Se verific dac rotiele se mic liber. Dup verificare se conecteaz sonda la aparatul de
msur. Conectm la sursa de curent. Citirile ar trebui s fie pozitive daca sonda este nclinat n
direcia A0 i B0.
 Se considera A0 pe
A0
directia deplasarii
principale
A180 A0 Se realizeaza
masuratoarea pe aceeasi
B180 B0
directie (de exemplu
rotita ridicata)

A180

Figura 3: Orientarea sondei inclinometrului

Calibrarea Datelor

Msurtorile nclinometrului Sonda nclinometrului msoar mai mult nclinarea, dect

micrile laterale. Cum este translat rotirea la o micare lateral? Principiul de baz implic
funcia sinus cunoscand ipotenuza unui unghi drept si unghiul de inclinare.

cateta opusa (Error! No text of

sin q specified style in
ipotenuza
document..1)

cateta opusa

Deviation
(L Sin q )
uzan

Angle of
ipote

q
l (L t
n

tilt
inte ureme
)
r va
as

q
Me
Deviaia n desen, ipotenuza triunghiului drept este suma intervalelor de msurare. Intervalul
msurii este de 0.50m.Cateta opus unghiului de nclinare este deviaia. Este calculat nmulind
sinusul unghiului de nclinare cu intervalul de msur. Acest calcul translateaz msurtoarea
unghiular ntr-o distan lateral i este primul pas n calculul deplasrii laterale.

Cumulative
deviation
d1+d2+d3
q

d1+d2 L

d1 L

q d1=L*sinq 1
d2=L*sin q2
L
d3=L*sin q3 d1 L sin q1
dn=L*sin qn
d 2 L sin q2
d 3 L sin q3
d n L sin qn

Deplasrile Schimbrile n deviaie sunt denumite deplasri, din moment ce schimbarea arata c
tubajul s-a micat de la poziia original. Cnd deplasrile sunt sumate i desenate, rezultatul este
o reprezentare a micrilor de mare rezoluie.Deplasarea este schimbarea de deviaie i arat c
tubajul s-a micat de la poziia iniial.

Calibrarea datelor se face in mod automat de software-ul sistemului, care permite

realizarea acestui lucru.
Devierea laterala:

Deplasarea:

Sumele de verificare:

Abaterea de la 0:
Tipul Avantaje Limitari Gama Precizie
inclinometrului
Rezultate bune pe 30, optional pana 0.05-0.5 in.
Force balance durata la 90 pentru 100 ft (1-
accelerometre experientelor 13 mm pentru
transducer Cel mai utilizat tip 30m)
Model disponibil cu
citiri automate,
inregistrarea
datelor si tiparirea
rezulatelor.

Slope Indicator Rezultate bune pe Versiunea standard 12, optional pana 0.3-1.0 in. pentru
Series 200B durata este uniaxiala la 25 100 ft (8-25 mm
experientelor Indisponibilitate pentru 30m)
pentru citiri
automate
Nu se mai fabrica

Bonded Versiune Erori datorita 20 0.02-1.0 in.

disponibila pentru umiditaii, pentru 100 ft (0.5-
resistence strain un diametru al temperaturii si 25 mm pentru
gage transducer conductei de 1.5 in. conexiunilor 30m)
(38 mm) electrice
Modelul a fost
abandonat de multi
fabricanti

Vibrating wire Rezultate bune pe Tehnica de 20 0.1-0.5 in. pentru

transducer durata fabricare speciala a 100 ft (3-13 mm
experientelor dus pana la pentru 30m)
minimizarea la zero
aa productiei
Traductorul
voluminos necesita
o sonda mare
Modelul a fost
abandonat de multi
fabricanti

Electrolitic level Dimensiunile 40 2 in. pentru 100 ft

transducer traductorului (50 mm pentru
necesita foraje 30m)
orizontale
Experienta scurta

Shear probe Simplu Preciezie proasta 30 Foarte precis

Ieftin Nu masoara
(poor mans inclinarea
inclinometer) Nu dermina
curbura dintre
doua puncte de
mica curbura
 Senzori electromecanici utilizati in monitorizarea deplasarilor si directiilor de deplasare
alunecarilor de teren

Senzorii utilizati in masurarea deplasarilor si fortelor pot fi grupati in trei mari categorii:
-senzori rezistivi
-senzori inductivi
-senzori capacitivi

Senzori de masurare a deplasarii:

