Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colectiv elaborare:
Barajul și acumularea Cornu sunt amplasate pe râul Baboia: cod cadastral XIV-1.27.9 și fac parte din Schema
de amenajare ȋmpotriva inundațiilor Pe râul Baboia.
Barajul realizează o acumulare cu un volum de 2.17 milioane m3, cu scopul de a iriga terenurile agricole, ȋn prezent
irigaţiile locale fiind desfințate, piscicol, precum și pentru apărarea ȋmpotriva inundațiilor.
Date caracteristice pentru secţiunea baratǎ:
.
Ipoteza de avariere.
- Rupere produsă prin deversare peste coronamentul barajului omogen din materiale locale (argilă prăfoasă,
bine compactată, relativ rezistentă la eroziune) datorita unei viituri exceptionale de Q1‰.
Caracteristicile viiturii sintetice cu probabilitate de depășire de 1‰ sunt: debit maxim de 85.1 m3/s , timp total 176
ore, timp de creștere 64 ore și un coeficient de formă 0.26. Această viitură duce la deversarea coronamentului după 51:33’
ajugând la o lamă maximă deversantă de 18 cm peste coronament la 64:39’. La acest moment se produce inițierea breșei prin
apariția unei ravene atât pe coronamet cât și pe taluzul aval, de formă trapezoidală cu o bază de 40.6 m, aceasta evoluând cu
un taluz de 3:1 la 1:1. Această eroziune se lărgește prin eroziune laterală și verticală ajugând la cota 139.5 m cu o sarcină
hidraulică de 1 m și o lățime la partea superioară de 52 m, evoluția breșei se oprește datorită sarcinii hidraulice mici și a
conformației barajului (ampriză mare, zonă bine compactată și teren natural).La sosirea viiturii nivelul în lac este la NNR;
Programul de calcul.
Ipotezele de cedare ale barajului au fost realizate cu aplicații informatice dezvoltate în MathCAD, algoritmul
S-au studiat trei metode statistice de producere caracteristică a breșelor, fiind adoptată metoda Froehlich,
deoarece este validată de criteriile din literatura de specialitate, în plus barajele de pământ au o documentare statistică a
producerii breșelor mai mult decât alte baraje. Barajul Cornu este un baraj cu caracteristici comune altor baraje la care s-au
produs breșe, dar acest baraj este bine realizat și fără probleme evidente în exploatare (mai ales privind eroziunea internă).
S-a calculat propagarea undei de rupere in albie pana la barajul Caraula cu ajutorul metodei Muskingum.
Calculul tranzitarii in aval a undelor de viitura aferente ipotezelor luate in considerare a fost facut cu ajutorul
În acest scenariu, condițiile care duc la cedarea barajului prin deversare sunt următoarele:
- acumularea Cornu tranzitează viitura exceptionala Q1 ‰;
- rupere produsă prin deversare peste coronamentul barajului omogen din materiale locale (argilă prăfoasă, bine compactată,
relativ rezistentă la eroziune) datorita unei viituri exceptionale de Q1‰.
În figura 4 se prezintă evoluția hidrografelor în aval de barajul Cornu, în cazul ipotezei de cedare prin deversare:
NOTA:
S1 – Cedarea barajului prin deversarea coronamentului barajului - Q0.01%
S2 - Cedare baraj Cornu prin eroziune pe langa elementele din beton ale golirii de fund, in conditii normale de exploatare.
ANEXE