Sunteți pe pagina 1din 19

STUDIU GEOTEHNIC

PENTRU

« INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA


IN COMUNA PIETRARI,
JUDETUL DAMBOVITA »

2009
STUDIU GEOTEHNIC
PENTRU
« INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA IN
COMUNA PIETRARI,JUDETUL DAMBOVITA »

PROIECTANT GENERAL :S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. TARGOVISTE


PROIECTANT DE SPECIALITATE :RADU G MARIA I.I. TARGOVISTE
BENEFICIAR : COMUNA PIETRARI

LISTA DE SEMNATURI

SEF PROIECT :COSMIN FASIE


PROIECTANT: ing. MARIA RADU
VERIFICAT : ing.MARIAN RADU

2
CUPRINS

A.PIESE SCRISE

1.Introducere
1.1.Date de recunoastere a investitiei
1.2.Incadrarea in teritoriu si zona
2.Consideratii asupra regiunii
2.1.Geomorfologia
2.2.Climatul
2.3.Geologia
2.4.Hidrologia
2.5.Seimicitatea
3.Cercetarea terenului
4. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor
5.Incadrarea amplasamentului din punct de vedere al riscului si categoriei
geotehnice
6.Concluzii si recomandari

B.ANEXE
Anexa 1.Fise sintetice foraje

C.PIESE DESENATE
Plansa . Plan de incadrare in teritoriu scara 1 :25.000
Plansa 1. Plan de situatie foraje geotehnice scara 1 :5.000

3
1. INTRODUCERE
1.1.Date de recunoastere a investitiei
Prezentul studiu se intocmeste la solicitarea proiectantului general
S.C.BLOM ROMANIA S.R.L. Targoviste pentru"Infiintare sistem de
alimentare cu apa in Comuna Pietrari, Judetul Dambovita",faza de
proiectare studiu de fezabilitate.
Datele caracteristice privind condiţiile geotehnice au fost determinate
atât prin observare directa prin executia a 16 foraje la adancimea de 2,00 m pe
traseul retelei de alimentare cu apa, cat si prin extrapolarea informaţiilor
obţinute in urma lucrărilor executate in zona ( foraje aferente retelelor pentru
furnizarea utilitatilor,diverse categorii de cladiri,etc.).
In etapa de recunoastere tehnica a terenului s-au urmarit:
- depistarea eventualelor discontinuitati stratigrafice generate
in urma proceselor de eroziune sau a celor cu efect
destabilizator;
- descrierea amanuntita a zonelor din cadrul teritoriului
comunei care prezinta particularitati sau conditii deosebite
care ar putea afecta integritatea terenului de fundare;
- stabilirea structurii geologice, cuprinzand: stratigrafia,
litologia inclusiv tectonica, compozitia pamanturilor sau a
altor roci;
- structura terenului in adancime, cu delimitarea grosimii
diverselor strate intalnite;
- elementele referitoare la hidrologia, hidrogeologia zonei cu
privire speciala asupra regimului apelor subterane si de
suprafata; variatiei in timp a nivelurilor, efectul apelor
agresive asupra terenului de fundare si a constructiilor;
- depistarea eventualelor aspecte specifice alunecarilor de teren,
precum si a vegetatiei caracteristice terenurilor de diferite
categorii;
- incadrarea terenurilor in categoriile de clasificare dupa natura
lor, a proprietatilor privind coezivitatea si modul de
comportare la sapat.
Pentru determinarea elementelor de fundare s-au luat in considerare
următorii factori:
- adâncimea de inghet corelata cu adâncimea impusa de
particularitatile locale ale pământurilor;
- caracterul stratificaţiei (capacitatea portanta a pământurilor
din diferite straturi si proprietatile lor fizico-mecanice sau
natura lor deosebita);

4
- incadrarea seismica a zonei de amplasament;
- poziţia nivelului apei subterane si proprietatile acesteia;
- existenta unor reţele subterane.
- inundabilitatea terenului;
- existenta unor zone de risc natural sau antropic.
Lucrările geotehnice s-au executat în conformitate cu prevederile:
STAS 1242/2-83 Teren de fundare,
STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise,
STAS 1242/4-85, Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje
executate în pământuri,
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea
pământurilor pe baza determinărilor de laborator efectuate pe probe
prelevate din foraj.

