PLAN DE ACȚIUNE ÎN CAZ DE ACCIDENT LA

BARAJUL CORNU
ȘI LACUL DE ACUMULARE
(conf. Ordin 1422/2012, Anexa 7)

Contract nr. 94 din 29/7/2016 UTCB

CAPITOLUL I. DESCRIEREA AMENAJĂRII ȘI A BARAJULUI CARE REALIZEAZĂ RETENŢIA

Fig. 1 – Harta localizare obiectiv

Barajul și acumularea Cornu sunt amplasate pe râul Baboia: cod cadastral XIV-1.27.9 și fac parte din Schema
de amenajare ȋmpotriva inundațiilor de râul Baboia. Barajul realizează o acumulare cu un volum de 2.17 milioane mc, cu scopul
de a iriga terenurile agricole, ȋn prezent irigaţiile locale fiind desfințate, piscicol, precum și pentru apărarea ȋmpotriva inundațiilor.
CAPITOLUL I. DESCRIEREA AMENAJĂRII ȘI A BARAJULUI CARE REALIZEAZĂ RETENŢIA

Date topografice (sistem de referinţă Marea Neagra 75).

Datele topografice care au stat la baza simulării producerii și propagării în aval a undei de rupere a barajului Cornu
au fost trimise de ABA Jiu Craiova.

Date hidrologice.

Datele hidrologice au fost puse la dispoziție de ABA ABA Jiu Craiova

Date caracteristice pentru secţiunea baratǎ:

- suprafaţa bazinului hidrografic controlat : 102 km2;

- debit mediu multianual : 0.15 m3/sec;
- debit de calcul cu probabilitatea de depasire 5% : 27.60 m 3/sec;
- debit de verificare cu probabilitatea de depasire 1%: 51.30 m 3/sec.
.
CAPITOLUL I. DESCRIEREA AMENAJĂRII ȘI A BARAJULUI CARE REALIZEAZĂ RETENŢIA

Ȋn conformitate cu prevederile STAS 4273-83 ‹‹Construcții hidrotehnice - Ȋncadrarea ȋn clasa de importanță››, lucrarea se
ȋncadrează ȋn clasa IV, barajul este ȋncadrat ȋn categoria de importanţă C (importanţă normală). Debitul de calcul cu
probabilitatea de depasire 5% este Q5%=27.60 mc/s, debitul de verificare cu probabilitatea de depasire 1% este
Q1%=51.30 mc/s.

FUNCȚIUNI :
- Piscicultura- suprafaţa totală ȋn cuveta lacului cca 64 ha;
- Atenuarea viiturilor.

BARAJUL FRONTAL :
- Barajul este de pământ, executat din argilă prăfoasă cu o lungime a frontului de barare de 215m și o lăţime de bază
(ampriza) 43m.
- Ȋnălţimea constructivă (maximă) 6.70m;
-Cota talvegului la baraj 138.50 mdMN;
-Cota coronamentului 145.20 mdMN;
- Lăţime coronament 3.2m.

DESCǍRCǍTORUL DE APE MARI :

Descărcătorul de suprafaţă este executat din beton cu taluze pereate, având lungimea, lăţimea și ȋnălţimea de 75m, 30m și
0.95m, este continuat cu un canal de fugă cu o lungime de 30m și o lăţime de 5.5m.

GOLIREA DE FUND :
Este amplasată ȋn corpul barajului și se compune dintr-un turn de manevră, o conductă de golire și un disipator de energie.
Turnul de manevră este din beton armat, adăpostește dispozitivele hidro-mecanice de ȋnchidere și dirijare a debitului
defluent.
Conducta golirii de fund este din tuburi premo ϕ 1000mm, lungime = 43m.
Disipator de energie lungime = 20m, lăţime = 8m.
CAPITOLUL II. IPOTEZE DE AVARIERE LUATE ȊN CONSIDERARE LA CALCULUL ZONELOR
INUNDABILE

Nivelurile maxime de curgere a apei pe râul Baboia au fost determinate pentru următoarele ipoteze:
1. Cedare baraj Cornu prin deversare datorita unei viituri exceptionale de Q1‰.
2. Cedare baraj Cornu prin eroziune interna pe langa golirea de fund, in conditii normale de exploatare;
3. Atenuarea undei de viitură Q1% (verificare) pentru care se ajunge la capacitatea maxima a descarcatorului de ape mari
(deversor) si a golirii de fund (calugar).

Ipoteze de avariere.
Conform reglementării tehnice “Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-
2011” scenariile de formare a breșei în cazul barajelor din materiale locale (pamânt) sunt următoarele:

- Rupere produsă prin deversare peste coronamentul barajului omogen din materiale locale (argilă prăfoasă, bine
compactată, relativ rezistentă la eroziune) datorita unei viituri exceptionale de Q1‰. Caracteristicile viiturii sintetice cu
probabilitate de depășire de 1‰ sunt: debit maxim de 85.1 m3/s , timp total 176 ore, timp de creștere 64 ore și un coeficient de
formă 0.26. Această viitură duce la deversarea coronamentului după 51:33’ ajugând la o lamă maximă deversantă de 18 cm
peste coronament la 64:39’. La acest moment se produce inițierea breșei prin apariția unei ravene atât pe coronamet cât și pe
taluzul aval, de formă trapezoidală cu o bază de 40.6 m, aceasta evoluând cu un taluz de 3:1 la 1:1. Această eroziune se
lărgește prin eroziune laterală și verticală ajugând la cota 139.5 m cu o sarcină hidraulică de 1 m și o lățime la partea superioară
de 52 m, evoluția breșei se oprește datorită sarcinii hidraulice mici și a conformației barajului (ampriză mare, zonă bine
compactată și teren natural).

