UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE

PROIECT
disciplina: „Metode speciale în construcţii “

Student:
Bârsan Vasile Cornel Romulus
Construcții miniere
Anul IV

Petroşani
2023-2024
 CAPITOLUL I
DATE DE PROIECTARE

1.1. Generalități

Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni adica la confluenţa Jiului de Est cu
Jiul de Vest si Valea Sadului cuprinde două centrale pe derivaţie, amplasate in zona defileului. CHE
Dumitra, prima centrală a schemei de amenajare, cuprinde ca obiect principal galeria de aducţiune
Livezeni- Dumitra, care asigură tranzitarea debitului instalat de 36 mc/s, intre prize si nodul de presiune
Dumitra, avind o lungime de 7 km.
Derivaţia se compune din :
 Priza de apa, casa vanelor si tronsonul de racord cu decantorul subteran;
 Decantorul subteran de 130 m lungime si care se racordează cu galeria de aducţiune sub presiune
Livezeni-Dumitra;
 Galerie cu sectiune circulara, cu diametrul interior de 3,8 m, in lungime de circa 7 km. Galeria de
aducţiune va avea o cămăşuială definitive din beton armat cu grosimea de 30 cm.
Execuţia galeriei de aducţiune Livezeni-Dumitra va începe dupa realizarea ferestrelor de atac,
care sunt : Livezeni, Măgura Mica si cea de la nodul de presiune. Corespunzator acestor galerii de atac
execuţia aducţiunii se va desfăsura pe patru fronturi de lucru.
Prezentul proiect cuprinde detaliile de execuţie necesare excavării frontului de aducţiune Murga
Mică aval în lungime de 2300 m.

1.2. Categoria de importanță a lucrării

Categoria construcţiei este C, clasa de importanţă a construcţiei este III, conform STAS
4273/1987. Zona in care se înscrie lucrarea corespunde conform normativului P100/96, zonei E de
seismicitate, avind coeficientul de intensitate seismica KS = 0,12 si perioada de colt TC=1,00.

1
1.3. Date geologice și geotehnice

In urma studiului Geologico-tehnic, din punct de vedere morphologic, aducţiunea va străbate o

zona muntoasă, cu creste înalte si văi înguste si adânci, aparţinînd masivului Vulcan. Galeria va strabate
urmatorii afluenţi mai importanţi ai Jiului : Ploştina Murgii, Murga Mică, Murga Mare si Dumitra.
Formaţiunile geologice ce vor fi străbatute de aducţiune, aparţin seriei de Drăgsan, care face
parte din cadrul unităţii structural al Domeniului Danubian.
Traseul aducţiunii va străbate şisturi sericito-cloritoase, amfibiolite, şisturi amfibolitice. In
timpul excavaţiilor pot aparea desprinderi de blocuri din tavanul galeriei datorită înclinarii reduse din
planul de discontinuitate S1 ( 30 0 ).
De asemenea se pot produce desprinderi de pe celelalte planuri de discontinuitate din roca,
planuri care se întretaie aproape cvasiperpendicular, cu înclinari între 60 0 si 800, fragmentând roca in
blocuri paralelipipedice de dimensiuni reduse ( sub 1 m ).
In zonele cu roci sănătoase, dispunerea planurilor de discontinuitaţi, duce la o împănare a
blocurilor, care nu ridică problem deosebite privind susţinerea.
In aceste zone, trebuie acordată o atenţie deosebită planurilor convergente spre bolta galeriei,
care pot duce la formarea “ capacelor de sicriu “.
Pe traseul galeriei si respectiv pe zona frontului Murga Mică amonte se precizează că regimul
hidrogeologic va fi normal cu debite de 1-3 l/sec la 100 m galerie.
Traversarea formaţiunilor acvifere constituie o problemă care apare în numeroase cazuri,
atunci cînd se execută lucrări de construcţii, excavaţii, de foraj pentru captarea sau evacuarea apelor
subterane, miniere, ecrane de izolare sau protecţie. În funcţie de scopul acestor lucrări, apa
cantonată în formaţiunile acvifere traversate va fi captată, traversată sau îndepărtată prin diferite
metode şi tehnologii. Alegerea acestor metode diferă foarte mult de la un caz la altul, acestea
depinzînd-în afara scopului lucrării-de caracteristicile formaţiunii acvifere.
Aceste măsuri pot consta-în funcţie de complexitatea şi anvergura lucrărilor, precum şi de
natura acviferului interceptat-, în executarea unor drenaje simple realizate prin pomparea apei din
spaţiul excavat, pînă la realizarea unor lucrări complexe cum ar fi o linie de foraje prin care să se
realizeze reducerea nivelului hidrostatic al acviferului traversat sau executarea unor lucrări speciale
de traversare a acviferului.

2
 Clasificarea formaţiunilor acvifere
În literatura de specialitate, pe baza unor criterii de ordin fizic şi chimic se fac o serie de
clasificări ale apelor subterane. Aceste clasificări au rolul de a stabilii metoda de studiu şi tehnica de
captare captare, drenare, traversare sau asecare a apelor subterane.
Criteriile principale de clasificare ale apelor subterane sunt:
 Starea hidraulică
 Natura şi caracterul golurilor prin care circulă apa
 Temperatura
 Originea apei
 Structura geologică
 Chimismul

Tipuri de formaţiuni acvifere

În funcţie de starea hidraulică, în natură, în natură se deosebesc două categorii de ape
subterane: cu nivel liber şi sub presiune.Apa subterană cu nivel liber nu saturează întregul strat
permeabil, iar la suprafaţa ei acţionează presiunea atmosferică, formînd nivelul hidrostatic.Apa
subterană sub presiune saturează întregul strat permeabil avînd, atît în acoperiş cît şi în culcuş strate
impermeabile.
După natura şi caracterul rocilor prin care circulă apa se pot definii mai multe categorii de
ape subterane : ape interstiţiale, fisurale,fisurale filoniene, carstice, fisurale-carstice.
În cazul în care roca permeabilă are o extindere în spaţiu relativ mare poate constitui o rocă
colector sau magazin. În natură se cunosc două tipuri principale de roci colectoare : roci granulare ,
poroase şi roci compacte fisurate.
După originea apei se pot clasifica în : ape de infiltraţie, juvenile, mixte.
În cadrul structurii geologice se pot clasifica ape cu caracter regional, care au răspîndire pe
întreaga formaţiune permeabilă şi ape cu caracter local care, din anumite cauze, au o răspîndire limitată
în cadrul formaţiunii permeabile.
Tipurile de roca pentru front Murga aval, cu lungime de 2300 m au procentajele si lungimile
următoare:

3
RMR Q Categorie roca Procentaj Lungimi/tip
% roca/m
>60 >20 I(A) 34 780
40-60 10-20 II ( B ) 28 651
20-40 1-10 III ( C ) 19 434
10-20 0,05-1 IV ( D) 14 322
< 10 < 0,05 V roci acvifere 5 100
TOTAL 100 2300

4
 CAPITOLUL II
TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE

2.1. Criterii de alegere

Pentru alegerea tehnologiilor de execuţie a excavaţiilor pentru frontul Murga aval trebuie să
se ţină seama de tipurile de rocă întâlnite.
 Roci de categoria a-I-a ( roci tip A ): sunt constituite din granite sănătoase, fisurate ( frecvenţa
fisurilor 1-2/ml ), cu rare zone de alterare. Valorile coeficienţilor geotehnici apreciaţi pentru
această categorie de roci sunt : E > 60.000 daN/cm2, K O> 600 daN/cm3, f > 6-7, tgφ r/r = 0,65,
tgφ b/r = 0,55, σ = 2,7 t/m3, c, c =3-6 da/ cm2, Pconv =35-40 daN/cm2, duritate Ts foarte tare.
 Roci de categoria a II- a ( roci de tip B ): sunt constituite din granite fisurate , slab alterate,
frecvenţa fisurilor fiind de 3-5,5/ml, cu frecvente zone de alterare. Valorile coeficienţilor
geotehnici apreciaţi pentru această categorie de roci sunt : E = 40.000-50.000 daN/cm2, Ko
=500-600 daN/cm3,f =5-6, tgφ r/r = 0,55, tgφ b/r = 0,50, σ = 2,5 t/m3, c =2-2,5 daN/cm2, Pconv
=20-22 daN/cm2, duritate Ts tare- foarte tare.
 Roci de categoria a III-a: sunt constituite din granite foarte fisurate, cu frecvente zone de
alterare, care se întâlnesc la suprafaţa terenului în zonele de contact cu alte tipuri de roci , în zona
faliilor principale însoţite de fisuri legate în planurile maximale S1.Valorile coeficienţilor
geotehnici apreciaţi pentru această categorie de roci sunt E = 20.000-30.000 daN/cm2, KO =300-
400 daN/cm3, f = 2-3, tgφ b/r = 0,40 ,σ = 2,3 t/m3, c =1-1,5 da/ cm2, Pconv =15-20 daN/cm2,
duritate Ts = T-ST.
 Roci de categoria a IV-a ( roci de tip D ): sunt constituite din granite foarte fisurate şi alterate.
Valorile coeficienţilor geotehnici apreciaţi pentru această categorie de roci sunt : E = 20.000-
10.000 daN/cm2, Ko =200-100 daN/cm3, f =1-2, tgφ r/r = 0,45-0,40, tgφ b/r = 0,40-0,30, σ = 2,2
t/m3, c =0,6-1 daN/cm2, Pconv =10-15 daN/cm2, duritate Ts = FM-M.
 Roci de categoria a V-a ( roci de tip DS ): valorile coeficienţilor geotehnici apreciaţi pentru
această categorie de roci sunt : E < 10.000 daN/cm2, Ko < 100 daN/cm3, f < 1, tgφ r/r = 0,30-
0,35, tgφ b/r = 0,30, σ = 2,2 t/m 3, c =0,3-0,5 daN/cm2, Pconv =6-10 daN/cm2, duritate Ts = FM-
M.

5
2.2. Descrierea metodei folosite
Secţiunea excavată este de tipul potcoavă, cu diametrul la boltă de 4,4 m. Excavarea galeriei se
va face prin metode de foraj puşcare.
Fazele tehnologice pentru execuţia galeriei de atac sunt următoarele :
 Trasare front
 Forare front, lungimea găurilor este diferită în funcţie de tipul de rocă
 Pregătirea frontului pentru încărcare, încărcare front şi retragere personal
 Puşcare front
 Aerare front
 Verificare front
 Coptuire front
 Introducere încărcător steril
 Încărcare steril şi transportul sterilului la haldă
 Introducere ancore si plasa
 Forare găuri ancore
 Montare plasă şi ancore, dacă este cazul cintre
 Introducere platformă cu pompă cu torcret
 Torcretare tronson
 Pauză între schimburi.
În paralel cu fazele tehnologice descrise mai sus se vor executa următoarele lucrări:
 Montare conducte apă, aer
 Montare ventilaţie
 Montare reţele electrice
 Transbordare steril în camioane pentru transport la haldă.
În funcţie de geologia rocilor ce vor fi străbătute şi de dotarea executantului cu instalaţia de
perforat, se va realize excavarea galeriei şi anume: perforare cu instalaţia de perforat cu două braţe tip
TAMROCK AXERA D 06-240, încărcare cu maşima cu braţe laterale şi descărcarea în mijloace auto.
Caracteristicile rocii vor determina schema de puşcare, aceasta fiind realizată de executant
conform prevederilor din “ Tehnologia cadru pentru excavarea prin metode clasice a galeriilor cu
secţiune medie ( 10mp < S< 20mp ) cu perforatoare individuale “ elabotată de constructor.

6
 Tehnologia de execuţie a galeriei de aducţiune va reswpecta prevederile enunţate în volumul 10-
Lucrări tehnologice al proiectului tehnic eleborat de ISCE.