1.2.Incadrarea in teritoriu si acces


Comuna Pietrari este situata la o distanta de 33 km. nord-est de
municipiul Targoviste şi 30 km de Pucioasa, are in componenta satele Pietrari
(resedinta de comuna), Valea, După Deal, Şipot, Aluniş.
Comuna este situată în partea de nord-vest a judeţului Dâmboviţa, si se
învecinează cu comuna Bărbuleţu, la est, cu comunele Râu Alb şi Vulca Băi,
la sud-vest cu comuna Voineşti.

INCADRARE IN TERITORIU SI ACCES

Accesul in zona.Satul Pietrari ,din cadrul comunei, este dezvoltat pe


axa nord-sud a teritoriului, de-o parte şi de alta a drumului judeţean 712A.

5
Satele Aluniş şi Şipot ocupă văile din partea de est a satului Pietrari, unite cu
acesta începând cu intersecţia DJ 712A cu DC 139A.Satul După Deal este situat
de-a lungul unei creste deluroase, pe malul drept al pârâului Râu Alb,
iar satul Valea se desfăşoară pe pârâul Strâmba, în partea de vest a teritoriului.

2.Consideratii asupra regiunii


2.1.Geomorfologia
Comuna Pietrari este situata in depresiunea cu culmi deluroase a
Subcarpatilor Ialomitei (D.Barbuletului)la contactul cu D.Vulcanei.
Teritoriul administrativ al comunei se caracterizeaza printr-o varietate
a formelor morfologice rezultata din caracterul complex al structurii geologice si
de datorita factorilor de modelare a reliefului,astfel se pot delimita unitati
geomorfologice majore:

COMUNA PIETRARI

HARTA GEOMORFOLOGICA

Zona Dealurilor Subcarpatice interne ,subunitate a Subcarpatilor


Ialomitei ,cu un relief accidentat ,altitudini mari si medii ,brazdate de cursuri de
apa permanente si temporare. Culmile deluroase sunt rezultatul actiunii de
eroziune si adancire a retelei hidrografice intr-o zona cu aspect de piemont ce
face legatura intre zona subcarpatica si campia propriu-zisa cu altitudini
cuprinse intre 300 si 600 m. dintre care se distinge Dealul lui Zaharia(579 m.).
Zona este puternic fragmentata de reteaua hidrografica a paraului Rau-Alb si a
afluientilor sai(Paraul Stramba)precum si a vailor cu caracter torential .
Constitutia geologica in general friabila a culmilor deluroase ca si
stratificatia de regula pe orizontala sau slab inclinata a permis ca in conditiile
unei clime cu precipitatii abundente si caracter torential sa ia nastere o serie de
microforme de relief specifice, zone de terase, mici perimetre de alunecari, zone

6
de versanti. Zonele de versanti fac legatura intre nivelele culmilor deluroase si
arterele hidrografice cu pante de 45 - 60 %.
Zonele de contact versanti - terasa au aspectul unor versanti slab
inclinati sau a unor conuri de dejectie in sectoarele de debusare a precipitatiilor
torentiale sau paraiaselor catre zona de terasa.
Geologic se caracterizeaza prin prezenta materialului diluvial rezultat
din remanierea depozitelor ce alcatuiesc zonele colinare.
Terase fluviatile.La intrarea in Subcarpati , vaile principale, se
largesc brusc , iar pe versanti incep sa apara umeri si fragmente din terasele
fluviatile, etajate la diferite inaltimi. Bazinul hidrografic local Raul Alb, este
puternic fragmentat, iar paraurile manifesta in continuare o intensa actiune de
eroziune si transport, care este completata si de alunecarile de teren, ce dau nota
caracteristica pentru relieful sculptat pe marne si argile.
Valea Dambovitei prezinta mai multe nivele de terase. Primele si cele
mai imporatnte terase apar imediat dupa confluenta cu Valea Larga.
Terasele Dambovitei care apar in zona deluroasa, sunt deformate si
prezinta un carcater divergent spre zona de contact cu muntele si covergent spre
campie ,aspect este valabil si pentru Valea Raului Alb.
Zona studiata se distinge printr-un relief puternic fragmentat 0,6-0,7
km/km² ,caracteristic pentru dealurile subcarpatice interne, in care sunt prezente
intense procese actuale de modelare respectiv alunecari de teren ,ogase si rapi
precum si fenomene de eroziune torentiala.

