CAIET DE SARCINI

PENTRU EPUISMENTE
LA INCINTA CONSTRUCIEI
VICTORIA BUSINESS PLAZZA

1. Date generale:
Lucrrile de epuisment reprezint o activitate ajuttoare i temporar pentru
realizarea unei construcii subterane definitive, avnd drept scop coborrea i
depresionarea nivelelor stratelor acvifere
Alegerea soluiei de dimensionare a sistemului de coborre a nivelului
apei subterane prin epuisment, in amplasamentul construciei, s-a facut in
functie de condiiile hidrologice dificile, specifice zonei:
- Doua acvifere suprapuse, unul superior, cu nivel liber acvifer de
Colentina si unul interior, captive, sub presiune, cu caracter ascensional
acviferul de Mostitea.
- Cele doua acvifere sunt separate de un complex predominant argilos,
cunoscut sub numele de Orizontul argilelor intermediare a crui
grosime este de cca.10m. Daca acest complex argilos ar fi continuu si ar
asigura separarea celor doua acvifere, pentru execuia excavaiilor la cota
de fundare a construciei (~66.50) nu ar fi nevoie de depresionarea
acviferului de Mostitea.
- Toate observaiile efectuate pana in prezent, arata clar c cele dou
acvifere, au nivelul hidrostatic, respective piezometric (Mostitea),
comun, fapt ce confirma comunicarea acestora.
- In limitele perimetrului in care va fi amplasata construcia, in ultimii 20-
30 ani, s-au executat peste 15 foraje de studii geotehnice si hidrologice
care au ajuns in acviferul de Mostitea. Nu exista informaii daca gurile
acestor foraje au fost astupate etanate corespunztor. Se presupune ca nu
au fost etanate si in prezent asigura o legtur directa intre acviferul de
Colentina sic el de Mostitea. Acesta este motivul pentru care
depresionarea acviferului de Mostitea este obligatoriu pentru a putea
realiza coborrea nivelului apei subterane in incinta de perei mulai, sub
cota impus pentru fundarea construciei (~66.50).
- Schema de epuisment propusa, cuprinde o serie de lucrri care trebuie sa
se execute in urmtoarea ordine:

Execuia in interiorul incintei de perei mulai a 2 foraje de

epuisment din acviferul de Colentina. Pana la intrarea in funciune a
acestor foraje vor avea rol de piezometre.
 Execuia in interiorul incintei a 3 piezometre doua la nivelul
acviferului de Colentina si unul la nivelului acviferului de
Mostitea.
Execuia in interiorul incintei de perei mulai a 3 piezometre (2
pentru acviferul de Colentina si unul pentru acviferul de Mostitea).
Acestea vor fi executate si definitivate, urmnd sa fie utilizate
pentru msurtori la niveluri ale apei subterane si dup oprirea
epuismentelor si darea in exploatare a construciei.
Toate piezometrele, inclusiv cele doua foraje scurte de epuisment
din interiorul incintei, vor intra in programul de urmrire a nivelului
apei subterane nainte de nceperea epuismentelor.
Execuia celor 4 foraje adnci de epuisment. Acestea vor intra in
exploatare imediat ce vor fi executate. In final se va ajunge ca cele
4 foraje de epusiment din acviferul de Mostitea sa funcioneze
simultan. Este foarte posibil ca in timpul depresionarii acviferului
de Mostitea sa fie afectat si acviferul de Colentina din interiorul
incintei (daca exista legtura intre cele doua acvifere prin
intermediul vechilor guri de foraje neetanate). Daca acest lucru se
va ntmpla, va fi pus in evidenta imediat prin variaiile de nivel din
piezometre si va constitui un avantaj.

