Sunteți pe pagina 1din 19

REFERAT

LA DISCIPLINA
AMENAJARI HIDROTEHNICE

Titular disciplină,
Prof.
Student,

2018-2019
Amenajari hidrotehnice

Barajul Mihoesti
Cuprins

Pagina
Introducere............................................................................................
....................
Capitolul I. (Numele
capitolului).............................................................................
I.1. (Numele
subcapitolului).....................................................................
I.2. (Numele
subcapitolului).....................................................................
....
Capitolul II. (Numele
capitolului)............................................................................
II.1. (Numele
subcapitolului)....................................................................
II.2. (Numele
subcapitolului)....................................................................
....
Capitolul N (Numele
capitolului)............................................................................
N.1. (Numele
subcapitolului)....................................................................
N.2. (Numele
subcapitolului)....................................................................
....
Concluzii (eventual
propuneri).................................................................................
Bibliografie............................................................................................
.....................
Anexe (figuri, tabele, poze,
etc).................................................................................
1.Amplasamentul
Acumularea Mihoiesti este amplasata la poalele Muntilor Bihorului, in
comuna Mihoiesti, aval de confluenta Ariesului Mare cu Ariesul Mic, la cca
5 km in amonte de orasul Campeni.
-Fig. 1.- Ortofotoplan Baraj Mihoiesti-Campeni Judetu Alba

Fig.2.Vedere de ansamblu acumularea Mihoiesti Judetul Alba


2.Perioada de executie:

Etapa I: 1980 – 1987


Etapa II: 1996 – 2018

Construit într-o prima etapa ca batardou(1980-1987), la confluenta


raului Ariesul Mare si Ariesul Mic, in vederea executarii etapei definitive a
amenajarii, considerata la data respectiva, la un volum total de 91,0 mil
m.c., barajul Mihoesti a fost realizat cu o masca in solutie provizorie. A
existat, deci, riscul ca, prin mentinerea unui volum de apa permanent in
lac, sa fie periclitata stabilitatea barajului.
Acumularea Mihoiesti urma sa asigure, in principal, cerintele de apa ale
exploatarilor miniere din Muntii Apuseni, utilizarea caderii create pentru
producereade energie electrica, precum si alte folosinte din bazinul raului
Aries.
Renuntarea ulterioara la dezvoltarea cerintelor de apa pentru
exploatarea cuprului de la Rosia Poieni a impus ca, acumularea realizata
sa functioneze in sistem nepermanent pe o perioada de timp mai mare, cu
unele implicatii in functionalitate. La acea data, barajul nu indeplinea
conditiile de siguranta in exploatare, avand evacuatorul de ape mari
subdimensionat si existand inca lucrari nefinalizate.
Barajul, construit ca o masca in solutie provizorie, prezinta unele zone
de infiltratii, cu extinderesi pe versanti, constituind un pericol pentru aval.
Coronamentul este circulabil, fiind folosit ca drum de accescatre
localitatea Vidra.
Pentru tranzitarea undelorde viitura s-a executatun descarcator la
versantul drept, un canal rapid de 20 m latime si un bazin de linistire. Pe
acest deversor au trecutc ca 800 mc/s la viitura de primavara din anul
1989.
Fig.3. Canalul rapid si bazinul de linistire a barajului

Fig.4. Canalul rapid si bazinul de linistire a barajului


Fig.5. Zona inundata pe Raul Aries in aval de Campeni

Fig. 6.Viitura pe Raul Aries.


3.Etapele de executie

In prima etapă de execuție, perioada anilor 1980 – 1987, au fost


efectuate următoarele lucrări:
-barajul în solutia batardou, constand, practic, dintr-un baraj din balast, cu
sectiunea minima si cu elemente de etansare sumar executate, ca pentru
o lucrare temporara;
- golirea de fund,
- galeriaenergetica;
- echipamentele hidromecanice la prizele celordoua galerii;
- evacuatorul de ape mari.

Etapa I de executie 1980-1987


Barajul batardou a fost executat într-o primă etapă pentru realizarea
unei acumulări cu un volum de 6,25 mil mc din care 0,25 mil mc volum de
colmatare.
Uvrajele de descărcare în schimb, au fost dimensionate la capacitatea
corespunzătoare etapei de devierea apelor pentru execuţia barajului la
cota finală (fiind echipate cu vane 4 x 4 m), astfel: - golireade fund: D =
4,50 m, L = 237 m, i = 0,0042; - golireaenergetică: D = 3,90 m, L = 393 m,
i = 0,0025; - deversorul de suprafaţă amplasat lateral pe malul stâng în
lungime de 24 m cu profil practic.
In anul 2008 a fost elaborata documentatia la faza P.T. – Rest de
executat pentru lucrarile necesare a fi executate in vederea punerii in
sigurantaa barajului Mihoesti si transformarea din acumulare
nepermanenta in acumulare permanenta.