2.2.Climatul

Climatul subcarpatic, se extinde in zona central-nordica a judetulu


si este un climat temperat –continental.

7
Climatul subcarpatic, se extinde de la linia conventionala
corespunzatoare partii de nord a teritoriului comunei
Tatarani,Sotanga,Aninoasa,Ocnita si Moreni si include si jumatea nordica a
Platformei Candesti, respective jumatate din perimetrul comunelor
Ludesti,Hulubesti si Valea Mare, mai putin zonele de lunca.

Radiatia solara directa, in valori medii anuale inregistreaza 80-85


kcal/cm2 suprafata orizontala , mai mare vara si redusa in anotimpul de iarna.
Temperatura medie anuala este de 9.6°. Suprafata ocupata de acest
climat corespunde izotermei de 7.5°, 8.0°, 8.5°, 9.0° si 9.5°C. Luna ianuarie
cunoaste o temperatura medie de - 0.4°C, iar in iulie 20.0°C cu o amplitudine
anuala de 20.4°C.
Media maximelor de temperatura este de 10°C, iar cea a minimelor de
4°C cu o amplitudine de 10°C.
Maxima absoluta de temperatura poate inregistra 38.2°C, iar minima
absoluta -22°C (-23.5°C la Pucioasa si -26.1°C la Voinesti).
Amplitudinea depaseste 60°C. In aceasta zona sunt prezente formele de
relief depresionare, circulatia areului moderata, iar inversiunile termice au o
frecventa mai mica.
Umezeala relativa medie inregistreaza 79 de procente cu un deficit
mediu de saturatie de 4.6 mb.
Nebulozitatea medie anuala este de 5.9 zecimi, 51 de zile cu cer senin si
97 cazuri cu cer acoperit.
Durata de stralucire a Soarelui este de 1972 ore pe an si o fractie de
insolatie egala cu 0,44.
Numarul mediu al zilelor cu Soare este de 261 cazuri/an.
Suma propietatilor atmosferice este cuprinsa intre 650 si 880 mm/an,
mai abundente in zonele impadurite si mai reduse pe vai.
Numarul de zile cu precipitatii pe an insumeaza 151 de cazuri, iar cel a
zilelor cu ninsoare 35 de cazuri/an.
Cantitatea maxima a precipitatiilor in 24 ore pentru acest climat
depaseste 89 mm/m2.
Directia predominanta a vantului este NV in procent de 13% pentru zona
subcarpatica corespunzatoare bazinului Dambovita si NE cea a bazinului
Ialomitei.Viteza medie a vantului depaseste 2m/sec cu prezenta frecventa a
rafalelor de vant.
Numarul annual al zilelor cu grindina este de 1 caz/an iar diametrul
mediu al granulelor este de 5mm.
Numarul de zile mediu anual de ceata este de 45 de cazuri/an, fenomen
favorizat de prezenta suprafetelor acvatice in zona.
Conform STAS 6054 -1977 ( harta anexa) adancimea de inghet se
incadreaza la 0,80-0.90 m de la nivelul terenului ,pe intregul traseu al retelelor
de alimentare cu apa

8
Conform STAS 10101/20-90 ,traseul retelelor de alimentare cu apa se
incadreaza din punct de vedere al actiunii vantului in zona A.Conform tabelului
1,viteza mediata pe 2” este de v2m =22m/sec.,iar presiunea dinamica de baza
stabilita la inaltimea de 10m este de 0,30kN/m².

Conform STAS 11 100/21-90 , traseul retelelor de alimentare cu apa


apartine zonei B,cu o incarcare de referinta gz =1,2 kN/m² cu perioada de revenire
de 10 ani si gz =2,0 kN/m² cu o perioada de revenire de 50 ani.

