RAPORT DE EXPERTIZĂ GEOTEHNICĂ

CUPRINS
0. LISTA STANDARDELOR ȘI NORMATIVELOR UTILIZATE...............................................2
1. DATE GENERALE.....................................................................................................................3
2. REFERAT GEOTEHNIC.............................................................................................................3
2.1. GEOMORFOLOGIC.............................................................................................................3
2.2. GEOLOGIA AMPLASAMENTULUI..................................................................................5
2.3. STABILITATEA GENERALĂ A VERSANTULUI...........................................................5
2.4. CLASA ŞI CATEGORIA CONSTRUCŢIEI........................................................................6
2.5. COEFICIENȚII SEISMICI GLOBALI.................................................................................7
3. DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ......................................................................7
4. APRECIERI ASUPRA CONDIŢIILOR DE FUNDARE...........................................................8
5. APRECIERI ASUPRA POTENŢIALULUI DE PRODUCERE AL ALUNECĂRILOR DE
TEREN A AMPLASAMENTULUI CERCETAT...............................................................................8
6. CONCLUZII.................................................................................................................................9

1/10
1. LISTA STANDARDELOR ȘI NORMATIVELOR UTILIZATE

GP 129-2014 Ghid privind proiectarea geotehnică

NP 074-2014 Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții

NP 120-2016 Normativ privind cerințele de proiectare, execuție şi monitorizare a excavațiilor

adânci în zone urbane.

NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice de calcul ale parametrilor

geotehnici

NP 124-2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere.

NP 126-2010 Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri cu contracții şi umflări

mari

SREN 1997-1:2004 Reguli generale

NB:2008 Anexa națională

Eurocod 7 Proiectarea geotehnică Partea 1

GT 00-97 Ghidul privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea

(Bul.constr. 10/98) soluțiilor cadru de intervenție

GT 019-98 Ghidul de redactare a hărților de risc la alunecare a versanților, pentru asigurarea

(Bul.constr. 6/2000) stabilităţii construcţilor

E. Marchidan Hărţile de hazard la alunecare de teren în Romania „Revista Română de

Geotehnică şi Fundaţii Nr.2/2013”

HG 447/2013 ANEXA I aferent legii Nr.575/2001: Norme metodologice privind modul de

elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren

2/10
2. DATE GENERALE

 OBIECTUL EXPERTIZEI: STABILITATEA AMPLASAMENTULUI LOCUINȚĂ

SEMICOLECTIVĂ CU DOUĂ UNITĂȚI LOCATIVE P+E
 BENEFICIAR: MATICA MIHAI ȘI MATICA IULIA
 AMPLASAMENT: ANSAMBLUL TERRA GARDENS, NR. CAD 291577, MUN. CLUJ-
NAPOCA, JUD. CLUJ

3. REFERAT GEOTEHNIC

3.1. GEOMORFOLOGIC
Amplasamentul este situat în partea de nord a Municipiului Cluj-Napoca. Amplasamentul este
situat în incinta ansamblului rezidențial Terra Gardens, pe un teren cu pantă de 13% β=7˚. Conform
PUG din 2014 zona a fost introdusă în intravilanul localității, încadrată cu interdicție temporară de
construcție datorită alunecărilor de teren, care poate fi ridicată pe baza unei expertize geotehnice și
a unui studiu geotehnic de amplasament.

Figura 1 Plan de situație

Geologic - roca de bază este de vârstă miocenă (Helveţian), şi face parte din Formaţiunea de
Hida. Formaţiunea de Hida este cuprinsă între Formaţiunea de Chechiş în bază şi Formaţiunea
tufurilor şi marnelor cu globigerine la partea superioară. Astfel delimitată, Formaţiunea de Hida
acoperă o arie foarte largă în nord-vestul Transilvaniei, începând din regiunea Clujului spre nord,
până în valea Sălăuţei unde se dispune transgresiv şi discordant peste formaţiunile învelişului

3/10
posttectonic al Unităţii central - est - carpatice. În ansamblu, Formaţiunea de Hida este constituită
dintr-o alternanţă de pachete de strate arenito - psefiticie, cu pachete de strate preponderent
arenitice. Grosimea formaţiunii poate atinge 1000 m.

Formaţiunea acoperitoare este de natură coluvială, fiind reprezentată preponderent prin

argile. Vârsta acestor depozite este cuaternară.

Apa subterană este prezentă în zonă sub formă de izvoare, apărute ca urmare a infiltraţiilor
sezoniere ale apelor meteorice în amonte de amplasament la o adâncime de 1,20 – 1,70 m (F1).
Aceste izvoare sunt cantonate în nivele permeabile, întâlnite la diferite cote în sol (lentile nisipoase,
nivele de tuf alterat etc.). Debitul acestor infiltraţii este strict influenţat de regimul pluvial. Nu se
pune problema unui orizont freatic propriu-zis pe amplasament.
Apa subterană nu a fost identificată în forajul executat pe amplasament.