2.3. Alegerea parametrilor de perforare-pușcare

Pentru evitarea incertitudinii de alegere a conturului de excavare toate secţiunile excavate prin
împuşcare vor avea grosimea căptuşelii constantă I ( A ), II ( B ), III ( C ), IV ( D ).
Secţiunea tip V ( DS ) aplicabilă la accidente geologice, se poate realiza cu grosimi de
căptuşală mai mare ca la secţiunile tip curente. Excavarea acestor zone se va executa în principal cu
pikhamerul. Utilizarea explozivului se va admite numai cu încărcări reduse şi numai natunci când
folosirea lui nu determină pierderea stabilităţii secţiunii.
Toleranţele admisibile la excavarea cu explozivi sunt următoarele :
 Medie pe întreg perimetrul : + 10 cm
 Maximă locală în interiorul conturului teoretic : - 5 cm
 Maximă locală în exteriorul conturului teoretic
 Pentru roci omogene + 25 cm
 Pentru roci neomogene + 50 cm
Toleranţele maxime locale nu vor depăşi o proporţie de 30 % din perimetrul total excavat se vor
încadra în media generală de 10 cm.
Abaterile reale maxime de la axa teoretică :
 Pe verticală ± 5 cm
 Pe orizontală ± 10 cm.
În conformitate cu prevederile NTM, la excavarea galeriilor cu pericol de erupţii de gaze,
viituri de ape sau noroaie sub sau fără presiune, nisipuri sau bolovănişuri acvivere, zone largi de rocă
zdrobită slab coezivă sau argilizată, constructorul este obligat să facă foraje de prospectare în front pânâ
la 25 m şi să păstreze un pilier de siguranţă corespunzător acestor condiţii geologice. În cazul întâlnirii
în forajele a unor situaţii de felul celor menţionate mai sus, ce pot crea pericole pentru siguranţa muncii
sau blocarea tronsonului de lucru, se va concoca comisia de şantier care va hotărâ dacă este cazul să se
oprească avansarea în front curent de lucru sau să treacă la alte măsuri speciale ( excavaţii în două
trepte, injecţii de consolidare, etc. )

7
 Schema de împuşcare va fi adoptată la condiţiile reale de rocă de către executant astfel încât să
se asigure atât încadrarea în toleranţele maximale cât şi la realizarea avansamentelor impuse de
termenele PIF.
Schemele de împuşcare se vor afişa la locul de muncă urmărindu-se a continua optimizarea lor,
de la atac la atac, în vederea obţinerii unor desprinderi suplimentare cât mai reduse peste conturul
teoretic, al unei fisuraţii minime a rocii şi al realizării unor randament maxim de rupere.
Înainte de perforarea găurilor constructorul este obligat să traseze pe frontul de lucru schema
optimă corespunzătoare situaţiei geotehnice existente în front. Schema de împuşcare se trasează
obligatoriu faţă de axa teoretică a secţiunii, marcată în front, la fiecare atac, de topometrul
constructorului.

2.4. Caracteristicile tehnice ale utilajului folosit

Perforarea frontului se execută cu utilajul AXERA 6-240. Este un perforator foarte performant,
echipat cu două braţe independente cu acţionare higraulică. Acţionarea se face cu un motor termic,
pentru deplasare şi poziţionare şi cu electromotoare pentru lucru efectiv. Toate comenzile sunt
hidraulice.
Caracteristici tehnice:
 Limitele secţiunii de front 8-49 m2
 Lungimea 12,47 m
 Înălţime 2,34/3.19 m
 Lăţime 1,60 m
 Viteza maximă pe orizontală 12 km/h
 Viteza pe rampa de 14 % 4,2 km/h
 Puterea motorului Diesel 74 kw
 Puterea electrică instalată 135 kw
Perforajul este de tip umed şi necesită la intrare o presiune de apă de minim 6 bari.
Comenzile braţelor se face independent, fiind necesari doi operatori.

8
9
10
 CAPITOLUL III

CALCULUL PRESIUNII MINIERE ŞI ALEGEREA

SUSŢINERII PROVIZORII

3.1. Caracteristici geomecanice ale rocii pentru lucrări în subteran. Galeria

Livezeni – Dumitra Secțiunea tip III
RMR – clasificarea geomecanică = 20…..40
Q- clasificarea masei de rocă = 1…..10
f ( p)- coeficient Protodiakonov =2. . .3
tg φ- unghi frecare rocă/rocă =0.45
σ – greutate volumetrică rocă = 2,3tone/m3
c- coeziunea =1.....1.5 kg f/cm2
Ee- modul de elasticitate =20.000......40.000 kgf/cm2
Ko- coeficient de rezistenţă elastică =200....400 kgf/cm2
Pconv-presiunea convenţională =15....20 kgf/cm2

a. Coeficientul lui Protodiakonov f =2

b. Rezistenţa la compresiune Rc= 100f kg/cm2 Rc =200 kg/cm2
c. Coeziunea c =1* kg/cm2
d. Unghiul de frecare internă r/r φ=arctg450 φ=24,2280
e. Greutatea volumetrică =2300 kg/m3
a. Modulul de elasticitate al rocii Ee=20.000 kg/cm2
f. Coeficientul lui Poisson ν =2
g. Adâncimea la care este amplasat tunelul H=400 m

11
 a=raza excavaţiei pentru galeriile circulare sau raza echivalentă
pentru alte forme de excavaţii
a=2,3 m

3.1.1. Calculul eforturilor la nivelul excavației

a. Efortul vertical iniţial în masiv
Γv= σ*H Γv =92 kg/cm2
b. Efortul orizontal iniţial în masiv
Γh= 1* Γv Γv=92 kg/cm2
c. Efortul radial iniţial în masiv pentru φ=0
Γ0(φ)= Γv*sin (φ)+ Γh*cos(φ)
Γ0(φ)=92 kg/cm2

3.1.2. Starea de eforturi și deplasare în masiv după crearea golului

Efortul radial
Γradial ( r, φ) = 0,5 (Γv + Γh)( 1-a2/r2)+5(Γv - Γh)( 1+ -4a2/r2 + 3a4/r4 )cos(2
φ) Pentru r =a Γradial ( r, φ) = 0 kg /cm2
Γtangenţial ( r, φ) =184 kg
/cm2 Rc =200 kg /cm2
Dacă efortul unitar tangenţial este mai mare decât rezistenţa la compresiune a rocii Rc, atunci
roca din jurul golului excavat se zdrobeşte , calculul efectuându-se în domeniul plastic. Dacă efortul
unitar tangenţial este mai mic decât rezistenţa la compresiune a rocii Rc, atunci calculul se face în
domeniul elastic.
TIP CALCUL = calcul în domeniu elastic