2.3.Geologia

Teritoriul comunei Pietrari se situeaza din punct de vedere geotectonic


in :
- zona flisului intern al Carpatilor Orientali la contactul a doua
unitati tectonice distincte Panza de Ceahlau si Panza de Teleajen . contactul
dintre cele doua mari unitati structurale se face in lungul unei dislocatii tectonice
majore afectata de o serie de falii longitudinale si transversale pe structura.
Unitatea de Ceahlau este reprezentata prin Digitatii Bratocea si Comarnic peste
care se dispune cuvertura post-tectonica constituita din depozite cretacice
senoniene.
Zona de sud a teritoriului este ocupata de cuvertura post-tectonica a
untatilor cu tectogeneza cretacic superioara.
- Panza de Ceahlau – digitatia Brotocea cuprinde urmatori termeni :
Barremian – Aptian cu : Flis marnos cu brecii si calcarenite
Flis marnos (Strate de Varful Radacinii) ;
Flis grezos – sistuos (Flis marno grezos cenusiu) ; Albian este
reprezentat prin conglomeratele si gresiile masive ce afloreaza in dealul
Ciurcului ;
- Panza de Ceahlau – Digitatia de Comarnic reprezintata prin :
Barremian – Aptian cu :
Flis marnos cu brecii si calcarenite – Strate de Comar
Flis marnos cu siderite (Stratele de Podul Vartos).
Vraconian superior – Turonian este alcatuita din silite, marne cenusii
visinii, albe si egre (Seria de Dumbravioara).
- Cuvertura post – tectonica ce se dispune peste Panza de Ceahlau
este de varsta senonian – turonian , - compexul Marnelor de Gura Beliei.
Acestea sunt alcatuite predominant din marne rosii, uneori patate cu
alb si verde, verzi si albe, dure, compacte cu spartura concoidala, la care sunt
asociate uneori gresii verzi, moi micacee, sau gresii galbui, calcaroase, mai dure.

9
HARTA GEOLOGICA A INSTITUTULUI GEOLOGIC 1 :200 000

In partea de sud formatiunile geologice ce se dispun peste unitatea


Panzei de Ceahlau apartin cuverurii post-tctonice a unitatilor cu tectogeneza
Cretacic superior reprezentata prin senonian – turonian (Marne de Gura Beliei)
si paleocenul – eocen in faciesul de Sotrile.
Cuaternarul reprezinta depozitele aluvionare ce formeaza lunca raurilor
si terasa joasa a acestuia, depozitele proluviale le conurilor de dejectie si
depoztele coluviale ale terenurilor cu alunecari de teren.
Depozitele aluvionare si cele pluvionare sunt constituite in cea mai
mare parte din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin petrisuri slab
rulate, bolovanisuri, blocuri de roci stancoase si mai rar nisipuri.
Depozitele coluviale sunt neomogene, compozitia lor variind functie
de litologia zonei.
Cuaternarul constituie depozitele aluvionare ale raului Dambovita,
retelei hidrografice secundare si depozitele de panta deluvial - coluviale.
La sud de comuna Malu cu Flori (satul Capu Coastei) se contureaza
pleistocenul inferior ce constituie terasa inalta a raului Dambovita, iar la scara
regionala formeaza unitatea geomorfologica a Piemontului Candesti.
Litologic constituie faciesul Stratelor de Candesti ce reprezinta o
alternanta de pietrisuri si argile slabe cutate si uneori slab consolidate.
In aceeiasi zona se recunoaste un al doilea nivel de terasa ce apartine
pleistocenului superior, de asemenea constituita din aluviuni grosiere cu grosimi
de 15 - 20 m. acoperite de materialul deluvial prafos argilos.Zona terasei
inferioare ce insoteste albia majora a raului Dambovita pana la nord de comuna