Figura 2. Harta geologică

Apa subterană – nu a fost interceptată pe amplasament.

Clima - este plăcută, de tip continental moderat, specifică regiunilor de deal. Este
influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna se resimt şi influențe atlantice de la vest.
Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la
iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt în general lipsite de viscole.
Temperatura medie anuală din aer este de 8,2°C. Temperatura medie în ianuarie este -3°C, iar cea a
lunii iulie +19°. Temperatura minimă absolută a fost de -34,5°C (înregistrată în ianuarie 1963), iar
maxima absolută +38,5°C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm,
cea mai ploioasă lună fiind iunie (99mm), iar cea mai uscată februarie (26 mm). În ultimii ani, se
observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperatura care rareori scad sub - 15°C
şi cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile
tropicale (în care maxima depășește 30°C). Adâncimea de îngheț este de 0,90 m (STAS 6054/77).
Figura 3.

Regimul de precipitații medii anuale este > 500 mm coloane de apă. Figura 4.

4/10
 Figura 3 Romania – Zonarea după adâncimea maximă de îngheț (adâncimi în cm)

Figura 4 Repartiția precipitațiilor medii anuale (România)

3.2. GEOLOGIA AMPLASAMENTULUI

Formațiunile întâlnite aparțin bazinului neogen al Transilvaniei. Acestea au la bază argile/

argile marnoase, de vârstă badeniană, acoperite de depozitele deluviale argiloase - prăfoase cu
intercalații de nisip şi pietriș de vârstă cuaternară.
Pe baza studiului geotehnic întocmit pe amplasament (AANADARRA IMPEX, 2017) s-a
identificat următoarea stratificație cu parametri geotehnici caracteristici corespunzători:
1. 0,00 – 0,10 m – Sol vegetal.
2. 0,10 – 2,30 m – Argilă prăfoasă cafenie-gălbuie-vineție consistentă.
3. 2,30 – 5,00 m – Argilă marnoasă galbenă-cenușie cu consistență vârtoasă ;

3.3. STABILITATEA GENERALĂ A VERSANTULUI

Versanții care înconjoară partea inferioară a versantului sudic al Dealului Chinteni (versantul
stâng al p. Chinteni) sunt construiți din depozite argiloase în care predomină argilele vârtoase
prăfoase, dar în care se întâlnesc și intercalații de nisipuri, prafuri, etc. Permeabilitatea acestor
intercalații, dar și existența în stratele superficiale a pachetelor de argile contractile, favorizează
apariția unor alunecări de teren, în special de curgere plastică. Cauza principală a declanșării acestor

5/10
tipuri de alunecări de teren, este alterarea (creșterea Ip) a pachetelor de argilă de la baza stratelor
acoperitoare. În asemenea condiţii litologice şi morfologice sunt posibile declanşări ale unor
alunecări de tip curgere plastică chiar la pante cu înclinare mai mică de 10%. Alte cauze care duc la
declanşarea unor alunecări sunt: executarea de excavaţii în şi la baza versantului, încărcarea
versanților cu umpluturi / construcţii; eroziunea bazală produsă de sistemul hidrografic, existenţa
unor pante accentuate şi a litologiei care permite infiltraţii de apă, pierderi de apă din reţeaua
stradală.
Local, amplasamentul este situat în treimea inferioară a versantului cu expunere SV-ică al
Dealului Chinteni (versantul stâng al pârâului Chinteni, afluent de stânga al râului Someşul Mic). Pe
zona studiată, versantul prezintă o pantă generală a terenului de aproximativ 10-15%, orientată pe
direcţia NE - SV. În zona estică a amplasamentului sunt prezente alunecări lente, de mică adâncime,
de tip curgere plastică. Acest fenomen constă dintr-o mişcare lentă, cu o extindere areală mare, a
păturii fine de alterare, ca urmare a infiltraţiilor, capilarităţii, dizolvării, creşterii rădăcinilor, etc.
Curgerea lentă este favorizată de prezenţa apei subterane la cote relativ mici, sub formă de izvoare
sau ape de infiltrație. Prezenţa acestora este marcată de petece de vegetaţie hidrofilă. Ca urmare a
amenajării ansamblului rezidenţial Terra Gardens, suprafaţa terenului a fost sistematizată, versantul
a fost taluzat, iar pe limitele dintre parcele a fost executat un sistem de drenaj. Din punct de vedere
al originii depozitelor, formaţiunea acoperitoare este alcătuită din depozite coluviale, reprezentând
materiale fine spălate de pe versanţi cu pătură de alterare, şi depuse la baza versanţilor sub forma
unor pânze subţiri cu înclinare mică, formând ceea ce uneori se numeşte glacis coluvial. Nu au fost
identificate alte accidente morfologice naturale sau artificiale pe amplasament sau în vecinătatea
acestuia.