12
3.1.3. Calculul sprijinirilor
PROPUN:
a. Distanţa dintre ancore
S=1m
b. Raza interioară a inelului autoportant
Rint.inel susţinere=a+S/2 =2.8 m
c. Grosime inel rocă deranjată
Δrocă deranjată =1,0 m
d. Rază exterioară inel deranjat
Rext. inel susţinere = Rint. inel susţinere + Δrocă deranjată
Rext. inel susţinere =3,8 m
e. Grosimea relativă a inelului autoportant
Δ relativă = Rext. inel susţinere / Rint. inel susţinere = 1, 357
f. Cota de efort preluată de inelul autoportant
Λ =0,3
g. Efortul din masiv preluat de inelul autoportant
Γinel autoportant = Λ* Γ0(φ)
h. Corelarea dintre modulele de elasticitate al rocii şi al inelului autoportant
K =1,6 – S/4*m K = 1,35
i. Efortul de susţinere capabil
k∗Γinel autoportant
q capabil = k+Δrelativărelativă−1∗( 1−2ν+1 = 9,676 kg /cm2
Δ relativă )
Δ

3.1.4. Eforturi în zona consolidată

a. Efort radial
Γradial inel susţinere = qcapabil * (Rext. inel susţinere 2/ Rext. inel susţinere 2- Rint.inel susţinere2)/(1- (Rint.inel susţinere /r1)2)
b. Efortul tangenţial
Γtangenţial inel susţinere ( r 1) = qcapabil * (Rext. inel susţinere 2/ Rext. inel susţinere 2- Rint.inel susţinere2)/(1+ (Rint.inel

susţinere /r1)2)
pentru r 1 = Rint.inel susţinere
Γradial inel susţinere (r1) =0
13
 Γtangenţial inel susţinere ( r 1) =42.342 kg /cm2
pentru r1 = Rext. inel susţinere
Γradial inel susţinere( r 1) =9.676 kg /cm2
Γtangenţial inel susţinere ( r 1) =32.665 kg /cm2
c. Efortul tangenţial maxim în inelul autoportant
Γtangenţial maxim inel susţinere =qcapabi*( Rext. inel susţinere/ Rint.inel susţinere)2+1/( Rext. inel susţinere/ Rint.inel susţinere)2-1
Γtangenţial maxim inel susţinere = 32.665 kg /cm2

3.1.5. Determinarea rezistenței admisibile pentru inel

Coeficientul de siguranţă
CS =2 Rad = Rc/Cs Rad =100 kg /cm2

3.1.6. Determinarea grosimii relative a inelului de susținere

arelativ inel susţinere = √ΛΓ0(φ)/ Rad+1-1/k
2𝜈
√1 + 1 − − ΛΓ0(φ)/
𝑘

arelativ inel susţinere =0,677

l =( arelativ inel susţinere -1)a +( arelativ inel susţinere +1)S/2
l=0,095 m

Determinarea lungimii active a ancorei

lactiv ancora = if ( arelativ inel susţinere > 1,1,0 )
lactiv ancora = 0 m

Acest rezultat indică faptul că conturul excavat rămâne stabil, fără a avea nevoie de sprijinire, cu
preţul unei deformaţii libere.

14
3.1.7. Deformațiile
a. Deformaţia liberă finală
uliberă finală = Γ0(φ) ∗ a(1 + 𝜈 )/𝐸𝑒
uliberă finală =1,27 cm
Pentru împiedicareadegradării conturului excavat, se va aplica susţinere prin ancore care va
genera qcapabil rezultând lungimea ancorei.
la = ( Δ relativă -1)a + ( Δ relativă +1)S/2
Pentru grosimea inelului autoportant
propus Δ relativă = 1,357 la = 2 m

b. Deformaţia sub sprijinire

usub sprijinire = (1 + 𝜈 )Rext. inel susţinere * (ΛΓ0(φ) −qcapabil)/Ee
usub sprijinire= 0,409 cm

Concluzie
Ancorele vor avea l =2 m, φ =20 mm şi S =1m şi vor genera o presiune în susţinere
egală cu qcapabil.
Conturul va avea o deplasare egală cu usub sprijinire

15
3.2. Caracteristicile geomecanice ale rocii pentru lucrări în subteran galeria
Luvezeni – Dumitra Secțiunea tip IV

RMR – clasificarea geomecanică = 10…..20

Q- clasificarea masei de rocă =0,05…..1
f ( p)- coeficient Protodiakonov =1. 2
tg φ- unghi frecare rocă/rocă =0,45…0,40
σ – greutate volumetrică rocă=2,2 tone/m3
c- coeziunea =0,6… 1 kg f/cm2
Ee- modul de elasticitate =10.000… 20.000 kgf/cm2
Ko- coeficient de rezistenţă elastică =100… 200 kgf/cm2
Pconv-presiunea convenţională =10.....15 kgf/cm2

b. Coeficientul lui Protodiakonov f =1

c. Rezistenţa la compresiune Rc= 100f kg/cm2 Rc =100 kg/cm2
d. Coeziunea c =0,6 kg/cm2
e. Unghiul de frecare internă r/r φ=arctg0,04 φ=21,8010
f. Greutatea volumetrică =2200 kg/m3
g. Modulul de elasticitate al rocii Ee=10.000 kg/cm2
h. Coeficientul lui Poisson ν =2
i. Adâncimea la care este amplasat tunelul H=400 m
a=raza excavaţiei pentru galeriile circulare sau raza echivalentă pentru alte
forme de excavaţii
a=2,3 m

16
3.2.1. Calculul eforturilor la nivelul excavației
b. Efortul vertical iniţial în masiv
Γv= σ*H Γv =88 kg/cm2
b.Efortul orizontal iniţial în masiv
Γh= 1* Γv Γv=88 kg/cm2
c. Efortul radial iniţial în masiv pentru φ=0
Γ0(φ)= Γv*sin (φ)+ Γh*cos(φ)
Γ0(φ)=88 kg/cm2