10
Malu cu Flori uneori cu profil discontinuu este formata din aluviuni grosiere, cu
grosimi de 8 - 15 m, ce apartine holocenului superior.
Albia majora este incastrata relativ sub depozitele terasei inferioare,
astfel incat are loc o alimentare continua cu apa a acestora, din apa de suprafata.
Din punct de vedere tectonic partea nordica apartine cuverturii post-
tectonice mezocretacice deformate si antrenate intr-o structura sinclinorie –
sinclinalul Bucegi.
Aceasta structura se caracterizeaza prin cute de al doilea ordin si este
afectata de falii transversale.
Unitatea de Ceahlau cuprinde in partea sa externa anticlinoriul
Zamurei divizat in patru mari anticlinale (Ialomicioara – Pucheni, Valea Albilor
– Moroieni, Posada si Pietrosita – Raul Alb).
Intre anticlinalul Posada si Pietrosita – Raul Alb se interpune
sinclinalul major Talea – Zlacu.
Unitatea de Ceahlau apartine dacidelor externe si prezinta o
structura intens tectonizata afectata de falii longitudinale si trasnversale.
Cuverturile post-tectonice sunt slab cutate si ele formeaza
sinclinalul Talea-Zlacu la est de paraul Runcului si Barbuletu – Malu cu Flori la
vest si sinclinalul compozit al Slanicului ,Buciumeni-Raul Alb.

2.4.Hidrologia
Apele de suprafaţă
Reteaua hidrografica care dreneaza teritoriul este tributara paraului
Raul Alb.

HARTA HIDROGRAFICA

11
Raul Alb este cel mai important afluent pe care il primeste Dambovita
in regiunea de dealuri. Isi are izvorul sub poalele Plaiului Gavana, la altitudinea
de 920 m. in drumul sau, care are o lungime de 23 Km, strabate Subcarpatii
Ialomitei, dupa care se varsa in Dambovita langa localitatea Lunca. Bazinul sau
are forma neregulata, cu o suprafata totala de 81 km2 si o dezvoltarea mai mare a
malului drept (Kas = 0,56) si are o alimentare pluvio-nivala cu ape mari de
primavara rezultate din ploi si din topirea zapezilor si cu viituri de vara
provocate de ploi cu caracter torential.Debitele maxime se inregistreaza in
perioada aprilie-iunie, iar cele minime in perioada ianuarie-martie, datorita
inghetului si retinerii precipitatiilor in stratul de zapada.
De pe spatiul bazinului isi aduna mai multi afluenti, cu lungimi ce nu
depasesc 6 km : Barbuletu, Stramba, Valea Popii, Valea Schelei s.a. Ca urmare a
numarului mare de afluenti, Raul Alb realizeaza o densitate medie de 0,91
km/km2, adica cu mult mai mare decat a bazinului Dambovita pe ansamblu.
Raul Alb are un grad de sinuozitate destul de avansat (1,25) si formeaza
meandre accentuate insotite de maluri concave si convexe. Aceeasi sinuozitate
avansata (peste 1,25) o prezinta si afluentii sai remarcandu-se din acest punct de
vedere, paraul Stramba. Albia minora are o latime de pana la 10 m si este
flancata de maluri cu inaltimi intre 1 si 2,5 m. Prin albia sa minora se scurge un
debit mediu anual de 0,483 m3/s, ceea ce face ca nodulul specific al acestui
bazin sa fie de 9,28 l/s/km2. In anii foarte ploiosi poate evolua cu debite de
peste 44 m3/s, iar in lunile secetoase (iulie, august, septembrie,octombrie) se
semnaleaz afenomenul de secare a apelor, cand albia minora seaca (0/0m3/s),
adica cu etajul ‘0’. Scurgerea mede cea mai mare se manifesta in anotimpul de
primavara cu 41,9 %, iar in timpul verii si toamna scurgerea minima se
caracterizeaa prin cele mai scazute procente (10%).
Apele subterane din zona luata in studiu sunt conditionate de
succesiunea diferitelor formatiuni geologice si se intalnesc sub forma de ape
freatice si ca ape de adancime. Ele provin din infiltrarea precipitatiilor prin
rocile poroase permeabile avand, deci, origine vadoasa si se caracterizeaza prin
hidrostructuri variate din punctde vedere al constructia litologica a reliefului.
Hidrostructura freatica este cantonata in depozitele pleistocenului si
holocenului superior si se situeaza la adâncimi variabile functie de morfologia
zonei.Hidrostructura de adâncime este cantonata in depozitele dacianului,
romanianului si pleistocenului inferior. Ea se manifesta sub forma de izvoare in
zona axiala a sinclinalelor.
In zona este prezent un acvifer cu caracter freatic cantonat in orizontul
de depuneri grosiere situate la adancimi de la 2,5 m in lunca retelei hidrografice
pana la 8-12 m in zona de terasa.

