PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAŢIULUI HIDROGRAFIC PRUT - BÂRLAD

CONŢINUT Capitolul 1. Capitolul 2. Introducere Prezentarea generală a spaţiului hidrografic 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. Capitolul 3. Delimitarea spaţiului hidrografic Hidrografie Relief Utilizarea terenului Geologie Clima Resurse de apă Categorii de apă de suprafaţă Ecoregiuni, tipologia şi condiţiile de referinţă 3.2.1. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru râuri 3.2.2. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apă Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructură 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu 3.5.1. Poluarea cu substanţe organice 3.5.2. Poluarea cu nutrienţi 3.5.3. Poluarea cu substanţe periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice 1

Caracterizarea apelor de suprafaţă 3.1. 3.2.

Capitolul 4.

Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană 4.2. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre 4.3. 4.4. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană.şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Capitolul 5.

Identificarea şi cartarea zonelor protejate 5.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării 5.2. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 5.3. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important 5.4. 5.5. Zone sensibile la nutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţi Zone pentru îmbăiere Reţelele şi programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafaţă 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate 6.2. Caracterizarea stării apelor 6.2.1. Ape de suprafaţă 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate 6.3. Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Ape de suprafaţă Ape subterane Zone protejate

Capitolul 6.

Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6.1.

Capitolul 7.

Obiectivele de mediu 7.1. 7.2. 7.3.

Capitolul 8.

Analiza economică

2

8.1. 8.2. 8.3.

Analiza economică asupra utilizării apei Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă

Capitolul 9.

Programe de măsuri 9.1. 9.2. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene Măsurile şi etapele pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă 9.3. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 9.4. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe 9.5. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor 9.6. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate 9.7. 9.8. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale 9.9. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu

Capitolul 10.

Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1 Analiza Cost-Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate 10.1.1. Analiza Cost-Beneficiu 10.1.2 Analiza de disproporţionalitate 10.2 Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10.2.1 Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu 10.2.2. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11.1 Aspecte cantitative 3

Capitolul 11.

11.2 Capitolul 12.

Schimbări climatice Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire Hidrografic a Planului de Management al Spaţiului

Informarea, consultarea şi participarea publicului 12.1. 12.2.

Capitolul 13. Capitolul 14. Bibliografie Anexe

Probleme şi incertitudini Concluzii

4

LISTA DE TABELE Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Tabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Tabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apă Tabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Tabelul 3.5. 1 Tipologia lacurilor naturale Tabelul 3.5. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Tabelul 3. 6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare FAZA I Grupul L.M.-G.I.G. Tabelul 3. 7 Situaţia aglomerărilor umane, staţiilor de epurare, precum şi a încărcărilor organice totale, colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 4. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Tabelul 4.2. 1 Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Tabelul 4.2. 2 Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Tabelul 4. 3 Exploatări semnificative de apă subterană (>= 1.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 5. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 6. 1 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional - râuri Tabelul 6. 2 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri 5

Tabelul 6. 3 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Tabelul 6. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Tabelul 6. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Tabelul 8. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă, canalizare şi epurare Tabelul 8. 3 Caracteristicile staţiilor de epurare Tabelul 8. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii Tabelul 8. 5 Tarifele serviciilor publice Tabelul 9. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentarii cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie, din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 5 Alocare financiară a P.O.P. pe axele prioritare Tabelul 9. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Tabelul 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 6

11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 7 .Tabelul 9.

I. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative Figura 3.1.LISTA DE FIGURI Figura 2. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut Figura 4. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 3. 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut . Figura 4. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3.Bârlad Figura 3. 2 Principalele unităţi de relief Figura 2. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Figura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut . 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut .e. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare .e. 1 Categorii de ape Figura 3.Bârlad Figura 3.industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut . 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . 4 Tipologia lacurilor Figura 3. 3 Utilizarea terenului Figura 2.Bârlad Figura 3.Bârlad Figura 3.S. 1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 2. 8 Aglomerări umane (>2000 l. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3. 4 Principalele unităţi geologice Figura 3. 6 Corpurile de apă de suprafaţă Figura 3.P.Bârlad Figura 3. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3.R. 18 Ilustrarea conceptului D. Figura 3. 1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4.1. 2 Sectiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani 8 .

h. 3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă Figura 6. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut . 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut . 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană Figura 5. 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 5. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut -Bârlad Figura 4. Prut-Bârlad 9 .1. 7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) Figura 4.3. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 5.Bârlad Figura 5. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.3.Bârlad Figura 6.1. 3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Figura 4. 5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut .3.4.3.3. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 6.Bârlad Figura 6.1. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.1. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.Bârlad Figura 4.Figura 4.1. 4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut . 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.

1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Figura 9. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate Figura 6. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare Figura 8.A. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc) Figura 8.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 6.H. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc) Figura 8. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Figura 8. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Figura 8.3 Dinamica cerinţelor de apă Figura 9. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . 6 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .3. 5 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6. Prut-Bârlad (mii mc) Figura 8.3. subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Figura 8. 9 Debite înregistrate de D. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Figura 8.3. Dunăre.Bârlad Figura 9. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate Figura 8.Bârlad Figura 6.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută Figura 9. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut . 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Figura 8.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 10 .Bârlad Figura 8.3.Figura 6.8. 10 Structura principalelor cheltuieli Figura 9. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica de către S.

16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Figura 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .Bârlad Figura 9. Figura 9.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S. 3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10. 2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 Figura 10. 4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 11 .B.Bârlad Figura 9.B.Bârlad Figura 9.E.Bârlad Figura 10.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut .7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .E.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme . 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . sau un obiectiv mai puţin sever decât P.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice Figura 9.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Figura 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Figura 9.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 10.E.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 9.P.B.Figura 9.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .

5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 12 .Figura 10.

E.2.Bârlad Anexa 9.c de bază asupra acestora Corpurile de apă subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate Anexa 9.Bârlad Anexa 9. de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (pesticide) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Anexa 9. potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Anexa 6. Valorile prag şi valorile fondului natural pentru corpurile de apă subterană Evaluarea cerinţei de apă.Bârlad Anexa 7. Anexa 9.2. şi Directiva Păsări 79/409/C.a Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile) din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 5.P.1.Bârlad Anexa 6.Bârlad Anexa 7.C.1.6.1 Starea ecologică. Anexa 9. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată din spaţiul hidrografic Prut . Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . Lista zonelor vulnerabile şi a localităţilor din zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut . Tendinţe.b Corpurile de apă de suprafaţă localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor Anexa 9.LISTĂ ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Lista autorităţilor competente Lista persoanelor de contact pentru obţinerea informaţiilor utilizate în elaborarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut .4. Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C.7. Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I. Anexa 8.2.P.E.5.3.1.4.4.E. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă în spaţiul hidrografic Prut . Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut . Situaţia transpunerii şi implementării în legislaţia românească a Directivelor Europene din domeniul mediului apei şi a altor Directive Europene asociate Anexa 9.E. din spaţiul 13 .Bârlad Anexa 9.1.

C.Bârlad Anexa 9.10(1) Anexa 9.12. canalizare şi epurare.c Anexa 9.R.Bârlad Anexa 9.17.13.Bârlad Anexa 9.15.I.10.17.P. Eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor punctiforme de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor în spaţiul hidrografic Prut . 17.Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9. Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă.Bârlad Anexa 9.E.b hidrografic Prut . privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESOII) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Anexa 9. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din spaţiul hidrografic Prut . Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru 14 . raportate E-P.a Lista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România Măsuri de asigurare a continuităţii longitudinale a cursurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut .19. Măsuri privind reducerea poluării punctiforme şi difuze cu substanţe prioritare/prioritar periculoase din spaţiul hidrografic Prut . Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile industriale I.9.T.Bârlad Alte tipuri de măsuri hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .A.Bârlad Anexa 9.hidrografic Prut .) analizate în cursul anilor 2006-2009 în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.P.R.11.18. Proiecte supuse evaluării impactului asupra mediului (E. Inventarul amplasamentelor care se încadrează sub incidenţa Directivei Consiliului 96/82/C. Cuantificarea reducerii efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenţii din activităţile industriale în spaţiul hidrografic Prut . Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Măsuri de îmbunătăţire a continuităţii laterale a corpurilor de apă în spaţiul Anexa 9.14. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9.16 Anexa 9.8. din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.

5 Corpurile de apă de suprafaţă pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 10. Chestionar privind elaborarea draftului Planului de Management Centralizator al Procesul de consultare a publicului Rezultatele procesului de consultare a Planului de Management Anexa 10.1.1 Anexa 10.4.Bârlad Anexa 10.Bârlad Anexa 12.3. stării apelor Măsuri suplimentare necesare pentru bună conservare a habitatelor şi Anexa 9.8.diminuarea efectelor presiunilor de la activităţile industriale în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9.Bârlad Fişă evaluare beneficiu de mediu Analiza Comparativă cost beneficiu Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare Informaţii privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare Anexa 10.22 Anexa 9. Corpurile de apă subterane pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut .4.2.6 Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . Chestionar privind colectarea şi epurarea apelor uzate din aglomerările umane Anexa 12.7.21.23 speciilor direct dependente de apă Analiza Cost Eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală Măsuri suplimentare pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative în vederea îmbunătăţirii stării apelor din spaţiul hidrografic Prut .2 Anexa 10. 15 .20. Anexa 12.3 Anexa 10. Anexa 12.Bârlad Anexa 10. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor din Agricultură în vederea îmbunătăţirii Anexa 9. Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă subterane din spaţiul hidrografic Prut .

N. – consum chimic de oxigen C. – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale A.P.A. – Directiva Cadru în domeniul Apei D.E.I.T.D.N.A. – concentraţii maxim admise C. – Direcţii de Apă D. .A.C. – Corp de apă puternic modificat C.R.P.P. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură A. – Administraţia Fondului de Mediu A.R.R.N.O. – Comunitatea Economică Europeană C.C.M.P.R. – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate A. – Bazin Hidrografic C. – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului A.N.R. – Corine Land Cover C. – Analiza cost-beneficiu A. – Best Available Technique (Cele mai bune tehnici disponibile) B. – Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 16 .A.A.E.O.N.I.D.P.S.B.C.L. – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare B.A. – Administraţia Domeniului Public A.E.A.I.M.I. – Banca Europeană de Investiţii B.M.h. – corp de apă artificial C.D.ABREVIERI A.A.D.P. – Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare A. b.A.R.T. – Administraţia Naţională „Apele Române” A.P.E..C.A.M.– cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic D.E. – Agenţia pentru Protecţia Mediului A.F.M.F. – Analiza cost-eficienţă A.A.B.E.C. – Codul de bune practici agricole C.M.5 – Consum Biochimic de Oxigen în 5 zile la 20°C C.H.C.A.S. – Agenţia Regională pentru protecţia mediului B.D.P.N. – Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică C.B.B.M.Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării A.

D.R. – figura H. – Hotărâre de Guvern GAEC – Codul pentru bune condiţii agricole şi de mediu G.A.N. U.S.A.C. CE – European Council (Consiliul European) E.C. – Institutul Naţional de Cercetare .P.E. – Drum Naţional D.E. – Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra mediului) E. – Integrated Prevention Pollution Control (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) I.S. – Garda Naţională de Mediu G. – Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” I.A. – Registrul European al Poluanţilor Emişi E–P. – Danube Regional Project (Proiectul Regional al Dunării) E.N.P. – Driver-Pressure-State-Impact-Response (Activitate antropică-Presiune-StareImpact-Răspuns) D. – Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului I.N.T. – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.N.D.P. – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală F.A.R.E.P.D.C.P.C.–Ecological Ouality Ratio (Raport de calitate ecologică) E.R.R.G. . – Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea I.S. – European Union (Uniunea Europeană) F.R. – Sistemul Informaţional Geografic G.M.E.C.C.I.J.C.R.C.Fondul European pentru Pescuit Fig.G.I.Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” IS – Index saprob I. – Directiva Apelor Subterane 2006/118/E.D.W.M.H.W.E. Agrochimie şi Protecţia Mediului – Bucureşti I.I. – Drum Comunal D. – Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi E.Q. – Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor I. – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre–Aderare 17 . I..I.P.R.A.D. – Europa Centrală şi de Est ECOSTAT– Ecological Status (Stare ecologică) E. – Ape Subterane (Groundwater) G.P.P.R..P.M.C.D.U.R.C. – Drum Judeţean D.

– Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.G. – Valoarea fondului natural (natural background level) NTPA. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale M.B.A.M.B. GNP – Produs Intern Brut (Gross Naţional Product) P.B.D.M.H.U. – locuitor(i) L.e.R. – Ministerul Mediului M.G.–G.N. – Ministerul Sănătăţii MZB – Macrozoobentos N. – Potenţial ecologic bun PIN–MATRA– Programme Internaţional Nature Management Central and Eastern Europe P.A. – Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group (Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene) l.B.H.M.D.G.R. – locuitor(i) echivalent(i) loc.P. STAS – Normative tehnice de aplicare a legislaţiei O. – Ministerul Administraţiei şi Internelor mil. – Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic P.B.E. – Organizaţii Non–Guvernamentale O.I.J.T. – Ordonanţă a Guvernului O. – Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 18 .D.L.D. – Ministerul Apelor Pădurilor şi Mediului MATRA – Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda MONERIS – MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems (Modelarea Emisiilor de Nutrienţi în Sistemele de Rau) M.I.S.A..R. – milion/milioane M.G.A.S. – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile M. – Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice P.P.H.S.S.M. – Lower Danube River System –Sistemul Dunării Inferioare M. – Nivel Normal de Retenţie N.G. – Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului O. – Man and the Biosphere Programme (Programul Omul şi Biosfera) M.A.A.M.B.P.D.L.I. – Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării P.M. – Materii totale în suspensie M.D.N.D.M. – Ordinul Ministrului O. – Ministerul Agriculturii.

B. – Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor RAMSAR – Convenţia pentru Zone Umede de Importanţă Internaţională R–E1. – Programul de Măsuri P.I. – Stare ecologică bună SEVESOII– Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S.X.A.D. Scientific and Cultural Organisation 19 .C. – Special pre–Accession Programme for Agriculture and Rural Development (Programul Special de Pre–Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii S. – Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrală (Regional Environmental Center) REFCOND – Condiţii de Referinţă ROMSILVA.N.E.A.S. – Taxa pe Valoarea Adăugată U.P.PHARE – Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy (Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei) P. – Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor P. s.C.A.C. – United Nations Educational. (threshold values) T.D.O.h.R.E.A. – Technical Assistance Information and Exchange System (Sistemul de Asistenţă Tehnică şi Schimb Informaţional) T.P. – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală P. – Programul Operaţional pentru Pescuit în perioada 2007–2013 P. – Sites of Community Importance (Situri de importanţă comunitară) SOR – Societatea Ornitologica din România S.A.A.C.R.D.O.R–E2 – Rivers Eastern Continental –Tipuri de râuri est continentale (intercalibrare) R. R.S.N.O.V.D. – Valorile prag.B.P.D.R.E. – Special Protected Areas (Arii de protecţie specială avifaunistică) T.O. – Regia Naţională a Pădurilor S. – Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategica de mediu) S.– spaţiu hidrografic SNGD – Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor S.E.H.H.N.G..V. Mediu – programul Operaţional Sectorial pentru Mediu în perioada 2007–2013 P.N. – Secţia de Hidrogeologie S. – Plan de Management Bazinal P.M.A. – Special Areas of Conservation (Arii speciale de conservare) S.M.P.G.E.I.

/Z.B.agricoli.zootehnie Poluatori: I A M Z .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană . – United Nations Development Program component – The Global Environment Facility QUAL 2K – A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality V.carstic . – World Wide Fund (Fondul Mondial pentru Natura) Tipuri acvifere P K F q .piscicultură .fisural .P.F.industrie .N.W. – Valoare netă actualizată Z.industriali.A.poros .debit specific Utilizarea apei PO IR I P Z .–G.puternic nesatisfăcător 20 .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .zootehnici PVG .irigaţii .foarte bun PG PM PU .F.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană . – Zonă vulnerabilă la nitraţi WAQ – Model pentru prognozarea calităţii apei W.nesatisfăcător PVU . .N. .menajeri. – Valoare Adăugată Brută V.E.bun .A.D.V.V.N. .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .mediu .U.alimentari cu apă pentru populaţie .

Publicat în Monitorul Oficial. 5. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale . Actul a intrat în vigoare la data de 4 ianuarie 2009. 144/2010 din 23/02/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii. 1635/2009 din 29/12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor.conform Hotărârii de Guvern nr. 1. Actul a intrat în vigoare la data de 04 august 2010.Lista actualizată a denumirilor oficiale pentru autorităţi ale administraţiei publice centrale. 519 din 26/07/2010. 1. Partea I nr. Actul a intrat în vigoare la data de 26 iulie 2010. modificată prin Hotărârea Guvernului nr. „Ministerul Economiei. 1. Comerţului şi Mediului de Afaceri. Comerţului şi Mediului de Afaceri – conform Hotărârii nr.conform Hotărârii de Guvern nr. 2. 904/2010 din 25/08/2010 privind restructurarea şi reorganizarea Ministerului Dezvoltării 21 . Publicat în Monitorul Oficial. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor.conform Hotărârii nr.conform Hotărârii nr. 725/2010 din 21/07/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Partea I nr. 548 din 04/08/2010. 720/2010. 732/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studii pentru Ordine Publică în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru completarea anexei nr. 3 din 04/01/2009. Ministerul Sănătăţii . 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor.380/2009 privind înfiinţarea. Ministerul Mediului şi Pădurilor . 3. Publicată în Monitorul Oficial. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 4. pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.” 6. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului . autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice 1. Publicat în Monitorul Oficial. Partea I nr.634 din 29 decembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei. Ministerul Administraţiei şi Internelor . 139 din 02/03/201. Publicat în Monitorul Oficial. 0 Actul a intrat în vigoare la data de 02 martie 2010. Partea I nr. precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. nr. Actul a intrat în vigoare la data de 12 ianuarie 2010. 22 din 12/01/2010.conform Hotărârii nr. organizarea. funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.

Ministerul Muncii.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Publicat în Monitorul Oficial.S. Ministerul Apărării Naţionale . Actul a intrat în vigoare la data de 13 februarie 2009. 728/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.conform Ordinului nr. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . Partea I nr. Publicat în Monitorul Oficial. Familiei şi Protecţiei Sociale . 76/2009 din 11/02/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. 10. Partea I nr.conform Hotărârii nr.C.conform Legii nr. Partea I nr.A. Actul a intrat în vigoare la data de 31 august 2010.. 1. Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 7. 654 din 28/07/2006. Familiei şi Protecţiei Sociale. Publicat în Monitorul Oficial. 478 din 13/07/2010. partea I nr. 12. 146 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 11. 512 din 22/07/2010. Partea I nr. publicat în Monitorul Oficial. 9. 8. 658 din 6 aprilie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. 89 din 13/02/2009. 616 din 31/08/2010.R.conform Hotărârii nr. 622 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice . Publicat în Monitorul Oficial. 22 . 3/2010 din 05/02/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. Publicat în Monitorul Oficial.Regionale şi Turismului. 107/1996. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010. aprobat prin Hotararea Guvernului nr. Actul a intrat în vigoare la data de 13 iulie 2010. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii .N. Actul a intrat în vigoare la data de 22 aprilie 2009. 671/2007.conform Legii nr. 497 din 19/07/2010. 263 din 22/04/2009. 346/2006 din 21/07/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării. precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Partea I nr. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice . Administraţiile Bazinale de Apă .conform Hotărârii de Guvern nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010. Actul a întrat în vigoare la data de 31 iulie 2006.

ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene. stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă. România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri. urmărind noi elemente: elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane. luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanţe prioritare care prezintă un important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptată a evacuărilor. stabilirea unei reţele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării apelor. definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie realizat până în 2015. operaţional şi de investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordării ecosistemice. definirea a 5 clase de calitate a apelor ţinând seama în primul rând de elementele biologice. Directiva Cadru în domeniul apei fundamentează o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor. cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale. emisiilor şi pierderilor substanţelor prioritar periculoase. când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. stabilirea obiectivelor de mediu. definirea „condiţiilor de referinţă” pentru apele de suprafaţă.1. atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane. referitor la 23 . pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul recuperării costurilor aferente serviciilor de apă. Introducere Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000. precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere. definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”.

poluarea cu nutrienţi.12. sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22. măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiază factorii majori care influenţează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic.  Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au fost prezentate spre informare şi consultare publicului.C. în special.2008 şi consultarea publicului 6 luni în cursul anului 2009. având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şi subterane. prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi pentru 24 . specifică faptul că Statele Membre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii. în cadrul întâlnirilor privind elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (2007). pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. Planul de management bazinal este în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socioeconomică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toate ramurile economiei. 2007. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/E. politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată. elaborarea proiectului Planului de Management pe bazin hidrografic.. conceptul de reabilitare al resurselor de apă. De asemenea.12. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe. atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor. poluarea cu substanţe prioritar periculoase şi alterările hidromorfologice. precum şi standarde de calitate a mediului. Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice. cu privire la următoarele etape referitoare la: calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic şi despre rolul consultării.  În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanţe organice. până la 22.prevenirea şi controlul poluării. până cel mai târziu în 2006.

componentă de gospodărire calitativă a resurselor de apă şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. iar în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărire a apelor cu organele 25 .B. precum şi de la principiile gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafaţă şi subterane. componenta de gospodărire cantitativă a resurselor de apă din cadrul Schemelor Directoare. Planul de management al bazinului hidrografic (P. componentă cantitativă de gospodărire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. echilibrată şi complexă a resurselor de apă. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobat prin HG 1212/29. Administraţia Naţională „Apele Române” a fost desemnată.47 din Legea apelor nr. De asemenea.H. aparţinând Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice. împreună cu Ministerul Mediului.H. autoritate competentă pentru implementarea Directivei Cadru Apa în România. la nivelul fiecărei Direcţii de Ape s-a înfiinţat un compartiment pentru elaborarea Planului de Management bazinal. Ca infrastructură de bază a economiei.2000. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu Ordinul nr.dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă. atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.) cât şi cu programele de dezvoltare şi etapizare. s-a înfiinţat un Comitet de Bazin.M. la nivelul fiecărui bazin hidrografic. în conformitate cu prevederile art.B.A. În acest context.11. În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.) trebuie corelat cu planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice (P. 913/2001. managementul apelor trebuie să ofere soluţii pentru asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaţiei şi economiei. la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost creat Departamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice. unitară. Administraţia Naţională „Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. În acest scop. pornind de la caracterul regenerabil dar limitat al resurselor de apă dulce.

statele dunărene. printre care şi România trebuie să contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării. lacurile cu suprafeţe > 100 km2. acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 4000 km2. Dunărea. Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport 2004 a fost elaborată de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea cu contribuţia ţărilor dunărene şi aprobată de miniştrii mediului din ţările dunărene reuniţi în cadrul Conferinţei Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13. Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaţional (Tisa. Acest comitet îşi propune respectarea şi aplicarea principiilor gospodăririi durabile a resurselor de apă şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă. Partea B: Planurile naţionale de management ale ţărilor dunărene. Deltă şi apele costiere. urmând aceeaşi modalitate de realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004. Sava. 26 .12.administraţiei publice locale. Prut. Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului 2010. beneficiarii serviciilor de gospodărire a apelor şi cu organizaţiilor neguvernamentale locale cu profil de protecţie a mediului.2004. În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei. Partea C: Planurile de management la nivel de sub-bazine naţionale (în cazul României -11). Delta Dunării). În acest scop statele semnatare a Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării să fie format din trei părţi: Partea A: Planul general ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere şi se referă la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2. utilizatorii din bazinul respectiv.

în vederea informării şi consultării publicului pe o perioadă de peste 10 luni în cursul anului 2009 (până la 10 noiembrie 2009).R.G. De asemenea. lacurile cu suprafeţe > 10 km2. pentru analiza evoluţiei în timp a unor parametrii caracteristici.în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. la nivel bilateral. în special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafaţă şi subterane. având ca obiectiv armonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere.Partea B De asemenea. cât şi în anul 2009. astfel. există iniţiative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internaţionale cum ar fi Prut şi Delta Dunării împreună cu Republica Moldova şi Ucraina. agenţii economici. referindu-se la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2. zone protejate. atât în anul 2008.varianta preliminară . ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere. au fost organizate întâlniri cu ţările vecine (Ungaria. obiectivele de mediu. programele de măsuri.a fost prezentat pe website-ul Direcţiei Apelor Prut pe 22 decembrie 2008. acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 1000 km2. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Se precizează ca nivelul de detaliu creşte de la partea A (internaţională) la partea C (sub-bazine naţionale). Partea B (naţională) . Aşa cum s-a precizat mai sus.P. starea apelor. România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin. Datele şi informaţiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007. Planul Naţional şi Planurile sub-bazinelor conţinând informaţii adiţionale/complementare. acest lucru este menţionat specific în capitolul respectiv. analiza economică şi excepţiile de la obiectivele de mediu. Datele au fost furnizate în principal de colectivele din cadrul Direcţiei Apelor Prut şi S.A-urilor. însă procesul de elaborare nu a început încă. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioadă mai îndelungată de timp.C. Direcţiile Judeţene de Agricultură din judeţele aparţinând 27 . Bulgaria şi Serbia). inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I.).D. Planul Naţional de Management al Apelor din România este format din 11 Planuri de Management Bazinale. Proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad .

după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului Naţional de Management şi a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe).E. planul conţine o listă cu denumiri actualizate ale acestora. Administraţiile Regiunilor de Dezvoltare. Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad 2.). bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţi de stânga ai râului Siret din judeţele Botoşani şi Galaţi.1. în concordanţă cu cerinţele Directivei 2001/42/C.1. acestea fiind integrate în proiectul Planului de Management bazinal şi puse pe site-ul Direcţiilor Apelor şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” în vederea consultării publicului şi în mod special a unităţilor implicate în procesul de implementare al Directivei Cadru. Delimitarea spaţiului hidrografic Planul de management se elaborează pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut. care se regaseşte după secţiunea „Abrevieri”. autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice şi-au schimbat în mod oficial denumirea.spaţiului analizat. privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă. conform prevederilor Directivei Cadru.G. a urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (S. Pe măsură ce se s-au finalizat studiile.E. sinteză a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice. în vederea aprobării prin Hotărâre de Guvern. 2. care vor trebui să ia măsuri pentru a se atinge obiectivele de mediu ale diverselor categorii de ape.). proiectul Planului de Management bazinal – varianta preliminară – a fost îmbunătăţit. privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (transpusă prin H. Agenţiile de Protecţia Mediului şi Garda de Mediu. o serie de autorităţi ale administraţiei publice centrale. Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea. 28 . În acest sens. chimice şi hidromorfologice.A. elaborate de către institutele de cercetare şi universităţi. autorităţile locale şi judeţene. Îmbunătăţirile/actualizările au vizat unele capitole. nr. pe baza elementelor biologice. 2. precum şi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a potenţialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate. Institutul Naţional de Statistică etc.267 km2 (fig. având o suprafaţă totală de 20. De asemenea.

Figura 2. 1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 29 .

550 13. Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ.196 milioane locuitori (din care 1. Galaţi. Al doilea afluent ca lungime al Dunării.60 22.215.h. Târgu Frumos.566 7481 920 612. Hârlău.485 2.52 26.1). Negreşti şi Tecuci. Bârlad. Dorohoi.77 21.88 100 30 .35 100 Populaţia (locuitori) 414042 692546 455. Iaşi. 18.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr.h. Tabelul 2. Din punct de vedere administrativ.04 27. Populaţia din aceasta zonă este de circa 2. Bazinul râului Bârlad. Iaşi.487 în b.196.04 mil. crt.34 0.62 0. locuitori rezidenţi în 15 oraşe: Botoşani. Târgu Bujor. este delimitat în partea de nordest şi est de bazinul râului Prut. Darabani. spaţiul hidrografic Prut .Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest.h. 1 2 3 4 5 6 7 Suprafaţ Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Neamţ Bacău Vrancea Galaţi Total a (km2) 4782 4564 5318 172 946 157 4328 20. România şi Republica Moldova. râul Prut (952. 23.24 0.85 4. Bacău şi Vrancea. Prut). Vaslui. Densitatea populaţiei este de circa 112 loc/km2 (tabelul 2.Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani. afluent de stânga al Siretului.85 31.500 km2 se desfăşoară pe teritoriul a trei state: Ucraina. Siret la vest şi Nistru la nord şi est.74 0.9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi Republica Moldova pe 711 km.53 20.67 0. Săveni. Huşi. În mediul urban trăiesc mai mult de 1. Suprafaţa totală a bazinului de 27. Bereşti.590 % din populaţia totală pe b.267 % din suprafaţa totală pe b.

Hidrografie Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafaţă de recepţie de 10. 4. Prut cât şi b. 31 . Râul Bârlad adună 144 de afluenţi codificaţi cu o lungime totală de 2.2. 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii) şi 18% sunt cursuri semipermanente.h. limita vestică a bazinului Prut.3. Bârlad:  Podişul Central Moldovenesc. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralelă cu munţii Carpaţi. Panta medie a bazinului este de 0. situată în totalitate în bazinul râului Prut.967 km (cca. Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga. are înălţimea medie de circa 150 m. Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Prut este forma alungită cu o lăţime medie de circa 30 km. (Fig. se individualizează următoarele subunităţi morfologice care aparţin atât b. 2.639 km. Bazinul are o altitudine medie de 211 m şi o pantă medie de 5‰. O caracteristică a b. h. scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii. Relief Relieful spaţiului hidrografic Prut . are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7. În continuare. de la nord la sud. Raul Bârlad. fragmentate de văi adânci (150-200 m).  Podişul Sucevei.2‰. iar cursul inferior este cvasisimetric.6% din suprafaţa ţării).2)  Câmpia Moldovei.2.Bârlad aparţine Podişului Moldovei şi părţii de nord-est a Câmpiei Române. 2.h. alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime medie de circa 400 m. 2 Altitudinea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluenţă. unde se regăseşte şi altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare-Tudora).220 km2. cel mare afluent de stânga al Siretului.

2 Principalele unităţi de relief 32 .Figura 2.

Astfel. cât şi de factorii antropici (Fig.4% şi în b.  Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar. Bârlad 27%.• Dealurile pliocene (Colinele Tutovei.h.Bârlad este influenţat de condiţiile fizico-geografice. Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. Prut 21.h. Dealurile Fălciului. Bârlad. cu lăţimi de circa 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m.3). Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrografic Prut . cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului. luciul de apă ocupă un procent de 1. 2.19% în b.h.h.h. Prut (54. sunt dezvoltate în special în zonele de contact cu relieful înalt de podiş. separate de văi consecvente.26 în b. Bârlad (46%).7%) cât şi în b. Prut şi 16. Terenurile arabile sunt predominante atât în b.h. Pădurile.h.1% în b. Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord şi circa 250 în sud. Prut şi 0.h. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13. 33 . adânci de 100-150 m. Bârlad.3% în b.4. ce ocupă în b. 2.

Figura 2. 3 Utilizarea terenului 34 .

În zonele joase predomină un climat de stepă. În ambele bazine. n 2.5 ºC. reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal de râurile Prut.) 2. cele calcaroase aflorând pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc. Bârlad şi afluenţi ai acestora. depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă. 2.4.0 şi ºC î bazinul hidrografic Bârlad este de 9. Climă Prin aşezarea în partea de est a ţării. mc/an. În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. mc. iar în cele mai înalte. Podişului Sucevei şi văii Prutului. (Fig.2. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9. mc/an.5. Stocul de 3661 mil. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400 mm şi 600 mm pe an.6. Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile de tip silicios. rocile calcaroase fiind pe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc. 35 .85 mil. la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. media pe bazin ajungând la circa 520 mm.7. mc/an. Podişul Moldovei are un climat temperatcontinental cu unele particularităţi. din care utilizabile sunt circa 960 mil. un climat specific zonelor împădurite. unde se înregistrează aproximativ 600 mm. Geologie Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios. Resurse de apă Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează circa 3661 mil. pliocenă şi cuaternară.

4 Principalele unităţi geologice 36 .Figura 2.

mc (14. Categorii de apă de suprafaţă În spaţiul hidrografic Prut . Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut .7 – 2.6 mil.241 km2. În spaţiul hidrografic Prut Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de apă reduse: Jijia 1.1 mil. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apele subterane freatice cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m). mc/an). Resursa utilizabilă este de circa 251. Bahlui în secţiunea Iaşi 2.1). Râul Prut izvorăşte de pe versantul N-E al masivului Cernahora la altitudinea de 1580 m. ajungând la 105 mc/s (3314 mil. Aportul principalului afluent.18 şi un bazin de 8.1. iar al surselor de medie şi mare adâncime de 216. din care 214.87 mc/s). mc (7.48 mc/s (300 mil. Până la intrarea pe teritoriul României. mc/an) în secţiunea Rădăuţi.Bârlad sunt identificate 417 râuri cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 75 de lacuri (acumulări şi un lac natural) cu suprafeţe mai mari de 50 ha (fig. mc (6.5 l/s/km2. • Râuri Prutul este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră. râul Jijia.În lungul cursului. mc (6. 3. la 86. un coeficient de sinuozitate de 1.2 l/s/km2.7 mil.56 mil. este de 10 mc/s (316 mil. râul Prut are o lungime de circa 211 km.4 mil. Cuibul Vulturilor 1. panta longitudinală de 6. la 11 mc/s (347 mil. mc/an) la conflue nţa cu Dunărea. mc/an) în secţiunea Bârlad. mc (1. la Oroftiana.1 mc/s (2462 mil.8 mc/s) din surse de adâncime. 3.7 mil.Bârlad sunt estimate la 460. Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9. 37 .1 mc/s). mc/an) la confluenţa cu Siretul. Caracterizarea apelor de suprafaţă 3. din munţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunărea la altitudinea de 2 m. Aportul afluenţilor mai importanţi este de 1 mc/s (31. debitul mediu multianual al râului Prut creste de la 78.4 ‰.97 mc/s) din care aportul surselor freatice este de 34.8 mc/s) provin din surse freatice şi 246. mc (7. mc/an) atât pentru râul Vaslui (la Moara Domnească) cât şi pentru râul Tutova (acumularea Cuibul Vulturilor). mc/an) în secţiunea Ungheni. Vaslui în secţiunea Moara Domnească 2 l/s/km2 şi Tutova în secţiunea ac.7 mc/s (2736 mil.4 mil.58 mc/s).8 l/s/km2.

Figura 3. 1 Categorii de ape 38 .

L = 118 km). este de 742 km. Oancea.757 km2. cu altitudinea medie de 152 m. Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia. În bazinul Başeu majoritatea râurilor au curs temporar. de la altitudinea de 340 m. din care 3. Racoveţul. Multitudinea iazurilor din bazin. care însumează o suprafaţă de 1. Lopatnic. Pe teritoriul României suprafaţa bazinului hidrografic este de 10. Brăneşti şi Chineja. Mirnova. a căpătat denumirea de Jijia Veche.41 km/km2 fiind superioară mediei pe ţară (0. pe care face şi graniţa de est. Vorniceasa.55. o lungime de 275 km.În acest sector afluenţii de dreapta sunt: Pruteţul.30. izvorăşte din Masivul Bour. Liucica. Rădăuţi. izvorăşte din Dealul Ibăneşti – Herţa de la altitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m. La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruia se pot face transferuri de debit în Jijia Veche. Bazinul hidrografic al râului Jijia are o suprafaţă de 5. a fost determinată de necesitatea asigurării rezervelor de apă.În continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoriul României: Raul Başeu (F = 965 km2. Pistinka.3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1.Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări (Ucraina. Gârla Mare. Bahlui) şi aproape 8. Partea din râu în aval de Chipereşti şi până la vechea confluenţă cu Prutul. Din stânga nu primeşte afluenţi importanţi din Carpaţi. pe teritoriul Ucrainei. având o pantă medie de 2.45. iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰. Corneşti. Densitatea reţelei hidrografice este de 0. Pe partea dreaptă râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care menţionăm: Poiana.000 km au curgere permanentă (Başeu. iar coeficientul de sinuozitate este de 1. Elan. Jijia.33 km/km2). Aluza). Isnovăţ. Jijia. Panta medie a râului Prut este de 0. ultimul fiind şi cel mai important. cel mai important afluent de pe partea dreapta al Prutului. Larga. în lungime de 49 km. Vilia.000 km. Frasinul. Râbniţa şi Ceremuşul. 39 . traseul râului Jijia a fost modificat prin execuţia unei albii artificiale până la confluenţa cu râul Prut. mc.000 km au curgere intermitentă (Putreda. Moşna. România şi Moldova) 11. Kamenka.809 km. Ciugurul.190 ha cu un volum de 34 mil. Volovăţ. Pe teritoriul României lungimea afluenţilor codificaţi este de 3. Raul Jijia.2‰. Din dreptul localităţii Chipereşti. Coeficientul de sinuozitate este de 2. Başeu.967 km2 şi lungimea. panta longitudinală a râului este de 1‰.

13.3.365 km. L = 62 km) şi Suhu (F = 373 km2. Tabelul 3.Râul Jijia are 36 afluenţi din care ce mai importanţi sunt: Sitna.587 0.3 0.030 3 Bârlad Tecuci Sacovă ţ 39. Coeficientul de sinuozitate este 1.00 4 0. Cei mai importanţi sunt: Călmăţui (F = 363 km2. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.465 0. ajungând la vărsare la 20 m. Panta medie a râului Bârlad este de 2‰.15 şi 2. Geru (F = 755 km2.750 0.0 215 313 40 250 257 0.002 Racova Puşcaşi 0.29 0 0. Pereschiv şi Berheci.01 5 0. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 2.6 6778 220 10. Afluenţi de stânga ai râului Siret în judeţele Botoşani şi Galaţi au o suprafaţă a bazinelor hidrografice de 2.010 0. (km) Bârlad Băceşti Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m /s) 3 minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% Qm/Q M 1 207 138 292 0.008 0.35 km/km2. Racova. Crasna. Jijioara şi Bahlui. Tutova. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Debite medii Lungime Nr. de la altitudinea de 347 2 m. Râul Bârlad este un râu tipic de silvostepă având o suprafaţă de bazin de 7. L = 25 km).080 0. L = 72 km). Panta longitudinală a acestora este de 3‰ şi coeficientul de sinuozitate variază între 1.015 0.004 0.90 0. crt. iar pentru afluenţii mai mari variază între 3-7‰.00 0 1/95 2 Bârlad Vaslui 176 1550 236 2. Miletin.490 4 5 Tungujei 16 6.00 1/7160 .004 0. Râul Bârlad are 45 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sacovăţ. Izvorăşte din Dealurile Valea Ursului. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0.220 km şi o lungime de 207 km.080 km2 şi o lungime a reţelei hidrografice de 672 km.Vaslui. Alimentarea din izvoare şi prezenţa pânzelor freatice sunt cu totul insuficiente ceea ce duce în anii deosebit de secetoşi la apariţia fenomenului de secare.344 0.

080 0.Debite medii Lungime Nr.24 0.00 1/2260 .001 0.2 6.0 13.01 0 0.0 11.00 1/373 18.040 1/1080 15.80 0. Bălcescu 0.875 0. (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 2 6 Vaslueţ Soleşti Crasna Mânjeşti 35 429 245 0.0 1/22 20.0 15.0 105 92.035 20 21 Sitna Todireni 3.469 0.040 0.0 1/22 0.00 1/1740 1 0 1/2640 Qm/Q M 7 7.080 0.9 83.0 401 216 0.50 1/400 17.0 15.00 5 1/706 Başeu Ştefăneşti Jijia Dorohoi 18 267 238 262 0.0 13.0 7.0 12.8 1.0 10.008 19 Jijia Todireni 181 1070 186 2.03 0 0.331 0.03 0 5 1/2560 10 Berheci Feldioara 26.007 0.010 0.00 2 0.001 0.0 1/49 20.0 9.020 0.090 0.902 0.005 0.050 11 12 13 14 15 16 17 Zeletin Galbeni Prut Prut Prut Prut Prut Rădăuţi Stânca Ungheni Fălciu Oancea 7.6 88.3 495 261 0.00 5 0.060 0.2 46 940 220 41 167 202 2.00 1/1097 0 0.650 0.3 402 9074 12000 15620 25095 26874 917 268 529 480 361 290 279 168 0.02 0 0.06 0 0.020 Miletin N.712 79.080 0.16 0. crt.0 652 554 387 212 79.100 0.0 13.5 265 250 0.015 0.281 0.004 9 65 172 281 0.005 8 Simila Bârlad Tutova Rădeni 2.454 0.015 0. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.

S = 2 ha În judeţul Iaşi: Lacul Pruteţ-Bălătău. În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în judeţul Galaţi (Prutul inferior). Iloaiei Elan Murgeni 82 137 317 0. Lacul Pochina În vechea luncă inundabilă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare.00 2 0.46 0.012 • Lacuri naturale Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.200 0. S = 6.00 7 00 1/1080 Qm/Q M 23 12 1717 150 3.2).010 0. Prin legea 5/2000 sunt declarate rezervaţii şi monumente ale naturii: • • În judeţul Botoşani: Bucecea-Bălţile Siretului.Debite medii Lungime Nr.06 0.050 0. crt.748 Altitudine medie (m) 11 Adâncime medie (m) 1. Tabelul 3. doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha (tabelul 3.3 1.9 ha 42 . (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 0 22 Bahlui Hârlău Bahlui Iaşi Bahlueţ Pd.08 0 0.120 1/763 24 1.5 523 159 1. crt.89 ha şi Balta Teiva-Vişina. Denumire lac Suprafaţa (km2) 0. Ca suprafaţă. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Nr. dar datorită modificărilor antropice au dispărut sau au fost transformate în iazuri piscicole.00 5 0.020 0.020 0. S = 24.439 0.020 1/1830 25 17 410 168 0.438 0. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.

pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuţiei geografice a faunei acvatice.Bârlad s-au delimitat 2 ecoregiuni: Provincia Pontică (12) şi Câmpia de Est (16).8 ha). Jijia. Puşcaşi pe râul Racova.400 mil mc. 43 . Prut (225) pe râurile Başeu. Pe afluenţii râului Siret. soluri cernoziomice. zone limitate cu păduri de foioase. păduri de foioase şi zone agricole. Râpa Albastră pe râul Simila. în spaţiul hidrografic Prut . Ecoregiuni.A. ce se află pe teritoriul administrat de D. există un număr de 3 acumulări.8 ha) şi Lacul Vlăscuţa (41. Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizează prin geologie predominant silicioasă. Acumulările din spaţiului hidrografic sunt în număr de 75 (permanente şi nepermanente) din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii.h. iar restul îndeplinesc alte funcţii (irigaţii. Acestea sunt reprezentate în Fig. adăpat etc. Lacul Pochina (74. 3. soluri cernoziomice.2. 3. Acumulări Iazurile sunt prezente în număr mare (262) în spaţiului hidrografic Prut . Sunt amplasate cu precădere în b. Ecoregiunea Provincia Pontică se caracterizează printr-un relief uşor ondulat în partea de N.Bârlad. Majoritatea au rol piscicol. Limitele ecoregiunilor Provincia Pontică şi Câmpia de Est intersectează cursurile de apă importante care provin din zona montană la altitudinea de 200-250 m. Prut. geologie predominant silicioasă. Bahlui şi afluenţi ai acestora.).2. În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulări din care cea mai importantă este Stânca-Costeşti cu un volum total VT = 1. exceptând bazinul hidrografic Bârlad. iar între cursurile principale limita ecoregiunilor urcă până la altitudinea de 400-500 m. tipologie şi condiţii de referinţă Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru în domeniul Apei (Ilieş 1978). În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui. multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare.• • În judeţul Galaţi: Balta Potcoava (49 ha). pentru a delimita bazinele hidrografice a căror cursuri de apă sunt situate în regiunea de dealuri joase.

2. calcaroase şi organice. 200-500 m. caracteristicile geologice. • panta medie a cursului de apă.tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici. • caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura medie multianuală. Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape: • Abordarea top-down . > 500 m.1. • Altitudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile < 200 m. având la bază sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă. corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor. zone piemontane şi munţi. opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate: • structura litologică a patului albiei. 44 . • debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%. • debitul specific mediu multianual. s-au utilizat următorii parametri: obligatorii – care conduc la primele diferenţieri: • • • • ecoregiunile. dealuri şi podişuri. factori presupuşi a se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie de tip cauza-efect) • Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare biologică a tipologiei abiotice • Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România. suprafaţa bazinului de recepţie. care definesc principalele unităţi de relief: câmpii.3. altitudinea bazinului.

Figura 3. 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 45 .

05 – 0. În consecinţă. ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004.C.3 – 2 l/s·km2). cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2).005 mm). cu două subtipuri diferenţiate în funcţie de geologie. medii 500-800 mm/an şi abundente > 800 mm/an şi prin temperaturi medii multianuale: mici < 0 ºC.Bârlad. respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2). în secţiunile de referinţă şi cele mai bune secţiuni disponibile. Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă În etapa actuală. Analiza datelor şi informaţiilor mai sus menţionate şi corelarea acestora cu tipurile de ihtiofaună potenţială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona păstrăvului. zona lipanului. cu un singur subtip în funcţie de geologie. pietriş (D = 2 – 70 mm). Prezentarea sintetică a tipurilor şi sub-tipurilor este cuprinsă în Tabelul 3. respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară.. 5 al D.Bârlad un număr de 7 tipuri de cursuri de apă. 46 . a 10 tipuri de cursuri de apă. bolovăniş (D = 70 – 200 mm).3. Sintetizarea. mediu (0. zona scobarului şi a cleanului. zona mrenei şi zona crapului) au condus la definirea. mic (< 3 l/s/km2). iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s·km2).05 – 2 mm). Pentru structura litologică a patului albiei s-au considerat următorii constituenţi: blocuri (D > 200 mm). conducând la reducerea numărului de tipuri. tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată. în această etapă a fost definit pentru spaţiul hidrografic Prut .3 l/s·km2). Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii: mare (>30 l/s/km2). sub Art. mâl (D = 0.005 mm). cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2). cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2).Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaţa bazinului. mediu (3-30 l/s/km2). medii 0-8 ºC. având în vedere existenţa unor date şi informaţii suplimentare rezultate din măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă).A. mari > 8 ºC. Caracteristicile climatice au fost diferenţiate prin precipitaţiile medii multianuale: reduse <500 mm/an. argilă (D < 0. pentru spaţiul hidrografic Prut . mic (<0. nisip (D = 0.

16 102000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă bcalcaroasă c-organică <8 <20 0 400 600 911 <3 <0. 12. mâl. 16 a-silicioasă 101000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă nisip.05-1 RO10 * 47 q95% (l/s/km2) 0.16 >300 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică câmpie F>3000 km2 ECO 11 F>5000 km2 ECO 12. pietriş nisip. 12.3 Sector de curs de zone apă cu 16 1000 5000 umede RO09 nisip.Tabelul 3.16 nisip. RO04 11.20. argilă mâloa să mâl 130 200 500 500 700 810 1-5 0.5 -5 <20 0 400 600 911 210 0.010. 12. 3 Tipologia cursurilor de apă Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Curs de apă situat în zona de dealuri sau de podişuri Curs de apă 10-a. mâl <2 <20 0 400 600 911 1-3 situat în zona de câmpie Sector de curs de apă situat în zona de RO10 11.5 situat în zona RO06 de câmpie 11. argilă 0.4 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol .

mâl <20 0 400 500 911 101000 a-silicioasă bcalcaroasă pietriş . reprezentate de acele cursuri de apă caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero. este necesară o investigare şi analiză hidrologică aprofundată.57 0 <8 <2 În privinţa cursurilor de apă nepermanente. nisip 530 200 500 450 550 810 1. 48 q95% (l/s/km2) 0 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol . Având în vedere diversitatea şi heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apă din această categorie.* ECO 12. mâl. au fost menţinute cele 4 tipuri definite în etapa anterioară.16 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică umede situat în zona de câmpie F>3000 km2 ECO 11 2 nisip.16 Curs de apă nepermanent situat în zona RO19 de dealuri şi podişuri Curs de apă nepermanent situat în zona de câmpie RO20 102000 a-silicioasă bcalcaroasă nisip. argilă <1 <20 0 400 600 911 210 0.Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Sector de curs de zone apă cu >300 RO11 11. 12. care să conducă la diferenţierea detaliată a unor noi tipuri sau/şi sub-tipuri. urmată de investigaţii directe ale comunităţilor biologice specifice tipurilor respective. funcţie de altitudine.1-1 RO11 F>5000 km .

În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altor elemente biologice. Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat. Condiţiile de referinţă reprezintă valorile elementelor biologice. Definirea condiţiilor de referinţă s-a realizat în mod preponderent prin metoda abordării spaţiale.3. Lipsa datelor istorice relevante a evidenţiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a condiţiilor de referinţă. corespunzând unor situaţii din prezent sau din trecut. fizico-chimice şi biologice. Cursuri de apă şi habitate Secţiunile de referinţă trebuie să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu păduri neexploatate. pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevantă. este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare. completată în unele cazuri (ex. Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportului sedimentelor. specifice fiecărui tip de corp de apă. 49 .Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 417 cursuri de apă (din care 8 au secare permanentă) cursuri de apă cu suprafeţe mai mare de 10 km2 identificate pe arealul de activitate al Direcţiei Apelor este prezentată în Fig. 3. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră.: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulată „expert judgement” (experienţa expertului). numărul tipurilor fiind în acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare în cadrul unor tipuri. Resturile lemnoase să nu fie înlăturate. care sunt în concordanţă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului Internaţional al Dunării: Utilizarea terenului în bazinul de recepţie Influenţele urbanizării. Secţiunile de referinţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice. Condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru (Anexa II 1. fizico-chimice neperturbate sau cu influenţe antropice minime.3 (i)) prevede stabilirea condiţiilor de referinţă pe baza elementelor hidromorfologice. constând în selectarea secţiunilor de referinţă sau a celor mai bune secţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice. utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse. hidromorfologice.

3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.Bârlad 50 .

punându-se totodată bazele unei reţele de secţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice. Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificări minore. S-a realizat o selecţie a siturilor potenţiale.Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabile Vegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală. alcalinizarea şi salinizarea. Să nu existe alterări ale regimului termic. Biomanipulare Nu există biomanipulare (de ex. 51 . în lacuri). evacuărilor în unde pulsatorii. Secţiunile de referinţă selectate acoperă variabilitatea temporală şi spaţială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv. Morfologia lacului Alterările hidromorfologice să nu influenţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică. Să nu existe surse de poluare difuză. derivaţiilor. piscicultura). Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor. Criterii fizico-chimice Să nu existe surse punctiforme de poluare organică. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere să nu fie perturbat. Să nu se manifeste acidifierea. Utilizarea în scop recreaţional Fără utilizare intensivă în scop recreaţional. hidromorfologice şi fizico-chimice. Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienţi. Biologie Fără alterări ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex.

Bănărescu (1964) şi fitoplanctonul. iar pentru fitoplancton.1. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiţiilor de referinţă.1. condiţiile de referinţă vor fi definite într-o etapă ulterioară. Participarea României la exerciţiul european de intercalibrare s-a realizat pe bază de voluntariat. pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este considerat reprezentativ utilizându-se un indice multimetric.4. În următorul ciclu de planificare se vor studia în acest scop şi comunităţile de fitobentos. De asemenea. în definirea condiţiilor de referinţă s-a avut în vedere reprezentativitatea elementelor biologice. precum şi disponibilitatea datelor. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare Scopul Intercalibrărilor internaţionale este de a stabili cât mai exact limitele între starea ecologică foarte bună .În spaţiul hidrografic Prut . reprezentată de utilizarea mai multor indecşi. sau evaluat: ihtiofauna potenţială stabilită de academicianul P. pentru râuri fiind utilizate comunităţile de macronevertebrate.Bârlad au fost selectate un număr 4 secţiuni de referinţă (din care 2 secţiuni fiind situate pe curs de apă nepermanent) şi 5 cele mai bune secţiuni disponibile. în anexa 6. având în vedere diversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic.B. Pentru analiza comunităţilor de macronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică. România nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dată. precum şi necesitatea investigării şi analizei hidrologice aprofundate. Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 3.1.1.A. Pentru a se stabili cu mai mare acurateţe condiţiile de referinţă specifice tipului. comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stării ecologice şi este utilizată pentru a furniza informaţii suplimentare evaluării realizate pe baza celorlalte elemente biologice. Pentru macronevertebratele bentice. În sistemele lotice. 52 .bună. respectiv bună-moderată. funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia. valorile de referinţă ale indicilor care intră în alcătuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6. în special în cele de ordin mic. Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent.

PRUT Nu se aplică pentru D. PRUT suprafaţa bazinului mică medie. PRUT Carpaţii. altitudine medie Având în vedere că la data realizării primei faze a exerciţiului european de intercalibrare. PRUT câmpie. Slovacia). Nu se aplică pentru D. Din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate secţiuni care să participe în prima fază a Exerciţiului European de Intercalibrare din anul 2005.A.A. metodele de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitate deplină cu cerinţele Directivei Cadru Apa.pietriş Caracteriz are (cf GIG) Ecoregi Une a Suprafaţa (km2) Altitu dine (m) Geologie Substrat 100-1000 53 . PRUT Nu se aplică pentru D. PRUT Nu se aplică pentru D. altitudine medie Zona de Nu se aplică R-E4 pentru D.A.A.A. rezultatele intercalibrării tipurilor comune R-E1 ş i R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de ţările care au corespuns cerinţelor exerciţiului (Austria. categoria Râuri. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Secţiunea Tipul (cf GIG) Tipul abiotic anterior Tipul abiotic actual / cursul de apă/ bazinul hidrografic Nu se aplică R-E1 pentru D. În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. 11 şi 12 200500 mixtă Nisip şi pietriş 10 10-1000 500800 silicioasă Bolovăni ş. suprafaţa bazinului medie.Tabelul 3.A.

2. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităţilor biologice. Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaţă a lacului stabilită de Directiva Cadru este de 0.5 km2 şi mai mari de 0.5 km2. în procesul de definire a tipologiei sa considerat geologia reală a zonei. fiind investigate o parte din elementele de calitate recomandate: fitoplancton. Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0. reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. s-a propus utilizarea a doi indicatori: . adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). s-au considerat două clase de suprafaţă: mai mici de 0. Acesta este un proces care urmează a fi finalizat în etapele următoare.3. Geologia bazinului de recepţie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. peşti.Alcalinitatea şi/sau concentraţia de calciu din apa lacului (pentru departajarea între geologia calcaroasă şi silicioasă) .5 km2. mică (3-15 m) şi mare (> 15 m).5 km2. zona de deal şi de podiş (200-800 m). Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existenţei solurilor alcaline.Culoare (pentru a indica geologia organică sau de turbă). 54 . Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Tipologia abiotică a lacurilor naturale Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt în concordanţă cu cele recomandate de Directiva Cadru şi se bazează pe următorii parametrii principali: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m). macronevertebrate.2. silicioasă sau organică (meq/l). Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring. acolo unde natura substratului a fost evidentă. Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcţie de reprezentativitatea lor. Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naţional a arătat că nu există întotdeauna o relaţie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă în bazinul de recepţie. fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei. zona de câmpie (< 200 m). suprafeţelor mari de teren amenajat agricol sau influenţei unor surse de poluare. Astfel. din cauza motivelor prezentate mai sus. Pentru a descrie influenţa naturii substratului asupra corpului de apă. geologia bazinului de recepţie al lacului: calcaroasă.

suprafaţă ROLN15 200 – 800 <3 foarte mică siliciu SS ROLN01 < 200 <3 siliciu (0. XL) Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice.După prelucrarea şi analizarea datelor. Lacul Vlăscuţa. prezentate în Tabelul 3. 1 Tipologia lacurilor naturale Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Suprafaţa Categoria (S. 1.4. adâncime foarte mică.L. 55 . Tabelul 3. S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de Direcţia Apelor Prut. de pe lacurile naturale. macrozoobentos. atât de la nivelul secţiunilor incluse în programul naţional de monitorizare. din care 6 de tipul ROLN01 (Lacul Pochina. în spaţiul hidrografic Prut .5.Bârlad. pentru cele 7 lacuri naturale au fost definite două tipuri. şi Figura 3. Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru în sect. adâncime foarte mică.1) S-SS Condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Potrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2.3. siliciu – alcalinitate moderată. microfitobentos. Anexa V: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinţă ale parametrului biomasă).1. siliciu. cât şi a celor investigate suplimentar. Pruteţul Bălătau. condiţiile de referinţă reprezintă o stare din prezent sau din trecut corespunzând condiţiilor naturale sau cu impact antropic foarte scăzut. hidromorfologice şi biologice. Balta TeivaVişina.M.5. exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice.1. Balta Potcoava şi Bucecea-Bălţile Siretului) şi unul de tipul ROLN15 (Turbăria de la Dersca). macrofite şi peşti. mare Lac situat în zona de deal şi podiş.2 . fizicochimice şi biologice.

Urmează ca pe măsura ce datele referitoare la elementele de calitate menţionate anterior vor fi disponibile.4 şi tabelul 3. în particular pentru fitobentos. adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). ROLN08. 56 . macrofite. procesul de definire a condiţiilor de referinţă specifice tipului să se îmbunătăţească şi să se dezvolte. zona de deal şi de podiş (200-800 m). 3. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile de acumulare Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut .3. După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut . au fost utilizate următoarele criterii: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m). timpul de retenţie mic (< 3 zile). în care este inclusă şi România. alături de Ungaria şi Bulgaria. rezultând 18 lacuri de acumulare de tipul ROLA02. 3. mică (3-15 m) şi mare (> 15 m). macronevertebrate şi peşti. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea condiţiilor de referinţă. Pentru tipurile ROLN07.Bârlad.1. zona de câmpie (< 200 m). geologia bazinului de recepţie a lacului: calcaroasă.5. 14 de tipul ROLA03a şi unul de tipul ROLA03b (fig. În anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul est-continental. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate lacuri naturale considerate de referinţă sau cele mai bune secţiuni disponibile.2.1D. Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări în ceea ce priveşte stabilirea stării ecologice şi implicit a condiţiilor de referinţă pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul naţional.2).Bârlad. silicioasă sau organică (meq/l). Valorile de referinţă propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonică-lacuri naturale se află în anexa 6. mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile).

Figura 3. 4 Tipologia lacurilor 57 .

Rezultatele primei faze a exerciţiului de intercalibrare s-au concretizat în identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului şi ale clorofilei „a”.0) Condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiu următor.15 siliciu (< 1. siliciu Lac situat în zona de câmpie. procentaj de Cyanofite din biomasă. ca fiind la limita dintre clasele de calitate bună şi cea moderată.0) ROLA03a MEDIU ROLA03b Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. Acestea au fost identificate preliminar. Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrul grupului de intercalibrare se prezintă în Tabelul 3.5. Din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad nu a fost selectat nici un lac de acumulare care să participe în prima fază a exerciţiului european de intercalibrare. siliciu ROLA02 < 200 3 .Tabelul 3. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare România a participat la acest exerciţiu cu un număr de 8 lacuri de acumulare. biovolum-mm3/l). probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice. Singurul element biologic de calitate inclus în intercalibrarea Europeană a lacurilor de acumulare este fitoplanctonul. pe baza informaţiilor disponibile.6 În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. adâncime mică. Parametrii biologici analizaţi au fost: concentraţia de clorofilă „a”(µg/l) şi fitoplancton (compoziţie. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Timp de retenţie Subtip Mare ROLA02a MARE ROLA03 < 200 <3 siliciu (< 1. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologică (bună-moderată) pentru tipurile de lac participante. adâncime foarte mică. 58 .

ape tranzitorii.6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare . 2.G. substrat siliciu.I. sector de râu. 59 .C. prin „corp de apă de suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu. În conformitate cu Art. lac.. sector de canal. PRUT Nu se aplică pentru D. Adânci me medie (m) Precipitaţii medii anuale (mm) şi T(°C) Alcalinita Suprafaţă te (meq/l) lac (km2) Tip Caracteriz are cf. o parte din apele costiere.-G.3. GIG Nume lac Tip abiotic Altitu dine (m) Acumulare . astfel că delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importantă. suprafaţă LM7 mare.A.5 3.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/E. de adâncime mare. suprafaţa bazinului de recepţie < 20000 km2 Delimitarea corpurilor de apă Nu se aplică pentru D. Criterii de bază pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă s-a ţinut cont de următoarele: • • • categoria de apă de suprafaţă.A. Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea. raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei. caracteristicile fizice ale apelor de suprafaţă. tipologia apelor de suprafaţă.FAZA I Grupul L.Tabelul5Tabelul 3. PRUT 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0. canal.M.

următorii parametrii: • starea apelor: -un element discret de apă de suprafaţă nu trebuie să conţină elemente semnificative ale unor stări diferite. 60 .D.M. sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezultă din alterările generate de activităţile umane şi (b) împiedică atingerea stării ecologice bune.Criterii adiţionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaţă s-au considerat.A.P. • alterările hidromorfologice: -în cazul alterărilor hidromorfologice semnificative. • ariile protejate: -limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de apă. limitele corpurilor de apă nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost definite în scopuri diferite. s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional U. este necesar să se păstreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şi necesitatea evitării fragmentarii apelor de suprafaţă într-un număr prea mare de corpuri de apă. în mod suplimentar/plus. Questionnaire – step 1. criteriile de desemnare a C.E. un „corp de apă” trebuie să aparţină unei singure clase a stării ecologice.A. -în procesul de sub-divizare progresivă a apelor în unităţi din ce în ce mai mici.M.N. al Dunării Identifying hydromorphological pressures on the Danube River.-G. pe baza unor criterii diferite.P. de cele mai multe ori. c) Significant pressures/impacts.P. -corpurile de apă puternic modificate pot fi identificate şi desemnate atunci când starea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterărilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaţă. -C.F.

agricolă. hidroenergie).cheie ale delimitării corpurilor de apă Figura 3. Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaţă au fost luate în considerare toate râurile al căror bazin hidrografic are o suprafaţă mai mare de 10 km2 şi lacurile de acumulare cu suprafaţa la nivelul normal de retenţie mai mare de 50 ha. apărare de inundaţii. industrie şi dezvoltări urbanistice. recreere şi turism) şi care confluează într-un lac/curs de apă s-au putut grupa într-un singur corp de apă. hidroenergie. • Corpuri de apă mici – s-a ţinut cont de abordarea prezentată mai sus şi astfel. de o anumită presiune (ex. 61 . în anumite cazuri (bazine hidrografice mici).Aspecte . întregul curs de apă se poate considera ca fiind un singur corp de apă. • Gruparea (agregarea/„aggregation”) corpurilor de apă în funcţie de cauza care le influenţează starea . 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă. în cazul în care întregul bazin este „natural” sau este influenţat. piscicultură. navigaţia. în cazul unei cascade de lacuri de acumulare.afluenţii ce aparţin aceleiaşi tipologii şi a căror stare este naturală sau este determinată de aceeaşi presiune dominantă (alimentare cu apă. acestea au putut fi grupate ţinând seama de acumularea strategică ce regularizează scurgerea. De asemenea. în principal.

Prin aplicarea criteriilor menţionate anterior. 46 corpuri de apă .Bârlad este de 23. în principal. În spaţiul hidrografic Prut . q95% = 0 .cursuri nepermanente. datorită redefinirii tipologiei corpurilor de apă.nu s-au mai considerat şi delimitat corpuri de apă. 62 . Lungimea maximă a corpurilor de apă este de 387 km.6. din care 7 sunt arii protejate pentru habitate şi specii. 3. cele care au secare permanentă.Bârlad s-a identificat un număr de 7 lacuri naturale. pe baza criteriilor biotice. râurile cu secare odată la câţiva ani (2-5 ani) şi râurile cu secare rară (odată la mai mult de 5 ani). Corpurile de apă de suprafaţă).lacuri de acumulare. dintre care: • • • 286 corpuri de apă-râuri. râurile cu secare în fiecare an. în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad s-a identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă (Fig. dintre acestea un număr de 250 corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri de apă nepermanente. iar 3 de corpuri de apă artificiale.lacuri naturale.Procesul de identificare a corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008. Media lungimilor corpurilor de apă delimitate în spaţiul hidrografic Prut . 7 corpuri de apă .86 km. iar lungimea minimă este de 1 km. Totodată la nivelul anului 2008. Au fost identificate corpuri de apă. care au stat la baza delimitării corpurilor de apă. dintre tipurile de corpuri de apă .