2. MATERIALE
In acest capitol snt cuprinse principalele materiale ce intr n execuia forajelor
i instalaiilor sistemului de epuisment, condiiile de livrare, depozitare i
manipulare.
2.1 evi din policlorur de vinil, neplastifiate
Se utilizeaz pentru confecionarea coloanei definitive la forajele verticale
interioare i la execuia piezometrelor i instalaiilor hidraulice, n diverse sorturi
i diametre.
La coloanele filtrante ale forajelor se utilizeaz evi cu 250 x 9.7 mm, greutate
8.94 kg/ml. Pentru confecionarea filtrelor, aceste evi se perforeaz realizndu-
se fante cu interspaii cuprinse ntre 0.8 mm i 2.5 mm. Lungimea filtrelor se
face la comand in functie de grosimea stratului agvifer.
La livrare, aceste evi au lungimi de 4.00-6.00m. Se va evita degradarea lor la
transport i manipulare.
2.2 Coloana filtrant (filtrul de foraj)
Reprezint elementul esenial al coloanei tubate i este confecionat din evi de
PVC cu 250 mm sliuite. In fazele de transport, manipulare i pstrare se va
evita deformarea diametrului tuburilor filtrante, ruperea sau lrgirea fantelor,
obturarea fantelor cu materiale strine greu de ndeprtat.
Snt prevzute filtre cu fante de 1.5 mm, pentru orizontul acvifer superior i
fante de 0.7 1.0 mm, pentru orizonturile acvifere inferioare.
Pentru forajele interioare se vor utiliza filtre metalice cu caracteristicile mai sus
prezentate.
2.3 Nisip i pietri cuaros pentru filtre
Aceste materiale constituie coroana filtrant ce se realizeaz ntre coloana
definitiv i peretele gurii forate. Dimensiunile materialelor se aleg n funcie
de granulometria stratelor captate i de tipul filtrelor utilizate. Astfel, pentru
tronsonul inferior al filtrului situat n nisipurile fine i mijlocii se utilizeaz
sortul 1.2-2.8 mm, iar pentru tronsonul superior al filtrului situat n nisipurile cu
pietri se utilizeaz sortul 2.8-5.6 mm.
Materialul se achiziioneaz ambalat, n saci, transportul fiind nsoit i de
certificatul de calitate emis de productor. In procesul de transport, manipulare
sau pstrare se va evita amestecul sorturilor sau impurificarea cu material strin.

2.4 evi din oel, sudate elicoidal

Se utilizeaz evi cu diametre Dn 420 mm, utilizate ca burlane de ghidaj la
execuia forajelor.
2.5 evi din oel fr sudur laminate la cald
Se utilizeaz la instalaiile hidraulice n scopul confecionrii conductelor
colectoare cu urmtoarele diametre:
- Dn 101.6 x 3.6 mm, greutate 8.70 kg/ml;
- Dn 203 x 6 mm, greutate 29.15 kg/ml;
- Dn 299 x 8 mm, greutate 57.41 kg/ml.
2.6 Vane PVC 65 mm sau metalice
Utilizate la instalaiile hidraulice pentru reglarea debitului la forajele n
pompare.
2.7 Profile metalice sau laminate, uruburi etc.
Utilizate n diverse faze, n special la execuia instalaiilor hidraulice i a
pasarelelor pentru forajele interioare.
2.8 Bentonit pentru fluidul de foraj este tratata separat in caiet de sarcini

3. FORAJELE ADANCI DE EPUISMENT

Se vor executa 4 foraje amplasate in interiorul incintei de perei mulai, ctre
colturile acesteia. Forajele se vor executa in sistem mecanic-rotativ, cu circuit de
noroi, folosind instalaii de foraj .