12
2.6.Seimicitatea
Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a
constructiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin
urmatoarele elementele :

-Perioada de colt "Tc=0,70"

-Coeficient "ag"=0,24. Conform macrozonarii seismice dupa codul


de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru
cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").

13
Conform STAS 11 100/1993, se situeaza in interiorul izoliniei de
intensitate macroseismica I = 81 (sapte) pe scara MSK unde indicele 1
corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

Riscul seismic este diferit in rocile necoezive si in cele


coezive.Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in
rocile compacte fata de cele afanate.In pietrisuri si nisipuri,desi viteza de
propagare a undelor este mai mica,seismele sunt mai distrugatoare.Daca se
cosidera riscul la seisme in roci compacte egal cu unu,in rocile putin coezive si
necoezive riscul va fi de :
- 1:2,4 in roci sedimentare cimentate.
- 1,4:4,4 in nisipuri umede.
- -4,4:11,6 in rambleuri.
- 12 in terenuri mlastinoase.

3.Cercetarea terenului
Obiectivul cercetarii consta in fundamentarea conditiilor de proiectare
la faza de studiu de fezabilitate a infrastructurii.
Programul de investigare a cuprins o prospectiune de mare detaliu,
consultarea documentatiilor de specialitate elaborate in zona si cu o foreza
manuala cu Ø 2 " ,s-au executat 16 foraje(F1-F16) la adancimea de 2,00 m pe
traseul retelelor de alimentare cu apa si aductiune din Comuna Pietrari.
Locatiile forajelor sunt prezentate pe planul de situatie anexat(Plansa 1).
Pe baza probelor prelevate se poate caracteriza amplasamentul pe
intreaga zona activa a viitoarelor amplasamente.
Datele sunt prezentate in Anexa ‘Profilul forajului’.

14
Reteaua de alimentare cu apa conform planului de situatie este pozata pe
trama stradala din localitate.
Categoria de importanta a constructiilor este normala.
Perioada de execu]ie a lucrarilor de cercetare in faza de teren (octombrie
2009) se poate considera normala din punct de vedere al precipitatiilor.
Pentru caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale formaţiunilor s-
au consultat lucrarile anterioare de profil.

4. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor


Traseul retelei de alimentare cu apa si reteaua de aductiune
Datorita suprafetei intinse pe care se desfasoara proiectul, caracteristicile
geotehnice sunt oarecum diferite de la o zona la alta.
Din punct de vedere morfologic traseul retelei de alimentare cu apa se
situeaza in zona dealurilor Subcarpatice caracterizat printr- un relief variat cu
culmi deluroase si zone depresionare create sub actiunea retelei hidrografice .
Terenul afectat traseului conductelor este in mare parte stabil,dar cu
denivelari si pante accentuate.
Lucrarile de investigatie geotehnica au pus in evidenta o stratificatie
neuniforma atat pe verticala cat si pe orizontala,greu de corelat datorita modului
de formare .
Programul de investigare a constat in recunoasterea terenului si executia
a 16 foraje geotehnice, pe traseul retelelor.
Recunoasterea terenului s-a realizat prin observare directa, stablindu-se
urmatoarea succesiune stratigrafica zonala:

Zona de terasa-dupa rezultatele din foraje are o structura


asemanatoare respectiv:
-umplutura-cu grosime variabila- 0,50-0,70 cm
-argila verzuie prafoasa , argila nisipoasa verzuie galbuie
,prafoasa,plastic vartoasa, cu grosimi variabile pana la adancimea cercetata,intre
0,50-1,60 cm .