-Senzor (traductor) pe baza de rezistor liniar
-Senzor (traductor) potentiometric
-Senzor (traductor) capacitiv
-Senzor (traductor) inductiv cu intrefier variabil
-Senzor (traductor) inductiv diferential
-Senzor (traductor) inductiv tip transformator
-Senzor (traductor) inductiv cu miez mobil
Senzori de masurare a directiei:
-Senzor (traductor) pe baza de rezistor roatativ
-Senzor (traductor) potentiometric
-Senzor (traductor) capacitiv
-Traductor rotativ tip transformator fara contacte
-Traductor inductiv rotativ cu reluctanta variabila
-Selsin
-Resolver

Criterii si analize referitoare la alegerea senzorilor optimi

Criterii metrologice: A. Domeniul de masurare

B. Sensibilitatea
C. Rezolutia
D. Liniaritatea
E. Histerezis
F. Timp de raspuns
G. Fiabilitate
H. Gabarit si masa

Criterii specifice conditiilor de monitorizaree a alunecarilor de teren:

A. Cost
B. Comportarea la solicitarile mediului
 C. Temperatura
D. Umiditate
E. Coroziune
F. Solicitari mecanice
G. Conditii de montaj
H. Mod de exploatare

2.3.2. Piezometre

In cadrul acestui referat termenul de piezometru este folosit pentru a indica un dispozitiv
etans introdus in pamant, cu ajutorul caruia se masoara presiunea apei subterane din jurul lui.
Piezometrele sunt utilizate pentru masurarea presiunii apei din pori si a nivelului apei subterane.
Termenul de celula de masurare a presiunii din pori este utilizat in unele cazuri drept sinonim
pentru piezometru. O observatie interesanta este ca acest dispozitiv nu are capsule subterane si
creaza conexiune verticala intre straturi.
Aplicatiile utilizarii piezometrelor se impart in doua categorii generale. Prima, pentru
monitorizarea modelului debitului de apa si cel de-al doilea, pentru a furniza un indice
corespunzator rezistentei pamantului sau masei de roca. Cateva exemple incluse in prima
categorie sunt: monitorizarea modelului debitului de apa in decursul testelor de pomapare la scara
larga pentru determinarea permeabilitatii in situ, monitorizarea pe termen lung a infiltratiilor
subterane in terasamente si pante naturale si monitorizarea presiunilor de ridicare sub barajele de
beton. In categoria a doua, monitorizarea presiunii apei din pori permite determinarea eforturilor
efective si astfel efectuarea unei evaluari a rezistentei. Exemplele includ evaluarea eforturilor in
lungul unui posibil plan de cedare al unui masiv de pamant sau roca si monitorizarea si controlul
presiunii apei din pori pentru constructiile fundate pe argile moi.
Aplicatiile privind puturile de observatie sunt foarte limitate. In practica curenta
piezometrele sunt frecvent instalate in foraje in timpul fazei de investigatie a proiectului, aparent
pentru determinarea nivelului initial al apei subterane si a fluctuatilor sezoniere. Deoarece puturile
de observatie creeaza o legatura intre straturi,pe directie verticala, singura lor utilizare este in
pamanturile permeabile continue in care presiunea apei subterane creste uniform cu inaltimea.
Aceasta conditie poate fi rar asumata. Multi practicieni nu iau in considerare necesitatea masurarii
presiunii apei din pori pentru diferite adancimi, mai bine decat masurarea in doua sau trei puncte
si asumarea unei relatii liniare presiune-adancime. Rezultatele detaliate privind masuratorile
presiunii apei subterane furnizate de noile piezometre cu sonde mobile (multipoint piezometers)
au aratat ca diagramele presiune-adancime pot fi complet neregulate si foarte diferite, fata de
ceea ce putem deduce din diagramele rezulate pentru masuratorile in unul sau doua puncte.
Poate ca motivul major pentru frecventa si continua utilizarea a puturilor de observatie
este ca acestea pot fi instalate de catre un sondor fara asistenta unui personal geotehnic
specializat. Prin urmare puturile de observatii sunt ieftine dar sunt inselatoare si ar trebui utilizate
doar cand regimul apei subterane este bine cunoscut.
Piezometrele pot fi grupate in cele care au o diafragma intre traductor si pori si cele care
nu au. Instrumentele din primul caz sunt piezometrele cu pneu, fire vibrante si traductori cu
rezistenta electrica. Instrumentele din a doua categorie sunt piezometrele cu conducta cu nivel
liber si piezometrele hidraulice cu conducta dubla. In general, piezometrele de masurare a
presiunii apei din pori in pamant nu sunt diferite de piezometrele utilizate pentru masurarea
nivelului apei subterane in masele de roci: diferenta constand in aranjarea instalatiei.