Clădirile executate în zona ansamblului rezidențial nu prezintă semne ale unor fenomene de
instabilitate.
Conform Planului de amenajare al teritoriului - secţiunea V - a - Zona de risc natural,
amplasamentul se încadrează în zona de risc mediu - ridicat, cu probabilitate medie de producere a
alunecărilor de teren.

Figura 5. Planul de amenajare a teritoriului mun. Cluj-Napoca– Zone de risc natural

3.4. CLASA ŞI CATEGORIA CONSTRUCŢIEI

 Conform HGR 766-97 - Categoria de importanță este C - normală;

 Conform P100/2013 – Clasa de importanță a construcției este III – construcție de importanță
normală;
 Metoda de investigare : Af ( cf. NP 074/2014).

6/10
 3.5. COEFICIENȚII SEISMICI GLOBALI

Zona seismică de calcul are gradul seismic 6 ( cf. SR 11100/93) ( pentru care a g = 0,10g şi Tc = 0,7
sec).

Figura 6 Zonarea seismică în România

Figura 7 România - Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu
IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani.

4. DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ

Tipul / alcătuirea zidăriei: zidărie armată (ZA) . Se vor folosi cărămizi (C 75) şi mortar
obişnuit (M10). Se vor prevedea stâlpişori de beton armat (25 x 25cm) la intersecţiile pereţilor
portanţi exteriori şi interiori (l < 6m).

Fundaţii: continue, din beton având B≥50 cm şi Df≥1,50 m faţă de CTA.

Se vor prevedea centuri de beton armat la partea superioară şi inferioară a pereților, soclu + bloc
conform normativului CR6-2013, NP126-2010 și NP112-2014.

Verificarea suprafeței tălpii fundației se va face cu METODA DIRECTĂ, cf. NP 112-2014,

pentru stratele SLU și SLS.

7/10
 Suprastructura

 Zidărie: (ZA) portantă din cărămidă (30 cm) cu stâlpișori de beton armat la intersecțiile
axelor transversale cu cele longitudinale (25 x 25 cm, 4  14, C12/15); La partea superioară
avem centuri de beton armat (C20/25);
 Planșeu din beton armat (hp > 15 cm, C16/20);
 Șarpantă din lemn cu învelitoare din țiglă.

5. APRECIERI ASUPRA CONDIŢIILOR DE FUNDARE

Se fac următoarele aprecieri generale:

 Construcția să se încadreze în categoria clădirii cu rigiditate structurală a căror comportare

la alunecări de teren este de tip „barcă”;
 Se vor realiza condițiile de sistematizare ale terenului înconjurător (trotuare etanșe, evacuare
apei, etc);
 Conformarea construcției va corespunde recomandărilor date de normativul CR6/2013,
NP112-2014 , P100 - 1/2013 și NP 126/2010.

6. APRECIERI ASUPRA POTENŢIALULUI DE PRODUCERE AL ALUNECĂRILOR DE TEREN A

AMPLASAMENTULUI CERCETAT

Aprecierea potenţialului de producere a instabilităţii imobilului (teren + construcţii) s-a făcut în

conformitate cu principiul din Ghidul GT 00-97 şi Ghidul GT 019-98 ( Criterii pentru estimarea
potenţialului şi probabilităţii de producere al alunecărilor de teren ).

Conform prevederilor date în acest normativ, s-au evaluat valorile estimate ale celor 8 factori de
influenţă , după cum urmează:

1) litologic –, Ka = 0,41 – 0,50 ;

2) geomorfologic – teren cu înclinare 7°, Kb =0,51 – 0,60;
3) structural – roci sedimentare stratificate, Kc = 0,61-0,80 ;
4) hidrologic şi climatic – cantităţi moderate de precipitaţii (>500 mm), dar care favorizează
infiltrații mari de apă, Kd = 0,61-0,80;
5) hidrogeologic – NAS la adâncime mare, Ke = 0,41 – 0,50;
6) seismic – gradul 6, Kf = 0,30;
7) silvic – grad de acoperire cu vegetaţie, mediu ( < 20 %), Kg = 0,61 - 0,80 ;
8) antropic – fără construcții importante pe versant, Kh = 0,61 - 0,80.