3.2.2. Starea de eforturi și deplasare în masic după crearea golului

Efortul radial
Γradial ( r, φ) = 0,5 (Γv + Γh)( 1-a2/r2)+5(Γv - Γh)( 1+ -4a2/r2 + 3a4/r4 )cos(2
φ) Γtangenţial ( r, φ) = 0,5 (Γv + Γh)( 1+a2/r2)-5(Γv - Γh)( 1 + 3a4/r4 )cos(2 φ)
Pentru r =a
Γradial ( r, φ)=0 kg/cm2
Γtangenţial ( r, φ) =176
kg/cm2
Dacă efortul unitar tangenţial este mai mare decât rezistenţa la compresiune a rocii Rc, atunci
roca din jurul golului excavat se zdrobeşte , calculul efectuându-se în domeniul plastic. Dacă efortul
unitar tangenţial este mai mic decât rezistenţa la compresiune a rocii Rc, atunci calculul se face în
domeniul elastic.
TIP CALCUL = calcul în domeniu plastic

3.2.3. Calculul sprijinirilor

Pesiunea exterioară Γ0(φ)=88 kg/cm2
Relaţia dintre raza exterioară zonei fisurate şi efortul de sprijinire
P( b)= 1/sin(φ) (( Γ0(φ) *sin(φ) + c*cos(φ) ) (1- sin(φ) )*( a/b)2 sin(φ)/1- sin(φ) –c * cos(φ) ))

17
 Criteriul împingerii active
Λa = ( tg ( π/4 – φ/2 ))2 Λa = 0,458
Coeficientul împingerii pasive
Λp = ( tg ( π/4 + φ/2 ))2 Λp = 2,182
Se definesc B1 = a+2a tg ( π/4 – φ/2 ) B1 =5,414 m
Presiunea verticală
Pv = (B1* σ – c )/tg( φ) Pv = 1,478
kg/cm2 Presiunea orizontală
Ph = (σ*a + Pv )* Λa – 2*c/ Λp Ph = 0,359
kg/cm2 Pentru φ = 0
Efortul radial iniţial în masiv
Γ0 redus ( φ ) = Pv * sin( φ) + Ph *cos( φ)
Γ0 redus ( φ ) = 0,359 kg/cm2
Γ0 ( φ )/ Γ0 redus ( φ ) = 244,91
Psprijinire = 1/sin( φ)((Γ0 redus (φ)* sin( φ) + c* cos( φ) )(1- sin( φ) )( a/b)2* sin( φ)/ 1- sin( φ) – c*cos( φ) ))
Pext ( P1 ) = a*(( Γ0 redus (φ)* sin( φ ) + c* cos( φ) ( 1-2 sin( φ ) )/(P1 + sin( φ ) + c* cos( φ) )( 1- sin( φ) ) /
2* sin( φ)

Ancorajul se va realiza constructiv cu ancore PC 52.

L =2,50 m, φ = 20 mm, poziţionate la S=1,00 m

18
3.3. Caracteristicile geomecanice ale rocii pentru lucrări în subteran. Galeria
Livezeni – Dumitra Secțiunea tip V

RMR – clasificarea geomecanică < 10

Q- clasificarea masei de rocă < 0,05
f ( p)- coeficient Protodiakonov < 1
tg φ- unghi frecare rocă/rocă =0,3…0,35
σ – greutate volumetrică rocă=2,2 tone/m3
c- coeziunea =0,3….0,5 kg f/cm2
Ee- modul de elasticitate < 10.00 kgf/cm2
Ko- coeficient de rezistenţă elastică < 10 kgf/cm2
Pconv-presiunea convenţională =6.....10 kgf/cm2

j. Coeficientul lui Protodiakonov f = 0,8

k. Rezistenţa la compresiune Rc= 100f kg/cm2 Rc =80 kg/cm2
l. Coeziunea c =0,3 kg/cm2
m. Unghiul de frecare internă r/r φ=arctg0,30 φ=16,6990
n. Greutatea volumetrică =2200 kg/m3
o. Modulul de elasticitate al rocii Ee=9.000 kg/cm2
p. Coeficientul lui Poisson ν =0,2
q. Adâncimea la care este amplasat tunelul H=400 m
a=raza excavaţiei pentru galeriile circulare sau raza echivalentă pentru alte
forme de excavaţii
a=2,3 m

19
3.3.1. Calculul eforturilor la nivelul excavației
a. Efortul vertical iniţial în masiv
Γv= σ*H Γv =88 kg/cm2
b. Efortul orizontal iniţial în masiv
Γh= 1* Γv Γv=88 kg/cm2
c. Efortul radial iniţial în masiv pentru φ=0
Γ0(φ)= Γv*sin (φ)+ Γh*cos(φ)
Γ0(φ)=88 kg/cm2

3.3.2. Starea de eforturi și deplasare în masiv după crearea golului

Efortul radial
Γradial ( r, φ) = 0,5 (Γv + Γh)( 1-a2/r2)+5(Γv - Γh)( 1+ -4a2/r2 + 3a4/r4 )cos(2
φ) Γtangenţial ( r, φ) = 0,5 (Γv + Γh)( 1+a2/r2)-5(Γv - Γh)( 1 + 3a4/r4 )cos(2 φ)
Pentru r =a
Γradial ( r, φ)=0 kg/cm2
Γtangenţial ( r, φ) =176
kg/cm2
Dacă efortul unitar tangenţial este mai mare decât rezistenţa la compresiune a rocii Rc, atunci
roca din jurul golului excavat se zdrobeşte , calculul efectuându-se în domeniul plastic.
TIP CALCUL = calcul în domeniu plastic

3.3.3. Calculul sprijinirilor

Coeficientul împingerii pasive
Λp = ( tg ( π/4 + φ/2 ))2 Λp = 1,806
Se definesc B1 = a+2a tg ( π/4 – φ/2 ) B1 =5,723 m
Presiunea verticală
Pv = (B1* σ – c )/tg( φ) Pv = 3,197
kg/cm2 Presiunea orizontală
Ph = (σ*a + Pv )* Λa – 2*c/ Λp Ph = 1,718
kg/cm2 Pentru φ = 0