Tipuri instrumente pentru masurarea presiunii apei din pori

Tipul instrumentului Avantaje Limitari

Puturi de abservatii Pot fi instalate de sondori in Provoaca conexiuni nedorite

absenta personalului intre straturi, pe verticala;
geotehnic calificat trebuie utilizate rar

Piezometru cu conducta cu Fiabile Timp de intarziere lung

nivel liber Performante inregistrate pe
termen lung
Auto-aerisire daca diametrul
conductei este adecvat
Integritatea sigiliului poate fi
verificata dupa instalare
Poate fi transformat in
piezometru cu diafragma
Poate fi utilizat pentru
prelevarea probelor de apa
subterana
Poate fi utilizat pentru
masurarea permeabilitatii
Posibilitate de distrugere din
cauza echipamentului
constructiei si a compresiunii
date de pamantul din jur
Extinderea conductei pana in
interiorul constructiilor de
terasamente intrerupe
constructia si produce tasari
suplimentare
Filtrul poros se poate infunda
datorita afluxurilor si
refluxurilor de apa, repetate
Metoda de instalare prin
impingere a fost expusa
erorilor

Piezometru cu hidraulic cu Fiabil Aplicatii limitate pentru

conducta dubla Componentele nu au parti
mobile
Performante inregistrate pe
termen lung
Integritatea poate fi
verificata dupa instalare
Cavitatea piezometrului
poatefi spalata
Poate fi utilizat pentru
masurarea permeabilitatii
monitorizarea pe termen
lung a presiunii apei din pori
pentru terasamentele
barajelor
Aranjamente de inchidere
elaborate
Tubajul trebuie sa nu fie
semnificativ de mare
deasupra elevatiei
piezometrului
Posibilitatea spalarii
periodice

Piezometru pneumatic
Piezometru cu fire vibrante
Piezometru cu rezistente
electrice independente
Piezometru cu rezistente
electrice legate
Atentie asupra unor detalii
specifice
Timp de intarziere scurt Metoda de instalare prin
Calibrarea partilor de catre impingere a fost expusa
un sistem accesibil erorilor
Minim de interferenta cu Atentie asupra unor detalii
constructia: nivelul specifice
conductelor si citirile sunt
independente de nivelul de
varf
Nu prezinta pericol de
inghetare
Usor de citit Necesita tehnici de gabricare
Timp de intarziere scurt specializate pentru a reduce
Minim de interferenta cu defectele la zero
constructia: nivelul firelor de Necesitatea protejarii
plomb si citirile sunt impotriva luminii
independente de nivelul de Metoda de instalare prin
varf impingere a fost expusa
Efecte minime ale firelor cu erorilor
plumb
Poate fi utilizat pentru citirea
presiunilor negative ale apei
din pori
Nu prezinta pericol de
inghetare
Usor de citit Capacitate electrica scazuta
Timp de intarziere scurt Efecte considerabile ale
Minim de interferenta cu firelor cu plumb
constructia: nivelul firelor de Erori cauzate de catre
plomb si citirile sunt umiditate si conexiunile
independente de nivelul de electrice
varf Necesitatea protejarii
Poate fi utilizat pentru citirea impotriva luminii
presiunilor negative ale apei
din pori
Nu prezinta pericol de
inghetare
Unele tipuri sunt potrivite
pentru masuratori dinamice
Usor de citit Capacitate electrica scazuta
Timp de intarziere scurt Efecte considerabile ale
 Minim de interferenta cu
constructia: nivelul firelor de
plomb si citirile sunt
independente de nivelul de
varf
Poate fi utilizat pentru citirea
presiunilor negative ale apei
din pori
Nu prezinta pericol de
inghetare
Unele tipuri sunt potrivite
pentru masuratori dinamice
Piezometre multipunct cu Furnizeaza masuratori
capsula de ambalare detaliate presiune-adancime
Poate fi instalta in foraje
orizontale si verticale
Celelalte avantaje deriva din
tipul piezometrului
Piezometre multipunct Furnizeaza masuratori
inconjurate de sedimente detaliate presiune-adancime
Procedura de instalare
simpla
Celelalte avantaje deriva din
tipul piezometrului
Piezometru multipunct Furnizeaza masuratori
instalat prin presare detaliate presiune-adancime
Procedura de instalare
simpla
Celelalte avantaje deriva din
tipul piezometrului
Piezometru multipunct cu
sonda mobila Furnizeaza masuratori
detaliate presiune-adancime
Numar nelimitat de puncte
de masurare
Permite determinarea
permeabilitatii
Calibrarea partilor de catre
un sistem accesibil
Utilizat pentru adancimi mari
Sistemul de instrumentare
Westbay poate fi utilizat
firelor cu plumb
Erori cauzate de catre
umiditate, temperatura si
conexiunile electrice
Necesitatea protejarii
impotriva luminii
Stabilitate incerta pe termen
lung
Metoda de instalare prin
impingere a fost expusa
erorilor
Numar de puncte de
masurare limitat
Celelalte limitari deriva din
tipul piezometrului
Numar de puncte de
masurare limitat
Aplicabil doar in argile
uniforme cu proprietati
cunoscute
Greu de asigurat un locas de
sedimente cu proprietati
cunoscute
Numar de puncte de
masurare limitat
Celelalte limitari deriva din
tipul piezometrului
Procedura de instalare
complexa
Doar citiri manuale periodice
 pentru prelevarea probelor
de apa subterana si poate fi
combinat cu echipamente
inclinometrice