- pietris, bolovanis, liant argilos si nisip de granulatie medie-


040-0,60;

- pietris cu bolovanis si nisip –0,50-0,80

Din forajele executate au fost prelevate probe tulburate si s-a stabilit


urmatoarea granulometrie si caracteristici de platicitate:

• nisip 12%-23%
• praf 21%-39%

15
• argila-12%-49%
• umiditatea naturala w-25%
• limita de curgere wc-56%
• indicele de plasticitate Ip-23,5
• indicele de consistenta Ic- 0.72
Zona de versant-dupa rezultatele din foraje are o structura
asemanatoare respectiv:
-pamant vegetal cenusiu compactat sub sarcina cu grosimi
variabile cuprinse intre 0,20-0,40 cm
-argila nisipoasa verzuie galbuie ,prafoasa,plastic vartoasa, cu
grosimi variabile pana la adancimea cercetata,intre 0,50-0,60 cm .

In zona, roca de baza este constituita din marne ,gresii si argile.

Recomandarile care se fac corespund conditiilor de fundare pentru:


Adancime de fundare incepand cu Df= 1.00 m
Strat de fundare:
- pamanturi coezive cu plasticitate mijlocie ci indicele porilor e=1.00 si
indicele de consistenta Ic=0.5 (nisip argilos, praf nisipos argilos, praf
argilos, argila prafoasa);
- pamanturi necoezive – nisipuri fine cu indesare medie, umede, pietrisuri
cu bolovanis si nisip;
- roca de baza – marna, argila, gresii,

Presiunile conventionale pentru adancimile recomandate conform STAS


3300/2 – 85 corespunzatoare la latimi ale fundatiilor B=1.00 m sunt conform
tabelului de mai jos:
Nr. Adancime Presiune
Crt STRAT DE FUNDARE de fundare conventionala
1. Pamanturi coezive cu plasticitatea mijlocie 1.00 150
cu indicele porilor e= 1.00 si indicele de 1.50 175
considerenta Ic=0.5(nisip argilos, praf 2.00 200
nisipos argilos, praf argilos, argila prafoasa)
2. Pamanturi necoezive – nisipuri fine cu 1.00 150
indesare medie, umede 1.50 175
2.00 200
- pietrisuri cu bolovanis si nisip 1.00 260
1.50 305
2.00 350
3. Roca de baza – marne, argile, gresii,
marnocalcare fisurate * 350
* Valorile presiunii conventionale nu variaza cu adancimea de fundare si
dimensiunile in plan ale fundatiilor.

16
La proiectare se recomanda sa se ia masuri pentru prevenirea tasarilor
diferentiale, unde este cazul.
Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts/ 93 , tabelul
nr.1, pamanturile ce se vor sapa se incadreaza astfel:
- praf nisipos – pozitia 7
- argila prafoasa – pozitia 22
- praf argilos nisipos – pozitia 6
- nisip prafos – pozitia 13
- argila – pozitia 27
- pietris cu bolovanis si nisip – pozitia 18
- argila marnoasa – pozitia 39
- stanca marnoasa (gresii, marnocalcare) – pozitia 37.
Conductele din cadrul retelei de distributie si aductiune se vor monta
ingropat sub adincimea de inghet (in zona fiind de 0,80 m.).
Latimea fundului santului de pozare va fi astfel dimensionata incat sa
existe minim 20 cm. liberi pe marginea fiecarei parti a conductei, si sa permita
pozarea corecta a acesteia.
Inainte de pozare, se va asterne pe fundul santului nisip sau pamant
faramitat, fara particule cu granulozitate mare, in grosime de 15 cm, care
constituie patul de fundare al conductei.
Dupa pozarea tubulaturii, se vor umple cu nisip sau pamant faramitat,
partile laterale si spatiul de deasupra generatoarei superioare a conductei pana la
o inaltime de 15 cm.
In continuare, intervalul de deasupra umpluturii cu nisip pe o
grosime de 300 mm va avea ca material de umplutura , obligatoriu,
material faramitat care sa nu contina pietre, bulgari de pamant, resturi de
pavaj, resturi de materiale sau ramasite organice.
Zona cuprinzind partile laterale ale conductei si cea de deasupra
generatoarei superioare, pana la minimum 300 mm.peste generatoarea
superioara constituie zona de umplutura speciala.
Executarea patului de pozare si montarea conductelor se va face
numai in absenta apei.