Figura 3. 6 Corpurile de apă de suprafaţă 63 .

având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafaţă: a. Presiuni semnificative Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative În conformitate cu Directiva Cadru în Domeniul Apei. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat.apa.C. ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l.E.1.e.) care sunt relevante pentru factorul de mediu . se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat. În acest sens.E. După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact.R.3.P.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în resursele de apă. 64 . Aceasta abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţie conduce la identificarea presiunilor semnificative.C. aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense. O alternativă este aceea ca înţelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set simplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane .4.P. aglomerările <2000 l.4.e. instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E. sunt considerate surse semnificative de poluare.). Directivele Europene prezintă limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative şi substanţele şi grupele de substanţe care trebuie luate în considerare. (Directiva I.Directiva 91/271/C. Industria: i. 3.E. b.) . de asemenea. de asemenea.inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E.P. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpul de apă.

alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii). fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E. iii.E.) care sunt relevante pentru factorul de mediu .E. ţinând seama de criteriile menţionate mai sus.E.E. c. ii.P. industriale şi ape meteorice sunt colectate de 65 .R.C.P. iii. fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E. (Directiva I. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.apa. În urma analizării surselor de poluare punctiformă. care înlocuieşte Directiva 76/464/C. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane.ii.C.) apele uzate urbane ce pot conţine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere.inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E. alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa. În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme:  Surse de poluare urbane/aglomerări umane În general. 33 industriale şi 10 agricole).P. în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/C. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii.) .C. În spaţiul hidrografic Prut–Bârlad sunt inventariate un număr de 124 folosinţe de apă care folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate. Agricultura: i. unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E.E.C.E.E.

cât şi de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate.). având în vedere încărcarea organică biodegradabilă. nutrienţi.42 2. În tabelul nr. România a obţinut perioada de tranziţie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018). 581. având în vedere respectarea concentraţiilor maxime admise.e. În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/C. colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Număr Dimensiune aglomerare umană > 150000 l.364 3.e. 3.29 57.e.117 1.205.08 45. hidrocarburi petroliere. dar şi alţi poluanţi ca metale grele.198. sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinţe.e.1249 763. staţiilor de epurare.000 375.373 32.e.783 257.684 167.e.E.722 1. Apele uzate urbane conţin. micropoluanţi organici etc. cu o încărcare organică totală corespunzând la 3.869 Încărcare organică colectată (l. la nivelul sfârşitului anului 2007.). 15000 – 150000 l.696 % 42.006 25. 1. de staţii de epurare Încărcare organică totală (l.05 12.) 1.87 2 5 8 11 26 cu Tomeşti şi Holboca 66 . Total ∗ de aglome rări umane 3 9 21 253 286 ∗ Nr. precum şi a încărcărilor organice totale.646 3.către sistemele de colectare/canalizare. în special materii în suspensie.. detergenţi.e) l. conduse la staţia de epurare (unde sunt epurate corespunzător) şi apoi evacuate în resursele de apă.360. Tabelul 3.21 0.600 214.7 se prezintă atât numărul aglomerărilor (>2000 l. 7 Situaţia aglomerărilor umane. 2000-10000 l.77 44.054 % 86.e.e.e.E. depinzând de tipurile de industrie existente.e şi în plus treapta terţiară – pentru îndepărtarea nutrienţilor – pentru aglomerările cu peste 10000 l.198.61 1. substanţe organice.17 Încărcare organică epurată (l. neavând sisteme de colectare şi/sau staţii de epurare cu dotare şi funcţionare corespunzătoare (cel puţin cu epurare mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l. 10000 – 15000 l. privind epurarea apelor uzate urbane.075 1.869 l. întrucât. exprimată în locuitori echivalenţi. cât şi situaţia dotării cu staţii de epurare. în spaţiul hidrografic Prut–Bârlad există un număr de 286 aglomerări umane (>2000 l.e) l.e).93 23.e.173.445.

iar din numărul total de 26 staţii de epurare.O. nici una nu se conformează momentan cerinţelor legislative (se vor conforma prin realizarea programelor de măsuri).B.C.e.B.646 52. iar în figura 3.23 185.923 5641.Bârlad Categorii de aglomerări/Poluanţi evacuaţi >100. Tabelul 3.492 1633.000 – 100. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă.e.O.C. pe parcursul perioadelor cu ploi intense.000 l.883 Azot total (Nt) t/an 1412.10000 l.) care nu sunt încă dotate cu staţii de epurare.9 se prezintă aceeaşi situaţie.8 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C.e. De asemenea.7 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.404 35.727 4.965 2548. – Cr şi C.534 67 .185 452.000 l. 2000 .Se menţionează că există un număr de 260* aglomerări umane (> 2000 l.e.) care nu sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi care nu prezintă staţii de epurare. Se precizează că la nivelul anului 2007. <2000 l. 10. Total 17274.373 Substanţe organice (C. în care un număr de 23 sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate şi pluviale nu au putut funcţiona corespunzător.317 130.000 l. sa înregistrat un număr de 2 evenimente.e. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .5) t/an 4711.e.O.e. În figura 3.551 Fosfor total (Pt) t/an 378.e. în tabelul 3.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare. în tabelul 3.8 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.112 69.963 876.Bârlad există un număr de 11 aglomerări umane (cu mai puţin de 2.O.-Cr) t/an 14595.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerări. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate.) şi tipul de staţii de epurare existente În spaţiul hidrografic Prut .641 Substanţe organice (C.

Figura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.e.Bârlad 68 .) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut .

e.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3. 8 Aglomerări umane (>2000 l.Bârlad 69 .

e. Nu sunt depăşite valorile stabilite prin actele de reglementare.000 l. Valurile Dunării.430 27.147 mil.3 8 Cupru (Cu) kg/an 3541. Libertatea. Evacuarea apelor uzate orăşeneşti ale municipiului Galaţi se face prin intermediul a şase colectoare în fluviul Dunărea: Micro19.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 464. Galaţi Municipiul Galaţi (450.343.255 Total În continuare se prezintă situaţia celor mai importante aglomerări umane (>10000 l.10 1 525.e.000 l.A.0 00 160.944 20204.000 Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 523. Popas Dunărea.000–100.036 18340.e.385 l/s. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .000 l. iar epurat doar mecanic este de 661. SP3.P. reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă şi canalizare.): Iaşi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (660.230 8. În anul 2007 s-a evacuat un volum total de 31.000 Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an 19.S.3 44 1. euro privind reabilitarea reţelei de aducţiune şi a staţiilor de pompare.866 684. 13 iunie.Bârlad Categorii de aglomerări/poluan ţi evacuaţi >100.1 km) şi evacuate în râul Bahlui prin cele 2 descărcări ale staţiei de epurare. mc ape uzate neepurate.94 8 5.e.000 60.e.) prezintă o reţea de canalizare în lungime de 480 km şi nu dispune de o staţie de epurare. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 1.611 2. Există în derulare un program cu fonduri I. 2000 .00 0 113. respectiv construirea unei staţii de epurare a apelor uzate. în valoare de 60 mil.593 l/s.10000 l.43 19 779. <2000 l. echipată cu treaptă mecanică şi biologică.000 Nichel (Ni) kg/an 660.000 721. 10. 4270.Tabelul 3.153 Plumb (Pb) kg/an 463. 70 .000 l.714 1837.e.e.

A. provenit din zona de sud a municipiului Botoşani.685 l/s. cuprinzând o reţea pentru colectarea apelor uzate menajere şi industriale şi o reţea pentru colectarea apelor pluviale. unitatea evacuează în pârâul Teascu – SP Tulbureni un debit de apă uzată neepurată. echipată cu treaptă mecanică şi biologică.564 l/s prin colectorul Racova şi respectiv 4. circa 380 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: fier total. în râul Bârlad. În prezent. Totuşi.413 l. De asemenea.000 l.269 l/s). Bârlad Municipiul Bârlad (80. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 372. colectoare principale şi staţie de epurare a apelor uzate cu treaptă mecanică şi biologică.173 l/s ape epurate în râul Vaslui.e. Municipiul Vaslui mai evacuează direct în râul Delea ape uzate prin colectoare de canalizare care nu au continuitate şi nu sunt racordate la staţia de epurare: 6.091 l/s prin colectorul Spătar Angheluţă.e. evacuează 154. Staţia de epurare.O. există întrepătrunderi ale reţelelor de canalizare menajeră şi pluvială.S. 170 l/s. ajungând în iazurile de retenţie ale acestora şi ulterior în pârâul Valea Seacă (14. cu o capacitate de 600 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie.000 l.5). Există în derulare un program pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare – epurare beneficiind de fonduri I..Botoşani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (250. existând totuşi întrepătrunderi între canalizarea pluvială şi cea menajeră. amoniu şi substanţe organice (C.994 l/s ape uzate epurate. Vaslui Municipiul Vaslui (95.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 325. Sistemul de canalizare (163.) dispune de un sistem centralizat de canalizare în lungime de 117 km şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică. staţia de epurare evacuează în râul Vaslui debite de aprox. 71 . staţii de pompare intermediare. Reţeaua de canalizare nu acoperă toate zonele. motiv pentru care o parte din apele menajere din zonele neracordate sunt preluate de reţelele pluviale.B.1 km) şi evacuate în râul Sitna printr-o staţie de epurare. Staţia de epurare (capacitate proiectată de 256 l/s pentru treapta mecanică şi 340 l/s pentru treapta biologică) evacuează în prezent 199.e. în anumite zone ale oraşului.) dispune de un sistem de reţele de canalizare.5 km) este divizor. Reţeaua de canalizare s-a proiectat şi s-a executat în sistem divizor. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.P.

amoniu.43 l/s ape epurate în râul Huşi. pod Criviţeni. Debitul evacuat după epurare este de 0. un volum de 1.2 km). echipată cu treaptă mecanică şi biologică. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.082 l/s ape epurate în râul Bahlueţ.-Cr). şi o staţie de epurare mecano-biologică ce evacuează 40.5.850 l.e. şi posedă o reţea de canalizare (80.-Cr). Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2007 s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor. mc ape uzate suficient epurate.C.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 45. C. pod Elena Doamna. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.786 mil. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie.e.) dispune de o reţea de canalizare proiectată şi executată în sistem unitar (61.572 l. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu. substanţe organice (C.e. Târgu Frumos Aglomerarea Târgu Frumos are populaţie de 14.Tecuci Municipiul Tecuci are populaţie de 54.634 l/s. zona pod Cuza Vodă).O.000 l.7 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 62. substanţe organice (C. În anul 2007 a fost evacuat un volum de 2.e. mc apă uzată în emisar prin cele 6 colectoare (zona industrială.B. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. zona spital. Huşi Municipiul Huşi (33. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu.O. şi posedă o reţea de canalizare (22. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Geru printr-o staţie de epurare. pod Ghica Vodă. Cudalbi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14. echipată cu treaptă mecanică şi chimică.6 km) şi evacuate în râul Jijia printr-o staţie de epurare. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. fosfor total. amoniu. azot total. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 81. fosfor total. detergenţi anionici activi. S-a evacuat în râul Bârlad. 72 .2 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 53.O.e.754 l/s ape epurate în râul Bârlad. Dorohoi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (42.660 l.399 l/s.97 mil.C. fosfor total.550 l.

560 l. În anul 2007 s-a evacuat un volum de 0.006 l/s).998 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi şi azotiţi.-Cr). hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Podriga printr-o staţie de epurare.02 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 1.e. 73 .Darabani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 27. şi posedă o reţea de canalizare (9 km).e. Negreşti Oraşul Negreşti (11. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi. Belceşti Aglomerarea Belceşti are populaţie de 11.e.450 l. Apele uzate de tip menajer. amoniu. echipată cu treaptă mecanică şi biologică. apele uzate fiind evacuate în râul Suhu (0.662 l.027 l/s ape insuficient epurate. Pechea Aglomerarea (18.e) dispune de un sistem de canalizare realizat în sistem mixt: unitar (în zona centrală) şi separativ în restul localităţii.e.5 km.200 l. substanţe organice (C. Debitul mediu al efluentului epurat este de 11.C.e.6 km) şi evacuate în râul Bahlui prin staţie de epurare. Târgu Bujor Aglomerarea Târgu Bujor are populaţie de 12. fosfor total. şi posedă o reţea de canalizare (10.871 l/s ape epurate în râul Bahlui. Hârlău Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (12. echipată cu treaptă mecanico-biologică şi chimică. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. mc (un debit mediu de 9.284 mil.O. după o prealabilă epurare mecanicobiologică şi chimică sunt evacuate în râul Chineja. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 8. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi biologică) evacuează în râul Bârlad un debit de 4. detergenţi anionici activi.317 l/s). fosfor total.225 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii azot total şi fosfor total.5 km.500 l. Debitul evacuat după epurare este de 1.056 l. azot total.) dispune de un sistem de canalizare în lungime de 7.

e.) dispune de 3 km canalizare şi evacuează 3. celuloză şi hârtie. industria chimică. Slobozia Conachi (11900 l.) dispune de un de sistem de canalizare (10. industria petrolieră etc.000 l. Astfel. Brăhăşeşti (11.Săveni Aglomerarea Săveni (10.e.e. se pot evacua substanţe organice. Următoarele aglomerări nu dispun de reţele de canalizare şi staţii de epurare: Matca (19.e).342 l. Deleni (11.015 l/s ape uzate în râul Bârlad Holboca (14.373 l.e.e. nutrienţi (industria alimentară.400 l. Tomeşti (13. fermele zootehnice etc.e). Târgu Frumos comuna (11.000 l.) dispune de 1.e.4 km) şi o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 7.4 km canalizare.076 l/s ape uzate în râul Siret Iveşti (16.e).700 l.) dispune de 10 km canalizare. Tuluceşti (12.500 l. metale grele (industria extractivă şi prelucrătoare.516 l.210 l.805 l.126 l.e.700 l.e).).).).e).). S-au înregistrat depăşiri la indicatorii hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.) dispune de 5.000 l.) dispune de 9 km canalizare. dar insuficiente: • • • • • • • Lieşti (16.)  Surse de poluare industriale şi agricole Sursele de poluare industriale şi agricole contribuie la poluarea resurselor de apă. precum şi micropoluanţi organici periculoşi (industria chimică organică.e.16 km canalizare şi evacuează 0.) dispune de 5 km canalizare şi evacuează 2. Munteni (11.5 km canalizare şi evacuează 1. Corod (11. Ciurea (Piciorul Lupului) (10.917 l/s ape uzate în râul Miletin Ghidigeni (11.860 l. Sursele punctiforme de poluare industriale şi agricole trebuie să respecte cerinţele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al 74 .e.705 l/s ape în râul Başeu.000 l. Zorleni (10.e.19 l/s ape uzate în râul Bârlad Flămânzi (14. prin evacuarea de poluanţi specifici tipului de activitate desfăşurat. industria chimică etc.).) dispune de 1.e. industria fertilizanţilor. Următoarele aglomerări dispun doar de reţele de canalizare.650 l.e).

La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.P.11 se prezintă aceeaşi situaţie.E. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă.2 .E. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase).G.91/676/C.P.. hexaclorbutadiena. în tabelul 3.E.. Directivei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole . pentru instalaţiile sub incidenţa Directivei I.E. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii.C.poluării – 96/61/E. – Cr şi C.B.G. 75 . Directivei 2006/11/E.C.E.G. (Directiva SEVESO). De asemenea.9 se prezintă sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.E. hexaclorciclohexan (3 unităţi) şi hexaclorbenzen. H. precum şi cerinţele legislaţiei naţionale (H.. 352/2005 privind modificarea şi completarea H. având în vedere anumite unităţi industriale care evacuează cadmiu şi mercur (27 de unităţi la nivel naţional). România a obţinut perioade de tranziţie cuprinse între 2 şi 9 ani (maximum decembrie 2015). nr. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate.C. în tabelul 3. De asemenea. 8 au instalaţii care intră sub incidenta Directivei I.O.C. România a obţinut o perioadă de tranziţie de 3 ani (decembrie 2009).C.P. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor.C. Pentru implementarea Directivei 76/464/C. din cele 43 surse punctiforme industriale şi agricole semnificative.). 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare. tricloretilena şi triclorbenzen (21 unităţi). (Directiva I. care înlocuieşte Directiva 76/464/C. În figura 3. 1.P.O.E.E.10 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare.P.dicloretan. Directivei privind accidentele majore – 86/278/C.P.

9 Surse punctiforme semnificative de poluare .industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.Bârlad 76 .

000 458. Industrie total Alte surse punctiforme organice (C.905 Substanţe organice (C. Fabricarea cărămizilor. DOROHOI.O.039 3.P.C.795 0.689 984.000 1822.043 223. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Categorii de aglomerări/ poluanţi evacuaţi Industrie I.B.540 211.795 455.063 4.531 7.P.761 0.P. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi chimică) evacuează în râul Jijia un debit de 1.000 1811.761 0.195 0.949 0.375 8404.532 1.000 225.069 Tabelul 3. Industrie non I.P.076 2.008 3893.102 l/s.A.930 333. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Substanţe Tip de industrie/poluanţi evacuaţi Industrie I.040 În continuare se prezintă situaţia celor mai importante surse punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.C.5) t/an 772.365 48.C.000 11.203 0.768 8355.949 17.033 0.229 131.113 20.C.130 20.C. Judeţul Botoşani S. Industrie non I.-Cr) t/an 3421. Industrie total Alte surse punctiforme Cupru (Cu) kg/an Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an Nichel (Ni) kg/an Plumb (Pb) kg/an Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 3153.P. 77 .P.130 Azot total (Nt) t/an Fosfor total (Pt) t/an 5.P.193 1. ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă.395 3171.P.C. CERAMICA S.163 0. termen de conformare 2015.922 472.O.818 0.Tabelul 3.

Apele epurare insuficient sunt stocate în bazine însumând 5698.O.P.5 ha) şi datorită lipsei unor instalaţii de preepurare. ineficientă.C. Transporturi urbane. Unitatea are autorizaţie I.C.P.C.Activităţi în ferme mixte.R.5. LEŢCANI.S.C.A. Termen de conformare: 2009. PUI PROD S. Judeţul Iaşi S. azotiţi. Apele uzate.A.C. IAŞI. S.B. Apele uzate. unitatea are autorizaţie I. TRANSPORT MIXT S. C.-Cr).C. AVICOLA S. substanţe organice (C. Se înregistrează valori mari la indicatorii: materii în suspensie.P. suburbane şi metropolitane de călători. Judeţul Vaslui S.P. Creşterea pasărilor.A..P.C. substanţe extractibile. Bârlad.P. RULMENŢI S.P. Creşterea pasărilor.16 l/s) sunt evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi. Prelucrarea metalelor feroase.A. după epurarea mecanică şi chimică. Unitatea nu dispune de staţie de epurare. sunt evacuate: o parte în canalizare (16.A. S. Termen de conformare: 2011. S. Unitatea se află în zona vulnerabilă.T.P. comerţ cu ridicata a ouălor.A.72 l/s) sunt evacuate în râul Bahna. Unitatea dispune de staţie de epurare mecano-biologică.C.L. S. o parte în râul Simila (10 l/s) şi altă parte în râul Bârlad (10 l/s). Termen de conformare: 2009.5 l/s).13 mp. Apele uzate.DOROHOI. Apele uzate sunt evacuate în râul Jijia. Creşterea păsărilor. S.C. MITTAL STEEL S. fosfor total.756 l/s. şi se află în zonă vulnerabilă. Apele uzate neepurate (9. Industrie alimentară . Industrie alimentară prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre.39 l/s) sunt evacuate în râul Bahlueţ. Termen de conformare: 2008.C.. Debitul evacuat după epurare este de 2. după preepurare. Unitatea are autorizaţie I. Unitatea creează probleme mediului datorită stocării dejecţiilor în iazurile de decantare (18. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Producerea rulmenţilor. AGROCOM STRUNGA S. termen de conformare 2022. după preepurare. RĂZBOIENI. Lipovăţ.C. DOROHOI .C. Unitatea se află în zonă vulnerabilă.O. Termen de conformare: 2014.C. după epurare (7. AVICOLA S. Unitatea se află în zonă vulnerabilă. (debit autorizat: 34..A. OR TÂRGU FRUMOS. 78 . Unitatea are autorizaţie I. AVICOLA S. comerţ cu ridicata al ouălor. IAŞI AB.A.

A.O. Unitatea nu dispune de staţie de epurare.P.P. şi apoi de ariile agricole eterogene.5.Dejecţiile sunt stocate pe platforma de deshidratare .C. Se înregistrează valori mari ale indicatorului materii în suspensie. 3.Independenţa Creşterea porcinelor.10. urmată de suprafaţa aferentă pădurilor. Unitatea se află în zonă vulnerabilă.P.compostare cu un volum de 700 mc.. C. Judeţul Galaţi SC ARCELOR MITTAL GALAŢI S.Fabricarea zahărului.2.O. Industria metalurgică . Industria alimentară . Apele uzate sunt evacuate în râul Siret: 24. iar deşeurile solide sunt depozitate pe o platformă având capacitatea de 700 mp.4 % din totalul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (fig.C.B. S.283 l/s epurate doar mecanic.104 l/s). sunt evacuate în colectorul Mălina (900.000 mc).L. ponderea cea mai mare o ocupă terenurile arabile. Cerealprod S.Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje. Unitatea are autorizaţie I. Unitatea are autorizaţie I. Se înregistrează depăşiri ale indicatorilor: substanţe organice (C. Dejecţiile sunt stocate pe batale (5. Galaţi .C. Termen de conformare: 2011. 79 . 2000). în concordanţă cu relieful.304 l/s) şi în colectorul Cătuşa (1048.C. Ambele sunt în curs de modernizare. ZAHARUL LIEŞTI S. S. care trebuie modernizată.406 l/s epurate mecano-biologic şi chimic. De remarcat e faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţă de 7.C.A. Termen de conformare: 2014. Surse difuze de poluare semnificative.). inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se observă o diferenţiere netă a utilizării terenurilor.C. Conform Corine Land Cover (C.4.-Cr) şi amoniu.. 3.P. Apele uzate epurate mecano-biologic şi chimic. iar 21.A.

10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze: 80 . Figura 3. produse finite. b. precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme. stocare de deşeuri neconforme. produse auxiliare. c. situri industriale abandonate. comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare. unităţi ce produc poluări accidentale difuze.382.Suprafaţa agricolă reprezintă circa 68.209 ha) din suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor.2 % (1. Industria: depozite de materii prime.

poate conduce la poluarea resurselor de apă. Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenţie din punct de vedere al colectării deşeurilor depozite menajere de gunoi prin construirea şi unor ecologice eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor. Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor. modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la staţiile de epurare.E.e.)..) identificate în spaţiul hidrografic Prut .e.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare. fenomenul de poluare difuză este accentuat datorită faptului că la sfârşitul anului 2006. un număr de 44 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare şi nici una din ele nu este conformă cu cerinţele Directivei 91/271/C. În figura 3. Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de: • • • Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice.7 se prezintă aglomerările umane (> 2000 l. numai un procent de 45.17 % din populaţia echivalentă (a aglomerărilor >2000 l.E. Surse de poluare urbane/aglomerări umane În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Creşterea animalelor domestice. s-a evidenţiat faptul că cele mai importante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele 81 . în Raportul Naţional 2004. întâlnită deseori pe malurile râurilor şi lacurilor. activităţile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă.Bârlad. De asemenea.  Agricultura Pe lângă presiunile punctiforme exercitate. percolare etc.e. dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaţă. Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităţilor constituie o sursă de poluare difuză locală.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare. Căile prin care poluanţii (în special nutrienţii şi pesticidele. De asemenea. Din cele 286 aglomerări (>2000 l.

Tabelul 3. comparativ cu anul 2002.59 0. cantităţile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate în substanţă activă) utilizate în anul 2007. situaţia efectivelor de animale.44 0. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Animale Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Galaţi Bacău Neamţ Vrancea echivalente Mii capete 190.40 În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad numărul de animale echivalente estimate este de circa 683.749 115.E.5/ha suprafaţă agricolă). 82 . respectiv 1.E.653 (reprezentând o densitate specifică de animale echivalente de 0.102 161. când la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad erau utilizate cantităţi medii de circa 6. identificate în conformitate cu cerinţele Directivei 91/676/C. Comparând cantităţile specifice de îngrăşăminte utilizate în România cu cantităţile utilizate în statele membre ale U.40 0.91 kg N/ha de teren agricol.12. În anul 2007.E. La nivelul judeţelor aferente spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.vulnerabile şi potenţial vulnerabile.47 0.51 0. au fost cu circa 10 % mai mari faţă de situaţia din 2002..56 kg P/ha de teren agricol. în anul 2007./ha agricol 0. cantităţile de îngrăşăminte naturale utilizate au scăzut cu circa 10 %.404 4.467 Densitate animale echivalente Nr. se observă că România se situează cu mult sub media Europeană. La nivel naţional.570 27.56 0.860 7. Datele cu privire la cantităţile de îngrăşăminte şi numărul de animale domestice la nivel naţional sau judeţean au fost preluate din Anuarul Statistic al României 2007. se prezintă în tabelul 3.498 176.

cât mai ales calitatea apelor subterane.. având în vedere căile prezentate mai sus. 4. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme şi difuze. Prut).12. 2. cât şi la nivel de sub-bazine internaţionale (Tisa. În figurile 3. Presiunile agricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaţă. scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti. Pe lângă emisiile punctiforme. Modelul a fost elaborat şi aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) în mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. În ultimul timp. 83 . 6. modelul MONERIS consideră următoarele moduri (căi) de producere a poluării difuze: 1. printre care şi bazinul/districtul Dunării. eroziunea solului. se prezintă contribuţia modurilor de producere a poluării difuze cu azot şi fosfor (estimare preliminară). pentru anul 2007. 5. depuneri din atmosferă. scurgerea din reţelele de drenaj. estimarea încărcărilor cu poluanţi a apelor este mai dificilă decât în cazul surselor punctiforme având în vedere modul diferit de producere a poluării. scurgerea subterană. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantităţile de poluanţi emise de sursele difuze de poluare. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atât la nivel naţional (al statelor din Districtul internaţional al Dunării). 3. scurgerea de suprafaţă. În cazul surselor de poluare difuze.Emisiile de nutrienţi din surse difuze Presiunile difuze datorate activităţilor agricole sunt greu de cuantificat.11 şi 3.

iar scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti prezintă contribuţia cea mai mare la emisia difuză de fosfor. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 0. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad 84 .Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 4% 29% 7% 5% 17% 38% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.6% 0.1% 64.2% 9. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Se menţionează că scurgerea subterană reprezintă principala cale de emisie difuză pentru azot.4% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.9% 0.8% 24.

De asemenea, modelul MONERIS cuantifică contribuţia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totală de nutrienţi. Astfel, pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultură, localităţi (aşezări umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din atmosferă), precum şi fondul natural. De subliniat este faptul că modelul MONERIS ia în considerare toate sursele de poluare şi nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. În figurile 3.13 şi 3.14, se prezintă emisiile de azot şi fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminară), având în vedere aportul fiecărei categorii de surse de poluare, pentru anul 2007. Emisia difuză medie specifică pe suprafaţa totală pentru azot este de 2,785 kg N/ha, iar pentru fosfor este de 0,59 kg P/ha.

Emisii de azot din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

8.8%

7.8%

15.0%

55.4%

Emisii difuze totale – 5646 t N/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se observă că mai mult de jumătate (55,4 %) din cantitatea de azot emisă de sursele difuze se datorează activităţilor agricole, rezultând o emisie specifică de 2,26 kg N/ha suprafaţă agricolă.

85

Emisii de fosfor din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

3.3% 24.9%

6.9%

64.8%

Emisii difuze totale – 1197 t P/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se menţionează că de asemenea, mai mult de jumătate (64,8 %) din emisia totală difuză se datorează agriculturii, care contribuie cu circa 776 t/an, ceea ce reprezintă o emisie specifică de 0,56 kg/ha suprafaţă agricolă. 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative Informaţiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apă de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sunt necesar a fi cunoscute şi monitorizate în scopul identificării corpurilor de apă puternic modificate. Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional U.N.D.P.-G.E.F. al Dunării şi iau în considerare tipurile de lucrări hidrotehnice, magnitudinea presiunii şi efectele acestora asupra ecosistemelor. Din multitudinea activităţilor desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele, numai unele dintre ele exercită asupra acestora o presiune semnificativă, determinată pe baza unor criterii bine stabilite, care se regăsesc în Capitolul 6, în tabelul 6.6 (Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă). Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apă care sunt afectate semnificativ de prezenţa presiunilor hidromorfologice. 86

În Figura 3.15 se prezintă presiunile hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut Bârlad (atât lucrările existente cât şi cele propuse a fi executate). Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate etc.), cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane. În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice: Lacurile de acumulare permanente a căror suprafaţa este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 65 din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii. Lacurile de acumulare produc în principal, ca presiune hidromorfologică, întreruperea continuităţii scurgerii şi regularizarea debitelor (fig. 3.15). În b. h. Prut sunt 26 acumulări complexe, din care cea mai importantă este StâncaCosteşti (pe râul Prut) cu un volum total VT = 1.400 mil m3 care are rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigură nevoile de apă ale zonei (alimentare cu apă pentru populaţie, industrie, agricultură etc.) şi valorifică potenţialul hidroenergetic. În b. h. Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui, Râpa Albastră pe râul Simila, Puşcaşi pe râul Racova. Pe afluenţii râului Siret, exceptând bazinul hidrografic Bârlad, ce se află pe teritoriul administrat de D.A. Prut, există un număr de 3 acumulări complexe. Iazurile, sunt prezente în număr mare (262) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare, majoritatea având ca folosinţă principală piscicultura. Sunt amplasate cu precădere în b.h. Prut (225) pe râurile Başeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora. Regularizări şi îndiguiri Pe teritoriul Spaţiului Hidrografic Prut - Bârlad, există un număr de 82 de corpuri de apă râu (83 cu Jijia amonte Sitna) regularizate pe o lungime totală de 1057,529 km. Analizând parametrii hidromorfologici ai acestora în conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constată că un număr de 31 lucrări de regularizare existente şi una în curs de execuţie totalizând 412 km (+280 km) pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative (în prezent 15 corpuri de apă cu peste 70% lucrări regularizare şi 16 cu lucrarea în curs de execuţie).

87

Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 88

Din îndiguirile din spaţiul hidrografic Prut, în număr de 103, însumând o lungime de 1.173 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menţionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un număr de 3, având o lungime totală de 266 km (5 corpuri de apă cu peste 70% lucrări de îndiguire). Regularizările şi îndiguirile (fig. 3.15), produc în principal, ca presiune hidromorfologică, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale continuităţii laterale. Derivaţii Din cele 5 obiective hidrotehnice din aceasta categorie, 4 au drept scop suplimentarea debitelor afluente pentru asigurarea scurgerii salubre şi a necesarului minim de apă pentru alimentarea cu apă a unor localităţi, iar una (derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb) are rol de deviere a apelor mari. Aceste lucrări produc modificări semnificative ale debitelor cursurilor de apă pe care funcţionează. Dintre derivaţiile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, ce sunt prezentate în fig. 3.16, cea mai lungă este derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb, L = 13,1 km, cu un debit instalat de 260 mc/s, la nivelul anului 2007 prin aceasta fiind tranzitat un volum de Vtr = 83,57 mil. mc/an; pentru suplimentare de debite în anul 2007 a funcţionat doar derivaţia Bucecea Sitna, volumul tranzitat fiind de 5,613 mil. mc/an. Derivaţiile, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilităţii albiei şi biotei. Prelevări/restituţii de apă semnificative Prelevările de apă/restituţiile (evacuările) produc alterări hidromorfologice semnificative care se materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pe care sunt poziţionate atât prizele de apă cât şi evacuările de apă ale căror debite prelevate, respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. Menţionăm că o analiză mai detaliată a acestor presiuni este prezentată în Cap. 8.1.3 - Analiza economică - Situaţia prelevărilor de apă. Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, în spaţiul hidrografic Prut Bârlad la nivelul anului 2007, nici o folosinţă nu a fost considerată ca semnificativă din punct de vedere al debitelor captate, debitele necesare folosinţelor de apă fiind asigurate în mare parte din acumulări construite special în acest scop. Pe baza aceloraşi criterii s-a 89

identificat un număr de 3 unităţi, a căror debit restituit prin 5 puncte de evacuare constituie din punct de vedere cantitativ presiuni hidromorfologice semnificative (Figura 3.16), şi anume: pe corpul de apă Sitna av. Catămărăşti - am. Dracşani + afl.: S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.E. (Qev = 0,373 mc/s) S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.P. Tulbureni (Qev = 0,38 mc/s) pe corpul de apă Bahlui - confl. Bahlueţ - confl. Jijia: S.C. APA VITAL Iaşi S.E. (Qev = 2,005 mc/s) pe corpul de apă Vaslui av. Ac. + Rac: GOSCOM Vaslui S.E. (Qev = 0,17 mc/s) pe corpul de apă Delea: GOSCOM Vaslui - colector Delea (Qev = 0,0106 mc/s)

-

3.4.4.

Proiecte viitoare de infrastructură Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra

corpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaţie, producere de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor, îndiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă. Este destul de dificil de cuantificat presiunile şi impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apă. Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art. 4.7– şi anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă; (b) motivele acestor modificări sau degradări sunt stabilite în mod specific şi explicate în Planul de management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; 90

(c) motivele acestor modificări sau degradări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor stabilite în paragraful 1 (D.C.A.-Art. 4.1- Obiective de mediu) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile; (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificări sau degradări ale corpurilor de apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijloace, care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului. În consecinţă, aceste viitoare proiecte de infrastructură pot fi obiectul unor evaluări de impact de mediu (E.I.A.) şi/sau a unor evaluări strategice de mediu (S.E.A.), în timpul fazei de planificare a acestora, ţinând cont de presiunea şi impactul lor asupra mediului acvatic. Totodată trebuie avută în vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte, deoarece este posibil ca uneori, acestea să producă efecte transfrontaliere. La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt în curs de implementare sau în execuţie un număr de 12 proiecte de infrastructură. Pentru 7 dintre acestea au fost realizate evaluări de impact de mediu (E.I.A.). În figura 3.15 se prezintă aceste proiecte viitoare de infrastructură, din care câteva sunt descrise în continuare:

91

Figura 3. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative 92 .

3. Amenajare râu Jijia în zona Ţigănaşi. 2. prin intermediul unei subtraversări de dig existente.riscul producerii unui accident natural de inundaţie este redus la 1-2 evenimente într-o 100 de ani.8 km. judeţul Vaslui proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea şi îndiguirea albiei pe o lungime de 30.I. Proiectul are studiu de impact de mediu (E.) realizat în anul 2004. Principalul obiectiv al acestui proiect este apărarea împotriva inundaţiilor cu probabilitate mai mică de 5% . Apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti . judeţul Iaşi . Amenajare râu Tecucel pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci. judeţul Vaslui .Vaslui – Secuia. apărare de mal pe 1. Construire stăvilar pe cursul râului Jijia Nouă. Proiectul prevede regularizarea albiei pe 130 km şi realizarea a trei acumulări cu un volum total de 41.24 km. judeţul Iaşi . Proiectul are impact transfrontalier. 6.8 km şi consolidarea albiei pe 1.461 km şi recalibrare albie 7.5 mc/s.3 km. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. Proiectul este în curs de autorizare. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor în judeţele Botoşani şi Iaşi – proiectul este în curs de execuţie. Proiectul este în curs de autorizare. Proiectul are impact transfrontalier.proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea albiei pe 22 km şi îndiguire pe 30.) realizat în anul 2007.1.Proiectul prevede realizarea unui dig apărare de 5. Comuna Victoria. Principalul obiectiv al acestui proiect este de alimentare cu apă a braţului vechi al râului Jijia.A. Amenajare râu Bârlad pentru combaterea inundaţiilor în zona amonte oraş Negreşti. 4. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. 93 .Proiectul este în curs de execuţie şi prevede alimentarea gravitaţională a albiei vechi a râului Jijia. în zona Cotu Morii.65 mil. aval de localitatea Cotu Morii. Acumulările Ezer şi Dracşani sunt realizate iar acumularea Ibăneasa este în execuţie. mc. asigurând deversarea în albia veche a unui debit de 0.6 km. judeţul Galaţi .I. În timpul fazei de exploatare impactul de mediu nu este semnificativ iar în fazele implementării impactul asupra mediului va fi controlat şi calitatea mediului va atinge standardele internaţionale.A.Proiectul prevede calibrarea albiei pe o lungime de 6. Proiectul are studiu de impact de mediu (E. 5.8 km.

efectele fenomenelor în discuţie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. 36 în b. transfrontaliere) asupra resurselor de apă. Prut. Fenomenele au avut impact local. Intr-un singur caz s-a sesizat mortalitate piscicolă de mică amploare (40 kg peşte afectat). Activităţi de piscicultură/acvacultură O caracteristică importantă a spaţiului hidrografic Prut .Bârlad o reprezintă existenţa (din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole.P. stochează şi evacuează substanţe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă. iar datorită duratei reduse.C. Bârlad şi 6 pe alţi afluenţi ai b.P. a naturii poluantului. biologică sau bacteriologică a apei. chimică. La nivelul Districtului Internaţional al Dunării. produc.R.5.h. Jijia şi Bahlui şi ale afluenţilor acestora. bazinale. În anul 2007. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-au înregistrat 6 poluări accidentale ale cursurilor de apă de suprafaţă. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-a identificat un număr de 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale şi care sub coordonarea Direcţiei Apelor Prut şi-au elaborat Planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potenţial ridicat. din bazinul hidrografic Prut.D.D. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potenţial (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaborată de Grupul Experţi I. fără ca pe termen lung acestea să inducă o modificare semnificativă a biodiversităţii acvatice. Nici o unitate din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu este inclusă în Lista desemnată. Astfel. peste limitele admise. privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group). precum şi realizarea de acumulări care au folosinţă piscicolă.h.4. aceste surse de poluare sunt unităţi care folosesc. În general. a lungimii tronsonului afectat şi a inerţiei comunităţilor din structura biocenozelor acvatice.3. Prin aplicarea metodologiei I. acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale. În funcţie de tipul poluărilor accidentale. nu au fost desemnate asemenea locaţii.h. au fost identificate sursele industriale cu risc potenţial ridicat de poluare accidentală.C. care reprezintă alterări bruşte de natură fizică. şi care afectează în special subbazinele râurilor Başeu. 94 . pe teritoriul administrat de Direcţia Apelor Prut. există un număr de 229 iazuri (187 în b.R. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale.

Principalele presiuni identificate sunt perturbarea habitatului. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură/acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă sunt menţionate detaliat la cap. lacurile Erenciuc şi Belciug. Modernizarea tehnologiilor de creştere poate sprijini practicile sănătoase. sunt stabilite atât zone şi perioade de prohibiţie cât şi zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. 6. Alte presiuni relevante O altă categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o constituie balastierele. capturile ne-intenţionate.Siret) şi 15 acumulări (11 în b.700 ha. în variabilitatea depozitelor din albia râului şi în procesele de degradare . respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de apă pentru iazurile/acumulările monitorizate este prezentată în cap. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010”. Caras (Carrasius gibelio auratus) şi şalău (Stizostedion lucioperca). Conform “Ordinului nr. avifauna şi alte elemente ale lanţului trofic.mai ales eroziune. atunci când afectează fauna acvatică. Starea ecologică.289 ha.h. când pot apărea dejecţii sau scurgeri de substanţe organice şi nutrienţi conţinuţi în hrana administrată peştilor. Suprafaţa piscicolă totală a celor 229 iazuri este de aproximativ 10. braconajul. zona Sacalin-Zatoane şi zona Rezervaţiei Marine Vama Veche .1. 95 .h. Speciile predominante de peşti sunt: crap (Cyprinus carpio).2 „Caracterizarea stării apelor”. Fluviul Dunărea.2 Mai fac obiectul unor restricţii pentru protecţia faunei. biban (Perca fluviatilis). Bârlad) în care se practică activităţi de acvacultură. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apă pescuitul comercial. novac (Hypophthalmichtys nobilis. prin modificarea formei profilului longitudinal. astfel încât în aceste zone activitatea de pescuit comercial nu reprezintă o presiune semnificativă. ecologice şi reduce impactul negativ asupra mediului. lacul Gaşca din Complexul Somova-Parches. Efectele lor se materializează. Prut şi 4 în b. iar a lacurilor de acumulare 3. nu este asigurată o structură adecvată pe specii în bazinele acvatice naturale/antropice. râul Prut. 9. în general. Practicarea activităţilor de piscicultură/acvacultură poate constitui presiune asupra corpului de apă atunci când: este crescută producţia de peşte fără asigurarea unor măsuri de purificare specifice a apei.

de către cei ce sunt în măsură să aplice legea. prin exploatări organizate. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite. constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă. asupra respectării legislaţiei existente. 96 . se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare. reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii. cuvetele lacurilor. conform prevederilor art. alin. termenele de exploatare. hidrogeologică. sau peisajele.Având în vedere importanţa acestei activităţi desfăşurate de regulă în albiile minore ale cursurilor de apă. cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”. a afecta lucrările de amenajare. precum şi implicaţiile unei exploatări neraţionale asupra râurilor şi această presiune trebuie supusă inventarierii şi monitorizării. putând afecta siguranţa şi eficienţa funcţionării acestora sau altor infrastructuri inginereşti destinate captării apei. În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă. Astfel. poluantă. Pe de altă parte. în România în această perioadă se conturează clar o tendinţă de dezvoltare şi se construieşte foarte mult. constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni. constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor. perioada de refacere a materialului aluvionar din albie). de natură: • • • • • hidraulică. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunerea aluvionară în sectorul de influenţă al balastierei. morfologică. deci cerinţa din punct de vedere economic este foarte mare şi poate uneori este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaţiile şi avizele emise. (2) din Legea Apelor nr. o primă măsură ce trebuie aplicată este aceea de a se se întări controlul asupra acestor exploatări. de protecţie sau de traversare a albiei. Aceste balastiere funcţionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformeze autorizaţiilor şi avizelor emise (respectând cantităţile. bălţilor. se precizează: „Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă. această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative. 33. pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor.

articol care precizează: Fiecare Stat Membru trebuie să asigure trecerea în revistă a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o porţiune a unui district al unui bazin hidrografic internaţional care se află pe teritoriul său. 97 . nerespectând prevederile legale. • Evaluarea impactului.253 mc. a căror efecte cu siguranţă vor fi resimţite în perioada următoare. având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante (figura nr. în cazul în care acestea se fac haotic.17): • Identificarea activităţilor şi a presiunilor. 3. această presiune poate avea un impact semnificativ negativ mai ales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor nu sunt respectate. • Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice şi impactul acestora este prezentată în articolul 5 al Directivei Cadru. Tot în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere. 3.155. • Identificarea presiunilor semnificative. efectul lor materializându-se asupra stabilităţii terenului (prin apariţia eroziunii. alunecări de maluri. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc. respectării perimetrelor de exploatare. Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi odată cu demararea acţiunilor de reîmpădurire. Acest proces de evaluare a presiunilor antropice şi a impactului acestora la nivelul corpurilor de apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingă obiectivele Directivei Cadru.De asemenea. în anul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 1.5. amplificarea viiturilor. formarea de torenţi. păstrării talvegului natural al râului. regularizării şi igienizării râului în zona de exploatare. impact negativ semnificativ manifestat asupra: secţiunilor optime de scurgere. volumelor de balast extrase (să nu depăşească volumele depuse prin aport la viituri) etc.). În urma inventarierii balastierelor din cadrul Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad.

P.R.S. În figura nr.R.. 3. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informaţii ce vor fi utilizate în analiza de risc şi în caracterizarea stării apelor în conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa. (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropică-Presiune-Stare-ImpactRăspuns). pentru analiza presiunilor şi a impactului s-a folosit conceptul D.4. 18 Ilustrarea conceptului D. cât şi răspunsul (măsurile de bază ce vor fi luate pentru a îmbunătăţi starea corpului de apă).S.P.R. astfel a fost necesar să se utilizeze informaţii/date despre activităţile antropice şi schimbările la nivelul stării corpului de apă. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Totodată.P.I. 98 .Descrierea corpului de apă şi a bazinului Identificarea activităţilor şi a presiunilor Identificarea presiunilor semnificativ Date furnizate de sistemul de monitoring Evaluarea impactului Obiective Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu Figura 3.I. Activitate Creşterea populaţiei Presiune Evacuarea apelor uzate Creşterea concentraţiei de Stare Impact Dezvoltare algală Răspunsul Controlul evacuării Figura 3.I.S. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratată în subcapitolul 3.18 este ilustrată schema analitică D.

elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate pentru corpurile de apă localizate pe râurile cu bazine hidrografice mai mari de 4000 kmp. precum şi identificarea măsurilor de bază care aplicate până în 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. În anul 2008. modelele WAQ (nutrienţi) şi QUAL 2K (substanţe organice). lacuri. au fost determinate preliminar trei clase de corpuri de apă: „la risc”. obiectivele preliminare utilizate au fost. După finalizarea studiului ştiinţific „Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. În Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. „fără risc” şi „în curs de evaluare”. reactualizarea informaţiilor privind presiunile semnificative şi impactul acestora asupra apelor. riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apă permanente. În prima etapă.Procesul de evaluare a impactului presiunilor antropice are la bază compararea stării corpului de apă cu obiectivele de mediu aferente corpului de apă analizat. În acest sens. Dacă la nivelul unui corp de apă nu sunt stabilite secţiuni de monitorizare. în cazul în care există date de monitoring disponibile. Astfel. iar procesul a continuat. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă a fost evaluat având în vedere corpurile de apă redelimitate în anul 2008. ape tranzitorii. în general. în prima etapă. în a două etapa (2009) pentru restul de corpuri de apă identificate. cele din Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. 161/2006) pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate într-o altă secţiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apă în scopul realizării monitoringului/evaluării). în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-au realizat Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra stării apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. instrumente precum modelarea matematică pot fi utilizate pentru estimarea efectelor măsurilor de bază propuse. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienţi). obiective care nu sunt în acord cu cerinţele Directivei Cadru. ape costiere) conform cerinţelor 99 . În procesul de evaluare a impactului presiunilor semnificative.

luând în considerare scenariul de bază (implementarea măsurilor de bază până în 2012 . s-au utilizat şi parametrii abiotici (elemente fizico-chimice şi hidromorfologice). în anul 2008. considerând valorile prag propuse în noua Directivă privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3. Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic. poluarea cu nutrienţi.2013 pentru activităţile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). corpurile de apă „în curs de evaluare” au fost clasificate în cele două clase („la risc” sau „fără risc”).C. chimice şi hidromorfologice” şi realizarea evaluării stării la nivel de corp de apă.4). Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi. poluarea cu substanţe periculoase. Pentru riscul ecologic. Corpurile de apă la nivelul cărora există presiuni semnificative şi/sau impact semnificativ şi pentru care nu se vor implementa măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2015 sunt identificate ca fiind la risc. Elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate având ca obiectiv atingerea stării ecologice şi a stării chimice aferente anului 2015. Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. evaluarea realizată pe baza elementelor biologice are un rol primordial. Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţe organice. poluarea cu nutrienţi. însă în lipsa unor corelaţii exacte dintre presiune/măsuri şi impact. pe baza elementelor biologice. poluarea cu nutrienţi.. cât şi la nivel naţional. ca fiind cele mai importante probleme de gospodărire a apelor. precum şi de alterările hidromorfologice). şi de alterările hidromorfologice. atât la nivelul Districtului Internaţional al Dunării. având în vedere că aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate. alterări hidromorfologice. precum şi de evaluarea impactului acestora. 100 .Directivei Cadru Apa 2000/60/E. iar evaluarea este dată de cea mai proastă situaţie regăsită la cele 2 categorii de risc. Ca şi în anul 2004.

Lipsa sau insuficienţa epurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice. scăderea biodiversităţii speciilor. în special aglomerările umane. în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale şi de acumulare. industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate). iar gruparea corpurilor de apă nu a putut fi realizată (confidenţă scăzută).1.2).5. în condiţiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metode şi/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. Poluarea cu substanţe organice Aşa cum s-a prezentat în subcapitolul 3. sursele industriale şi agricole.4.  aplicarea analizei cost – eficienţă şi cost – beneficiu. poluarea cu substanţe organice se datorează emisiilor/evacuărilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze.5. scăderea biodiversităţii speciilor. care odată ajunse în apele de suprafaţă încep să se degradeze şi să consume oxigen. utilizarea fertilizanţilor).). Poluarea cu nutrienţi O altă problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi (azot şi fosfor).  aplicarea excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. cât şi surselor difuze (în special celor agricole: creşterea animalelor. se precizează că evaluarea riscului a fost realizată numai pentru a fi utilizată la:  caracterizarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi a stării chimice (cap. Ca şi în cazul substanţelor organice. precum şi reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drastice a concentraţiei de oxigen. Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor. emisiile de nutrienţi se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate urbane. ceea ce determină schimbarea compoziţiei speciilor. 3. râuri puţin adânci cu curgere lentă). recreere etc. 3. 6. precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 101 .  stabilirea măsurilor suplimentare. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienţi în cazul lacurilor. Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creştere algală excesivă).În aceasta etapă.2.

5. Lucrările în lungul râului (îndiguirile. impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori. dar şi asupra biotei. luându-se în considerare şi manifestarea procesului de eutrofizare. praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor. Presiuni hidromorfologice Aceste presiuni influenţează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafaţă şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. Poluarea cu substanţe periculoase Poluarea cu substanţe prioritare/prioritar periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conţin poluanţi nesintetici (metale grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi organici). 102 . Substanţele periculoase produc toxicitate persistentă şi bioacumulare în mediul acvatic. lucrările de regularizare şi consolidările de maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere. declinul reproducerii naturale a populaţiilor de peşti. precum şi alterarea compoziţiei populaţiilor. trebuie subliniată lipsa sau insuficienţa datelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu un grad de încredere mediu sau ridicat. dar mai ales asupra migrării biotei. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic.5. Construcţiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje. reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor. transportului de sedimente.3. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanţe periculoase.trofic exprimat prin indicatori specifici. stăvilare. făcând dificilă decelarea efectului faţă de tipul de presiune. Astfel. cu efecte asupra regimului hidrologic. având ca rezultat deteriorarea stării. 3. 3. variatele tipuri de presiuni acţionează sinergic.4. de multe ori. Se remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaţiei dintre presiunile hidromorfologice şi impactul acestora.

Starea corpului de apă. acestea nu se constituie în corpuri de apă. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă. ci şi prin caracteristicile petrografice. a constituit obiectivul central în procesul de delimitare. Codul corpurilor de apă subterană (ex: ROPR01) are următoarea structură: RO = codul de ţară.C. Astfel. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afară bazinului. structurale. Caracterizarea apelor subterane 4. Au fost delimitate şi caracterizate corpuri de apă subterană de tip poros. Corpurile de apă subterană care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. 103 . Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă.1. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate. hidrodinamic. 01= numărul corpului de apă în cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad.1). Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi.4. 4.. atât cea cantitativă cât şi cea calitativă. delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de apă subterană. dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier (Fig. starea corpului de apă: → calitativă. care corespunde liniei de cumpănă a acestora. chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran. Identificarea. PR= spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/E. În restul arealului. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut pe baza următoarelor criterii: • • • geologic. → cantitativă.

Figura 4. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut 104 .

Sub presiune: Da/Nu/Mixt.0 – 60. Straturi acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor. I. I. Z. Z PVG PM PM B* B B B P Nu 2.A PM PU. Z 105 . K-carstic. P .0 2 48 3 P Sub presiune 4 Nu Strate acop. PM S S B B B B Nu Nu Nu Poluatori Grad de protecţie globală 8 PU.0 .ROPR07/Câmpia Moldovei 1445 12531/ 9662 785 5221 P P P Da Nu Nu 40.piscicultura. P PO. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Caracterizare Cod/nume Suprafaţa geologică/hidrogeologică Tip 1 1. Z PO. Z.10.0 PO. PM Calitate Cantitate 9 B 10 B Stare Transfrontalier / ţara 7 11 Nu Tip predominant: P-poros.M PM B B Da/R. I. 4. I. ROPR01/Lunca Prutului superior 2.Tabelul 4. ROPR02/Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior şi ale afluenţilor săi 3.0 .0 . ROPR05/Podişul Central Moldovenesc 6.0 2.A. IR . 5 1. Z A.0 P. ROPR03/Lunca râului Bârlad 2133 1033 P P Nu Nu 2.5.5. Utilizarea apei: PO. 0-40 0-10 PO. Moldova Nu Nu I.irigaţii. Z PO.Z I. I .0 Utilizare a apei 6 PO PO. F-fisural. ROPR06/Câmpia Covurlui 7. IR. ROPR04/Câmpia Tecuciului 5.alimentari cu apă populaţie.industrie.0-15.

PM . * posibil să fie stare bună 106 .foarte buna. PG . Poluatori: I-industriali. PU .zootehnie.puternic nesatisfăcătoare Stare calitativă şi cantitativă: Buna (B)/Slaba (S) Transfrontalier: Da/Nu. M-menajeri. A-agricoli.buna.nesatisfăcătoare. PVU . Zzootehnici Gradul de protecţie globală: PVG .medie.

pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona Oroftiana – Rădăuţi-Prut). Prut. Debitele exploatabile (în cazul celor 3 foraje ale staţiei de ordinul I Rădăuţi-Prut) sunt cuprinse între 2.30 l/s/foraj.A. acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană. Un corp de apă subterană şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc) deşi este sub presiune. Stratul acoperitor este alcătuit din argile şi silturi nisipoase şi argiloase cu dezvoltare discontinuă şi cu grosimi de circa 5 -7 m. dezvoltat atât în bazinul hidrografic al râului Siret cât şi în cel al râului Prut. Acest corp este transfrontalier. Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de apă subterană din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice.5 m. Este de subliniat faptul că un corp. Depozitele acviferului freatic din lunca Prutului superior sunt constituite din nisipuri fine. datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc). medii şi elemente de pietriş cu grosimi cuprinse între 2 . iar alimentarea acviferului se realizează din precipitaţii şi într-o mică proporţie din infiltraţiile din râu. 107 . Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior Corpul de apă subterană de tip poros permeabil ce aparţine Holocenului se dezvoltă în lunca râului Prut. eventualul caracter transfrontalier şi ţara au fost sintetizate în tabelul 4.Caracterizarea tuturor celor 7 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în spaţiul hidrografic Prut . de vârstă cuaternară. ROPR06 şi ROPR07) au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale râurilor Prut. Fiind situate aproape de suprafaţă terenului. a fost atribuit pentru administrare D. ROPR03. fiind dezvoltate în depozite aluvial-fluviale. Toate cele 7 corpuri de apă subterană identificate aparţin tipului poros. porospermeabile. gradul de protecţie. Apele freatice au nivel liber. riscul şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii. prezintă o importanţă economică mai redusă. ele au nivel liber. Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 4 (ROPR01. ROPR02. fiind cantonat în depozite sarmaţian-ponţiene. ROPR04. Infiltraţia eficace este cuprinsă între 15-32 mm/an. Bârlad şi Siret.0 .2.1.Bârlad este prezentată în continuare.

Diagramele Piper şi Schoeller (fig. iar debitele obţinute sunt de 2. nisipuri argiloase cu intercalaţii de pietrişuri.1. iar debitele obţinute din nisipuri fine cu pietriş sunt de 1-2 l/s/foraj. În lunca râului Jijia şi a afluenţilor săi. de 0. 108 . La nivelul unor depozite argiloase sau nisipoase fine din lunca Başeului şi a afluenţilor mai importanţi. 4.1. este de tip poros permeabil de vârstă cuaternară.2 l/s/foraj pentru denivelări de 3 m. Coeficienţii de filtraţie în cursul superior al Jijiei sunt cuprinşi între 2 şi 14 m/zi. În lunca Volovăţului. acviferul freatic este situat la adâncimi ce variază de la 1 la 3 m.5 l/s pentru denivelări de 2. Debite mai mari au fost puse în evidenţă în zona Truşeşti. acviferul este constituit din nisipuri fine argiloase şi nisipuri medii-grosiere situate între adâncimile de 2 şi 8 m.8 m. Debitele variază foarte mult în funcţie de litologia acviferului. unde din aluviunile situate între adâncimile de 3-9 m (acviferul este constituit din nisipuri fine şi medii şi pietrişuri) s-au obţinut 2 l/s.5 m de la suprafaţa terenului. acviferul freatic este constituit din nisipuri fine.3 – 4. În cursul mijlociu al Jijiei. Apele freatice din depozitele aluvionare ale râului Başeu sunt situate la adâncime mică (cca. iar cele situate sub depozitele argiloase aluviale au adâncimi de circa 5 m. pentru denivelări de 2. 2 m). cu denivelări de 5 m. nivelul apei se află la 0. Figura 4.1) executate după datele analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale arată că apele sunt bicarbonat-calcicesulfat-magneziene.1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR02 Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţilor săi Corpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi. acviferul este constituit din nisipuri fine ce se dezvoltă între 5-6 m iar debitele sunt modeste.6 m.

La Săveni. sunt la staţiile hidrogeologice de ordinul I Cârniceni. 4.2 până la 9. la nisipuri medii şi grosiere. În zona de luncă aferentă judeţului Iaşi. medii şi grosiere având în bază pietrişuri. în bază cu elemente de pietriş. cât şi debitele sunt variabile de la un sector la altul. aluviunile se află la adâncimi de la 1.5 m. Pe terasă şi în zonele de câmp înalt. nivelul are caracter ascensional.6 – 3. cu rare elemente de pietriş. s-a obţinut 1 l/s. Debitele au valori de 2. Costuleni. putând ajunge chiar la 20 m. Terasa inferioară a Prutului este constituită din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş. în zona Bodeşti acviferul freatic se află sub presiune. Atât constituţia rocii magazine. În zona judeţului Vaslui. Stratul acvifer freatic este acoperit (în cea mai mare parte) de depozite impermeabile sau semipermeabile constituite din argile. în lunca râului Podriga. Datorită acestor depozite slab permeabile din acoperiş. iar uneori (în anumite perioade de maxim ale nivelului) poate fi chiar uşor artezian. la o denivelare de 3 m.5 m. peste 10 m. silturi argiloase sau argile siltice. siltice. Grosimea depozitelor este cuprinsă între 2-10 m.2). În lunca râului Prut. Acviferul freatic. Aluviunile sunt constituite din nisipuri situate între 10-12 m.5 m până la 15 m şi sunt constituite din nisipuri fine. adâncimea nivelului creşte foarte mult depăşind 10 m şi 20 m. Grozeşti. Nivelul hidrostatic în zona luncii Prutului se situează între 0 şi 2 m. slab productiv. grosimea acestor depozite variază între 5-10 m. pentru denivelări de 2.5 l/s. Compoziţia granulometrică a depozitelor prezintă variaţii pe verticală şi orizontală de la nisipuri fine. Adâncimea patului orizontului acvifer freatic se situează la 3-4 m (în zona Mastacani) şi se scufundă treptat ajungând în zona Fălciu-Vetrişoaia la 7-16 m (fig. din nisipurile fine ce se dezvoltă la adâncimile de 8-12 m. grosimi mari mari. 109 . acviferul freatic este cantonat în nisipuri fine. Lunca Banului etc.Lunca râului Sitna poate oferi debite de 2 l/s pentru denivelări de 2. acviferul din lunca Prutului este constituit din nisipuri şi pietrişuri cu grosimi de 3.9 m şi este acoperit de depozite siltitice cu grosimi cuprinse între 4 şi 11.5 m. pe alocuri.1. se alimentează exclusiv din precipitaţii.

5-10 m/zi. Captarea ce aparţine Consiliului local Stănileşti este constituită dintr-un dren cu lungimea de 120 m din care se captează un volum de 4872 mii m3/an (apă potabilă). au indicat depăşiri peste concentraţia maxim admisibilă pentru NH4+ şi NO3-.1. determinând un chimism al apei tot atât de variat. 110 . Din datele utilizate pentru construirea diagramelor Piper şi Schoeller rezultă că peste jumătate din ape depăşesc concentraţia maximă admisibilă la sodiu. clor şi sulfaţi.Figura 4. Diagramele Piper şi Schoeller (fig. transmisivităţile sunt între 1-50 m2/zi.4. iar debitele specifice sunt sub 1 l/s/m.2 Secţiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt cuprinşi între 0. Datorită dezvoltării pe o suprafaţă foarte întinsă parageneza apelor este foarte variată.3) executate pe baza datelor provenite de la forajele de observaţie situate pe corpul de apă subterană pun în evidenţă acest lucru.1. Aceste depăşiri ţin de chimismul acviferelor pe care le drenează şi tipul rocilor pe care le străbat (parageneza minerală). Analizele chimice efectuate pe probe de ape freatice (prelevate în anul 2007) din forajele reţelei hidrogeologice din lunca şi terasele râului Prut.

2 m de la suprafaţa terenului) sau cu caracter liber. În bazinul mijlociu al Bârladului se întâlnesc mai multe izvoare captate din Valea Mare.5 . Terasa inferioară a Bârladului este fragmentată şi puternic drenată. În lunca Bârladului s-au obţinut debite de 0. Grosimea depozitelor permeabile este în jur de 2 .5 . nedepăşind 10 m.Figura 4.8 l/s/foraj.1. Depozitele acvifere sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietrişuri. la baza ei se constată prezenţa unor izvoare cu debite de 0. izvoare cu debite de 0. 111 . Făgădău şi Griviţa cu debite de circa 1 l/s. între adâncimile de 2 şi 7. În bazinul inferior aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş. Valea Ţarinei şi Valea Seacă şi cele din dealul Zorleni. în general. grosiere şi pietriş. În jurul oraşului Bârlad. cu intercalaţii argiloase.5 m. Nivelul hidrostatic se întâlneşte.11 m fiind constituit din nisipuri fine.3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR03 Lunca şi terasele râului Bârlad Corpul de apă subterană de tip poros permeabil dezvoltat în lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia este de vârstă cuaternară. Local.6 l/s se întâlnesc la baza terasei medii.3 l/s.5 m şi conţin ape cu nivel uşor ascensional (1. acviferul situat între adâncimile de 7 .0. acviferul este sub presiune. la adâncimi de 3 m.5 .1 .2. aluviunile de luncă şi terasă ale văii Bârladului sunt constituite din nisipuri fine până la grosiere şi pietrişuri cu structură încrucişată.0.

5 l/s/foraj. în general. silturi. Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă. Adâncimea nivelului hidrostatic este în funcţie de grosimea loessului (frecvent circa 20 m). Din cauza depozitelor impermeabile din acoperişul straturilor acvifere. cu gradienţi mici (0. mineralizaţia apelor freatice este mai ridicată. Alimentarea acviferului freatic se realizează din precipitaţiile atmosferice cu o infiltraţie eficace de 15-63 mm/an. iar debitele obţinute dintr-un foraj rar depăşesc 3 .4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR04 Câmpia Tecuci Acest corp de apă subterană se dezvoltă în depozite de vârstă cuaternară şi este de tip poros permeabil fiind situat la baza loessului.1. ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. Datorita circulaţiei reduse a apei prin aceste depozite. de cele mai multe ori. fapt pus în evidenţă de diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza datelor obţinute din forajele aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig. Pentru afluenţii săi.magneziene.4).1.10 m). 112 . Direcţia generală de curgere este sud-est. reduse. apele aparţinând tipului clorurate – sulfatate – calcice . Resursele de ape freatice din lunca Bârladului sunt.3 l/s/foraj. debitele sunt şi mai mici de 1 . acolo unde acesta devine mai nisipos având ca pat impermeabil argilele cuaternare. Figura 4.6‰).Stratul acoperitor este constituit din depozite groase. 4. silturi argiloase (grosimea este cuprinsă între 2 . impermeabile (argile. nivelul are caracter ascensional uneori ridicându-se foarte aproape de suprafaţa terenului.

al.300 m.Principala sursă de alimentare a acviferului din depozitele de la baza loessului o constituie precipitaţiile.5 mm/an. (Maieru et. Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt de 4-6 m/zi. 1986).G.5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil.8).7 şi 78. forajul Ungureni intre: 86 şi 96 m şi forajul Orbeni intre: 72. Pentru judeţul Neamţ din forajele executate se evidenţiază că în partea nord-estică straturile acvifere se dezvoltă între 100. şi PROSPECŢIUNI S. ajung până la adâncimea de 300 m. Din toate forajele executate în judeţul Bacău doar în trei foraje au fost identificate niveluri poros permeabile până la adâncimea de 100 m (forajul Mărgineni intre: 70 şi 78.N. gradului de protecţie bun – mediu. Diagramele Piper şi Schoeller (fig. Potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/Km2. 86. cu valori ale infiltraţiei eficace cuprinse între 63 şi 94.5) executate după datele I. Datorită grosimii mari a stratului acoperitor. corpul nu este la risc.A. slab mineralizată.1. acumulat în depozitele de vârstă sarmaţiană ce se dezvoltă pe teritoriul judeţelor Neamţ. În celelalte foraje.1. iar transmisivităţile de 40 – 50 m2/zi. una bicarbonat calcică. Bacău şi Vaslui. Sub această adâncime posibilitatea de 113 . 4. sau o capacitate optimă a unui foraj de captare de 2-3 l/s. potabilă şi altă clorosodică sulfatată.. aceste intervale care cantonează apa.8 şi 91. Figura 4.8.A.H. arată că din punctul de vedere al paragenezei există două categorii de apă.

Comarna). la o denivelare de 5. 458/2002 în cazul sodiului (Dancu. capacitatea de debitare a acviferului sarmaţian este cuprinsă între 0. Unele foraje (Tupilaţi.5 m). sunt de 0. nisipuri cu pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de marne. în forajele executate la Ion Creangă şi Cuci. Pildeşti. la adâncimi de 200-300 m.12 l/s la Pildeşti (la o denivelare de 31 m) şi 4.2 l/s (Ruginoasa. Apele sunt parţial potabile. straturile acvifere. cu adâncimea de 110-150 m.5 l/s la Cuci (la o denivelare de 20 m).1. constituite din nisipuri şi nisipuri argiloase. Debitele obţinute din foraje.6).4 m. reprezentate prin nisipuri.15 l/s (Popeşti. 4.2-6. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. fig. azotiţi (Pildeşti).4 l/s la Ion Creangă (la o denivelare de 52 m) şi 0. Pentru partea sud-vestică a corpului de apă. debitul având valorile de 0.. iar apele fiind nepotabile (depăşiri la sodiu şi amoniu). sulfaţilor (Ciurea). Miron Costin) prezintă nivel artezian. straturile acvifere fiind în intervalul 50-102 m). Breaza.debitare este slabă. Straturile acvifere sunt reprezentate prin nisipuri cu lentile de gresii. gresii şi nisipuri gresificate (Macaleţ et al.4-15. în forajele executate la sud de râul Bahlui.5 m şi 184. Menţionăm ca apele acumulate în depozitele basarabiene din staţiunea balneoclimaterică Strunga sunt indicate în afecţiuni ale aparatului locomotor (de natură reumatismală). În judeţul Iaşi.2 m) şi 2.8 l/s la Breaza (la o denivelare de 8. Pentru judeţul Neamţ. nisipuri argiloase. La est de Siret. Debitele obţinute din unele foraje săpate pe teritoriul judeţului Neamţ. apa din straturile acvifere componente situate până la 100 m adâncime. la o denivelare de 6. în forajele executate la vest de Siret se constată că straturile acvifere. săpate la adâncimile de 75-350 m. are un grad de potabilitate acceptabil. La Iaşi sunt utilizate apele minerale din depozitele miocene (badenian-sarmaţiene) la complexul balnear Nicolina. 2006. nisipuri argiloase. amoniului (Ruginoasa şi Dancu) oxidabilităţii (Popeşti şi Comarna) şi a mineralizaţiei totale (Comarna). se dezvoltă între adâncimile de 26 m (Dulceşti) şi 238 m (Goşmani). Sub adâncimea de 350 m acviferele lipsesc sau sunt foarte slabe şi cu apă sărată. iar din punct de vedere chimic apele nu se încadrează în limitele de potabilitate. sunt cuprinse între 0. Dulceşti. Miron Costin). amoniu (Pildeşti şi Goşmani) şi oxidabilitate (Bozienii de Jos şi Miron Costin).5-10. au fost înregistrate depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr 458/2002 în cazul parametrilor sodiu (Bozienii de Jos şi Pildeşti).25 m adâncime.3 m. Ciurea. clorurilor (Comarna şi Ciurea).6-204. 3 l/s/foraj. straturile acvifere fiind situate în intervalul de adâncime de 74. fier (Homiceni). clor (Bozienii de Jos. azotiţilor (Ruginoasa). 114 . ale aparatului digestiv şi în oftalmologie.5-20.9 l/s – 6. sunt situate între 56.