Piezometru hidraulic cu conducta dubla Piezometru pneumatic

Piezometru hidraulic cu conducta dubla Bishop Piezometru cu conducta cu nivel liber

 Timpul hidrodinamic de intarziere

Cand un piezometru este instalat si presiunea apei subterane se schimba, echilibrarea

debitului de apa care intra si care iese din piezometru se realizeaza intr-un anumit interval de timp
numit timp hidrodinamic de intarziere. Este dependent, in primul de rand, de tipul si dimensiunea
piezometrului si de permeabilitatea pamantului. Piezometrele cu conducte cu nivel liber au un
timp mult mai bun decat piezometrele cu diafragma.
Timpul hidrodinamic de intarziere se poate determina cu relatia (piezometre cu conducta
cu nivel liber):

t=3.3 x 10 x
unde: t=timpul necesar unui raspuns de 90% in zile (obtinut din diagrame standard)
d=diametrul interior al conductei in centimetrii
L=lungimea interioara a filtrului (sau a stratului de nisip din jurul filtrului) in centimetrii
D=diametrul interior al filtrului (sau a starului de nisip) in centimetrii
k=permeabilitatea pamantului in centimetrii pe secunda

Filtrele piezometrelor

Toate piezometrele cuprind filtre interioare. Filtrul separa fluidul din pori de scheletul solid
al pamantului in care este instalat piezometrul si trebuie sa fie suficient de solid pentru a evita
avarierea lui pe durata instalarii si pentru a rezista la actiunea efoturilor totale fara deformatii
excesive. Filtrele pot fi impartite in doua categorii: filtre care permit accesul unei cantitati mari de
aer si filtre care permit accesul unei cantatitati mici de aer.
Filtrele care permit accesul unei cantitati mari de aer sunt filtre fine care pot fi utilizate
cand piezometrele sunt instalate in pamanturi nesaturate cu scopul masurarii presiunii apei din
pori opusa presiunii gazului din pori, in incercarea de a mentine gazul afara din sistemul de
masurare. Filtrele utilizate in acest scop au un diametru al porilor de 0.001 mm , o permeabilitate
de 3x10 cm/sec si o presiune de intrare a aerului de 100 kPa.
Filtrele care permit accesul unei cantitati mici de aer sunt filtre dure care permit trecerea
foarte usoara atat a gazului cat si a apei. Filtrele utilizate in acest scop au un diametru al porilor de
0.02-0.08 mm.

2.3.3. Extensometre
Extensometrele cu sonda mobila sunt definite ca dispozitive de monitorizare a modificarii
distantei dintre doua sau mai multe puncte aflate pe o axa comuna, monitorizarea realizata prin
trecerea unei sonde printr-o conducta. Punctele de masurare in lungul conductei sunt identificate
mecanic sau electric iar distanta dintre puncte se determina prin masurarea pozitiei sondei.
Conducta poate fi verticala, realizand masuratori pentru amplasament sau alunecari de teren sau
poate fi orizontala, furnizand masuratori ale deformatiilor laterale, sau poate fi inclinat.
Aplicatiile tipice in cadrul carora se utilizeaza extensometrele cu sonda sunt: monitorizarea
compresiunii verticale in interiorul terasamentelor sau fundatiilor terasamentelor,
amplasamentelor alaturate excavatiilor, ridicari ale bazelor excavatiilor si deformatii laterale ale
terasamentelor. In general, ele sunt alternative pentru fixarea extensometrelor in foraj,
permitand marirea punctelor de monitorizare si minimizarea costului, dar in general masuratorile
sunt mai putin precise decat masuratorile extensometrelor fixe in foraj.

