Referat:

Proiectarea lucrarilor miniere

1.a).La executarea unui tunel de metrou in apropierea unor cursuri de apa sau chiar al
marii,conditiile geotehnice de executie pot varia fiind caracterizate prin pamanturi
instabile,strate freatice situate la adancimi mici,infiltratii mai mari decat cele asteptate,depozite
aluvionare.

Natura terenului ,gradul de tectonizare si stratificatia rocilor strabatute,regimul si natura

apelor subterane,gazele si temperatura din subteran,influenteaza asupra stabilirii traseului unui
tunel,determinand metoda de executie si costul,comportarea in exploatare,alegerea metodei
sustinerii provizorii si a captuselii definitive.

Intr-un scenariu al executarii unor lucrari subterane in mediu urban pot aparea probleme
neprevazute cum ar fi :

-traversarea unui accident geologic cu apa sub presiune,care poate bloca lucrarea si periclita
siguranta oamenilor.

-pe zona sinclinalului pot aparea impingeri mai mari decat pe zona anticlinalului,pe zona faliilor
pot aparea infiltratii si alterarea rocii care pune mari probleme la executie,pe zonele cutate roca
poate fi puternic fracturata si fisurata favorizand prabusurile.

-traversarea unor discontinuitati (fracturi,falii,diaclaze,plane de stratificatie,sistuozitati) formate

din roci cu coeziune mica,roci clastice,roci acvifere (borchisuri,slamuri,argile nisipoase saturate
cu apa).

Probleme datorate prezentei apei in subteran:

In cazul pamanturilor:-tasari

-consolidarea argilelor

-pierderea portantei sustinerii

-modificarea caracteristicilor mecanica instantanee

-umflarea vetrei excavatiilor

In cazul rocilor:-inundarea lucrarilor

-umflarea rocilor

-dizolvare

-fracturare

Pe langa conditiile geotehnice naturale,in zonele urbane pot fi intersectate lucrari vechi
abandonate,fundatii la dimensiuni apreciabile ale constructii nu mai exista,retele de
canalizare,de apa,vestigii arheologice.

b).Metoda cea mai indicata pentru executarea unor tunele in mediul urban este saparea
mecanizata,deoarece are avantajul limitarii repercursiunilor la suprafata, avand un nivel de
securitate si siguranta ridicat.

Noua metoda austriaca este cea mai des utilizata metoda de sapare si sustinere,caracterizata
prin torcretarea si armarea cu plasa metalica care este fixata cu ancore sau cintre
metalice.Datorita contactului intim dintre beton si roca rezistenta la incovoiere si forfecare a
suprafetei rocii creste.In acest caz tensiunile tangentiale sunt preluate de betonul torcretat,iar
cele de compresiune si incovoiere sunt preluate usor de roca inconjuratoare.

Lucrarile de constructie a tunelurilor in mediu urban debuteaza intotdeauna prin realizarea

de puturi sau galerii de acces.Uneori se pleaca de la suprafata,cand se realizeaza o transee
acoperita.

Pentru construirea unei linii de metrou cu ajutorul instalatiilor de sapare,mai intai se sapa
statiile si garile de sectiuni mari si apoi se va trece instalatia deoarece odata cu retragerea
acesteia,sustinerile montate sunt definitive si nu s-ar putea excava usor incepand de la
tunel,intrucat s-ar distruge inelele din panouri prefabricate.In ansamblu lucrarea se imparte in
tronsoane,fiecare constituind un santier independent.

Dupa ce s-a luat decizia asupra traseului si a metodelor de sapare si sustinere,lucrarile de

executare a tunelurilor urbane debuteaza adesea prin operatii de imbunatatire a
terenului.Aceasta operatie este precedata de executarea unei galerii de recunoastere,pentru
care organizarea unui ciclu de lucru este urmatoarea:

-abaterea unui pas (intre 1 si 2 m) cu ajutorul unei instalatii cu atac punctual

-montarea ancorelor la bolta ( de lungimi diferite,in functie de tipul terenului)

-ancorarea peretilor laterali cu ancore ( sustinere provizorie)

-aplicarea unui strat de beton torcretat cu grosime maimare la bolta lucrarii si mai subtire la

baza.

Fazele de executie si sustinere a galeriei finale:

-saparea pe sectiuni incepand de la jumatatea superioara,consta in excavarea intr-o prima faza

a jumatatii superioara a tunelului conform formei sale definitive.

-in etapa a doua se trece la saparea jumatatii inferioare a tunelului

-evacuarea materialului dislocat

-copturire

-montarea sustinerii si torcretarea,la avansarea fiecarei faze de excavare

c)Pentru o buna consolidare si imbunatatire a rezistentei mecanice in cazul masivelor

aluvionare se va recurge la injectari prin foraje orizontale.

Forarea si injectarea pot fi combinate cu realizarea de gauri de scurgere pentru scaderea

presiunii apei,in cicluri reduse pentru a imbunatatii conditiile de injectare si exploatare.

Injectarea de ciment in amestec cu silicii coloidale destinat sa fixeze straturile si pentru a

controla afluxul de apa ce nu poate fi oprit prin folosirea doar a laptelui de ciment pelicula.

2.NATM este o metoda net superioara din punct de vedere economic tehnologiilor de executie
cu scutul.Aceasta metoda nu necesita multe echipamente ,si lucrari provizorii de mare
amploare sau de durata care sa duca la dezafectarea unor zone de teren.

Operatia de torcretare consta in proiectarea betonului pe peretii lucrarii,a tunelului,sub

influenta unei presiuni.Torcretul are dublu rol:

-rol de protejare si formare a unui strat subtire urmarind geometria terenului;prin aceasta
,torcretul impiedica desprinderea blocurilor de roca din peretii lucrarii

-rol important de sustinator,preluand sarcinile date de masiv.Grosimea stratului de torcret este

variabila ,in functie de natura rocilor in care se executa lucrarea respectiva,putand atinge valori
de ordinul a 15-20 cm.

Sustinerea definitiva a lucrarilor subterane prin procedeul clasic,se rezolva prin beton
monolit,turnat in urma frontului de inaintare cu un decalaj ce obliga executarea unei sustineri
provizorii.
 La profile mari in vederea crearii unui spatiu suficient pentru montarea cintrelor metalice si
datorita erorilor de puscare si fisurilor din masiv apar supraprofile,diferenta de spatiu
umplandu-se cu lemn.Daca lemnul nu se indeparteaza inaintea betonarii ceea ce in majoritatea
cazurilor nu este posibil,ramane intre sustinerea din beton si profilul excavat o manta din
material supus descompunerii.Urmeaza apoi infoierea neregulata a rocii si comprimarii care cu
timpul dau incarcari nesimetrice care pot avaria chiar sustinerea definitiva.Aceasta presiune
este numita presiune de egajare si se poate manifesta in cazul in cand se aplica sustinerea
definitiva rigida inainte de destinderea rocilor in spatiul excavat.Timpul in care are loc aceasta
destindere nu poate fi observat decat in urma observatiilor pe teren.

Proprietatea cea mai inportanta a betonului torcretat folosit in sustinere este efectul sau de
aderenta care se opune presiunilor de degajare si a celor ce rezulta prin schimbarea fortelor de
tensiune.