23 l/s (Siretu. cloruri (Gârleni). respiratorii etc. Siretu. sunt situate în intervalul de adâncime 33-330 m. la adâncimi de 250-350 m.02 l/s (Răchitoasa. sunt cuprinse în intervalul 43-345 m. la o denivelare de 2.pentru profilaxia şi tratarea afecţiunilor reumatismale.3 m) şi 2.7-13. Cleja şi Orbeni) sunt arteziene. constituite din nisipuri. Staturile acvifere. iar unele foraje (Pânceşti. 115 . sulfaţi (Gârleni). Filipeşti. Dumbrava şi Gârleni). amoniu (Ilieşi. având capacitatea de debitare cuprinsă între 0. nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. fier (Parincea) şi amoniu (Galbeni şi Parincea). Figura 4. la o denivelare de 2. hidrogen sulfurat (Filipeşti) şi oxidabilitate (Filipeşti). La est de Siret. Motoşeni.6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Din forajele executate în judeţul Bacău. respectiv la vest de Siret.3-11. nisipuri cu pietrişuri. foraj artezian) şi 9. posttraumatice. reprezentate prin nisipuri. dermatologice.6 l/s (Răcăciuni). forajele au fost săpate la adâncimi de 163-400 m. 458/2002 la fier (Gârleni).1.3 l/s (Galbeni. a reieşit că debitul este cuprins între 0. Straturile acvifere. azotiţi (Ilieşi).8 m). Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. Un număr de cinci foraje (Filipeşti.8-19. Apele prezintă depăşiri ale concentraţiei maxim admise la sodiu (Galbeni). Podu Turcului) au debit artezian. nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. Mărgineni.

iar ultimele până la 250 m. în intervalul 21. a interceptat următoarele două complexe acvifere: 91. 116 . Menţionăm că forajul executat în curtea spitalului din Ghermăneşti. la o denivelare de 37 m) şi 4.29 m) şi 189. Alexandru Vlahuţă. Cătuşa şi afluenţii lor. în nisipurile şi pietrişurile din alcătuirea teraselor cu altitudinea relativă de 2-5 m (de vârstă holocen-inferioară).2). nisipuri cineritice şi gresii. Primele intercalaţii poros permeabile se întâlnesc de la circa 50 m. azotaţi (Vetrişoaia).56 l/s (la o denivelare de 56. Berezeni. Lipovăţ. în general. gresii şi nisipuri argiloase. cu debitul de 0. Mălina.8 şi 90. Capacitatea de debitare este cuprinsă între 0. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.4 l/s şi 1.1 şi 84. Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stiva groasă a depozitelor din acoperiş şi lipsesc presiunile şi impacturile antropice directe asupra corpului. Ivăneşti). la o denivelare de 3-8 m). Apele celor două complexe sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale aparatului digestiv. Se poate constata că până la adâncimea de 100 m se întâlnesc un număr limitat de intercalaţii poros permeabile de la una (în forajul Pogăneşti între 84 şi 98 m) până la două intercalaţii (în forajul Lipovăţ între 72. Pungeşti. Debitele obţinute din aceste foraje de adâncime variază între 0. Vetrişoaia. Vetrişoaia). Pogăneşti. acolo unde depozitele loessoide sunt mai groase (pe câmpul înalt).74 l/s (la o denivelare de 15. azotiţi (Huşi şi Puieşti) şi amoniu (Soleşti. în nisipurile şi nisipurile argiloase (de vârstă pleistocen mediu-pleistocen superioară) din baza depozitelor loessoide prezente la partea superioară a câmpului înalt. fier (Huşi. Corpul de apă ROPR06 (Câmpia Covurlui) Acviferul freatic este acumulat. precum şi în nisipurile şi pietrişurile (de vârstă holocensuperioară) din alcătuirea luncilor văilor Suhurlui. constituite din alternanţe de argile.Pe teritoriul judeţului Vaslui. la adâncimea de 350 m. nisipuri. Ivăneşti. Pe teritoriul judeţului Vaslui.5-284 m. Nivelurile hidrostatice oscilează de la 0 m în luncile principale până la adâncimi de peste 20 m.19 m).76-114 m. 15-20 m şi 30-40 m (de vârstă pleistocen-superioară). Pogăneşti. nisipuri gresificate. reprezentate prin nisipuri.1 l/s (Berezeni. Bârlad şi Murgeni).3-284 m. Huşi.3 şi 75. Lozova. având debitul de 0. forajele săpate până la adâncimea de 300 m au interceptat stiva depozitelor sarmaţiene.66 l/s.8-13. forajele executate la adâncimi de 50-350 m au interceptat straturile acvifere.8 l/s (Soleşti. 458/2002 la sodiu (Soleşti.

Gerul. urmată de o creştere în perioada 1984-1991. Izohipsele descriu linii foarte sinuoase şi au valori cuprinse între 120 m. datorită naturii rocilor şi lucrărilor de hidroamelioraţii.Datele privind caracteristicile hidrogeologice ale freaticului provin din cartările de suprafaţă şi din forajele hidrogeologice executate. Capacitatea de debitare a acviferului freatic oscilează între 0. 4.3 mg/l (fântâna est Tudor Vladimirescu) şi 3692.7). la o denivelare de 1.6 grade germane (fântâna Valea Călmăţui) şi 181. precum şi cu apele de suprafaţă. în cazul forajului F1 Izvoarele. în perioada 19752005. la vest de Frumuşiţa şi 5 m. Se remarcă şi drenări locale exercitate de văile Călmăţui. prezentând o direcţie generală de curgere a apei de la nord la sud.272 l/s (foraj Şendreni. indicând un potenţial acvifer slab. Rezultatele analizelor fizico-chimice au arătat că pH-ul este cuprins între 6. mineralizaţia totală între 698. mediu şi minim) al acviferului freatic din extremitatea de sud a Podişului Moldovenesc. Mălina. Astfel. Valorile transmisivităţii sunt cuprinse între 4. iar duritatea totală. până la circa 40-50 m adâncime. există 2-3 strate acvifere freatice suprapuse. între 9. în unele sectoare. se constată o scădere a nivelului piezometric între anii 1975 şi 1984. la Şendreni-Barboşi-Galaţi. la o denivelare de 7 m) şi 4. Pe hărţile hidrogeologice. Lozova. acviferul freatic a fost redat prin hidroizohipse şi hidroizobate.2 l/s (foraj Braniştea. Caracterul hidrochimic al apelor freatice este predominant bicarbonato-sulfatic şi magnezio-calco-sodic. Cătuşa şi afluenţii lor. către Siret şi Dunăre.05 (fântâna Odaia Manolache).4 grade germane (fântâna Schela). care comunică hidraulic între ele. Începând cu anul 2004 şi continuând în anul 2005 se înregistrează o creştere a nivelului piezometric. aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig.1. ca efect al precipitaţiilor abundente. după care se remarcă o tendinţă generală de scădere până în anul 2004. 117 .3 (fântâna Tudor Vladimirescu) şi 7 (fântâna Barboşi). s-a constatat că. Cercetând evoluţia nivelului piezometric anual (maxim. ale podişului (câmpului înalt).8 m).45 m2/zi (foraj Vânători) şi 35.3 m2/zi (foraj Pechea). Suhurlui.

458/2002. în cazul azotiţilor (fântâna Tudor Vladimirescu.7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) În acest sector al Podişului Moldovenesc se constatau (2006) depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. fântâna Vânători. Aici apar 118 . prezenţa intercalaţiilor nisipoase este mai des semnalată la est de Jijia. fântâna Smârdan. foraj Braniştea). fântâna Smârdan. fântâna Vasile Alecsandri. foraj Tudor Vladimirescu). fântâna Braniştea. Depozitele volhinian superior–basarabian inferioare sunt alcătuite din argile şi marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri.Figura 4. două foraje Tudor Vladimirescu. Deşi fondul litologic predominat este argilos se pot remarca unele trăsături zonale. gresii şi mai rar gresii oolitice. fântâna Ijdileni. fântâna Izvoarele. Astfel. fântâna est-nordest Barboşi) şi fierului (fântâna Independenţa. foraj Movileni. azotaţilor (fântâna Lieşti.1. fântâna Pechea. amoniului (fântâna Tudor Vladimirescu. fântâna est Slobozia Conachi. fântâna Mihail Kogălniceanu. fântâna sud Frumuşiţa. nisipuri cu pietrişuri. fântâna Izvoarele. foraj Şiviţa). Corpul de apă ROPR07 Câmpia Moldovei Corpul de apă subterană de tip poros permeabil este cantonat în depozitele de vârstă volhinian superior-basarabian inferioară. fântâna Şiviţa. foraj Vameş.

119 . în care nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-12 m. În zona Coşuleni-Băluşeni. în cazul unui foraj executat la Botoşani).4 m.2. 458/2002. depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. datorită poziţiei sale. se află în strânsă interdependenţă cu apele de suprafaţă. 4. în cazul fierului (cu valori de până la 21. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă şi cu ecosisteme terestre Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de apă subterană existente în spaţiul hidrografic Prut cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt incluse în tabelul 4. fiind vulnerabil la poluare.9 m şi au fost obţinute debite ce variază între 3. nisipuri cu pietrişuri. care nu este captat decât în fântâni săteşti şi puţuri forate de mică adâncime. Din punct de vedere hidrochimic s-a constatat că apele prezintă. plasat. 458/2002.7-3 m. 6 l/s. În interfluviul Jijia-Sitna. în general.2. Aceste foraje au adâncimea cuprinsă între 8. până la adâncimea de 15 m.3 şi 13. săpate la adâncimi cuprinse între 7 şi 15 m. pentru denivelări de 0. în general.2. nisipurile apar foarte rar şi numai în intercalaţii subţiri.1 şi 4.chiar intercalaţii de nisipuri cu aspect tufaceu. Acviferul prezintă variaţii mari din punct de vedere al capacităţii de debitare şi este constituit dintr-un strat poros-permeabil constituit din nisipuri. deoarece. Menţionăm însă că prezenţa fierului se datorează fondului natural genetic şi nu unei surse locale de poluare.8 mg/l.5 m şi 11.2. Nivelul hidrostatic este situat între 2 şi 5. acviferul freatic a fost captat prin fântâni săteşti. în cazul fierului şi sulfaţilor. O altă probă de apă prelevată dintr-un puţ domestic din localitatea Băluşeni şi analizată fizico-chimic în martie 2006 prezenta depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea nr. Acviferul freatic a fost interceptat printr-un număr de 5 foraje executate în zona Botoşani.

2. Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului 3 4 120 . . păduri din lunca râului Prut.pajişti. fag de la ROPR07 Câmpia Moldovei Fundeanu. Denumire corp Ecosistem terestru Nr. Zeletin. carpen de la Medeleni. Păduri de carpen. Vaslui. Burla Denumire corp Interdependent cu râul Nr. Jijia. Miletin Râurile Bârlad. Berheci.păduri de alun.2. Bahlui. Icuşeni. Başeu. 1 2 3 ROPR03 ROPR04 ROPR06 ROPR07 4 5 6 Tabelul 4. .vegetaţie de carpen din pădurea Icuşeni. Covurlui Volovăţ. alun. ulm şi frasin de la Balta-Munteni şi Torceşti Tufărişuri din pădurea Gârboavele Pădurile de carpen.Tabelul 4. crt. 2 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Codul corpului de apă subterană Luncile şi terasele ROPR02 1 2 ROPR03 ROPR04 Prutului mediuinferior . Dunărea Râurile Suhurlui. 1 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă Codul corpului de apă subterană ROPR01 ROPR02 Lunca Prutului superior Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului Câmpia Covurlui Câmpia Moldovei Prut Râurile Prut. Ciornohal. crt. Roşcani. Ibăneasa. Podriga. Tutova Râurile Călmăţui. Cătălina-Cornari.

2 şi Fig. 121 . 2 Cele mai importante surse din care se prelevează debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr de 7 dintre care menţionăm. Tutova (14 puţuri) şi Bârlad (9 puţuri). 4.Bârlad l 4. Figura 4. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad există.4. un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei.3. captările de la Galaţi (o captare constituită din 70 de puţuri şi o altă captare cu 84 puţuri).3. Negrileşti (25 puţuri). Captările de apă subterană care exploatează un volum de apă semnificativ (>= 1.500 mii m3/an) sunt în număr de 7 şi sunt prezentate în tabelul 4.3.1). 4. iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. la nivelul anului 2008. fiecare având un volum anual captat de peste 1500 mii m3/an.3. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut . în mod deosebit. stabilite conform H. 930/2005 (fig.G.

Figura 4. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 122 .

C.A. 3 Exploatări semnificative de ape subterane (>= 1. TERM S. puţuri 29 Volum captat (mii m3/an) 2554 ROPR03 Tecuci 2 ROPR03 Bârlad 9 70. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. crt.C. 1 Cod corp Nume captare S.C.C. GALAŢI S.5 neexploatate 7064 Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice. TECUCI S. APA CANAL SA 3 ROSI05 GALAŢI – SalciaLieşti S. AQUAVAS VASLUI Localizare Nr.Tutova Negrileşti Vadu-Roşca judeţul Vrancea 46 3469 5 ROPR05 14 5392.C. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se evaluează pe baza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă (chimică) prezentată în 123 . AQUAVAS VASLUI S. 4.Tabelul 4. AQUAVAS VASLUI S.C.5 6 7 ROAG12 ROAG12 ROSI05 25 38 46 5802. din care: 2586 S. APA CANAL GALAŢI Vadu-Roşca Salcia – Lieşti judeţul Galaţi 30 au fost exploatate 40 în conservare 3185 4 ROAG12 Tecuci Bădeana .4.C. TERMSAL S.A.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite.

În cazul corpurilor de apă subterană nepoluate s-au evaluat. • corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat. după caz. mercur. permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi ale altor parametri de poluare au fost interpretate având ca reper valorile prag (determinate pentru NO3. nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri. loess. pentru fiecare corp de apă subterană. marne fracturate). <100 mm/an. NO2. prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali. grosime variabilă. din numărul punctelor de monitorizare. carst etc. predominant coeziv (argilă. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative.4. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa informaţiilor referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare. astfel: • • dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc.1). numărul celor poluate este mai mic de 20%.) determinate. PO43-.2.2. medie (M): strat acoperitor discontinuu. se prezintă starea corpurilor de apă subterană. presiunile antropice. marna). 4. în subcapitolul 6. plumb. cloruri. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere: • corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare. în continuare. De asemenea.). litologia şi infiltraţia eficace (fig. sulfaţi. NH4+. cadmiu. 124 . dacă există surse de poluare la suprafaţă. o conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scăzută. grosime mare (mai mare de 10 m).1. sau dacă. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale straturilor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie: favorabilă (F): strat acoperitor continuu. s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală.2.subcapitolul 6. cu condiţia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate. arsen etc.

suplimentare de protecţie. mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare subterană Figura 4. corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor. 100-200 mm/an.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor. >200 mm/an. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile. În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. sub impactul unor exploatări. PU = protecţie globală nesatisfăcătoare. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă PVG =protecţie globală foarte bună. deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi. pentru clasa PM. corpul nu este la risc. pentru clasele PU şi PVU.- realimentare medie. realimentare mare. corpul este la risc.4. PG = protecţie globală bună. corpurile de apă subterană se caracterizează astfel: • • • pentru clasele PVG şi PG. PM = protecţie globală medie. 125 Realimentare . pe o durată de minim 10 ani. Pentru aprecierea corpurilor de apă subterană care sunt la risc cantitativ s-a avut în vedere evaluarea următoarelor criterii: starea cantitativă a apelor subterane . PVU = protecţie globală puternic nesatisfăcătoare.

se specifică că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.  Directiva 78/659/C.E.. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. corpuri de apă la risc .E. zone pentru îmbăiere. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Identificarea şi cartarea zonelor protejate Zonele protejate reprezintă areale de pe teritoriul fiecărui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerinţelor speciale de protecţie prevăzute în legislaţia comunitară.E. conform Directivei Cadru pentru Apă (Anexa IV).E.E. 126 . privind epurarea apelor uzate urbane. privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă.E. privind calitatea apei destinate consumului uman.cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.E.E.E. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  Directiva 75/440/C. privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă. zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi. pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării. privind conservarea păsărilor sălbatice.  Directiva 79/409/C. În urma evaluării riscului neatingerii stării calitative (chimice) s-a constatat că există două corpuri de apă subterană la risc din punct de vedere calitativ. şi 2006/44/C. toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc.Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: corpuri de apă subterană care nu sunt la risc .  Directiva 91/676/C.ele respectă criteriile de risc. 5. care se supun reglementarilor următoarelor directive europene:  Directiva 98/83/C.E.E.E. Astfel.  Directiva 91/271/C.  Directiva 79/923/C. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113.E. Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune.E.

 Legea Apelor nr.E.E. Conform Directivei Cadru pentru Apă. privind cerinţele de calitate pentru ape de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă. pentru fiecare captare se instituie în teren zonele de protecţie sanitară. privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C.E. care pot fi cu regim sever sau de restricţie. a florei şi faunei sălbatice. Directiva 92/43/C. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006. privind conservarea habitatelor naturale. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării reprezintă zonele pe corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman. un rezumat al Registrului zonelor protejate trebuie să fie inclus în Planul de management al bazinului/spaţiului hidrografic şi trebuie să cuprindă hărţi cu localizarea fiecărei categorii de zonă protejată precum şi lista actelor normative la nivel comunitar.1.2009 privind zonele protejate cuprinse în Registrul zonelor protejate actualizat în anul 2009. Menţionăm că datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la bază datele din 2007.E.. OUG nr.E.E. 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. care furnizează în medie cel puţin 10 m3/zi sau deservesc cel puţin 50 de persoane. În funcţie de gradul diferit de risc faţă de factorii de poluare. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a 127 . privind calitatea apei destinate consumului uman.E.E.  Hotărârea de Guvern nr. precum şi perimetrele de protecţie hidrogeologică. naţional şi local pe baza cărora au fost identificate şi desemnate aceste zone. 3/2010). 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv prin Legea nr.  Directiva 2006/7/C. Legislaţia specifică zonelor de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării este reprezentată de:  Directiva 98/83/C.  Hotărârea de Guvern nr.  Directiva 75/440/C. 5.

G.39 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 221.1 sunt reprezentate captările de apă destinate potabilizării din sursele de suprafaţă şi din sursele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. Pentru acestea. 201/2002 însă beneficiază de anumite măsuri de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii. debitul mediu prelevat a fost de 7.G. acestea regăsindu-se în cadrul prevăzut de H. În Figura 5. 128 . Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut în vedere: Măsurile de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii. La nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 18 captări de apă din sursele de suprafaţă. 662/2005. H.82 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 490.964 locuitori. nr.2.G.55%).970.probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă. cu modificările şi completările ulterioare (H.940. 210/2007).862 locuitori. debitul mediu prelevat a fost de 16. Pentru sursele de apă din subteran au fost inventariate un număr de 279 captări de apă din care 261 au asigurate zone de protecţie (93. 567/2006 şi H. Pentru acestea. Precizăm faptul că zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor măsuri de protecţie speciale privind calitatea apei. 5.G. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut în vedere identificarea cursurilor de apă care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potenţial economic şi interesul comercial pentru aceste specii.G. toate au asigurate zone de protecţie (100%). 202/2002 şi H. din care. Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole şi cele privind calitatea apelor pentru moluşte.

Bârlad 129 .Figura 5. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut .

G. 20/2010 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv. 262/330/2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii.  Ordinul nr.  Ordinul nr. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113.  Legea nr.Desemnarea zonelor de protecţie pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic are la bază următoarele acte normative:  Hotărârea de Guvern nr.  Ordinul nr.  Legae nr. şi 2006/44/C. 210/2007) – transpune Directiva 79/923/C.  Hotărârea de Guvern nr.  Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.G. 210/2007) – transpune Directivele 78/659/C. conservarea habitatelor naturale. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.  Ordinul nr. 69/1994 prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia cu modificările şi completările ulterioare. 563/2006. 1231/812/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de susţinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole..U.E. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor.G. nr. cu modificările şi completările ulterioare (H.E. pe specii.G. regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv. cu modificările şi completările ulterioare (H. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. care pot fi capturate din mediul acvatic. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. cu modificările şi completările ulterioare.E. 130 . privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă. a florei şi faunei sălbatice.  Ordinul nr.E.  O. H. pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte.E.

mreană. cu excepţia pescuitului ştiinţific şi de cercetare sau pentru prevenirea inundaţiilor. C. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportărilor A. sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide. somn. sunt interzise: 131 .. Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. cosaş. pentru perioada 1998-2007 capturile semnificative au fost pentru speciile: plătică. prin ordin comun al autorităţilor responsabile în domeniul pescuitului şi în domeniul protecţiei mediului se stabilesc perioadele şi zonele de protecţie a acestora. cum ar fi ştiucă (Esox lucius). batcă. În zonele de protecţie. ştiucă. biban. Aceste zone au fost stabilite prin “Ordinul nr. şalău şi sturioni. speciile şi perioadele de prohibiţie. oblete. Aceste specii sunt considerate de către autorităţile responsabile în domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante din punct de vedere economic şi se regăsesc în zona ciprinicolă. novac.N.E.A. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010” şi prevăd: zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. Conform Directivei 78/659/C.A. precum păstrăvul (Salmo trutta). 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. roşioară. caras. făcute la EUROSTAT de către A. B.Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedere economic are în vedere identificarea: A. Ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii. perioadele de protecţie şi activităţile interzise. A. astfel încât anual. în perioadele stabilite. avat. scobar.G.U.N. bibanul (Perca fluviatilis). Zonelor cu specii care au potenţial economic în vederea practicării pescuitului comercial. babuşcă.P. Conform raportărilor. către Comisia Europeană) şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii. Precizăm faptul că aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. nr. crap. Corpurilor de apă din care au fost realizate capturi semnificative. lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus).E. B. sânger. lin. Protejarea resurselor acvatice vii este definită conform legii nr. morunaş.P. 317/2009 pentru aprobarea O.

crustacee. mihalţ.T. lacuri şi o parte din zona costieră românească sunt parte componentă a unor arii naturale protejate ceea ce asigură un grad de protecţie impus de prevederile legislaţiei din domeniul ariilor naturale protejate. b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii. lacurile de acumulare din aval de Râmnicu-Vâlcea pe râul Olt. Prin acelaşi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii. reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole. măsuri de protejare. se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă. în 2008 capturi semnificative au fost înregistrate în: Dunărea inclusiv zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. inclusiv stabilirea de cote. d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării. Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică (C. colectarea gheţii. luându-se.U. următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade.G.judeţul Vrancea şi Stânca-Costeşti . transportului şi comercializării. C. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae aşa cum prevede anexa nr.P. după caz. în special de măsurile de management.N. de cruţare. f) evaluarea măsurilor adoptate. cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei. coregon. 5. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare.judeţul Botoşani Totodată numeroase cursuri de apă. Călimăneşti . nisip şi pietriş.S.) a fost ratificată de România prin Legea nr. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale. Conform O. păstrăv indigen.a) pescuitul oricăror specii de peşti. în timp ce pentru speciile de ştiucă.E. precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal. b) lucrări care împiedică migrarea. Conform informaţiilor furnizate de către A. 69/1994 care prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia. moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice. păstrăv fântânel.A. înscrise pe o listă 132 . d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. În România pescuitul speciilor de lostriţă. extragerea de nămol. precum şi măsuri preventive. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. păstrăv de mare. nr. c) reglementarea perioadelor. lacurile de acumulare Sascut-Bereşti judeţul Bacău. scrumbie şi calcan sunt stabilite zone şi perioade de prohibiţie anual. tăierea şi recoltarea plantelor. c) lucrări în zona malurilor.I. sturioni şi delfini este interzis tot timpul anului.

25 de specii de sturioni şi peşti cu padelă au fost trecute în Anexa II a Convenţiei. fiind interzisă folosirea oricăror mijloace. Pastrugă (Acipenser stellatus) şi Cegă (Acipenser ruthenus). Din lungimea totală de 742 km considerată zonă pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic pe râul Prut. plătică.864 în 2005 până la peste 100.Bârlad prin suprapunerea zonelor ciprinicole şi cu acipenseride identificate în planul de management anterior cu zonele în care se practică pescuit comercial conform raportărilor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (A. Acipenseridele au valoare economică semnificativă. Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atât pentru prelevare din natură cât şi pentru exploatare.agreată (Anexa I).P. pentru a conveni împreună asupra cotelor de captură şi de export de sturioni. şalău şi pe sectorul cuprins între acumularea Stânca-Costeşti (aval baraj) şi confluenţa cu Dunărea (Figura 5.000 exemplare în 2009. care ar putea deveni ameninţate cu dispariţia (listate în Anexa II). Ţările care pescuiesc sturioni au fost solicitate să întreprindă anual acţiuni de coordonare interguvernamentală la nivel de bazin hidrografic. în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt prezente următoarele specii importante din punct de vedere economic: ştiucă. au fost necesare măsuri care să asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibiţia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) şi se implementează un program de refacere a populaţiilor de sturioni prin repopulare a Dunării. şi reglementează şi supraveghează comerţul altor specii. biban. Până în prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numărul de exemplare vii care au ajuns în Dunăre crescând de la 4. babuşcă. aşa cum se poate observa în Figura 5. La nivelul spaţiului hidrografic Prut .N. un procent de 75. sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea lor gravă.2) au fost identificate următoarele specii de sturioni: Morun (Huso huso).A. caras. Conform A.2.P.5% se află în arii naturale. La propunerea Germaniei în 1997.N. În ultimele decenii nu au mai fost semnalate capturi de Viză (Acipenser nudiventris). roşioară. populaţiile acestora au suferit un declin semnificativ în ultima perioadă astfel că. În acelaşi timp este încurajată acvacultura acestor specii. Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul spaţiului hidrografic este de 1. sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă. 133 .) au fost identificate zone de protecţie pentru resursele acvatice vii.667 km. însă. somn.A. Acest moment a marcat o cotitură istorică în conservarea şi comerţul cu aceste specii. Nisetru (Acipenser gueldenstaedti). lin.

2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 134 .Figura 5.

5. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important. 1529/2006).  Hotărârea de Guvern nr.judeţul Botoşani. conservarea habitatelor naturale. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional . a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate).  Hotărârea de Guvern nr. Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate în mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar. zone protejate.  Hotărârea de Guvern nr.  Hotărârea de Guvern nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.N. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.E. 195/2005 privind protecţia mediului.A. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.3. privind conservarea habitatelor naturale. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.P.Secţiunea a III-a. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.  Legea nr.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.A. parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (modificată de Hotărârea de Guvern nr.E. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. naţional şi local şi care au legătură cu corpurile de apă. Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 79/409/C. a înregistrat şi transmis la nivelul anului 2008 capturi în lacul StâncaCosteşti . 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.  Hotărârea de Guvern nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională.  Legea nr.  Directiva 92/43/C. 135 .  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.E. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei.E. 407/2006. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări).

• 9 zone au custode/administrator. la nivelul anului 2007.247 ha. 2.I. Astfel. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.A. Din totalul de 17 zone protejate: • 15 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană. Hotărârea de Guvern nr.  Ordinul nr. • 4 zone au regulament şi Plan de Management. situri de importanţă comunitară (S. În funcţie de categoria de management. crt. *La legislaţia naţională şi comunitară se adăugă şi legislaţia existentă la nivel local prin care se stabileşte un regim de protecţie pentru alte arii naturale. • 7 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană la risc.571 ha. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important se întind pe următoarele suprafeţe: parcuri naturale 8. – Sites of Community Importance) 43.Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important totalizează un număr de 17 şi o suprafaţă de 66. arii de protecţie specială avifaunistică (S. Tabelul 5.058 ha.A.1).414 Prutului Lunca Joasă a Prutul de Jos NU – Lunca Vlădeşti – Prutul de Jos NU Numele ariei naturale protejate desemnate în Rep. Prutului Frumuşiţa 2.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară.C. rezervaţii naturale 811 ha. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr. aşa cum se poate observa în Figura 5. 1.395. Moldova Plan de Management 136 .P.S. – Special Protected Areas) 73. din care 2 sunt transfrontaliere (Tabelul 5. Numele ariei naturale protejate desemnate în România RO.0070 1. pentru spaţiul hidrografic Prut .P.05 ha.3. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Figura 5.Bârlad 137 . 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut .

E. 5.  Hotărârea de Guvern nr.889 ha la 66.Comparând suprafaţa totală a ariilor naturale protejate cu situaţia centralizată în anul 2005. finalizat în decembrie 2004.  Directiva 91/676/C. Reţeaua Natura 2000 cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică desemnate conform prevederilor Directivei Păsări şi situri de importanţă comunitară desemnate conform cerinţelor Directivei Habitate. în principal. Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de către „Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Agrochimie şi Protecţia Mediului” pe baza evaluării condiţiilor naturale (sol. În ariile naturale protejate sunt incluse corpuri de apă râuri cu o lungime totală de 1. se observă o creştere a acesteia de la 15. teren. îndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor asumate în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.201.4. Zone vulnerabile la nitraţi Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienţi (azot total şi fosfor total).E.E.54 km şi corpuri de apă lac cu o suprafaţă de 115 kmp. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt suprafeţele de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi din surse agricole şi care contribuie la poluarea acestor ape. hidrologie. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.E.395 ha datorită. respectiv constituirea reţelei Natura 2000. privind epurarea apelor uzate urbane şi în conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu.E. 138 . privind epurarea apelor uzate urbane. hidrogeologie) ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă de suprafaţă şi subterane.E. Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 91/271/C. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Zone sensibile la nutrienţi.Bârlad se află o specie prioritară şi 6 habitate prioritare (specii şi habitate naturale aflate în pericol de dispariţie) prezente în 6 arii naturale protejate. climă. pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/C. În ariile naturale protejate din spaţiul hidrografic Prut . Detalii legate de zonele sensibile la poluarea cu nutrienţi şi de zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi veţi găsi în capitolul 9 din prezentul Plan de Management.

01. 459/2002 şi. 743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. Hotărârea de Guvern nr.E.4 şi Anexa 5. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ordinul nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.  Ordinul nr. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. împărţit în: Prut Superior – 10.) au fost transpuse în legislaţia românească prin: • • • Hotărârea de Guvern nr. În anexa 5. 88/2004. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile din cadrul spaţiul hidrografic Prut Bârlad este de 13858.  Hotărârea de Guvern nr. Pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut . 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere.668.5. Zone pentru îmbăiere Prevederile legislaţiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/C.1 se prezintă tabelul cu localităţile situate în zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. respectiv. Hotărârea de Guvern nr.1) Din cele 2 zone vulnerabile fac parte 221 localităţi (comune+oraşe). privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C. Hotărârea de Guvern nr.G.E.67 km2. 164 de localităţi. împărţite în: Prut Superior.189. urmând ca de la 01. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apă din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere. 57 localităţi. ale Normelor de supraveghere. inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere.8 km2 şi Prut Inferior – 3.2015 prevederile H.E. Până în anul 2014 raportarea anuală a calităţii apei de îmbăiere se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apelor de îmbăiere. 546/2008 să între în totalitate în vigoare.Bârlad se află 2 zone vulnerabile: Prut Superior şi Prut Inferior (Figura 5. inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. cu modificările şi completările ulterioare. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.87 km2. 139 . 5. Prut Inferior.

Bârlad 140 .Figura 5. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut .

• lacuri. elementele de calitate. funcţie de tipul de program. • ape subterane. aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă.1. începând cu data aderării la Uniunea Europeană. Pentru unele corpuri de apă din Delta Dunării monitorizarea se efectuează de către Institutul Naţional de 141 . Reţele şi programe de monitorizare În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/E. • ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptorii naturali). Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde următoarele 6 subsisteme: • râuri. Mediile de investigare sunt reprezentate de apă. Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă. Monitorizarea stării apelor în România pe baza programelor de monitorizare stabilite în conformitate cu Art. 6. • ape tranzitorii. În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la 22.12.). În spaţiul hidrografic Prut .Conform reglementarilor în vigoare Institutul de Sănătate Publică Bucureşti elaborează anual Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere şi îl transmite Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. 8 (1. corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate.2006. parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru în domeniul apei. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere este transmis anual Comisiei Europene de către Ministerul Sănătăţii Publice.C. Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6. sedimente şi biotă.Bârlad nu au fost raportate zone de îmbăiere pentru anul 2007. • ape costiere. apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării „stării” acestora în cadrul fiecărui district hidrografic.2) al Directivei Cadru Apa se realizează de către Administraţia Naţională „Apele Române” prin unităţile sale teritoriale.

o secţiune de monitorizare poate servi atât programului de supraveghere.1. informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafaţă sunt necesare pentru: • • • • • • • • • • • • Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică. Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind la risc. Cuantificarea condiţiilor de referinţă pentru apele de suprafaţă. Evaluarea conformităţii cu standardele şi obiectivele zonelor protejate. În abordarea naţională.Dezvoltare „Delta Dunării” . 142 . Programele de monitorizare a apelor subterane includ: • programul de monitorizare cantitativă. cât şi starea chimică). Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu. Estimarea încărcărilor de poluanţi transfrontalieri sau evacuaţi în mediul marin.Tulcea iar pentru corpurile de apă costiere monitorizarea este realizată de Direcţia Apelor Dobrogea Litoral împreună cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa. Ape de suprafaţă În conformitate cu anexa V din Directiva Cadru. Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se prezintă în figura 6. • programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaţional). Stabilirea magnitudinii şi impactului poluărilor accidentale. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice. Validarea evaluării de risc. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale. • programul operaţional. cât şi programului operaţional de monitorizare.Cercetare . 6.1.1. • programul de investigare. ca răspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătăţire sau prevenire a deteriorării. Programele de monitorizare a apelor de suprafaţă includ: • programul de supraveghere. Utilizarea în exerciţiul de intercalibrare. Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring.

Figura 6. 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 143 .

Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii.1. proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring. Programul operaţional Monitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrul bazinului hidrografic ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu şi a stării corpurilor de apă posibil la risc. Programul operaţional se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi va înceta în cazul în care corpurile de apă vor atinge starea bună. evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a resurselor de apă. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe sub-secţiuni: suprafaţă. 144 . programul de supraveghere se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi majoritatea secţiunilor de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. furnizând informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. sunt prezentate în tabelul 6. În România. Râuri Pentru programul de supraveghere. numărul secţiunilor de monitorizare pentru râuri este de 44. precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri de apă. parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate în tabelul 6. Pentru spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. dar şi în cazul lacurilor naturale mari. inclusiv datorită impactului activităţilor antropice. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. În cazul lacurilor de acumulare. monitoringul operaţional se realizează printr-un număr de 55 secţiuni de monitorizare. Lacuri La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad reţeaua pentru monitoringul de supraveghere nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 36 secţiuni (19 lacuri de acumulare). Elementele de calitate monitorizate. schimbări datorate aplicării programului de măsuri.2.

de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Zoobentos (lista şi nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul şi debitul apei Regimul hidrologic Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Conectivitatea cu corpurile de apă subterană Continuitatea râului Variaţia adâncimii şi lăţimii râului Structura şi substratul patului albiei Structura zonei riverane Elemente Transparenţa Materii în suspensie. 1/6 ani 1/an 1/6 ani 1/an 1/3 zile 1/3 zile H = 2/zi * Q = 20-60/an* H = 2/zi * Q = 20-60/an* 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 2/an 3/an Program Supraveghere Program Operaţional 1/6 ani 1/6 ani 6/an 1/6 ani 1/6 ani 6/12/an** 145 . de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Elemente Macrofite biologice (lista şi nr.Tabelul 6. de specii) densitate (expl/m2) componenţa taxonomică Fauna piscicolă (lista şi nr. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – râuri Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Componenţa taxonomică Fitoplancton (lista şi nr. de specii) densitate (expl/l) Componenţa taxonomică Microfitobentos (lista şi nr. 1 Elemente.

O.B. Ortofosfaţi Ptotal Clorofila „a” Ntotal. Amoniu Ntotal.apa Substanţe prioritare (materii în suspensie) Substanţe prioritare (sedimente) Substanţe prioritare (biota) Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi Alte metale grele (lista II) 6/an 6/an Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru biotă 2) 6/an 6/an 1/an 1/an 1/an Metale grele: Cd. Ni.Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere fizicochimice Condiţii termice Condiţii de oxigenare Turbiditate. . Azotaţi.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Nutrienţi (materii în suspensie) Substanţe prioritare .C. Ptotal 6/an 6/an 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/an 6/12/an** 6/an 6/12/an** Program Operaţional 146 . Hg 6/an 6/an 1) 12/an 12/an Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiţi.O. Mn şi/sau C.O. Pb. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat C.Cr C.C.

9 şi 10 din Directiva Cadru: în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe.C.): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe. Salmonella 4-12/an 4-12/an 6/an 6/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 1/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente 1/an 1/an Program Operaţional * în cazul viiturilor frecvenţa de monitorizare va fi crescută funcţie de regimul hidrologic al râului ** se monitorizează de 12/an când este la risc datorită nutrienţilor şi substanţelor organice ** se monitorizează de 6/an când este la risc datorită alterărilor hidromorfologice şi substanţelor prioritare *** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă 1)Substanţele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/E. streptococi fecali. 147 . coliformi fecali.Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere specifici neprioritari (materii în suspensie) Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** 3) coliformi totali. 2)Poluanţi specifici neprioritari (substanţe din Anexa 8 şi 9 din Directiva Cadru): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe 3)Alţi poluanţi: substanţe ce nu se regăsesc în anexele 8.

dacă este necesar. 148 . certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arată ca obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza. la completarea cunoştinţelor privind calitatea apei. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor şi a impactului. parametrii şi frecvenţele de monitorizare ale acestora. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe profile (sub-secţiuni): suprafaţă. furnizând informaţii referitoare la programele de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale. În tabelul 6. fiind reprezentat de: • • identificarea cauzelor depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate şi în alte reglementari din domeniul gospodăririi apelor. parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru elementele biologice. • stabilirea impactului poluărilor accidentale. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare În tabelul 6.1. Ca şi în cazul programului de supraveghere. Lacuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional la lacuri în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 26 secţiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice.Râuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional pentru râuri din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este alcătuită dintr-un număr de 29 secţiuni. iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit). hidromorfologice şi fizico-chimice. Programul de investigare se aplică. nefiind necesară stabilirea în avans a reţelei de monitoring investigativ şi a elementelor de calitate monitorizate. Programul de investigare Programul de monitorizare investigativă în România a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru în domeniul apei. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operaţional să fie specific şi să aibă la bază monitorizarea unor parametri relevanţi (care să indice riscul neatingerii stării bune).2. hidromorfologice şi fizico-chimice. se prezintă elementele de calitate biologice. se prezintă elementele. la testarea noilor metode de evaluare calitativă.

/m2) componenţa taxonomi-că Zoobentosul (lista şi nr. de specii) densitate (exp. de Fitoplancton specii) densitate (expl. de specii) densitate (exp./m2) 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an000 1/an 2/an 2/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional Elemente biologice 149 .Tabelul 6. parametri şi frecvente de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr. de specii) densitate (exp./l) biomasa (mg/l) componenţa taxonomi-că Microfitobentos (lista şi nr./m2) componenţa taxonomi-că Macrofite (lista şi nr. 2 Elemente.

Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr. de Fauna piscicolă specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul apei în lac şi debitele afluente şi defluente Parametri hidrologici Timpul de retenţie al lacului Conectivitatea Elemente hidromorfologice lacului cu corpurile de apă subterană Variaţia adâncimii lacului Parametri morfologici Volumul şi structura patului lacului Structura malului lacului Elemente Transparenţa Discul Sechi 1/6 ani 4/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1-30/30 zile 1/zi 1-30/30 zile 1/zi 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 1/6 ani 4/an* 1/6 ani 4/an* 150 .

Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere fizicochimice Condiţii termice turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat C.O.O.C.O.B.Mn Condiţii de oxigenare şi/sau C. . Cr C.C.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Azotiţi azotaţi amoniu Ntotal ortofosfaţi Ptotal clorofila „a” Substanţe prioritare-apa Substanţe prioritare (sedimente) Metale grele şi micro-poluanţi organici relevanti pentru sedimente Substanţe Metale grele şi organici relevanţi 1/an 1/an prioritare (biota) micropoluanţi 1/an 1/an 1/an 1/an 1) 12/an 12/an 12/an 12/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Conductivitate/ reziduu fix pH alcalinitate 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an* 4/an* 151 .

streptococi fecali.Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere pentru biotă Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiol ogice Parametrii bacteriologici** Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 3) coliformi totali. coliformi fecali. Salmonella * frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară sau mai mare funcţie de evoluţia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) ** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă şi la lacurile utilizate pentru îmbăiere (Techirghiol) 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4/an 4/an 4/an 4/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 2) Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an 4/an 152 .

Stabilirea. realizată conform Articolului 5.2. Evaluarea tendinţelor pe termen lung a diverşilor parametri cantitativi şi calitativi.6. Parametrii monitorizaţi şi frecventele de monitorizare. Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileşte cerinţele de monitorizare pentru starea apelor subterane. 3 Elemente. Identificarea prezenţei tendinţelor importante şi continue de creştere a concentraţiilor de poluanţi.2. inclusiv elementele de calitate sunt prezentate în tabelul 6. ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale şi datorită activităţii antropice.3.1. proiectarea şi evaluarea programului de măsuri. Validarea procedurii de evaluare a riscului. Stabilirea stării chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană identificate a fi la risc de a nu atinge starea bună. sunt prezentate în figura 6. Tabelul 6. Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. iar Anexa V indică faptul că informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru: • • • • • • • • Evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană (inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile). Estimarea direcţiei şi a debitului din corpurile de apă subterană care traversează graniţele Statelor Membre. Evaluarea schimbării (inversării) tendinţelor în concentraţia poluanţilor în apele subterane. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Frecvenţa* Elemente Parametri Program supraveghere Elemente cantitative H Q oxigen pH 2-120/an 2-12/an la izvoare 1/6 ani 1/6 ani Program operaţional 2-120/an 2-12/an la izvoare 2/an 2/an Elemente fizico-chimice 153 .

-Mn) alcalinitate alţi nutrienţi (azotiţi. 154 . Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principal validarea caracterizării realizate în conformitate cu Articolul 5 şi a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativă bună la nivelul tuturor corpurilor de apă subterană sau a grupurilor de corpuri. au fost identificate un număr de 233 secţiuni (foraje/izvoare) monitorizate doar din punct de vedere cantitativ. Pentru forajele de adâncime frecvenţa măsurătorilor de nivel va fi trimestrială. ortofosfaţi) substanţe prioritate şi substanţe prioritare periculoase poluanţi specifici neprioritari alţi poluanţi şi parametri (inclusiv ionii majori) 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an *Frecvenţa măsurătorilor de nivel la forajele reţelei hidrogeologice naţionale pentru apele freatice este funcţie de rezultatele analizei regimului de variaţie al acestora (la 3. 6 sau 15 zile). numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 150 (150 foraje.conductivitate azotaţi amoniu oxidabilitate(C. Monitorizarea calitativă (chimică) Programul de supraveghere La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. 0 izvoare).C.O. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.

Figura 6. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 155 .

care furnizează.I. în medie. numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ în programul operaţional este de 72 (72 foraje. Frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor de apă de suprafaţă utilizate pentru captarea apei potabile e prezentată în tabelul următor: 156 .. vulnerabilitatea la poluare. în conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. Parametrii monitorizaţi sunt cei definiţi de Directiva 75/440/C. C. ionii majori cât şi ceilalţi parametri menţionaţi în tabel funcţie de utilizarea apei şi presiunile antropice. În cazul convenţiilor internaţionale pentru corpurile de apă transfrontaliere. În cazul programului SO se monitorizează parametrii obligatorii precum şi alţi parametri funcţie de categoria de risc. Programul S se realizează cu o frecvenţă de 1/6 ani. aplicându-se frecvenţa de 2 ori/an. Pentru apele de suprafaţă.. Pentru captările de apă potabilă frecvenţa va fi de 4 ori/an. conform articolului 6 şi anexei IV din Directiva Cadru. De asemenea. De asemeni. Statele Membre trebuie să identifice toate corpurile de apă utilizate sau care vor fi în viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. pH. Zone protejate Corpurile de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. Statele Membre trebuie să monitorizeze toate corpurile de apă care furnizează mai mult de 100 mc/zi (în medie).E. existenţa Z.Programul operaţional La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. unde s-au stabilit secţiuni de monitorizare în conformitate cu prevederile Directivei Cadru. De asemenea.V. poluarea specifică. amoniu). la care România este parte. monitorizându-se atât parametri obligatorii (H/Q. şi Directiva 79/869/C.E.3. 6. de 18 captări de apă. monitorizându-se parametri prevăzuţi de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. mai mult de 10 mc/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane. elementele şi frecvenţa de monitorizare a forajelor situate în apropierea graniţei este cea stabilită prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte. oxigen. 0 izvoare). în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate un nr. azotaţi.E. conductivitate.1. Directiva Cadru prevede monitorizarea substanţelor prioritare şi altor substanţe descărcate în cantităţi semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt prevăzute în Directiva privind calitatea apei potabile.E.

1 Definiţii.1.000-30. Referitor la parametrii şi frecvenţa de monitorizare.000 10. 2 starea apelor de suprafaţă prin: • • starea ecologică starea chimică Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice. Ape de suprafaţă 6. care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităţii apei. iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice.2.000 Frecvenţa 4/an 8/an 12/an Pentru apele subterane. • monitorizarea parametrilor fizico-chimici de obligatorii. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.2.2.Comunitate deservită <10. prin elementele de calitate biologice. Bârlad-surse locale. în care elementele hidromorfologice nu erau considerate. modificată şi completată de Legea 311/2005. Caracterizarea stării apelor 6. precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). 157 . 6. apei precum şi a poluanţilor/parametrilor prevăzuţi Legea potabile 458/2002. Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la bază o abordare nouă. integratoare. elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice.000 >30.1. Negrileşti) utilizate pentru monitorizarea captărilor de apă destinată consumului uman. normative şi principii Directiva Cadru Apa defineşte în Art. fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa. se specifică faptul că: • măsurătorile de niveluri în forajele de observaţie ale Reţelei Hidrogeologice Naţionale (situate în raza de influenţă a acestor captări) se realizează o data la 3 -15 zile funcţie de regimul de variaţie al nivelurilor. se efectuează de 4 ori pe an. au fost identificate un număr de 9 foraje (câte 3 foraje pe cele 3 fronturi de captare care au un debit > 20 l/s. fronturi: Bădeana-Tutova.

valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. respectiv: foarte bună. pentru starea slabă . pentru starea bună . 158 . bună. pentru starea moderată . slabă şi proastă. moderată.valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. având la bază principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. definite şi reprezentate astfel: • pentru starea foarte bună . comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealterate.Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru pentru Apă (transpuse în legislaţia românească prin Legea apelor nr.există alterări majore ale elementelor biologice. Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. • • • • Se remarcă faptul că elementele biologice sunt luate în considerare în definirea tuturor celor 5 clase. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare).există alterări severe ale valorilor elementelor biologice. Valorile elementelor fizicochimice generale se caracterizează prin abateri minore faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. pentru starea proastă . se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase. un număr mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. sau de zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.

16(7).1. În cazul poluanţilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună este definită prin concentraţii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond. în cazul celorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora. pentru poluanţii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducerea concentraţiilor de poluanţi sub nivelul fondului natural.1. 6.2. asigurând corelarea cu definiţiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa şi comparabilitatea acestora la nivel european (cap. 6. atât pentru poluanţii specifici sintetici. cât şi pentru cei nesintetici este definită prin concentraţii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentru mediu. stabilite în anexa IX şi sub Art.1. Transpunerea definiţiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologică şi stabilirea celor 5 clase se bazează pe studii ştiinţifice ∗. Acest raport are valori între 0 .3). 3. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite. cap. iar starea globală este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. 3. Clasificarea şi încadrarea în cele 5 clase ecologice se realizează prin compararea valorilor parametrilor monitorizaţi specifici categoriilor de apă de suprafaţă (Tab.) din secţiunea respectivă cu valorile parametrilor din secţiunea de referinţă sau cu alterări antropice minore. luând în considerare starea ecologică şi starea chimică. Clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă se bazează pe principiile prezentate în Fig. ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu. iar cele hidromorfologice numai în caracterizarea stării „foarte bună”. În cazul poluanţilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună este definită prin valori apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice folosite. indicând o stare cu atât mai bună cu cât se apropie de 1. 6. Directiva Cadru defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaţă..3.2. pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.2. Starea ecologică bună. ∗ În România elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor se realizează de catre institutele de specialitate de cercetare-dezvoltare şi universităţi 159 . precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde. Limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi bună/moderată în cadrul sistemelor de clasificare ecologică sunt componentă a procesului european de intercalibrare.Elementele fizico-chimice se iau în considerare în caracterizarea stării „foarte bună” şi „bună”.

Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate întrunesc condiţiile de referinţă? Da Condiţiile fizico-chimice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Da Condiţiile hidromorfologice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Nu Da Da Stare FOARTE BUNĂ Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezintă abateri uşoare de la valorile condiţiilor de referinţă? Da Nu Condiţiile fizico-chimice asigură funcţionarea ecosistemului şi se încadrează în limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Stare BUNĂ Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la condiţiile caracteristice stării de referinţă Da Nu Este această abatere moderată? Nu Este această abatere majoră? Da Stare MODERATĂ Da Stare SLABĂ Nu Stare PROASTĂ Figura 6. 3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă 160 .

Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaţă menţionate anterior. În cazul poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici.C. este reprezentată pe hartă printr-un punct negru. ca urmare a condiţiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial. respectiv: potenţial ecologic maxim şi bun. În acest sens. introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. De asemenea Directiva Cadru Apa. 2008/105/E. În evaluarea stării chimice. a înlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezintă valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare şi alţi poluanţi (33 de substanţe şi grupuri de substanţe sintetice şi nesintetice + 8 alţi poluanţi sintetici). se aplică aceleaşi principii şi criterii ca în cazul corpurilor de apă naturale. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenţialului ecologic. valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenţialul ecologic maxim. reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaţă. precum şi pentru caracterizarea stării din punct de vedere chimic. Comisia Europeană a aprobat Directiva nr. Neatingerea stării ecologice bune sau a potenţialului ecologic bun de către corpurile de apă naturale şi respectiv puternic modificate sau artificiale datorită poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici. potenţial ecologic prost. potenţial ecologic slab. reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. Pentru ilustrarea stării chimice la nivelul unui corp de apă se utilizează două culori şi anume: • • albastru pentru starea chimică bună roşu pentru altă stare decât bună. 161 .Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/E. potenţial ecologic moderat. substanţele prioritare prezintă relevanţă.C.

Bârlad în conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice.fitoplancton.2 Caracterizarea stării corpurilor de apă Starea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . lacuri – fitoplancton Pentru fitoplancton. macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă. a Planului Naţional de Management. macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică. ∗ sistemul de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizat de către Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii. 6. la care se adaugă o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE ŞI GRI ÎNCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE ANTROPIC. Sistemul de clasificare şi evaluare al stării apelor în conformitate cu Directiva Cadru Apă este prezentat în anexa nr 6.2.1. Starea ecologică. caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii.Bârlad este reactualizată pe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa ∗.RO 16 (prezentate în anexă). specifice tipurilor RO 01.1. a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă aplicabile:  elementelor biologice: râuri . Caracterizarea stării globale a corpurilor de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut . Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa 162 .Reprezentarea grafică a Potenţialului ecologic se realizează astfel: *Potenţial ecologic maxim şi bun – verde *Potenţial ecologic moderat – galben *Potenţial ecologic slab – portocaliu *Potenţial ecologic prost – roşu.

As.1. PCB.  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆H nat/∆Hmod.poluanţi specifici: râuri. lacuri: Zn. structură zonă riverană. fiind specifice categoriei corpului de apă:  pentru râuri . P-PO4. 6. Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. Pentru evaluarea conformării substanţelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitate specifice.  elementelor fizico – chimice: . modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. xilen. atât pentru valoarea medie cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime admise. toluen. NNO3.Bârlad. condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat). fenoli.RO 20 (prezentate în anexă). Ptotal). în Anexa I – partea A.) pentru corpurile de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut . Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologice foarte bune. structura zonei riverane).Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică şi pentru tipurile RO 17. bună şi moderată) pentru tipurile prezentate în anexa 6. Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici au fost stabilite valorile limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice. Orice depăşire a standardelor de calitate-mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor de stare bună. caracterizarea 163 .C. pe baza cărora se realizează încadrarea în 3 clase de calitate (foarte bună. starea acidifierii (pH).1. continuitatea râului.regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei). aceasta fiind aplicată corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică.condiţii termice (temperatura apei). coeficient de dragare Kd. conectivitate ape subterane. Cr. a Planului Naţional de Management.elemente fizico-chimice generale: râuri . lacuri – condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienţi (fosfor total). . a Planului Naţional de Management. N-NO2. acenaften. Prin utilizarea elementelor de calitate menţionate anterior şi a unor abordări metodologice specifice (prezentate în anexa nr. conectivitatea cu corpurile de apă subterană. coeficient consolidare maluri Kmal) La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare definite de Directiva 2008/105/E. parametri morfologici (variaţia adâncimii şi lăţimii râului. structura şi substratul patului albiei. nutrienţi (N-NH4. Cu.

. a instrumentelor de modelare etc.42 %) este în stare ecologică proastă. 4 lacuri naturale). 74 corpuri de apă (31.1. pentru cazuri specifice. Starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management evaluată pe baza respectivelor elemente de calitate reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă (evaluarea se va realiza prin utilizarea datelor de monitoring. Figura 6. 1 corp de apă (0.stării globale a evidenţiat că din 244 corpuri de apă. 6. 3 corpuri de apă (1.).2.27 %) sunt în stare ecologică slabă.3. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 164 . 159 corpuri de apă (65.84 %) sunt în stare ecologică foarte bună (unul dintre acestea prezintă poluare din Ucraina cu poluanţi specifici ceea ce-l poate încadra în starea moderată .vezi excepţii) • • • • 157 corpuri de apă (66. iar 85 corpuri de apă (34.7 al Directivei Cadru Apa.3. indicând că din 237 corpuri de apă: • 2 corpuri de apă (0. Râuri  Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) este reprezentată în fig.16%) ating starea foarte bună şi bună (155 râuri. nr.22 %) sunt în stare ecologică moderată. 3 lacuri naturale). şi 6.3. 4.25 %) sunt în stare ecologică bună.84%) nu ating starea bună (82 râuri.

2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 165 .3.Figura 6.

3% 0.61 %). elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul. 6.3.Bârlad  Caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă pentru care au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă.42 %) în stare proastă Analiza efectuată a indicat că majoritatea corpurilor de apă (73 . În evaluarea stării corpurilor de apă aparţinând tipurilor RO 01-RO 05. fitoplanctonul având numai valoare orientativă.3% 1. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut .11%) sunt în stare moderată 3 corpuri de apă (1.  Se menţionează că pentru 210 corpuri de apă (88.51 %) sunt în stare bună 69 corpuri de apă (29.3. evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă 166 .3% 29. ce a fost evaluat pe baza criteriilor specifice claselor de confidenţă definite în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării (realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea).8 %) nu ating starea bună datorită macronevertebratelor urmate de fitoplancton.30.): 67.7% Stare foarte bună Stare slabă Stare bună Stare proastă 1.3.69 %) sunt în stare foarte bună 160 corpuri de apă (67.4% Stare moderată Figura 6.  Starea corpurilor de apă pe baza elementelor biologice evaluate corespunzătoare celor 5 clase de calitate se prezintă astfel (fig.27 %) sunt în stare slabă 1 corp de apă (0.• • • • • 4 corpuri de apă (1. prezintă un nivel de confidenţă moderat/scăzut.

3. precum şi pe baza elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice menţionate anterior. nivelul de confidenţă fiind mediu. pentru 5 corpuri de apă reprezentând 15.h. şi Fig. au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă în caracterizarea stării ecologice.  Pentru corpurile de apă nepermanente (râuri) evaluarea stării ecologice s-a realizat pe baza unui singur element biologic (macrozoobentos). Prut-Bârlad 167 . 6.80%) nu ating starea bună (Fig.  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind microfitobentosul şi macrofitele acvatice. Pentru starea chimică. alţi poluanţi specifici). Evaluarea stării corpurilor de apă în aceste cazuri a înregistrat un grad de confidenţă scăzut.).5.25% stare bună altă stare decat bună (proastă) Figura 6. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.3. 9 (3.4.75% 96. 6.62 %. sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice. salinitate. 3. reprezentând 84. În cazurile în care pentru caracterizarea stării s-a utilizat analiza de risc reactualizată (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinţă a caracteristicilor diferite). starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza acestor elemente. nivelul de confidenţă s-a considerat scăzut pentru un număr de 27 corpuri de apă nepermanente.3.(consecinţă a caracteristicilor diferite).Bârlad din totalul de 237 corpuri de apă râuri.38%. Dintre acestea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex. analiza efectuată indică faptul că în spaţiul hidrografic Prut .

Bârlad 168 . 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 6.3.

6) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului (considerat element reprezentativ). în stare ecologică bună.57%) (lacuri naturale) pentru a căror caracterizare a stării ecologice a fost utilizat principiul grupării corpurilor de apă.  Pentru celelalte 2 corpuri de apă (28. evaluarea stării s-a realizat pe baza datelor de monitoring. Figura 6. fig. caracterizarea stării acestor corpuri de apă realizându-se cu un grad de confidenţă scăzut.3.3.14 %). 3 (42.43%). Pentru starea ecologică foarte bună au fost evaluaţi şi parametrii hidromorfologici.lacuri naturale: • • 4 (57.Lacuri naturale  Starea ecologică a lacurilor naturale (fig.2. 6. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad din totalul de 7 corpuri de apă . sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare..3.86 %) în stare ecologică moderată. nivelul de confidenţă este scăzut. 169 .  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind celelalte elemente biologice şi fizico-chimice. starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza elementelor neabordate în actualul proiect al Planului de Management. În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice. a parametrilor fizico-chimici generali şi a poluanţilor specifici. pentru 5 corpuri de apă (71. 6. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad  Din cele 7 lacuri naturale.

Situaţia stării chimice a corpurilor de apă - lacuri naturale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad este prezentată în figura 6.3.7.

Figura 6.3. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Corpurile de apă desemnate puternic modificate şi corpurile artificiale sunt clasificate în funcţie de potenţialul ecologic şi starea chimică. Pentru stabilirea potenţialului ecologic există 2 metode la nivel european: • 1. metoda Praga prin care potenţialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea măsurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosinţelor şi asupra mediului, precum şi a celor cu eficienţă ecologică scăzută • 2. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante Valorile elementelor biologice de calitate la potenţial ecologic maxim (PEM) reflectă, „pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaţă comparabil, date fiind condiţiile fizice ce rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă”. Definiţia relevă faptul că valorile biologice ale PEM (a) depind de condiţiile hidromorfologice ale PEM şi (b) pot fi diferite de acelea ale oricărui tip de corp de apă de suprafaţă natural deoarece nici un astfel de tip natural nu este în totalitate comparabil.

170

Directiva Cadru Apa defineşte condiţiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea „compatibile doar cu impactul asupra corpurilor de apă care rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă din momentul în care au fost luate toate măsurile de reducere (atenuare) a impactului acestora pentru a asigura cea mai bună apropiere de continuitatea ecologică, în special cu privire la migrarea faunei şi la locurile adecvate (habitate) pentru depunerea icrelor şi reproducere”. Măsurile de reducere la care se face referire în definiţia condiţiilor hidromorfologice ale PEM se limitează la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediului şi folosinţei/folosinţelor care sunt dependente de caracteristicile modificate. Caracterizarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi artificiale (râuri, lacuri de acumulare) din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad are la bază aplicarea principiului „celei mai defavorabile situaţii” dintre elementele biologice şi fizicochimice relevante.

Râuri  În cazul râurilor, caracterizarea potenţialul ecologic (fig. 6.3.2.) s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice, pe existenţa speciilor de peşti migratori, elementelor fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici, constatându-se că din 46 corpuri de apă puternic modificate din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, 9 (19,57%) ating potenţialul ecologic maxim şi bun şi 37 (80,43%) ating potenţialul ecologic moderat.  Pentru aceste corpuri de apă caracterizarea potenţialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenţă scăzut, ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic în procesul de evaluare. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apă puternic modificate (râuri) şi artificiale a avut în vedere aceeaşi abordare şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale. Evaluarea stării chimice s-a realizat urmând aceeaşi metodologie ca şi în cazul celorlalte categorii de corpuri de apă. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate-râuri, 84,78 % ating starea chimică bună. Lacuri de acumulare  Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului, a prezenţei faunei piscicole migratoare, a parametrilor fizico-chimici

171

generali şi a poluanţilor specifici, corespunzătoare claselor de potenţial definite se prezintă astfel (fig. 6.3.2.): • • 25 (54,35 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun; 21 (45,65%) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat. În cazul lacurilor de acumulare, evaluarea potenţialului ecologic s-a realizat având în vedere elementele fizico-chimice generale: condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat), nutrienţi (fosfor total) şi starea acidifierii (pH) în conformitate cu metodologiile din anexa 6.1.5. Evaluarea pe baza poluanţilor specifici s-a realizat ca şi pentru celelalte categorii de corpuri de apă. Din punct de vedere al stării chimice evaluarea s-a făcut în acelaşi mod cu cea efectuată pentru corpurile de apă naturale, având aceleaşi obiective, respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/C.E.. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare, 100% ating starea chimică bună.  Pentru 3 corpuri de apă artificiale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad (fig. 6.3.2.) s-a constatat că: • • 2 (66 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun 1 (33 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat De asemenea, starea chimică bună a corpurilor de apă artificiale a fost atinsă în 2 corpuri de apă artificiale (66 %).

6.2.1.3 Confidenţa evaluării stării Directiva Cadru Apa în Anexa V prevede necesitatea prezentării nivelului de confidenţă şi precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. În acest sens au fost definite 3 niveluri (clase) de confidenţă pentru sistemul de evaluare al stării apelor de suprafaţă, în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării. Cele 3 clase de confidenţă pentru starea ecologică şi starea chimică sunt definite astfel: mare, medie şi scăzută.

172

Starea ecologică

173

Starea chimică

Nivelurile de confidenţă atinse în evaluarea stării ecologice şi chimice sunt ilustrate în figurile 6.3. 2 şi 6.3.5.

6.2.2.

Ape subterane În cazul corpurilor de apă subterană, Directiva Cadru defineşte starea cantitativă,

precum şi starea calitativă (chimică).

Starea cantitativă Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.

174

Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:  bilanţul hidric;  conexiunea cu apele de suprafaţă;  influenţa asupra ecosistemelor terestre dependente de apă subterană;  Intruziunea apei saline sau a altor intruziuni. Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană delimitate sunt în stare cantitativă bună. Starea calitativă (chimică) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat, în general, recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag (TV), valori ce au fost determinate pentru fiecare corp de apă subterană în parte (prezentate în subcapitolul 7.2.). Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii T.V.. În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale T.V. corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună. În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: • Evaluarea generala a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrează depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului, corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test; • Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut Bârlad; • Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile T.V. s-au înregistrat în zone unde poluanţii

175

ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă, corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apă subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale T.V. din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem, corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate, caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia. Evaluarea stării calitative s-a făcut pentru toate cele 7 corpuri de apă subterană şi este prezentată în Fig. 6.3.8.

Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 2 foraje. Nu s-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag în niciunul dintre forajele de monitorizare. Pe baza datelor analizate se constată că starea calitativă a corpului de apă subterană este bună.

176

Figura 6.3. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 177 .

Glăvăneşti F1. Todireni F3. azotiţi şi sulfaţi. Prisăcani F1 şi Dracşani F1) şi cloruri (Cotnari F2. În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 cât şi a surselor punctiforme de poluare reprezentate de întreprinderile: Rulmenţi Bârlad. RAGCL Bârlad. care au monitorizat acest corp de apă subterană în anul 2007. la azotiţi în forajul Iaşi complex F8. Costuleni F3 şi Glăvăneşti F1). Todireni F3. RAGCL Vaslui. Sadoveni F1. Banu F4. Glăvăneşti F1.Lunca Bârladului Analiza stării calitative s-a făcut pe un număr de 45 foraje. F13 MA. Costuleni F3. În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 (Bretotean et al. Ştefăneşti F3 şi Lunca Banului F1). 2006). SC Spirt Ghidigeni. F3 MA. Brateş F1. F3R.Corpul ROPR02 . Se constată depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (în forajele Banu F3. Cristeşti F5. O zonă cu depăşiri la amoniu se înregistrează în porţiunea sudică a corpului de apă subterană (zona Brateş) unde valorile ridicate sunt determinate de fondul natural.Lunca Prutului mediu şi inferior În anul 2007 acest corp de apă subterană a fost monitorizat într-un număr de 79 de puncte de monitorizare (foraje). În procesul actual de evaluare 25 % dintre forajele monitorizate prezintă depăşiri faţă de valorile prag la amoniu.. sulfaţi (Todireni F2. azotaţi (4 foraje). Pe baza evaluării făcute s-au constat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (6 foraje). în care nu s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag la nici un 178 . Corpul ROPR03 . Podu Iloaiei F4. Corpul ROPR04 . Belceşti F6 şi F6A. Analiza făcută ne permite să considerăm că acest corp de apă subterană este în stare slabă pentru NO3 şi NH4. Banu F3 şi F4. Murgeni F2. azotaţi (Cotnari F3. Distribuţia relativ uniformă a forajelor cu depăşiri faţă de valorile prag ca şi numărul mare de foraje cu depăşiri ne îndreptăţesc să considerăm că acest corp are o stare calitativă slabă în principal datorită depăşirilor la amoniu şi azotaţi. Dângeni F1. Au fost analizate datele calitative provenite din forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale. sulfaţi (2 foraje) şi la fosfaţi (1 foraj).Câmpia Tecuciului Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a făcut în anul 2007 pe un număr de 2 foraje.