Method Advantages Limitations Approximate

Mechanical heave Ieftin Necesita echipa 0.2-1.0 in(5-

gage specializata 25mm)
Risc de avarie a
forajului pe durata
exacavatiei

Crossarm gage Asigura Inchizatoarele 0.05-0.2in(1-5mm)

corespondenta sondelor se pot bloca
deformatiei axale a Nu poate fi instalat in
conductei cu foraje
deformatia Conductele de otel
pamantului poate coroda
Poate accepta Sondele se pot bloca
eforturi de daca deformatia
compresiune mari laterala devine mare
Greu de citit
Compactare dificila

Mechanical probe Simplu Inchizatoarele 0.05-0.2in(1-5mm)

within inclinometer La instalare, gurele sondelor se pot bloca
casing produc eforturi Daca se utilizeaza
pozitive in foraje,deformatia
dispozitivul axiala a carcasei ar
conductei putea sa nu
Monitorizarea corespunda cu
deformatiilor deformatia solului
orizontale si verticale Greu de citit
este posibila Compactare dificila

Sliding micrometer Foarte precis Foarte scump 0.0001in. in 39 in

Este posibila Greu de citit (0.002mm in 1 m)
instalarea ata pe
verticala cat si pe
orizontala

Gage with current- Versiune disponibila Citiri oarecum 0.02-0.2 in. (0.5-5
displacement pentru toate tipurile subiective mm) pentru instalate
induction coil de teren Precizie redusa de pe verticala
Instalatii posibile curenti electrici 0.02-1.0 in. (0.5-25
 variate neprevazuti mm) pentru instalate
Compactare dificia pe orizontala

Gage with frequency- Foarte precis Compactare dificia 0.001 in. (0.03
displacement Instalatii posibile mm)
induction coil variate
Magnet/reed switch Versiune disponibila Compactare dificia 0.02-0.2 in. (0.5-5
gage pentru toate tipurile mm) pentru instalate
de teren pe verticala
Poate fi utilizat 0.1-1.0 in. (3-25
pentru excavatii mm) pentru instalate
deschise faca a pe orizontala
afecta excavatia
Instalatii posibile
variate

Bellow-hose gage Citiri subiective 0.1-0.3in(3-8mm)

Fara ancoraje
pozitive la punctele
de masurare

Magnetostrictive Potrivit pentru foraje Citili limitate la 7.6 m 0.002-0.01in (0.05-

gage la orice inclinare Necesita o 0.3 mm)
manipulare atenta

Extensometrele fixe in masiv sunt definite ca dispozitive montate in terasamente, pentru

monitorizarea modificarii distantei intre doua sau mai multe puncte, in lungul unei axe comune
fara a utiliza o sonda mobila. Aceste tipuri de extensometre sunt utilizate pentru monitorizarea
masivelor, a deformatiilor orizontale si a eforturilor.

Extensometru fixat in masiv

Extensometrele fixe in foraje sunt dispozitive instalate in foraje executate in pamant sau
roca, utilizate pentru monitorizarea modificarii distantei dintre doua sau mai multe puncte aflate
in lungul axei forajului, fara a utiliza o sonda mobile. Cand localizarea unui punct de masurare este
determinata in functie de o data de referinta, dispozitivele furnizeaza valori absolute ale
deformatiei.

Extensometru fix in foraj

Aplicatii tipice in care sunt utilizate aceste dispozitive sunt: monitorizarea deformatiilor din
jurul excavatiilor subterane executate in roca ,monitorizarea deformatiilor aparute in peretii
excavatiilor, monitorizarea masivelor consolidate si a structurilor din beton.
Principiul de functionare este prezentat in figura de mai sus. Distanta dintre gulerul ancorei
pana la sfarsitul tijei este masurata utilizand fie un traductor mecanic, fie un traductor electric.
Traductor Tija sau fire Avantaje Limitari
Indicator cu cadran Tije Gama larga Necesita accesul
sau micrometru Pot fi utilizate catre capatul
montaje de extensometrului
deconectare

Indicator cu cadran Fire cu tensionare Frecarea firelor Necesita calificare

sau micrometru variabila poate fi examinata pentru instalarea
sistemului de tije
Necesita accesul
catre capatul
extensometrului

Greutati suspendate Fire cu tensionare Control exceptional Capat voluminos

continua al tensiunii
Potrivit pentru foraje
adanci
Citirile duble asigura
verificarea