Etapa II: 1996 – 2018


Dupa anul 1996, au demarat lucrarile de punere in siguranta a
acumularii Mihoiesti, ca si acumulare permanenta, avand la baza
documentatia tehnica –faza Proiect tehnic-Rest de executat pentru
lucrarile necesare a fi executate in vederea punerii in siguranta a barajului
Mihoiesti si transformarea din acumulare nepermanenta in acumulare
permanenta.
LUCRĂRILE PROIECTATEpentru etapa II au constat în:
LUCRARI HIDROTEHNICE:
a) - Îmbunătăţirea siguranţei barajului;
b) - Îndiguiri in cuveta lacului.

LUCRĂRILE PROIECTATE pentru etapa II


LUCRARI HIDROTEHNICE:
a) În cadrul obiectului îmbunătăţirea siguranţei
barajului au fost proiectate lucrări:
1. realizarea etanşării barajului;
2. realizarea parapetului spargeval;
3. amenajarea coronamentului barajului (refacere platformă carosabilă,
trotuar şi parapet aval);
4. realizare avoalului de etanşarea fundaţiei barajului;
5. realizarea evacuatorului de ape mari;
6. amenajarea zonei aval de evacuatorul de ape mari (ziduri de protecţie
din beton pe ambele maluri şi protecţie mal drept);
7. amenajări în cuveta lacului (demolare batardou, împrejmuire mal drept
amonte de evacuator, realizarea mânii curente a pasarelei de acces turn).
Fig.7.Realizarea etanseitatii patapetului barajului

Fig.8. Turn de evacuare si pasarela de acces


b)- Îndiguiri in cuveta lacului.
Pentru protecţia împotriva inundaţiilor a localităţilorde la coada lacului
au fost proiectate diguri de apărare in zona localitatilorJoldăşeşti, mal
stâng râu Arieşul Mare si Bobărăştii, mal stâng râu Arieşul Mic.
Lungimea totala Îndiguiri în cuveta lacului: 1,04 km.
În condițiile de utilizare a acumulării Mihoiești ca acumulare cu caracter
permanent, având NNR – 576,60 mdM, aceasta are următoarele funcții:
- de atenuare a debitelor maxime pe râul Arieș;
- de apărare împotriva inundațiilor;
- asigurarea unui debit pentru alimentarea cu apă industrială Qa=1,5 mc/s.
Râul Arieș are în dreptul acumulării Mihoiești, un bazin de 574 kmp, un
debit mediu multianual (în regim natural) de 11,5 mc/s.

4. Principalele caracteristici tehnice ale lacului de


acumulare
Barajul este executat ca un baraj frontal, de greutate, în perioada 1980 –
1987, anul intrării în exploatare fiind anul 1987, având clasa de importanţă II şi
gradul de seismicitate al zonei IV.
Suprafaţa bazinului de recepţie:574 kmp
Lungimea râului Arieş până la secţiunea barată: 42 km
Niveluri şi volume caracteristice ale lacului de acumulare (mdM Neagră)
- Nivel permanent (NNR): 576,60 mdM; V= 6,25 mil.mc (maxim
exploatare) (et.II).
- Nivel asig. 0,1% (verif): 580,60 mdM; V = 9,9 mil.mc
- Nivel creastă deversor: 576,60 mdM; V = 6,25 mil.mc
- Nivel minim exploatare: 563,99 mdM; V = 0,25 mil.mc
- Nivel coronament baraj: 581,00 mdM; V = 10,6 mil.mc
- Volum total acumulare: 9,9 mil.mc
- Volum atenuare: 6,0 mil.mc
- Volum gardă: 4,6 mil.mc

5. Principalele caracteristici constructive ale lacului de


acumulare
- lungime coronament: 215,5 m
- lăţime coronament: 7,6 m
- panta taluz amonte: 1:2
- panta taluz aval: 1:1,8
- înălţime la talveg: 23,35 m
- înălţime la talpa fundaţiei: 25,35 m.

