Sunteți pe pagina 1din 11

STUDIU DE CAZ

RUPEREA BARAJUL CORNU

Colectiv elaborare:

- Sl.univ.dr.ing. Cornel Ilinca


- dr.ing.Cristian Anghel
CAPITOLUL I. DESCRIEREA AMENAJĂRII ȘI A BARAJULUI CARE REALIZEAZĂ RETENŢIA

Fig. 1 – Harta localizare obiectiv

Barajul și acumularea Cornu sunt amplasate pe râul Baboia: cod cadastral XIV-1.27.9 și fac parte din Schema
de amenajare ȋmpotriva inundațiilor Pe râul Baboia.
Barajul realizează o acumulare cu un volum de 2.17 milioane m3, cu scopul de a iriga terenurile agricole, ȋn prezent
irigaţiile locale fiind desfințate, piscicol, precum și pentru apărarea ȋmpotriva inundațiilor.
Date caracteristice pentru secţiunea baratǎ:

- suprafaţa bazinului hidrografic controlat : 102 km2;

- debit mediu multianual : 0.15 m3/sec;

- debit de calcul cu probabilitatea de depasire 5% : 27.60 m 3/sec;

- debit de verificare cu probabilitatea de depasire 1%: 51.30 m 3/sec.

.
Ipoteza de avariere.

- Rupere produsă prin deversare peste coronamentul barajului omogen din materiale locale (argilă prăfoasă,
bine compactată, relativ rezistentă la eroziune) datorita unei viituri exceptionale de Q1‰.
Caracteristicile viiturii sintetice cu probabilitate de depășire de 1‰ sunt: debit maxim de 85.1 m3/s , timp total 176
ore, timp de creștere 64 ore și un coeficient de formă 0.26. Această viitură duce la deversarea coronamentului după 51:33’
ajugând la o lamă maximă deversantă de 18 cm peste coronament la 64:39’. La acest moment se produce inițierea breșei prin
apariția unei ravene atât pe coronamet cât și pe taluzul aval, de formă trapezoidală cu o bază de 40.6 m, aceasta evoluând cu
un taluz de 3:1 la 1:1. Această eroziune se lărgește prin eroziune laterală și verticală ajugând la cota 139.5 m cu o sarcină
hidraulică de 1 m și o lățime la partea superioară de 52 m, evoluția breșei se oprește datorită sarcinii hidraulice mici și a
conformației barajului (ampriză mare, zonă bine compactată și teren natural).La sosirea viiturii nivelul în lac este la NNR;

Caracteristicile breșei sunt:


- lățime breșă la coronament: 52 m;
- lățime breșă la bază: 40.6 m;
- lățime medie breșă: 46.3 m;
- înălțimea breșei: 5.7 m;
- taluz (h:v) 3:1÷1:1;
-timp de rupere: 1,814 ore.
Metoda de calcul.

Programul de calcul.

Ipotezele de cedare ale barajului au fost realizate cu aplicații informatice dezvoltate în MathCAD, algoritmul

acestora fiind bazat pe metoda diferențelor finite.

S-au efectuat chei de verificare a volumelor și a debitelor funcție de sarcina hidraulică.

S-au studiat trei metode statistice de producere caracteristică a breșelor, fiind adoptată metoda Froehlich,

deoarece este validată de criteriile din literatura de specialitate, în plus barajele de pământ au o documentare statistică a

producerii breșelor mai mult decât alte baraje. Barajul Cornu este un baraj cu caracteristici comune altor baraje la care s-au

produs breșe, dar acest baraj este bine realizat și fără probleme evidente în exploatare (mai ales privind eroziunea internă).

S-a calculat propagarea undei de rupere in albie pana la barajul Caraula cu ajutorul metodei Muskingum.

Calculul tranzitarii in aval a undelor de viitura aferente ipotezelor luate in considerare a fost facut cu ajutorul

programul de calcul cu diferente finite HEC-RAS. 5.1.0 – varianta 2D.


CAPITOLUL III. REZULTATE OBTINUTE

Capacitatea de evacuare a descărcătorilor barajului la nivelul corespunzător viiturii de calcul și la nivelul


coronamentului (145.20 mdmN) la barajul Cornu (m3/s) este prezentată în tabelul nr.3.

Hidrograful undei de cedare în secțiunea barajului, este prezentat în figura nr.2.


CAPITOLUL III. REZULTATE OBTINUTE

În acest scenariu, condițiile care duc la cedarea barajului prin deversare sunt următoarele:
- acumularea Cornu tranzitează viitura exceptionala Q1 ‰;
- rupere produsă prin deversare peste coronamentul barajului omogen din materiale locale (argilă prăfoasă, bine compactată,
relativ rezistentă la eroziune) datorita unei viituri exceptionale de Q1‰.
În figura 4 se prezintă evoluția hidrografelor în aval de barajul Cornu, în cazul ipotezei de cedare prin deversare:

Fig. 3. Evoluția hidrografelor în aval de barajul Cornu


ANEXE

Rezultatele calculelor hidraulice pentru cele două ipoteze de rupere (S1);(S2)

NOTA:
S1 – Cedarea barajului prin deversarea coronamentului barajului - Q0.01%
S2 - Cedare baraj Cornu prin eroziune pe langa elementele din beton ale golirii de fund, in conditii normale de exploatare.
ANEXE

S-ar putea să vă placă și