Indicator pentru Fire tensionate pe Citirile duble asigura Procedura de citire

extensometrele cu timpul citirilor verificarea incomoda
fire detensionate Necesita accesul
catre capatul
extensometrului

Electrical Resistance Fire cu tensionare Frecarea firelor Gama limitata

strain gage continua poate fi examinata Randament electric
Poate fi citit cu scazut
indicator cu cadran Capatul firelor
sau cu micrometru afectate
pentru a verifica Erori provocate de
citirile electrice umiditate,
temperatura si
conexiunile electrice

LVDT, DCDT sau Tije sau fire cu Versiune disponibila LVDT-urile prezinta
potentiometru liniar tesionare variabila doar cu traductori degradari nedorite
montati in serie intre ale capetelor firelor
ancore pentru Potentiometrul liniar
imbunatatirea cere un sigiliu perfect
protectiei fizice impotriva apei in
Pot fi utilizate locul de patrundere
montaje de al tijei
deconectare Necesitatea
Frecarea firelor protectiei impotriva
poate fi examinata luminii

Potentiometru Fire cu tensionare Gama larga

rotativ sau continua Poate fi citit cu Precizia poate fi
transformator rotativ indicator cu cadran redusa de histerezis
sau cu micrometru in arguri
pentru a verifica Necesitatea
citirile electrice protectiei impotriva
Poate fi citit initial cu luminii
indicator cu cadran si
a poi convertit in
traductor electric

Fire vibrante Tije si fire cu Capatul firelor minim

tensionare variabila afectate
Pot fi utilizate Tehnica speciala de
montaje de fabricare determina
deconectare minimizarea la zero a
Frecarea firelor productiei
poate fi examinata Necesitatea
protectiei impotriva
luminii
2.3.4. Dispozitive de masurare a temperaturii

Masurarea temperaturii in ingineria geotehnica incadreaza trei categorii: prima,cand

temperatura in sine este un parametru principal de interes, a doua, cand este cauza unor
deformatii si eforturi semnificative produse in pamant sau structura si al treilea, cand traductorul
in sine este sensibil la modificarile de temperatura

Termometrele cu mercur sunt utile pentru masuratori la fata locului in locatii acesibile.
Aceste tipuri de instrumente sunt fragile ,nu sunt potrivite pentru citiri indepartate si sunt limitate
la temperaturi sub -30C. Sunt astfel o alegere slaba atunci cand este necesara o citire rapida a
modificarii temperaturii.

Termometrul bimetalic este un element bimetalic in care doua benzi din materiale
metalice diferite sunt lipite impreuna. Diferitii coeficienti de dilatare termica a celor doua metale
sunt responsabili de indoirea benzii la racire sau incalzire.

Termistorul este dintr-un material semiconductor care isi schimba rezistenta semnificativ,
cu temperatura.Capetele firelor sunt utilizate pentru conectarea acestuia la un instrument de
masura. Citirile pot fi in unitati de rezistenta (ohm) necesitand un multimetru digital si tabele
rezistenta-temperatura sau direct in unitati de temperatura utilizand un termistor potrivit si un
instrument de citire. Termistorul este capabil de a asigura o precizie buna.

Termocuplul este realizat din doua fire din materiale metalice diferite, cu cate un capat al
fiecare sarme unite formand un nod de masurare. La orice temperatura deasupra valorii zero
absolut (-273C), o mica tensiune este generata intre fire la capatul celalalt. Aceasta tensiune este
proportionala cu temperatura nodului de masurare. Citirile se realizeaza cu ajutorul unui
instrument de masurare iar precizia acestora este modesta.

Dispozitivul rezistent la temperatura (RTD) functioneaza in baza principiului de schimbare

a rezistentei electrice dintr-o sarma proportional cu modificarea temperaturii. Materialul sarmei
este de obicei platina, cupru, nichel sau un aliaj cupru-nichel. RTD-urile nu au mai fost utilizate in
masurarea temperaturii in domeniul geotehnicii.

Instalarea traductorilor pentru masurarea temperaturii

Cand este planuita montarea instalatiilor cu traductori pentru masurarea temperaturii,

trebuie acordata o atentie deosebita pentru a asigura un contact termic bun intre traductor si
materialul cu care va veni in contact.