Protecţia coronamentului şi taluzelor:


- coronament carosabil (betonat şi asfaltat);
- taluzul amonte - mască din dale de beton ( 2mx2,5mx0,15m)
impermeabilizată cu folie pvc cu grosime 0,8 mm;
- taluzul aval protejat prin înierbare;
- legătura etanşării cu terenul de fundare se face printr-un pinten de beton
cu voal de etanşare.
Debit de dimensionare: 450 mc/s; probabilitate dimens.: 1%.
Debit de verificare: 710 mc/s; probabilitate verificare: 0,1%;
Volum umplutură corp baraj: 159.000 mc;
Instalaţii şi echipamente UCC: - puţuri piezometrice;
- mire hidrometrice;
- borne reperi de triangulaţie.
Protecţia paramentului amonte este realizată cu un pereu din dale de
beton slab armat, aşezat peste masca de etanşare a barajului. Dalele au
dimensiunile de 2m x 2,5m x 0,15m, fiind monolitizate.
Masca de etanşare are următoarea structură:
-strat suport de mortar, în grosime medie de 2 cm
-ţesătură din fibră de sticlă şi relon bituminat
-hârtie caserată cu polietilenă
-folie PVC de 0.8 grosime (două straturi)
-folie de polietilenă expandată de 4 mm grosime
Caracteristici:
-deformabilitate ridicată
-exploatare usoară (refacerea rapidă a porţiunilor cu defecţiuni)
Legătua etanşării barajului cu terenul de fundare se face prin
intermediul unui pinten de beton amplasat în faţa paramentului amonte,
după ccare urmează un voal de etanşare executat pe creasta pintenului.
În ampriza barajului roca este acoperită cu aluviuni având o grosime
variabilă de 3-5m. Fundarea barajului pe stratul de aluviuni s-a realizat
după o prealabilă decopertare în partea centrală şi aval. Pintenul de
etanşare şi partea amonte sunt fundate pe rocă.
Roca de bază este constituită în albie şi versantul stâng, din şisturi
sericito- cloritoase şi micaşisturi alterate şi din gnaise feldspatice în
versantul drept.
La cca. 10 m amonte de pintenul de etanşare, pe direcţia prizelor a
fost observată în timpul execuţiei o falie, cu înclinare amonte spre aval.
Nu există lucrări fundate pe această falie.
În fundaţia barajului s-a executat un şenal drenant în dreptul albiei
minore a râului Arieş, unde fundaţia are cota cea mai joasă. Pentru
realizarea acestuia, stratul aluvionar a fost excavat şi înlocuit cu un
material monogranular sortat de 50-100 mm.
Voalul de etanşare a fundaţiei a fost executat pe un singur rând,
distanţa între foraje fiind de 3 m, iar adâncimea de 5-7 m. Forajele au fost
executate de pe creasta pintenului de beton, verticale şi continuate pe
versanţi până la cota 581, 0 mdM, pe lăţimea DN 75, pe versantul stâng
şi pe lăţimea DJ 5 Avram Iancu, pe malul drept.

Golirea de fund
Golirea de fund este construită ca o galerie circulară din beton armat,
având D =4,5m şi L =237 m.
Debitul maxim tranzitat este de 160 mc /s, iar panta galeriei este de
4,228 %.
Accesul apei în galerie se face prin priza golirii de fund, care are o
secţiune hexagonală şi cota radierului 561 mdM. Priza are prevăzută în
amonte o nişă pentru batardou, corespunzător funcţionării acumulării în
etapa a II –a. Pentru funcţionarea corespunzătoare a prizei de apă
potabilă a oraşului Cîmpeni, în scopul reţinerii aluviunilor transportate de
apa râului Arieş, în nişa batardoului a fost realizat un batardou din lemn
rotund, monolitizat, cu o înălţime de 2m. Astfel cota de intrare a apei în
priză este de 563,0 mdM.
La capătul amonte s-a realizat un turn de manevră, în care s-a montat
o vană plană rulantă de 4 x 4 /20 m care închide accesul apei în galeria
golirii de fund. Vana este manevrată prin intermediul unui cărucior de 50
tf amplasat pe o estacada la nivelul 588,0mdM.
Poziţia vanei în această etapă este normal deschisă, iar galeria
funcţionează ca o galerie de evacuare.
Pe turnul de manevră la cota 580, 0 mdM se sprijină grinzile pasarelei
de acces la priză.
Cota superioară a turnului de manevră este 581,0 mdM.
Priza golirii de fund în etapa I nu este prevăzută cu grătare.
La ieşirea din galerie există un tronson de racord şi debuşeu la
disipatorul de energie al descărcătorului de suprafaţă, cu o secţiune din
beton armat variabilă şi L =35m. Pe peretele din dreapta al acestuia se
află priza de alimentare cu apă potabilă a oraşului Cîmpeni.
Cota radierului aval de golirea de fund este 560,0 mdM, iar cota de
intrare în priza de apă potabilă este 561,0 mdM.