Coeficientul mediu de hazard se calculează cu relația:

Km=[(KaxKb)/6](Kc+Kd+Ke+Kf+Kg+Kh)=[(0,5x0,5)/6](0,8+0,8+0,5+0,3+0,8+0,8)=0,16.
1
K m =√ 0,16=0,40, iar F s= =2,50>1.50
Km

8/10
 Conform valorii coeficientului mediu de hazard la alunecare de teren, amplasamentul se
încadrează în grupa amplasamentelor cu potențial de producere al alunecărilor de teren ”MEDIU”
(Km = 0,41 – 0,6) și o caracterizare a instabilității la alunecare a versantului ”MEDIE - MARE”.

În conformitate cu recomandările normativului SREN 1997 – 1 și a normativului GP 127 -

2014 verificarea stabilității se va face folosind metoda Bishop, caz de proiectare 3, cu luarea în
considerare a parametrilor geotehnici caracteristici, dați de studiul geo.

Valoarea parametrilor de forfecare de scurtă durată conform studiului geo:

Tabel 1
STRAT  (kN/m )
3
 (°) c (kPa)
2 18,90 16 28
3 19,15 22 33

Pe baza verificărilor de stabilitate, conform ANEXEI A, au fost obținuți următorii factori de

stabilitate:
 stabilitate locală Fs = 1,40 > 1.00
 stabilitate generală: Fs = 3,60 > 1.00
Pe baza verificării la stabilitate a versantului construit se consideră versantul
STABIL/INSTABIL, cu condiția respectării recomandărilor proiectului geotehnic și a expertizei
geotehnice.

În conformitate cu normativul NP 074/2014. lucrările se încadrează în categoria geotehnică:

 condiții de teren : 6pct;

 apa subterană: 1pct;
 categoria de importanță(N): 3pct;
 vecinătate: 3pct;
 seism: 1 pct
14pct;
Categoria geotehnică 2
Risc geotehnic MODERAT

7. CONCLUZII

Pe baza celor de mai sus se fac următoarele aprecieri:

 Arealul pe care se găseşte situată clădirea prezintă un potenţial de producere al alunecărilor

de teren „MEDIU”. Amplasamentul construit se prezintă STABIL / INSTABIL.
 Executarea săpăturii pentru clădirea executată nu afectează „rezistența si stabilitatea”
amplasamentelor construite/neconstruite (cf. PLAN DE SITUAȚIA ATAȘAT).
 Executarea unor săpături trebuie să țină seamă de construcțiile executate anterior și de
construcțiile care vor fi construite.
Apariţia unor mișcări de teren poate fi declanşată prin modificări ale factorilor: climatic şi
antropic (săpătură mare la baza versantului, supraîncărcarea versantului, etc) dar și datorită ridicării
nivelului apei subterane ca nivel liber permanent în masa de pământ din masiv.

9/10
 Pentru asigurarea stabilităţii de durată a versantului , se impune adoptarea următoarelor
măsuri:

- executarea platformelor de construire se va face printr-o sistematizare a terenului cu prevederea

unui taluz în amonte sau a unui zid de sprijin calculat;
- asigurarea scurgerii apelor pluviale de pe versantul din amonte, prin executarea unor șanțuri de
gardă de descărcare a apei pluviale la sistemele de evacuare a apei pluviale;
- îndeplinirea recomandărilor cuprinse în normativului NP 126/2010;
- spaţiile din jurul construcţiei se vor umple cu material argilos compactat în straturi de 20 cm;
- se vor evita cu desăvârşire excavaţiile nesprijinite, menţinute deschise mult timp, în special în
perioadele ploioase; Săpăturile se vor executa numai in taluz natural sau cu sprijiniri calculate
(≥1,50m); Este obligatorie executarea unui PLAN SĂPĂTURĂ.
- ultimii 20 cm ai terenului de la talpa săpăturii se vor săpa numai imediat înainte de turnarea
betonului în fundaţii;
- executarea săpăturii se va face de jos în sus prin etapizarea ei astfel încât să nu se producă o
deranjare a taluzului;
- săpătura pentru fundații se va face pe secțiuni evitând descărcarea pe toată lungimea frontului
clădirii a versantului. Pe zonele nesăpate se va asigura stabilitatea versantului prin prevederea
unei banchete de pământ (vezi P169/88);
- se pot executa șanțuri de gardă în amonte de zonele construite; șanțurile nu se pot descărca în
văile naturale ci în debușee sigure (rețea de canalizare pluvială);
- dacă la executarea săpăturilor vor fi interceptate izvoare de creastă ele vor fi captate și drenate;

CLUJ NAPOCA EXPERT TEHNIC Af

Martie 2020 PROF.DR.ING. AUGUSTIN POPA

Acest document nu poate fi transmis, copiat sau întrebuinţat total sau parţial, fără
autorizarea expresă şi scrisă din partea autorului. Utilizarea sa trebuie să fie conformă celei
pentru care a fost elaborat.

10/10