Cand se instaleaza traductori de acest tip in foraje, pentru a masura temperatura apei
subterane,forajele trebuie rambleiate complet iar procedura ar trebui sa depinda de precizia
necesara a masuratorii. Cand este ceruta o precizie maxima, de exemplu, cand se masoara
adancimea de inget sau cand masuratorile sunt utilizate pentru luarea deciziilor privind limitarea
traficului pe carosabil, o mare atentie trebuie avuta asupra variatiei regimului termic si asupra
variatiei umiditatii. In aceste cazuri precizia se preteaza la un interval de 0.1C iar rambleierea
forajului trebuie facuta cu material indepartat din foraj. Materialul poate fi fie depozitat si
compactat in straturi, fie amestecat cu apa si turnat in foraj. Cand se accepta o precizie mai mica
rambleierea se face cu mortar de ciment sau alt material care asigura aceleasi conditii de
functionare.

Cand traductorii sunt atasati unei suprafete structurale, constactul termic se obtine uneori
prin simpla interceptare a suprafetei.

3. Studiu de caz- Monitorizarea inclinometrica in analiza alunecarilor de

teren care afecteaza traseul cailor de comunicatie

3.1. Introducere

Monitorizarea comportrii si evolutiei unei alunecri de teren este o provocare pentru fiecare
geotehnician n ncercarea de a ntelege fenomenul si hazardul alunecrilor de teren. Metodele de
monitorizare cele mai potrivite sunt msurtorile topografice, inclinometrice, piezometrice si
extensometrice.Comportamentul post cedare al masivului de pmnt este adesea mai important
dect fenomenul intitial de cedare si observarea si analizarea lui poate conduce la actiunile
ingineresti fezabile situatiei reale din teren.

Studiul prezinta monitorizarea activitatii unei alunecari de teren pe Drumul National DN2D,
Focsani-Ojdula 89, judetul Vrancea , pe o perioada de 9 luni. Scopurile principale ale studiului sunt
iregistrarea datelor privind nivelul apei subterane si deplasari in 7 puncte de investigare (tuburi
inclinometrice) si transpunerea lor in grafice. Graficele indica cresterea si directia de miscare a
apei subterane raportat la adancime. Un alt scop al obiectului de lucru este de a prezenta actiunea
si rezultatele activitatii de monitorizare si importanta lor.Inginerii pot observa sansa utilizarii unui
model numeric simplu pentru a simula mecanismul de cedare si primele deplasari ale alunecarii,
precum si pentru a modela deplasarile post cedare ale masivului de alunecare dar si pentru a
stabili modalitatile corecte de consolidare. Cunoscandu-se pozitia planurilor de cedare, litologia si
magnitudinea deplasarilor in lungul planelor, poate fi realizata evaluarea parametrilor rezistentei
la forfecare ai masivului afectat de alunecari si se poate alege cea mai potrivita modalitate de
consolidare si stabilizare a alunecarii.
 Studiul se refera la monitorizarea activitatii ce urmeaza a fi realizata asupra unui drum
national care va fi reproiectat si reconstruit. Portiunea de drum localizata la kilometrul 89 necesita
reabilitare datorita fenomenelor de alunecari ale versantilor. Alunecarile de teren produse la
kilometrul 89 pot fi observate si fara investigatii de specialitate, insa viteza , adancimea si alte
informatii necesare nu sunt cunoscute.
Operatia de monitorizare a deplasarilor s-a efectuat cu ajutorul a 7 inclinometre, pe o
perioada de 9 luni si scopurile au fost evaluarea stabilitatii versantului si determinarea adancimii
suprafetei de alunecare. Inclinometrele au fost montate in forajele geotehnice realizate pentru
Studiul Geotehnic.
Urmatoarele doua figure arata pozitia si orientarea inclinometrelor. Inclinometrele de la I1
pana la I5 au fost pozitionate in doua sectiuni pentru a monitoriza deschiderea alunecarii in
sectiunea longitudinala si in sectiunea transvesala a drumului. Urmatoarele doua inclinometer I6 si
I7, au fost pozitionate astfel incat sa monitorizeze stabilitatea zonei in ipoteza producerii unei noi
alunecari de teren.
 Plan dispunere inclinometre

3.2. Conditii geotehnice si seismic

Din punct de vedere litologic suprafata este situata intr-o zona de flis formata prin depunerea
de sedimente aduse de curentii de maree. Flisul este caracterizat prin alternarea straturilor de
nisip,marna, argila si roci sedimentare calcaroase.
Litologia flisului poate fi observata pe probele prospectate din forajele inclinometrelor.
Alternarea stratelor a fost puternic influentata de actiunea repetata a curentilor de mare, care
transporta material continentale erodate in procesul de sedimentare marina.