Descărcătorul de suprafaţă
Pentru evacuarea viiturilor, lucrarea a fost dimensionată să evacueze
viitura cu asigurarea de 1%, un debit de 450 mc/s şi verificată cu 0,1%, un
debit de 710 mc/s. Întrucât cele două galerii au împreună un debit maxim
de 270 mc/s, surplusul de debit va fi evacuat prin descărcătorul de ape
mari, adică 440 mc/s. Pentru capacitatea maximă a descărcătorului, de
440 mc/s, a rezultat o înălţime a lamei deversante de 4,4m şi un câmp
deversant de 24.

Descărcătorul se compune din:


-platforma de acces a apei (cota 573,0 mdM), cu secţiune trapezoidală
variabilă, având spre versant taluze naturale (1 :1,5 în aluviuni ; 3 :1 în
rocă), iar spre baraj zid de sprijin ;
-podul peste descărcător – cu două deschideri de 111m realizat din fâşii
cu goluri având H = 0,62 m, L = 12 m;
-deversorul cu profil practic - a cărui creastă a fost amplasată amonte de
pod, pentru a nu micşora înălţimea lamei deversante; H = 2,6 m; L= 24 m;
h= 4,4 m;
-canalul rapid - cu lăţime variabilă, de la 24 m la 12,5 m (în zona canalului
de evacuare); protecţie dale din beton armat L = 123,1 m, panta medie
canal: 11%:
-disipatorul de energie cu L = 27 m şi cota radierului 552,0 mdM, amplasat
în zona de debuşare a galeriei golirii de fund, îndeplinind şi pentru aceasta
rolul de disipator;
Pragul aval al disipatorului are cota 559,0 mdM.
-canal de racord realizat cu scurgere liberă în regim uniform, şenal
în săpătură cu L= 85 m.

Galeria energetică ( nr. 1)


Galeria energetică este realizată din beton armat, cu secţiune circulară,
având D=3,9m.
Funcţiuni:
- galerie de evacuare ( etapa I): Q = 110 mc/s; (debitul maxim tranzitat)
- galerie energetică ( etapa II): Q = 40 mc/s;
Părţi componente:
- canal de acces cu ziduri din beton simplu: L= 6,5m;
- priza galeriei - secţiune hexagonală;
- realizată din beton armat;
- cota radier: et.I: 561,00 mdM (accesul apei în galerie se
face printr-o priză hexagonală, având cota de intrare în priză 561,00 mdM)
et.II: 573,00 mdM
- galeria propriu-zisă: - secţiune circulară cu D = 3,5 m; L = 393 m;
- tronson de racord la albia raul.Arieş:L= 60 m
- cotă ieşire : 560,0 mdM
- panta galeriei: 2,555%.

Galeria golirii de fund ( nr. 2)

Funcţiuni - golire de fund ( etapa I): Q = 160 mc/s;


- golire de fund ( etapa II): Q = 90 mc/s
Tip: - galerie betonată cu secţiune circulară cu Di = 4,5 m;
Părţi componente:
- canal de acces cu ziduri din beton simplu;L=6,5m;
- priza galeriei - secţiune hexagonală
- realizată din beton armat
- cota radier: et.I 561,0 mdM
et.II 572,0 mdM
- galeria propriu -zisă: - secţiune circulară cu D=4,5 m- L = 237 m
- tronson de racord şi debuşeu la disipatorul de energie al descăr-
cătorului de ape mari: L= 35 m
- cotă ieşire - 560,0 mdM
- panta galeriei: 4,228%