3.1 Execuia, echiparea si punerea in exploatare a forajului de epuisment

Diametrul sapei de ncepere a gurii de foraj va fi de ~ 450 mm. Gaura de foraj
va fi executata cu circulaie de noroi, pana la cota ~ 59,00 m.d.M (cca. 2-3 m in
orizontul argilelor intermediare).
Acest tronson din gaura de foraj se va tuba cu o coloana de protecie cu ~
16"(~ 420 mm). Coloana de protecie va asigura stabilitatea nisipurilor din
acviferul de Colentina si izolarea celor doua acvifere (Colentina si Mostitea).
Prin interiorul coloanei de protecie se va continua forajul cu sapa 350 mm,
in circuit de noroi, pana la baza nisipului de Mostitea ( ~ 43,00 m.d.M).
In gaura forata, plina cu noroi, se va lansa coloana filtranta (P.V.C. sau metalica),
250 mm, prevzut la partea inferioara cu filtre (coloana perforata) pe
grosimea stratului de nisip (cca. 8-10 m). Filtrele vor fi nfurate cu sita de
sarma, cu ochiuri de dimensiuni maxime de pana la 0,5 mm si vor fi prevzute
cu doi centrori pentru a menine coaxialitatea filtrelor cu gaura forajului.
Prin spaiul inelar dintre coloana filtranta si peretele gurii de foraj, prin 1- 2
evi metalice se va introduce pietri mrgritar ( 2-4 mm) ncepnd de la
baza gurii de foraj, prin retragerea treptata a conductei. Coroana de pietri
mrgritar se va realiza pana la cel puin 1,00 m deasupra prii superioare a
stratului de nisip.
Dup introducerea pietriului mrgritar va ncepe dislocarea noroiului de foraj
cu apa pompata printr-o conducta lansata prin interiorul coloanei filtrante.
Operaiunea va dura pana ce noroiul din gaura forajului va fi nlocuit in totalitate
cu apa.
Se va introduce pompa cu aer-lift (Mamooth) pentru nceperea pregtirii
forajului pentru pompare.

3.2. Pregtirea forajului pentru pompare

nainte de nceperea pomprii se va efectua msurtoarea de zero a nivelurilor
de apa in toate piezometrele.
Se pune in funciune pompa cu aer-lift pentru prima treapta de denivelare ( S
1,00m). Se urmrete variaia debitului pompat meninnd denivelarea
constanta. Se fac observaii vizuale asupra suspensiilor din apa refulata din foraj
precum si teste de decantare in cilindri de sticla pe probe de apa prelevata de la
conducta de refulare.
Pomparea va continua, la prima treapta de denivelare, pana cnd debitul pompat
se stabilizeaz iar apa pompata este limpede. In acest stadiu se face o noua citire
de niveluri in toate piezometrele.
In continuare se trece la o noua treapta de denivelare (ex. 2,00 m) .a.m.d. pn
se atinge treapta optima, care a fost estimata la S 6,00 m
Dup stabilirea parametrilor hidrogeologici la ultima treapta de denivelare,
forajul va intra in exploatare.
Executantul va opta pentru meninerea pompajului cu pompa tip aer-lift sau
nlocuirea acestuia cu pompa electrica submersibila (capacitate de pompare
minim 6-8 l/s). Pompa electrica va fi funcional numai in condiiile in care nu
exista antrenri de nisip, aa cum este posibil sa se ntmple in prima faza de
punere in funciune a forajului de epuisment.
Adncimea de pozare a pompei submersibile va fi la cca. 1-2 m deasupra
stratului de nisip din care se pompeaz.

3.3 Durata de funcionare a forajelor de epuisment

De la intrarea n funciune a ntregului grup de foraje de epuisment se estimeaz
c sunt necesare minimum 2 sptmni pentru stabilizarea parametrilor
hidrogeologici i intrarea curgerii n regim staionar.
Este foarte important ca prin reglarea debitelor de pompare s se asigure
coborrea nivelului apei subterane cu cca. 1 metru sub cota necesar pentru ca
excavaiile s se execute n uscat.
Pomparea va fi meninut n acest regim pe toat durata excavaiilor i turnrii
radierului de beton armat i nc cel puin 30 zile dup finalizarea lucrrilor
pentru radier (timp minim necesar pentru priza betonului)

3.4 Oprirea pomprii i desfiinarea forajelor de epuisment

Coloana de protecie (metalic) va fi prins n radierul de beton. Aceasta se va
prelungi deasupra radierului de beton cu cel puin 1 metru peste cota nivelului
iniial al apei subterane.
Dac este posibil ca prin smulgere s fie extras coloana filtrant, aceasta va fi
ndeprtat. Dac nu va putea fi extras, va rmne n interiorul coloanei de
protecie.
Prin oprirea pomprii, apa se va ridica n coloanele respective pn la nivelul
iniial, fr a deversa.
n continuare, n interiorul coloanelor respective, se va introduce un material de
umplutur, de preferat nisip, pn la o cota de cel puin 6-7 metri sub baza
radierului de beton (Fig. 1b).
Peste nisip se va introduce beton care va umple interiorul coloanei filtrante i
spaiul inelar dintre coloana filtrant i coloana de protecie pn la nlimea de
cca. 1.5 2 metri deasupra radierului de beton. Este recomandabil ca betonul
proaspt introdus n coloanele forajului s fie vibrat, cel puin n dreptul
radierului de beton.
Dup minim 30 zile de la turnarea betonului n coloane, acestea vor fi tiate la
nivelul prii superioare a radierului.