Corpul ROPR07 Câmpia Moldovei În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 3 foraje. Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc În anul 2007.parametru indicator. Pe suprafaţa acestui corp de apă subterană exista 4 foraje (doua dintre acestea fiind în conservare. Considerăm că reţeaua de monitorizare este insuficientă şi pe viitor este necesar ori să fie introduse în observaţie forajele de exploatare existente pe suprafaţa corpului de apă subterană. iar 2 au date de calitate numai de la execuţie). dar şi de lipsa surselor de poluare de la suprafaţa se consideră că starea calitativă a acestui corp este bună. Corpul ROPR06 Câmpia Covurlui Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană nu s-a realizat în anul 2007. este dificil de precizat starea calitativă a acestui corp de apă subterană. Analiza stării calitative ne-a permis să constatăm că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. starea calitativă a acestui corp de apă subterană de adâncime a fost monitorizată într-un număr de 16 foraje (atât foraje care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Ţinând seama de grosimea stratului acoperitor. considerăm că numărul forajelor de monitorizare este insuficient. Este necesar ca pentru urmărirea stării calitative să fie utilizate foraje de exploatare dacă există pe suprafaţa corpului de apă. 179 . ori să se execute foraje noi. Pe baza analizei efectuate s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag determinate la amoniu (Crasna FA şi Codăeşti FA) şi sulfaţi (Broscoseşti). cât şi foraje de exploatare). Pe viitor este necesar să fie introduse în observaţie şi alte foraje existente pe suprafaţa acestui corp transfrontalier (unele dintre forajele executate în anul 2007). S-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (forajele Darabani F1 şi Cotârgaci F1) şi azotaţi (Darabani F1). Datorită faptului că acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat în anul 2007. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. dar şi introducerea în observaţie a celor două foraje aflate în conservare. Ţinând cont că suprafaţa acestui corp de apă subterană este foarte mare. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună.

A2 şi A3. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost monitorizate 15 secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care 8 secţiuni îndeplinesc condiţiile impuse de NTPA 013/2002 aşa cum se poate observa în Tabelul 6.Trebuie menţionat faptul că pentru monitorizarea calitativă a acestui corp de apă subterană numărul forajelor este insuficient. în funcţie de caracteristicile fizice.3. Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr. cu modificările şi completările ulterioare. 180 . 6. în trei categorii: A1. fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost identificate situaţii de conformare. de aceea este necesar pe viitor să fie executate şi alte foraje de monitorizare. sau să fie utilizate unele foraje de exploatare existente pe suprafaţa acestuia. în funcţie de valorile limită. chimice şi microbiologice.2. Conform NTPA 013/2002. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic identificate. Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.4. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006. cu modificările şi completările ulterioare. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002). astfel. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole.

4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Categoria de calitate Numele Nr.O. isodrin) N (Cu.S. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H.T. hexaclorbenzen. Ni.5 298. Ni.A. Iaşi S. bacteriologici şi fenolilor S-a exceptat Mn N (Cu. Se. Ni.B.538 A2A3 A2A3 A2-A3 indic. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.492 A3 A2 A3 C.C. bacteriologici A3 se datorează 3 Priză Ţuţora Prut S. APA VITAL 4 Priză Răducăneni (Gorban) Prut S. Săveni Nod hidrotehnic Stânca M.Cr A2 se datorează indic.A.C. 161/2006) Baraj acumulare Negreni Başeu S.G.. Se.009 A2 A1A2 A1-A2 N (Cu. hexaclorbenzen. hexaclorbenzen. hexaclorbenzen.A. endrin) 1 4.Tabelul 6. crt.012 A2 A3 > A3 2 Baraj acumulare Stânca Prut 3.O. Se. endrin) 181 . isodrin) N (Cu. APA VITAL S.5. Se.O.C.B.C. CONACET S. C. Iaşi – secţia Răducăneni 1. C.

Se. hexaclorbenzen) N (Cu. C. Ni. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 A3 se datorează A2-A3 indic. 684 >A3 1. Se. Pb. Se. hexaclorbenzen..T. Cu. Ni.A. benz- 182 .G.Cr s-a exceptat Mn Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.C.S. hexaclorbenzen. şi Mn hexaclorbenzen.O. 161/2006) 5 Baraj acumulare Pârcovaci S. Se.A. Se.C. crt. Vaslui 48705 A2A3 A2A3 A2 N (Cr.O.B.S.. Cu.C.Ni. bacteriologici S-a exceptat Mn C.C. APA VITAL Bahlui S. Huşi 18.O. C. Iaşi – secţia Vlădeni S. Iaşi – sector Hârlău S.C.375 > A3 A2A3 N (Cu. APA VITAL Bahlui S. isodrin) N (Cr. benz-bfluoranten. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. SO4 8 Priza Huşi Prut GOSCOMLOC S. Iaşi – secţia Belceşti S. hexaclorbenzen. isodrin) N (Cu.A. GOSCOM S. Excepţie M.152 A2A3 A2 A2 cu excepţia M.B.T. APA VITAL Miletin S. 6 Baraj acumulare Tansa A2A3 >A3 7 Baraj acumulare Hălceni > A3 >A3 M.5.269 >A3 7.T.-Cr. C.C. endrin.5. Ni.A. endrin.Categoria de calitate Numele Nr.A. Ni.C.S. endrin.O. benz-kfluoranten) 9 Râu Bârlad amonte Vaslui Bârlad S. Pb.

isodrin) A2A3 N (Cu.G.Ni. 48705 A2 A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen. Pb. benz(k)fluoranten) 183 . Se. 13 Baraj acumulare Tungujei Sacovăţ RAJAC sector Ţibăneşti hexaclorbenzen.Ni. endrin) 10 Baraj acumulare Soleşti Baraj acumulare Puşcaşi Baraj acumulare Cuibul Vulturilor Vaslui S. A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.C. benz-aantracen. Se. crt. GOSCOM S.Categoria de calitate Numele Nr. Se.A. Excepţie Mn 11 Racova S. Vaslui industrie 12 Tutova RAGCL Bârlad 39225 A3 A3 A2-A3 hexaclorbenzen. GOSCOM S. Vaslui N (Cu. 161/2006) Mn k-fluoranten. isodrin) N (Cu. Se.Ni.C.A. isodrin) N (Cu.Ni. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. 1050 A3 A3 A2 Excepţie Mn isodrin.

T. Se. S. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. APA CANAL S. Negreşti S.C. Mn 4500 A2 A2 A2 Excepţie Mn N (Cu. isodrin. crt. hexaclorbenzen.Categoria de calitate Numele Nr. 184 . în documentul „arii protejate”.S. 161/2006) 14 Baraj acumulare Căzăneşti S. isodrin) N (Cu. A1A2 A1A2 hexaclorbenzen.G.C. MITTAL STEEL SA Galaţi (livrează apă pt. realizat la nivelul anului 2008 apar 18 surse de suprafaţă..A. Galaţi) Excepţie M. Se. benz(k)fluoranten. benz(b)fluorantren) 15 Priză Galaţi Dunărea 239000 A1-A2 *la nivelul anului 2007.C. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.A. Durduc PRODAQUA S.

Pentru apele subterane. praguri de fund.. lucrări de regularizare şi consolidare maluri. • modificări ale chimismului apei cu impact local. presiunile hidromorfologice au fost grupate în 4 mari categorii şi anume: ­ lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Aşa cum s-a arătat în capitolul 3. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. pentru anul 2007. prize de apă etc. praguri de fund. canale. care influenţează fauna şi flora acvatică. Din totalul de 12 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile nici una nu a depăşit pragul de 50 mg/l. în principal.4. Presiunile hidromorfologice pot conduce la: • modificarea habitatelor datorită alterărilor fizice: baraje.3. din totalul de 35 puncte de monitorizare (foraje. ­ lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinţe. ­ şenale navigabile. diguri. cu modificările şi completările ulterioare. ­ lucrări în lungul râului – îndiguiri. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. stăvilare. Zonele pentru îmbăiere Conform reglementarilor în vigoare. prelevărilor sau restituţiilor importante de debite. Autoritatea de Sănătate Publică Iaşi şi Direcţia Apelor Prut nu au identificat zone de îmbăiere. Datorită modificărilor hidro-morfologice corpurile de apă se împart în două mari categorii: 185 .3. 6. • modificarea regimului hidrologic al apei şi sedimentelor datorită regularizării scurgerii.Zonele vulnerabile la nitraţi Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile se face având în vedere. precum şi lucrări de derivare a debitelor. izvoare) localizate în zone vulnerabile 4 au depăşit pragul de 50 mg/l.

4). canalele pentru navigaţie.6). Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă candidate la puternic modificate şi corpurilor de apă preliminar desemnate puternic modificate (stabilite pe baza criteriilor abiotice pentru delimitarea corpurilor de apă ca urmare a acţiunii presiunilor semnificative – Tabel 6. corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potenţial ecologic bun”.E. 2. în momentul de faţă.6). porturi. consecinţă a alterărilor hidromorfologice. Deoarece metodologia pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. care nu ating starea ecologică bună (S. Conform Directivei Cadru a Apei. ape tranzitorii. Acelaşi principiu s-a aplicat atât corpurilor de apă permanente cât şi celor nepermanente. chimice şi hidromorfologice a fost finalizată şi a fost parcurs şi testul de desemnare finală a corpurilor de apă. Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale dacă nu este în stare ecologică bună (utilizând datele din 2007) şi a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4. 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminară a corpurilor de apă identificate în capitolul 3. De exemplu. pe baza elementelor biologice. Ca şi în cazul corpurilor de apă puternic modificate. lacuri.­ corpuri de apă puternic modificate. artificiale şi corpuri „candidate” la puternic modificate utilizând criterii abiotice (tabel 6. corpurile de apă artificiale – sunt corpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană. ­ corpuri de apă care nu sunt puternic modificate. În cazul corpurilor de apă puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potenţial ecologic bun”.3 din Directiva Cadru Apa (figura 6. Conform Art.) din punct de vedere al elementelor biologice. Analiza presiunilor hidromorfologice în conformitate cu prevederile Art.E.3 în patru categorii: corpuri de apă naturale.B. 186 . corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural. ceea ce presupune conservarea amenajării râului în condiţiile în care el se află în prezent şi îmbunătăţirea calităţii şi regimului apei. docuri etc. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C. corpuri puternic modificate şi corpuri artificiale. se consideră corpuri de apă artificiale derivaţiile interbazinale. clasificarea corpurilor de apă cuprinde 3 categorii: corpuri naturale.8 din Directiva Cadru a Apei. puternic modificate.

M. structurii substratului şi biotei 187 tăieri de meandre Efecte Parametrii ce reflectă presiunea Densitatea pragurilor (nr.100 < 30 30 . vegetaţiei din lunca inundabilă şi zonelor de reproducere b) Lucrări de regularizare Asupra profilului longitudinal şi consolidare maluri./km) sau Înălţimea obstacolului (cm) Debitul minim în albie/ Q*2) (%) Gradientul (des) creşterii nivelului apei (cm)/oră Lungime diguri/Lungime corp de apă (%) Suprafaţa afectată/suprafaţa luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare/Lungime corp de apă (%) < 30 30 . amenajări agricole. Asupra conectivităţii laterale.70 > 70 < 30 30 . 5 Tabelul 6. deversoare. praguri de fund 1 b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii Asupra regimului hidrologic. transportului sedimentelor şi migrării biotei 1) Asupra curgerii minime şi biotei Asupra regimului hidrologic.A.M.A.70 > 70 < 20 >100 20 – 50 100 . 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Categorii de corpuri de apă Construcţii hidrotehnice Nr. al râului. C. stabilităţii albiei şi florei Lucrări în lungul râului a) diguri.70 > 70 2 .P. < 50 50 . (alterări hidromorfologice) Lucrări de barare transversale a) baraje. piscicole etc.Tabelul 6.50 > 50 < 50 > 1003) <1 2 >3 Corp natural/cva si-natural „Candidate” la C.P.

50 > 50 4 derivaţii > 100 100 . Asupra curgerii minime.25 x Q95% (m3/s)+ 0.50 < 50 1) 2) se consideră doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0. Dacă suprafaţa bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute menţionate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor.1 pentru Q95% > 200 l/s.05 pentru Q95% < 200 l/s.debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecvenţă > 1/zi 188 .70 > 70 (evacuări).3 Şenale navigabile Prize de apă. Q95% . restituţii folosinţe Asupra stabilităţii albiei şi biotei Lăţimea şenalului (dragat)/Lăţimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit/Debitul mediu multianual (%) Debitul minim în albie/Q*2) (%) < 30 30 . stabilităţii albiei şi biotei < 10 10 . Pentru bazine având Q95% < 0. pentru bazine cu suprafaţa < 3000 km2.1 m3/s Q*=1. Q* = 1.1·Q95%.

Costurile alternativelor sunt Clasificat în categoria corpuri de apă naturale Clasificat în categoria corpuri de apă puternic modificate/artificiale Figura 6.B.M.Etapa I Reanalizarea corpurilor de apă identificate preliminar – C.P.A. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra celorlalte folosinţe de apă? Da Nu 4.A. şi C. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative Da 2 asupra principalelor folosinţe de apă care sunt deservite de lucrările hidrotehnice (alterările hidromorfologice)? Nu 3.E. Există alternative tehnic fezabile care permit atingerea aceloraşi obiective benefice asigurate de folosinţele curente de apa? Da Da Nu 6. Sunt necesare măsurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea stării bune? Da Etapa IV Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului . Aceste alternative tehnic fezabile reprezintă o opţiune de mediu mai bună? Da Nu Nu nedisproporţionate (acceptabile)? Da 7. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate 189 . Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului în general? Nu Da Etapa V Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate 5. . Nu Etapa II Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Etapa III: Identificarea „măsurilor de restaurare” pentru atingerea S. 1.

Principalele etape se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor. apărare împotriva inundaţiilor. .lungimea pe care se manifestă impactul barării este: > 1 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului < de 1000 km2 > 2 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului > de 1000 km2 . Corpurile de apă care au fost desemnate corpuri puternic modificate în primul plan se vor reevalua în următoarele planuri şi vor putea fi desemnate corpuri naturale ca urmare a îmbunătăţirii stării lor. Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă artificiale cât şi pentru corpurile de apă identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate.P. apă potabilă. identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi a mediului în sensul larg al cuvântului.Într-o primă etapă la elaborarea Planului de Management s-a folosit abordarea „clear cut situation” (situaţii evidente cu grad de confidenţă de 100%) – care au fost stabilite de I. irigaţii. 4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies”. 190 . prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai puţin sever la un obiectiv mai sever în următoarele planuri.R. piscicultură). În continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare.lungime râu regim lentic/lungime totală corp > 50%     Regularizare/consolidare intensivă a malurilor >70 % din corpul de apă Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apă Densitate mare a barierelor în râurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinţe: producerea de energie. Desemnarea finală a corpurilor de apă artificiale şi a corpurilor de apă puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – elaborată în conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. sunt:  Schimbarea categoriei din râu în lac.C. Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaţii evidente). Este posibilă această abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apă puternic modificate sunt mai puţin severe decât cele pentru corpurile naturale. analiza opţiunilor alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentru fiecare corp de apă.D. şi utilizate şi în elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunărea.

1 pasaje de trecere pentru migraţia ihtiofaunei Îndepărtarea barierelor transversale şi Amenajări Hidrotehnice Morfologică 1.3.Creşterea abundenţei şi 1. Se menţionează că modificările datorate alterărilor hidromorfologice au un impact negativ cât şi pozitiv. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Activităţi antropice (2) Nr.Creşterea biodiversităţii .Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei .Refacerea unor habitate . (1) Tipul de presiune (3) Nr. crt.Creşterea biodiversităţii . Posibilele măsuri de restaurare se prezintă în tabel nr.Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apă utilizând datele din 2007.7. Caracterizarea mediului a avut două componente: caracterizarea corpului de apă şi caracterizarea mediului în general. o suprafaţă din lac făcând parte acum din site-urile Natura 2000.Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei . Etapa a II – a – Caracterizarea folosinţelor şi a mediului în general. Tabelul 6. Capturarea şi transportul peştilor 191 .2 refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1 1. 6. de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru păsări.Creşterea biodiversităţii . Etapa a III –a – Identificarea măsurilor de restaurare. (4) Denumire (5) Realizarea unor Eficienţă (6) . Această caracterizare s-a făcut atât din punct de vedere al valorilor obţinute cât şi al valorilor pierdute. S-au luat în considerare toate folosinţele de apă/activităţile în ordinea importanţei şi au fost caracterizate din punct de vedere social şi economic şi de asemenea din punct de vedere al mediului. S-au reanalizat corpurile de apă unde se manifestă presiuni hidro-morfologice semnificative şi s-au selectat corpurile de apă care nu sunt în stare ecologică bună.

alimentari cu apă. combaterea inundaţiilor.5 structurii malului. se realizează o descriere detaliată a impactului măsurilor asupra folosinţelor specifice şi a mediului şi o evaluare din punct de vedere tehnic şi economic.Diversificarea morfologiei care va conduce la creşterea biodiversităţii .Identificarea impactului măsurilor de restaurare asupra folosinţelor şi asupra mediului.Reciclarea nutrienţilor . 4 (3) (a) din D. inclusiv repopularea Restaurarea zonelor Eficienţă diversităţii biologice şi genetice .4 umede Diversificarea 1. Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului în general şi asupra folosinţelor/activităţilor menţionate în Directiva Cadru Apa. Denumire migratori. activităţi recreaţionale. a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă Hidrologică Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care să 1. regularizări. porturi.Creşterea biodiversităţii . hidroenergie.Creşterea biodiversităţii .C. sunt următoarele: navigaţie. 192 . crt.A. Folosinţele/activităţile specifice menţionate în Art.Refacerea peisajului natural .6 asigure satisfacerea folosinţelor de apă şi compatibilitatea acestuia cu cerinţele ecologice Îmbunătăţirea 1.Asigurarea cu apă a folosinţelor . irigaţii.7 continuităţii transportului sedimentelor . drenaje şi alte activităţi umane la fel de importante. În aceasta etapă.Nr.Creşterea biodiversităţii Etapa a IV–a .Atenuarea debitelor maxime 1. Activităţi antropice Tipul de presiune Nr.

Creşterea riscului la inundaţii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an). b) Reducerea folosinţei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosinţei de apă • • • • Reducerea suprafeţei folosite pentru urbanizare (extinderea localităţilor) şi Agricultură (cu mai mult de 30% din suprafaţa actuală sau potenţială). • Pierderea producţiei hidroenergetice. • Dispariţia unor amenajări piscicole. sau cu mai mult de 2%/an). în sensul larg al cuvântului • inundarea unor zone populate. • creşterea nivelului apelor subterane. Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %). de exemplu scăderii nivelurilor apei.20 ani. • Reducerea locurilor de muncă (cu mai mult de 10% pe termen lung . Directiva habitate. c) Pierderi de producţie sau socio-economice • • Reducerea producţiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local). Efecte semnificativ negative asupra mediului. • Pierderea folosinţei de apărare la inundaţii. Limitarea navigaţiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an). • Pierderea folosinţelor de agrement şi recreaţionale. în special pe perioada verii). • dispariţia unor zone umede etc. Directiva păsări) sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturale din patrimoniul universal vor fi considerate ca având efect semnificativ negativ asupra mediului.Efecte semnificativ negative asupra folosinţelor/activităţilor specifice a) Dispariţia completă a folosinţei: • Închiderea alimentarii cu apă. Reducerea producţiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei). Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte directive europene (de ex. 193 . • Abandonarea navigaţiei (datorată.

în cazul agriculturii. opţiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”. exemplu: mutarea facilităţilor de agrement şi a producţiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate în afara luncii inundabile sau alimentarea cu apă din alte bazine hidrografice. înlocuirea alimentării cu apă din sursa de suprafaţă cu apă din subteran. în cazul activităţilor recreaţionale. Aspecte legale. În această etapă se face diferenţa între: 1. la alt corp de apă/alt bazin. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de exemplu irigaţii) de caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însă înlocuirea folosinţei (de exemplu din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă (agricultură în altă zonă). 2. Evaluarea „fezabilităţii tehnice” În cazul în care se pot identifica „alte mijloace” care să furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apă respectiv. opţiunea presupune/include limitarea unor activităţi în anumite locaţii şi în anumite perioade de timp. 2) „Mutarea” folosinţei existente deservite de corpul de apă respectiv. 194 . măsurile de re-naturare din etapa a IV-a care implică modificări ale activităţii/folosinţei specifice existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune. 3) Menţinerea folosinţei existente cu reducerea impactului asupra mediului. Creşterea cerinţei şi a gradului de asigurare a folosinţelor deservite de corpul de apă respectiv. exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse. opţiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii şi a regimului de regularizare a debitelor ecologice. înlocuirea navigaţiei cu alte mijloace de transport. Fezabilitatea tehnică se referă la:    Aspecte fizice (inginereşti). opţiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea activităţii agricole în imediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon.Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. în cazul navigaţiei. de exemplu: în cazul folosinţei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apă. mai întâi se face o evaluarea dacă aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. Identificarea „altor mijloace”/„opţiunilor alternative” Opţiunile alternative se pot încadra în următoarele: 1) Înlocuirea folosinţei existente.

În Fig.5 se prezintă harta cu clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.Evaluarea opţiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului În cazul în care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile.6 se prezintă situaţia (în procente) privind clasificarea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . Figura 6. 5 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . urmează să se evalueze dacă reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună. respectiv să nu implice costuri foarte mari (disproporţionate). ­ 92 corpuri de apă puternic modificate (46 categoria râuri şi 46 categoria lacuri de acumulare). în figura 6.2. 6.subiectul unei evaluări de cost.Bârlad. având în vedere un număr total de corpuri de apă identificate de 339 din care: ­ 244 corpuri de apă naturale (237 din categoria râuri şi 7 din categoria lacuri naturale).Bârlad se prezintă în Anexa 6.Bârlad Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut . 195 . Etapa a VI–a – Justificarea desemnării. ­ 3 corpuri de apă artificiale. De asemenea. Pentru corpurile de apă care au fost desemnate final ca fiind puternic modificate sau artificiale este necesară elaborarea unei justificări a desemnării (un rezumat al etapelor precedente). Evaluarea costurilor disproporţionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” şi care reprezintă o „opţiune de mediu semnificativ mai bună” trebuie să facă – mai apoi .

6 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 196 .Figura 6.

există legătură cu corpul de apă subteran ROPR03.E.468 ha teren arabil şi 1.93 km2. biodiversitate.. Bârlad .a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Prin folosinţa de combatere a inundaţiilor sunt apărate următoarele obiective: 514 gospodării din 9 localităţi (2 municipii).. Crasna – Justificarea desemnării Etapa I .D. 25 obiective socio-economice. 22. nr. Etapa a II .Exemple de justificare a desemnării pentru corpurile de apă: Corp de apă r.zone protejate sub incidenţa Directivei 98/83/C. calitatea fizico-chimică a apei este bună. pierdere în utilizarea anterioara a terenului Descrierea impactului măsurilor asupra mediului Impact semnificativ pozitiv .6 km C.F.84% din lungimea corpului de apă. Ord. 161/2006.confl. nu există specii de peşti migratori.7 km D. Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună deoarece este îndeplinită condiţia cu un grad de siguranţă 100%.3 km D.N. protecţie împotriva inundaţiilor.3 km D.F. Gârboveta . + P.a Identificarea măsurilor de restaurare Restaurarea zonelor umede şi realizarea lucrărilor necesare (S...F. 40. turism. în cadrul bazinului hidrografic aferent corpului există 5 captări de suprafaţă şi 22 captări subterane . Conf. recreaţional..E.D.confl. 6.M. 15 poduri beton.216 ha păşuni. dar şi 197 .E.E.F.realizarea conectivităţii laterale. 14.Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic: Lucrări de regularizare şi îndiguire pe 76.scăderea gradului de apărare. 3 staţii C.. precum şi un polder cu suprafaţa de 2.T. Etapa a III . este zona cleanului. Alterarea fizică se referă la funcţiunea de combatere a inundaţiilor. corpul de apă nu este parte a niciunui tip de arie protejată.) Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor Impact semnificativ negativ . privind calitatea apei destinate consumului uman.J. 2 poduri C. M.55% din suprafaţa corpului de apă se află sub incidenţa Directivei Nitraţi 91/676/C. reducerea nutrienţilor şi poluanţilor. Regularizare/consolidare intensivă a malurilor > 70 % din corpul de apă.C. 14. 27 poduri de alte tipuri. 8. calitatea biologică este bună..

a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Corp de apă nepermanent Pentru folosinţa de piscicultură. însă nu ar desemna în continuare corpul de apă ca fiind natural REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă r.52 ha Calitatea fizico-chimică a apei proastă. Bârlad . 161/2006. corpul de apă este în zonă vulnerabilă la nitraţi şi este sub incidenţa Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole. hb=4 m. hb=3.Impact semnificativ negativ .pierderea utilizării terenului anterioare. Ltot.baraje (Înălţimea obstacolului (cm) >50) 4 iazuri piscicole pe râul Rediu: Rediu I . Pd Iloaiei + afl. Suprafaţa totală a celor 4 iazuri este de 29. pentru cele 4 iazuri se asigură o suprafaţă totală a luciului piscicol de 29. Etapa a II . legătură cu corpul de apă subterană freatică ROPR02 *Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior. Iaz Strunga .5 ha.3 ha. Reg = 6.4 ha.9 km. zona respectivă se află sub incidenţa Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman. Ord.Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic Lucrări de barare transversală . nr. deci implicit impact social negativ Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate Realizarea unei zone umede prin înlocuirea parţială a îndiguirilor. regularizare râu Rediu=3. Gârboveta . IazPaharnic . hb=4.9 km. M. Regularizare râu Bahlueţ=2. nu există legătură cu alte directive. Crasna este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT Corp de apă Bahlueţ am. Realizarea acestei zone umede ar ajuta la atingerea potenţialului ecologic bun.1.confl.8 km (cca 9%) Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună Alterarea fizică se referă la funcţiunea de piscicultură. Etapa a III .52 ha.23.a Identificarea măsurilor de restaurare 198 . – Justificarea desemnării Etapa I .1. Există o zonă de protecţie pentru captare de apă potabilă din subteran (Războieni).D.M.confl. hb=5. calitate biologică proastă Conf.62 ha.D. Rediu II.

4. având ca scop protecţia pe termen lung. dar măsura nu conduce la obţinerea stării bune a corpului de apă Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. (a) (i). este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT 7.stare ecologică bună dar se vor înregistra pierderi de habitate adaptate la condiţiile din acumulări/impact social negativ . Impact semnificativ negativ . 4. Directiva Cadru Apa stabileşte în Art. 4 (în special pct. Impact pozitiv. reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene.6 Stabilirea regimului hidrologic pentru amenajările piscicole care să asigure satisfacerea cerinţelor de apă şi compatibilitatea acestora cu cerinţele ecologice. Impact posibil negativ . art. inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic 199 .imposibilitatea asigurării luciului piscicol Descrierea impactului măsurilor asupra mediului 1. protecţia.6.2 Impact parţial pozitiv . Pd Iloaiei + afl.6. Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor 1.2. 1) obiectivele de mediu indicând ca elemente principale: • • prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. (b) (i)).1.2 Îndepărtarea barajului transversal şi refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1.1.1. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă Bahlueţ am. Nu pot fi aplicate alte măsuri sau îmbunătăţiri fezabile tehnic. Obiective de mediu Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apa.pierderea locurilor de muncă 1. utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. îmbunătăţirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă.desfiinţarea activităţii 1.

(a) (b) (ii)). Ape de suprafaţă  Pentru apele de suprafaţă. • reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuărilor de substanţe prioritar periculoase în apele de suprafaţă prin implementarea măsurilor necesare.modificate şi artificiale. (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu. (5). 4.1.1. • protecţia şi îmbunătăţirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii „potenţialului ecologic bun” şi a „stării chimice bune” până în 2015 (art.2. 4. prin Planurile de Management bazinale. a a Planului Naţional de Management.. (c)). • • • pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune.) Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani.1. precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii „stării bune” până în 2015 (art. respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale.1. atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaţia comunitară (art.1. obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” şi „potenţialul ecologic” sunt definite în anexa 6. În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse. 4. (a) (iii)). 4(4). • • reducerea tendinţelor semnificative şi susţinute de creşteri ale poluanţilor în apele subterane. include: • pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune. ce sunt prezentate detaliat în Cap. în condiţiile prevăzute de Art. 10. se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 200 . pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică. 7. În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu. nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane. În esenţă. atingerea obiectivelor de mediu până în 2015. 4.

). al Directivei Cadru Apa). 4. Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiică a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/E.E. fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite în Cap.  În Anexa 7.2. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă respective se vor reactualiza o data la 6 ani. 5 .C..1. Se menţionează că în cazul în care unui corp de apă i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu.2. instrumentelor de modelare etc.caracterizarea detaliată a stării corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentată în cap. ape costiere (corpuri naturale).1. se aplică cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. ape tranzitorii. se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring.  Obiectivul „nedeteriorării stării” corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. lacuri de acumulare. lacuri. Pentru zonele protejate. Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte următoarele obiective pentru apele subterane:  pentru stare: realizarea unei stări bune (cantitativă şi chimică) şi garantarea nedeteriorării acesteia  „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi.7 al Directivei Cadru Apa. obiectivele de mediu sunt cele prevăzute de legislaţia specifică. 6. corpuri de apă puternic modificate (râuri.  Pentru fiecare corp de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost stabilite obiectivele de mediu specifice categoriilor: râuri.2. starea bună implică o serie de „condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/C. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. ape costiere) şi corpuri de apă artificiale. în următorul Plan de Management bazinal. În cazul apelor subterane.).Identificarea şi cartarea zonelor protejate.2. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate în 201 .2. 4.1. 7.  luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi.2. 6. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. pentru cazuri specifice. evaluate pe baza elementelor de calitate prezentate în cap.

C. Cl-.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene. funcţie de particularităţile specifice fiecăreia. trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values . Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane.M.B. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0. colaborator. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care M.A.B. Hg. În cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. Cd. ioni. Pb.V. a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (N.T.D. pentru celelalte substanţe poluante. NH4+.A.N.H. urmând ca acestea să fie stabilite pe baza unor studii ulterioare.L.). BANAT au fost parteneri iar I. este următoarea: • „substanţe. şi D. urmând ca fiecare ţară membră să stabilească T.A. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii mai sus menţionaţi pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag.. Directiva Cadru specifică utilizarea codurilor de culori. tetracloretilenă. respectiv bună şi slabă.G.1 μg/l individual şi 0. sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat al activităţilor umane”: As.N. Pentru reflectarea acestei clasificări. respectiv: verde pentru starea bună şi roşu pentru starea slabă. având la bază valorile fondului natural (natural background level .V.) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană. SO42-.N.L.) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei Apelor.A. cât şi pentru cea chimică.V.R. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform D. • • „substanţe sintetice”: tricloretilenă.D. A. în funcţie de alegerea statelor membre.şi SO42-. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe. 202 .. Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea T. atât pentru starea cantitativă. „parametri indicatori ai intruziunilor saline sau ai altor intruziuni”: conductivitatea sau Cl.două clase.

criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: Foraje cu o concentraţie medie a Cl > 200 mg/l. dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate. probelor cu adâncimea necunoscută. Transformarea seriilor de timp în valori mediane. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă). înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane). 203 . probelor cu > 1000 mg NaCl. Excluderea probelor cu aport antropic: probele cu substanţe artificiale (cum ar fi pesticide).Pentru determinarea valorilor fondului natural. într-o primă etapă. prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a făcut parcurgând următoarele etape: • ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană. s-a realizat o bază de date. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane.V. sub forma de tabele în EXCEL.B. • Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea T. percentila 50 se aplică atunci când. Foraje cu o concentraţie medie a NO3 > 10 mg/l. Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural.) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor „cloruri” şi „azotaţi”). fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative. rămân prea puţine foraje (sub 20). pentru fiecare corp de apă subterană în parte. • Calcularea valorilor fondului natural (N. probele cu alţi indicatori anorganici antropici. a: • • probelor cu balanţa ionică incorectă (eroarea> 10 %).L.) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic. probelor nepotrivite cu tipologia acviferului. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice • • verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor înlăturarea. care a cuprins. în ordine cronologică.

B.2. În România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise.B. pe de altă parte. şi T. Din compararea valorilor fondului natural N. faptul că prin metodologia de determinare a N.percentila de 90 ..V. ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă. Valorile prag pentru fiecare corp de apă subterană au fost aprobate prin Ordinului 137/2009..B. a fost considerată ca fiind egală cu valoarea C.V.M. dar având în vedere utilizările relevante ale apei subterane şi legăturile hidraulice slabe dintre acestea şi apele de suprafaţă. pentru toate corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut . Aceasta metodologie a fost aplicată pentru determinarea N. Această valoare a fost aleasă având în vedere. valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea C. conservare şi procesare a probelor. cu valorile de referinţă (C..M. conform „Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr. din Legea 458/2002.L. determinat.B.A din G. iar. Validarea valorilor prag s-a făcut avându-se în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale fiecărui corp de apă subterană (expert judgment).A. Dintre aceste standarde se utilizează valorile cele mai restrictive.B.• Analizarea şi validarea valorilor fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – „expert judgement”. Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător.M..L.2 (conform Guidance on Groundwater Status and Trend Assessment). au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural N.M. Valorile acestora sunt prezentate în anexa 7.L.W.A. 458/2002 privind calitatea apei potabile” (Legea nr.10 % din valori sunt mai mari decât N.A.V. 458/2002) completată cu „Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.M.A. .L.D.M.) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii: • • valoarea fondului natural a fost mai mică decât valoarea C.). situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1. numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al C. Valorile prag T.. 204 . s-a optat pentru folosirea valorilor din Legea 458/2002 (conform Anexei II. 311/2004) şi standardul pentru ape de suprafaţă Ordinul 161/2006 pentru aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”. C. erorile care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare.A.L.Bârlad.A. situaţie în care valoarea prag T. pe de-o parte.

7.3.

Zone protejate

Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele specificate în legislaţia care le desemnează, aşa cum se arata în capitolul 5. Obiectivele de mediu generale ale directivelor specifice se referă la:  protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei, ca apă curată şi sanogenă - zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.  protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape dulci care întreţin sau care, dacă poluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreţine ihtiofauna, precum şi protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape marine şi salmastre în scopul susţinerii vieţii şi dezvoltării speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora - zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.  conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional şi care au legătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraţi.  protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape reziduale (ape uzate orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibile la nutrienţi.  conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi protejarea sănătăţii oamenilor, printr-un management corespunzător al calităţii apelor de îmbăiere – zone pentru îmbăiere. Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepţia zonelor destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important, pentru care există legislaţia specifică în domeniul ariilor naturale protejate.

205

8. Analiza economică 8.1. 8.1.1. Analiza economică a utilizării apei

Caracterizare generală Obiectivul acestei secţiuni este de a evalua importanţa apei pentru folosinţe,

precum şi a dezvoltării socio-economice a spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Analiza importanţei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spaţiului hidrografic din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macro-economici privind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin P.I.B./spaţiu hidrografic/bazin hidrografic precum şi evoluţia în timp a acestora pentru a putea evidenţia tendinţele cerinţei de apă. Totodată este furnizată şi o caracterizare a folosinţelor de apă, precum şi a activităţilor specifice de gospodărire a apelor proprii spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Spaţiul hidrografic al Direcţiei Apelor Prut este situat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Regiunea Nord-Est participă la formarea P.I.B.-ului naţional cu o pondere de 11,81 %, ceea ce o clasează pe poziţia 5 între cele 8 regiuni ale României. Din punct de vedere al evoluţiei demografice în ultimii 3 ani se constată o foarte uşoară scădere a populaţiei (1‰), cauzată în principal de migraţie, precum şi de scăderea sporului natural al populaţiei în ultimii ani. În Tabelul 8.1. se prezintă situaţia demografică şi situaţia indicatorilor macroeconomici aferenţi spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Populaţie în spaţiul Hidrografic Anul Prut - Bârlad - mii locuitori Urban 2004 2005 2006 2007 1180 1176 1174 1171 Rural 1064 1060 1057 1054 P.I.B. Regiuni de dezvoltare (milioane lei) N-E 29476,2 34037,4 S-E 29425,1 33096,7 P.I.B./locuitor corespunzător Regiunii de dezvoltare - lei/loc (din statistică) N-E 13135,5 15222,3 S-E 10323,4 11627,4

Nu sunt date statistice disponibile Nu sunt date statistice disponibile

206

8.1.2.

Activităţi specifice de gospodărire a apelor Direcţia Apelor Prut, unitate subordonată Administraţiei Naţionale „Apele Române”

este, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării şi din sursele subterane aparţinând spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Principalele atribuţii ale D.A. Prut în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 sunt: a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naţionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene; b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor; c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale, şi a fondului naţional de date din domeniu; d) gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi protecţia acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestor resurse; e) administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii naţionale de gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa; f) administrarea, exploatarea şi întreţinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu; g) administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică; h) administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii resurselor de apă; i) realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaţii în unităţile sistemului de gospodărire a apelor; elaborarea de produse software în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei; j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, în toate formele sale de utilizare, cu potenţialele lor naturale, cu excepţia resurselor acvatice vii, pe bază de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr.

207

107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a serviciilor comune pe bază de contracte economice încheiate cu utilizatorii de apă şi cu alţi beneficiari; k) apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaţiilor, aferente acestora; l) întreţinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrare; m) avizarea lucrărilor şi activităţilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, precum şi eliberarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor; n) instruirea şi perfecţionarea personalului din domeniul gospodăririi apelor în centrele proprii de formare profesională şi/sau în colaborare cu alte instituţii specializate; o) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, de gospodărire a apelor şi de mediu, instrucţiuni şi monografii, studii de impact, bilanţuri de mediu; p) realizarea de tipărituri în domeniul apelor; q) elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice; r) efectuarea şi/sau participarea la audituri şi consultanţă pentru terţi în vederea funcţionării în siguranţă a lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută la sursă; pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice; de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale; de apărare împotriva inundaţiilor; în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U.E. în domeniul apei, inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora.

208

8.1.3.

Situaţia prelevărilor de apă în S.H. Prut - Bârlad În anul 2007 a fost prelevat şi livrat către utilizatori un volum de 369.313 mii mc din

sursele de suprafaţă şi subterane, din care 82,67 % din sursele de suprafaţă şi 17,33 % din sursele subterane (Fig. 8.1). Operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată au prelevat un volum de 1.495.030 mii m3.

Subteran 0

64,004

Dunare

Supraf aţă Dunare Subteran

Supraf aţă 0 100,000 200,000

305,309

300,000

400,000

Figura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica, de către S.H. Prut-Bârlad (mii mc) Repartiţia volumelor de apă livrate pe tipuri de utilizatori se prezintă astfel: Din sursele de suprafaţă (Fig. 8.2) (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate) a fost livrat un volum de: 35.285 mii m3 - Populaţiei (prin unităţile de gospodărie comunală); 22.278 mii m3 - Industriei (cu excepţia agenţilor producători de energie electrică); un total de 89.655 mii m3 pentru agricultură, din care: 33.508 mii m3 - Irigaţii 56.147 mii m3- Acvacultură.

Din sursele subterane a fost livrat un volum de apă de 217.618 mii m3 din care pentru: populaţie prin gospodării comunale un volum de 63.260 mii m3; industrie un volum de 106.364 mii m3; agricultură un volum de 47.994 mii m3. (Fig. 8.3)

209

Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc)

Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc)

Referitor la volumele de apă prelevate în sistem propriu nu există o evidenţă clară a volumelor prelevate. S-a realizat astfel o estimare a acestora pornind de la ipoteza că populaţia neconectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă din bazin utilizează sisteme proprii de alimentare iar consumul specific este de 110 l/om/zi, în conformitate cu STAS 1343/1-91. Astfel, volumul de apă prelevat din sistem propriu reprezintă circa 43,3 milioane mc. Referitor la volumele de apă restituite de la folosinţele de apă în anul 2007 la nivelul D.A. Prut a fost evacuat un volum de: 91.786 mii mc de către populaţie; 150.934 mii mc de către industrie; 38.454 mii mc de către agricultură.

În figura 8.4 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

210

Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Din totalul de circa 282.124 mii m3 restituiţi, a fost epurat, conform cerinţelor Directivei privind calitatea efluentului evacuat, un volum de 143.135 mii m3, iar un volum de 138.938 mii m3 nu necesită epurare. În figura 8.5 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

Figura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate

211

2 se prezintă evaluarea preliminară a gradului de racordare al populaţiei la reţeaua centralizată de alimentare cu apă.4.8. canalizare. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale. serviciul de distribuţie a apei potabile prin reţeaua centralizată de alimentare cu apă. 1. oraşelor. 212 . Serviciile asigurate la nivelul gospodăriilor comunale/primăriilor: serviciul de tratare şi clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafaţă în scopul potabilizării. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice.1. municipiilor sau judeţelor de către operatorii specifici sub conducerea.Bârlad este formată în principal din: 36 staţii de tratare a apei în scop potabil. serviciul de tratare şi clorinare a apei prelevate din subteran în scopul potabilizării. 27 staţii de epurare cu o capacitate de epurare corespunzătoare a 1. 2.alimentare cu apă. 1 km reţea de distribuţie a apei potabile.966. 51/2006 din 8 martie 2006 (“Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice”) cu modificările şi completările ulterioare. desfăşurate la nivelul comunelor.413. canalizare. sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale şi unităţile industriale în reţeaua centralizată de canalizare. Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. epurare Servicii comunitare de utilităţi publice . serviciul de epurare a apelor uzate. 5 km reţea de canalizare.502 locuitori echivalenţi. În conformitate cu Legea nr. epurare din spaţiul hidrografic Prut . În tabelul 8. canalizare şi epurare la nivelul anului 2006 şi date statistice 2000-2002.529.

1 714 31.2 % în 2006.2 Rural mii loc. 98/83/C. – Roof report) în anul 2007 se constată o reducere a volumelor totale de apă potabilă introdusă în reţea (98.8 906 40.8 % în 2000 (date din Raportul 2004) la 44.3 % în 2006.9 6 0.2 748 33.1 524 46. canalizare şi epurare Populaţie conectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă Anul Tot mii loc.5 2002 10 0. % 12 548 48.) cu circa 42.E. volum ce cuprinde apă potabilă pentru uz casnic. % 10 9 0.0 524 50. % 9 734 64.1 719 68.5 992 44. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă. % 11 554 24. uz public cât şi pentru alţi consumatori.1 % în 2000 la 33.3 Populaţie conectată la canalizare Urban mii loc. Este de notat totuşi începutul procesului de creştere a ratei de racordare a populaţiei totale la reţeaua centralizată de alimentare cu apă de la 40. la 0.E.9 Urban mii loc. % 5 2000 917 40.9 98 8.0 807 70.2 Urban mii loc.7 %.Tabelul 8.4 729 33.1 728 32. 91/271/C.3 890 40.1 7 0.5 141 12.5 2001 10 0.6 10 0.545 mii mc.885 mii mc. % 6 820 72. privind calitatea apei destinate consumului uman şi a Directivei nr.7 530 23.5 % în 2000. % 7 97 8.8 792 75.9 % în 2006. la reţeaua de canalizare de la 33.4 Rural mii loc. şi la Staţiile de Epurare a Apelor Uzate (în mediul rural) de la 0.2 704 67.7 737 70.E.5 718 63.8 Populaţie conectată la staţii de epurare Tot mii loc. % 13 6 0.5 531 24.4 Rural mii loc.8 99 8.9 2006 Raportat la nivelul anului 2002 (171. privind epurarea apelor uzate urbane. Datele preliminare au la bază premisele estimării realizate la nivelul Administraţiei Naţionale Apele Române în baza datelor statistice înregistrate la nivelul Institutului 213 . % 8 743 33. consecinţă directă a introducerii contorizării individuale. ca urmare a demarării lucrărilor de investiţii în domeniul implementării Directivei nr.9 11 1.2 Tot mii loc.7 851 78.

146 locuitori echivalenţi înregistraţi la nivelul S.3 se prezintă caracteristicile Staţiilor de Epurare. 214 .E.H. precum şi datele rezultate ca urmare a „Studiului pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării planurilor de amenajare”.235 locuitori echivalenţi („Stadiul realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane şi a capacităţilor în execuţie şi puse în funcţiune până în semestrul I 2008 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad”) (Figura 8. privind epurarea apelor uzate urbane” – Iunie 2008.E. În conformitate cu Raportarea privind Stadiul implementării prevederilor Directivei Consiliului nr.232. în tabelul 8. 91/271/C.475.002. Directiva nr.Bârlad în anul 2007. 91/271/C.E. privind epurarea apelor uzate urbane.232. Populaţie echivalentă racordată la staţiile de epurare Populaţie echivalentă racordată la reţeaua de canalizare Total populaţie echivalentă 0 1. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare În conformitate cu situaţia inventariată în cadrul Raportării Directivei Ape Uzate.475. situaţia racordării populaţiei echivalente la reţeaua de canalizare se prezintă astfel: din totalul de 3.235 1.Naţional de Statistică în anul 2002 şi a Documentului de Poziţie al României privind accesul la Uniunea Europeană Cap. 22 Mediu.002.E. la reţeaua de canalizare au fost racordaţi un număr de 1.146 1000000 2000000 3000000 Figura 8.6).029 3. Prut .029 locuitori echivalenţi iar la staţiile de epurare un număr de 1.

5 Nr.e. total nr. Menţionăm că evaluarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă s-a realizat având la bază indicatorii economici şi prognoza acestora în anul 2008. Obiectivele acestui studiu sunt: stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă. Volumul II . 5 Staţii de epurare avansate/staţii moderne cu treaptă terţiară Nr.2. programe şi planuri. astfel: Volumul I .e. total nr. 215 . 2 Capacitat e totală 1000 l. 3 Caracteristicile staţiilor de epurare Staţii de epurare a apelor uzate Anul Nr.Tabelul 8.Identificarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor. III şi IV. 1. Se precizează că în anul 2010 va avea loc o reevaluare a acestor tendinţe datorită noilor condiţii socio-economice. La nivelul ţării studiul este organizat în 4 volume numerotate I. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică Capacitate totală 1000 l.Prevederi privind dezvoltarea folosinţelor şi a cerinţelor de apă cuprinse în planurile naţionale de dezvoltare a României. având drept beneficiar Ministerul Mediului.e. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă.413.e. total nr. 714. 5 8. Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Estimarea cerinţei de apă se regăseşte în „Studiul privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice” elaborat în anul 2008 la nivelul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. cadrul strategic naţional de referinţă şi alte strategii. 665. total nr. Studiul a fost structurat pe două paliere: □ la nivelul ţării. 2008 27 Capacitate totală 1000 l. 21 Capacitate totală 1000 l. □ la nivel de bazin/spaţiu hidrografic. 33. II. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică+biologică Nr.

Sistemul de plăţi se bazează pe regula beneficiarul. 108 din Constituţia României.3. plăţi. La nivelul spaţiului hidrografic Prut .Volumul 2 .Prevederi ale planurilor de dezvoltare regională în domeniul gestionării resurselor de apă sau în activităţi legate de apă. 404/2003. elaborate în anul 2007 şi intitulate „Situaţia actuală a gestionarii pe folosinţe a resurselor de apă”): spaţiul hidrografic Prut . 216 .Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. 4 alin (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Bilanţul apei.Volumul III . Notă: rezumatul studiului se regăseşte în anexa 8. În funcţie de modul de folosire a resurselor de apă.3. republicat la art. se pot acorda bonificaţii utilizatorilor care demonstrează grija pentru folosirea şi protecţia calităţii apei sau penalităţi pentru utilizatorii la care se constată abateri de la prevederile contractuale.Bârlad . Volumul IV . respectiv poluatorul plăteşte în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. bonificaţii şi penalităţi.Bârlad studiul este organizat într-un singur volum şi este denumit Volumul 2 în vederea asigurării continuităţii cu volumele 1 (1A – Memoriu şi 1B – Anexe. Mecanismul economico-financiar în domeniul gospodăririi apei Evaluarea recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii. cu modificările şi completările ulterioare şi al art.Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” aprobată cu modificări prin Legea nr. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă 8. 81. alin (1) din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă.1. Bilanţul apei. ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale „Apele Române” (şi implicit ale tuturor Direcţiilor Apelor) în scopul funcţionării în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor în conformitate cu art.1 (Evaluarea Cerinţei de Apă) 8.

bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte.G. de gospodărire a resurselor de apă.07. H. al cărui scop principal este conservarea şi protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării. de apărare împotriva inundaţiilor. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută în sursă. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora. nr. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. în domeniul apei. refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici. care include sistemul de contribuţii.2008 stabileşte cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor. plăţi.În conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările Administraţia Naţională „Apele Române” este singura în drept să aplice sistemul de plăţi pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor. pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. Veniturile Administraţiei Naţionale „Apele Române” (implicit ale Direcţiei Apelor Prut) se asigură prin aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor. precum şi menţinerea „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor” la parametrii nominali de exploatare. 217 . indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării precum şi din sursele subterane. a tarifelor şi penalităţilor. 803/31. gestionarea durabilă a resurselor de apă.E. cu excepţia apelor geotermale. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor financiare privind gospodărirea apei. de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale. în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U.

pompare şi transport Tarife pentru valorificarea potenţialului apelor cu asigurarea condiţiilor pentru practicarea acvaculturii. malurile cursurilor de apă. subteran. grupate în planul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă.N. apă brută utilizată). stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.) CALITATE Contribuţii pentru primirea apelor uzate în resursele de apă Tarife pentru activităţi conexe legate de valorificarea patrimoniului ALTELE Tarife pentru serviciile de emitere a actelor de reglementare 218 . prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008-1 martie 2009.Nota: H. a tarifelor şi a penalităţilor. Dunărea) ca urmare Penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate Tarife pentru alte activităţi conexe necesare desfăşurării activităţii de bază (caiete de sarcini. Contribuţii pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile.2009 reactualizează cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Tabelul 8.06. sunt diferenţiate pe categorii de surse (suprafaţă.R. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii CANTITATE Contribuţii pentru utilizarea resurselor de apă Contribuţii pentru potenţialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele din administrarea A.G. 522/22. nr.4 prezintă structura tipului de contribuţii percepute de Direcţia Apelor Prut. cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare. pescuitului sportiv şi agrementului Penalităţi pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Contribuţiile pentru serviciile de utilizare a resurselor de apă (lei/mii mc. Tabelul 8.A. licitaţii etc.

agricultură. pentru utilizatorul: operator economic producător de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare în S. Figura 8. Dunăre. Prut-Bârlad. 8. unităţi de cultură) şi se regăsesc în H. Dunăre.H. 803 – Anexat. Fig.7 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. 8. pentru utilizatorul: gospodărie comunală agrozootehnică de tip industrial. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Fig. Dunărea. subteran. Figura 8.1 prezintă Cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. subteran pentru utilizatorul: Irigaţii şi acvacultură.a condiţiilor diferite de asigurare a apei şi pe utilizatori (gospodării comunale. 8.G. 219 . industrie.8. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Fig. energetic.8 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare.

numai în anul 2007: . unitate subordonată Administraţiei Naţionale.9 %. circa 12. 522/2009). ca urmare a efectului diferit a acestora asupra resurselor de apă. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor.9 %. acestea se diferenţiază pe tipul de substanţă poluatoare. din surse de suprafaţă circa 8.8. Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. . în calitate de unic operator în domeniul activităţilor specifice de gospodărire a apelor. 8. realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice. 220 . subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Cuantumul contribuţiilor aferente primirii apelor uzate în resursele de apă şi cel al penalităţilor pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor se regăsesc în anexa (H.G.G. unităţilor de cultură. reactualizată cu H.pentru serviciile facturate operatorilor economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală). bazine hidrografice. Figura 8. indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.pentru operatorii producători de energie electrică prin hidrocentrale.9) astfel. instituţiilor publice. se confruntă cu valori semnificative de debite aferente serviciilor facturate (Fig. Direcţia Apelor Prut. de producere a energiei. precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile. Dunăre. .În ceea ce priveşte contribuţiile pentru activitatea de primire a apelor uzate în resursele de apă (lei/mii kg substanţă poluantă evacuată).pentru operatorii de gospodărie comunală din subteran circa 25. 803/2008.7 %. agrozootehnice de tip industrial. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă.

221 .435 mii lei. iar reducerea acestuia influenţează negativ veniturile unităţilor de gospodărire a apelor şi implicit realizarea lucrărilor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. cheltuielile de exploatare. Astfel: Structura principalelor cheltuieli în 2007 necesare efectuării lucrărilor specifice de gospodărire a apelor. datorită subdimensionării cuantumului contribuţiilor şi a reducerii volumului de apă prelevat. este prezentată în Figura 8. 9 Debite înregistrate de D.Figura 8. cheltuielile destinate activităţii de bază au pondere sub 50%.A. Cheltuielile aferente lucrărilor specifice de gospodărire a apelor nu au fost acoperite din veniturile obţinute din activităţile specifice de asigurare a apei brute.10. De asemenea. întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi mijloacelor de transport deţin o pondere mare. Astfel. precum şi managementului calitativ al resurselor de apă. Rezultatul patrimonial al deficitului financiar la nivelul Direcţiei Apelor Prut la nivelul anului 2007 este de 12. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Cheltuielile legate de activitatea de gospodărire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apă prelevat. datorită restrângerii activităţilor economice. în detrimentul cheltuielilor destinate activităţii de bază.

8.în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. industrie. respectiv de gospodărie comunală. şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor . 10 Structura principalelor cheltuieli Astfel rata de recuperare a costurilor financiare la nivelul D.Administraţia Naţională Apele Române .2.Figura 8. serviciul public de 222 . 241 din 22 iunie 2006 (“Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare”) cu modificările şi completările ulterioare. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă.A. agricultură.3. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator. astfel că în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. Prut este de 53%. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor publice de apă Evaluarea recuperării costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare În conformitate cu Legea nr.

alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor. În conformitate cu preveedrile art. canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor. c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital. În conformitate cu prevederile art. Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară. se ajustează. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. se modifică. coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale. autorităţile administraţiei publice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice.S. preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează. 223 . Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apă. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. cât şi administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia. Operatorii de servicii de alimentare cu apă. b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire. operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt cei stabiliţi prin Legea nr. 34 din Legea nr. pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de A. În condiţiile legii. consiliile judeţene. se stabilesc. protecţia şi conservarea mediului. denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.C. În cazul gestiunii delegate pentru funcţionarea serviciului. pe baza unui contract denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. se află sub conducerea. după caz. se avizează şi se aprobă în condiţiile Legii nr.R. astfel încât structura şi nivelul acestora: a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului. adoptată de consiliile locale. canalizare şi epurare îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia.N. b) contract de parteneriat public-privat. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 20 din Legea nr. precum şi sănătatea populaţiei.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. cu respectarea următoarelor condiţii: • structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv al furnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare. a costurilor de întreţinere şi reparaţii. proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în exploatare şi funcţionarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă. • • sa fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului. respectiv de canalizare. să încurajeze investiţiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către utilizatori. în condiţiile legii. în baza avizului autorităţii de reglementare şi cu condiţia respectării cerinţelor. precum şi profitul operatorului. în baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale responsabile. în conformitate cu dispoziţiile legale. după caz.d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. e) să garanteze continuitatea serviciului. să descurajeze consumul excesiv. pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. rezultând un nivel al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. şi una variabilă. În 2007 Administraţia Naţională împreună cu Asociaţia Română a Apei a iniţiat o intervievare a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare. să încurajeze funcţionarea eficientă a acestora şi protecţia mediului. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. consiliile judeţene sau. • aprobarea tarifelor să se facă de către consiliile locale. înregistrate la utilizatori. operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă fixă. operatori regionali şi în curs de regionalizare a căror aplicaţie a fost aprobată sau este în curs de aprobare la AUTORITATEA DE MANAGEMENT din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu. după cum urmează (Tabel 8. • operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcţie de rata inflaţiei. respectiv de cantitatea de ape uzate. Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de producţie şi exploatare.5): 224 . în funcţie de consumul de apă. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale şi includ cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor.

A.99 0. are ca obiectiv ambiţios stabilirea unui cadru European unic şi coerent pentru politica şi gestiunea apelor. Iaşi S.68 1. APA VITAL S.99 1.A.C.74 0. Prut cu toţi operatorii intervievaţi Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori.).64 0. adoptată la 23 octombrie 2000 de către Parlamentul European şi Consiliu. Prin urmare.A.C. Galaţi 1.A. diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare.42 Nota: Exemplul este aferent D. 5 Tarifele serviciilor publice Tarif apă potabilă consumat ori industriali (lei/mc) 1.A.64 Anul 2007 Tarif apă potabilă consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori industriali (lei/mc) 1.07 Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus în Observaţii Societatea S. 9. APA CANAL S.99 0.22 1. Botoşani S.C.C.4 S.68 0. Programe de măsuri Directiva Cadru privind Apa (D.80 2. APA GRUP S.Tabelul 8.42 0.74 tariful de canalizare Tarif aducţiune: 1.91 0. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%.C. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale.99 1. AQUAVAS SA Vaslui 1. integrând deopotrivă şi directivele 225 . activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare.

precum şi locul programului de măsuri în acest context. Planul Naţional de Management al apelor din România.1. promovarea unei utilizări durabile a apei. Potrivit cerinţelor Art.europene din domeniul apelor. se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani”. dacă este necesar. inclusiv pregătirea unor documente de planificare şi reactualizarea lor la fiecare 6 ani: caracterizarea stării actuale a corpurilor de apă. în art. trebuie să conţină „un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă. reducerea poluării apelor subterane. consultarea şi participarea factorilor implicaţi în luarea deciziilor pentru stabilirea programului de măsuri.25 din Legea apelor nr. 23 . bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de apă disponibile. programul de monitoring care are ca scop supravegherea calităţii corpurilor de apă şi verificarea dacă obiectivele de mediu sunt atinse. la starea cerută până la termenul limită extins. În vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementează un proces global. pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. planul de management al bazinului hidrografic care include programe de măsuri.” De asemenea. În conformitate cu prevederile art. conservarea sau ameliorarea stării apelor. 226 . în mod progresiv. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurată şi informarea. ca parte a schemei directoare. Se fixează astfel un cadru de protecţie a apelor care să permită: prevenirea degradării mediului acvatic. sunt prezentate în Figura nr. reducerea sau eliminarea treptată a emisiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în apele de suprafaţă. „Programele de măsuri se revizuiesc. 9. Natura ciclică şi etapele necesare procesului de planificare a Planului de Management. 43 (18) şi (19) se corelează programul de măsuri cu politicile şi strategiile dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 şi termenul la care programul de măsuri devine operaţional (22 decembrie 2012).

ii. Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/C. şi anume: i. Directiva Cadru defineşte 2 categorii de măsuri. amendată de Directiva 227 .E.C. Directiva privind apa potabilă (80/778/C.Figura 9. „Măsurile de bază” sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia apelor.E.E.E.).).).. conţinutul său fiind fixat de art. şi anume măsuri de bază şi măsuri suplimentare.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Programul de măsuri este rezultatul concret al D. inclusiv măsurile sub legislaţia specificată în Articolul 10 şi în partea A a anexei VI (lista măsurilor de bază ce urmează a fi incluse în programele de măsuri). Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/C.E.E. 11 şi Anexa VI ale directivei.A. iii.

E. xiv.). Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex. ii.C.E. ix. iii.E. Alte măsuri relevante.). iv. v. Controlul captărilor. viii. şi anume: i.E. cum ar fi culturi fără cerinţe mari de apă în zonele afectate de secetă).). Proiecte educaţionale. Reîncărcarea artificială a acviferelor. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/C.E.). xv. Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient apa. 228 . Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/E. Proiecte de construcţie. xii. Instrumente economice sau fiscale. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele neamenajate (92/43/C.(98/83/E. vii. vi. Înţelegeri/acorduri de mediu negociate. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/C. Coduri de bună practică. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/E.). xi. xi. xiii.E.E. Refacerea şi restaurarea zonelor umede. Uzine de desalinizare.E. „Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate şi implementate în plus faţă de măsurile de bază cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în Articolul 4. vi. Instrumente administrative.C. Directiva privind poluarea cu nitraţi din surse agricole (91/676/C.E. Proiecte de reabilitare. viii. Directiva privind produsele pentru protecţia plantelor (91/414/C. Promovarea producţiei agricole adaptate. dezvoltare şi testare. Instrumente legislative. iv.E.E. Controlul emisiilor.E. ix. Proiecte de cercetare. Măsuri de management de necesitate (ex. x. x. vii.). xvii.).C. precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă). Directiva privind nămolurile din staţiile de epurare (Directiva 86/278/C. xvi.). v.).

datorită relaţiei de transfer a poluanţilor din amonte în aval. Datorită considerentelor mai sus menţionate. evaluarea costurilor aferente şi a efectelor acestor măsuri vor fi utilizate în analiza economică. 9.identificarea surselor de poluare cărora li se aplică măsuri suplimentare (în concordanţă cu anexa VI a Directivei Cadru) atunci când aplicarea măsurilor de bază nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu. lista de măsuri va conţine în mod obligatoriu măsurile de bază. măsurile se pot lua la nivelul corpurilor de apă din amonte (care pot să nu fie risc). Programul de măsuri se aplică presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor de apă. • Aplicarea scenariilor şi analizei economice prin utilizarea unor modele pentru estimarea efectelor măsurilor şi aplicarea analizelor cost – eficienţă (şi anume că gradul maxim posibil al eficienţei ecologice să fie atins cu costuri cât mai reduse) şi cost – beneficiu pentru prioritizarea măsurilor şi estimarea beneficiilor. În anumite cazuri. acorduri voluntare şi programe educaţionale. în cazul surselor difuze de poluare măsurile pot fi stabilite la nivel de sub-bazin. • Stabilirea programului de măsuri final . Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene pentru protecţia apelor Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul calităţii 229 . De asemenea. vor fi selectate combinaţiile de măsuri (măsuri de bază + măsuri suplimentare) care prezintă cel mai bun raport costeficienţă. iar efectele/beneficiile să fie identificate la nivelul corpurilor de apă din aval. Realizarea inventarului măsurilor suplimentare .Etapele de stabilire a programului de măsuri Presiunile identificate în Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice reprezintă baza pentru stabilirea listei de posibile măsuri.1.programul de măsuri trebuie să permită crearea unei sinergii şi complementarităţi între diferitele măsuri legale obligatorii cu instrumente financiare. Aşa cum s-a subliniat anterior. Prin aplicarea analizei economice şi a scenariilor (prin modelare). precum şi eventuale măsuri suplimentare având în vedere atingerea stării bune a apelor. stabilirea programului de măsuri la nivel de spaţiu hidrografic necesită parcurgerea următoarelor etape: • • Stabilirea listei de măsuri de bază la nivel de spaţiu hidrografic prin reactualizarea inventarului presiunilor semnificative şi realizarea inventarului măsurilor de bază.

Capitolul 22: Mediu”.E. Bruxelles. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.E. privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C.. amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC. prin îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi documentul „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). cât şi documentele strategice naţionale care asigură cadrul de realizare a acestora. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii. 230 .E. Planul de implementare pentru Directiva nr. Astfel. 24 Noiembrie 2004. Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007 – 2013. Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C.E. Planul Naţional de Dezvoltare – 2007-2013.apei.E. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C. dintre care cele mai importante sunt: Planul de implementare pentru Directiva 98/83/C.E. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013. Programul Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013. privind calitatea apei destinate consumului uman. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.E. Documentele strategice naţionale care asigură cadrul general de implementare a măsurilor din acest plan sunt: Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030).E.E. 1999/31/C.E. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare ale directivelor europene în domeniul calităţii apei. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Planuri Naţionale de Dezvoltare Sectoriale: • • • • Programul Operaţional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013. Planul de implementare pentru Directiva 91/676/C. Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007 – 2013. privind depozitarea deşeurilor. Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului. privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole.E. pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare.

• • • • • • • • • Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD). Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020. perioade de tranziţie. Legislaţia care asigură implementarea măsurilor de bază privind protecţia mediului şi în special a apelor şi ecosistemelor acvatice se prezintă în Anexa 9. Planurile regionale de acţiune pentru mediu (PRAM) 2007 . Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (2005-2007).G.N.G. Strategia Energetică a României (2007 .2013.secţiunea Protecţia Mediului.N. Programul Forestier Naţional.D. Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). pentru perioada 2005-2006. pe termen scurt.). La aceste documente naţionale se adaugă şi programele. 231 . mediu şi lung. Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010).. planurile de acţiune regionale. Planurile judeţene de dezvoltare economică şi socială .2013).). Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (P. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei. autorităţi responsabile. • • • • • Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (S.secţiunea Protecţia Mediului. În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calităţii apelor cu referire la obiective. Strategia de implementare a obligaţiilor privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase – SEVESO II. Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare. Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi.Capitolul 22 Mediu .D. Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României.la tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. cerinţe. Strategia naţională a României privind schimbările climatice (2005-2007). respectiv: Planurile judeţene de măsuri prioritare . Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială . judeţene şi locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă.1.

3.000 de locuitori. DIRECTIVA 98/83/C. privind calitatea apei destinate consumului uman Obiectivele principale ale Directivei sunt: • • Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman.Cerinţele orizontale de reprezentarea a României în Comitetul ştiinţific cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Cerinţele principale ale Directivei sunt: . . în care apa trebuie să fie corespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5.Obligaţia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valori pentru parametrii relevanţi (Articolele 2-5). Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8.E. A asigura că apa destinată consumului uman este sanogenă şi curată. .E. 232 .Obligaţia de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate. . precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/C. inclusiv publicarea regulată a rapoartelor şi prezentarea lor către Comisie. pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10. măsurile stabilite. acordarea de posibile derogări în condiţiile prevăzute de directiva şi informarea consumatorilor (Articolele 8. .. interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate. 9 şi 13) . a calităţii apei destinate consumului uman (Articol 7) şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor (Articolul 13).Obligaţia de a asigura că substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice (Articol 10). pe întreaga ţară. precum şi sursele de finanţare pentru acestea.Obligaţia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6).evaluare financiară pentru implementare. valorile stabilite pentru următorii parametrii nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos: • până la 31 decembrie 2010.Obligaţia de a asigura monitorizarea reglementată.