Studiile din zona ne arata ca nivelele acvifere de mică adâncime se


întâlnesc în intervalul – 1,50 m – 4,0 m de la cota terenului natural in zona de
terasa si la1 8-12 m in zona de versant, pe alocuri insa, in cazul precipitatiilor
abundente, se contureaza un orizont de apa superficial situat deasupra primului
strat argilos impermeabil.

Din punct de vedere al agresivitatii fata de materialele de


constructie,atat apa cat si solurile intalnite in zona pot fi caracterizate ca mediu
spre slab agresive (conform STAS 7335 / 3 - 85 ).

17
5.Incadrarea amplasamentului din punct de vedere al riscului si
categoriei geotehnice

Riscul de instabilitate a fost evaluaruat pe baza criteriilor pentru


estimarea potentialului de producere a alunecarilor de teren din ‘Ghidul pentru
identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru
de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor
acestora in vederea cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor,refacere
si protectie a mediului” indicativ GT006-97,caseta 17.In zona ezista riscul
produceri de alunecari in zonele de versant iar vicinal cu reteaua hidrografica se
manifesta eroziunea laterala(de-a lungul paraului Raul Alb) .

Categoria geotehnica in care poate fi incadrat amplasamentul


examinat reprezinta riscul geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat functie de
o serie de factori legati atat de teren, cat si de vecinatati, dupa cum urmeaza
(conform NP 074/2002).
-conditii de teren: pamanturile din amplasament
sunt considerate terenuri bune 2 pct.
-apa subterana: cu epuismente normale daca
excavatia cobora sub nivelul apei subterane(1,5m) 2 pct.
-clasificarea constructiei dupa importanta: normala 3 pct.
-vecinatatile: risc moderat al unor degradari ale
constructiilor sau retelelor invecinate; 3 pct.
-zona seismica de calcul: 2 pct.
Riscul geotehnic este moderat , amplasamentul poate fi incadrat in
categoria geotehnica 2.
Aceasta incadrare in categoria geotehnica este orientativa: ea va putea
fi modificata de catre geolog, impreuna cu proiectantul structurii de rezistenta, la
fazele urmatoare ale proiectului.

6.Concluzii si recomandari
-Depozitele interceptate de lucrarile geotehnice executate sunt de natura
aluviale(nisip argilos,pietris cu nisip) si depozite de terasa( argile prafoase
,argile nisipoase).
-Valorile parametrilor geotehnici ai stratelor prezente in zona activa a
constructiei caracterizeaza aceste pamanturi ca bune de fundare.
-Presiunea conventionala de baza stabilita conform STAS 3300/2 – 85,
pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0 si adancimea de fundare fata de
nivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m., este Pconv. = 200 kPa.
-Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts
tabelul nr.l, pamanturile ce se vor sapa se incadreaza astfel:

18
Pozitia Denumirea Proprietati Greutatea Afanarea
coezive medie in situ dupa
pamanturilor executarea
sapaturii
62 Umplutura Mijlocii 1600 - 1900 14
14 -- 28
28 %
%
22 Argila prafoasa Mijlocii 1800-2000 24 - 30 %
6 Praf argilos nisipos Slab coezive 14 - 28 %
13 Nisip prafos Slab coezive 1500-1700 8-17 %
27 Argila Foarte coezive 1800-2000 24 - 30 %
18 Pietris cu bolovanis Slab coezive 1750-2000 14 - 28 %
si nisip

-Adancimea de inghet conform STAS 6054-77 se situeaza la 0,80-0,90


m. de la nivelul terenului,
-Apa subterana s-a intalnit in perioada cercetarii la adancimea de
1,50(vicinal paraului Raul Alb)-12,00m (pe versant)si se estimeaza ca in
perioadele cu precipitatii acesta creste deci vor fi necesare epuismente pentru
executarea lucrarilor care vor avea adancimea mai mare de 1,50 m .
Studiul geotehnic este la nivel de studiu de fezabilitate ,la fazele
urmatoare de proiectare se va detaila cercetarea.

INTOCMIT
Ing.geolog Radu Maria

19