Zona este caracterizata de o importanta activitate seismica fiind situata in punctul de

convergenta al urmatoarelor placi tectonice: Est-Europeana, Moesica si Intra-Alpina.

3.3. Activitatea de monitorizare

Masuratorile inclinometrice sunt realizate pe doua directii perpendiculare A0-A180 si B0-B180
pentru fiecare trecere a sondei.
Operatia de monitorizare pentru fiecare inclinometru a inceput la doua zile dupa instalare si
din acest motiv numarul de masuratori este diferit pentu fiecare tubaj.
Rezultatul monitorizarii inclinometrice este prezentat in graficele deplasarilor pe cele doua
directii de citire. Evolutia in timp a deplasarilor poate fi observata, directia de deplasare putand fi
verificata la fiecare citire.

Orientarea inclinometrelor si sectiunile de investigare

 Litologia din forajul geotehnic

Fotografiile indica orientarea celor doua directii perpendiculare ce trec prin canelurile
tubajului, relative la drum. Urmatoarele grafice indica deplasarile pe cele doua directii.
Vectorul care indica directia deplasarii este compus din deplasarile inregistrate pe cele
doua directii.
Tubajul inclinometric este de obicei instalat cu directia canelului paralel cu presupusa
directia de deplasare, insa cu toate acestea tubajul se poate rasucii in lungul inaltimii.
 Deplasarile inregistrate indica o alunecare activa, miscarile fiind atat de mari in cazul
inclinometrelor I1, I2, I4 si I5 incat tuburile au fost indoite sau chiar forfecate. Sonda inclinometrica
nu a putut traversa tubajul mai jos de punctul de forfecare iar inaltimea de investigare a fost
micsorata de la o masurare la alta.

Alunecarea de teren investigata si confirmata prin masuratori, a fost diagnosticata avand

mai multe suprafete de alunecare, ceea ce nu este o surpriza tinand cont de neomogeneitatea
litologiei. Figura urmatoare prezinta o interpretare a deplasarilor inregistrate in inclinometre prin
raportarea la punctele de forfecare si prin reconstruirea planelor de forfecare.
 Sectiune transversala prin drum si masivul alunecat

Suprafetele de forfecare pentru inclinometrul I1 sunt localizate la aproximativ 6m respectiv

25m; pentru inclinometrul I4 la aproximativ 6m respective 13.5m; pentru inclinometrul I2 la
aproximativ 6m si respectiv 18m si pentru inclinometrul I3 suprafetele sunt localizate la
aproximativ 27m.
Deplasarile inregistrate pentru inclinometrele I1, I2 si I3 indica deschiderea alunecarii pe
directie longitudinala, relativ la drum si arata ca tubajul I1 se afla in mijlocul masivului de
alunecare, in timp ce inclinometrul I2 este mai putin afectat iar I3 se afla la marginea lui.

3.4. Concluzii
Informatiile obtinute prin instalarea tuburilor inclinometrice in interiorul forajelor
geotehnice sau in foraje speciale ofera o vedere de ansamblu asupra potentialullui de alunecare a
unei zone, oferind posibilitatea realizarii unui proiect rational si sigur pentru drum si eventual
pentru constructiile de consolidare.
Adancimea unei alunecari, directia si viteza de deplasare sunt necesare a fi luate in
considerare in cadrul proiectului ce va fi intocmit pentru drum. Drumurile si celelalte cai de
transport pot fi sigure si ieftine de realizat chiar si atunci cand acestea traverseaza o zona
instabila.
Cunoasterea magnitudinii deplasarilor produse ajuta in alegerea parametrilor de
proiectare , impreuna cu parametrii geotehnici ai terenului stabiliti in laborator si utilizand curbele
de mobilizare.
Monitorizarea inclinometrica a alunecarilor si a structurilor poate fi foarte utila in studierea
interactiunii pamant-structura prin compararea deplasarilor inregistrate cu deplasarile admisibile
prin proiectare.
Bibliografie

Geologie pentru ingineri constructori cu elemente de protective a mediului geologic si geologie

turistica-Eugeniu Marchidanu
Evaluarea riscului de alunecare a versantilor-Sanda Manea
Ghidul privind identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru
de interventie, in vederea prevenirii si reducerii efectelor acestora, pentru siguranta in
exploatare a constructiilor, refacerea si protectia mediului
General Guidelines on the Execution of Monitoring Programs
Curs Geotehnica mediului inconjurator- Sanda Manea
Curs Metode experimentale- Horatiu Popa
Internet