• până la 31 decembrie 2015. conformarea cu standardele.M. inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) Producătorii şi distribuitorii de apă Ministerul Sănătăţii va asigura elaborarea calendarului şi estimarea costurilor monitorizării de audit. va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. amoniu. raportarea. pesticide.A. Ministerul Agriculturii. pesticide şi mangan în aglomerările urbane cuprinzând între 10. fier. aluminiu. aluminiu. cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.I. pentru oxidabilitate.) Ministerul Agriculturii. Ministerul Mediului (M. pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10. Ministerul Administraţiei şi Internelor Instituţii colaboratoare (M. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. plumb.000 şi 100. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru producătorii din industria alimentară.) Responsabil pentru Transpunerea Directivei Promovarea măsurilor legislative având ca scop protejarea sănătăţii Scopul activităţilor publice prin stabilirea cerinţelor pentru calitatea apei potabile. fier. nitraţi. fier şi mangan în aglomerările urbane cu peste 100. consilierea populaţiei şi diseminarea informaţiei. turbiditate. pentru amoniu. Implementare Ministerul Mediului.000 şi 100. plumb.000 de locuitori. nitraţi. Autorităţi responsabile: Ministerul Sănătăţii (M. monitorizarea de control şi 233 . Producătorii şi distribuitorii de apă vor asigura aprovizionarea cu apa potabilă.000 de locuitori. • până la 31 decembrie 2015. aluminiu. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative centralizează planurile de conformare şi monitorizează şi controlează implementarea acestora.).• până la 31 decembrie 2010. • până la 31 decembrie 2010.000 de locuitori.000 de locuitori. pentru amoniu.S. cadmiu.

În cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de către producătorii de apă potabilă se face evaluarea situaţiei existente. 234 . Partea A şi B a Planului de implementare a directivei. vor fi stabilite graficele de realizare a activităţilor şi investiţiilor. privind calitatea apei destinate consumului uman. Pana la 31 decembrie 2015 România va iniţia şi aplica toate măsurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Directivei. Producătorii de apă îmbuteliată pentru asigurarea calităţii si monitorizării apei îmbuteliate.acoperirea costurilor monitorizării de audit. 2-5). care trebuie să aibă anumite valori pentru parametrii relevanţi (Art. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile. Una dintre obligaţiile importante este aceea de a aplica măsuri pentru asigurarea calităţii apei destinate consumului uman.C. identificarea soluţiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate. stabilind cerinţele pentru apa potabilă. până la cel târziu 31 decembrie 2015 Măsuri pentru implementarea cerinţelor Directiva 98/83/E. a fost transpusă în legislaţia naţională. Apa să fie lipsită de orice microorganisme sau substanţe care. Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calităţii reţelelor interioare de distribuţie a apei. incluzând costurile acestora şi impactul asupra costului apei. Cerinţele minime referitoare la parametrii de calitate şi valorile lor sunt stabilite în Anexa I. inspecţia pentru sistemele de alimentare cu apă. Următoarele măsuri trebuie să asigure o calitate a apei conformă cu cerinţele: construirea de noi captări de apă de suprafaţă şi subterană din zone de protecţie pentru captările de apă din surse de suprafaţă şi subterane destinate potabilizării. constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană. diseminarea informaţiilor şi raportarea. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie solicitată Iniţierea şi aplicarea măsurilor pentru asigurarea unei aprovizionării cu apă potabilă în conformitate cu prevederile directivei Perioade de tranziţie etapizate. prin număr sau concentraţii. de asemenea.

clorinarea apei. având în vedere standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei).- reabilitarea reţelelor de apă existente în vederea îmbunătăţirii distribuţiei apei potabile şi reducerea riscurilor de accidente frecvente. la ieşirea din rezervoarele de stocare a apei. utilizarea instalaţiilor. autorizare care se revizuieşte anual. 235 . reabilitarea tehnologiilor de tratare. pierderi importante de apă şi contaminare ulterioară a apei. serviciile de apă) pentru remedierea deficienţelor şi realizarea conformării etapizate. administraţie publică. pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase din zona urbană). monitorizarea apei la ieşirea din staţia de tratare. în paralel. 1030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare. amenajare. schimbarea instalaţiilor interioare. aplicarea măsurilor de remediere. - construirea de noi reţele de distribuţie. construirea de noi staţii de tratare. a materialelor şi a substanţelor în contact cu apa este permisă numai cu avizarea acestora de către MS (Ordinul ministrului sănătăţii nr. autorizarea sanitară a staţiilor de tratare a apei pentru potabilizare. Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătăţii publice. au fost luate măsuri care vizează: • • • • • • • asigurarea supravegherii şi controlului protecţiei sanitare a surselor de apă destinate consumului uman. îmbunătăţirea tehnologiilor de tratare. • informarea populaţiei în situaţia în care se constată probe necorespunzătoare pentru un parametru relevant pentru sănătatea publică şi asupra măsurilor ce trebuie luate. mediu. îmbunătăţirea managementului deşeurilor municipale nepericuloase (clasa «b») rezultate de la tratarea apei (depozitarea deşeurilor nepericuloase solide se va realiza până la 16 iulie 2009 pe depozitele existente sau. • colaborarea dintre autorităţile locale implicate (sănătate publică. inspecţia sanitară periodică a staţiei de tratare şi a reţelei de distribuţie. introducerea parametrilor microbiologici în monitorizarea de audit.

A. Îmbunătăţirea performantelor hidraulice ale reţelei de distribuţie şi a apei potabile..• • notificarea îmbolnăvirilor asociate apei conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr.D.939. Tabelul 9.P.2 şi în mod centralizat în Tabelul nr.A.P. limită clor rezidual în apa distribuită de 0.S.5 mg/l). Creşterea gradului de conectare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă în scopul respectării termenelor şi angajamentelor asumate. Iaşi. Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de distribuţie a apei brute şi potabile în conformitate cu standardele europene. alte fonduri (I. Reducerea pierderilor de apă pe reţelele de aducţiune şi distribuţie a apei (obiectiv 1025%). crt.128.E. şi a termenelor asumate prin Poziţia Comună (ex. Asigurarea dezvoltării sistemului de furnizare a apei potabile către populaţie. Alimentare cu apă în scop potabil 1. elaborarea raportului anual privind monitorizarea calităţii apei de băut în mediul urban.861 Costurile de investiţii au fost estimate pe baza informaţiilor din Master Planurile judeţene aprobate până în prezent (pentru judeţele: Botoşani.657 Costuri de operare & întreţinere anuale (Euro) 16.).R. Măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apei destinate consumului uman vor avea o eficienţă în ceea ce priveşte: • Îmbunătăţirea eficientei de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilor Directivei 98/83/C. fonduri structurale şi de coeziune..2-0. Denumire familie de măsuri familie de măsuri 1. 8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă.1. Cheltuielile estimate de la bugetul de Stat. S. Costuri Investiţii (Euro) 213. Vaslui) sau în curs de 236 . bugetele locale. SAMTID etc.A.1. 9. • • • • • • • Asigurarea condiţiilor de prelevare a apei brute.Bârlad Cod Nr. Înlocuirea materialelor care nu corespund standardelor şi regulamentelor europene (conducte din azbest). parteneriate publice private sunt prezentate pentru fiecare localitate în Anexa 9. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut .

Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 213. privind epurarea apelor uzate urbane. concomitent cu asigurarea infrastructurii de apă uzată (canalizare şi epurare).13 mil.Bârlad.aprobare (pentru judeţul Galaţi).N. Mediu acoperă perioada 2007-2013. P. În vederea îndeplinirii cerinţelor directivei. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor” la nivelul spaţiului hidrografic Prut . pe baza programelor de etapizare sau proiectelor (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute). Euro.R. Mediu). în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. iar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. modificată prin Directiva 98/15/C.S.E.A. Rezolvarea problemei de alimentare cu apă potabilă se va realiza integrat. DIRECTIVA 91/271/C. oferind oportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării.E.O. Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre. este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apei.O.E. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă.S.2013. Obiectivele se referă la protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară). Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 .E. prin asigurarea serviciilor de alimentare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă. amendată de Directiva Comisiei 98/15/E. va contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P. în 27 februarie 1998.C. Planul de Dezvoltare Naţională. cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone.O. are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată.E. ţara noastră trebuie să asigure: 237 . Directiva Consiliului 91/271/C. P. În vederea accesării fondurilor europene.S. precum şi pe baza aplicării metodologiei A. aplicând costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judeţene.

pentru public şi Comisia Europeană.000 l.G.e sau mai mult.e. Implementarea unor reguli generale şi a unor activităţi de avizare/autorizare care să asigure un control asupra depozitării finale pe termen lung a nămolului rezultat din staţiile de epurare. Stabilirea programelor de implementare şi publicarea la fiecare 2 ani a rapoartelor privind situaţia existentă. 4 (1a. respectă condiţiile stabilite în autorizaţiile specifice. 2. 188/2005). apele uzate biodegradabile de la staţiile de epurare ale sectorului industrial menţionat în directivă.000 l. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2. înainte de evacuarea în apele receptoare...E.000 l.000 l. • Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora (art. Reglementarea iniţială şi/sau autorizarea specifică pentru toate evacuările în mediul natural ale apelor uzate care aparţin atât staţiilor de epurare urbane şi staţiilor de epurare din industria agro-alimentară. nivelul de epurare trebuie să fie mai stringent (epurare secundară plus epurare avansată) pentru evacuările de ape uzate de la aglomerările cu mai mult de 10000 l. 4. pentru toate evacuările de la staţiile care reprezintă 4000 l.e. 5. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2..e.E. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. 238 . Monitorizarea evacuărilor de la staţiile de epurare şi efectul lor asupra mediului.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10. România a obţinut perioade de tranziţie pentru: • Colectarea apelor uzate urbane (art.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10. Realizarea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane pentru toate aglomerările cu peste 2000 l. cât şi unităţilor industriale care evacuează ape uzate în reţele de canalizare ale aglomerărilor şi staţiilor de epurare urbane. 3..b) şi art.e. Pentru implementarea şi conformarea cu prevederile Directivei Consiliului 91/271/C. Realizarea nivelului de epurare biologică pentru aglomerările cu 2000 – 10000 l. 5(2)): • • până la 31 decembrie 2015 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10.e.1.. de asemenea.e. în România legislaţia interzice deversarea nămolului direct în apele de suprafaţă (H.e. 3 al Directivei). Pana la 31 decembrie 2007. după cum urmează: • • până la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10. 6.

conform normativelor NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002 • Monitoringul apelor de suprafaţă.Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/C. a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate urbane sau industriale Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANSRC) Administraţia publică locală Realizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate Licenţierea operatorilor pentru servicii publice de epurare a apelor uzate 239 . Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Garda Naţională de Mediu Administraţia Naţională „Apele Române” (Direcţiile Apelor) Elaborarea unui program de acţiune pentru reabilitarea. modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.E. privind epurarea apelor uzate urbane şi responsabilităţile acestora sunt prezentate în continuare: Factori de decizie Responsabilitate • Stabilirea standardelor şi obiectivelor de calitate a Ministerul Mediului apelor • Elaborarea normelor pentru condiţiile de evacuare a apelor uzate • Stabilirea sistemului de monitoring al evacuărilor de ape uzate Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Dezvoltării.e.E. Promovarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti Inspecţia şi controlul evacuărilor de ape uzate • Asigurarea avizării/autorizării evacuării apelor uzate provenite de la aglomerări umane sau de la industria agro-alimentară asimilată.

Ministerul Mediului.e.A.e revine autorităţilor administraţiei publice locale (consilii judeţene. Referitor la soluţiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare în instalaţii mici compacte. acestea trebuie să asigure anumite 240 . control şi inspecţie le revine sarcina să se asigure ca vidanjarea periodică se realizează corespunzător. respectiv urmăreşte realizarea programelor de ac țiune pentru reabilitarea.a). acestea se aplică în zonele unde nu există sisteme centralizate de canalizare şi nu este posibil să fie construite (în general în aglomerări cu mai puţin de 2000 l. În ceea ce priveşte gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la termenul de conformare cu cerinţele Directivei 91/271/CEE în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad (Figura nr. elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea nr. monitorizează planurile. nr. proprietare a sistemelor de colectare (reţele de canalizare şi staţii de epurare). 9. planurilor şi programelor naționale sectoriale. În plus. modernizarea şi construcția sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. Acest fapt a fost convenit şi ca mod de operare în cadrul Comitetului Interministerial al Apelor. unde se coordonează elaborarea şi urmărirea implementării programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă şi pentru apă uzată.G. prin regulamentul său de organizare şi funcţionare (H. 12. iar prin avizare/autorizare se asigură respectarea acestor cerinţe.). M. în dome niul protecției mediului şi gospodăririi apelor.2). actualizare şi urmărire a aplicării strategiilor.Companii Locale de Apă şi Canalizare (sub autoritatea municipalităţii – proprietate de stat sau proprietate privată) • Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate urbane • Automonitoringul şi raportarea către Direcţiile Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” • Conformarea cu condiţiile de evacuare • Managementul şi depozitarea nămolului Responsabilitatea realizării programelor de acţiune pentru reabilitarea. Autorităţilor care realizează activităţile de autorizare. 51/2006. în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de integrare Europeană. în baza atribuțiilor de elaborare. 316/2007). Legislaţia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare şi etanşare) şi eficienţele de epurare de realizat. art. modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.e. primării).I.

2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut .e. 9.e. racordaţi 2082095 261180 405571 345345 3094191 241 .2).Bârlad Tabelul 9. racordaţi 2083511 261037 405494 344150 3094191 Staţii de Epurare Nr. Anii Sisteme de Colectare Nr. Figura 9. 8 18 54 204 284 Total l.încărcări organice biodegradabile preconizate să fie realizate până în anul 2018 (Tabelul nr. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie.e. din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Aglomerări cu mai mult de 2000 l. 2010 2013 2015 2018 Total 27 27 58 172 284 Total l.

R.2 (b1) Costuri de Termen de conformar e Costuri Investiţii (Euro) operare & întreţinere anuale (Euro) 2018 466419340 26349969 1.N. aplicaţiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeană. 9.R.P. crt.D.2 au fost preluate din Master Planurile judeţene şi acolo unde acestea n-au fost disponibile în forma finală. 2 .2 (b2) 2018 671236116 21751213 1.. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C. 2006. informaţiile au fost estimate prin metodologia elaborată de A.P.2 2018 1.73 mil. Cheltuielile estimate de la bugetul de stat.) în Anexa 9.A.E.E. 242 . Tabelul 9. Euro.Evoluţia locuitorilor. Denumire familie de măsuri familie de măsuri Construirea/reabilitarea/exti 1 nderea reţelelor de canalizare Construirea/reabilitarea/mo 2 dernizarea/extinderea staţiilor de epurare 3 Managementul deşeurilor nepericuloase (nămol) TOTAL Spaţiul hidrografic PrutBârlad 1.A. parteneriate publice private în perioada 2004-2018 sunt prezentate pentru fiecare aglomerare (inclusiv pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l.A.A.R. SAMTID etc. alte fonduri (I.S.N.e.2 (a2) 1. 9.2 (d2) 2018 76180 113773163 6 48101182 Datele au fost estimate pe baza Master Planurilor judeţene disponibile la sfârşitul anului 2009.).Valorile din tabelul nr. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cod Nr. bugetele locale. fonduri structurale şi de coeziune. S.2 (a1) 1. precum şi metodologiei elaborate de A. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad” cap.3 şi în mod centralizat în Tabelul nr.. privind recuperarea costurilor.A.3 Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 1137.

eficienţa şi „poluatorul plăteşte”). respectiv minim 70-90% C. prin asigurarea serviciilor de alimentare.P. 243 . pentru atingerea conformării.P. În vederea accesării fondurilor europene.2013.5.A. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 . Planul de Dezvoltare Naţională.267 miliarde Euro (85% finanţare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată.... 352/2005). Ministerul Mediului a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P.S.G. astfel încât efluentul de la staţia de epurare să aibă o calitate conform legislaţiei în vigoare (H. care se reactualizează după necesităţi s-au stabilit măsuri având drept scop stabilirea cererii reale de finanţare pentru lucrările din domeniile serviciilor de apă.B. România a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (I. stimularea participării capitalului privat şi a parteneriatelor public-private (30% bugetul de stat şi local. De la data aderării. 40% din fonduri europene structurale şi de coeziune) şi 30% din alte surse (împrumuturi. parteneriate etc.O. SAMTID. să existe suficiente posibilităţi de finanţare pentru lucrările de investiţii planificate.). în calitate de stat membru. în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare.A. administraţia locală sau întreprinzătorii privaţi. PHARE) care au permis asigurarea în primii ani a susţinerii financiare necesare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în infrastructură în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. 90% M.D. Mediu). La aceste fonduri se vor adăuga permanent cele provenite de la bugetul statului. în valoare de 3.E. România beneficiază de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu. credite pentru finanţarea serviciilor publice şi investiţii în infrastructură cu garanţii guvernamentale sau locale.T.România a definitivat la începutul anului 2004 Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă în domeniul serviciilor publice.E. S. astfel încât în perioada de tranziţie solicitată. 70-80% Nt şi 80% Pt. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.-Cr. canalizare şi epurare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.A. Resursele financiare avute în vedere sunt: utilizarea de fonduri multilaterale sau nerambursabile.O. Prin această strategie. 75% C.. Măsurile aplicate sunt menite să asigure eficienţe de epurare conforme cu prevederile Directivei 91/271/C.S. cât şi a unui cadru credibil şi stabil de planificare a investiţiilor pe baza unor principii recunoscute la nivel internaţional (de exemplu: subsidiaritatea.C.S.O.R.

nichel. ca deşeuri. 344/2004 privind protecţia mediului şi în special a solurilor. a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol. astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora. Interzicerea utilizării nămolurilor atunci când unul sau mai multe metale grele din soluri depăşeşte valorile limită pe care le stabilesc şi necesitatea de a lua măsuri pentru asigurarea ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor. privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare în agricultură Directiva 86/278/CCE privind protecţia mediului şi în special a solurilor. Directiva a fost promovată în sensul de a încuraja utilizarea potenţialului agrochimic al nămolului din staţiile de epurare şi de a reglementa utilizarea lui într-o manieră care să prevină şi să reducă efectele nocive asupra solurilor. cupru. când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare.DIRECTIVA 86/278/C. plumb. Obligativitatea de reglementare a utilizării nămolurilor în aşa fel încât acumularea de metale grele în soluri să nu conducă la o depăşire a valorilor limită. animalelor şi omului.E. unităţile industriale şi autorităţile competente în vederea implementării cerinţelor directivei. Astfel se vor stabili: cantităţile maxime de nămoluri exprimate în tone materie uscată care poate fi aplicată 244 . respectiv: Valorile pentru concentraţiile de metale grele (cadmiu. zinc şi mercur) în solurile pe care se aplică nămoluri. Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri. în măsura posibilităţilor. Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă. conform Strategiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Planului Naţional pentru Gestiunea Deşeurilor sunt: Asigurarea.M. vegetaţiei. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea eliminării prin co-incinerare în cuptoarele din fabricile de ciment.E. a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale. apelor. concentraţiile de metale grele din nămoluri şi cantităţile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinaţie agricolă. Prin acest ordin se stabilesc măsurile necesar a fi luate de către operatorii de servicii publice pentru apă. Obligativitatea producătorilor de nămoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toate informaţiile menţionate. când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare a fost transpusă prin O. Obiectivele gestionarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale.

Aceste registre sunt la dispoziţia autorităţilor competente. apelor de suprafaţă şi subterane. Producătorul de nămol are obligaţia să ţină la zi registrele cu: a) cantităţile de nămoluri produse şi cantităţile de nămoluri furnizate pentru agricultură. tipul de tratament efectuat. conform indicatorilor de caracterizare a nămolurilor din prezentul ordin. la cererea autorităţilor competente. • pe solurile destinate culturilor de legume şi fructe care sunt în contact direct cu solul. în acelaşi timp cu respectarea valorilor limită pentru concentraţia de metale grele în nămoluri. Obligativitatea ca nămolurile să fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultură. Obligativitatea utilizatorilor de nămoluri de a ţine cont de necesităţile nutriţionale ale plantelor astfel încât să nu fie compromisă calitatea solurilor.doc). d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor şi „să comunice. Înregistrarea cantităţilor de nămoluri produse. rapoarte naţionale privind nămolurile provenite de la staţiile de epurare din România. 245 .mmediu. b) compoziţia şi caracteristicile nămolurilor.ro/departament_mediu/gestiune_deşeuri/industriale/RAPORTnămoluri2007. • pe culturile de legume şi fructe în timpul perioadei de vegetaţie. pe baza informaţiilor din registrele transmise de producători la Agenţiile Locale de Protecţia Mediului. Aceste registre se solicită doar când este necesară autorizarea pentru împrăştierea nămolului de la staţiile de epurare pe terenuri agricole. precum şi numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor.pe sol pe unitatea de suprafaţă şi pe an. Interzicerea utilizării de nămoluri sau livrarea de nămoluri în vederea utilizării lor: • pe păşuni sau pe culturi furajere în anumite condiţii. Aceste rapoarte sunt disponibile publicului pe site-ul Ministerului Mediului şi la nivel local la Agenţiile de Protecţia Mediului (http:// www. Este necesar să se respecte valorile limită pentru cantităţile de metale introduse în soluri pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp. informaţiile care se găsesc în registrele de evidenţă”. c) tipul de tratament efectuat. Ministerul Mediului realizează anual. compoziţia şi caracteristicile nămolurilor.

precum şi opţiunilor de utilizare a nămolului în perspectivă. atât în ceea ce priveşte practicile existente de utilizare a nămolului pe terenuri.25 de eliminare (depozitare 10464. Danemarca şi Germania) a fost determinată ca variind 246 . în cazul României acest termen fiind anul 2018. informaţii redate mai jos: Tabelul 9. Aceasta este promovată şi se estimează ca va fi finalizată la sfârşitul anului 2011. În vederea realizării unui scenariu privind trendul producţiei şi utilizării nămolului s-au avut în vedere rezultatele raportului european „Environmental. Scopul proiectului este acela de a furniza Comisiei europene elementele necesare pentru evaluarea impacturilor economice. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cantităţi nămol uscat utilizate (tone/an) 146. tratarea nămolului prin alte metode. privind epurarea apelor uzate urbane. • Rata de producere a nămolului pe cap de locuitor este considerată ca fiind un bun indicator pentru estimările realizate.75 Utilizări ale nămolului Utilizare în agricultură Depozitare pe depozite de deşeuri Incinerare Alte forme temporară pe platforme proprii.E.E. Raportul a fost realizat de către compania Milieu Ltd şi WRC pentru Comisia Europeană. sociale şi de mediu. Directoratul General de Mediu.Administraţia Naţională „Apele Române” a colectat informaţii despre cantităţile de nămol rezultate de la staţiile de epurare şi utilizarea acestora. cât şi perspectiva oportunităţilor/riscurilor. Producţia de nămol în ţările care deja s-au conformat cu cerinţele Directivei (Austria. în scenariul de bază s-a considerat că producţia de nămol va creşte şi se va stabiliza odată cu implementarea finală a Directivei 91/271/C. inclusiv impactul asupra sănătăţii. Astfel. compostare etc. economic and social impacts of use of sewage sludge on land”.) Total 10611 În prezent nu este disponibilă o strategie naţională privind utilizarea nămolului provenit din staţiile de epurare a apelor uzate.

10% incinerate. utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere. 53. Pentru România a rezultat următoarea prognoză a ratelor de producere a nămolului: perioada 2005-2010 .578 tone substanţă uscată/an în anul 2010.2 kg s. • • perioada 2011-2015: . depozitare în depozite speciale).611.130 tone substanţă uscată/an./locuitor şi an.130 tone substanţă uscată/an în anul 2018.20% utilizare în agricultură. depozitare în depozite speciale).u.6 kg s.40% altele (depozitare temporară. utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere. se estimează că se va ajunge în anul 2018 la 53./locuitor şi an poate fi o rată de producere a nămolului maximă şi acceptabilă. Procentele propuse iau în considerare următoarele aspecte: 247 . Faţă de cantităţile de nămol rezultat de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale existente în anul 2007.25 kg s. Această valoare se va utiliza şi în cazul României a cărei rată de producere a nămolului este scăzută. de circa 10. 30% valorificate energetic şi 40% prin alte metode (depozitare temporară. în silvicultură. . Din această cantitate estimată. Se recomandă şi împrăştierea pe terenuri agricole a nămolurilor.935 tone substanţă uscată/an în anul 2015. 10. dar numai în zonele agricole.între 23 şi 29 kg s.641 tone substanţă uscată/an în anul 2013. Ca atare. 20% vor fi utilizate în agricultură. perioada 2015 – 2018 . . procentele privind cantităţile de nămol produse ce vor fi valorificate/utilizate sunt următoarele: .10% incinerare. 45.30% valorificare energetică . Până la termenul de implementare al Directivei (anul 2018) cantitatea de nămol estimată a fi generată de la staţiile de epurare urbane va fi aproximativ: 7. Din analiza Master Planurilor judeţene care au primit finanţare pe baza aplicaţiilor de la Comisia Europeană se remarcă faptul că soluţiile recomandate şi acceptate de administraţiile locale sunt cele de tratare a nămolului în staţiile de epurare./loc/an./loc/an.7.u/loc/an. de câmpie. cu luarea în considerare şi a cerinţelor Directivei Nitraţi. De aceea s-a considerat ca media de 25 kg s.u.u. cu producerea de energie prin fermentare anaerobă în metantancuri şi depozitarea ulterioară a acestora pe platforme în incinta staţiei sau în alte platformele pentru deşeuri locale sau zonale.u. în silvicultură.

care indică atingerea stării bune a apelor până în anul 2015. investiţii legate de construirea noilor staţii de epurare sau de modernizarea celor existente. transport) de circa 107 – 355 €/tonă nămol s. Astfel.e.3). la axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. • o dezvoltare moderată a agriculturii în perioada luată în considerare (2010. • problema nutrienţilor în bazinul fluviului Dunărea. care să nu afecteze mediul şi totodată la utilizarea în agricultură. În acelaşi timp. costurile de investiţie şi operare pentru lucrările de utilizare a nămolului au fost estimate în cadrul Master Planurilor judeţene în mod integrat cu lucrările necesare staţiilor de epurare (Anexa nr.S. 9. în metale grele. depozitare şi utilizare a nămolului secundar/terţiar (prelucrare. în ceea ce priveşte prevederile Directivei Cadru Apa.000 l. perspectiva de creştere a suprafeţei agricole. Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului din staţiile de epurare este afectată de prevederile Directivei Nitraţi în sensul că România are declarat în proporţie de 57. Se menţionează că aceste investiţii au fost prevăzute în P. În plus. nu indică o creştere importantă pentru a putea folosi cantităţi mari din nămolul de epurare ca îngrăşământ. împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tonă. Mediu. bogate în nutrienţi. costurile aferente pentru investiţii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi: împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tonă. prin împrăştiere pe terenurile agricole. cu peste 150. Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentru reabilitarea facilităţilor de tratare.u. depozitare. utilizare în silvicultură: 210 €/tonă. corelată cu dezvoltarea agriculturii. utilizare.O. Sunt necesare investiţii importante pentru construirea unor instalaţii adecvate de tratare a nămolului rezultat din staţiile de epurare pentru ca acesta să poată fi utilizat în agricultură.• tendinţa de descreştere a numărului populaţiei în România. nămolurile de epurare trebuie transportate în condiţii de siguranţă. să se ia în considerare compoziţia nămolurilor provenite de la staţiile de epurare. streptococi fecali etc. care vor avea staţii de epurare cu treaptă avansată de îndepărtare a conţinutului de nutrienţi şi vor fi responsabile de producerea unor cantităţi importante de nămol. În ceea ce priveşte utilizarea nămolului în Agricultură şi silvicultură. • existenţa a 22 aglomerări mari. 248 .2018) • respectarea prevederilor Directivei Nitraţi: extinderea zonelor vulnerabile la 55% din suprafaţa agricolă a României. pentru care se prevede o dezvoltare moderată.69% teritoriul (suprafaţa agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraţi.

protejarea sănătăţii populaţiei şi mediului prin reducerea riscului de contaminare şi îmbunătăţirea monitoringului de calitate pentru nămol. ci şi minimizarea contaminării apelor subterane datorită depozitării nămolului la standarde europene. Măsurile necesare asigurării unui management al deşeurilor de tip nămol din staţii de epurare.A.C.E. • prevenirea poluării apelor cu nitraţi. 2 (9) şi art. au ca efect nu numai respectarea prevederilor Directivei 86/278/C. nămolul se transportă prin vidanjare la staţiile de epurare cele mai apropiate. În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici în ceea ce priveşte împrăştierea nămolurilor pe terenurile agricole.e. astfel încât să respecte prevederile tuturor Directivelor. utilizarea nămolurilor fiind posibilă numai după tratarea acestora. cuprinse în Planul de acţiune sunt următoarele: • reducerea poluării produse sau induse de nitraţi din surse agricole.) sau se pot utiliza bazine vidanjabile. Aglomerările cu mai puţin de 2000 l. Principalele cerinţe ale Planului de acţiune pentru implementarea acestei directive sunt: • Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control. acolo unde nu este posibilă realizarea unor sisteme de epurare. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construi staţii de epurare de dimensiuni mici sau sisteme individuale de epurare (nămolul rezultat se poate supune cerinţelor Directivei 86/278/C. şi Directiva Nitraţi.E. respectiv măsurile de dotare a laboratorului pentru analiza cantitativă şi de utilizare a nămolului în agricultură.. pentru a nu ajunge în emisarii naturali (lucru interzis în România prin Legea Apelor).E. DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/C.E. au obligativitatea de a realiza o epurare corespunzătoare (art. 249 .E.E.E. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole Principalele obiective ale Directivei Consiliului 91/976/C. respectiv D.E. în acest ultim caz. • Desemnarea zonelor vulnerabile. • Întocmirea cadastrului acestor ape.De aceea utilizarea trebuie să se facă cu prudenţă.

stadiului implementării acestui program. respectiv sol. prin Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice-O. Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.A.  Ordinul comun nr. implementarea şi punerea în practică a programelor de acţiune.elaborează un Plan de acţiune care va cuprinde măsurile din program. Direcţiile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală şi Garda Naţională de Mediu controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile şi raportează semestrial Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Directiva 91/676/C. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. Autorităţile responsabile pentru stabilirea programelor de acţiune şi controlul eficienţei acestora sunt: Autorităţile locale de la nivelul comunelor . raportare.2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. a fost transpusă în totalitate în legislaţia românească prin acte legislative specifice prezentate în Anexa nr. • Alte cerinţe pentru implementare se referă la responsabilităţi.1.2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.11.S. 1270/30. 250 .C.  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.. subterane. 9. Agrochimie şi Protecţia MediuluiI. respectiv Ministerului Mediului. revizuiri periodice ale planului de acţiune şi elaborarea şi adoptarea reglementărilor naţionale necesare în vederea implementării planului de acţiune.10. termen de îndeplinire şi sursele de finanţare.2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din sursele agricole cu modificările şi completările ulterioare.11. 1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi al Ministrului Agriculturii. 1182/22. .• Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării codului.E. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.P. Cele mai importante acte în transpunerea acestei directive şi care au relevanţă la stabilirea programului de măsuri sunt:  Hotărârea de Guvern nr. • Elaborarea.A. în vederea stabilirii eficienţei acestor planuri la nivel de comună. 964/13.elaborează schemele de monitorizare pentru nitraţi din surse agricole în apele de suprafaţă.E.P.

G. Lista localităţilor pe spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cu zonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi (zone vulnerabile) s-a prezentat în Anexa nr.. s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Zonele Vulnerabile au fost identificate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (I. programele de acţiune se pun în practică în termen de patru ani de la elaborarea lor (art. Codul de bună practică agricolă ce vizează reducerea poluării cu nitraţi.E. 5. inundate. capacitatea şi construirea bazinelor/platformelor destinate stocării dejecţiilor animale. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.4 „Zone sensibile la nutrienţi. 4 din Directivă).R. numărul şi suprafeţele aferente lor sunt prezentate în subcapitolul 5.N. gestionarea terenurilor.E.P.1. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte. Zone vulnerabile la nitraţi”. pentru a putea menţine la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive. în special nivelul şi uniformitatea acestora. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi.C.România nu a obţinut perioada de tranziţie pentru această Directivă. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă. 251 . îngheţate sau acoperite cu zăpadă. se aplică în zonele vulnerabile şi ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării. 5 alin. Întrucât zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt considerate zone protejate.A. modurile de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice şi a dejecţiilor animale. ar provoca o poluare a apelor cu nitraţi.A. în special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şi infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafaţă a lichidelor care conţin dejecţii animale şi dejecţii de materii vegetale precum furajele însilozate. în lipsa unui astfel de strat vegetal. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/C.) având în vedere prevederile H. menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbţiei azotului din sol care. Cele mai importante prevederi din acest cod sunt: perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare. în special utilizarea unui sistem de rotaţie a culturilor şi proporţionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale.) împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” (A.

De asemenea. având în vedere reactualizarea listei de zone vulnerabile şi mărirea suprafeţei considerate vulnerabilă la poluarea cu nitraţi din surse agricole.E. Este specificat că până la recalcularea costurilor de implementare ale acestei Directive. prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemul radicular al plantelor în cazul culturilor irigate. costul implementării măsurilor prevăzute de programele de acţiune s-au estimat la circa 221 milioane Euro. aplicarea programelor de acţiune şi respectarea codului de bune practici agricole. precum şi particularizările pentru condiţiile naturale şi socio-economice ale fiecărei unităţi teritorialadministrative încadrate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.5 se prezintă măsurile pentru sursele semnificative punctiforme de poluare. Programele de măsuri de bază aplicate surselor agricole difuze cu nitraţi s-au stabilit la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad având în vedere în principal: • • • Planul de implementare al Directivei 91/676/C. În Anexa 9. în anexele 9.a se prezintă măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile). Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi.b şi 9. 252 .E. inclusiv estimarea costurilor implementării acestor măsuri. În subcapitolul 9. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. la nivelul întregului spaţiu hidrografic s-a prevăzut ca măsură generală de bază.c se prezintă corpurile de apă de suprafaţă şi subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora. În continuarea acestui subcapitol se tratează programele de măsuri de bază pentru sursele difuze .zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Astfel. într-o primă aproximare s-au estimat costuri de circa 1 milion de Euro (costuri de investiţii. În vederea reducerii poluării cu nitraţi din surse agricole. indiferent dacă sunt sau nu localizate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.4. întreţinere şi exploatare) pentru fiecare localitate situată în zonele vulnerabile.4. În conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare s-au elaborat Programele de - acţiune pentru zonele vulnerabile* la nivel de unităţi teritorial – administrative.. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.- elaborarea planurilor de fertilizare în funcţie de fiecare exploataţie şi ţinerea registrelor de utilizare a fertilizanţilor.4.

cu modificările şi completările ulterioare. a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. anexă care a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. pe măsura evaluării şi autorizării de noi substanţe active de către Comisia Europeană.E. 437/2005. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor Directiva 91/414/C. au fost incluse în Anexa I a Directivei 91/414/C.E. lista prevăzută în anexă a fost completată prin anexa la Hotărârea Guvernului nr. În vederea alinierii procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţie a plantelor la cea comunitară. Conform hotărârii Guvernului nr.. se va completa corespunzător. 1559/2004. care transpune prevederile Directivei Consiliului nr. Agenţiile pentru Protecţia Mediului. animalelor şi mediului pe care îl implică utilizarea produselor de protecţie a plantelor.E.E. Principalele obiective: reducerea riscului pentru sănătatea oamenilor.E.G. Inspectoratele Judeţene de Poliţie. reglementează procedura de autorizare a produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul Comunităţii. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României. 3 din hotărârea Guvernului nr.E. Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor. publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.. 253 . prin transpunerea prevederilor directivelor de modificare a Anexei I.E. Inspectoratele Teritoriale de Muncă. adică cele care prezintă cel puţin o utilizare sigură. 91/414/C. anexa la H. Comisia Europeană a început în anul 1995 reevaluarea substanţelor active existente pe piaţa Uniunii Europene. Astfel. 539/2007. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţa şi a utilizării lor pe teritoriul României.E. Substanţele active a căror utilizare a fost aprobată de către Comisia Europeană.E. Autorităţile competente pentru implementarea şi controlul acestei Directive sunt: Unităţile fitosanitare.DIRECTIVA CONSILIULUI 91/414/C. 838/2006 modificată şi completată prin anexa la hotărârea Guvernului nr. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor. Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală etc.E. Potrivit prevederilor art. a fost necesară armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene cu privire la plasarea pe piaţă şi utilizarea acestor produse pe teritoriul ţării. În acest sens. în România se omologhează numai produse de protecţie a plantelor formulate pe baza substanţelor active incluse în Anexa I la Directiva 91/414/C.

R. au ţinut cont de: • Aplicarea măsurilor generale din Directiva 91/414/C.E. au ţinut cont. 1559/2004. Această metodologie cuprinde o secţiune cu măsuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protecţie a plantelor. în special. Familiile de măsuri stabilite pentru a fi implementate în vederea controlului produselor de protecţia plantelor.M. precum şi pentru reducerea emisiilor de astfel de produse. comercializează. modificată şi completată cu H. stochează/deţin. de prevederile cu privire la: condiţiile de stocare a produselor fitofarmaceutice.G. transpusă prin H.N.) a elaborat „Metodologia privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. utilizează pesticide. având în vedere conformarea cu legislaţia specifică. 894/2005. comercializează. Administraţia Naţională Apele Române (A. 628/2006. modalităţile de manipulare/utilizare. Această centralizare se regăseşte în Anexa nr. în vederea neutralizării sau stocuri pesticide omologate. 9.A. 41/2007. cu privire la: domeniul de activitate al unităţii (Omologare/Comercializare/Distribuţie/Transport /Stocare/ Utilizare/Deţinere). pe lângă măsurile propuse. termenele de conformare şi costurile măsurilor. stochează/deţin. suprafaţa agricolă tratată cu produse fitosanitare. sistem şi capacitate stocare pentru produse fitosanitare. În aceste condiţii. precum şi O.Pentru includerea în programul de măsuri a acestor reglementări în domeniu. condiţiile de organizare şi funcţionare. precum şi din alte reglementări în vigoare. distribuie. cantitatea de pesticide utilizată. • Reducerea riscului la manipularea şi stocarea produselor fitosanitare. stocuri pesticide interzise prin lege. utilizează şi care nu se conformează în totalitate cerinţelor specifice.5.G. 134/2006 şi a măsurilor din Ordonanţa nr. utilaje de împrăştiere a pesticidelor pe suprafeţele agricole etc. 254 . Măsurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologhează. şi informaţii/date la nivelul anului 2006.E. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a făcut o centralizare a măsurilor propuse de unităţile care omologhează. clasificarea produselor fitosanitare folosite. distribuie. Această anexă prezintă.

a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate). să fie „instruirea personalului”.E. stochează/deţin.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) DIRECTIVA 92/43/C. s-a constatat că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad funcţionează 42 unităţi autorizate care omologhează. Întrucât persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie să aibă pregătire în domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior şi mediu.E. privind conservarea habitatelor naturale. utilizează pesticide. acestea respectând legislaţia în vigoare. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) În acest subcapitol se prezintă în comun măsurile referitoare la Directiva 79/409/C. s-a hotărât ca o măsură particulară din programul de măsuri. pe o suprafaţă agricolă de 187. 9.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva 92/43/C. 255 . dar şi pentru că o serie de măsuri trebuie luate concomitent. DIRECTIVA 79/409/C. întrucât se conformează legislaţiei în vigoare. autorităţile competente sunt aceleaşi.E. multe proiecte care se desfăşoară prevăd acţiuni comune pentru îndeplinirea obligaţiilor celor două directive. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-au evidenţiat 7 unităţi care au specificat această măsură în programul de măsuri. stocate în vederea neutralizării şi nici produse fitosanitare omologate.5. 209 fără programe/măsuri de conformare. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a utilizat o cantitate totală de pesticide de 69. având în vedere faptul că la nivel naţional prevederile sunt transpuse prin acte normative comune.E.096 ha.E. comercializează. Datele disponibile la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. interzise prin lege. Numărul de unităţi pentru care s-au stabilit astfel de măsuri este de 7. precum şi privind reducerea emisiilor de pesticide în corpurile de apă. au evidenţiat că nu există cantităţi de pesticide. distribuie.23 tone.E. sunt de 118. atestat prin certificat de atestare profesională eliberat nominal în urma examinării de către unitatea fitosanitară. Pentru spaţiul hidrografic Prut-Bârlad costurile totale estimate pentru implementarea măsurilor privind conformarea cu legislaţia în vigoare specifică produselor fitosanitare. Analizând Anexa nr.Se precizează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad există unităţi care nu au stabilit măsuri. privind conservarea habitatelor naturale.400 Euro. De asemenea.

Constituirea Consiliilor Consultative şi a Consiliilor Ştiinţifice.E. Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuitul agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate. a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare prevede o serie de măsuri de bază pentru implementarea directivelor: Identificarea şi apoi stabilirea în acord cu Comisia Europeană a listei S.P. care permite menţinerea sau. O. 256 . transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuiau să fie depline la data aderării. precum şi pentru ouăle. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt:  Contribuie la menţinerea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică Tratatul. pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie.-urilor. Stabilirea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare (în special a celor prioritare).A.E.-urilor şi a S.C. readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor respective. cuiburile şi habitatele acestora. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. care să reunească ariile speciale de conservare.C.Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări):  Conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre pentru care se aplică Tratatul.U.G. dacă este cazul. Principalele obiectivele ale Directivei 79/409/C. Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri şi proiecte. privind conservarea habitatelor naturale. managementul şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte regulile pentru exploatarea acestora.  Reglementează protejarea.  Realizarea unei reţele ecologice europene coerente.A.E. Stabilirea modalităţilor de administrare/preluare în custodie a ariilor naturale protejate.I.urilor/S. Principalele obiectivele ale Directivei 92/43/C. conservarea habitatelor naturale.E. Realizarea planurilor de management şi a regulamentelor.  Se aplică pentru pasări.

M. Transmiterea către Comisia Europeană a informaţiilor privind ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică. Organizarea şi participarea la seminariile biogeografice. Interzicerea activităţilor din siturile Natura 2000 şi cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor şi speciilor pentru protecţia şi conservarea păsărilor sălbatice. obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.D. Desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică.D. În tabelul de mai jos sunt prezentate autorităţile responsabile pentru implementarea prevederilor legale la nivel naţional: Ministerul Mediului (M. o Măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar.o Măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale. Obligativitatea stabilirii şi implementării măsurilor compensatorii precum şi necesitatea informării Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. 257 . în planurile cadastrale şi în cărţile funciare.B.R. şi evidenţierea obligatorie a ariilor naturale protejate şi a coridoarelor ecologice în planurile naţionale. zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism. o Zonarea internă.) Scopul activităţilor Responsabil pentru transpunerea Directivelor Promovarea măsurilor legislative având ca scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru A. Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul naţional inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional. Realizarea unor studii de evaluare adecvată pentru planuri şi proiecte şi competenţele privind emiterea avizul Natura 2000.

Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului identifică şi propun arii naturale pentru includerea acestora în reţeaua Europeană de situri Natura 2000.N. Educarea şi informarea publicului.P.-uri) Garda Naţională de Mediu (G.D.) şi inspectoratele teritoriale Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (A.N. Implementare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului colaborează cu Ministerul Mediului în activitatea de monitorizare a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi a siturilor de importanţă comunitară.A.M.C.P.M.).D.) Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (A. Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. regional şi local.N. Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este responsabilă d asigurarea cadrului necesar pentru realizarea administrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate.R.) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Adoptarea de măsuri de conservare specifice. organizează campanii de informare şi consultare a publicului cu privire la dezvoltarea reţelei Natura 2000 şi monitorizează şi elaborează rapoarte cu privire la starea de conservare a ariilor naturale protejate. precum şi de controlul lucrărilor cu impact asupra speciilor şi habitatelor naturale.P.-uri şi A.Ministerul Mediului (M. în scopul realizării Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 şi asigură educarea şi informarea publicului privind obligaţiile ce le revin pentru protecţia şi conservarea capitalului natural la nivel naţional. Instituţii colaboratoare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (A. 258 .P. Raportări către Comisia Europeană.M.M.). Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele teritoriale sunt responsabile de controlul modului de respectare a legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate şi a măsurilor de conservare.M.N. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (I.

inclusiv actul normativ de desemnarea a acestora (H. nr. statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei. de reglementare şi administrative necesare aducerii la îndeplinire a directivei în termen de doi ani de la notificarea acesteia. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. nr. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/C. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România) şi ariilor speciale de conservare (O.E.E. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia de a elabora şi de a aplica regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate.M.G. Statele Membre pun în aplicare dispoziţiile legale.). inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional. 407/2006 şi în 2007 a transmis Comisiei Europene informaţiile privind ariile de protecţie specială avifaunistică. conservarea habitatelor naturale.). 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării este coordonatorul tehnic în cadrul procesului de validare a siturilor Natura 2000. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie Solicitată Nu există perioadă de tranziţie. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. şi 92/43/C.E. 259 .E.E. începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Păsări (79/409/C.M. statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale. Iniţierea şi aplicarea măsurilor privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.Ministerul Mediului (M. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România).E. România a transpus prevederile Directivelor 79/409/C. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. La intervale de trei ani.E. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013.E.

validarea şi consultarea publicului. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti. cel puţin. autorităţi ale administraţiei publice locale. W.). Aceste activităţi de conştientizare şi participare publică au fost susţinute şi de proiecte PHARE şi Life Natura şi ale A. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară O. trebuie realizată o 260 . Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti. în colaborare cu Inspectoratele teritoriale ale Gărzii de Mediu. Agenţiile Locale de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţiile de Plăţi. Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aproximativ 17% din suprafaţa ţării. De asemenea. În acelaşi timp a fost creat un sistem informaţional care oferă informaţiile necesare pentru caracterizarea şi evaluarea reţelei Natura 2000 şi pentru a permite selectarea siturilor. În urma derulării acestor proiecte s-au obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. analizarea datelor.F. Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. muzee.M. Pentru implementarea reţelei Natura 2000 Ministerul Mediului a contractat completarea fiselor standard de date pentru siturile Natura 2000 Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării.F. institute de cercetare (Institutul Naţional de Cercetări Marine „Grigore Antipa”. care. Astfel. Asociaţia Grădinilor Botanice din România. la rândul lui.Măsuri pentru implementarea cerinţelor În procesul de implementare a reţelei Natura 2000 trebuie implicaţi toţi factorii interesaţi. universităţi. organizaţii neguvernamentale. a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor.W. schimbul de opinii. În 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei.G. respectiv instituţii publice. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). nr. verificarea. în cadrul Planului de Management. Grupul Milvus etc. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protecţie pentru arii protejate în aceeaşi zonă. Dezvoltare Rurală şi Pescuit.M. nr. Institutul de Speologie Emil Racoviţă. 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H. Societatea Ornitologica Română. administraţii de arii naturale protejate. România. proprietari de terenuri. a subcontractat o serie de instituţii. organizaţii neguvernamentale. managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie. După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 va trebui să se asigure un management eficient al siturilor. la nivel judeţean s-au desfăşurat campanii de informare susţinute de agenţiile locale şi regionale pentru protecţia mediului.

E. pentru întărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului. În Anexa 9. 261 . Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”.S. aplicării legislaţiei şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate.regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi sunt prevăzuţi aprox. ale Administraţiei Fondului de Mediu derulate sau aflate în derulare. accentul pe anumite capitole. şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000.S. inclusiv perioadele de desfăşurare şi sumele alocate. €.implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică. materiale şi broşuri pentru conştientizarea publicului.achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice.E.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi 92/43/C. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversităţii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile.inventarierea. Sumele pentru această prioritate conform P.O. este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate. .21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. . bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale. privind conservarea habitatelor naturale. Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate. cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale. Axa prioritară 4 din P. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt reprezentate până în prezent de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor PHARE şi LIFE Natura. care urmăreşte managementul ariilor protejate. Aceste sume sunt destinate în mod deosebit conformării cu Directivele Păsări şi Habitate.O.N.D.E.E.6 prezintă proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C. cheltuielile de la bugetul de stat.corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioadă de raportare.O.). . 150 mil. Acţiunile vor fi coordonate între P..E.realizarea de panouri informative.E. şi Directiva Păsări 79/409/C. Acestea se vor realiza pentru întocmirea: .R. Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor directivelor 79/409/C. hărţi etc. în vederea asigurării plăţilor compensatorii pentru proprietari/administratori.E. Anexa 9. . Mediu şi P.S.

E. Cerinţe pentru implementare prevederilor Directivei 96/61/C.. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. 9 al Directivei 96/61/C. se referă la: .2006).E. 9. 3 al Directivei 96/61/C.E. (M.Măsuri pentru prevenirea poluării.) . 14 al Directivei 96/61/C. 10 al Directivei 96/61/C.). Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă.04.2005).).E. . 18.Publicarea informaţiilor în concordanţă cu cerinţele Directivei 96/61/C. inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor..Stabilirea de valori limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza B. în vederea atingerii unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.).E.Of. 327/11.E. 17 ale Directivei 96/61/C. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. .E. 8 al Directivei 96/61/C. pentru activităţile menţionate în Anexa I a directivei.E. II şi III din Directiva 96/61/C.E. . aprobată prin Legea nr. . apei şi solului (art.Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordurilor/autorizaţiilor integrate de mediu în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/C.Elaborarea de programe de control şi inspecţie. .E. 11 al Directivei 96/61/C. . utilizarea eficientă a energiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri produse în vederea respectării prevederilor art.Introducerea sistemului de schimb de informaţii privind dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile (art.DIRECTIVA 96/61/C. Anexa I.Monitorizarea şi raportarea de date în conformitate cu Registrul Emisiilor de Poluanţi (art. comune cu operatorul în vederea verificării conformării cu condiţiile impuse prin autorizaţia integrată de mediu (art.Măsuri pentru reducerea poluării în context transfrontalier (art.Măsuri speciale referitoare la protecţia calităţii aerului. apă şi sol. 262 . în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE.E. . (art.). .Of.E. 84 / 2006 (M. sunt transpuse în totalitate prin OUG nr. 1078/30.Măsuri suplimentare pentru a acoperi cerinţele speciale referitoare la atingerea standardelor de calitate a mediului (art..). amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC. 9.). Cerinţele specifice privind abordarea integrată.A.11.T.

E. modificată de Directiva 91/692/C. Alte instrumente legislative relevante pentru implementarea prevederilor directivei I. 17 al Directivei 96/61/C. .Asigurarea conformării cu prevederile Directivelor listate în Anexa II a Directivei 96/61/C.U.C.Întocmirea rapoartelor privind implementarea.. 15 al Directivei 96/61/C.G. Cele fără perioadă de tranziţie. din care 12 folosinţe de apă au perioadă de tranziţie (Anexa nr. Directiva 2006/44/C... precum şi participarea publicului la decizia de mediu (art. deci. Instalaţiile cu perioadă de tranziţie sunt acelea pentru care s-a obţinut o anumită perioadă de timp.E.E.Asigurarea accesului la informaţiile privind datele de monitorizare şi emisie.Realizarea sistemului de cooperare transfrontalieră în situaţia în care activităţile pot avea impact major negativ asupra calităţii mediului dintr-o ţară membră a Uniunii Europene (art.C. . cu cerinţele U. Perioade de tranziţie obţinute pentru Directiva 96/61/C. sunt acele instalaţii pentru care s-a considerat că până la data de 30 octombrie 2007 există suficient timp pentru conformare.7).. şi Directivele „fiice”. privind calitatea apei de suprafaţă destinate preparării apei potabile în Statele Membre.. nivelul conformării precum şi a rapoartelor pentru Registrul poluanţilor emişi. au existat în spaţiul hidrografic Prut .P.E..E. corelate cu calitatea apei: • • • • Directiva Consiliului nr..E.E.Inventarierea instalaţiilor/activităţilor aflate sub incidenţa prevederilor Directivei şi a emisiilor provenite de la acestea. în acord. 9.C. 59 folosinţe deţin autorizaţii de gospodărire a apelor şi 1 folosinţă de apă este în procedură de autorizare 263 . 152/2005 se nominalizează unităţile industriale.). În procesul de negociere cu Uniunea Europeană privind Directiva I. după 30 octombrie 2007.E.P.E.P.E. În O. –E. la sfârşitul anului 2008 a fost inventariat un nr.P. de 60 de folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.E. . privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea susţinerii vieţii piscicole.E. 76/464/C.P.P.P. necesară pentru conformarea cu prevederile Directivei I.. Directiva 75/440/C.).R. Din punct de vedere al gospodăririi apelor..E.E. Directiva Cadru Apa 2000/60/C..P.C.Bârlad un număr de 12 instalaţii industriale cu perioadă de tranziţie.P.E. . în conformitate cu Decizia 2000/479/C. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării se întind de la 31 decembrie 2008 până la 31 decembrie 2015.

respectiv: • Reducerea pierderilor de substanţe periculoase în apă. • Reactivarea/construirea forajelor de observaţie din vecinătatea batalurilor şi a haldelor de depozitare. • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a substanţelor chimice cu risc de inflamare. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. în vederea reducerii poluării se referă la introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologii disponibile în domeniu (B. explozie. produselor finite şi intermediarilor. • Utilizarea aburului secundar. • Reabilitarea/modernizarea instalaţiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculare internă a apei tehnologice (recuperarea condensului pur.P.. toxic etc. • Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor B..Măsurile necesare implementării Directivei I. • Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei.A.C. sunt incluse şi măsurile care se referă la diminuarea impactului deşeurilor asupra solului şi apelor subterane: • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a materiilor prime. valorificarea sau neutralizarea şi depozitarea lor. recircularea/recuperarea solvenţilor. motorină etc. evitarea producerii de deşeuri. modificarea circuitului de alimentare cu apă la staţiile de spălare).P.T.) în procesul de producţie. De asemenea. • Realizarea de depozite de deşeuri nepericuloase. în special prin aplicarea recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile. luarea măsurilor necesare. • Îmbunătăţirea funcţionării în siguranţă a batalurilor. în vederea încadrării efluentului evacuat în valorile limită de emisie stabilite în autorizaţia de gospodărirea apelor şi în autorizaţia integrată de mediu. pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru refacerea amplasamentului şi a zonelor afectate etc. 264 . în cazul încetării definitive a activităţilor. cum ar fi luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. modernizarea tehnologiilor. luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. • Obligaţiile generale ale operatorului privind exploatarea instalaţiei. • Închiderea depozitelor de reziduuri la bataluri.T.A.). • Introducerea de instalaţii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă a apei tehnologice.

C. 8). nr. 2003/105/E.T.) din anul 2007 (Anexa 9. autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite autorizaţiile integrate de mediu. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.3 milioane EURO. numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în O. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.Pentru a se asigura aplicarea cerinţelor legale. („Seveso II”) urmăreşte 265 .E.R. 96/82/E. respectiv pentru un număr de 3 unităţi. pentru factorul de mediu apa. DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/C. privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase („Seveso II”) se aplică amplasamentelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major. trebuie să aplice măsuri în conformitate cu cerinţele Directivei I.C. Directiva Consiliului Europei nr. din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II) şi DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2003/105/C.E. Măsurile menţionate sunt incluse în programele de etapizare şi programe de conformare care sunt anexe la autorizaţia integrată de mediu.C.R. aprobată prin Legea nr. conform dispoziţiilor legale în vigoare. Unităţile industriale care fac parte din Registrul European al Poluanţilor Emişi (EP.C. Directiva Consiliului Europei nr.G.U. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare.E din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei Consiliului 96/82/C.P. 96/82/E.P. Costurile preliminare estimate care sunt asociate acestor măsuri sunt de circa 4. pe care România l-a transmis la Comisia Europeană. din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr.

U.. denumite în continuare I. 7 şi 10. precum şi clarificarea unor prevederi ale acesteia. prin Inspectoratul General pentru 266 .extinderea ariei de aplicare a Directivei. având în vedere accidentele industriale recente şi studiile efectuate asupra substanţelor cancerigene şi periculoase pentru mediu. • Comisariatele judeţene din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. conform art. utilizând informaţiile primite de la operator. precum şi a inventarului de substanţe periculoase de pe aceste amplasamente. autorităţile publice investite şi responsabile pentru aplicarea acestei hotărâri sunt următoarele: a) la nivel central • Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. c) la nivel judeţean: • Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. Unităţile economice care intră sub incidenţa Directivei • Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. prin secretariatul de risc.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. prevăzute la art. Implementarea legislaţiei europene s-a realizat pe baza procedurilor şi normativelor specifice menţionate în Anexa 9. nr. • Comisariatele regionale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. nr. 5. Garda Naţională de Mediu. Directiva SEVESO II este transpusă total în legislaţia românească prin H. 5(1). • inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.G. Conform H. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. identifică amplasamentele sau grupurile de amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase cu modificările şi completările ulterioare. b) la nivel regional • Agenţiile regionale pentru protecţia mediului.S. prin: secretariatul de risc. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obţinut perioadă de tranziţie în urma negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Situaţii de Urgenţă. prin secretariatul de risc. art. precum şi pericolul amplificării acestuia prin efectul „Domino”.1. prin secretariatul de risc. Autorităţile publice investite la nivel regional şi judeţean. din cauza amplasării şi a proximităţii unor astfel de locaţii.

Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii. . Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport de securitate. informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident.implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore. Operatorii amplasamentelor care intră sub incidenţa Directivei Seveso au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinţele acestora. 804/2007 care intră sub incidenta art.asigurarea informaţiilor necesare autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. a sistemelor de 267 . unităţilor de stocare.SEVESO trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi să limiteze consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu. precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei politici.identificarea pericolelor potenţiale de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. . în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident major.G. la intervale de 3 ani. au obligaţia să ia următoarele măsuri: . Informaţiile vor cuprinde cel puţin elementele prevăzute în H. iar informaţiile necesare pentru elaborarea planului de urgenţă externă au fost furnizate Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă.să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaţii.G. pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară în jurul amplasamentelor existente.că au fost incluse măsuri adecvate de siguranţă în proiectarea. . Titularul activităţii are obligaţia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv. 804/2007. exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor. Operatorii amplasamentelor identificate conform alin. în scopul de a demonstra: . 9. astfel încât în elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. (1) din H.că planul de urgenţă internă a fost elaborat. . construcţia. care prezintă riscuri de accidente majore. echipamentului şi infrastructurii din interiorul amplasamentului.

atât autorităţile publice cât şi operatorii au obligaţii privind informarea publicului. personală. operatorii trebuie să elaboreze un plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accident major.să furnizeze informaţiile necesare Inspectoratului Situaţiilor de Urgenţă în vederea întocmirii planului de urgenţă externă. cu aprobarea autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean. direct la operatori). 14. Din motive de confidenţialitate industrială. 804/2007. 804/2007 acestea putând fi incluse în planurile de management ale bazinelor hidrografice. pentru a limita consecinţele acestuia şi să notifice autorităţile competente în urma producerii unui accident major. cât şi cel al consultării. H. Operatorii amplasamentelor Seveso care intră sub incidenţa prevederilor art. . care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. . Documentaţiile întocmite de către operatori sunt puse la dispoziţia publicului interesat şi în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiilor de mediu. operatorii şi autorităţile competente este necesar să participe activ prin distribuirea de pliante şi broşuri.G. Este vorba atât de informarea pasivă. dar şi de cea activă. comercială. Directiva Seveso acordă drepturi publicului atât în domeniul accesului la informaţii. Totodată. tuturor persoanelor. H. mass-media. cel puţin o inspecţie pe an la nivelul fiecăruia. Tipul de informaţii disponibile publicului sunt stipulate la art. autorităţile competente (Ministerul Mediului. de exemplu. operatorul poate solicita autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean ca anumite date din raport să nu fie făcute publice. care constă în accesul continuu la informaţii (internet. Categoriile şi grupurile de substanţe periculoase se regăsesc în Anexa nr.G.) sunt obligate să organizeze un sistem de inspecţie. Agenţiile de Protecţia Mediului etc. care să informeze publicul cu privire la comportamentul în caz de accident.management al securităţii. de securitate publică sau de apărare naţională. 804/2007 furnizează informaţii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident. care să asigure evaluarea sistematică a operatorilor/stabilimentelor sau. precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul. a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenţă internă pentru aceste amplasamente să fie avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major.să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente. operatorul 268 .G. 10. 1 la H. În acest caz.

E. 9. Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. pe de o parte. de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/C.E. în cazul amplasamentelor existente. zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi. şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/C. astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie.I. căi principale rutiere. între amplasamente şi zone rezidenţiale. trebuie să ia măsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului. sau în alte politici relevante..E. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.C. 6. 9.P. unităţile care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.9) DIRECTIVA 85/337/C.E.C. au fost inventariate împreună cu unităţile I. să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora. amendată de Directiva Consiliului 97/11/E. indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei alte documentaţii elaborate de operator.I. în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean. de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate. stabilite în funcţie de nivelul de pericol. privind evaluarea impactului asupra mediului (Directiva E.E privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. La nivelul anului 2008 au fost inventariate 16 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II (Anexa nr. iar costurile nu au putut fi defalcate.) Procedura E. pe de altă parte. şi 269 .are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport modificat din care sunt excluse informaţiile confidenţiale. se vor lua măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont.E.A. de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art.E.A.P. Inspectoratele Județene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisariatele Judeţene al eGărzii Naţionale de Mediu organizează sistemul de inspecţie şi control adaptat tipului de amplasament în cauză. În Anexa nr. este o cerinţă a Directivei Consiliului 85/337/C. clădiri şi zone de utilitate publică. De asemenea.12 unde se prezintă măsurile pentru reducerea presiunilor de la activităţile industriale s-au menţionat şi directivele sub care pot fi încadrate măsurile de implementat.

445/2009. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. O. au obţinut acordul de mediu un număr de 14 (82.35%). nr. Directiva E. nr. sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care constă în: − evaluarea iniţială a proiectului realizată de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar. precum şi lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului sunt menţionate în Anexele 1 şi 2 ale HG nr. − încadrarea proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. în special proiectele care au relevanţă pentru apă. în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie..M. datorită printre altele. Dintr-un total de 17 proiecte supuse procedurii E.A. − definirea domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului. nr.10.G. Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente. Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului. proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. este transpusă în legislaţia românească prin H.96/61/C.A.M.I. 270 .I.I. Pentru obţinerea acordului de mediu. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi implementată prin următoarele acte normative: O.I. - OM nr. Câteva proiecte importante supuse Procedurii E. aşa numita Directiva E. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu[rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. inclusiv pentru proiecte de dezafectare.A. − analiza calităţii raportului privind impactul asupra mediului. în perioada 2005 – 2009 sunt prezentate în Anexa 9. dimensiunii sau localizării lor.E.. naturii.A.

Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde activităţile prioritare şi stabileşte metodologia prin care se pot accesa fondurile nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru perioada 2007 . 9.1).) pentru pescuit şi acvacultură.N.) nr. conform prevederilor art.N. asigură cadrul legal pentru implementarea măsurilor de bază în domeniul pisciculturii şi acvaculturii. În România s-a implementat legislaţia naţională corespunzătoare domeniului de piscicultură şi acvacultură. Principalele documente din legislaţia comunitara sunt cele promovate de D. organizaţiile şi autorităţile publice locale pot obţine finanţare din fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană (U.) a lansat la 11 iulie 2009 Programul Operaţional pentru Pescuit (P. obiectivele şi resursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în România. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.A. precum şi legislaţia naţională care implementează prevederile documentelor europene. P.E. elaborându-se documentele strategice Planul Naţional Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013.O. 4 (i) al Directivei Cadru a Apei.G.E. precum şi alte documente europene relevante.O. reprezintă implementarea Planului Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură pentru perioada 2007 .). Pescuit şi care au în centru Regulamentul Consiliului (C. cum a fost denumită strategia de dezvoltare a sectorului pisciculturii şi acvaculturii.Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură şi acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă Legislaţia comunitară în domeniul pescuitului. Programului Operaţional pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013 şi legislaţia aferentă (Anexa nr. Planul Naţional Strategic de Pescuit este în conformitate cu Politica Comună de Pescuit şi politica de guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităţile.2013 în domeniul pescuitului şi acvaculturii.2013.P. Pescarii.P. Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde patru obiective specifice.P. acestea fiind: 271 .-urilor şi organizaţiilor profesionale.P. care urmăreşte implementarea în România a unui pescuit durabil şi diversificarea activităţilor economice în zonele de pescuit. a fost elaborat de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în urma unui proces de consultare a agenţilor socio-economici.G.O. sindicatelor. Planul Naţional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective vor fi atinse prin implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit. P. a autorităţilor publice centrale şi locale. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. O.

.). Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti. regional şi naţional. 272 . efectele pozitive vor apărea în urma realizării măsurilor planificate în cadrul următoarele axe prioritare: . reintroducerea lostriţei în apele interioare etc.Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (100 mil. elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a se vedea în ce măsură este posibilă reconstruirea rutei de migraţie a sturionilor de-a lungul Dunării. introducerea de măsuri pentru protecţia/refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagră. planurilor de management bazinale. măsuri pentru promovarea acvaculturii organice. Pe baza obiectivelor specifice au fost dezvoltate cinci axe prioritare de intervenţie în care se acordă o atenţie specială selectării măsurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului şi pentru compensarea efectelor negative potenţiale ce pot apărea. Având în vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare. elaborarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unor recife artificiale de-a lungul coastei Mării Negre. Este necesară. Cel mai probabil. introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale. de asemenea. Euro). Sprijinirea elaborării unui P. regional şi naţional vor trebui să fie adaptate potrivit rezultatelor acestui Master Plan. procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură (140 mil. planurile de amenajare a teritoriului judeţean. planurilor de amenajare a teritoriului judeţean.Axa Prioritară 2: Acvacultură. care să determine capacitatea de susţinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice. Euro). Se recomandă ca rezultatele Master Planului să fie comunicate autorităţilor naţionale şi judeţene pentru adaptarea planurilor de management bazinale. pescuit în apele teritoriale.Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun (40 mil.O. Euro). în concordanţă cu Politica Comună de Pescuit. În zonele sensibile aceasta va fi o condiţie obligatorie pentru acordarea finanţării pentru proiecte. s-au propus următoarele măsuri de bază: elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în România pentru următorii 20 de ani. aceasta se va concentra asupra barajelor de la Porţile de Fier.- Dezvoltarea completivităţii şi durabilităţii sectorului pescăresc primar. Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăţirea calităţii în aceste zone. .

compensaţii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanţă cu NATURA 2000. se vor aplică măsuri pentru investiţii productive în acvacultură. intenţionându-se acordarea de prime fermierilor din acvacultură care se angajează să aplice formele de acvacultură cuprinse în articolul 30 din Regulamentul Comisiei privind Fondul European pentru Pescuit. prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunării şi de-a lungul fluviului Dunărea. procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură. Astfel. În cadrul Axei Prioritare 2: Acvacultură. numai pentru unităţile de acvacultură care desfăşurau activităţi de acvacultură anterior deciziei. a patrimoniul genetic sălbatec şi a mediului. peisajului şi resurselor naturale şi diversitatea genetică şi managementul peisajelor şi caracteristicile tradiţionale ale zonelor de acvacultură (Delta Dunării. pescuit în apele teritoriale. dintre care măsura 3.introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale. Măsurile de aqua-mediu au scopul de a promova practicile de producţie prietenoase cu mediul în sectorul de acvacultură românesc. acţiuni care urmăresc dezvoltarea pieţei. se prevede crearea de zone protejate acolo unde pescuitul este interzis. compensaţii reprezentând o valoare maximă la hectar în fermele de acvacultură unde sunt aplicate obligaţiile de aqua-mediu în plus faţă de cadrul legal. se vor aplica măsuri pentru pescuitul în apele interioare astfel încât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare. În cadrul Axei Prioritare 3 „Măsuri de interes comun” se urmăreşte crearea unei infrastructuri comune pentru lucrătorii sectorului piscicol. sprijinirea restructurării sectorului prin intermediul acţiunilor colective.2 Protecţia şi dezvoltarea faunei şi florei sălbatice are relevanţă pentru bazinele hidrografice. zonele montane). Programul va reţine 5 măsuri din cele 6 propuse de regulamentul Fondului European pentru Pescuit. De asemenea. Măsurile de aqua-mediu au în vedere introducerea de noi metode pentru producţia din acvacultură care sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. Această măsura poate oferi sprijin sub formă de primă pentru: compensaţii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în ferme ecologice (producţii organice). măsuri de aqua-mediu şi măsuri pentru pescuitul în apele interioare. întărirea controlului pentru folosirea acestor locuri de către pescari şi descurajarea pescuitul ilegal. Refacerea zonelor de reproducere şi alte acţiuni similare se pot 273 .

reabilitarea apelor interioare. Această măsură va sprijini acţiuni pentru: construirea sau instalarea facilităţilor statice sau mobile destinate protecţiei şi dezvoltării faunei şi florei acvatice. măsuri cu privire la protecţia şi îmbunătăţirea mediului ariilor protejate din cadrul reţelei NATURA 2000.000.318.942.000. În ceea ce priveşte finanţarea aplicării măsurilor prin Programul Operaţional pentru Pescuit (P. prelucrarea informaţiilor şi material publicitare.000. la care se adaugă contribuţia României. Aceştia primesc ajutor 274 .000 140.000 10. incluzând cartarea şi a managementului de risc (sisteme de avertizare).000 105.000.O.904.000 30. protecţia şi îmbunătăţirea mediului în cadrul programului NATURA 2000.000 40. 5 Alocare financiară a P.942.300.735.E.000 14.7 76. (de ex.739.7 Contribuţie F.000.000.P. Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile de 230.P.000 3. (Euro) 9.975.7 de milioane de Euro până în 2013 (75%).000 35.000 100.P.000 75. inclusiv a zonelor de reproducere şi a rutelor de migraţie pentru speciile migratoare.E. organisme sau firme. autorităţi publice sau private responsabile pentru iniţierea sau pentru implementarea măsurilor. unde aceste zone sunt direct legate de activităţi piscicole) poate acoperi de asemenea costurile pentru consultarea actorilor implicaţi pe durata discuţiilor planurilor de management.000 10.P.P. cu următoarea defalcare financiară: Tabelul 9. (%) 75 75 75 75 75 75 Beneficiarii sunt operatori. de 77 de milioane de Euro (25%).O.). studiilor pentru monitorizarea şi supravegherea speciilor şi a habitatelor. pe axele prioritare Prioritate Contribuţia publica totală (Euro) Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5 Total 13.dovedi de asemenea necesare pentru managementul durabil al pescuitului în apele interioare.000.207 230.579.207 Contribuţie naţională (Euro) 3.7 307. dacă sunt legate de activităţi de pescuit.000 25.E.714.325. Sprijinul conform Art 38(2)(c) din F.735.618.000.000.7 Rata de cofinanţare F.

aceasta administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a 275 . din planul de management bazinal. Speciile şi numărul de exemplare de sturioni sunt stabilite de comun acord cu Ministerul Mediului. 9. Programul se derulează prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. iar aceştia se monitorizează de către specialiştii în acvacultură cu ajutorul unor cipuri speciale. 1176/2005 privind statutul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”. 239 din 28 aprilie 2009 privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani.E. Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Durabile. împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. cu strategiile. În vederea asigurării corelării necesare a măsurilor pentru categoria de presiuni piscicultură. Această măsură de populare şi de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizării obligaţiilor pe care ţară noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune.000 de pui de sturioni.). Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun nr. Ministerul Agriculturii.2. proveniţi din crescătorii de peşte. vor fi aduşi în Dunăre peste 100. sturionii sunt preferaţi de către pescari deoarece ei sunt producători de icre negre. au iniţiat un protocol de colaborare pentru promovarea şi realizarea obiectivelor comune în vederea asigurării implementării eficiente a Programului Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013. Măsuri şi etape pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă Nota: În conformitate cu H.P.G. Ele emit semnale care vor fi recepţionate iar apoi redirecţionate cu ajutorul sateliţilor. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunării cu pui de sturioni. regional şi local în acest domeniu. proiectele şi acţiunile prevăzute la nivel naţional.S. În vederea protejării acestora a fost iniţiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de către Ministerul Agriculturii. din care se prepară renumitul caviar de Marea Neagră. În total. Sturionii trăiesc în apele de coastă ale Mării Negre şi se reproduc pe Dunăre. (Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Sălbatice de Faună şi Floră) de la Geneva. Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor în România.I. cât şi faţă de Secretariatul C.public conform articolului 3 (l) din Regulamentul Fondului European pentru Pescuit (F.E. În ceea ce priveşte peştii migratori.T.

2. în scopul cunoaşterii şi al gestionării unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterană pentru care prestează activităţi specifice de gospodărire a apelor. 276 . 9. În conformitate cu Art. exploatarea şi întreţinerea reţelei naţionale de observaţii şi măsurători hidrologice. prevenire şi avertizare în caz de poluări accidentale.administrarea.administrarea.supravegherea calităţii resurselor de apă. plăţi. hidrogeologice. . . exploatarea şi întreţinerea infrastructurii „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor”. hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său. . Cheltuielile curente pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” sunt asigurate în principal din venituri proprii.constituirea şi gestionarea fondului naţional de date hidrologice. informaţii aferente acestor servicii publice sunt incluse în Planul de Management pe Bazin Hidrografic. în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. hidrogeologice şi de gospodărire a apelor. Preambul Mecanismul de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor are la bază contribuţiile aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor pe categorii de utilizatori şi surse. întreţinerea cursurilor de apă. Serviciile publice de alimentare cu apă. . prize de apă şi alte lucrări specifice.1. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. canalizare şi epurare sunt prestate de operatori economici la nivelul fiecărui judeţ. 9 al Directivei Cadru. care include sistemul de contribuţii. diguri de apărare împotriva inundaţiilor. restaurarea şi valorificarea resurselor de apă. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică. formată din lacuri de acumulare. lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor – activităţi cu caracter social. luând în considerare cheltuielile aferente exercitării următoarelor atribuţii: . derivaţii. bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte.apelor. canale.protecţia.

3 Dinamica cerinţelor de apă). Dacă volumul lucrărilor de întreţinere şi exploatare are un caracter relativ constant. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice. de producere a energiei. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor. 277 . solicitat de către beneficiari.3 Dinamica cerinţelor de apă La dimensionarea preţurilor făcută în anul 1990 s-a luat în calcul un volum anual de apă. gestionarea durabilă a resurselor de apă. Figura 9.Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei. m3 (din sursa utilizabilă). luând ca bază datele din economie. de circa 20 mld. volumul de apă prelevat variază în funcţie de cerinţa utilizatorilor (Figura 9. precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile. refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. Contribuţia specifică pentru utilizarea resursei de apă pe categorii de resurse şi utilizatori este aferentă accesului la sursă şi depinde în mod direct de cheltuielile de întreţinere şi exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor şi de volumul de apă brută prelevat.

05 mld.A. iar în anul 2007 la 7. când s-au realizat lucrări în valoare de 305.R.A. Efectul economic al ajustării contribuţiilor la cel puţin nivelul indicilor preţurilor de consum asupra utilizatorilor este nesemnificativ.A.2 ori faţă de anul 1990. în anul 2005 la 7. m3. În prezent cheltuielile cu apa brută în sectorul industrial sunt sub 4%. iar la unităţile de gospodărire comunală.000 mld. siderurgie. ceea ce reprezintă o reducere de 4. costurile cu apa brută sunt sub 6%.) realizează activităţi de apărare împotriva inundaţiilor. Situaţia s-a menţinut astfel în anul 2007.N.107/1996 cu modificările şi completările ultarioare. m3.9 mld. în sectorul energetic 0.4).700 (conform Normativului pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii la mijloacele fixe aflate în administrarea Autorităţii Publice Centrale în Domeniul Apelor . lei.22% din producerea de energie electrică din termocentrale la 1000 mc (Figura 9. m3 în anul 1998. agricultură. Figura 9. faţă de necesarul de circa 530.96% din producerea de energie electrică la 1000 mc uzinat şi 0. a condus la reducerea veniturilor necesare realizării reparaţiilor şi întreţinerii lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare. în anul 2001 la 7.Administraţia Naţională „Apele Române” .N.R. Diminuarea cererii de servicii publice de gospodărire a apelor.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută 278 . irigaţii) a condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9. deşi Administraţia Naţională Apele Române (A. în definitiv comenzi sociale în conformitate cu Legea apelor nr. Un alt inconvenient major îl reprezintă faptul că.5 mld.5 mld. m3.Restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit.). statul nu realizează şi susţinerea financiară prin bugetul de stat.

Majoritatea preţurilor de consum au fost liberalizate.O.G. 2. având în vedere că analiza de preţ s-a făcut pe baza costurilor înregistrate. 9. Deşi cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost ajustat prin H. prin luarea în calcul a unui volum de 11.). Deficienţe ale sistemului actual de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor 1. 803/2008 în august 2008 cu indicele de inflaţie aferent perioadei august 2005. Astfel.2. controlat de stat. la care s-au adăugat influenţele din alte ramuri şi nu necesarul ce trebuie realizat. 73/2005). cu circa 50 miliarde lei. 242/31 mai 1999. Amortizarea se calculează în baza Legii 15/1994. prin lipsa fondurilor de investiţii. Deşi cerinţa de apă. a fost întotdeauna sub necesar. republicată în M. pentru activele aflate în patrimoniul public valoarea amortizării nefiind calculată. Rata de revenire în investiţii este foarte scăzută.2. Astfel amortizarea acoperă numai active relativ nesemnificative şi elimină activele mari (baraje. diguri etc.0 mld. 4. investiţia de capital este dependentă de bugetul naţional. doar în anul 1992 s-a luat în considerare acest fapt la ajustarea preţurilor.9. mc/an faţă de circa 20 mld. neasigurând realizarea programului de menţinere în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare şi a celui de monitorizare calitativă a resurselor de apă (Fig. Indicele de ajustare a contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor – indicele preţurilor de consum.G. s-a diminuat faţă de anul 1995. deci implicit de activităţi specifice de gospodărire a apelor.U. De aceea. iar cele pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor au rămas controlate de stat.ianuarie 2008. 3. 279 . până în anul 2008 nivelul contribuţiilor aplicate în scopul gospodăririi raţionale şi durabile a resurselor de apă a fost menţinut la nivelul anului 2005 (conform O. perioada de 3 ani constantă în nivelul contribuţiilor a dus la o puternică decapitalizare.5). dar nu au fost corelate în timp real cu indicele preţurilor de consum. mc.

reabilitarea unor lucrări majore de infrastructură. la cele de administrare.C.N. 6. Întârzierile de la 6 luni la 2. A. şi implementarea acesteia. de gestiune calitativă a resursei.A. Principiul recuperării costurilor. va plăti amortismente pentru aceste investiţii.N. necesare în special pentru conformarea cu D. şi într-un procent mult mai redus. A.5 ani a ajustării contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor au condus la decapitalizarea Administraţiei Naţionale Apele Române cu repercusiuni în constituirea surselor pentru finanţarea lucrărilor de gospodărire a apelor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. se referă la recuperarea atât a costurilor de operare.Figura 9.A.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 5. 280 .A. la valorile investite din fonduri proprii.R.A. Datorita limitărilor la finanţările din bugetul de stat. va trebui să finanţeze parţial.R. Veniturile Autorităţii Publice Centrale în domeniul Apelor . administrare cât şi a celor de investiţii. va continua să finanţeze investiţii de valoare mică.R. aceste lucrări sunt finanţate din bugetul de stat şi. Deoarece acest gen de infrastructură este de interes naţional.N.R. conform legislaţiei române. Veniturile înregistrate nu contribuie la recuperarea costurilor de investiţii şi nici la finanţarea lucrărilor majore de infrastructură. contribuie parţial la recuperarea costurilor de resursă.A.A. din fonduri proprii. A. aşa cum este menţionat în Directiva Cadru Apa. pentru ele nu se plătesc cheltuieli de amortisment.N.

281 . Considerente în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor:  Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naţional pe surse şi utilizatori. incluzând aici costul de mediu şi resursa pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor.3. principiul utilizatorul plăteşte. sistemul actual de contribuţii specifice de gospodărire a apelor prezintă un avantaj faţă de un sistem de contribuţii specific de gospodărire a apelor pe spaţii/bazine hidrografice. prin asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii/bazine hidrografice.2.9. principiul recuperării costurilor. Măsuri privind dimensionarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi apelor în vederea asigurării recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Articolul 9 din Directiva Cadru prevede: Principii în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor: principiul poluatorul plăteşte.

activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. Etapa 1. proporţional cu cheltuielile necesare pentru menţinerea exploatării şi a funcţionării sistemului naţional de gospodărirea apelor. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. Etapa 1: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori Ipoteze Stabilirea unor contribuţii specifice de gospodărirea apelor de tip binom pe baza unui element fix. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Măsuri şi etape Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico – financiar în domeniul gospodăririi apelor. A.R.A. 282 . Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menţinerea în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori. fiind strict necesară îmbunătăţirea acestuia. Etapa 2 Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat.N.  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale.

dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. precum şi mediile de investigare (apă.  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”  analiza privind influenţa noului cuantum al contribuţiilor asupra preţurilor apei potabile şi energiei.  dimensionarea costurilor de resursă.  alocarea costurilor aferente primirii de substanţe uzate pe tip de poluant.  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost. sedimente. dimensionarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la nivelul necesarului Normativului de întreţinere şi reparaţii. 283 . activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice.  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente. Etapa 2: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice Ipoteze Determinarea/aplicarea unei contribuţii specifice pentru protecţia calităţii apelor în baza activităţii de monitoring pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterană având în vedere: realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa. elementele de monitorizare (cantitative şi chimice – ape subterane. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.  stabilirea noului cuantum al contribuţiilor.  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate. biologice. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor.  alocarea costurilor pe categorii de surse şi utilizatori.  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi stabilirea noului cuantum al contribuţiilor. biotă). fizico-chimice şi hidromorfologice – ape de suprafaţă).

Operatorii regionali sunt consideraţi eligibili în baza unui set de criterii privind mărimea. precum şi în funcţie de tarifele şi serviciile furnizate de aceştia. Beneficiarii eligibili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autorităţile Locale (Consilii Judeţene şi Locale) în colaborare cu Operatorii regionali (societăţi comerciale deţinute de Unităţile Administrativ Teritoriale asociate în Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară). În acest fel. îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă şi a gradului de gospodărire a nămolurilor (provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate). performanţele tehnice şi financiare. operatorii sunt încurajaţi să se asocieze în vederea înfiinţării unei companii regionale de apă. Totodată.S. la tarife accesibile. pentru a depăşi eventualele probleme administrative. canalizare şi epurare Cadru general Primul şi cel mai important domeniu de intervenţie. îl reprezintă sectorul care vizează „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. De asemenea. Master Planul are scopul de a stabili şi prioritiza nevoile şi investiţiile în realizarea lucrării cu costuri cât mai mici. pentru gestionarea implementării măsurilor de investiţii. precum şi crearea de structuri eficiente de management al apei.Măsuri de recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă. calitatea apei potabile în toate aglomerările umane. Acordarea finanţării în sectorul de apă este condiţionată de înfiinţarea Operatorilor Regionali şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. se stabileşte la nivelul fiecărui Operator câte o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). construirea de staţii de epurare. Master Planul trebuie să redea soluţiile tehnice viabile şi de dezvoltare. urmărind astfel maximalizarea eficienţei costurilor prin realizarea de economii la 284 . capacitatea profesională şi managerială. în cazul acesta. canalizare şi epurare • Promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională.O. din cadrul P. a serviciilor de alimentare cu apă şi apă uzată. Obiectivele majore ale acestei axe urmăresc să asigure servicii de apă şi canalizare. precum şi eficientizarea serviciilor publice de apă şi canalizare. cu investiţii axate pe extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. Mediu. criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitate unui proiect. Măsuri în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă.

de asemenea. prin investiţii şi promovarea de operaţiuni independente. • Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane. Analiza economico-financiară în contextul Master Planului realizează un calcul al costurilor de operare şi întreţinere asociate cu proiectele identificate în programul de investiţii pe 30 de ani. canalizare şi epurare va trebui să genereze costuri de investiţie minime şi. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiţii comun. să genereze costuri de operare minime. Anexa 9. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionale echilibrate. • Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). pe termen lung.1 sintetizează Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă. Pentru a realiza acest lucru. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. canalizare şi epurare.10. pentru că orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul îl va percepe utilizatorilor. dar şi pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor. bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei din punct de vedere al costului infrastructurii locale de apă şi al serviciilor. la calitatea cerută şi la tarife acceptabile. în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă şi apă uzată. optimizarea costurilor de investiţii globale şi cele de operare induse de asemenea investiţii.scară. a operaţiunilor. 285 . acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. • Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă. la nivelul fiecărui Master Plan aprobat de Ministerul Mediului. Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale.

În cadrul celor 18 zone de protecţie pentru captări de apă din surse de suprafaţă pentru potabilizare şi 279 zone de protecţie pentru captări de apă subterane pentru potabilizare.1. precum şi captările aferente acestora.G. „Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării”. irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate.(1) din Legea apelor nr. în conformitate cu prevederile art.2005 . ca urmare a activităţii umane. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim sever (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) sunt interzise: • • • • utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice. Realizarea zonelor de protecţie se face în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracţiunii animale. şi a H. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman În jurul lucrărilor de captare.Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operaţionale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi pot fi consultate la Consiliile Judeţene sau la Ministerul Mediului – Direcţia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale. 5 alin. construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentarii cu apă potabilă. cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea. în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii surselor de apă. se instituie zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică.08. 107/1996. se impune asigurarea acestor zone având în vedere legislaţia în vigoare. 286 . pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei. întrucât nu pentru toate captările de apă din sursele de suprafaţă şi sursele subterane se asigură zone de protecţie. 9. economice şi sociale. cu modificările şi completările ulterioare. păşunatul.pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru sursele de ape subterane sau de suprafaţă. se impun măsuri de interdicţie a unor activităţi şi de utilizare cu restricţii a terenului. 930/11. identificate în capitolul 5. 107/1996.3.

pentru orice fel de culturi. astfel delimitat încât. dar cu interzicerea: • • • utilizării îngrăşămintelor naturale. terenul va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaţiilor. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei. prin aplicarea de măsuri de protecţie. Zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. • • • nu sunt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi a depozitelor acoperitoare ale acviferului. excavaţii de orice fel. precum şi adăparea animalelor. construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apă. chiar epurate complet. se vor lua următoarele măsuri de protecţie constructive şi de exploatare: • cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel puţin suprafaţa de teren aferentă zonei de protecţie sanitară cu regim sever. depozitarea de materiale. activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică şi pentru zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie etc. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile.• • • amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. • • • pescuitul şi scăldatul.în aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanţe impurificatoare. lucrările vechi de excavaţii deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potenţial poluant. recoltarea gheţii. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) terenurile pot fi exploatate agricol de către deţinătorii acestora. irigării cu ape uzate. în funcţie de condiţiile locale. cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaţiei . 287 .

amplasarea de platforme de gunoi. pe aceste terenuri sunt interzise: • • • • • • toate activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică. amplasarea de unităţi care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare. amplasarea de campinguri. respectiv autorizaţia de gospodărire a apelor. depozitarea de carburanţi. explorări şi exploatări de petrol. staţionarea sau introducerea în subteran a substanţelor poluante. combustibili solizi etc. precum şi evitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor cu substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile. În afară măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă. silozuri de cereale. lubrefianţi. neepurate sau insuficient epurate. Direcţia Apelor Prut acordă avizul. spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei. amplasarea de unităţi zootehnice. în vederea înscrierii acestora în Registrul zonelor protejate. pentru captările de apă destinate alimentarii cu apă potabilă. efectuarea de irigaţii cu ape uzate. executarea de decopertări prin care stratul acoperitor. respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. În cazul în care în 288 . containere cu deşeuri. depozitarea. gaze etc. protector al acviferului este îndepărtat. depozite de îngrăşăminte şi de substanţe fitosanitare. În perimetrele de protecţie hidrogeologică se interzic: • • • • • • • • evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier. amplasarea de sere. drenuri şi foraje. iar măsurile de protecţie au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural. executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole: grajduri. executarea de foraje pentru prospecţiuni.• crescătoriilor de animale şi depozitării de gunoaie animale. Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaţa şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergenţe naturale (izvoare). Direcţia Apelor Prut întocmeşte şi ţine la zi evidenţa computerizată a zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologică din spaţiul hidrografic PrutBârlad şi o transmite la sfârşitul fiecărui an calendaristic Direcţiei de specialitate din cadrul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

inspectorii compartimentelor de inspecţie teritorială pentru resurse minerale ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către autorităţi desemnate prin lege.1 „Analiza economică asupra utilizării apei”) se concretizează în următoarele tipuri de activităţi şi măsuri: • Controlul respectării cerinţelor din avizele şi autorizaţiile de gospodărirea apelor. Documentaţia trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentru supravegherea calităţii apei în amonte de captare. industrie şi Agricultură (prezentate în cap. în conformitate cu normele din H. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe Măsurile pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe .G. alte persoane împuternicite de conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau al autorităţii administraţiei publice locale.populaţie.aceste zone nu poate fi asigurată protecţia sanitară. respectiv pentru stabilirea condiţiilor de cantitate pentru prelevarea din sursele de apă pentru folosinţe 289 . comisarii Gărzii Naţionale de Mediu judeţene. respectiv: • • • • inspectorii Inspecţiei de stat a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi inspectorii din cadrul Direcţiei Apelor Prut. 8. avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor se va acorda numai dacă documentaţia de fundamentare a acesteia demonstrează ca nu este fezabilă nici o altă soluţie de alimentare cu apă. 930/2005. în vederea avertizării în timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei. 9. având în vedere situaţia preexistentă în zona de amplasament. precum şi programul de monitoring pe care deţinătorul captării urmează să îl efectueze în lucrările respective. parte componentă a Reţelei Naţionale de Observaţii şi Măsurători pentru Gospodărirea Apelor a Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Sistemul de monitoring integrat al apelor. Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecţie hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin reţeaua hidrogeologică naţională.4.

este un drept exclusiv al Guvernului. Autoritatea publică centrală poate institui un regim de supraveghere specială. cu modificările şi completările ulterioare. indiferent de forma de proprietate..În conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996. 4 din Legea apelor nr.G.N. Conform prevederilor art. în condiţiile legii.R. în calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor. emite avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor. în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. stabileşte regimul de folosire a resurselor de apă de către folosinţe. 107/1996. organizează şi desfăşoară pe bazine hidrografice activitatea de gospodărire unitară. 290 . exercitat prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor). Apele din domeniul public se dau în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” de către Ministerul Apelor. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor) elaborează strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. respectiv. precum şi prin personalul de specialitate al Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul celor 11 Direcţii ale Apelor şi Sistemelor de Gospodărirea Apelor (S. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. cu modificările şi completările ulterioare.A.). stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă. A. în interdependenţă cu principiile gospodăririi apelor şi asigurării dezvoltării durabile. controlul activităţii de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor se realizează de către personalul împuternicit al autorităţii centrale pentru gospodărirea apelor. Coordonarea şi monitorizarea activităţii de emitere a avizelor şi a autorizaţiilor de gospodărire a apelor se organizează şi se exercită de către Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin personalul propriu.A. precum şi în baza Ordinului nr. Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor. indicatorii de capăt privind prelevarea apei (cantitate apă prelevată) şi evacuarea apelor uzate (volume. cu excepţia apelor geotermale. Pădurilor şi Protecţiei Mediului. raţională şi complexă a apelor şi asigură coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu. prin unităţi de profil. Administraţia Naţională „Apele Române” avizează/autorizează folosinţele construite pe ape sau în legătură cu apele în scopul gospodăririi raţionale a resurselor de apă şi al protecţiei acestora împotriva epuizării şi poluării. acte care reglementează legătura cu resursa de apă. indicatori de calitate).

Programele de etapizare cuprind lucrări şi măsuri. responsabilii de realizarea măsurilor şi efectul măsurii aplicate.. care se suportă de către titular. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. termene de conformare. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor” publicate în MONITORUL OFICIAL nr.N.inspecţia – destinată verificării încadrării în prevederile actelor de reglementare şi a legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor a folosinţelor de apă şi aplicării amenzilor. care se negociază în vederea aprobării cu Direcţiile Apelor şi/sau A. Nerealizarea lucrărilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sancţiuni precum şi retragerea actului de reglementare. 661 din 28 iunie 2006 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulteriore. autoritatea din domeniul apelor aplică penalităţi pentru depăşirea valorilor reglementate. potrivit art. 291 . Funcţionarea folosinţei de apă este reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Analiza de fond şi realizarea lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizare includ. în baza documentaţiilor de fundamentare a solicitării întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. următoarele aspecte: . 107 din Legea Apelor nr. în temeiul Art. 661 din 1 august 2006. din partea unităţilor de gospodărire a apelor. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apelor şi conformarea la termenele stabilite a folosinţelor de apă. 658 din 31 iulie 2006 şi trebuie să se bazeze pe studii hidrologice. de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă. acestea întocmesc programe de etapizare care cuprind lucrările şi măsurile necesar a fi executate în vederea protecţiei calităţii apelor.Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se emit în baza Ordinului nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinţelor legale în ceea ce priveşte valorile parametrilor de capăt.A. 73/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 400/2005 privind înfiinţarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Avizul de gospodărire a apelor se emite.R. surse de finanţare. penalităţilor şi sancţiunilor cuvenite pentru încălcarea dispoziţiilor legale. iar pe parcursul funcţionării acesteia. 52 din Legea Apelor nr. în cazul în care se constată nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor de calitate reglementaţi prin autorizaţie.

lucrări. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.2 l/s. în vederea conformării acesteia la termenele stabilite. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate. referitoare la FOLOSIREA APELOR: . turistice sau pentru agrement. În Anexele 1c2 şi 1d2 ale aceluiaşi ordin sunt menţionate competenţele de emitere a avizului de gospodărire a apelor. În Ordinul nr. în condiţiile în care. sunt prevăzute lucrări pentru care este necesară notificarea către unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române". . în conformitate cu prevederile art. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe: . industrială şi pentru irigaţii . amenajări piscicole. max. pentru alimentarea cu apă pentru folosinţe destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii. nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii cu capacitate de până la 0. pentru aceasta. cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentari cu apă potabilă.Alimentari cu apă potabilă. plutărit şi flotaj. pentru începerea execuţiei şi anume.lucrări de folosire a apelor.negocierea – stabilită între folosinţa de apă ce urmează a fi reglementată şi emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor.. 292 . poduri plutitoare. unde trebuie asigurate condiţii de realizare treptată a canalizării şi epurării apelor uzate. injecţii de ape în subteran. inclusiv cele din mediul rural. 662/2006. pct. . staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor. 662/2006. alimentari cu apă industrială şi pentru irigaţii.lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei. alte asemenea lucrări. (1) din Legea apelor nr. alin. dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s. III. sunt menţionate lucrările şi categoriile de activităţi pentru care nu este necesară solicitarea şi obţinerea avizului de gospodărire a apelor. amenajări balneare. 54. iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe. Anexa 1a. tot în Anexa 1b1. Anexele 1b1 şi 1b2. folosinţe hidromecanice. Lista lucrărilor şi categoriilor de activitate desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor este menţionată în Ordinul nr. De asemenea.competenţă în funcţie de cerinţa Qzi. alte lucrări de acest fel. centrale hidroelectrice. amenajări pentru navigaţie. lucrări de captare a apei.

se avizează de ministerele interesate şi se aprobă de către M. tematice şi comune pentru activităţile de prelevare din sursele de apă pentru folosinţe În conformitate cu Legea apelor nr.M.D. . 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. • Controale planificate. .M. pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente. Scopul este realizarea unei gospodăriri operative a resurselor de apă şi asigurării integrale cu apă a folosinţelor. OG nr.competenţă în funcţie de puterea instalată. Soluţionarea eventualelor divergenţe este de competenţa Guvernului..Amenajări piscicole.D.Centrale hidroelectrice inclusiv microhidrocentrale .R.A.D. sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei. la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilor folosite. Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se determină şi se reactualizează periodic. inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supra-exploatării resursei. şi A. De asemenea. . Conform prevederilor art. recirculare şi folosire repetată. 21/2002 – privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale. după caz.. a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele se realizează de către SGA-uri. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. normele de consum se propun de utilizatorii de apă. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. OUG nr. 21/2004 – privind sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.competenţă în funcţie de debit. iazuri agropiscicole . utilizatorii de apă sunt obligaţi să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate şi să economisească apa prin folosire judicioasă.N. activităţile de monitoring ale utilizatorilor de apă. M. din Legeai apelor nr. Conform preveedrilor art.Alimentari cu apă din subteran prin foraje . au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare.. Activităţile constau în analiza cerinţelor de apă ale beneficiarilor în funcţie de realizările anilor anteriori şi de solicitările de resurse de apă. secetei.Lucrări de explorare/exploatare prin foraj – competenţă de autorizare doar pentru Direcţiile Apelor. 13 şi 14 din Legea apelor nr. precum şi condiţiilor de aplicare a restricţiilor temporare de folosire a resurselor 293 . 12.competenţă în funcţie de suprafaţă totală amenajată. Procedural.D.

şi se concretizează prin întocmirea unui raport de activitate.N.R.N.-uri. în care se evidenţiază: .M.M.N.A. Controalele comune se desfăşoară împreună cu reprezentanţi ai M. se deplasează şi un reprezentant al S. documentele de autorizare şi pe baza informaţiilor colectate de la nivelul Direcţiilor Apelor.-urilor şi Direcţiilor Apelor se elaborează Planuri de restricţii în folosirea apei în perioade deficitare (secetă).G.R.-urilor.A.R.A.G.N.. se desfăşoară controale tematice şi comune. se efectuează controale planificate. Sistemelor de Gospodărirea Apelor.realizarea măsurilor impuse prin procesele verbale anterioare.-ului pe raza căruia se desfăşoară controlul.A.R. şi A.A... Verificarea activităţii folosinţelor de apă se realizează prin acţiuni de control periodice efectuate de către A. Deplasările se încheie prin întocmirea de procese verbale de constatare.A.N. Direcţiile Apelor şi S.D. Măsurile au fost grupate în funcţie de tipul activităţilor şi presiunilor create de acestea cu impact asupra stării apelor. La deplasarea în teren a inspectorilor din cadrul Direcţiilor Apelor. . Activitatea de control presupune deplasare în teren la utilizatorii de apă. 9.5. al Direcţiilor Apelor şi S. agenţilor economici..D.D.G.G. controale tematice şi controale comune. . La nivelul S. Dacă se constată încălcări ale legislaţiei în domeniul apelor.A.D.D. Agenţiilor Regionale şi Judeţene de Protecţia Mediului. A.R. Garda de Mediu şi Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului. se întocmesc Procese Verbale de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiei.A. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor Stabilirea măsurilor pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informaţiile din documentele strategice şi legislative.D. prin compartimente de specialitate. respectiv: 294 .M.constatările din teren. atunci când este cazul. În cadrul Birourilor de Inspecţie Teritorială a Apelor de la nivelul A.măsuri de îmbunătăţire şi termene precise. Controalele tematice se desfăşoară în baza dispoziţiilor primite din partea M. În baza dispoziţiilor transmise de M. operatorilor de servicii publice pentru apă. de obicei. şi A. Modul în care se desfăşoară controlul activităţii de gospodărire a apelor este inspecţia realizată prin controale planificate.de apă.A.

. nr. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să ţină cont de categoriile de ferme existente.E.E. I. Master Planurile elaborate la nivel judeţean şi măsurile recomandate de acestea.E. respectiv cele care se referă la: • Directivele nr. regionale şi locale. nr.E.E. 75/440/C. 98/83/C.. regionale şi locale.. cu referire la măsurile aplicate activităţilor industriale. pentru alimentarea cu apă potabilă. cu referire la măsurile aplicate activităţilor agricole. Strategii naţionale. deşeuri etc. Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în considerare următoarele: Strategii naţionale. substanţe periculoase/prioritar periculoase. şi nr. SEVESO II.E.P. pentru fiecare directivă europeană (DEAUU. 295 .) şi ramura industrială.E. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole.P. acolo unde există. Strategii naţionale. nr. - Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale.E. surse de finanţare.E.. • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare. regionale şi locale. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu. 78/659/C. Pentru aglomerări se vor avea în vedere. privind epurarea apelor uzate urbane şi a altor directive europene asociate.E. iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea legislaţiei de mediu în vigoare. 79/869/C. programe cu referire la măsurile aplicate pentru implementarea Directivei 91/271/C.- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi. 76/160/C.E.C. precum şi sursele de finanţare.

Măsurile de bază trebuie să fie fundamentate pe baza strategiei naţionale.E.E. şi nr.E.U.A. S. 24 Noiembrie 2004.S. cât şi documentele strategice care asigură cadrul de realizare a acestora: Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.P. S. 91/676/C..E.E. privind depozitarea deşeurilor Priorităţile indicate de politicile naţionale. şi cele 7 directive fiice. privind serviciile de apă (I. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare a ale directivelor europene în domeniul apei.P. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U.D. 1999/31/C. 86/278/C.T.. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.E.D. regionale şi locale.R.E. Capitolul 22: Mediu – Calitatea apei”.. Planul de implementare pentru Directiva nr. nr. Măsurile implementate în trecut se referă la lucrările de canalizare-epurare realizate deja sau în curs de finalizare.E. respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04).E.E.. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.E. regionale şi locale care indică: • • • • Măsuri implementate în trecut. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C. Bruxelles.A.E. Directiva nr..D. M.E.P.M.• • • Directivele nr.A. pentru colectarea şi epurarea apelor uzate Directivele nr. Măsuri impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene.E. programe ale Băncii Mondiale sau parteneriate public-private etc. pentru managementul nămolului şi deşeurilor.E. 76/464/C. Disponibilitatea resurselor financiare etc.). privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C.I. prin intermediul proiectelor promovate la nivel naţional. în domeniul apei.E. respectiv proiecte finalizate şi în derulare. Priorităţi indicate de politicile naţionale. 91/271/C. 99/31/C.A. regionale şi locale se referă la strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor şi au ca obiective: 296 .E. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii. Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C.

modernizarea tehnologiilor de epurare în staţiile de epurare existente.G.E.A. 352/2005.P. o în pregătire pentru finanţare din credite externe. medii şi mari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi..E. Efluentul realizat prin aplicarea acestor măsuri trebuie să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în NTPA 001 (Anexa 3 la H. Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări/măsuri: • • • • • • • construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare. 2002/RO/16/P/PA/013-04 şi 2002/RO/16/P/PA/013-05. reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente.A. Tabel 1). reabilitarea sistemelor de canalizare.A. AT 2005/RO/16/P/PA/01.S. respectarea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a Capitolului 22 . extinderea.S. pentru realizarea conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/C. modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare a apelor uzate. precum şi a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate.P. o finanţate prin MF I. 297 .S.- aplicarea Programului de Guvernare. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare mixte. Anexa 2 (lista indicativă a proiectelor majore pentru P. implementarea Programului Operaţional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013. (proiecte de investiţii). Lucrările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările umane constau în reabilitarea. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale.P. prin Axa prioritară „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată”. aplicarea Strategiei Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare.Protecţia mediului aplicat şi: aplicarea Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013. - - aplicarea Strategiei şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. o cu asistenţă tehnică finanţată prin I. mediu) menţionează Master Planurile judeţene pentru sectorul apă: o finanţate prin I. construirea de staţii de epurare pentru aglomerări umane mici.S.O.

Pentru aglomerările care au prevăzute în autorizaţia de gospodărirea apelor limite pentru substanţe din lista I şi lista II ale H.S. în baza informaţiilor furnizate de: • • operatorii de servicii publice de apă de la nivel local şi regional.• • construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi.E. Calitatea Apei.3. programele de etapizare anexate la autorizaţiile de gospodărirea apelor.E. privind epurarea apelor uzate urbane.A.4. 76/464/C. programele de conformare anexate la autorizaţia de mediu.E. evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora. 351/2005 şi în a căror reţea de canalizare se evacuează ape uzate de la unităţile industriale care intră sub incidenţa Directivei nr.E.1 şi prezentate detaliat pentru fiecare aglomerare în Anexa 298 . Anexa 3 (pentru aglomerările din judeţe fără Master Planuri).O. Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane (presiuni punctiforme stabilite la cap.S. 3. respectiv în Planul de implementare al Directivei 91/271/C. metodologia elaborată de A. Mediu) – elaborarea Master Planurilor pentru judeţe.E. şi cele 7 directive fiice. Termenul de conformare este stipulat în Anexa A4 (pentru aglomerările din Master Planuri) şi. privind epurarea apelor uzate urbane. evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. • • • • documentul de Poziţie – Cap. se iau în considerare şi măsurile prevăzute în programele de eliminare a substanţelor prioritar periculoase/reducere treptată a evacuărilor de substanţe prioritare. Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări umane cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi sunt centralizate în Anexa 9.R. construirea de rezervoare tampon şi platforme de depozitare controlată a nămolului din staţiile de epurare etc.G.A. Anexa 3 la Planul de implementare al Directivei 91/271/C. evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile.Bârlad” cu referire la evoluţia locuitorilor. proiectele I. „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă/apă uzată” (Anexa 2 la P.P. 22 „Mediu”.E. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut .N.

Bârlad la circa 784.3) au fost estimate în spaţiul hidrografic Prut . 9. 299 . Cheltuieli de Măsura Reabilitarea/modernizarea/extinderea canalizare Construirea/extinderea/modernizarea staţiilor de epurare Total reţelelor de investiţie mil.7 60. dacă e cazul.7.3 784. crt. care au sistem de canalizare centralizat/staţii de epurare) cu termen de conformare 2015. şi.e. 8 mil.8 (%) 39.e. 9. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . în anul 2015 situaţia se prezintă centralizat în Tabelul nr. Euro.nr. Euro 311.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut . aglomerări umane <2000 l.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme .efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr. repartizate astfel: Tabelul 9.5 473. Referitor la reducerea poluării după implementarea măsurilor.3 100 1 2 Figura 9.Bârlad Cheltuielile de investiţii au fost obţinute prin însumarea pe tipuri de măsuri aplicate numai surselor de poluare punctiforme (aglomerări umane >2000 l.

Tabelul 9.11 2070.67 2063.43 5923.e.68 745.e.95 24881.72 51755.13 1494. 9.50 8740. 2000-10000 l. >150000 l.82 16.69 Dimensiunea aglomerării Aglomerări cu staţii de epurare < 2000 l.60 6330. referitoare la eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor.97 6360.18 462.70 0.72 51001.57 17797.95 7722. Total 0.78 407.22 7978.65 0.58 2504.e.29 5015.95 24512.21 1132.37 362.00 371. 2000-10000 l.64 2811.00 754. 300 .65 10790.S. Total 357. estimate conform „Metodologiei de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane”.67 88670.e 10000-150000 l.70 20971.98 Reducere totală < 2000 l.42 2539.e.30 46306.90 25540.35 13164.99 1362.51 10255.11.e 10000-150000 l.14 3170.72 86.58 331.e.57 67698.95 15201.93 114.15 9142.43 6021. NT PT Aglomerări cu sistem centralizat de canalizare < 2000 l.35 649.58 2410. C.5 C.e.21 1115.20 76. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative .28 0.e 10000-150000 l.62 12326. Total 357.T.00 98.93 0.91 441. 2000-10000 l.e.38 745.C.09 362.B. >150000 l.08 6201. respectiv Anexa nr.20 33224.45 287.38 401.O.90 25168.47 Valorile din tabel s-au obţinut prin însumarea concentraţiilor de poluanţi reduse.00 16.e.31 1957.85 16.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Reducerea încărcării (tone) în perioada 2006-2015 M.28 12781.60 2177.18 8741.09 18372.95 33142.00 369.35 42367. >150000 l.e.27 86.O.26 1527.

Bârlad Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerările umane cu evacuare în amonte de corpul de apă de suprafaţă. 301 .7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . concentraţiile pentru unii poluanţi (substanţe organice şi nutrienţi) ar putea creşte deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerările fără sisteme de colectare existente în anul 2006 se transformă în poluare punctiformă de la sistemele de colectare ce se vor realiza până în anul 2015.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .Figura 9.

C. • Directiva 1999/31/C. precum şi informaţiilor furnizate de agenţii economici şi previziunilor statistice elaborate pentru sectorul industrial.. • Directiva privind controlul şi prevenirea integrată a poluării 96/61/E.E. privind deşeurile periculoase. respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 302 . pe baza măsurilor necesare respectării legislaţiei europene în domeniul protecţiei mediului.E. privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. în domeniul apei.E. strategiilor aplicate pe termen mediu. • Directiva 85/337/C. modificată prin Directiva 98/15/C. • Directiva 80/68/C.E.E.P.E. şi 2003/35/C. respectiv cele care se referă la: • Directiva 76/464/C. – Directiva cadru a deşeurilor. modificată prin Directivele 97/11/C.• Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile industriale au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare.).P. • Directiva 91/271/C.E.E. Administraţia Naţională „Apele Române” a elaborat o „Metodologie de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale”.E.E.E.E. • Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deşeurilor.E. şi cele 7 directive fiice privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunităţii modificată şi completată prin Directiva 2006/11/C. • Directiva 96/82/E.E.C. privind epurarea apelor uzate urbane. privind depozitarea deşeurilor. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu. • Directiva 2006/118/C. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. privind privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase.E.E.C. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii. privind accidentele majore (Seveso II). • Directiva 91/689/C. a legislaţiei naţionale de implementare.E. • Directiva 75/442/C. (I.E.E.

.).Evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora.E.E. Banca Mondială etc. Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu. 84/491/C..E.E.Mediu: CONF – RO 52/04: Anexa III . şi „directivele fiice” 82/176/C. Proiecte noi care se derulează după emiterea autorizaţiei de gospodărirea apelor. 303 .R. 1999/31/C.E.E.E.E. Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007-2013) cu cofinanţare privată şi naţională.E.Capitolul 6 .E.E.E.Fonduri Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. 24 Noiembrie 2004. B. 2000/76/C.E.C.E.... Metodologia elaborată de A..E.E.E.E..E. La stabilirea măsurilor s-au analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare. Capitolul 22: Mediu” (Planurile de implementare pentru Directivele Europene 76/464/C. 83/513/C. Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu.I.).A.Finanţare din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013).52/04).. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor.E.E.E.R. modificate prin 88/374/C. ...D. şi 90/415/C. privind depozitarea deşeurilor. cum sunt: • Poziţia Comună a Uniunii Europene pentru Capitolul 22 .E.Împrumuturi interne şi externe (ex. 84/156/C. • • • • • • • Anexa VIII (Perioade de tranziţie sub Directiva 96/61/C. referitoare la descărcările de substanţe periculoase în apele de suprafaţă).E. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut . Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională. Programe de eliminare/reducere a poluării cu substanţe din lista I/II pentru evacuare în receptori naturali şi reţele de canalizare. Inventarul detaliat al substanţelor periculoase evacuate în corpurile de apă şi în sistemele de canalizare. şi 86/280/C. Anexa VI (Lista unităţilor industriale care fac obiectul perioadei de tranziţie pentru Directiva 76/464/C. B.N. . privind prevenirea şi controlul integrat al poluării).Perioade de tranziţie sub Directiva 1999/31/E.Bârlad” . Disponibilitatea resurselor financiare se referă la alte măsuri cu finanţare certă: . Bruxelles. 96/61/C.E.E. 91/271/C.

Dacă nu au fost disponibile astfel de informaţii s-a recurs la estimarea costurilor utilizând costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial. • criteriul tipului de poluare: surse punctiforme – care evacuează ape uzate prin staţii de epurare proprii. activităţi industriale care sunt monitorizate şi deţin autorizaţii de gospodărirea apelor cu programe de etapizare şi autorizaţii de mediu cu programe de conformare. surse difuze – care deţin activităţi ce implică manipulare. respectiv: industria minieră. 304 .8. hârtiei şi a produselor din hârtie. evacuează ape uzate preepurate în canalizare (numai cele care deţin autorizaţie de gospodărirea apelor). Măsurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se referă la efluenţii de la staţiile de epurare finale. precum şi epurare extensiva în iazuri. • criteriul sectoarelor industriale de activitate: activităţi industriale care intră sub incidenţa unor directive specifice pentru poluare. precum şi la descărcările directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane. 9. tratarea şi prelucrarea lemnului. industria chimică. depozitare de substanţe chimice periculoase sau stocare de deşeuri pe platforme. cu infiltrare în sol. bataluri etc.12 şi în mod centralizat în Tabelul nr. ambele surse de tip punctiform şi/sau difuz dacă prezintă riscul de producerea poluării accidentale. industria metalurgică de prelucrarea metalelor feroase. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare unitate industrială în Anexa 9. alte industrii. fabricarea celulozei. industria alimentară.Inventarul măsurilor de bază s-a aplicat unităţilor industriale după următoarele criterii: • criteriul evacuării în resursele de apă: evacuează direct ape uzate epurate în ape de suprafaţă. Costurile de investiţii au fost preluate din programe de etapizare sau proiecte (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute). Inventarul măsurilor de bază pentru activităţile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activităţi specifice sectorului industrial din spaţiul hidrografic Prut Bârlad.

15 16 17 Industria transporturilor Industria serviciilor de utilităţi publice Industria sănătăţii şi asistenţei sociale Total investiţii mil.41 0.46 0.G.003 0 3.71 59. 352/2005 cu modificările şi completările ulterioare sau valorile autorizate în condiţiile în care aceste valori sunt mai mici decât cele prevăzute de legislaţie. Indicatorii de calitate analizaţi sunt indicatorii generali pentru substanţe organice (C. H.3 0. 1 2 3 Cheltuieli de Sector industrial Industria minieră Industria chimică Industria de tratare şi prelucrare a lemnului 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Industria alimentară Industria de prelucrare a ţiţeiului Industria de fabricare a celulozei şi hârtiei Industria metalurgică Industria energetică Industria mineralelor (ceramicii) Industria textilă Industria electronică Industria de maşini şi echipamente Industria construcţiilor Industria fabricării lagărelor. Euro 0.11 0.001 2.02 0 21.02 0.Bârlad Nr.02 0.C.13.13 0.39 1. nr.O.100 0. 351/2005..efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .19 0. a valorilor concentraţiilor maxim admise la evacuarea în apele de suprafaţă din H. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .Tabelul 9.94 0.02 2.01 13.32 100 Termen de conformare 2015 2007 2015 2022 2007 2014 2013 2015 2007 2008 2007 2009 2022 2007 Cuantificarea reducerii încărcării de poluant (tone poluant) ca diferenţa dintre încărcarea de poluant realizată în anul 2006 şi încărcarea de poluant prevăzută a fi realizată în anul 2015. rulmenţilor etc.03 0.02 0 0. nr.01 0 0. este prezentată pentru fiecare agent economic în Anexa 9.13 0.70 0.66 % 0.G.05 15.16 0 0.003 0.002 0 0.4 9. crt. 305 .

E.G.B. precum şi alţi indicatori specifici industriali care se regăsesc în autorizaţia de gospodărirea apelor.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut . fosfor total şi fosfaţi). care transpune în legislaţia românească Directiva 76/464/C.Bârlad • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile agricole au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislaţiei în vigoare.E. • H. azotaţi.E.5). şi cele 7 directive fiice. cu modificările şi completările ulterioare. 964/2000 privind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Măsurile de bază sunt asociate cu prevederile legislaţiei care implementează cerinţele directivelor europene în domeniu. 783/2006 care modifică şi completează H. privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor.C.E. 306 . 351/2005.. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. care transpune în legislaţia românească Directiva 91/676/C..E.G. respectiv: • H. nutrienţi (azot total. azotiţi. precum şi Directiva 80/68/C.G. Figura 9. amoniu.O.E.

ca parte a programului de măsuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic.E. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Realizarea inventarului posibilelor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu. • H. Programul de măsuri a fost stabilit având în vedere următoarele etape: Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative din agricultură.) şi de procedura de evaluare strategică de mediu (Directiva S. precum şi la nivelul apelor subterane. În vederea stabilirii măsurilor. Scopul metodologiei este de a realiza o listă de măsuri de bază sau combinaţii de măsuri (de bază + suplimentare) aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor punctiforme) sau la nivel de sub-bazin hidrografic (cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. 352/2005 care modifică şi completează H. Realizarea inventarului măsurilor de bază la nivel de bazin/spaţiu hidrografic. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Referitor la măsurile de bază pentru sursele agricole.).N.G. De asemenea.1 s-au prezentat măsurile de bază pentru surse agricole difuze din zonele vulnerabile. privind produsele pentru protecţia plantelor.E.G.R. stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei 91/676/C.P.E. Administraţia Naţională Apele Române (A. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.) a elaborat o „Metodologie privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”.G.• Legea 84/2006 pentru aprobarea O.).E.E. în subcapitolul 9. (I.U.A. în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru.P.I.C. precum şi măsurile de bază stabilite sub incidenţa Directivei 91/414/C. cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva 96/61/E.A. În aceasta metodologie se prezintă o strategie globală de stabilire a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură. Abordarea pentru presiunile viitoare trebuie să ţină seama de procedura de evaluare a impactului de mediu (Directiva E.A. În aceasta secţiune se tratează numai măsurile de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative (fermele zootehnice).C. metodologia are în vedere stabilirea programului de măsuri pentru presiunile punctiforme şi difuze din Agricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaţă. nr. 307 . având în vedere presiunile existente.

6. Construcţia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării. în situaţia în care aceste costuri nu au fost disponibile. acestea au fost estimate utilizând costurile unitare specifice din staţiei de epurare (treaptă mecanică. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsură în parte a fost preluat din programul de etapizare anexat la autorizaţiile de gospodărirea apelor sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei de mediu sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei integrate de mediu. cum sunt: • • • • Documentul de Poziţie – Cap. 2. Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate.T. acolo unde au fost disponibile. De asemenea. 22 „Mediu”. măsurile de bază pentru fermele zootehnice aparţin următoarelor familii de măsuri: 1. Construcţia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate. dezinfecţie) – în cazul 308 . Datele/informaţiile din anexă sunt prezentate la nivelul anului 2006.La stabilirea măsurilor de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative. Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu. 3. . Numărul unităţilor zootehnice din spaţiul hidrografic Prut .14. costurile de investiţii au fost preluate din programele de etapizare şi de conformare sau din documentaţia diverselor proiecte.I. Construcţia/modernizarea/extinderea/reabilitarea evacuării în apele de suprafaţă. eventual treaptă terţiară.C. Măsurile de bază stabilite pentru fiecare fermă zootehnică identificată ca fiind presiune semnificativă. sunt prezentate în Anexa 9.A.C. 4.Bârlad pentru care s-au stabilit măsuri de bază este de 10.P. având în vedere eventualele perioade de tranziţie obţinute de unităţile cu instalaţii I.P. treaptă biologică. peste 2000 de porci (cu mai mult de 30 kg) şi peste 750 de scroafe. sau analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare. Aplicarea B. Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu. Având în vedere legislaţia mai sus menţionată.P. Construcţia/impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare.P. 5..000 de păsări. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor. (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu creştere intensivă a porcilor şi păsărilor: cu capacitate de peste 40.

Tabelul 9. pentru implementarea măsurilor de reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la fermele zootehnice. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut .A.. dezinfecţie) – în cazul evacuării în ape de suprafaţă Construcţia/impermeabilizarea 3. având în vedere compararea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în anul 2006 cu cantităţile estimate a fi evacuate în anul 2015.9 se prezintă costurile de investiţie estimate precum şi perioadele de conformare pentru familiile de măsuri la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. în fig. treaptă biologică. eventual treaptă terţiară. precum şi valorile limită 444000 183000 2005-2011 16000 2007-2008 25000 2005-2014 Denumirea măsurii specifice Cost de investiţie (EURO) Termen de implementare/ conformare (interval) 2005-2011 220000 309 . În tabelul nr.R. termenul final de implementare al măsurilor este anul 2014.9 Se observă. 9.5 gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării Total Figura 9. Pentru evidenţierea reducerii cantităţilor de poluanţi din apele de suprafaţă s-a făcut o analiză cantitativă.Bârlad Codul familiei de măsuri 3.metodologia A.2 mecanică.10 se prezintă repartizarea costurilor de investiţii. De asemenea. 9.N.1 Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate Construcţia/modernizarea/extinderea/ reabilitarea staţiei de epurare (treaptă 3. că în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. pe familii de măsuri.3 bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare Construcţia platformelor de stocare a 3. având în vedere volumul de ape epurate evacuate în resursele de apă de suprafaţă în anul 2015.

lit.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut .G. nu dispunem la această dată de valori determinate ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate. Conform art. 9.6. este permisă 310 . dacă în aceasta sunt prevăzute concentraţii mai mici faţă de legislaţie în vigoare. la care se adaugă o creştere medie de 10% (Q 2015 = Q 2006 * 1. Se menţionează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 52 unităţi zootehnice pentru care nu s-au stabilit măsuri de bază. Volumul de ape tratate evacuate în apele de suprafaţă în anul 2015 a fost estimat având în vedere volumul evacuat în anul 2006.1). nu sunt permise evacuări directe în apele subterane. neexistând evacuări directe la efluent. Figura 9. acestea conformându-se cu legislaţia în vigoare. 352/2005 – NTPA 001) sau valorile din autorizaţia de gospodărirea apelor. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor nr.ale concentraţiilor de poluanţi din legislaţia în vigoare (H.Bârlad Întrucât majoritatea surselor punctiforme semnificative din Agricultură au trecut la tehnologie uscată. 48 alin(1). 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. M.

pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor”. industriale) în straturi de foarte mare adâncime. aparţin Administraţiei Naţionale „Apele Române” (nivel central). • proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor ce urmează a fi injectate în subteran. Avizarea/autorizarea se face numai în baza avizului emis de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru injectarea. a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie. 18. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor”. 8. 661 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. 311 . a apelor uzate industriale. în cazul injecţiilor de ape uzate de mină. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. de zăcământ. de zăcământ. Anexa 1a . art. în straturi de foarte mare adâncime şi pe baza unor studii speciale. din motive naturale. apele subterane şi substanţele minerale exploatabile. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Conform Ordinului nr. sunt permanent improprii pentru alte scopuri. • studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanţele poluante evacuate nu afectează structurile geologice. Ordinul nr. menţionează faptul că avizarea/autorizarea se acordă pentru lucrări. art. fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. nr. documentaţia tehnică trebuie să cuprindă: • analiza tehnologică şi economică din care să rezulte imposibilitatea aplicării unei soluţii de epurare. indiferent de mărimea debitului.G. Competenţele de emitere a avizului de gospodărirea apelor şi a autorizaţiei de gospodărirea apelor pentru injecţii de ape uzate (de mină. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor de tip injecţii de ape în subteran.„Lista lucrărilor şi categoriilor de activităţi desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. • precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologice ale acesteia şi a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice. Evacuările directe în apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativă este interzisă şi prin H. sau industriale în straturi de foarte mare adâncime.doar injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice de foarte mare adâncime care. ca şi a apelor de mină sau de zăcământ pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente.

E.. respectiv lista I (lista neagră) precum şi eliminarea/reducerea poluării cu substanţe prioritare periculoase/substanţe prioritare.E..E.C. privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substanţele prioritare/prioritar periculoase şi care înlocuieşte Anexa X a Directivei Cadru Apa. şi 90/415/C. • Directiva Consiliului 2006/118/E.E.E. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu au fost identificate unităţi industriale care evacuează ape uzate direct în apele subterane. şi 86/280/C.E. înlocuită de Directiva 2006/11/C. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase.E.. transpusă în legislaţia din România prin H. modificate prin 88/347/C.E.E. 53/2009..E.E.E.C. 84/156/C. 76/464/C.G.E. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi de a îmbunătăţi mediul acvatic prin aplicarea măsurilor de reducere progresivă a evacuărilor.E.. În acest context. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C.E.7. 9.E. • descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecţiei de ape uzate. asigurări asupra durabilităţii lucrărilor. • Directiva Consiliului 80/68/C. Întrucât multe din substanţele prioritare din Directiva 2008/105/E. 83/513/C.E.• descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinţe negative asupra calităţii apei subterane. eliminarea poluării cu substanţe periculoase. (anexa X a Directivei Cadru Apa) se regăsesc în listele de substanţe periculoase (lista I şi II) din legislaţia Uniunii Europene. 84/491/C.E.C. Obiectivul acestor directive este reducerea poluării cu substanţe din lista II (lista gri) în toate statele membre. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. măsurile pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare răspund cerinţelor de implementare a următoarelor Directive Europene: • Directiva Consiliului nr. În decembrie 2008 a intrat în vigoare Directiva 2008/105/E.E. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi a celor de eliminare a evacuărilor. 312 . emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase.

. cauciuc. persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc.G. 783/2006 şi H.G. pentru a reduce poluarea cauzată de substanţele periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista II şi de substanţele prioritare/prioritar periculoase. Triclorbenzen – se solicită perioada de tranziţie pentru 21 de unităţi industriale din industria chimică (anorganică. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în cadrul căruia: . petrochimie. „substanţe prioritar periculoase” sunt substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice. • Lindan .G. cu substanţe periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista I. Perioada de tranziţie asumată în Documentul de Poziţie CONF-RO 37/01 pentru Directiva 76/464/C. este de 3 ani (până la 31 decembrie 2009) pentru următoarele substanţe periculoase din Lista I: • Hexaclorbenzen. 1. organică. ape maritime teritoriale.E.În legislaţia din România care transpune Directiva 76/464/C.E. 351/2005 completată cu H. 313 .substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice. „substanţe prioritare” . nr.E. să degradeze zonele de frumuseţe sau să interfereze cu utilizarea durabilă a resurselor de ape pe tot cuprinsul ţării. celuloză şi hârtie).C. privind Standardele de Calitate de Mediu.G. H. 2 – diclor-etan. 210/2007. respectiv H.E. • Cadmiu şi Mercur .România solicită perioada de tranziţie pentru 3 unităţi industriale. 351/2005 aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor. pe lângă substanţele din lista I şi lista II este definit şi termenul «substanţe prioritare» termen definit de Directiva Cadru Apa şi Directiva 2008/105/E.G. Tricloretilenă. Astfel. ape litorale şi ape subterane cu familiile şi grupele de substanţe periculoase din listele I şi II şi cu substanţe prioritare/prioritar periculoase. persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare. cu directivele fiice şi Directiva 80/68/C. . în vederea limitării consecinţelor de natură să pună în pericol resursele de apă şi ecosistemele acvatice.substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă. 351 defineşte următorii termeni: „substanţe periculoase” . Hexaclorbutadiena.se stabileşte cadrul legal unitar şi instituţional necesar prevenirii poluării resurselor de ape interioare de suprafaţă.se solicită o perioadă de tranziţie pentru 27 de unităţi industriale.E.se prevăd măsurile corespunzătoare pentru a elimina poluarea apelor prevăzute în subpunctul anterior. H.E.

apele uzate evacuate din staţiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. în special. evacuărilor de materiale conţinând substanţe radioactive şi evacuărilor de apă uzată în apele maritime prin conducte. orice evacuare directă sau indirectă în resursele de apă. nr. Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentru epurarea apelor uzate. surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai multe din substanţele periculoase (lista I. standarde de emisie pentru substanţe din lista II. Autorizaţia de gospodărirea apelor specifică valorile limită maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile şi grupele de substanţe periculoase şi de substanţe prioritare/prioritar periculoase. evacuări care trebuie reglementate prin dispoziţii speciale care să nu fie mai puţin stricte decât cele prevăzute în prezentul program de acţiune. Potrivit H. măsurile care se aplică se referă.. iar programele de reducere a poluării vor include de asemenea obiective de calitate. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. De asemenea. subterane şi în canalizare. unităţile care evacuează astfel de substanţe se află şi sub incidenţa altor directive privind poluarea industrială (Directiva I. care ar putea conţine una sau mai multe substanţe periculoase (lista I şi II) şi substanţe prioritare/prioritar periculoase. 662/2006 şi 661/2006). Programele de reducere sau de eliminare a poluării cu astfel de substanţe sunt incluse în programele de etapizare anexate autorizaţiei de gospodărire a apelor (conform O. Aceste programe vor fi introduse în autorizaţia de gospodărire a apelor. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor. vizează apele uzate industriale epurate sau neepurate. trebuie să fie autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor. alte măsuri de reducere necesare precum şi prevederi pentru monitoring. la implementarea celor mai bune 314 . prin programe de etapizare. programul se aplică tuturor utilizărilor industriale de apă. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. precum şi apele de suprafaţă şi apele subterane. 351/2005. în concordanţă cu prevederile H.G.C.P.M.Substanţele din Lista II sunt inventariate şi monitorizate în conformitate cu cerinţele Directivei. Directiva SEVESO II). potrivit dispoziţiilor Legii Apelor nr. pierderilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase. Programul nu se aplică evacuărilor de efluenţi menajeri proveniţi de la locuinţe izolate neracordate la un sistem de canalizare şi situate în afară zonelor de protecţie sanitară. II) şi din substanţele prioritare/prioritar periculoase) în apele de suprafaţă. emisiilor. în cele mai multe cazuri. cât şi pentru schimbările tehnologice în procesul de producţie în vederea reducerii/eliminării evacuărilor. Întrucât.P. 351/2005.G.

15..12.1. Măsurile aplicate în vederea reducerii substanţelor prioritare/prioritar periculoase au fost luate pentru un număr de 30 surse punctuale/difuze/unităţi industriale. dar şi la cunoaşterea emisiilor din diverse surse de poluare.tehnologii disponibile (B. cuprinde totodată măsurile pentru reducerea concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme şi difuze de poluare.E. şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane. şi 90/415/C.E. În cadrul politicii comunitare în domeniul mediului.E.E.625..E.A. Astfel. 9.690 euro reprezintă costuri de investiţii.. 83/513/C. B.E. iar substanţele pentru care s-au luat aceste măsuri se regăsesc în Anexa 9.E.. 84/156/C. în vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii stării chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apă). privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C.E.676. însă se iau în considerare şi următoarele surse de finanţare: Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. Investiţiile în sectorul industrial vor fi finanţate în special din sursele proprii ale agenţilor economici.E.. 84/491/C.D. Aceeaşi abordare este prevăzută şi pentru sursele difuze de poluare. Banca Mondială etc. finanţarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. 9.E. programele de reducere/eliminare a poluării cu substanţe periculoase şi substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt incluse în măsurile prezentate detaliat în subcapitolele 9. Anexa nr. şi 86/280/C.).T. 76/464/C. B.. Având în vedere că 315 .E.E..I.5 şi Anexa nr.E.E. modificate prin 88/347/C.R. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională) cu cofinanţare privată şi naţională. din care suma de 1.E. împrumuturi interne şi externe (ex.15.E. La nivelul Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad.E.290 euro. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad la nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 100 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr. 9. având în vedere substanţele specifice tipului de activitate.). în conformitate cu cerinţele Directivei 2008/105/C. înlocuită de Directiva 2006/11/C.E. pentru aplicarea măsurilor de bază necesare reducerii/eliminării de substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt prevăzute costuri în valoare de 1.E. se derulează o serie de activităţi care vor conduce la o cunoaştere mai bună a stării corpurilor de apă din punct de vedere chimic.E. O altă măsură importantă este obligativitatea realizării auto-monitoringului apelor uzate epurate evacuate de către unităţile care evacuează astfel de substanţe.

4 a Directivei EQS cu ajutorul căruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare. urmând a fi implementată.poluarea chimică a apelor de suprafaţă reprezintă o ameninţare atât pentru mediul acvatic cât şi pentru sănătatea umană. într-un mod cât mai eficient din punct de vedere economic şi al mediului. Tot în cadrul politicii comunitare în domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane care va sta la baza actualizării caracterizării în conformitate cu Art.8. Astfel. La acelaşi nivel. Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă. iar emisiile trebuie tratate la sursă. Directiva 2008/105/E. a fost adoptată. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. rezultatele obţinute în urma derulării acestor activităţi au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a măsurilor de reducere a concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic. La nivel european este în curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec în conformitate cu Art. directivă care stabileşte specificaţiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şi care trebuie transpusă şi implementată de toate Statele Membre. vor trebui identificate cauzele poluării. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale Măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale se referă în special la implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor 316 . 9. stabilirea de standarde de calitate pentru noile substanţe în apă. Acest lucru se va oglindi în următorul Plan de Management Bazinal. ca o măsură prioritară. În 2009 a intrat în vigoare Directiva 2009/90/E.C. Este încă în proces de elaborare Ghidul privind stabilirea standardelor de calitate privind mediul şi Ghidul privind monitorizarea sedimentelor şi biotei. a cărei obiectiv principal este obţinerea unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substanţele prioritare şi pentru o serie de alţi poluanţi. se lucrează la elaborarea unei Metodologii generale pentru revizuirea listei de substanţe prioritare. precum şi stabilirea măsurilor de control pentru substanţele prioritare. (EQS) privind Standardele de Calitate a Mediului în domeniul apei. sedimente şi/sau biotă şi revizuirea celor existente.C. 5 al Directivei Cadru Apa şi a Directivei 2006/118/E. a Comisiei Europene.C. care presupune adăugarea de noi substanţe prioritare.