4 FORAJELE SCURTE DE EPUISMENT

Aceste foraje se vor executa cu o instalaie de foraj manual, n sistem uscat.
Forajul se va executa de la suprafa, folosind o sap cu =14 (aproximativ
375 mm), pn la nivelul apei subterane . Dac este posibil, forajul va continua
i n primul strat de nisip, din complexul de Colentina. Dac acest lucru nu este
posibil, atunci n gaura forat se va introduce o coloan de lucru cu =12
(aproximativ 325 mm) i forajul va continua prin folosirea pompei cu clapet,
pn cnd coloana de lucru va ajunge n baza primului strat de nisip. Prin
interiorul primei coloane de lucru se va spa cu borsapa =10 (aproximativ
275 mm), pn la urmtorul strat de nisip. Se vor introduce a doua coloan de
lucru cu =8 (aproximativ 220 mm) i pompa cu clapet, pn cnd coloana
de lucru va ajunge n baza stratului de nisip.
n gaura forat se va introduce coloana filtranta cu =6 (aproximativ 170
mm). n jurul acesteia se va introduce pietri mrgritar pn la partea de sus a
stratului superior de nisip.
Se vor extrage coloanele de lucru, n foraj rmnnd numai coloana filtrant.
nainte de nceperea excavaiilor, aceste foraje vor funciona numai ca
piezometre.
Dac acviferul de Colentina i cel de Mostitea au o bun legtur ntre ele, prin
intermediul vechilor guri de foraj, ar fi posibil ca n interiorul incintei de perei
mulai, nivelul apei subterane s coboare datorit epuismentului din stratul de
Mostitea, fr a mai fi necesar intrarea n funciune a celor 2 foraje de
epuisment din acviferul de Colentina.
La nivelul fundului excavaiilor aceste guri de foraj vor fi uscate, datorit
meninerii epuismentului n acviferul de Mostitea si evacurii apei din
nisipurile de Colentina, n limitele incintei. n aceste condiii, cele dou foraje
nu vor influena continuitatea radierului de beton.

5 PIEZOMETRE
Toate piezometrele se vor executa cu o sondez de foraj mecanic, n sistem
rotativ, cu circuit de noroi.
Gurile de foraj se vor executa cu frez i tub carotier cu =157 mm pe toat
adncimea piezometrelor.
5.1Piezometrele scurte (din acviferul de Colentina)
Piezometrele n care se vor efectua msurtori pentru acviferul de Colentina, vor
fi executate pn la baza celui de-al doilea strat de nisip.
Gaura forajului, plina cu noroi, se va tuba pana la baza cu coloana metalica =
146 mm.
Noroiul din interiorul coloanei va fi evacuat prin splare cu apa pompata pe o
conducta cu = 1", cobort pn aproape de talpa forajului.
Dup nlocuirea noroiului cu apa, se introduce coloana piezometrului (eav
P.V.C. = 70 mm, perforat pe circa 3-4 m n baz). Pe poriunea perforata
coloana P.V.C. va fi nfurat cu geotextil.
In spaiul inelar dintre coloana P.V.C. si coloana metalica se va introduce pietri
mrgritar cu d = 2-4 mm pana la cel puin 1,00 m deasupra perforaiilor tubului
P.V.C.
Se extrage ntreaga coloana metalica.
Tuburile P.V.C. vor iei la suprafa pe o nlime de cca. 70 cm si vor fi
protejate cu capace metalice.
Spaiul dintre peretele gurii de foraj si tubul P.V.C. va fi matat cu argila
compactata pentru a nu ptrunde apa de precipitaii.
Piezometrele din exteriorul incintei, la suprafaa terenului vor fi echipate cu
protectoare metalice, prevzute cu capace, ncastrate intr-o placa de beton
Piezometrele din interiorul incintei vor fi desfiinate o dat cu turnarea
radierului; cele din exterior vor fi definitivate si utilizate pentru msurtori de
niveluri in timpul exploatrii construciei.