20
 Efortul radial iniţial în masiv
Γ0 redus ( φ ) = Pv * sin( φ) + Ph *cos( φ)
Γ0 redus ( φ ) = 1,718 kg/cm2
Γ0 ( φ )/ Γ0 redus ( φ ) = 51,237
Deplasarea la limita interioară
kexpans = 1,05
uinterior ( P1 ) = uexterior ( P1 )* ( Rext ( P1))/a +( (( Rext ( P1))2-a2)( kexpans-1))/2*a
Diametrul ancorei =20mm
Secţiunea Aa =( π/4* Da)/4= 3,142 cm2
Rezistenţa admisibilă Ra = 3.000
kg/cm2
Modulul de elasticitate al metalului din care este confecționat[ ancora
Ea = 2,1 *106 kg/cm2
Lungimea ancorei la =2,5 m
Se alege momentul aplicării sprijinirii adică valoarea deplasării libere a peretelui la care aplic
spijinirea.
u= 6 cm
Sprijinirea este constituită din ancore şi cintre duble poziţionate la 1metru distanţă.
Deplasarea liberă la conturul interior al excavaţiei
u= 6 cm
Deplasarea conturului interior după aplicarea spijinirii
uinterior( Pnec ) = 6,777 cm
Distanţa dintre ancore
S = 1m
Forţa necesară în ancoră este
Fnec= S*1*m*Pnec
Fnec=5.8*103 kg
Calculul lungimii de ancorare
Γ =c+ Γh*tg ( φ)
Γ =26,7 kg/cm2
Γ redus =c+ Pv*tg( φ )
21
Γ redus = 1,259
kg/cm2

22
 Coeficientul care ţine seama de suprafaţa de alunecare β = 4
Ffrecare = β*la ( Da + 3cm )*( Γ+ Γ redus )/2
Ffrecare =6,99 *103 kg/cm2
Evaluare sprijinire = sprijinirea propusă asigură stabilitatea excavaţiei

Concluzie
Sprijinirea se va realiza cu ancore PC 52, L =2,50m, φ =20mm, poziţionate la S= 1,00 m şi
din cintre duble, poziţionate la 1 m distanţă.
Rezultatele calculelor sunt sintetizate astfel :
PRESIUNEA EXERCITATĂ DE SUSŢINERE
Pnec =0,58 kg/cm2
RAZA EXTERIOARĂ A ZONEI DE ROCĂ STROPITĂ, ZONA ELASTO –PLASTICĂ
Rext( Pnec ) =2,96 m
GROSIMEA INELULUI DE ROCĂ ZDROBITĂ
Δrocă zdrobită ancoraj = Rext( Pnec ) – a =0,66 m
DEPLASAREA LIBERĂ LA CONTURUL INTERIOR AL EXCAVAŢIEI
u= 6 cm
DEPLASAREA CONTURULUI INTERIOR DUPĂ APLICAREA SPRIJINIRII
uinterior( Pnec )= 6,777 cm

23
 CAPITOLUL IV

CALCULUL SUSŢINERII DEFININITIVE ŞI

DESCRIEREA MODALITĂŢILOR DE PUNERE
ÎN OPERĂ

4.1. Dimensionarea grosimii inelului de beton (susținerea definitivă)

Se alege clasa de rezistenţă C12/15 ( B 200) ceea ce înseamnă o rezistenţă
la compresiune Γrc =15 N/ mm2 =150 kgf/cm2

4.2. Grosimea betonului

d0= Ri ( √Γc/(Γc − 2𝑝) − 1), în care

d0- grosimea betonului
Ri –raza interioară
Ri = 1,90 m
Γc –rezistenţa la compresiune a betonului
Γc = 150 kgf/cm2
p- presiunea minieră
d0= 1,90 ( √1500/(1500 − 2 ∗ 38,16/76,26) − 1) = 10 cm
Din motive constructive şi de permeabilitate se alege grosimea de 30 cm.

4.3. Calculul presiunii miniere

Se aplică metoda lui Protodiakonov şi se ia în calcul ipoteza cea mai defavorabilă, respectiv:
f=0,3 ( roci de categoria a V-a )
PV=4/3*δa*a2/f

24
PV- presiunea verticală

25
δa- greutatea specific aparentă
δa = 2.200 kgf/m3
a – semideschiderea lucrării miniere
R = 1,9 m
f- coeficientul de tărie al rocii
f =3
PV =8/3*2,20*4,84/0,3 =38,13tf/m2 =3,813 kg f/ cm2

26
 CAPITOLUL V

DOCUMENTAŢIA GEOLOGICĂ ŞI
HIDROGEOLOGICĂ ÎN PROIECTAREA
EXECUTĂRII GALERIILOR SAU PUŢURILOR
PRIN METODE SPECIALE

5.1. Studiul hidrogeologic regional

Are ca scop de a determina caracteristicile hidrogeologice ale întregului perimetru în care se
încadrează zăcamîntul şi trebuie să elucideze :
 Tectonica şi morfologia regiunii
 Legăturile apelor subterane cu cele de la suprafaţă
 Orizonturile acvifere principale
 Structurile hidrogeologice şi caracteristicile acestora
 Bilanţul hidrogeologic al structurii acvifere.

5.2. Studiul hidrogeologic al zăcământului

Trebuie să conţină :
 Numărul, compoziţia şi grosimea orizonturilor acvifere, adîncimea şi extinderea lor
 Nivelele piezometrice, direcţia şi panta de curgere a curentului de apă din fiecare orizont
acvifer
 Porozitatea, granulometria, coeficientul de filtrare ţi de cedare
 Proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor impermeabile care formează ecranele protectoare în
zăcământ
 Caracteristicile calitative ale apelor de suprafaţă şi subterane din cuprinsul zăcămîntului
 Debitele specifice, denivelările, coeficienţii de filtrare

27
 5.3. Studiul hidrogeologic al acviferului
Are scopul de a stabili :
 Caracteristicile geotehnice şi filtrante ale rocilor
 Grosimea şi caracteristicile fizice ale rocii magazin
 Conturarea acviferului
 Elaborarea hărţii hidrogeologice
 Indicarea forajelor hidrogeologice
Pentru obţinerea datelor geologice şi hidrogeologice necesare proiectării şi executării
lucrărilor miniere este necesar ca în prealabil să se definitiveze următoarele lucrări:
 Prospecţiunile geologice şi hidrogeologice de detaliu în zona unde urmează să fie amplasată
lucrarea
 Observaţii hidrogeologice şi pompări experimentale
 Observaţii asupra regimului apelor subterane
 Foraje de explorare de control pe amplasamentul puţurilor şi lucrărilor principale de
deschidere
 Foraje de experimentare-exploatare în zona de amplasare a lucrărilor de deschidere.