Scopul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este de a preveni poluările accidentale şi de a asigura managementul optim al situaţiilor de criză ce se ivesc în cazul producerii acestora. Asigurarea unor măsuri operative de intervenţie «in situ» la sursa de poluare. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea şi intervenţia rapidă pentru combaterea poluărilor accidentale.accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare şi la implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale. pe cursul de apă şi la folosinţele de apă în caz de poluare accidentală pentru localizarea şi limitarea ariei de răspândire a efectelor. precum şi Legea Apelor nr.P.M. 317 . 278/1997. 124/1995 cu Legea nr. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a resurselor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad este avizat de Comitetului de Bazin Prut – Bârlad. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale” este precizat în Ordinul M. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.P. cât şi planurile proprii ale unităţilor potenţial poluatoare şi ale folosinţelor de apă. nr. Această activitate are la bază Planurile elaborate la nivelul fiecărui bazin hidrografic.A. Dezastrelor (Legea 124/1995 privind unele ordonanţe ale Guvernului). Asigurarea unui sistem operativ de avertizare a autorităţilor şi a folosinţelor din aval asupra producerii poluării accidentale şi asupra evoluţiei propagării undei poluante. respectiv: • • • Asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale şi a pagubelor cauzate folosinţelor de apă. • Implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare Organizarea activităţii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare este realizată în conformitate nr.

I. cu subsistemul Centrul Internaţional pentru Alarmare (P.P. Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile în vederea definirii pericolului.I. • Implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale În România funcţionează în baza Ordinului ministrului nr. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei niveluri: de bază.-ROM (P. Sistemul de Alarmare în Caz de Poluări Accidentale (S.A.P. cât şi în caz de poluări accidentale majore cu efect transfrontalier. format din A.N.ROM).C.C. stabilirii cauzelor.A. asupra 318 . Comunicările se concentrează în principal pe colectarea de date suficiente asupra tipului şi conţinutului în poluanţi şi de transmitere a informaţiilor.C.). conform regulamentelor cu statele vecine. pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.N. .respectiv Direcţiile Apelor ale A. precum şi de prevenire a altor consecinţe. de autorităţi regionale şi alte organisme.) pentru cazurile de poluări accidentale majore transfrontaliere.A. colectarea. 223/2006. «Apele Române» şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.I. cuprinzând Sisteme de Gospodărire a Apelor.A. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare în caz de poluare accidentală este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populaţiei prin factorii de răspundere. respectiv de alarmare la nivel naţional şi internaţional. atât în caz de poluare a apelor pe cursurile interioare. Filialele bazinale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” acordă asistenţă tehnică folosinţelor de apă.A. luării unor măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic. o constituie aprecierea impactului posibil al poluării raportate.I. Sistemul coordonează şi/sau realizează acţiuni operative de monitorizare a undei poluante. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost stabilite planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale.Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se elaborează de către orice folosinţă potenţial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentală a resurselor de apă. De asemenea. În situaţia poluărilor accidentale. stabilirii măsurilor de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. Cea de-a două funcţiune a P. intermediare . neutralizarea şi distrugerea poluantului. «Apele Române» şi nivelul superior. determinării factorilor răspunzători. care asigură şi rolul de Centru Internaţional de Alarmare în caz de Poluări Accidentale – C. limitarea răspândirii.A.

Acest sistem are următoarele scopuri: • comunicarea informaţiilor privind schimbările bruşte în caracteristicile apei.A.I.D. cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluări accidentale sau de modificări neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundaţiile).W. Comunicarea se face prin internet şi mesaje SMS.sănătăţii umane şi/sau mediului. care decide cu privire la avertizările internaţionale. pentru Dunărea este activat în eventualitatea unui pericol de poluare transfrontalieră a apei sau în cazurile în care nivelurile concentraţiilor poluanţilor au fost depăşite. La nivelul bazinului Dunării. care are ca obiectiv general creşterea siguranţei şi protecţia mediului în cazul unei poluări accidentale. care primeşte şi trimite mesaje de avertizare (funcţionează continuu). Fiecare Centru de Alarmare are 3 unităţi de bază: • • • Unitatea de Comunicare. în toate ţările dunărene. (Danubis). care este tradus în limbile naţionale ale ţărilor din bazinul Dunării.S.E. Unitatea de Experţi utilizează baza de date de substanţe periculoase pentru a evalua posibilul impact asupra mediului şi Modelul de Alarmare în bazinul Dunării pentru a evalua şi prognoza transferul de poluanţi în reţeaua hidrografică. Unitatea de Experţi.I. Procedurile de operare ale Sistemului A.E. dar este planificat a se extinde în viitor cu activităţile de avertizare în caz de inundaţii şi cu alte 319 .C. cea de-a treia funcţiune o reprezintă nominalizarea instituţiei care trebuie să fie informată sau alertată şi a acţiunilor necesar a fi întreprinse.A. transnaţional şi naţional. care evaluează impactul transfrontalier posibil al unui accident.C.S. fiind o parte integrată a sistemului informatic al I. trebuie să se confirme dacă poluarea raportată are un impact transfrontalier şi în consecinţă. Odată ce impactul poluării este bine cunoscut. prin furnizarea rapidă de informaţii ţărilor riverane afectate.C.S.R. cuprinzând atât cursul major al Dunării cât şi afluenţii.W. dacă alarmarea internaţională este necesară.P. Acest sistem a început să opereze în 1997 şi funcţionează. funcţionează Sistemul de Avertizare în caz de Accidente (Accident Emergency Warning System – A. Sistemul A.) care intră în structura reţelei transnaţionale de informare în caz de poluări sau situaţii de urgenţă. în prezent. Unitatea de Decizie. În prezent. La nivelul P.E. sistemul se ocupă doar cu poluările accidentale.). Fiecare din acestea sunt prevăzute cu un Centru Principal Internaţional de Alarmare (P. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul ţărilor riverane.W. • asigurarea unui sistem operativ de avertizare. sunt descrise în Manualul Internaţional de Operare.

Informaţiile privind tipul de poluant. precum şi de alte laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (Ex. care retransmit aceste informaţii ţărilor din aval (în caz de poluare transfrontalieră). atât pe parcursul incidentului. cât şi după acesta. precipitaţiilor. se monitorizează unda poluantă. Cadrul ce reglementează relaţia bilaterala şi acţiunile operative cu Ucraina în domeniul poluărilor accidentale este constituit de: • „Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră” semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997.W. 320 . folosinţelor din aval (pentru restricţionarea utilizării apei) şi pentru luarea celor mai eficiente măsuri de combatere a poluării. conductivitate. Astfel. este capabil să transmită mesajele de avertizare în conformitate cu Manualul de Operare. 10 staţii pentru calitatea apei (pentru măsurarea pH.E. potenţial REDOX.fenomene periculoase (îngheţ). limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor accidentale deja produse. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ şi calitativ al resurselor de apă din România. probele de apă sunt prelevate şi analizate de laboratoarele Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul Direcţiilor Apelor şi de la nivelul Sistemelor de Gospodărirea Apelor pe raza cărora s-a semnalat poluarea. impactul poluărilor accidentale este măsurat.E.M. precum şi pentru sistarea lor. având în vedere parametrii biologici sensibili la tipul de poluant.  cu Republica Moldova nu este semnat până în prezent acord la nivel guvernamental.C. turbiditate). în cadrul acestui proiect se vor moderniza şi automatiza 60 staţii pentru măsurarea nivelului apei. Bucureşti). impactul poluării asupra florei şi faunei acvatice sunt transmise factorilor responsabili de la toate nivelurile din Sistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale.S.W. Modul de operare al sistemului A. Un rol important în identificarea eventualelor fenomene de poluări accidentale îl are implementarea Programului Naţional DESWAT în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. De asemenea. După identificarea poluanţilor. analizându-se indicatorii specifici până la normalizarea concentraţiilor acestora în apele receptoare.S. a fost testat de multe ori pe parcursul diverselor alerte şi a arătat că sistemul A. variaţia concentraţiilor în apele de suprafaţă.I. 26 telepluviometre şi 7 de staţii pentru măsurarea debitelor. În relaţiile bilaterale cu ţările vecine:  cu Ucraina este în vigoare Acordul în domeniul gospodăririi apelor în context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de acţiuni şi activităţi specifice ce se derulează pentru prevenirea. În cazul poluărilor accidentale.: I. oxigen dizolvat. temperatura apei şi aerului.

5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apă şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorită: • • poluării cu substanţe organice.Prut: 302.4 s-au analizat presiunile semnificative din spaţiul hidrografic Prut Bârlad. Măsurile de bază şi măsurile suplimentare. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu. 4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (art. În prezent regulamentele din relaţia bilaterală cu Ucraina sunt în proces de negociere în vederea actualizării şi armonizării acestora cu prevederile apărute la nivel european. componente ale programului de măsuri.696. Prut Buget total: 2. poluării cu nutrienţi. În capitolul 3.563 euro. 11). 9.A.A. Analiza Cost Eficienţă O cerinţă esenţială a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (art.border Region” în cadrul programului Joint Operaţional Programme România-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013 Lider proiect: D.N.104 euro Cofinanţare A. au fost prezentate detaliat la începutul capitolului 9.9. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei s-au luat în considerare două scenarii şi anume:  Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile acestora. 321 .  Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potenţialului ecologic bun a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.• „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita”. Floods and Accidental Pollutions in the Eastern Cross . iar în capitolul 3. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. „Apele Române” – D. Problematica poluărilor accidentale la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este tratată şi într-un proiect internaţional ce este în curs de evaluare: „Monitoring and Warning System for Emergency Situations for Drought.

7. 9. în vederea stabilirii unui program de măsuri coerent şi integrat.5 şi 9.• • poluării cu substanţe periculoase. utilizând modelarea matematică pentru azot şi fosfor şi substanţe organice. a poluării cu nutrienţi şi a poluării cu substanţe periculoase au fost prezentate în subcapitolele 9. O etapă importantă este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizării apei pe baza scenariilor de dezvoltare până în anul 2015. presiunilor hidromorfologice. pentru corpurile de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Măsurile de bază pentru reducerea poluării cu substanţe organice. În această etapă s-au elaborat scenarii de prognoză a calităţii apelor pentru anul 2015 în vederea stabilirii impactului cantitativ al măsurilor de bază ce se vor implementa. Scenariul optim ce presupune aplicarea măsurilor suplimentare faţă de scenariul de bază a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente stării bune a corpurilor de apă pentru nutrienţi şi substanţe organice.1. 322 . Figura 9.

debitul care trebuie asigurat în avalul lucrărilor hidrotehnice transversale trebuie să respecte condiţiile din actele de reglementare privind gospodărirea apelor. debit necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pentru ecosistemele acvatice în aval de lacurile de acumulare. precum şi asigurarea debitelor pentru celelalte folosinţe de apă (debit de servitute). În conformitate cu prevederile art. pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate. 1163/2007. nr. pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice. În acest sens. În etapele următoare se vor realiza studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. Dintre aceste măsuri de bază menţionăm următoarele: Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice 1215/2008 al O. Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare. pentru următoarea etapă este necesară realizarea unui normativ care să reglementeze valorile debitului ecologic.) şi 10% Q (debitul mediu multianual). în elaborarea Planului de Management. 64 alin. nr. din Legea apelor nr. Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autorităţile competente din domeniul protecţiei mediului. În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. Menţionăm ca în prezent. baraje şi lacuri de acumulare) sunt obligaţi să asigure în aval debitele necesare folosinţelor. (1). 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii. s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q 95% (unde Q 95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%. având în vedere asigurarea funcţionării ecosistemelor acvatice în aval de lucrarea hidrotehnică (debit ecologic/salubru). Respectarea prevederilor din autorizaţia de gospodărire a apelor pentru toate tipurile de lucrări (inclusiv balastiere).M.• Măsuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice În vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă şi asupra mediului în general. deţinătorii de lucrări hidrotehnice (prize. precum şi debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). Aplicarea prevederilor din H. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Dacă în actele de reglementare din domeniul gospodăririi apelor este prevăzută asigurarea unui debit mai mare decât 323 . În etapa actuală.G. legislaţia românească în domeniu prevede o serie de reglementări.

B.E. În capitolul 6. Asigurarea şi menţinerea debitului ecologic va trebui să ţină cont totodată şi de fezabilitatea tehnică a măsurii aplicate. Asigurarea debitului minim necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pe corpurile de apă din avalul construcţiilor hidrotehnice trebuie să aibă în vedere o strânsă corelare între măsurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate în amonte de bararea transversală şi starea ecologică determinată pe corpul de apă din aval. Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S. implicit a conservării şi dezvoltării ecosistemelor acvatice. rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice.P. Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza funcţie de două categorii .E. din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.14).) din punct de vedere al elementelor biologice.E. pe baza unor studii bine fundamentate şi de a căror rezultate se va ţine cont în autorizaţiile emise. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .3 s-a prezentat abordarea privind desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate.13). pentru corpurile de apă (rezultate în urma aplicării testului de desemnare) care nu ating starea ecologică bună (S. 9. este necesară menţinerea valorilor autorizate.7) în vederea atingerii stării bune/potenţialului ecologic bun.E. (Figura nr.B.B. 324 . Directiva Cadru Apa prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu.valoarea minimă mai sus menţionată a debitului ecologic. se poate lua în considerare o creştere a acestui debit. consecinţă a alterărilor hidromorfologice.B.) în 2015 sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 (Figura nr. sau un obiectiv mai puţin sever decât P. În situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval. 9. 2.corpuri naturale şi corpuri puternic modificate/artificiale după cum urmează: 1. În cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de măsuri (tabel 6. ţinând cont şi de aportul de bazin.

sau un obiectiv mai puţin sever decât P.B.E.B.Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea măsurilor pentru a restaura condiţiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Aceste măsuri sunt tehnic fezabile şi nu au costuri disproporţionate pentru a fi operaţionale în 2012? DA Atingerea SEB în 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 Figura 9.E.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice Selectarea măsurilor care conduc la atingerea P.B.B.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosinţelor de apă şi asupra mediului în general Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Este fezabil din punct de vedere tehnic să se implementeze aceste măsuri până în 2012 implicând costuri nedisproporţionate (acceptabile)? DA Atingerea P.E. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.B.P.E..E.B. Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor 325 . în 2015 NU Atingerea P.). în 2021 sau 2027 Figura 9. Prin măsuri de restaurare se înţeleg măsurile ce conduc la atingerea stării ecologice bune a apei (S.B.E.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .B.E.E.

meandre/braţe secundare.B.B. renaturare maluri. prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor. măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităţii. În continuare se va folosi noţiunea de măsuri de renaturare prin care se înţeleg atât măsurile de restaurare cât şi cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice. bălţi. restaurarea reliefului din lunca inundabilă. 326 . realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversală a cursului de apă.) ci doar la atingerea potenţialului ecologic bun (P. trebuie luate măsuri specifice funcţie de tipul de specie. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apă în care trăiesc specii migratoare. restaurarea albiei: vaduri.E. Pentru creşterea biodiversităţii mediului acvatic este necesară. Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru îmbunătăţirea conectivităţii laterale sunt următoarele: • • • restaurarea zonelor umede: foste bălţi.). nisip. De exemplu: • • măsuri de realizare a unui pescuit raţional.E. respectiv a unui regim hidrologic corespunzător folosinţelor şi speciilor acvatice şi a unei legături funcţionale între râu şi lunca inundabilă. De asemenea.hidromorfologice sunt măsurile ce nu conduc corpul la atingerea stării ecologice bune (S. pe lângă renaturarea elementelor peisajului natural şi restaurarea proceselor naturale. măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin etc. restaurarea proceselor naturale. pietriş. bolovăniş. Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general de următoarele tipuri/categorii: • • • restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural. Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural în cazul refacerii conectivităţii longitudinale sunt următoarele: • • îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau funcţia pentru care au fost create a dispărut.

sau este dificil de găsit o soluţie tehnică pentru o situaţie concretă. măsuri rezultate în urma desemnării finale a tuturor corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale (subcapitolul 6. de altfel acestea constituie în prezent propuneri de măsuri pentru acele baraje cu o înălţime cuprinsă între 15 – 50 m. Pe râurile interioare se consideră că nu există soluţie tehnic fezabilă privind amenajările pentru migraţia peştilor pentru barări transversale ale cursului de apă cu înălţimea mai mare de 15 m. cât şi în aval de barierele transversale (datorită existenţei speciilor migratoare şi pe afluenţi). În acest Plan de Management s-a avut în vedere o serie întreagă de propuneri de măsuri (tabel 6. ecosistemele acvatice antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată de potenţialul ecologic bun sau la starea ecologică bună funcţie de tipul corpului de apă. se pot propune studii de specialitate.16). Corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu până în 2015 vor fi subiectul unei proceduri de justificare a excepţiilor (amânarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau 12 ani. În cazul în care nu se poate aprecia efectul măsurii asupra stării ecologice a apei. Testul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale trebuie refăcut la fiecare 6 ani.7). pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. În această etapă de elaborare a Planului de Management s-a avut în vedere. În al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag să fie revizuit pentru barajele cu înălţimi mai mari de 15 m.3). Aceste modificări depind la rândul lor de dezvoltarea noilor tehnologii. În cazul în care rezultatele activităţilor de monitoring au evidenţiat prezenţa unor specii de peşti migratori. el depinzând de modificările sociale. sau adoptarea unor obiective mai puţin severe. economice şi de mediu. în special pentru corpurile de apă situate pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori de medie şi lungă distanţă (Anexa 9. atât în amonte. la reactualizarea Planului de Management. s-a considerat că nu mai este necesară refacerea conectivităţii longitudinale. Menţionăm că pe plan european. 327 .Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor. în general au fost realizate amenajări pentru migraţia peştilor pentru barări cu înălţimea de până la 15 m. o prioritizare a măsurilor care să asigure în primul rând conectivitatea longitudinală în cazul barărilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori. prezentate în Capitolul 10). în general. studii de fezabilitate şi proiecte pilot. Directiva Cadru Apa cere revizuirea listei cu corpurile de apă puternic modificate şi artificiale la fiecare 6 ani. prezentate anterior.

328 . a conectivităţii laterale precum şi alte tipuri de măsuri necesar a fi luate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. inclusiv în implementarea acordurilor internaţionale importante la care se face referire în art. dar şi altor instituţii (primării şi consilii locale. se propun măsuri suplimentare pentru presiunile punctiforme şi difuze aparţinând activităţilor industriale şi agricole. respectiv corpurile de apă stabilite la Capitolul 3. nutrienţi şi substanţe periculoase în vederea atingerea stării bune a apelor În situaţia în care măsurile de bază implementate nu sunt suficiente pentru atingerea stării bune a apelor. se va reanaliza eficienţa măsurilor implementate şi eventual se vor propune alte măsuri care să asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă afectate de presiunile hidromorfologice. 1. în al doilea ciclu de planificare. Responsabilitatea realizării măsurilor revine în mare parte Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Direcţia Apelor Prut. trebuie avută în vedere introducerea de măsuri suplimentare. Pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. al căror cost de investiţii este de 3. c). În Figura nr. Euro. O sinteză a testului de desemnare şi implicit a măsurilor de re-naturare pentru corpurile care riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită presiunilor hidromorfologice se prezintă în Anexa nr. Astfel în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se preconizează realizarea unui număr de 43 măsuri. 9. fezabilitate şi a studiilor pilot. agenţi economici) cu surse de finanţare de la instituţiile precizate. odată cu creşterea confidenţei în evaluarea stării/potenţialului ecologic. Se precizează ca în prezent nu sunt identificate surse de finanţare pentru aplicarea măsurilor privind conectivitatea laterală (Anexa 9. aglomerărilor umane.Ţinând cont de aceste aspecte.5 şi obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7. precum şi odată cu finalizarea studiilor de cercetare. b. • Măsuri suplimentare pentru reducerea poluării cu substanţe organice. în scopul realizării obiectivelor stabilite. având în vedere atingerea obiectivului de mediu propus.17 (a.387 mil. Măsurile suplimentare sunt acele măsuri desemnate şi implementate pe lângă măsurile de bază.15 se prezintă locaţia unde se vor realiza măsurile de asigurare a conectivităţii longitudinale. Se pot adopta de asemenea măsuri suplimentare ulterioare pentru creşterea gradului de protecţie sau îmbunătăţirea apelor aflate sub incidenţa Directivei Cadru a Apei. 9. dar şi altor surse.17 b).

Bârlad 329 .15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .Figura 9.

conduce la elaborarea unui program de măsuri care să asigure atingerea obiectivele de mediu. Aceste excepţii se prezintă detaliat în capitolul 10. atât măsurile. 330 . Starea corpului de apă Măsuri suplimentare Măsuri de bază Corpuri/Grup corpuri de apă Figura 9. cât şi instrumentele.Combinaţia optimă de măsuri de bază şi măsuri suplimentare stabilită pe baza aplicării analizelor cost-eficienţă şi cost beneficiu. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. pe când instrumentele sunt de natură administrativă.7 ale Directivei Cadru Apa.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Există o delimitare între măsuri şi instrumente. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. economică sau consultativă. respectiv la care pot fi aplicate excepţiile de la obiectivele de mediu. cum ar fi o aplicaţie structurală.4-4. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local. Totuşi. conform art. trebuie văzute ca „măsuri” în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. O consecinţă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. 4.

Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplică pentru prognoza calităţii apelor din punct de vedere al poluării cu substanţe organice. În categoria instrumentelor de aplicare/sprijinire a programelor de măsuri se regăsesc: • Taxe/subvenţii.A. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de subbazine.9. . iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. Modelul WaQ (Water Quality) prognozează calitatea apei din punct de vedere al nutrienţilor (azot total şi fosfor total). nutrienţi şi substanţe periculoase şi aplicabile activităţilor economice (industriale şi agricole) şi aglomerărilor umane. Se aplică ecuaţia de bilanţ de încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. De asemenea.taxă pe pescuit. s-a utilizat modelarea matematică cu ajutorul a două modele de calitate a apei (modelele WaQ şi QUAL 2K).subvenţii/plăţi pentru aplicarea programului Naţional de Dezvoltare Rural. sunt prezentate pe familii de măsuri în Anexele nr.20.subvenţii acordate pentru dezvoltarea agriculturii ecologice/organice. Categoriile de măsuri suplimentare propuse de Administraţia Naţională „Apele Române” pentru diminuarea efectelor presiunilor din activităţile umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor. 9. Acest sprijin are la bază Programul Naţional de Dezvoltare Rurală care acoperă o perioada de 7 ani (1 ianuarie 2007 – 31 331 . precum şi al poluării cu alţi poluanţi.R. precum şi instrumente de selectare a priorităţilor în luarea măsurilor suplimentare de reducere a poluării. . difuze cât şi fondul natural.E. . respectiv a reducerii poluării cu substanţe organice. 38 al Regulamentului 1698/2005). Implementarea măsurilor necesar a fi luate de către fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare Rurală. sunt prezentate şi estimări de costuri unitare specifice pentru evaluarea cheltuielilor de investiţii şi operare a măsurilor suplimentare propuse.D.) în conformitate cu Regulamentul nr. în special pentru implementarea Axei prioritare 2 şi pentru implementarea Directivei Cadru a Apei şi Natura 2000 (art.18 . Rezultatele aplicării modelarii calităţii în anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului măsurilor de bază.Pentru a realiza o prognoză a calităţii apelor la nivel de bazin/spaţiu hidrografic în anul 2015.

E. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acordă utilizatorilor. pentru a compensa în zonele în cauză costurile suportate şi pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate în urma 332 . acoperirea terenurilor etc.decembrie 2013) şi care conţine axele şi măsurile propuse pentru fiecare axă.. privind sistemele de canalizare). are o valoare totală de aproximativ 2.E.cu valoare naturală înaltă). În continuare se prezintă câteva măsuri de dezvoltare Rurală legate de managementul apei: investiţii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd). reducerea utilizării fertilizanţilor şi a pesticidelor. aplicarea agriculturii organice. Unul dintre scopurile sprijinului prevăzut pentru axa 2 şi care are relevanţă în acest context este de a acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecţie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice.3 miliarde Euro. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3. care pot fi susţinute prin F. precum şi un plan de finanţare. Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului rural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţelor agricole cât şi al celor forestiere.R.A. Axa 2 a P. de a susţine Natura 2000.). cât şi prin Axa 3.R. aplicarea practicilor de Agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. care vor aduce un aport important protecţiei resurselor apelor (de ex. cerinţele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice. restaurarea şi întreţinerea zonelor umede. anual şi pe hectar de suprafaţă agricolă utilizată. sprijinite atât prin Axa 1. conservarea solului (reducerea arăturilor.N.conform priorităţilor de mediu ale U.D. menţinerea terenurilor necultivate.D. apei şi solului . de a îndeplini obligaţiile prevăzute de Directiva Cadru Apa şi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice. În Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea riscului poluării apelor (de ex. referitoare la Agricultură şi silvicultură – şi de a menţine sistemele agricole de tip HNV (high natural value .D. realizarea şi menţinerea zonelor tampon de-a lungul apelor. conversia terenurilor arabile în păşuni. din care 82% reprezintă aportul F.A.. realizarea şi menţinerea zonelor de protecţie pentru captările de apă. instruiri pentru fermieri. Pe lângă aceste acţiuni din Axa 2 mai există şi alte intervenţii.E.R.

Aplicarea măsurilor Art. • Consultanţă. (Directiva Cadru Apa). măsurile devin obligatorii. Subvenţii locale – producător agricol. caz de secetă). Această măsură privind utilizarea detergenţilor fără fosfaţi este amplu dezbatută la nivelul Uniunii Europene. Întrucât în P.: Crearea unor structuri eficiente de cooperare între fermieri şi companiile de apă. elaborate la nivel european. fie prin legislaţie. La nivelul spaţiului hidrografic Prut . De asemenea. Se precizează că o dată cu prevederea sprijinului. • Aranjamente de cooperare Ex.N. iar măsurile propuse se referă la: aplicarea codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile. se vor identifica zonele/sub-bazinele pentru care este necesar a se implementa măsurile specifice. la nivel european există preocupări privind 333 .. având în vedere acceptanţa acestor măsuri. nu este prevăzută o alocaţie financiară pentru aplicarea acestui Articol.E.E. (Directivele pentru reţeaua Natura 2000) şi 2000/60/C. Instrumentul reprezintă o posibilitate multiplă de posibile cooperări între diferiţi actori la diferite niveluri (ex. Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerările umane în ceea ce priveşte poluarea cu nutrienţi este şi măsura suplimentară care poate fi promovată.E. Utilizarea acestui articol în programul de dezvoltare Rurală cere ca programul de măsuri al Planului de Management să fie stabilit. vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2009.R. 92/43/C.punerii în aplicare a Directivelor 79/409/C. putându-se chiar realiza un addendum la programul de măsuri. 1698/2005. dacă este necesar. fie prin acorduri voluntare.E. studii de cercetare ştiinţifică şi studii de proiectare tehnică. este puţin probabil ca acest sprijin să se acorde până în 2013. propunerea de suport este de 500 Euro/ha pentru primii 5 ani şi 200 de Euro/ha pentru următorii ani. şi în special la nivelul Districtului Internaţional al Dunării.D. de introducere şi comercializare pe piaţa de profil a detergenţilor fără conţinut de fosfaţi. studii Ex: Consultanţă pentru fermieri. De asemenea. Vaslui. În cazul în care acest sprijin se va acorda până în 2013. unde câteva ţări au implementat-o cu succes printr-o abordare legislativă la nivel naţional.Bârlad sunt necesare măsuri suplimentare pentru activităţile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apă în sub-bazinele hidrografice: Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av.E. 38 trebuie să aibă în vedere. Regulile de implementare a articolului 38 al Regulamentului nr. de asemenea o negociere între autorităţile de gospodărirea apelor şi fermieri şi autorităţile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală.

promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizării detergenţilor fără fosfaţi. În România nu au existat angajamente voluntare care să se refere la reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţi. În anul 2008, Ministerul Mediului a iniţiat câteva întâlniri cu Asociaţia Producătorilor de Detergenţi şi Cosmetice (RUCODEM), precum şi cu principalii producători de detergenţi din România, în vederea realizării unui acord voluntar pentru producerea şi comercializarea detergenţilor fără fosfaţi. Discuţiile vor continua până la realizarea unui acord pe baze voluntare, având în vedere şi faptul că la nivelul Districtului Internaţional al Dunării, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a agreat împreună cu statele semnatare reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţii de spălare comercializaţi cu 90% până în anul 2013 (Resolution of the 10th I.C.P.D.R. Ordinary Meeting, December 2008). În vederea realizării efective a unui acord voluntar cu producătorii şi importatorii de detergenţi sunt necesare eforturi pentru intensificarea conştientizării producătorilor de detergenţi privind beneficiile asupra mediului, pentru îmbunătăţirea comunicării dintre factorii de decizie şi sectorul privat, precum şi acţiuni pentru acordarea unor facilităţi de promovare pentru companiile producătoare. Pentru buna implementare a prevederilor Directivelor 79/409/C.E.E. şi 92/43/C.E.E. sunt necesare măsuri suplimentare în domeniile: • conservarea habitatelor dependente de apă; • conservarea speciilor dependente de apă; • utilizarea durabilă a resurselor; • management şi administraţie. Aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbărilor climatice, a fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă, precum şi protecţia corpurilor de apă subterană. În acelaşi timp este necesară o cunoaştere mai bună a situaţiei pe teren privind distribuţia spaţială a habitatelor şi speciilor. O altă categorie de măsuri sunt cele care contribuie la scăderea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor protejate şi riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea şi creşterea suprafeţelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesară coordonarea activităţii instituţiilor interesate şi diminuarea situaţiilor conflictuale între acestea. În Anexa nr. 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. Aceste măsuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate şi aprobate până în prezent pentru

334

ariile naturale protejate, fiind introduse doar acele măsuri care au legătură cu habitatele şi speciile direct dependente de apă. Pe parcursul implementării practice, măsurile suplimentare şi instrumentele trebuie adaptate fiecărei situaţii în parte, suplimentate şi comparate cu valorile experimentale/ştiinţifice. Astfel, catalogul instrumentelor şi măsurilor este un catalog „deschis”, care poate fi extins în cazuri specifice. Potrivit cerinţelor Art. 14 al Directivei Cadru Apa, la stabilirea programului de măsuri trebuie asigurată informarea, consultarea şi implicarea activă a factorilor interesaţi în luarea deciziilor şi a factorilor interesaţi în domeniul gospodăririi apelor. În acest context, stabilirea finală a programului de măsuri, respectiv adoptarea măsurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultării şi implicării active a acestora. Procesul s-a desfăşurat începând cu 1 ianuarie 2009 şi s-a finalizat în 10 noiembrie 2009. Detalii privind procesul de consultare pentru elaborarea Planului de Management se regăsesc în cap. 11.

Analiza cost-eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală

Analiza Cost - eficienţă reprezintă o tehnică de evaluare care furnizează o prioritizare, graduare a măsurilor suplimentare pe baza costului şi eficientei ecologice, unde celei mai „cost eficiente” măsuri i se atribuie „ranking-ul” cel mai înalt (costul cel mai redus raportat la efectul cel mai bun în plan ecologic).

Cadru general Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apă, identificate în cadrul analizei de reevaluare a riscului, au fost selectate cele mai relevante măsuri suplimentare care în combinaţie cu măsurile de bază duc la atingerea stării bune a corpului de apă aflat la risc. Analiza Cost Eficienţă realizată la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru măsurile suplimentare are drept scop prioritizarea măsurilor suplimentare având gradul cel mai înalt de eficienţă în planul elementelor biologice de calitate. În contextul abordării analizei cost-eficienţă există o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaţie structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. O consecinţă a acestui fapt este

335

că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile, cât şi instrumentele, trebuie văzute ca „măsuri’’ în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. Prioritizarea celor mai „cost-eficiente” măsuri în scopul atingerii stării bune este realizată pentru corpurile de apă de suprafaţă. Problematicile apelor subterane sunt parţial acoperite de o serie de măsuri şi instrumente care pot fi aplicate atât pentru apele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate în zone cu poluare difuză. Abordare Analiza cost-eficienţă este realizată într-o succesiune de 5 etape, astfel: Etapa 1: Selectarea sistemului de măsuri suplimentare pe baza presiunilor identificate Analiza cost-eficienţă realizată la scara sub-bazinului hidrografic are în vedere măsurile suplimentare la nivelul corpurilor de apă din cadrul sub-bazinului care riscă să nu atingă obiectivele până în 2015, datorită presiunilor semnificative. În ipoteza analizată, măsurile suplimentare propuse conduc în totalitate la atingerea stării/potenţialului bun prin realizarea reducerii poluanţilor (conform modelărilor WAQ, QUAL 2K, balanţa masică). Etapa 2: Clasificarea efectului măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate Pentru evaluarea eficienţei în plan ecologic a măsurilor suplimentare au fost luate în calcul principalele grupuri de indicatori definite în Anexa V a Directivei Cadru a Apei (FP – fitoplancton, FB/MF - fitobentos/macrofite, MZB - macronevertebrate, P - peşti (ihtiofauna). Etapa 3: Evaluarea efectului măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi a măsurilor aferente alterărilor hidromorfologice Efectele au fost evaluate în conformitate cu Anexa 1 „Efectul măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze” clasificate în funcţie de sursa de presiune/măsură şi Anexa 2 „Evaluarea efectelor măsurilor propuse pentru C.A.P.M. în

336

cazul elementelor biologice reprezentative” la „Elementele metodologice privind evaluarea analizei cost eficienţă”. Etapa 4: Prioritizarea măsurilor în baza raportului „cost eficienţă” Ţinând cont de valoarea de capital (valoarea investiţiei), de costurile de operare şi întreţinere, de efectul măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate, măsurile suplimentare au fost prioritizate. Evaluarea costurilor aferente măsurilor suplimentare a ţinut cont de evaluarea costurilor directe (la modul cantitativ) precum şi de evaluarea costurilor indirecte (estimate calitativ). Etapa 5: Analiza măsurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic, din punct de vedere al atingerii obiectivelor Scopul acestei etape a fost: - de a veni cu un raport logic care să arate cu care investiţie şi pe ce perioadă obiectivele de mediu pot fi atinse; - de a descrie un criteriu de prioritizare şi analiză a posibilităţii de implementare a măsurilor. Identificarea unei singure şi optime soluţii s-a dovedit dificilă, pentru ca unele costuri şi - probabilitatea atingerii ţintei pot fi doar evaluate calitativ. A fost realizată o analiză a măsurilor suplimentare prioritizate în baza criteriului „cost – eficienţă” din punct de vedere al probabilităţii de implementare a măsurilor în 2012 şi al impactului acestora în plan indirect, tradus prin evaluarea calitativă a costurilor indirecte. Astfel, la nivelul Direcţiei Apelor Prut măsurile suplimentare necesare atingerii obiectivelor de mediu au fost grupate la scara a 2 subbazine hidrografice (Podu IloaieiHolboca şi Satu Nou-av. Vaslui). Analiza la scară a fiecărui bazin hidrografic este prezentată în Anexa nr. 9.22 „Analiza cost eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală”. În Anexa nr. 9.23 se prezintă măsurile suplimentare şi instrumentele aplicate la nivelul corpurilor de apă, pentru diminuarea efectelor poluanţilor în vederea îmbunătăţirii stării apelor din sub-bazinele hidrografice Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av. Vaslui.

337

La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad au fost identificate un număr total de 13 măsuri suplimentare şi 2 instrumente în scopul atingerii potenţialului ecologic bun al corpurilor de apă. Costul total necesar realizării măsurilor suplimentare şi aplicării instrumentelor suport de realizare a acestora se ridică la 42,4 mil. Euro. Diferenţa de 3,384 mil. Euro faţă de valoarea din tabelul 9.11 reprezintă costul total al măsurilor suplimentare necesar a fi aplicate pentru atenuarea efectelor presiunilor hidromorfologice.

* * *

În tabelul nr. 9.11 în care se prezintă planificarea în perioada 2010 - 2027 a costurilor totale ale măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, se observă că 82,03 % din alocarea financiară revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (obs.: categoria de presiune predominantă la costuri), respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie. Acest efort financiar se concretizează, aşa cum reiese din Figura nr. 9.17, în valoarea de 572 euro/locuitor. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este cea cu termenul de conformare în anul 2010, cu o valoare planificată de 789,75 mil. Euro. Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Costul măsurilor de bază (milioane Euro) 2010 2015 2021 Costul măsurilor suplimentare (milioane Euro) 2010 0 0 0 2015 2021 2010 Costul total al măsurilor (milioane Euro) 2015 2021 2027 0 0 0 0 0 0.00

Categoria de presiune

Aglomerări 760.51 364.18 291.21 Industrie Agricultură Hidrologie Morfologie Total 27.99 5.81 0.81 0 0 0 1.25 278.56 0 0 0 0

0.01 41.07 760.51 0.06 0 0 1.27 0 0 27.99 1.25 0 0

364.19 332.27 5.870 278.56 0.004 3.380 0.81 1.27 0 0

0 0.004 0 0.00 3.38

789.75 648.55 292.01

3.46 42.33 789.75 652.010 334.34

338

572 euro/loc

Figura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad

Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora, îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor prioritar periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.

10. Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1. Analiza Cost Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate

10.1.1.

Analiza Cost Beneficiu

Analiza cost beneficiu (A.C.B.) are drept scop determinarea beneficiului net al unui program de măsuri aplicabil la o anumită scară (corp de apă/subbazin/bazin/naţional).

339

Analiza cost-beneficiu (A.C.B.) are ca rezultat final justificarea aplicării excepţiilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art. 4.4. şi 4.5 din Directiva Cadru Apa). În cadrul analizei Cost Beneficiu se vor investiga costurile şi beneficiile programului de măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. Semnificaţia acestui lucru este că nu sunt avute în vedere doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul, ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.

Abordare Analiza Cost Beneficiu (A.C.B.) a fost luată în considerare când toate măsurile de bază şi suplimentare necesare pentru atingerea stării ecologice au fost identificate şi cuantificate. A.C.B. a fost aplicată numai măsurilor suplimentare în procesul de justificare al excepţiilor Analiza cost beneficiu este realizată într-o succesiune de 4 etape, astfel: Etapa 1. Definirea scării de evaluare: Scara de analiză: subbazinul hidrografic. Etapa 2. Prescreening-ul măsurilor suplimentare Se bazează pe rezultatele Analizei Cost Eficienţă care a realizat o prioritizare a măsurilor suplimentare în baza criteriului „cost – eficienţă”. Etapa 3. Evaluarea Costurilor şi Beneficiilor Evaluarea costurilor directe, financiare (de investiţie, operare şi întreţinere) – la modul cantitativ, precum şi a costurilor indirecte – la modul calitativ), a fost realizată în cadrul Analizei Cost eficienţă. Evaluarea beneficiului are ca punct de plecare măsurile suplimentare aferente presiunilor: poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi măsurile aferente presiunilor hidromorfologice care au fost grupate şi prioritizate la scară subbazinală în analiza Cost Eficienţă şi pentru care au fost identificate de asemeni costurile. Aceste măsuri au fost transpuse într-o Fişă de evaluare a beneficiului de mediu în scopul evaluării, în prezent, la modul calitativ a beneficiului în subbazinul respectiv pentru

340

2. 10. Informaţii detaliate privind evaluarea beneficiului sunt prezentate în Anexa 10. respectiv în ce proporţie costul total (de capital şi indirect) va fi considerat disproporţionat. Compararea costurilor şi beneficiilor Include: comparaţia costurilor şi beneficiilor pentru toate măsurile suplimentare identificate în cadrul analizei cost eficienţă evaluarea globală a raportului cost beneficiu ţinând cont şi de beneficiul monetar estimat Informaţii privind compararea costurilor şi beneficiilor sunt prezentate în Anexa 10. a fost realizată din punct de vedere al Beneficiului (Raport Cost Beneficiu) şi al susţinerii financiare. folosind criteriul excedentului de la bugetul statului.2. Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată proporţional cu nivelul curent al cheltuielilor. Abordarea analizei de disproporţionalitate este bazată pe rapoarte de cercetare. astfel: Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată prin compararea costurilor şi beneficiilor.1.o serie de indicatori selectaţi ca fiind cei mai relevanţi. Etapa 4. Analiza comparativă cost beneficiu. similar analizei cost eficienţă. plecând de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu. Analiza de disproporţionalitate a fost abordată în 2 etape. dacă costurile depăşesc beneficiile printr-o marjă de siguranţă-prag) şi/sau dacă costurile nu sunt suportabile financiar. Astfel: 341 . susţinerea financiară a măsurii. Analiza de disproporţionalitate Analiza de disproporţionalitate.1 Fişe de evaluare beneficii de mediu. Scara de analiză este cea a subbazinului hidrografic. Astfel: Costurile disproporţionate sunt acele costuri care depăşesc beneficiile de mediu şi monetare realizate prin atingerea „stării bune” a corpurilor de apă (sau posibil. prezentări şi schimburi informaţionale şi ţine cont de 2 aspecte: beneficiul (de mediu şi monetar) adus de măsurile suplimentare.

Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare este prezentată în Anexa 10. prelungirea termenului de atingere al „stării bune”. Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu În situaţiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu prevăzute în cap. 4(4). 7. 4 (6). (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa. Excepţiile de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor de mediu şi a procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor. 4(4). care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani. fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri. Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apă din Planul de Management se clasifică în următoarele categorii (tipuri): 1. modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană. pe baza rezultatelor din actualul Plan de Management Bazinal. costul măsurilor suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice va fi raportat la cota bugetară alocată lucrărilor de investiţii în domeniul lucrărilor gospodăririi apelor. Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10. deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi nu toate obiectivele de mediu pot fi atinse în cadrul actualului Plan de Management. deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenţei unor cauze naturale sau „forţă majoră” (art. (5).2. costul măsurilor suplimentare aferente surselor agricole va fi raportat la principalul indicator macroeconomic aferent agriculturii (Valoarea Adăugată Brută). 10. 2. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă.Măsurile suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice şi surselor agricole vor fi analizate la scară naţională prin prisma excedentului bugetar de la bugetul de stat.3 Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare. 4. noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă. 4 (5).1. adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (art. atingerea unor „obiective de mediu mai puţin severe” în anumite condiţii (art.2. 3. incluzând aici şi lucrările de reconstrucţie ecologică. sau deteriorarea 342 . se pot aplica excepţii de la obiectivele de mediu în condiţiile prevăzute de Art. Procesul de stabilire al excepţiilor şi implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic şi iterativ ce va fi dezvoltat şi îmbunătăţit în următoarele cicluri de planificare.

6). pentru 96 corpuri de apă aplicându-se excepţii de la obiectivele de mediu (Figura 10.4 (prelungirea termenelor). cel puţin acelaşi grad de protecţie trebuie atins prin aplicarea excepţiilor ca şi cel asigurat de către legislaţia comunitară existentă.B. 9.1 şi Figura 10.15) şi agricultură (Anexele 9. dintr-un număr total de 339 corpuri de apă.5. 9. după ce evenimentele au avut loc.11). se stabilesc excepţii de tipul 4.3. Aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 66 corpuri de apă naturale (stare ecologică şi chimică) şi 30 corpuri puternic modificate (potenţialul ecologic).6.stării unui corp de apă de suprafaţă (inclusiv de la starea foarte bună la starea bună) ca rezultat al noilor activităţi durabile umane de dezvoltare.12.2.3).14) nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). 343 .13 şi 9. activităţile industriale (Anexele 9.7. 9. 4. 9.2. urmând a fi aplicate în următoarele cicluri de planificare. precum şi justificările de aplicare ale excepţiilor (Anexa 10. pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. În cazul corpurilor de apă care nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită faptului că implementarea măsurilor de bază pentru aglomerări umane (prezentate în Anexele 9. Informaţii detaliate privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare ale excepţiilor sunt prezentate în Anexa 10. (9)): • excepţiile care se aplică unui corp de apă nu trebuie să excludă sau să afecteze/compromită permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district de bazin. 243 corpuri de apă ating obiectivele de mediu în 2015.5). • aplicarea excepţiilor să fie corelată/consistentă cu implementarea altor reglementări legislative la nivel comunitar.4. 9. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10.2. Tuturor categoriilor de excepţii identificate în Planurile Bazinale le sunt aplicabile două principii (Art. 10.. (8).M. nu se regăsesc în actualul P. 9. Excepţiile de tipul 4. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Corpuri de apă de suprafaţă La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu.4.

Bârlad 344 . 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 10.

5. atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. Prut-Bârlad. Nu se aplică excepţii de tipul 4. aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată (fig. Se menţionează că starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă. de la 96 corpuri de apă cu excepţii în 2015. (obiective de mediu mai puţin severe). 10.2. • • Nu se aplică excepţii de tipul 4.5).4 (prelungirea termenelor).Din analiza efectuată la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. 96 (28.59 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 şi datorită costurilor disproporţionate. pentru cazuri specifice.  Nu sunt corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că numai implementarea măsurilor suplimentare (măsuri pentru reducerea efectelor cauzate de presiunile hidromorfologice) nu se realizează până la 22 decembrie 2012. 4. la un corp de apă în cadrul celui de al 2-lea ciclu de planificare şi la un corp de apă în cadrul celui de al 3-lea ciclu de planificare. La nivelul s.7 al Directivei Cadru Apa. numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare. au rezultat următoarele: • Sunt aplicate numai excepţii de tipul 4.h. (în relaţie cu proiectele viitoare de infrastructură).  3 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului ca implementarea măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). 345 .4 aplicate corpurilor de apă. Dintre excepţiile de tipul 4.32 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită fezabilităţii tehnice şi (din acestea) 2 (0.-10. atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. din care:  93 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că implementarea măsurilor de bază nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271).7.

29% stare f oarte bună stare bună 96 28.198 58.3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10.32% excepţii Figura 10.39% 1 0.41% 1 0.29% stare f oarte bună stare bună 140 41.30% nu ating starea bună Figura 10.2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 242 71.4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 346 .

Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.Figura 10.8).7). precum şi justificările de aplicare a excepţiilor (Anexa 10. Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11.1. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu. Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. 4(4) al Directivei Cadru a Apei. cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu două cicluri de planificare (2027). 11. 347 . În aceste condiţii cantitatea de nutrienţi şi substanţe organice se constituie ca un aport suplimentar de poluare care va produce în anul 2015 deteriorarea stării corpului de apă de la stare foarte bună la stare bună sau de la starea bună la starea moderată. Corpuri de apă subterană În cazul corpurilor de apă subterană ROPR02 şi ROPR03 se solicită excepţia de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10. 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare.5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 În anumite cazuri se poate constata deteriorarea stării corpului de apă ca urmare a construirii unor staţii de epurare care transferă poluarea difuza de la aglomerările fără sisteme de canalizare în poluare punctiformă cu evacuare direct în resursa de apă.

soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană. tendinţelor de aridizare. care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. parte din Podişul Central Moldovenesc etc. turism. soluţiilor şi lucrărilor pentru: realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse. exces de umiditate. variaţia în timp şi spaţiu a secetei. peisagistică etc. utilizarea potenţialului apelor. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor.). identificarea acţiunilor. Seceta. determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă.). care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă. agrement.determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. eroziunea solului). zona Dobrogei. extinderea şi intensitatea secetelor. evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic. diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii. excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor. navigaţie. acţiunilor. Fenomene de aridizare/deşertificare – în ceea ce priveşte acest fenomen este necesară prezentarea zonelor expuse la secetă în România (zona de sud a ţării. şi cuantificarea caracteristicilor acestora: frecvenţa. durata. măsurilor. respectiv Planul de management bazinal. utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrică. 348 .Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului. secetă. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii. diminuarea efectelor secetelor. . acvacultură. extragerea de materiale de construcţii. indicatori de secetă.

faza de atenţie-avertizare. care au fost reactualizate. a habitatelor şi a condiţiilor de mediu. precum şi măsuri de raţionalizare în folosirea apei. ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. La nivelul Direcţiilor Apelor sunt elaborate Planuri bazinale de restricţii care să aplice restricţii în alimentarea cu apă. Programele de măsuri se stabilesc cel mai târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. la nivel de bazin hidrografic. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. administrate şi utilizate în exploatare. faza de restricţii. • toate folosinţele de apă. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile G. pe judeţe. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală.Se are în vedere o prezentare sintetică. măsurile.S. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. a celor care prezintă interes pentru asanare. pe termen scurt. pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri). mediu şi lung sunt menţionate măsuri care să permită gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seceta hidrologică.. Toate acţiunile. completate şi aprobate în anul 2009 şi care conţin. populaţia afectată de fenomenele de secetă. În cadrul Strategiei naţionale privind reducerea efectelor secetei. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate. exces de apă datorită funcţionării sistemelor de irigaţii. încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte.I.- caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. faunei. realizate. cu menţionarea debitelor utilizate şi debitelor minime necesare. În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturate şi separat. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. 349 . corespunzătoare condiţiilor locale concrete. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor socialeconomice. pe surse de producere a fenomenului: nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări). Inundaţii .

de planuri şi programe de termen scurt. Aceste planuri se elaborează în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii şi cu prevederile Directivei 60/2007/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii. se avizează de către Comitetul de bazin la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se aprobă prin Hotărârea Guvernului”.12.. a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii.. Acestea sunt: Planul de Management al Riscului la Inundaţii. în decembrie 2009.12. prevenirea.2011 22.Elaboratorul schemelor directoare şi a programelor de măsuri prevăzute în lege este nominalizat în Legea apelor nr. .] se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională „Apele Române”.Transpunere în Legea Apelor până cel târziu la 26.. Programul Naţional de Prevenire. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare: „schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute [.Evaluare preliminară a riscului la inundaţii …………. În vederea stabilirii acţiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii.Hărţi de hazard şi risc la inundaţii ………………….11. . Activităţile de management al inundaţiilor se constituie într-o problema de politică. 22. ce se elaborează la nivel de bazin sau spaţiu.Revizuire/reactualizare la fiecare 6 ani. mediu şi lung. Administraţia Naţională „Apele Române” şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au realizat eşalonarea elaborării componentelor planurilor de amenajare astfel încât elaborarea să se desfăşoare simultan pentru toate bazinele hidrografice. având ca scop protecţia vieţii.12. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. Cerinţele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii trebuie integrate în schemele Directoare şi constau în următoarele etape de transpunere şi implementare: .Planuri de gestiune a riscului la inundaţii …………… .. acest plan va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice.2013 22. .2015 350 .Primul raport asupra zonelor de risc la inundaţii va fi inclus în raportul asupra schemelor directoare – luna septembrie 2009 . Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor.2009.

1208/2006). elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele de planuri operative de intervenţie. În zilele noastre. mediului şi infrastructurii. în decembrie 2009. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei datorită efectului de seră. aprobat prin HG nr. care constituie surse de risc asupra populaţiei.2. mărirea gradului de siguranţă a lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor aflate în derulare.- Planuri bazinale. care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico–sociale. Semnale ale schimbărilor climatice în România Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un domeniu complex în care trebuie să ne îmbunătăţim cunoaşterea şi înţelegerea. Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. pentru a lua măsuri imediate şi corecte în vederea adaptării la condiţiile climatice viitoare. Continuarea implementării Strategiei de management al riscului la inundaţii în perioada 2009-2012 necesită investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. 11. orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor. Amenajării bazinelor hidrografice cu scurgere torenţială. pentru lucrări noi în zonele afectate frecvent de inundaţii. municipale. Întreţinerii şi exploatării în condiţii de siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor. Se va acorda atenţie: Amenajării râurilor interioare. judeţene. Observaţiile şi măsurătorile efectuate pe mapamond şi pe teritoriul României asupra unor parametri climatici şi efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite 351 . Reamenajării fluviului Dunărea (Proiectul de Reabilitarea ecologică şi economică a luncii Dunării. - Planul de management al zonelor inundabile. Schimbări climatice Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creşterea populaţiei globului. de creşterea ratei de consum a resurselor de către societatea umana şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. schimbările climatice au devenit o realitate oficial recunoscută.

Dintre semnalele produse pe teritoriul României. menţionăm următoarele: • În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României. Acest debit suplimentar conduce la supraînălţări ale 352 . schimbărilor de ordin climatic şi îndiguirii în amonte a Dunării şi a afluenţilor. • Creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate. cu creşterile cele mai mari de până la 0. 26 în secolul al XVIII-lea. decembrie bazinele din spaţiul hidrografic Banat. 28 în secolul al XIX-lea şi 42 în secolul al XX-lea. Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora a crescut. datorită. care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii etc. . 19 în secolul al XVII-lea. în principal. • Creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m3/s În ultimii 166 ani se remarcă o tendinţă de creştere a debitelor maxime pe Dunărea la Baziaş cu 1200 m3/s datorită.5°C şi la Bucureşti 42. viituri catastrofale: 10 în secolul al XVI-lea. • Apariţia fenomenului de aridizare a climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii: . iulie bazinele Trotuş şi Siret inferior. După această tornadă. în principal.4°C. demne de luat în considerare. prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de apă. august bazinul Siret superior. Şase inundaţii catastrofale s-au produs pe teritoriul României în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0. iunie bazinele Argeş.semnale care susţin ipoteza schimbărilor climatice.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă.08. frecvenţa producerii acestora pe teritoriul României a crescut.4° C în zonele industriale. de exemplu ploaia de 120 mm căzută în 40 de minute la Cuculeasa lângă Buzău pe data de 22 iunie 1999 şi ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005.. Vedea şi Olt. de când există măsurători meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu s-au înregistrat 43. schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii de transport a albiilor.Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul României. • Apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România În data de 12. Dâmboviţa şi litoral.Ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale. în decursul timpului. septembrie bazinele Ialomiţa.5%: aprilie bazinele Timiş şi Bega.

E. precum şi în România. − Inventarierea consumatorilor de apă existenţi. sociale şi economice.nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul românesc al Dunării. Acţiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbările climatice. au fost dezvoltate o serie de proiecte ştiinţifice menite să clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbărilor climatice asupra diferitelor componente de mediu. − Evaluarea resurselor şi a posibilităţilor de asigurare a cerinţelor de apă. CECILIA: Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est şi evaluarea vulnerabilităţii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbărilor climatice şi de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate în Europa Centrală şi de Est. de calitatea apei şi de management al resurselor de apă (în principal pe râuri de lungime medie şi în zona costieră a Mării Negre). − Calibrarea parametrilor modelului de simulare a scurgerii medii lunare. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice pentru studiul vulnerabilităţii sistemelor de gospodărirea apelor la schimbările climatice probabile. care ţin seama de schimbările de ordin climatic. meteorologice şi hidrologice. a cetăţenilor şi bunurilor acestora. În proiect a fost analizat şi impactul schimbărilor climatice asupra marilor aglomerări urbane şi industriale. 353 . necesare pentru calibrarea modelului. În districtul internaţional al Dunării în general. Astfel proiectul a fost dezvoltat şi în România iar raportul tehnic efectuat către U. În continuare sunt prezentate câteva proiecte relevante. − Crearea bazei de date şi validarea ei. • Creşterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860-2004. 1. Proiectul conţine studii de hidrologie. Accentul a fost pus pe realizarea de aplicaţii de modelare pe climă şi studii de impact în sectoare cheie din regiune. atât a componentelor structurale cât şi cele nestructurale şi pentru adaptarea graficelor dispecer şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat şi la noile cerinţe de apă. ceea ce implică costuri suplimentare pentru a asigura acelaşi grad de protecţie împotriva viiturilor. şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării a cuprins următoarele etape: − Selectarea datelor de intrare. Evaluarea cerinţelor viitoare de apă din bazinele hidrografice analizate.

care rezultă din diferite scenarii climatice viitoare. 354 . − realizarea simulărilor hidrologice în bazinele hidrografice Mureş şi Argeş pentru perioada de referinţă 1950 – 2000 şi respectiv pentru perioada de analiză de impact 2001 – 2050. utilizând diverse scenarii de evoluţie climatică. globale şi regionale. În România s-au finalizat următoarele activităţi: − descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ. România şi Bulgaria. Obiectivul general al proiectului este de a avea o contribuţie pozitivă şi de a face faţă acestor provocări. care conduce la mişcări ample ale masei de apă. selectate în vederea analizei de impact a schimbărilor climatice . prin studierea în detaliu a trei ţări din E.CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: în zonele costiere atenţia este îndreptată spre efectele creşterii nivelului mării. selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale. ENSEMBLES: Proiect ce furnizează un ansamblu de predicţii climatice şi impactul lor Acest proiect implică folosirea de programe de schimbări climatice ce prelucrează semnale după modelul Regional Climate Change condus de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice Proiectul are ca scop: dezvoltarea unui sistem de predicţie pentru schimbările climatice prin modele de bună rezoluţie.E. − realizarea interfeţelor software de preprocesare şi preluare a datelor meteorologice de intrare. obţinute de către parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale.: Ungaria. CLAVIER: Schimbările climatice şi variabilitatea: impact asupra Europei Centrale şi de Est Statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o triplă provocare: tranziţia economică şi politică în curs de desfăşurare.serii de date ale rezultatelor simulărilor hidrologice . în timp ce în zonele montane înalte atrage atenţia topirea gheţarilor. de scurtă şi lungă durată. hazardul şi vulnerabilitatea de mediu continuă. în formatul specific modelului hidrologic de simulare. O activitate importantă a proiectului implică schimbul de cunoştinţe în domeniu şi experienţa dobândită din alte proiecte naţionale pe tema practicilor de management. impactul pe termen lung al schimbărilor climatice globale.râuri şi lacuri . la scări diferite de timp.C. − descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mureş şi Argeş.

În luna martie 2009. Termenul de finalizare al proiectului este sfârşitul anului 2010.- cuantificarea şi reducerea incertitudinii în ceea ce priveşte răspunsurile Sistemului Pământ la presiunile fizice. biologice şi umane (incluzând resursele de apă. O gospodărire durabilă a resurselor de apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic. asigurări şi managementul riscurilor. SSG Water and climate change. Apa dulce este o resursă vulnerabilă şi limitată. în care se va aborda rolul preţului apei în contextul implementării Directivei Cadru a Apei. sunt necesare: acordul adecvat la nivel decizional. acest principiu potrivit căruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea şi 355 . organismele factorilor decizionali şi factorii interesaţi (Policy paper. U. Activităţile de cercetare la nivel naţional şi european privind impactul schimbărilor climatice pot fi utilizate în procesul de elaborare a planurilor de management bazinale. care să îmbine problemele sociale şi dezvoltarea economică cu protecţia ecosistemelor naturale. mediului şi dezvoltării societăţii. chimice.E. energia. 2008). 2. al politicii privind deficitul de apă şi seceta şi al adaptării la schimbările climatice. implementarea Planului de Management bazinal va avea nevoie de de o bază ştiinţifică riguroasă pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice. elaborarea de scenarii şi aplicarea de modele. - maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu ieşirile din sistemul de predicţie printr-o gamă de aplicaţii privind: agricultura. În perioada 2009 – 2015. resursele de apă. Un alt proiect care se află în curs de desfăşurare în România este CCWaters – Schimbările climatice şi impactul acestora asupra alimentarii cu apă (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE). sănătatea. prin Directiva Cadru a Apei 2000/60. utilizarea terenurilor şi calitatea aerului şi ciclul carbon). Comisia Europeană a lansat un studiu privind implementarea art. 9 al Directivei Cadru privind Apa. Planificarea în domeniul gospodăririi apelor trebuie realizată la nivel de bazin hidrografic Resursele de apă se formează şi se gospodăresc pe bazine hidrografice. Gospodărirea raţională a resurselor de apă cere o abordare globală. indispensabilă vieţii. a legiferat în anul 2000. În acest sens va fi necesară promovarea de parteneriate eficiente între organizaţiile de cercetare. securitatea alimentară. În vederea asigurării unei consistenţe între evaluarea schimbărilor climatice şi planul de management.

în corelare cu prevederile schemelor directoare. dar există şi preocuparea ca în viitor. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor. Acest plan este în deplină concordanţă cu cel realizat la nivelul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării (I.A.P. prin calitatea apei. în 2004. să creeze probleme asupra cantităţii de apă.R.B. România deţine o experienţă importantă. Inundaţiile şi secetă au efecte negative asupra biodiversităţii şi a calităţii apei. De asemenea. I. în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu 356 .D.R.R.). acestea sunt suficiente. Sinergia între planul de management bazinal şi managementul riscului de inundaţii într-un sub-bazin este specificată în Programul de acţiune. producerea acestor fenomene extreme. Obiectivul principal al programului de acţiune a fost realizarea pe termen lung a unei abordări de gestionare a riscului de inundaţii în vederea protejării vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale.R. amplificată de schimbările climatice. În ceea ce priveşte rezervele de apă actuale în bazinul Tisei. având în vedere că managementul apelor pe bazine hidrografice se face încă din anul 1959. Partea română este responsabilă cu elaborarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul Bazinului hidrografic al Tisei (respectiv A. În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”. Pe de altă parte. împreună cu un climat fluctuant.P. Din acest punct de vedere. Integrarea privind calitatea şi cantitatea apei şi planificarea resursei de apă este o problemă esenţială pentru a fi luată în considerare în Planul de management integrat al bazinului hidrografic Tisa.C. poate la rândul său.D.managementul apelor. În România. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor. Ca urmare a conştientizării riscului la inundaţii într-un bazin. să fie nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona resursele în mod echitabil pentru toţi utilizatorii din bazin. a dezvoltat o politică de protecţie împotriva inundaţiilor. prin creşterea cererilor pentru irigaţii agricole.). Deficitul de apă (secetă) şi inundaţiile reprezintă o provocare majoră în Bazinul Tisei. în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei.N.C. Prin acest program se încurajează atât conservarea şi îmbunătăţirea calităţii apei cât şi a ecosistemelor aferente. se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor. precum şi valorificarea potenţialului apelor. este necesar să se coreleze aspectele de management calitativ (Plan de Management) şi cantitativ (plan de amenajare). oficializată prin adoptarea programului: Action Programme on Sustainable Flood Protecţion în the D.

E. evaluarea şi managementul riscului la inundaţii).strategia şi politicile de mediu.A. va fi să ia în considerare problemele legate de schimbările climatice în primul ciclu al P. Carta Verde a recunoscut că o provocare pentru statele membre U.C.E. Programul de acţiune îşi propune să îndeplinească obiectivele şi măsurile prevăzute în Planul de Management Integrat.M. identificarea de noi posibile zone inundabile.B.B.. Programul de acţiune încurajează promovarea şi armonizarea schimbărilor de mediu în politicile de mediu. Proiectele viitoare trebuie să ţină cont de schimbările climatice: acestea trebuie să fie coerente şi globale (să reunească toate sectoarele relevante). (Directiva 2007/60/E.C.B. instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor. în următorul Plan de Management (2015). incluzând dezvoltarea lucrărilor. precum şi protecţia mediului şi conservarea naturii cu scopul de a îmbunătăţi managementul inundaţiilor. Carta Verde „Adaptarea la schimbările climatice în Europa – posibilităţile de acţiune ale U. Comisia Europeană în Carta Albă cu privire la schimbările climatice. Rezultatele planului de acţiune la inundaţii constau în evaluarea zonelor inundabile şi întocmirea hărţilor de risc de inundaţii care trebuiesc integrate în P..” (iunie 2007) a recunoscut că D.. protejării populaţiei şi a bunurilor materiale şi în vederea amenajării teritoriului.A. dar nu face referire direct la schimbările climatice. oferă un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apă.M.M. proiecte de infrastructură pentru inundaţii. Activităţile de început constau în colectarea datelor pentru: realizarea unui inventar a zonelor inundabile şi a luncilor care au fost sau nu redate râurilor de care aparţin. ţinând cont şi de implementarea Directivei de Inundaţii al E. Prevenirea poluărilor accidentale în timpul inundaţiilor prin afectarea instalaţiilor de depozitare a substanţelor periculoase.U. în scopul conştientizării/informării populaţiei. 357 . Mai exact. propune să fie dezvoltată problema schimbărilor climatice în întregime. care să asigure în acelaşi timp şi protecţia împotriva inundaţiilor. planificat până în 2009. legătura dintre P.C. Cu toate acestea. Realizarea zonelor umede şi a celor de inundare pentru a permite reţinerea apelor mari în scopul menţinerii stării bune a apelor de suprafaţă. Punerea în aplicare a măsurilor de mediu stabilite în D. şi riscul la inundaţii se va realiza prin următoarele acţiuni concertate: Asigurarea unei bune coordonări în amenajarea teritoriului. Aceste hărţi de risc la inundaţii vor furniza informaţii despre zonele de risc.

Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele. iar proiectul SIMIN . De asemenea. Prioritatea în aceasta etapă/stadiu/ciclu este de a identifica eventuale presiuni asupra mediului acvatic. astfel acţiunile/măsurile viitoare trebuie luate în consecinţă. proiectul WATMAN. unor zone de retenţie cu inundare controlată. „Mai mult spaţiu pentru râuri” oferă: . având la bază noul concept european „mai mult spaţiu pentru râuri”. vizează crearea unui Centru Regional pentru Situaţii de Urgenţă în vederea diminuării efectelor negative ale inundaţiilor.- trebuie să furnizeze instrumente şi măsuri flexibile. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faţă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat. În locul încorsetării râurilor între diguri. soluţie adoptată de regulă până în prezent. precum şi de a se asigura că măsurile care vor fi aplicate în viitor în Bazinul Dunării nu au un impact negativ asupra stării apei. Îmbunătăţirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice şi hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor şi dezvoltarea unor centre de prognoză hidrologică la nivelul bazinelor hidrografice. în curs de implementare. noul concept „Mai mult spaţiu pentru râuri” ilustrează ideea politică prin care se susţine necesitatea redării râurilor a ceea ce „le-am luat” – luncile inundabile – pentru ca acestea să dreneze corespunzător viiturile.noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă. unde se vor dezvolta noi ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi fauna specifică. Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente. Noul concept. care să conducă la un management eficient/responsabil.Sistemul Naţional Integrat Meteorologic a fost finalizat şi este format din staţii meteorologice şi sinoptice amplasate în 358 .noi spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede. transportul sedimentelor. În Bazinul Dunării. schimbările climatice sunt o ameninţare considerabilă pentru mediu. În România a fost elaborată Strategia de Management al Riscului la Inundaţii şi Planurile şi Programele necesare implementării strategiei. unor braţe secundare etc. realocării digurilor.. temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit. Este motivul pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menţinerea în timp şi spaţiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă. . flora. precum şi pentru recreere şi turism. fauna şi cursurile de apă.