4.2.Piezometrele adnci, pentru acviferul de Mostitea

Se vor executa doua piezometre: unul in interiorul incintei, care se va desfiina o
dat cu turnarea radierului, si unul in exterior, care va fi definitivat si folosit
pentru msurtori de niveluri i dup darea in exploatare a construciei.
Piezometrele adanci se vor executa in mod asemntor cu cele scurte, cu
singura deosebire ca deasupra coroanei de pietri mrgritar, in dreptul
orizontului argilelor intermediare, intre tubul P.V.C. si peretele gurii de foraj se
va realiza un manon (dop) de noroi autontritor ( la 1000 l suspensie : 300 kg
ciment si 60 kg bentonita). Acest dop va asigura izolarea hidraulica a acviferului
de Mostitea fa de acviferul de Colentina

5 Instalaii hidraulice
In cadrul acestui subcapitol este reglementata problema instalaiilor hidraulice
pentru foraje interioare. Evacuarea i transportul apei din foraje pn la reeaua
de canalizare se realizeaz printr-un sistem de conducte individuale i
colectoare, confecionate din conducte din PVC 65 mm (conducte
individuale) i conducte metalice cu 100mm, 200mm, pentru conducte
colectoare.
La confecionarea tuurilor i plniilor se utilizeaz materiale metalice (tabla 3
mm, evi 90 mm). La fiecare foraj se monteaz vane (robinei) pentru a da
posibilitatea reglrii debitului de ap extras.
Pozarea conductelor colectoare se va face, n general, suprateran, asigurndu-se
o pant de 2 spre canalul receptor, prin montare de reazeme. Legtura
conductelor colectoare la elementul de canalizare se va executa ngropat. Se va
analiza planul de situaie .

5.1 Pasarele de acces

La forajele interioare se va asigura accesul la capul puului prin confecionarea
i montarea unor podine metalice .

6 Lucrrile de instalatii electrice

Instalaia electric de alimentare cu energie electric a tabloului local aferent
pompelor submersibile se realizeaz n funcie de situaia din teren, din tabloul
general al organizrii de antier existente, prevzut cu circuite electrice de
rezerv.
Cablul de alimentare este de tipul MCCGI, amplasat ngropat n eava de
protecie funcie de traseul disponibil. Tabloul local pentru comanda celor 7
pompe de epuisment este prefabricat, de exterior, fiind echipat conform schemei
anexate.
Funcionarea pompelor este se realizeaz manual. Reglajul prii hidraulice a
pompelor de epuisment se realizeaz n funcie de nivelul i debitul pnzei de
ap din foraj, astfel ca pompa s funcioneze permanent imersat.
Verificarea strii tehnice a pompei se poate realiza prin comanda manual de pe
faa tabloului local.

7 Montarea i demontarea pompei

Se monteaz pompe submersibile ce corespund unor debite de cca 5.00l/s, la
pompare n regim permanent, nlimea de pompare fiind de 15.00 20.00m.
Conductele de refulare vor avea diametrul de 65mm, fiind confecionate din evi
de PVC. Se verific starea forajului pentru ca acesta s fie curat, fr corpuri
strine n coloana tubat.
Se asigur la locul de montare toate materialele, sculele, mijloacele de ridicare,
conductele, brrile i toate celelalte mijloacele auxiliare necesare.
Execuia propriu-zis a lucrrii se face cu ajutorul unor mijloace de ridicat
corespunztoare sau manual. Pompa se monteaz n piesa de fund a forajului, n
nici un caz n dreptul filtrelor, avndu-se n vedere c partea inferioar a pompei
s fie mai sus cu 1.001.50m fa de capul inferior al piesei de fund. Pe
parcursul montajului se va fixa cablul electric pe coloana de refulare la intervale
de cca 3.00m, cu brri sau se leag cu cablu izolat. Se monteaz succesiv
conducta de refulare, confecionat din tronsoane n lungime de 3.00m. Se face
legtura la pmnt a instalaiei.
Dup terminarea montajului se verific continuitatea legturilor electrice.
In acelai timp cu montarea pompei se va monta i eava de 1/2" din PVC,
pentru a permite msurarea nivelului hidrostatic i dinamic al apei, n vederea
stabilirii parametrilor pentru o exploatare raional a forajului i a pompei.
Captul de jos al evii se va afla la nivelul flanei superioare a pompei.
Funcionarea pompei va fi protejat prin montarea electrozilor de nivel. In
acelai timp cu montarea pompei se introduc i releele de nivel.
Demontarea pompei se face dup decuplarea acesteia din instalaia electric,
fcndu-se verificarea lipsei de tensiune. Operaiunea de scoatere a pompei se
desfoar ncet, n sens invers celei de montare, extrgndu-se coloana de
refulare, eava de 1/2" i cablul electric, cablul electrozilor.