28
 CAPITOLUL VI

CALCULUL PRINCIPALILOR PARAMETRII

PENTRU ÎNGHEŢAREA ROCILOR

Având în vedere că puţul proiectat în capitolul anterior întâlneşte o formaţiune geologică

complicată din punct de vedere al afluenţei de apă, pentru traversarea acesteia se impune una din
cele mai costisitoare tehnologii, respectiv îngheţarea rocilor.
6.1. Proiectarea staţiei şi principalilor parametrii pentru îngheţarea rocilor
6.1.1. Alegerea tipului de compresor
Se alege compresorul de amoniac 6 AW-420 cu următoarele caracteristici :
- Diametrul cilindrului 200 mm
- Cursa pistonului 160 mm
- Numărul cilindrilor 6
- Turaţia 720 rot/min
- Debitul frigorific 420.000 kcal/h
- Agent frigorific NH3
- Puterea instalaţiei 250 kw
- Masa netă 10.500

6.1.2. Stabilirea numărului de

compresoare 𝑸𝒔𝒏
n=
𝑸𝒄

Qsn = 2,4 Qs kcal/h

QS =1,2Q0 Kcal/h
QO - capacitatea de transfer a sondelor

29
 Q0=π*d*K*n*h kcal/h
K- coeficient de transfer al sondei k= 225 kcal/m2
d- diametrul exterior al tubajului pentru îngheţare d=0,5 m
h- adâncimea de îngheţare h =100m
n- numărul sondelor de îngeţare n = 4
Q0 = 141.300 Kcal/h
QS =169.560 Kcal/h
Qsn = 406.944 kcal/h
n=1

6.1.3. Calculul condensatorului

Are în vedere căldura ce trebuie să fie preluată de saramura QS şi căldura echivalentă a
lucrului mecanic de compresie Q1.Căldura ce trebuie preluată de condensator este :
Qk = QS +Q1 kcal/h
Q1 =860*P Kcal/h
P= 250 kw
Q1 =215.000 Kcal/h
Qk = 384.560 kcal/h
Suprafaţa de schimb a condensatorului
𝑸𝒌
FC = m2
𝒒𝒌

qk - sarcina termică specifică, dependentă de tipul constructiv al condensatoarelor

Se alege un condensator scufundat pentru care qk = 1.300 kcal/m2/h
FC =295,81 m2

6.1.4. Calculul evaporatorului

Constă în determinarea suprafeţei de schimb termic în raport cu căldura ce trebuie
preluată de saramură :
𝑸𝒔
Fe = m2
𝒒𝒔

qs- sarcina termică specifică evaporatorului qs=1.150 Kcal/m2/h

Fe =147,44 m2

30
6.2. Proiectarea principalilor parametrii pentru îngheţarea rocilor
6.2.1. Calculul presiunii miniere asupra peretelui de rocă îngheţată
Peretele de rocă îngheţată are 2 funcţiuni principale şi anume:
 Funcţia de hidroizolare hidraulică a spaţiului de lucru
 Funcţia de a prelua anumite solicitări exterioare, determinate de presiunea litostatică şi
solicitările generate de greutatea construcţiilor din jurul puţului
Presiunea minieră generată de greutatea coloanei de roci, relaţia lui Timbarevici
90−𝜑
Pm =γ*h*tg
2 KN/m2
γ - presiunea hidrostatică a orizontului acvifer γ =1,3*102 KN/m3
h- grosimea stratului acvifer h =100 m
φ- unghiul de frecare internă a rocilor din stratul acvifer φ =150
Pm = 9880 KN/m2

Presiunea hidrostatică a orizontului acvifer

𝜸∗𝒉
PH = 𝟏𝟎 KN/m2
PH = 1300 KN/m2

Pmax = Pm +PH
Pmax = 11.180 KN/ m2

6.2.2. Determinarea grosimii peretelui de rocă

𝐹𝒂
îngheţată
√ E =R -1 cm
𝐹𝒂−𝟐𝒑

R- raza în săpare a puţului R =1,9 m

Γ- tensiunea admisibilă la compresiune în rocile îngheţate

8𝑡+20
Γa = 4 daN/cm2
t- temperature de îngheţare t= -250

31
Γa =55 daN/cm2
E =145,1 cm

6.2.3. Determinarea diametrului de amplasare al sondelor de îngheţare

𝑯
DS = D + 1,2E+2
𝟏𝟎𝟎 𝒂 m
D- diametrul în săpare a puţului D = 3,8 m
H- adîncimea de îngheţare H =100 m
a- deviaţia admisă a sondelor de îngheţare
DS = D + 1,2E+2a1 m
a1 =0,5 +0,002H
a1 =0,7
DS = 6,94 m

6.2.4. Calculul numărului de sonde necesar realizării ecranului de rocă îngheţată

𝝅∗𝑫𝒔
ns =
𝒍

l-distanţa dintre sonde l =1,1 m

ns = 20 sonde

6.2.5 Calculul numărului de frigorii necesară pentru crearea ecranului de rocă

îngheţată
Q = q* V kcal
q- consumul specific de frigorii depinde de umiditatea nisipului acvifer, pentru o umiditate de 35
% q= 37.000 kcal/m3
V – volumul de rocă ce trebuie îngheţat
𝝅
V = ( De – Di ) *H m3
𝟒

H- adîncimea de îngheţare H = 100 m

De – diametrul exterior al zonei îngheţate De = Ds +0,8 E =8,1 m
Di - diametrul interior al zonei îngheţate egal cu diametrul de săpare al puţului

32
 V = 4.016,84 m3 Q =148.623.080 Kcal

6.2.6. Productivitatea staţiei

Depinde de numărul de sonde utilizate, de suprafaţa de schimb termic al unei sonde şi de
coeficientul de transfer caloric al sondei către sol
Q0 = π*d*H*n*K kcal/h
d- diametrul sondei d=0,5 m
H- adîncimea de îngheţare H= 100 m
n- numărul de sonde utilizat n =20
K- coeficient unitar de transfer caloric k =225 kcal/m2h
Q0 = 706.500 kcal/h