- Rupere produsă prin eroziune internă în corpul barajului pe lângă golirea de fund, în conditii normale de
exploatare se realizează prin eroziune progresivă, de-a lungul unor linii de curent cu infiltrații concentrate pe lângă golirea de
fund. Eroziunea progresivă a materialului din care este alcătuit barajul formează inițial un orificiu aproximativ dreptunghiular care
descarcă în întregime volumul lacului fără o prăbușire și deversare, deoarece există o relativă stabilitate dată de elementele
golirii de fund, a materialului barajului, a unor viteze mici și datorită unei sarcini hidraulice de la 3m la 1 m spre final. Dacă se
realizează o cavernă și se prăbușește coronamentul, orificiul se astupă, și se produce golirea lacului prin elementele (tuburi)
golirii de fund. Astfel situația considerată avantajoasă de stabilitate și rezistență a cavernei formate, duce de fapt la debite mai
mari, decât eventuala prăbușire a cavernei.
CAPITOLUL II. IPOTEZE DE AVARIERE LUATE ȊN CONSIDERARE LA CALCULUL ZONELOR
INUNDABILE

Având în vedere particularitățile amplasamentului și istoricul semnalărilor conținute în rapoartele de verificare

tehnică, a expertizelor privind starea de siguranță barajului Cornu și ținând cont de normativul NP 132-2011 s-a considerat că pot
fi fi admise ca plauzibile două scenarii de rupere:

- Ipoteza 1. Cedare baraj Cornu prin deversare datorita unei exceptionale de Q1‰. Formarea breșei începe atunci când viitura se
acumulează în lac și nivelul apei depășește coronamentul digului. La sosirea viiturii nivelul în lac este la NNR;

Caracteristicile breșei (realizate de UTCB) sunt:

- lățime breșă la coronament: 52 m;

- lățime breșă la bază: 40.6 m;
- lățime medie breșă: 46.3 m;
- înălțimea breșei: 5.7 m;
- taluz (h:v) 3:1÷1:1;
-timp de rupere: 1,814 ore.

- Ipoteza 2. Cedare baraj Cornu prin eroziune pe langa elementele din beton ale golirii de fund, in conditii normale de exploatare.

Caracteristicile breșei, de tip orificiu cu formă aproximativ dretunghiulară (realizate de UTCB) sunt:

- lățimea orificiului: 28.1 m;

- înălțimea orificiului: 2 m;
- timp de rupere: 1,059 ore.
CAPITOLUL II. IPOTEZE DE AVARIERE LUATE ȊN CONSIDERARE LA CALCULUL ZONELOR
INUNDABILE

Metoda de calcul.

Programul de calcul.

Ipotezele de cedare ale barajului au fost realizate cu aplicații informatice dezvoltate în cadrul Departamentului de
inginerie Hidrotehnică din UTCB. Aplicațiile informatice sunt dezvoltate în MathCAD, algoritmul acestora fiind bazat pe metoda
diferențelor finite. S-au efectuat chei de verificare a volumelor și a debitelor funcție de sarcina hidraulică. S-au studiat trei
metode statistice de producere caracteristică a breșelor, fiind adoptată metoda Froehlich, deoarece este validată de criteriile din
literatura de specialitate, în plus barajele de pământ au o documentare statistică a producerii breșelor mai mult decât alte baraje.
Barajul Cornu este un baraj cu caracteristici comune altor baraje la care s-au produs breșe, dar acest baraj este bine realizat și
fără probleme evidente în exploatare (mai ales privind eroziunea internă).

S-a calculat propagarea undei de rupere in albie pana la barajul Caraula cu ajutorul metodei Muskingum. Nu s-a
calculat pana la ultimul profil din DTM, deoarece acumularea Caraula reprezinta o discontinuitate pentru acest model.
Calculul tranzitarii in aval a undelor de viitura aferente ipotezelor luate in considerare a fost facut cu ajutorul programul de calcul
cu diferente finite HEC-RAS. 5.1.0 – varianta 2D.
 CAPITOLUL III. REZULTATE OBTINUTE

Calculele hidraulice privind tranzitarea undei de viitură s-au efectuat atât pentru cele două ipoteze de rupere
studiate (deversare peste coronament și eroziune internă) cât și în vederea determinării zonei inundabile la capacitatea
maximă a descărcătorilor de ape mari (ipoteza 3).