359 .4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare este de 51. Finanţarea acestui program în valoare de 19.A. precum şi de direcţiile şi acţiunile stabilite în cadrul Grupurilor de lucru „Inundaţii” şi „Schimbări Climatice şi Apa” de la nivelul Comisiei Europene. Bulgariei şi Serbiei. în anul 2008 privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice. . Cerinţele de planificare în domeniul gospodăririi apelor trebuie să ţină seama de prevederile conţinute în politicile şi strategiile internaţionale în domeniul schimbărilor climatice. Totodată sunt necesare măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de secetă şi inundaţii.stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. 3. 65.H.N. din punct de vedere al asigurării populaţiei cu servicii de apă. în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice. sunt prezentate următoarele aspecte: . ce va fi conectată până în anul 2010 la sistemele ţărilor vecine.ţară astfel încât asigură reprezentativitatea informaţiilor meteorologice pe întreg teritoriul ţării.compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă. România şi-a propus un program ambiţios care prevede ca. În plus. după definitivarea în anul 2010 a documentelor ghid. Tot acest flux de date ce vor fi obţinute prin implementarea proiectelor va contribui la implementarea Strategiei Naţionale pentru Managementul Dezastrelor. fiind necesară o corelare a activităţilor de la nivelul bazinelor hidrografice cu cele de la nivel european. În cadrul studiilor elaborate de I.1 miliarde euro se va asigura din surse bugetare şi fonduri europene care sunt prevăzute în Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Dezvoltarea şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare În România.6%. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă. Este încă un procent relativ redus. până în anul 2018 localităţile cu mai mult de 2000 de locuitori să fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apă.G. în special ale Ungariei. canalizare şi epurare.4% şi respectiv 42. în ghidurile europene tematice. se vor identifica necesităţile specifice. însă. gradul de racordare a populaţiei la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă este în prezent (iunie 2009).

principalii deţinători de lucrări hidrotehnice. 360 .C. Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice.) vor asigura cadrul necesar pentru acţiuni şi măsuri pentru protecţia resurselor de apă şi pentru diminuarea efectelor negative ale apelor. la nivel de bazine hidrografice.efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi de impactul activităţilor umane asupra resurselor de apă. Directiva Cadru pentru Apă a Uniunii Europene 2000/60 şi Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii (2007/60/E. fiind un proces continuu. (2015. În continuare sunt rezumate problemele ce ar putea apărea în viitor.M. pentru managementul apelor. .inundaţii. Creşterea colaborării internaţionale în domeniul apelor în vederea realizării de acţiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor . Totodată. alături de alte state dunărene. în vederea diminuării efectelor transfrontaliere. pentru a fi abordate în următoarele cicluri ale P. 2021): să se asigure că sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbărilor climatice asupra stării ecologice şi chimice a apei. principalii consumatori de apă. România. se află în proces de elaborare a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării sub coordonarea Comisiei Internaţionale de Protecţie a Fluviului Dunărea în vederea atingerii stării bune a apelor.4. precum şi adaptarea efectelor măsurilor la schimbările climatice. Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate în domeniul apelor precum şi alte organizaţii internaţionale reprezentative trebuie să joace un rol central în acest proces. aceste Directive europene deschid posibilitatea împărţirii responsabilităţilor între statele din acelaşi bazin hidrografic. secete. poluări accidentale etc. Informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveşte efectele negative ale schimbărilor climatice asupra apelor şi a altor activităţi economico-sociale şi implicarea factorilor interesaţi în stabilirea măsurilor de reducere a efectelor negative ale apelor inundaţii şi secete reprezintă una dintre preocupările prioritare în acest moment în România.B. principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a început în perioada iulie-decembrie 2007. la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. 5.

Strategia se bazează pe calendarul implementării Directivei Cadru. Bazat pe Strategia I. strategie aprobată de Grupul de lucru permanent al I.C.P.I. Principalele prevederi referitoare la participarea şi consultarea publicului sunt stipulate în articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participării şi consultării publicului: • • • Accesul la informaţia de bază.C. sa fie integrate în Schema Directoare toate cunoştinţele.R. 361 . proiectele de infrastructură să fie integrate în procedurile E. evaluarea vulnerabilităţii ecosistemelor din bazin. iar activităţile ei se bazează pe cerinţele de îndeplinire a obligaţiilor Directivei Cadru şi elaborează un cadru coerent cu legături la nivel naţional.P.- să se investigheze efectele/impactul schimbărilor climatice asupra ecoregiunilor. Consultarea în trei etape în cadrul procesului de planificare. consultarea şi participarea publicului 12.D. tipologiilor şi secţiunilor de referinţă precum şi soluţiile propuse. Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Statele Membre încurajează implicarea activă a tuturor părţilor interesate în implementarea Directivei Cadru în domeniul Apei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. al cărui conţinut este propus pentru includere în Planul de Management pe Bazin Hidrografic. să se investigheze efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare active şi evaluarea creşterii (indirecte) impactului asupra stării apelor.A.E. rezultatele şi concluziile în legătură cu pericolul/ameninţările schimbărilor climatice. Informarea..A.. în iunie 2003. Implicarea Activă în toate aspectele implementării Directivei. s-a elaborat un PLAN OPERATIV pentru activităţi la nivelul Districtului Hidrografic al Dunării. prin oferirea unui model de strategie în organizarea activităţilor.1. şi S.D.R. Întreaga activitate privind Participarea şi Consultarea Publicului a avut la bază elaborarea de Instrucţiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind „Participarea Publicului” elaborat de Uniunea Europeană şi a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunării. - - 12.

prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare la toate nivelurile administraţiei publice.C.-uri. Participarea publicului poate fi definită în general ca admiterea publicului în influenţarea rezultatului planurilor de management şi proceselor de stabilire a programelor de măsuri. 1212/2000 privind organizarea şi funcţionarea Comitetelor de Bazin. Ordinul Ministrului nr. Ordinul Ministrului nr. ci la persoane organizate în diferite grupuri ţintă care participă activ la realizarea documentelor Directivei Cadru a Apei pe tot parcursul implementării acesteia (Comitet de Bazin. Acesta are scopul de a asigura participarea utilizatorilor de apă. instituţii publice.R. aceste niveluri sunt: Nivel Naţional (nivelul cheie de „implementare” şi management) Nivel de subbazin (regional) Nivel local (acolo unde Directiva Cadru se implementează efectiv). Hotărârea de Guvern nr. Participarea Publicului este cerută la mai multe niveluri geografice pentru a asigura informaţii semnificative care se vor reflecta în planul de management pe bazin hidrografic. Participarea activă a părţilor interesate este o formă de implicare mult mai intensă şi nu se referă la public. a comunităţilor locale reprezentative şi a populaţiei. Consultarea publicului constituie o formă mai susţinută de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informaţii.D. riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor. în care informarea are un rol esenţial. În România. 1012/2005 privind proceduri pentru accesul publicului la informaţii în domeniul managementului apelor. este asigurat prin Legea apelor nr. unităţi economice etc.. O. Obiectivul principal al activităţii de participare şi consultare a publicului este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor. asociaţii profesionale. în vederea atingerii „stării bune” a apelor în 2015. interviuri şi dezbateri publice cu participarea mass-media.G. autorităţi locale administrative. În situaţia districtului hidrografic al Dunării. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.N. prin organizarea unor grupuri consultative. cadrul legal privind procesul de participare şi consultare a publicului în conformitate cu Art. prin contribuţia la procesul de armonizare a legislaţiei în domeniul apei în vederea implementării legislaţiei Uniunii Europene şi prin recomandarea finanţării şi conformării priorităţilor în scopul dezvoltării programelor de management al apei. 362 . 1044/2005 referitor la proceduri privind consultarea utilizatorilor de apă. 14 al Directivei Cadru a Apei.).În conformitate cu documentele de lucru ale I.P.

organizat la nivelul fiecărei Direcţii a Apelor. Fiecare Direcţie a Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Utilizatorii din bazinul hidrografic. deţine un Compartiment Comunicare Relaţii Publice. cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora. Relaţii Presă care se ocupă cu pregătirea interviurilor şi a conferinţelor de presă privind problemele ridicate de implementarea Directivelor Europene şi de elaborarea capitolelor din Planul de Management al Bazinului Hidrografic.Principala unitate pentru consultarea şi informarea publicului la nivel bazinal şi local este reprezentată prin Comitetul de Bazin creat pe baza H. 363 . În cadrul şedinţelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate: • Calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine/spaţii hidrografice şi rolul consultării publicului. nr. aprobă lista ariilor protejate şi stabilesc măsuri de reconstrucţie ecologică. propun revizuirea standardelor şi normativelor de calitate a apelor şi dacă este necesar. propun elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic. asigură participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor şi a fost creat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile: • • • Colectivităţile locale. Beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor. avizează schemele directoare precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost: colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele administraţiei publice locale şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate. recomandă priorităţi privind finanţarea programelor de dezvoltare. Comitetul de Bazin.G. Atribuţiile Comitetelor de Bazin sunt: colaborează cu Direcţiile Apelor în implementarea strategiilor şi politicilor naţionale de management al apelor. aprobă încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinele/spaţiile hidrografice. 1212/2000. asigură accesul publicului la şedinţe şi la documentele lor oficiale.

caracterizarea bazinului hidrografic. Elaborarea Draftului Planului de Management pe spaţiul hidrografic Prut – Bârlad şi publicarea acestuia s-a făcut la 22 decembrie 2008. evaluarea şi aducerea la zi. desemnarea bazinelor de către autorităţile competente.ro) s-au postat etapele de realizare şi raportare ale Planului de Management al bazinului hidrografic şi conţinutul cadru al acestuia. Participarea şi consultarea publicului vizează în principal protecţia mediului şi a sănătăţii umane. Pe site-ul Direcţiei Apelor Prut (www. publicarea Planului de Management pe bazin hidrografic . întărirea. informarea şi consultarea publicului în legătură cu programele de măsuri şi planurile de management pe bazin hidrografic .• • Rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele/spatiile hidrografice. pentru o perioadă de cel puţin 6 luni – sfârşitul anului 2008 şi 2009.Bârlad. termenul final pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru – 2027. transpunerea Directivei în legislaţia naţională – sfârşitul anului 2003.2. Imaginea de ansamblu a problemelor semnificative în managementul apei. impunerea şi îmbunătăţirea unui sistem echilibrat de plăţi pentru toţi utilizatorii de apă. Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire a Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut . cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinului hidrografic – 2007. planuri pentru stabilirea programelor de măsuri şi schiţarea planurilor de management pe bazin hidrografic – sfârşitul anului 2006. reactualizarea Planului de Management pe baza observaţiilor şi comentariilor publicului – 2009. derogări – 2015.consultare şi comentare a drafturilor. dezvoltarea şi susţinerea politicilor de management local. 12. anticiparea situaţiilor de criză cum ar fi inundaţiile sau seceta.apeprut.forma finală şi stabilirea programelor de măsuri . 364 .sfârşitul anului 2009. implementarea programelor de măsuri – 2012. revizuirea impactului activităţii umane şi analiza economică a folosinţelor de apă – sfârşitul anului 2004. Ciclul de planificare al Directivei Cadru a Apei reprezintă un factor definitoriu în organizarea în timp a procesului privind participarea publicului: identificarea bazinului hidrografic.

agricultură.N. interviuri şi articole în mass-media. Publicarea calendarului şi a programului de lucru (cu 3 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2006.G. Administraţia Naţională „Apele Române” prin intermediul celor 11 Direcţii ale Apelor a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare şi consultare a 365 .Pentru „Informarea şi consultarea publicului” se au în vedere: 1. s-au organizat şedinţe lărgite ale Comitetelor de Bazin.-uri. aglomerări umane şi alterări hidromorfologice. Consultarea Publicului În ceea ce priveşte activitatea de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului. Consultarea în cursul anului 2008 a grupurilor ţintă de stakeholderi privind elaborarea programelor de măsuri pentru industrie. 3. Publicarea proiectului Planului de Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2008. Publicarea celor mai importante probleme de gospodărirea apelor la nivel naţional. s-au desfăşurat numeroase întâlniri şi seminarii cu reprezentanţi ai operatorilor economici. 4. autorităţi administrative locale şi O. sinteză a problemelor importante de gospodărire a apelor la nivel bazinal (cu 2 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007. Consultarea publicului privind proiectul Planului de Management pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data publicării acestuia. etape importante în realizarea proiectului Planului de Management bazinal. 2.

7% şi 0.director tehnic D.N.D. Poluarea apelor cauzată de activităţile agricole: 366 .A..Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.D.consilier Serviciu Scheme Directoare – M. doamna ing. – I. Staţii de epurare – conectaţi 50.. Poluarea apelor cauzată de aglomerările umane: a. ing. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor. Elisabeta CSERWID . membrii Secretariatului tehnic permanent. alţi utilizatori de apă. Daniela RĂDULESCU . domnişoara Ştefania DRAGOMIR .Şef Serviciu Scheme Directoare . Rata redusă a populaţiei racordate la sisteme de colectare şi epurarea a apelor uzate/funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare: Canalizare – conectaţi 68.Bârlad. în cursul anului 2007 la nivelul Direcţiei Apelor Prut. 2. angajaţi ai D. Astfel. La aceste dezbateri publice au participat: membrii Comitetului de bazin Prut – Bârlad.G.unităţilor economice şi a autorităţilor publice locale privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. Prut etc. Valerica GRIGORAŞ .M. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor.H. doamna ing. Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor în spaţiul hidrografic Prut Bârlad.D. reprezentanţi ai consiliilor locale. directori ai unităţilor de apă – canal din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.A.Şef Laborator S. printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă.H.17% şi 0. cadre didactice universitare. s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind schemele directoare de amenajare şi management a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.N.9 % în mediul urban şi respectiv rural.. doamna dr.G.A. Moldova – I.G. Cele mai importante probleme în domeniul gospodăririi apelor identificate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost: 1.H.53 % în mediul urban şi respectiv rural. unde ca punct focal au fost prezentate şi dezbătute „Principalele probleme de gospodărire a apelor” din spaţiul hidrografic Prut . organizaţii non-guvernamentale.A.

2. Poluarea apelor cauzată de activităţile economice: a. III. a ecosistemelor terestre II. c. Inexistenţa unei metodologii privind aplicarea penalităţilor. c. Probleme legate de secetă: a. 2. Reducerea capacităţii de diluţie. fertilizatori. Necesitatea. Problemele întâlnite în activitatea de inspecţie: a. Alte probleme legate de activităţile de gospodărirea apelor 1. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu nitraţi. Creşterea animalelor. Piscicultură. Aducerea la clasa de importanţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice cu vechime mare de funcţionare. Pesticide. precum şi posibilitatea de asigurare a debitelor ecologice. Îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice. b. suprafeţele de teren ocupate temporar sau definitiv. Defrişările. Creşterea gradului de vulnerabilitate a acoperirii necesarului de apă. Turism. Apărarea de inundaţii: a. c. Probleme legate de fenomene extreme: 1.a. Susţinerea din partea autorităţilor publice în acţiunea de delimitare a albiilor minore şi a zonelor inundabile. ierbicide. la lucrările solicitate de Autorităţile Locale. Instruirea şi implicarea populaţiei în desfăşurarea acţiunilor întreprinse la transmiterea avertizărilor de producere de situaţii de urgenţă. gestionarea gunoiului. 3. agrement. d. Inexistenţa unui Regulament privind activitatea de inspecţie în domeniul gospodăririi apelor. d. e. 4. b. de a asigura de către acestea. Poluarea cu substanţe periculoase. 3. Problemele întâlnite în activitatea de promovare a investiţiilor: a. de autoepurare şi suportabilitate a reţelei hidrografice. Identificarea zonelor cu risc crescut la inundaţii. b. b. b. Posibile riscuri induse de modificările climatice: 367 . Extragere de materiale de construcţie din albie. Costurile exagerate pentru execuţia lucrărilor pe terenurile aflate în administrarea ROMSILVA. b.

Ziua Iaşi. Radio: Radio Iaşi. Necesitatea unui acord guvernamental între România şi Moldova. D. Recuperarea costurilor din activitatea de apărare împotriva inundaţiilor. Imparţial. b. În perioada 1 – 31. Radio Nord Est (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M. Sesiunile de dezbateri publice s-au încheiat prin comunicate sau informări de presă. Ciobanu. 5. b. Dificultăţi în comunicarea şi schimbul de informaţii între părţile implicate. pag. 5. b. Cu această ocazie s-au realizat pliante şi broşuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apa. D. Creşterea intensităţii şi a frecvenţei apariţiei fenomenelor extreme – viituri şi secete. Monitorul de Vaslui. Probleme privind activitatea comitetului de bazin: a. Cu această ocazie au fost distribuite 368 . TV BIT Au fost elaborate chestionare privind implicarea stekeholderilor reprezentativi în diferitele stadii ale elaborării Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. Alternarea rapidă a fenomenelor extreme va conduce la intensificarea proceselor erozionale. 2. Direcţia Apelor Prut a desfăşurat „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apa”. campanie iniţiată de Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. 6. Corina M. I. În lunile mai – iunie 2008 s-au organizat acţiuni în cadrul Direcţiei Apelor Prut în care au fost prezentate cerinţele Directivei Cadru a Apei. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetăţenilor. 2. Gavriluţă. agenţilor economici şi autorităţilor locale. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local prin: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. Dificultăţi în funcţionarea Comitetului de bazin. metode şi instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare şi consultare a publicului şi de luare a deciziilor. pag. b.2008. Chiru. pag. Evenimentul. 5. 4. Radio Hit. Pag.05. Recuperarea costurilor serviciilor de apă. Îmbunătăţirea fluxului informaţional cu Ucraina şi Republica Moldova.. Probleme economice: a.a. pag. 4. Gestionarea situaţiilor de urgenţă în context transfrontalier: a.

369 . Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE Directiva apelor uzate urbane Directiva apei potabile Directiva privind poluarea cu subst. Iaşi. 14 invitaţii la emisiunile radiourilor locale şi 4 apariţii TV. Elevii au primit pliante şi postere „FLOPI ŞI APA” iar la sfârşitul campaniei au realizat desene şi referate reprezentând viziunea lor asupra poluării şi economisirii resurselor de apă.Vaslui. periculoase Directiva calităţii apei pentru îmbăiere Directiva nitraţilor din agricultură Ape subterane poluate Calitatea apei pentru sustinerea vieţii peştilor Directiva apelor de suprafaţă destinate potabilizării „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apă” a cuprins şi o componentă dedicată copiilor. Prin intermediul Sistemelor de Gospodărire a Apelor au fost organizate acţiuni de informare despre gospodărirea eficientă a resurselor de apă în 45 de instituţii de învăţământ. pliante şi afişe cu tema „Pune preţul corect pe apă”.000 pliante către 281 consilii locale. În total au distribuite 10. precum şi clasele participante au fost premiate cu diplome de Direcţia Apelor Prut.cetăţenilor. 170 agenţi economici. Mediatizarea campaniei „Pune preţul corect pe apă” a fost realizată prin 19 articole şi comentarii ce au apărut în presa locală (în ziarele din Botoşani. Desenele şi referatele realizate de copii. Galaţi). autorităţilor locale şi agenţilor economici din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad (judeţele: Botoşani. Iaşi. Vaslui şi Galaţi).

Aceste măsuri răspund principalelor probleme din spaţiul hidrografic Prut . agenţiilor din domeniul mediului.C. Programul de măsuri reprezintă un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic. prin abordarea lor teritorială. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. Relaţii Publice. Relaţii cu Presa din cadrul Direcţiei Apelor Prut s-au dat interviuri şi s-au elaborat articole pentru mass-media locală.E. cu sprijinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Administraţiei Naţionale „Apele Române”.-G.Bârlad. „Întărirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”.P. Direcţia Apelor Prut a distribuit manualul autorităţilor locale.E. care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate astfel încât obiectivele de mediu să fie atinse. Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea deciziilor privind gospodărirea apelor).D. Reuşita programelor de măsuri este condiţionată totodată şi de aplicarea cu stricteţe a legislaţiei naţionale şi europene în domeniu. agenţilor economici. Presiune (poluator) Programe Masuri Stare Risc Impact (efect) 370 . fixează cadrul de acţiune în domeniul apei precum şi modalităţile de finanţare. tuturor factorilor importanţi din domeniul apei şi utilizatorilor de apă. Programul de măsuri se adresează atât autorităţilor locale şi regionale. în cadrul proiectului U.Prin intermediul compartimentului Comunicare. a fost distribuit tuturor Direcţiilor Apelor din ţară.F. Actorii locali implicaţi în aplicarea programele de măsuri. care s-a elaborat de R. De asemenea.N.

10. activităţi industriale. Gavriluţă. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri). direcţionat pe grupuri ţintă de stakeholderi în acord cu măsurile pentru reducerea poluării privind următoarele tipuri de presiuni: aglomerări umane.M. 3.2008. Chiru. Chiru. 16.10.2008.M. Gavriluţă. 4 31. Monitorul de Vaslui.10. Corina M.10.10. Gavriluţă.2008. 5.ro) a fost postat calendarul privind informarea şi consultarea publicului privind Programele de Măsuri.10. Direcţia Apelor P.10.16. 16.2008. 13. D.. 5.10. După toate întâlnirile au urmat comunicate sau informări de presă.10.10. pag 6. 5.Bârlad a început în luna octombrie 2008. Ciobanu.10. Radio Nord-Est 371 .O. domeniul activităţi industriale 30. pag. Evenimentul.10. Radio Hit. 13. D. 31.10. Corina M.2008 -17. pag. pag. 5. Radio NordEst (în cadrul programelor de ştiri). Data programărilor întâlnirilor de consultare – informare cu stakeholderii Nr. pag.2008.11. pag. Evenimentul. Imarţial. I. 16. Flacăra Iaşului. Bună Ziua Iaşi.2008 P.2008. 3. Pag. 30. procesul de consultare a publicului la nivelul spaţiului hidrografic Prut .2008: Radio Iaşi. Monitorul de Vaslui.13.2008. pag. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. 4. domeniul activităţi agricole 02.2008 P. crt. Imarţial. Bună Ziua Iaşi.10.10. Gavriluţă. 5 16. Radio Hit. 3.. Chiru. I. pag. D.10.2008. activităţi agricole şi alterări hidromorfologice.10.2008 – 31.2008 – 03. Bună Ziua Iaşi.M.2008.11. Ciobanu.2008.10. Chiru. 13.2008: Radio Iaşi.2008. pag.16.O.3.1. Flacăra Iaşului.2008.10.Privind dezvoltarea Programului de Măsuri.O. domeniul aglomerări umane 1 Prut 15. Pe site-ul Direcţiei de Apa Prut (www. pag.11. 31.10. pag 6.2008.O. domeniul alterări hidromorfologice 12. Jurnalul de Botoşani.2008.10. D.2008. pag.2008.11. Pag.31.M. 31.2008.10. Flacăra Iaşului. Jurnalul de Botoşani. pag 5. I. 3. 4. 2.chestionarul cu privire la apele uzate) pentru colectarea opiniilor şi comentariilor principalilor stakeholderi şi s-au distribuit broşuri şi pliante. 2. D. pag. Posturi Radio: 02.2008: Radio Iaşi.11. 3. Evenimentul.2008 În cadrul acestor întâlniri au fost distribuite chestionare (Anexa 12.2008 P.. Bună Ziua Iaşi. D. I.apeprut. pag 5.

activităţi agricole şi din domeniul alterărilor hidromorfologice.10. sunt luate în considerare la elaborarea proiectului Planului de Management bazinal. TELE M 12.2008 – 13. ora 17.10.2008. de a le aduce la cunoştinţă termenul final al implementării programelor de măsuri.2008.(în cadrul programelor de ştiri). TV LIFE 02. ora 18. Categoriile de stakeholderi invitaţi la aceste dezbateri de informare şi consultare reflectă importanţa şi impactul semnificativ asupra problemelor de gospodărire a apelor din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.2008. ora 18. de asumare a măsurilor propuse şi de a găsi resursele financiare necesare punerii în practică a cerinţelor Directivei Cadru Apa. a impactului acestora şi identificarea unor posibile măsuri pentru fluviul Dunărea. Această perioadă de consultare a fost prelungită până la data de 10 noiembrie 2009. TELE M 16. Scopul acestor întâlniri a fost de responsabilizare şi conştientizare a stakeholderilor. S-au organizat mai multe întâlniri în decursul anului cu principalii utilizatori şi factori interesaţi. În 22 decembrie 2008 s-a postat pe site-ul Direcţie de Apa Prut (www. 372 . Ştiri. ştiri În data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel naţional cu participarea Direcţiilor Apelor riverane fluviului Dunărea şi a principalilor stakeholderi privind Implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice. spre a le aduce la cunoştinţă conţinutul Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad.ro) proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut .10.2008: Radio Iaşi (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M 02.11. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. de a discuta posibilităţile de realizare şi finanţare a măsurilor. ora 17. ora 18. 12. ştiri. Reacţiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri în domeniile aglomerări umane.10.2008.11.ro) şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (www. TV LIFE 30. ştiri. Scopul acestor întâlniri a fost de a discuta şi explica responsabilităţile stakeholderilor.2008. Ştiri.Bârlad. activităţi industriale. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de măsuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – măsuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviul Dunărea.rowater.11. de a realiza importanţa acestui proiect. acesta fiind disponibil pentru publicul interesat 6 luni până la 22 iunie 2009.apeprut.

Chiru. ştiri. Galaţi cu principalii utilizatori de apă pentru discutarea măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea calităţii apelor. D. 6.11.). pag 5.2009. Radio Hit. ora 18. 373 .2009.11.F. De asemenea. Radio: 05.2009. Bună Ziua Iaşi.11. I.11. La finalul perioadei de consultare a fost organizată o conferinţă de presă la Iaşi.11. În acest context au fost organizate mai multe dezbateri la Botoşani.noiembrie 2009 W. Monitorul de Vaslui.11. Ziua. 5. 3. Chiru. Flacăra Iaşului. Iaşi Plus.2009.2.11. 5. 5. Au fost elaborate chestionare privind conţinutul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (Anexa 12. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).11.-urilor de mediu din România în implementarea politicilor de management al apei şi de conservare a naturii”. 3.2009 – 06.11. Ciobanu. Pag.2009: Radio Iaşi.În perioada mai . 4.2009.2009. Aceste chestionare au fost postate pe site-ul Direcţiei Apelor Prut şi distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanţi.2009. D.W. 6.2009. 6. 7.11. Evenimentul. D. România şi Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi împreună cu Direcţia Apelor Prut a implementat proiectul „Creşterea contribuţiei O.G.11. 5. Prin acest proiect s-a dorit ca stakeholderii să participe activ la gestionarea durabilă a apei şi de a creşte interesul actorilor direct implicaţi în proces. Gavriluţă. să contribuie cu propuneri la îmbunătăţirea Planului de Management. Evenimentul de Botoşani. pag. pag. 9. 6. pag. În cadrul întâlnirilor de dezbateri publice.N. Iaşi. Instrumentele de aducere la cunoştinţa publicului despre realizarea Planului de Management al Spaţiului hidrografic Prut . fiecare stakeholder a avut posibilitatea săşi exprime punctul de vedere. pag. pag.2009 Televiziune: TELE M 05. au fost trimise prin poştă către principalii factori interesaţi. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. pag. 6. Vaslui. 6. scrisori prin care se aducea la cunoştinţa acestora postarea pe site-ul Direcţie Apelor a proiectului Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad şi prin care erau invitaţi să se informeze despre conţinutul acestui proiect în vederea participării la întâlnirile organizate de către Direcţia Apelor.Bârlad au fost multiple. să-şi exprime în mod justificat acordul sau dezacordul cu privire la propunerile de măsuri.

Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivelul Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad: Presa scrisă Flacăra Iaşului.11. A fost creat un link pe site-ul Direcţiei Apelor Prut – Bârlad prin care toţi vizitatorii site-ului în care se află postat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad să-şi poată exprima opinia privind conţinutul acestui Plan. au fost primite 30 completate. Radio Hit. Astfel. 18. D. comentariile şi observaţiile făcute de principalii factori interesaţi precum şi modul în care Direcţia Apelor Prut a luat sau nu în considerare propunerile făcute atât în timpul dezbaterilor cât şi cele primite prin poştă. 17. 17. Evenimentul. a fost reactualizat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. dintr-un număr de 270 chestionare distribuite.2009. 5. Evenimentul de Botoşani. pag. În data de 16 noiembrie 2009.2009. 13.4. deoarece pentru prima dată a fost necesară aplicarea la nivel european şi naţional a unor metode de analiză şi evaluare conforme principiilor acestei Directive. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).11. 3. Pancu.11.2009: Radio Iaşi.11. Chiru.11. Monitorul de Vaslui. e-mail sau fax. Radio 16. pag. Pe baza observaţiilor.11.2009. pag. 5. 5. urmată de discutarea şi avizarea acestuia de către membrii Comitetului de Bazin.2009. 18. 18. au fost sintetizate în Anexa 12.11.3 şi 12. pag. în cadrul şedinţei lărgite a Comitetului de Bazin a avut loc dezbaterea publică finală privind Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. Botoşani news.2009. au fost şi sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring şi introducerea.11. aplicarea şi testarea 374 . Probleme şi incertitudini • Ape de suprafaţă Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru reprezintă o provocare majoră.2009. Pe plan naţional. Banul Botoşănean. R. 18. 4.2009 – 17. CuzaNet.Datele calendaristice la care s-au realizat toate aceste întâlniri publice.2009. comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaţi şi publicului. pag. 17.11.

dar cu toate acestea. cele fizico-chimice şi elementele hidromorfologice suport. sistemul de clasificare trebuie să asigure corelarea între elementele de calitate biologice.A.A.N. o problemă întâmpinată a fost insuficienţa datelor de monitoring pe o perioadă mai lungă timp („datele istorice”). toate categoriile şi tipurile de corpuri de apă în conformitate cu cerinţele D. Ca o componentă particulară a implementării Directivei Cadru. având în vedere pentru râuri un singur element biologic de calitate (macronevertebrate bentice) şi în unele cazuri ihtiofauna. A. astfel. evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate. macrofite şi fauna piscicolă.unor noi metode de analiză şi de evaluare a stării apelor. pentru elementele biologice este necesară dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos.M. în actualul Plan de Management este evident ca există încă probleme şi incertitudini. În actualul ciclu de planificare. precum şi fitoplanctonul pentru lacurile de acumulare.C.P. prin continuarea şi aprofundarea studiilor de cercetare. este deci corelată cu evaluarea ulterioară şi a altor elemente de calitate. De asemenea. va aduce clarificări mai ales în privinţa unor elemente de calitate biologică rămase încă neevaluate.Dezvoltarea sistemelor de clasificare având în vedere toate elementele de calitate. confidenţa în evaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic a fost medie şi scăzută. este realizată cu o confidenţă scăzută. Au fost înregistrate progrese importante. Astfel.R. desemnarea şi ulterior evaluarea potenţialului corpurilor de apă puternic modificate necesită o validare bazată pe metode de evaluare intercalibrate şi cu un grad de confidenţă ridicat. La stabilirea condiţiilor de referinţă. Datorită faptului că metodele conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exerciţiului de intercalibrare Europeană şi nu au fost incluse în acest proces. participă încă din anul 2004 alături de celelalte ţări europene la Exerciţiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor naţionale de clasificare necesare conformării cu cerinţele Directivei Cadru. planificat a se încheia în anul 2011. se poate evidenţia că realizarea următoarelor activităţi vor conduce la creşterea confidenţei în evaluare: . de care trebuie ţinut cont atunci când se interpretează rezultatele unor evaluări. Faza a doua a Exerciţiului. hidromorfologice şi fizico-chimice. iar pentru elementele hidromorfologice se consideră necesar a se dezvolta 375 . Creşterea confidenţei în evaluarea C. întrucât sistemul de monitoring în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa a fost implementat începând cu anul 2007. În actualul ciclu de planificare.A. starea ecologică şi potenţialul ecologic au fost evaluate având în vedere o parte dintre elementele biologice.

o atenţie deosebită trebuie acordată monitorizării poluanţilor specifici şi substanţelor prioritare (în special micropoluanţilor organici). Fotogrammetrie.Testarea sistemelor de clasificare precum şi reglementarea acestora. de asemenea. hidromorfologice şi fizico-chimice) şi toate mediile de investigare (apă. În abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secării Râurilor din România (Bucureşti 1974 . Rezolvarea acestor situaţii necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring şi pentru asigurarea elaborării unor studii de cercetare specifice. sedimente şi biotă). menţinerea şi dezvoltarea unei baze de date. Cartografie şi Organizarea Teritoriului). .Crearea. . precum şi în 376 . hidromorfologice).Dezvoltarea şi aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apă cu tipologia specifică. O categorie aparte de corpuri o reprezintă corpurile de apă nepermanente. având în vedere o frecvenţă care să asigure niveluri de confidenţă şi precizie ridicate în evaluarea stării corpurilor de apă.Participarea la procesul de intercalibrare Europeană în scopul asigurării unui grad de confidenţă ridicat şi a asigurării comparabilităţii limitelor dintre clasele de calitate. .un indice multimetric în care fiecare parametru hidromorfologic să aibă o anumită pondere. . mai ales în contextul schimbărilor climatice actuale. . Pentru corpurile de apă nepermanente există incertitudini în determinarea condiţiilor de referinţă pentru cursuri de apă cu regim hidrologic nepermanent. . pentru care tot procesul de identificare şi caracterizare a fost îngreunat având în vedere specificitatea acestora. care să fie integrat cu sistemele informatice existente. Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au arătat necesitatea actualizării acestuia. fizicochimice.Îmbunătăţirea sistemelor de asigurare şi control a calităţii în laboratoarele analitice. . având în vedere asigurarea unor limite de detecţie/cuantificare care să permită conformarea cu valorile standardelor de calitate în domeniul mediului pentru îmbunătăţirea evaluării stării chimice şi ecologice a corpurilor de apă.Utilizarea metodelor de analiză conforme cu cerinţele Directivei Cadru şi o mai bună cunoaştere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice. având în vedere schimbările suferite în timp de aceste corpuri de apă. precum şi utilizarea unui instrument (program unitar de evaluare) pentru toate elementele (biologice.Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice.elaborat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie şi de Institutul de Geodezie.

acestea au fost generate de distribuţia neuniformă a punctelor de monitorizare a calităţii în cazul anumitor corpuri de apă subterană.Insuficienta cunoaştere a evoluţiei nivelurilor apelor subterane în cazul unor captări de apă neprevăzute cu sistem de monitorizare.Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni. Referitor la incertitudini. • Ape subterane În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în caracterizarea apelor subterane se consemnează: . . necesitatea realizării unui ghid cu măsuri de gospodărire a habitatelor şi speciilor direct dependente de apă. numărul redus al analizelor fizico-chimice.C. în primul rând.Insuficienta cunoaştere a emisiilor posibil poluatoare (în special sursele difuze) pentru unele corpuri de apă subterane. • Zone protejate Principala problemă identificată în ceea ce priveşte problematica speciilor de peşti importanţi din punct de vedere economic este coordonarea activităţii instituţiilor interesate. funcţie de caracteristicile stratului acoperitor. datorate lipsei unei baze de date istorice privind monitoringul calitativ/cantitativ.A.P.. atât pentru cele aflate în desfăşurare. precum şi neasigurarea zonelor de protecţie la captările de apă instituite conform normelor legale. cât şi pentru cele propuse a se desfăşura pe termen scurt şi mediu. introducerea de specii alohtone etc. transformare. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat.Lipsa instrumentelor de modelare matematică. în baza cărora s-a evaluat riscul calitativ. în special cu reprezentanţii A. atât pentru calculul cantităţilor de poluanţi care ajung în apa subterană. . retenţie).N. În elaborarea planului de măsuri pentru speciile şi habitatele direct dependente de apă atât pentru măsurile de bază cât şi pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini şi/sau probleme. care să identifice măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 377 .). Totodată sunt necesare informaţii suplimentare privind proiectele/strategiile de repopulare a apelor cu specii de peşti migratori şi specii de peşti importanţi din punct de vedere economic. cât şi pentru comportarea poluanţilor în timp (transport. şi a celorlalte autorităţi competente pentru managementul resursele piscicole din râurile interioare şi lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit.Caracterizarea chimică a apelor subterane nu s-a realizat pentru toţi poluanţii prevăzuţi de Directiva privind apele subterane 2006/118/E.caracterizarea şi evaluarea acestora. datorită disponibilităţii reduse a datelor. . în special micropoluanţii sintetici. .

precum şi existenţa unei autorităţi naţionale responsabilă cu managementul unitar al ariilor naturale protejate. Estimarea costurilor de mediu va ţine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economică a costurilor de resursă şi mediu şi beneficiile în contextul implementării Directivei Cadru Apa. a fluxurilor hidrologice. Estimarea cerinţei de apă în cele 3 scenarii a plecat de la prognozele aferente anului 2008 –prognoze aferente unei creşteri economice. pot influenţa evaluarea cerinţei de apă. • Analiza economică a utilizării apei Datorită faptului că infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului.C. precum şi realizarea şi aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturală protejată. recreere. ci numai costurile de operare şi întreţinere aferente lucrărilor odată finalizate. 9 în anul 2010. 378 . respectiv creşterea economică foarte redusă. În acelaşi timp s-a constatat necesitatea elaborării hărţilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apă. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reducerea impactului fenomenelor extreme. necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.conservare a speciilor şi habitatelor naturale din siturile Natura 2000 şi să estimeze costurile aferente. În prezent sunt aprobate de autoritatea competentă planurile de management şi regulamentele doar pentru trei zone protejate. Estimarea costurilor de resursă va fi realizată în cadrul implementării Art. inclusiv siturile din reţeaua Natura 2000.) furnizate de către corpurile sau ecosistemele acvatice. Evaluarea economică a serviciilor conform D. apă potabilă. Ghid Practic de utilizare”. calitatea apei etc. biomasă vegetală.A. costurile de capital aferente investiţiilor nu sunt integrate în rezultatele financiare ale Direcţiilor de Ape. Noile estimări privind evoluţia indicatorilor macroeconomici în condiţiile financiare actuale. biodiversitate. pescuit comercial. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenţa administratorilor/custozilor pentru zone protejate unde există specii şi habitate direct dependente de apă. Analiza de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost realizată exclusiv pentru costurile financiare. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/„resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex.

planuri.A. Pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. Măsurile de bază pentru aglomerările umane deţin principala pondere din totalul cheltuielilor de investiţii necesar implementării programului de măsuri.disponibilitatea autorităţilor locale. nu au putut fi obţinute datorită statutului acestor companii..e. regional şi local. • Programul de măsuri Măsurile de bază necesare implementării legislaţiei europene pentru protecţia apelor sunt prevăzute într-o serie de strategii.capacitatea instituţională şi administrativă a autorităţilor naţionale şi regionale cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale. în acest moment nu este disponibilă o strategie naţională care să planifice tipul măsurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. Realizarea lor presupune un anumit grad de incertitudine datorat următorilor factori: . De asemenea. politici.N. canalizare şi epurare este realizată la nivelul 379 . Fondul European de Dezvoltare Regională. rezultatele financiare. Pentru celelalte Master Planuri judeţene aflate în diferite faze de realizare sau aprobare sa luat în considerare implementarea obligatorie a legislaţiei pentru apă şi apă uzată doar pentru acele aglomerări pentru care s-a agreat oficial realizarea măsurilor cu operatorii de servicii publice locale de apă sau administraţiile publice locale. unităţilor industriale şi agricole în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor finanţate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune şi Structurale. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală etc. datele privind structura cheltuielilor.gradul de coordonare la nivel naţional şi regional a strategiilor şi politicilor.R. Analiza economico-financiară efectuată în vederea recuperării costurilor în infrastructura aferentă alimentarii cu apă. Acestea au fost totuşi estimate în cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judeţene aprobate şi instrucţiunilor metodologice elaborate de A. programe şi acte de reglementare la nivel naţional. . Acestea au fost stabilite pe baza Master Planurilor judeţene elaborate şi aprobate până în acest moment. operatorilor de servicii publice de apă. regional şi local a Programelor Operaţionale. . „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile” şi „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate”.) în perioada 20072013. canalizare şi epurare aparţin operatorilor economici. au fost luate în considerare şi proiectele în promovare sau derulare finanţate şi din alte fonduri.Având în vedere că serviciile publice de alimentare cu apă.

precum şi dificultăţi în corelarea aportului surselor de poluare cu încărcările de substanţe poluante din apele de suprafaţă. din Legea apelor nr.Master Planurilor aprobate. Evaluarea efectului măsurilor de bază şi suplimentare asupra stării corpurilor de apă s-a realizat pe baza aplicării modelelor WAQ (pentru nutrienţi) şi QUAL2k (pentru substanţe organice). În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. astfel încât nu există date economice – financiare pentru toate judeţele. ci doar estimează având în vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural. având în vedere procesul de instruire a acestora. (1). care nu integrează în totalitate aspectele de poluare difuză a solului şi subsolului. este necesară o mai bună colaborare între autorităţile privind 380 . În acest sens. iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. O altă problemă o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protecţia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat în aval de lucrările hidrotehnice. 64 alin. În aplicarea măsurilor pentru activităţile agricole pot apărea dificultăţi legate de numărul mare de fermieri (cultivarea pe suprafeţe mici). analiza şi stabilirea acestor măsuri a fost o provocare datorită dificultăţii în estimarea fezabilităţii tehnice a acestora şi evaluarea efectelor acestor măsuri asupra biotei. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judeţene şi Ministerul Mediului. Referitor la măsurile pentru alterările hidromorfologice (măsurile de restaurare şi măsurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. retenţie). 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. au fost întâmpinate dificultăţi în estimarea aportului surselor de poluare difuze. se precizează că propunerea. în conformitate cu prevederile art. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate. Desigur incertitudinile legate de rezultatele obţinute pot fi atribuite limitărilor modelelor matematice. având în vedere stabilirea măsurilor suplimentare. de asigurare a consultanţei agricole şi de control a aplicării acestei măsuri. transformare. comportarea poluanţilor în apă (transport. acesta fiind apreciat pe baza unui bilanţ general masic între încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. De asemenea. Astfel. se propune ca în etapele următoare să se realizeze studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. În ceea ce priveşte substanţele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de sub-bazine.

agricultura şi dezvoltarea rurală şi autorităţile de gospodărirea apelor. cât şi aplicarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În ceea ce priveşte analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice.). De asemenea. a codului bunelor practici agricole în zonele nevulnerabile etc. Acesta este datorat în principal evoluţiei indicatorilor economici în condiţiile financiare actuale. precum şi existenţa unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor măsuri suplimentare pentru activităţile agricole (aplicarea agriculturii ecologice. O altă incertitudine determinată este legată de efectul măsurilor asupra calităţii corpurilor de apă subterană. Din discuţiile şi negocierile avute cu utilizatorii de apă pentru stabilirea măsurilor suplimentare. nu a fost disponibilă evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferaţi la nivelul tuturor corpurilor de apă aferenţi S. care pot influenţa disponibilitatea financiară a unităţilor economice pe următorii 2-3 ani.H. a reieşit faptul că există un risc în ceea ce priveşte realizarea măsurilor suplimentare la termenele convenite. în general fiind greu de estimat perioada necesară refacerii calităţii acestora. Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor (inclusiv creşterea gradului de confidenţă în evaluarea stării/potenţialului corpurilor de apă) acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. • Excepţii Stabilirea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă atât o problematică complexă. respectiv reducerea economică. În ceea ce priveşte realizarea analizei cost-eficienţă s-a constatat lipsa studiilor în vederea evaluării monetare a costurilor indirecte aferente măsurilor suplimentare grupate la scară sub-bazinală. cât şi o provocare majoră având în vedere problemele şi incertitudinile aferente elementelor/activităţilor utilizate în procesul de aplicare al excepţiilor la nivelul corpurilor de apă. 381 .H. având în vedere aplicarea programelor de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole./B. având în vedere caracterul integrator al acestora. după modele conceptuale şi analitice integratoare.

Aglomerările umane cu peste 2000 l. Aglomerările umane.Bârlad. 46 corpuri de apă – lacuri de acumulare şi 7 corpuri de apă .14. Sintetizarea. în strânsă legătură cu cerinţele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. dintre care 286 corpuri de apă . urmând ca unele dintre aceste problematici să fie îmbunătăţite pentru următorul ciclu de planificare. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane. nutrienţi şi metale grele în resursele de apă. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru Apa. tehnico-economice şi studii pilot. cât şi sursele de poluare industriale şi agricole semnificative evacuează cantităţi importante de materii organice. s-au identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă. Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă. Deşi au fost întâmpinate anumite greutăţi. atunci când vor exista o serie de studii de cercetare. în special. dintre care 242 aglomerări nu sunt dotate cu sisteme de colectare. conducând la reducerea numărului de tipuri. 33 industriale şi 10 agricole). în general. În urma analizării surselor de poluare punctiformă. în spaţiul hidrografic administrat de Direcţia Apelor Prut fiind identificate un număr de 286 aglomerări umane (inclusiv Holboca şi Tomeşti). Astfel au fost definite un număr de 7 tipuri de cursuri de apă pentru spaţiul hidrografic Prut . Sursele difuze 382 .lacuri naturale. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativă. de fezabilitate. acestea au fost depăşite. În spaţiul hidrografic Prut . iar 260 nu sunt dotate cu staţii de epurare.râuri (250 corpuri de apă nepermanente şi 3 artificiale). CONCLUZII Se poate aprecia că pe parcursul acestui proces de realizare a primului Plan de Management. iar pentru lacurile de acumulare s-au definit un număr de 2 tipuri (unul din ele cu două subtipuri). Cele mai importante concluzii care rezultă în urma elaborării Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele: • Ape de suprafaţă Tipologia cursurilor de apă a fost re definită şi sintetizată.Bârlad numărul de tipuri de lacuri naturale este de 2.e. respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. şi în domeniul apelor.

Din punct de vedere al stării chimice. alterările hidromorfologice (în special lucrările hidrotehnice de barare transversală şi cele în lungul albiei râului) afectează semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă. Astfel. s-au determinat emisii specifice de azot şi fosfor de 2. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt: nedeteriorarea stării.82%) şi corpuri de apă artificiale (2.14%). respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. consecinţă a alterărilor hidromorfologice semnificative. poluarea cu nutrienţi. 383 .59 kg P/ha. unul dintre acestea este transfrontalier. alterări hidromorfologice. atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune. corpuri de apă puternic modificate (26.785 kg N/ha şi de 0. • Ape subterane În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate. Toate cele 7 corpuri de ape subterane identificate aparţin tipului poros. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate luând în considerare scenariul de bază. Pentru evaluarea impactului şi a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de ape subterane. au parcurs testul de desemnare finală a corpurilor de apă puternic modificate. 66. De asemenea. precum şi de evaluarea impactului acestora.(în general aglomerările umane şi activităţile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafaţă. În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa.04 %). 37. Corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună. ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în: corpuri de apă naturale (71. precum şi atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică pentru zonele protejate. 93. acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană.29 % din corpurile de apă de suprafaţă au atins starea chimică bună. poluarea cu substanţe periculoase. prin aplicarea sistemului de clasificare la nivelul corpurilor de apă delimitate la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.80 % din corpurile de apă naturale au atins obiectivele de mediu (stare ecologică bună şi foarte bună).90 % din corpurile de apă puternic modificate şi artificiale au atins obiectivele specifice (potenţialul ecologic maxim şi bun).

a Directivei 91/271/C.E. a Directivei 2006/118/C. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei. iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. stabilite conform H. în aplicarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad se va lua în considerare pentru viitor. şi a Directivei Deşeurilor 75/442/C. în punctele de monitorizare aferente fiecărui corp de apă subterană. În scopul creşterii gradului de cunoaştere şi de protecţie a resurselor de ape subterane. 930/2005.E.. estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. De asemenea. toate corpurile de apă subterană se află în stare bună.E.E. privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva 98/15/C. Având în vedere dinamica apelor subterane este evidentă necesitatea aplicării măsurilor suplimentare referitoare la realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (< 2000 l. Aceasta s-a făcut pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag. determinate pentru fiecare corp de apă subterană. aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole în zonele ne-vulnerabile şi aplicarea agriculturii organice.. întocmit de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. rezolvarea problemelor semnalate.E. Ca urmare a acestei evaluări au fost identificate 5 corpuri de apă subterană cu stare chimică bună iar 2 corpuri au starea chimică slabă. Cele mai importante surse din care se prelevă debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr 7.În evaluarea stării chimice şi cantitative a corpurilor de apă subterană au fost urmate recomandările Îndrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor. Din punct de vedere al stării cantitative.E. În scopul atingerii stării chimice bune pentru corpurile ROPRO2 şi ROPR03 se vor aplica măsurile de bază prevăzute în Directiva 91/676/C. referitoare la nitraţi.E. 384 .E.G.e.). Punctele de monitorizare au fost reprezentate prin forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale şi izvoare. se vor elabora proiecte de cercetare şi modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant. În balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite. Reîncărcarea acviferelor se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.

de către Autoritatea de Sănătate Publică. siderurgie. unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important. Pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic au fost desemnate zone ciprinicole. La nivelul anului 2007 din totalul captărilor de apă din sursele de suprafaţă 100% au asigurate zone de protecţie. 10. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important. Din categoriile de zone ciprinicole şi zone cu acipenseride.2 % se află în arii naturale protejate.67 km2 reprezentând 2 zone vulnerabile. 6 şi anexei 4 din Directiva Cadru pentru Apa.27 % din suprafaţa spaţiului hidrografic Prut-Bârlad Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zona sensibilă la poluarea cu nutrienţi. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.• Zone protejate Planul de management al spaţiului hidrografic Prut Bârlad cuprinde. conform prevederilor art. zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi. agricultură. zone de îmbăiere doar la Marea Neagră. un rezumat al Registrului zonelor protejate actualizat în 2008 – 2009. zone pentru îmbăiere. reprezintă 3. inclusiv hărţile aferente acestor categorii de protecţie (Fişe de caracterizare cu un grad mare de detaliu fiind prezentate în registru). irigaţii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 385 . cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze naturale şi cursuri de apă temporare (nepermanente). În spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării. iar pentru sursele de apă din subteran 93. zone cu acipenseride. monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităţii apei. Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor. astfel încât restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad este de 13858. Până în prezent au fost identificate.55% au asigurate zone de protecţie. • Analiza economică a utilizării apei Dinamica cerinţelor de apă înregistrează un declin substanţial.

astfel încât. ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. în anul 2005 la 7. Ca o caracteristică. trebuie subliniat faptul că serviciul de apărare împotriva inundaţiilor este o activitate foarte importantă prin multitudinea şi amploarea lucrărilor. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat.N. m3. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale. m3 ceea ce reprezintă o reducere de 4. agricultură şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor . m3. industrie.5 mld. Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico-financiar în domeniul gospodăririi apelor.Administraţia Naţională „Apele Române”.9 mld. 386 . Analiza a scos în evidenţă faptul că valoarea activităţilor specifice de gospodărire a apelor nu este recuperată prin cuantumul contribuţiilor actuale ale utilizatorilor de apă. se va determina cuantumul contribuţiilor specifice având în vedere realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa. dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă. pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterane. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. în anul 2001 la 7. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape în anul 2010. nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori.05 mld. A.2 ori faţă de anul 1990. m3 în anul 1998. iar în anul 2007 la 7. cheltuielile de operare şi întreţinere aferente acestei activităţi fiind suportate prin cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de asigurare a apei brute în sursă.9.Bârlad s-a studiat nivelul actual al recuperării costurilor (financiare) activităţilor specifice de gospodărire a apelor. Pentru activitatea de protecţie a calităţii apelor. în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. În spaţiul hidrografic Prut . Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii.5 mld.R. respectiv de: gospodărie comunală.A.

diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare referitor la serviciile publice de gospodărire a apelor. Pentru perioada 2010 . Euro.Activitatea de operare. menţionate în anexa VI A a D.. respectiv raportul dintre costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate.C. Fondului European de Dezvoltare Regională.95 % pentru măsurile aplicate activităţilor industriale. fonduri bugetare etc.A.8 mil. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.2027 costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut Bârlad se situează la valoarea de 1776. 15. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este primul ciclu al Planului de Management (2007-2015).19% pentru presiunile hidromorfologice.82 % pentru măsurile activităţile agricole şi 0.03 % revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie). Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere. • Programe de măsuri În spaţiul hidrografic Prut . cu o valoare planificată pentru această perioadă de 1441..1 mil. în perioada 2007-2013. precum şi alte prevederi europene şi naţionale. exploatare şi întreţinere a infrastructurii de apă şi apa uzată nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. sunt necesare eforturi viitoare pentru îmbunătăţirea eficienţei administrative şi asigurarea unei absorbţii bune a Fondurilor de Coeziune şi Structurale. în special. prin: 387 . Euro. Acest efort financiar se va reflecta la nivelul spaţiului hidrografic Prut . Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanţilor şi măsurile pentru alterările hidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost eficienţă. cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apă. 1.Bârlad a fost stabilit un program de măsuri care cuprinde atât măsuri de bază. din care: 82. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate fiind mai mare de 100%. Deşi în perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienţă semnificativă în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor pentru finanţarea măsurilor. cerinţele Directivelor europene în domeniul mediului.Bârlad printr-o contribuţie de 572 Euro/locuitor.

continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă. De asemenea. Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012. . analize de cost-beneficiu şi proceduri complexe. Analiza Cost Beneficiu. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. . S-au avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul. deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate „obiectivele de mediu” să fie atinse în cadrul actualului Plan de Management bazinal. care necesită instruirea intensivă a beneficiarilor.. precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor periculoase. fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri.Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenţialii beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor. • Excepţii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă.Aplicarea noii legislaţii privind achiziţiile publice în mod corect şi eficient. În cadrul analizei Cost Beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri. având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora.Eforturi continue pentru întărirea capacităţii administrative cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale. . din perspectiva beneficiului adus mediului. . aplicată măsurilor suplimentare.Întărirea rolului de coordonare la nivel naţional şi regional.Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care să răspundă priorităţilor. .Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante. . regional şi local. studii extinse. îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă.Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficient pentru întreaga paletă de instituţii implicate în implementarea fondurilor europene. are ca rezultat aplicarea excepţiilor în 388 .

La nivelul apelor subterane au fost identificate 2 (28. toate reprezentând excepţii de prelungire a termenelor sub art.57%) corpuri de apă subterană cărora li s-au aplicat excepţii privind prelungirea termenelor (art. 4. 389 .4. Numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare. 4.4 pentru toate măsurile suplimentare identificate la scară subbazinală. acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. 4. Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor. Dintre corpurile de apă cărora li s-au aplicat excepţii. Din analiza efectuată a rezultat ca 96 (28. aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată.32 %) corpuri de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu pot atinge starea bună/potenţialul bun până în anul 2015. 66 au fost corpuri naturale şi 30 corpuri puternic modificate.4) pentru atingerea stării chimice bune (două cicluri de planificare (2027)).conformitate cu Art.

390 . Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene.E.E. (2000). 9. Bucureşti. *** (2005). Directiva 2000/60/E.C.E. xxx. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/C. (2008). 86/280/C.E. Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis . Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene..) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. Directive 2008/105/E. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 6. xxx.C.C.. 10.E. Administraţia Naţională “Apele Române”.BIBLIOGRAFIE 1.C. and amending Directive 2000/60/E.E.Planul de Management al Fluviului Dunărea. 4. Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi apelor costiere. Significant Water management Issues in the Danube River Basin District. Raportul 2004 . xxx. 3. International Commission for the Protection of the Danube River. 11.C. European Commission. of the European Parliament and of the Council. Administraţia Naţională “Apele Române”.. 84/491/C.C.) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies. Administraţia Naţională “Apele Române”. International Commission for the Protection of the Danube River.E. 2. *** (2008). Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor. 84/156/C. *** (2007).E. 5. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.E. Delta Dunării.) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. xxx.WFD Roof Report). 7. 83/513/C.E.. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. European Commission. Bucureşti. of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy. 8. a Parlamentului şi Consiliului European care stabileşte un cadru de acţiune pentru ţările din Uniunea Europeană în domeniul politicii apei.Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice. *** (2005). Raportul 2004 . *** (2004). xxx.

) – Transitional and coastal waters – Typology. European Commission.) – Guidance on public participation in relation to the Water Framework Directive.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Economics and the environment. xxx.) – Guidance document on Planning process. European Commission.C. 23. xxx. 18. European Commission. 17. xxx. 19. European Commission. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 15.) – Implementing the G. xxx. 391 . xxx.S.C.C. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. European Commission.C. xxx.) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. reference conditions and classification. xxx.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. xxx. 13. European Commission.C. xxx.) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive.C.C. xxx. 20. xxx. 22. 16. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.I. European Commission. 21.) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. European Commission.) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential. xxx.) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results.) – Guidance on Reference conditions inland waters. elements of the Water Framework Directive. 14.12.C. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. The implementation challenge of the Water Framework Directive.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.

Pressures and 392 . 27. xxx. European Commission.Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt. November 2006. xxx.WFD82. Technical Report – Case Studies. European Commission. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”. 34. 25. Joint Danube Survey-Final Scientific Report. 33. 35. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Economics and Environment.C.2. 19th June 2007. xxx. 29. 39.) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives. xxx.C. 32. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures . Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. 36. 38. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.Final endorsed by Water Directors. *** WFD and Hydromorphological Pressures. Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector în Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A . 2008.. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments. SNIFFER.) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies.P. 28. flood protection works. 31.C.R.C. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 37. 2004. Volume 1. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD .D. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008. Project WFD29 EA & SNIFFER.24. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy. The implementation Economics and the environment The implementation challenge of the Water Framework Directive. 26. *** I. and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive.) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive. *** 2010 Reporting sheets . 30. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD.

40.-Water Framework Directive 2000/60/E. Bucureşti . 2007.E. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. 43. 393 . PM Project No: 300098. 44. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D. Establishing measure to rehabilitate the polluted groundwater altered duet o landfill. Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP). *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements .„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. Appendix B . Matra Preaccession Projects Programme (MPAM). Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment . *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I.E. Proiect PHARE .Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG. în order to reach the environmental objectives required by the Water Framework Directive and the Groundwater Directive. 2007.U. ARCADIS Regio and WL │Delft.I. 41.M. chimice şi hidromorfologice”-2008. 46. EVD REF: PPA 06/RM/7/5. ARCADIS Regio and WL │Delft. lacuri. a Tisza/Tisa sub-basin” Project. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C.“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crişuri River. Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures. Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies.Project WFD76SNIFER. Proiect PHARE „Development of Ialomiţa-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid/121477/D/SV/RO. 42. 45. consortium Euroconsult Mott MacDonald. through cost-efficiency analysis. in order to reach the environmental objectives required by the E. 2007. 47.C. 2007. Proiect PHARE . pe baza elementelor biologice. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO). EVD REF: PPA05/RM/7/4.C.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4. ape tranzitorii..Impact Sheets. consortium Euroconsult Mott MacDonald.

D. Tulcea). Delta Dunării şi zona costieră a Mării Negre şi bazinele reprezentative şi experimentale. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa „Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C. Studiu de cercetare. 54.D.D. – Decembrie 2008. 56. 7420. Studiul 2.M.MONERIS model .. hidrochimice şi morfodinamice pe râuri.C.74 – Redimensionarea ecologică şi economică pe sectorul românesc al Luncii Dunării. Venohr M.. Studiu pentru realizarea Planului de Management al Deltei Dunării.M.3842/2007. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I. 53.C. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor..E. 49.D. Tema C2. Dunăre.B. Bucureşti 2008. 51. Cod CPSA 7420.D.„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”.M. 55. Bucureşti.73.D. 57. Studiul 1. Contract M.2008.N.D. Contract M. chimice şi hidromorfologice”.M. Tulcea).D.1.I.MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems.D. 50. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Studii privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice.E. Studii ecohidrologice. 394 .D. Anuarul hidrologic al Dunării – 2005. Contract M. pe baza elementelor biologice. Cercetarea proceselor hidrologice. ***Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa – „Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”. 52. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I.Decembrie 2007.N. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere.48. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevăzute pe Directiva Cadru a Apei. 2008.C. Behrendt H. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I. .

1974. Donita N. Tehnica Silvică. 6/1958. Vădineanu R. ***Administratori/custozi. Cristofor S. 2004. Principii şi reglementari europene. 74.. Şerban. Popescu A. 2008.. ***Administraţia Naţională „Apele Române” – Anuarul de gospodărirea apelor.. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine. 63. Raionarea hidrogeologica a teritoriului RPR. Managementul apelor. Rişnoveanu G. Lazar G.SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (L. Tudoran Ghe.anii 2005.. 64.râuri şi lacuri. 2006. Liteanu E.. 1/1958.D.. Universităţii „Transilvania” din Braşov. Hansen W. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 2008. ***Administraţia Naţională „Apele Române” . Ignat G. Planuri de management ale ariilor naturale protejate.. Mihailescu S.. Ed. 66. Instrucţiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă . 69. Predoiu Ghe. 61. Editura Springer.. Priscu R. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apă-râuri.04. Platagea Gh. Kampa E. Adamescu M. Probleme de geografie. Heavily Modified Water bodies. Biris I – Habitatele din România.. Bucureşti. 2006. 59.Sinteza Calităţii Apelor .) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB). 62. Construcţii hidrotehnice. Stancioiu P. 75. Anuarul Statistic al României. subalpine şi forestiere din România.S. 60.The 6th Symposium for European Freshwater Sciences . 68... 70. Editura Tipored. Pauca-Comanescu M. Vădineanu A.S.. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 73. 67.vol.. Hua Tao. 71. *** Institutul Naţional de Statistică.58..R.Greg Pelletier. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Hidrologie şi gospodărirea apelor. ***Administraţia Naţională „Apele Române” .Registrele zonelor protejate. Steve Chapra. P. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apă-râuri. 2007. Meteorologie. Synthesis of 34 Sase Studies în Europe. 72. 2007. Postoloache C. şi colab. 65. Cazacu C. Ed. Galie A. March 7. 2005. 395 . II. Bogza St. Codul Bunelor Practici Agricole. Bucureşti. Măsuri de gospodărire”. Simulating River and Stream Water Quality. Version 2. . C.. 2006. Editura didactică şi Pedagogică. *** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie..

81. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. Instrucţiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme şi difuze de poluare şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă. în special pentru protecţia resurselor de apă. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 83. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora. consultarea şi participarea publicului. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile. 77. 82. 88. Instrucţiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate. industrie. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei cerinţelor de apă (aglomerări. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 78. 85. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind informarea. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei locuitorilor şi a locuitorilor racordaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apa. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 89. irigaţii). 79. 396 . ***Administraţia Naţională „Apele Române”.76. agricultură. Instrucţiuni metodologice privind Modernizarea şi Dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitoring integrat al apelor. zootehnie. ***Administraţia Naţională „Apele Române” Instrucţiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din România. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea secţiunilor de referinţă. Instrucţiuni metodologice de stabilire a valorilor de fond pentru poluanţi specifici şi substanţe prioritare nesintetice (metale) pentru tipurile corpurilor de apă „Cursuri de apă influenţate calitativ din cauze naturale” având în vedere mediul de investigare apa. 80. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 84. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 87. piscicultură. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 86.

90. Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 93. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 98. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile industriale. 92. 96. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 100. 102. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru măsurile suplimentare. 97. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerările umane. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.). Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii laterale a cursurilor de apă. Instrucţiuni metodologice privind analiza cost eficienţă pentru programul de măsuri. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apă modificate antropic pe baza testelor de desemnare 101. Instrucţiunilor metodologice privind stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru în domeniul Apei (2000/60/E.C. Instrucţiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc. 397 . ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 91. 94.model de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice de evaluare a recuperării costurilor pentru serviciile de apă la nivelul bazinului hidrografic . ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 95. Instrucţiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. 99. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.

.ac. p.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 398 . Rev.htm (Proiecte LIFE pentru protecţia naturii) 115. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu D. 106. www.privind calitatea apei potabile.. T..C.. nr. Munteanu M. 1. *** H. 107.9-15. Arh.A. 582 din 30/06/2004 109. publicată în Monitorul Oficial.G.Corpurile de ape subterane la risc din România. 458/2002. T. Drăguşin D. Hidrogeologia.A. Tomescu G.. 60/2000/E. Munteanu M. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România. 96/18. Radu E.mmediu. 50.. publicat în Monitorul Oficial. Macaleţ Rodica. Instrucţiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/variabilelor economice privind identificarea excepţiilor de la obiectivele de mediu. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane. Macaleţ R.2009 111.. ***Legea nr.C. a costurilor disproporţionate. ***Legea nr. Partea I nr. 10..G. Drăguşin Doina. *** Hotărâre pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorarii. Bucureşti.03. Bucureşti.H.. p. http://www.ro/proiecte_europene/axa4.7. publicată în Monitorul Oficial.htm (Proiecte prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa 4 Protecţia Naturii) 116.ramsar.. http:// ec.at/software/index. Munteanu M. http://efi-plus.boku. Radu Catalina.europa. 112.. nr.eu/environment/life/index. „Hidrotehnica”. Bretotean M. Tenu A. (2006) . ***Ordinul Ministrului Mediului nr. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. nr. Partea I. Bretotean M. 930/2005 – Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. publicată în Monitorul Oficial..II. I. Drăguşin D. Macaleţ R. 800/2 sep.103.org 114. 137/2009 privind aprobarea valorilor prag pentru corpurile de ape subterane din România. 552 din 29 iulie 2002 108. vol.vol.. Radu C. Tenu A. Radu E.. Tenu A. Radu C. 2005 110. nr...2009 113. Bucureşti.N. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. publicată în Monitorul Oficial al României. 105. Tomescu G.. Rev. Partea I nr. 33-39.. Radu E. 458/2002 privind calitatea apei potabile.. T. Bretotean M. nr. 170 din 18.. Partea I. nr. 104.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.