6.2.7. Consumul de frigorii pentru pierderi în flux terestru

Depinde de suprafaţa de schimb termic între cilindrul îngheţat şi masivul terestru neîngheţat şi de
fluxul unitar de pierderi
Qp = F*qp kcal/h
F – suprafaţa de schimb termic F = ( Di + De ) *H m2
F = 1190 m2
qp – fluxul unitar de pierderi qp =4 kcal/ m2
Qp = 4.760 kcal/h

6.2.8. Timpul de îngheţare

𝑸
T =(𝑸𝒐−𝑸𝒑 𝟏 zile
) *𝟐
𝟒

T= 8,82 zile
Durata de îngheţare a peretelui protector se verifică la criteriul vitezei de înaintare a
izotermei de 00 C
Cunoscând grosimea minimă a peretelui E, rezultă durata de îngheţare
𝑬
Tmin =
𝑽 zile
V = 0,025 m/zi
Tmin = 5,84 zile

33
6.3. Construcţia lucrărilor miniere în rocile îngheţate

După îngheţarea rocilor şi formarea stratului protector de grosime E se trece la etapa de

executare propriu-zisă a galeriei.
Dislocarea rocii din frontul de lucru, în funcţie de rezistenţa rocii îngheţate, se realizează
prin 2 procedee :
 dislocarea cu ajutorul ciocanelor de abataj
 dislocarea combinaţă, cînd se utilizează încărcătură exlozivă
Schema tehnologică utilizată este cea succesivă iar lungimea tronsonului delimitat de 2
picioare de spijin este de 5 m.
Susţinerea provizorie se realizează cu cintre metalice profi U 16 dispuse în cîmpuri de 0,6
m, spaţiul liber dintre cîmpuri fiind bandajat cu lemn.
Susţinerea definitivă este realizată în beton armat cu utilizarea unui raport apă ciment de
0,5, cimentul fiind de calitate superioară P400.
Principalul dezavantaj al acestei metode constă în costul ridicat de execuţie al acestuia.

34
 CAPITOLUL VII

MĂSURI GENERALE DE
PROTECŢIA MUNCII

Se va face instructajul întregului personal, specific fiecărui loc de muncă, asigurându-se

echipamentul de protecţie necesar.Lucrătorii vor trebui să poarte obligatoriu centuri de siguranţă
şi căşti de protecţie pentru locurile periculoase.
Se vor lua măsuri pentru asigurarea şi dirijarea circulaţiei auto şi a utilajelor, manipulării
în perioada de execuţie a lucrărilor după un plan tehnologic bine stabilit. Se vor semnala prin
marcaje vizibile şi împrejmuiri corespunzătoare locurile periculoase de lucru.
În conformitate cu Ordinul Ministerului Muncii nr.12/15.02.1984, la execuţia lucrărilor
subterane de la lucrările hidroenergetice şi energetice este obligatorie respectarea “ Normelor de
Protecţia Muncii pentru Industria Minieră “.
Atenţie deosebită şi continuă se va da verificărilor şi exeminărilor curente obligatorii în
decursul desfăşurării execuţiei lucrărilor în subteran ca:
 Stabilirea susţinerilor primare şi a frontului de excavare
 Funcţionarea continuă şi la parametrii nominali a ventilaţiei şi a iluminatului
 Verificarea integrităţii şi bunei funcţionări a instalaţiei de aer comprimat
 Verificarea circuitelor electrice de alimentare
 Supravegherea variaţiei infiltraţiilor de gaze şi apă
 Asigurarea funcţionării normale a instalaţiilor de epuisment
 Asigurarea integrităţii şi funcţionării corecte a circuitelor sub presiune de la utilajele
pentru execuţia spritz- betonului şi a betonării cu pompa
 Menţinerea curăţeniei pe radierul galeriei şi la rigola pentru apele de infiltraţie
 Respectarea strictă a cărţilor tehnice de exploatare a utilajelor din subteran şi a normelor
de protecţia muncii specifice acestora
 Utilizarea obligatorie a echipamentului de protecţie a muncii impus de specificul
lucrărilor efectuate în subteran.

35
 În cazul apariţiei unor fenomene deosebite ca: viituri anormale de apă ce depăşesc
capacitatea normală de evecuare gravitaţională sau prin pompaj, erupţiile de gaz metan, sulfuros,
viituri de noroi, etc. care periclitează siguranţa oamenilor sau stabilitatea lucrărilor, se declară
stare de avarie.

PROTECŢIA MEDIULUI

Proiectarea lucrărilor de infrastructură se face asfel încât contaminarea potenţială a cursurilor de

apă, locurilor, pânzei freatice să fie evitată.
Pentru protecţia pe perioada de proiectare-execuţie se vor respecta următoarele obligaţii în
domeniu:
 Protecţia atmosferei adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a
poluanţilor atmosferici
 Soluţii proiectate care să confere performanţe tehnologice în scopul reducerii emisiilor
poluante
Referitor la protecţia solului şi subsolului prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare,
organizare şi amenajarea teritoriului, obligatorii pentru proiectarea lucrăriilor de construcţii.
La execuţia terasamentelor s-a evitat folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.
Referitor la protecţia mediului uman, prin natura şi structura fluxurilor tehnologice de producţie
desfăşurate în cadrul perimetrului ocupat de invrestiţie, nu se întrevăd efecte negative asupra stării de
sănătate a populaţiei. De asemenea, în timpul procedeelor tehnologice nu sunt manipulate substanţe
toxice sau periculoase,iar maşinile, utilajele care vor realiza investiţia nu prezintă risc semnificativ de
producere de accidente majore sau avarii în exploatare.
Monitorizarea factorului de mediu aer se va realiza în cooperare sau pe bază de contract cu
societăţi dotate cu aparatură şi personal specializat, urmărindu-se impactul emisiilor de gaze aparţinând
maşinilor, utilajelor asupra zonei.

36
 BIBLIOGRAFIE

1. Chirilă D, Semen C, Metode speciale în construcţiile subterane, Editura

Universitas, Petroşani,2006

2. Leţu N, Marica E, Semen C, Construcţia lucrărilor miniere verticale prin

metode speciale, vol. V, Litografia Institutului de Mine Petroşani, 1988

3. *****, Manualul Inginerului de Mine, vol.III, Editura Tehnică, Bucureşti,

1986

37