Parametrii undelor de rupere în cele două ipoteze analizate, sunt prezentate în tabelul următor:

Capacitatea de evacuare a descărcătorilor barajului la nivelul corespunzător viiturii de calcul și la nivelul

coronamentului (145.20 mdmN) la barajul Cornu (m3/s) este prezentată în tabelul nr.3.
CAPITOLUL III. REZULTATE OBTINUTE

Hidrografele undelor de cedare în secțiunea barajului, în cele două ipoteze de rupere, sunt prezentate în
figurile 2 și 3:
 CAPITOLUL III. REZULTATE OBTINUTE

Rezultate obtinute - Ipoteza nr.1.

În acest scenariu, condițiile care duc la cedarea barajului prin deversare sunt următoarele:
- acumularea Cornu tranzitează viitura exceptionala Q1 ‰;
- rupere produsă prin deversare peste coronamentul barajului omogen din materiale locale (argilă prăfoasă, bine compactată,
relativ rezistentă la eroziune) datorita unei viituri exceptionale de Q1‰. Caracteristicile viiturii sintetice cu probabilitate de
depășire de 1‰ sunt: debit maxim de 85.1 m3/s , timp total 176 ore, timp de creștere 64 ore și un coeficient de formă 0.26.
Această viitură duce la deversarea coronamentului după 51:33’ ajugând la o lamă maximă deversantă de 18 cm peste
coronament la 64:39’. La acest moment se produce inițierea breșei prin apariția unei ravene atât pe coronamet cât și pe taluzul
aval, de formă trapezoidală cu o bază de 40.6 m, aceasta evoluând cu un taluz de 3:1 la 1:1. Această eroziune se lărgește prin
eroziune laterală și verticală ajugând la cota 139.5 m cu o sarcină hidraulică de 1 m și o lățime la partea superioară de 52 m,
evoluția breșei se oprește datorită sarcinii hidraulice mici și a conformației barajului (ampriză mare, zonă bine compactată și
teren natural).
În figura 4 se prezintă evoluția hidrografelor în aval de barajul Cornu, în cazul ipotezei nr.1 de cedare:

Fig. 4. Evoluția hidrografelor în aval de barajul Cornu - ipoteza nr.1

CAPITOLUL III. REZULTATE OBTINUTE

Rezultate obtinute - Ipoteza nr.2

-Rupere produsă prin eroziune internă în corpul barajului pe lângă golirea de fund, în conditii normale de
exploatare se realizează prin eroziune progresivă, de-a lungul unor linii de curent cu infiltrații concentrate pe lângă golirea de
fund. Eroziunea progresivă a materialului din care este alcătuit barajul formează inițial un orificiu aproximativ dreptunghiular care
descarcă în întregime volumul lacului fără o prăbușire și deversare, deoarece există o relativă stabilitate dată de elementele
golirii de fund, a materialului barajului, a unor viteze mici și datorită unei sarcini hidraulice de la 3m la 1 m spre final. Dacă se
realizează o cavernă și se prăbușește coronamentul, orificiul se astupă, și se produce golirea lacului prin elementele (tuburi)
golirii de fund. Astfel situația considerată avantajoasă de stabilitate și rezistență a cavernei formate, duce de fapt la debite mai
mari, decât eventuala prăbușire a cavernei.
În figura 5 se prezintă evoluția hidrografelor în aval de barajul Cornu, în cazul ipoteza nr.2 de cedare:

Fig. 5. Evoluția hidrografelor în aval de barajul Cornu - ipoteza nr.2

CAPITOLUL III. REZULTATE OBTINUTE

Rezultatele calculelor hidraulice studiate au fost sintetizate tabelar ( anexa 6), conținutul unor termeni fiind descris
mai jos:
-timpul de creștere – timpul scurs, într-o secțiune dată, de la momentul în care începe producerea breșei până la momentul în
care se atinge debitul maxim în secțiune;

-nivel maxim – nivel maxim al apei înregistrat la propagarea hidrografului de rupere, în fiecare secțiune transversală;

-lățime bandă inundabilă – lățimea pe care se întinde apa la tranzitarea debitului maxim, în fiecare secțiune transversală;

-adâncimea apei în albia minoră – adâncimea maximă a apei față de talveg, în fiecare profil transversal.

Zonele maxime inundate sunt prezentate grafic în anexele 5.1 pentru ipoteza I de rupere, în anexele 5.2 pentru
ipoteza II de rupere si anele 5.3 pentru ipoteza 3 de atenuare a undei de Q1% (verificare) pentru care se ajunge la capacitatea
maxima a descarcatorului de ape mari (deversor) si a golirii de fund (calugar).
 ANEXE

Rezultatele calculelor hidraulice pentru cele două ipoteze de rupere (S1);(S2)

NOTA:
S1 – Cedarea barajului prin deversarea coronamentului barajului - Q0.01%
S2 - Cedare baraj Cornu prin eroziune pe langa elementele din beton ale golirii de fund, in conditii normale de exploatare.
 ANEXE

Rezultatele calculelor hidraulice pentru ipoteza (S3)

NOTA:
S3 – Atenuarea undei de Q1% (verificare) pentru care se ajunge la capacitatea maxima a descarcatorului de ape mari (deversor) si a
golirii de fund (calugar).
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE
ANEXE