6. Echipament hidromecanic
Amplasament - în căminul prizei energetice
- în căminul golirii de fund
Echipamentul hidromecanic are ca părţi principale cele două vane
plane rulante de 4 x 4 /20 m, care închid accesul apei în golirea de fund,
respectiv în galeria energetică. Pentru manevrarea vanelor, în
componenţa acestora intră tija de acţionare (articulată) şi dispozitivul de
blocare.
Aşadar, părţile componente sunt:
- vană plană 4x4/20 m - 2 buc
- vană plană rulantă
- mecanism de acţionare electrică
- tija articulată
- dispozitiv de blocare
- cărucior de manevră de 50 tf ( pentru ambele vane)
- pasarela de trecere între cele două prize-cuprinde spaţiul de
circulaţie pentru pietoni şi căile de rulare ale căruciorului
- pasarele de acces la prize.
Întrucât acumularea este nepermanentă, până la punerea ei în
siguranţă, poziţia normală a vanelor este deschisă.
Nu se efectuează manevre decât din necesităţi de verificare tehnologică
şi de funcţionare a prizei de apă aflate pe galeria (pentru purjarea
aluviunilor care se depun la intrarea în priză).

Priza de alimentare cu apă


Priza de alimentare cu apă este realizată ca o priză cu grătar vertical,
aflată pe peretele din dreapta a bazinului de liniştire a golirii de fund.
Aducţiunea apei se face gravitaţional printr-o conductă metalică, având
Dn = 600 mm şi o lungime de 211 m, până la racordul cu conducta de
alimentare a unităţii de gospodărire comunală locală (GOTERM Cîmpeni).
- cotă intrare priză: 561,0 mdM;
- cotă racord cu cond.GOTERM: 559,0 mdM;
- cotă intrare staţie tratare;
- debitmetru electromagnetic cu traductor.
Priza funcţionează în această etapă fără acumulare de apă în lac, deci
în regim natural. Pentru reţinerea aluviunilor a fost realizat în zona prizei
galeriei golirii de fund un batardou din lemn rotund având o înălţime de 2
m şi care creează o mică acumulare ( cca. 250.000 mii mc).
Debitul maxim de alimentare a folosinţei în această etapă: 300 l/s.
Părţi componente:
- grătar des fix cu dimensiunile 1x(1,98x0,79);
- trompă 1800x600/600x600-1400 cu lungime- 1,4 m;
- piesă de trecere: 600x600/600-1000 cu lungime de 1m;
- element de închidere-robinet fluture Dn 600 mm Pn 10- acţionat manual
şi situat într-un cămin de beton;
- deznisipator: L= 18 m; l= 2m; h= 1,03m; hn = 0,4 m;
- camera de încărcare a aducţiunii (cota radier = cota
aducţiune = cota by-pass = 558,8 mdM);
- căminul cu vana de evacuare a depunerilor din deznisipator (vana sertar
Dn 600 mm);
- by-pass - pentru alimentarea aducţiunii atunci când
deznisipatorul este scos din funcţiune.

Suprafete:
Nivel minim de exploatare: S= 9,8 ha
Nivel coronament: S= 131 ha
Nivel 0,1%: S= 123 ha.

7. CONCLUZII
Situatia din Romania este de o asemenea natura, incat trebuie sa se
aiba in vedere siguranta viitoare a barajelor existente.
Primul motiv este acela ca aceste baraje au fost proiectate si construite
pe baza unor norme tehnice care, in marea lor majoritate, nu mai sunt in
vigoare in prezent.
Un al doilea motiv este reprezentat de schimbarile majore ale climei din
ultima perioada, schimbari care au condus la volume de apa din ce in ce
mai mari in lacurile de acumulare.
Un al treilea motiv, logic, este reprezentat de vechimea barajelor
existente. Prin executia lucrarilor hidrotehnice de punere in siguranta a
barajelor, prin realizarea unui luciu de apa permanent, are loc marirea
gradului de siguranta a localitatilor riverane, dezvoltarea economica si
ridicarea interesului turistic al zonei.

8. Bibliografie:

https://www.academia.edu/15789633/Acumularea_Mihoesti

https://www.academia.edu/15789633/Acumularea_Mihoe%C5%9Fti
https://alba24.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-in-alba-deplasare-la-
barajul-mihoiesti-si-in-localitatile-lovite-de-inundatii-666929.html

https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/02/07/lucrarile-de-
consolidare-etansare-a-barajului-mihoiesti/

https://www.dcnews.ro/investitie-inceputa-in-1980-inaugurata-vineri-27-
iulie-2018_604600.html

https://www.academia.edu/15789633/Acumularea_Mihoe%C5%9Fti