8. CONSIDERAII FINALE
Prezentul Caiet de sarcini stabilete principalele msuri i activiti necesare
pentru realizarea i exploatarea lucrrilor de epuisment. Acestea nu snt
limitative, comportnd obligativitatea constructorului s aplice toate normativele
n vigoare pentru acest gen de lucrri.
Pe parcursul execuiei i exploatrii lucrrilor de foraje i epuismente, ca urmare
a unor condiii speciale, proiectantul va putea modifica i completa prezentul
Caiet de sarcini. Pentru execuia, echiparea i exploatarea forajelor de epuisment
se vor ntocmi documente i evidene semnate de beneficiar, proiectant i
antreprenor general. Pentru evidena execuiei lucrrilor, precum i pentru
exploatarea raional a ntregului sistem de epuisment, prile vor ntocmi n
mod obligatoriu :
Fia forajului;
Proces verbal de tubare;
Buletin de analiz a debitului solid;
Proces verbal de predare a forajului;
Echiparea hidrodinamic a forajului;
Fia piezometrului.
Exploatarea forajului de epuisment va fi consemnat n documente privind
msurtorile de debite, nivelele dinamice i piezometrice, alte evenimente
petrecute n timpul exploatrii.
Se atrage atenia asupra necesitii determinrii coninutului n debit solid pe
toat perioada exploatrii, acestea fcndu-se bilunar n prima lun i ulterior o
dat pe lun sau ori de cite ori se consider necesar.

9. STANDARDE
Utilizarea materialelor de baz pentru execuia lucrrilor s-a fcut conform
urmtoarelor standarde i normative:

- STAS 4621-91 Hidrogeologie terminologie;

- STAS 1243-88 Teren de fundare-Clasificarea i identificarea
pmnturilor;
- STAS 6054-77 Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritorial a
Romniei;
- STAS 6898/1-95 evi instalaii sudate elicoidal;
- SR 404/1-2001 evi oel fr sudur, laminate la cald;
- STAS 7656-90 evi oel sudate longitudinal;
- STAS 6675/2-92 evi PVC neplastifiate;
- STAS 1712/1-91 Nisip i pietri cuaros pentru filtrarea apei i
prevenirea nnisiprilor;
- STAS 1650-76 Site pentru filtre tip tres;
- C204-80 Normativ cadru privind calitatea lucrrilor de montaj
a utilajelor i
 instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii;
- C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrrilor de construcii i
instalaii aferente;
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia
lucrrilor de construcii;
- HG 273-94 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii
aferente acestora.

10. MSURI DE TEHNIC SECURITII MUNCII I P.S.I

Executarea lucrrilor prevzute n prezentul caiet de sarcini impune cunoaterea
i aplicarea urmtoarelor norme de protecia muncii i PSI.

In activitatea ce se va realiza pentru aplicarea acestui proiect, n domeniul de

protecie i higien a muncii, precum i de P.S.I. se vor respecta normele
prevzute n Legea nr. 90/1996 i anume:

Norme generale de protecie a muncii Legea nr. 90 Anexa 1, cap 1, 2, 3.

Norme specifice de protecie a muncii - Legea nr. 90 Anexa 2, cap 4, 6, 7.
Norme cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie,
Ordinul nr. 225/1995.
Instruciuni proprii de aplicare a Normelor de aplicare a proteciei muncii n funcie
de particularitile proceselor de munc, elaborate la nivelul fiecrei uniti ce
particip la realizarea proiectului.
Norme de proiectare i realizare a construciilor la aciunea focului, P 118/1999.