P. 1
Plan de Management Prut-Barlad

Plan de Management Prut-Barlad

|Views: 73|Likes:
Published by Marinela Cighir
Plan de management bazin hidrografic
Plan de management bazin hidrografic

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Marinela Cighir on Sep 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2014

pdf

text

original

PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAŢIULUI HIDROGRAFIC PRUT - BÂRLAD

CONŢINUT Capitolul 1. Capitolul 2. Introducere Prezentarea generală a spaţiului hidrografic 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. Capitolul 3. Delimitarea spaţiului hidrografic Hidrografie Relief Utilizarea terenului Geologie Clima Resurse de apă Categorii de apă de suprafaţă Ecoregiuni, tipologia şi condiţiile de referinţă 3.2.1. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru râuri 3.2.2. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apă Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructură 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu 3.5.1. Poluarea cu substanţe organice 3.5.2. Poluarea cu nutrienţi 3.5.3. Poluarea cu substanţe periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice 1

Caracterizarea apelor de suprafaţă 3.1. 3.2.

Capitolul 4.

Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană 4.2. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre 4.3. 4.4. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană.şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Capitolul 5.

Identificarea şi cartarea zonelor protejate 5.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării 5.2. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 5.3. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important 5.4. 5.5. Zone sensibile la nutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţi Zone pentru îmbăiere Reţelele şi programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafaţă 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate 6.2. Caracterizarea stării apelor 6.2.1. Ape de suprafaţă 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate 6.3. Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Ape de suprafaţă Ape subterane Zone protejate

Capitolul 6.

Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6.1.

Capitolul 7.

Obiectivele de mediu 7.1. 7.2. 7.3.

Capitolul 8.

Analiza economică

2

8.1. 8.2. 8.3.

Analiza economică asupra utilizării apei Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă

Capitolul 9.

Programe de măsuri 9.1. 9.2. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene Măsurile şi etapele pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă 9.3. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 9.4. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe 9.5. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor 9.6. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate 9.7. 9.8. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale 9.9. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu

Capitolul 10.

Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1 Analiza Cost-Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate 10.1.1. Analiza Cost-Beneficiu 10.1.2 Analiza de disproporţionalitate 10.2 Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10.2.1 Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu 10.2.2. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11.1 Aspecte cantitative 3

Capitolul 11.

11.2 Capitolul 12.

Schimbări climatice Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire Hidrografic a Planului de Management al Spaţiului

Informarea, consultarea şi participarea publicului 12.1. 12.2.

Capitolul 13. Capitolul 14. Bibliografie Anexe

Probleme şi incertitudini Concluzii

4

LISTA DE TABELE Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Tabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Tabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apă Tabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Tabelul 3.5. 1 Tipologia lacurilor naturale Tabelul 3.5. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Tabelul 3. 6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare FAZA I Grupul L.M.-G.I.G. Tabelul 3. 7 Situaţia aglomerărilor umane, staţiilor de epurare, precum şi a încărcărilor organice totale, colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 4. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Tabelul 4.2. 1 Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Tabelul 4.2. 2 Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Tabelul 4. 3 Exploatări semnificative de apă subterană (>= 1.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 5. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 6. 1 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional - râuri Tabelul 6. 2 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri 5

Tabelul 6. 3 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Tabelul 6. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Tabelul 6. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Tabelul 8. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă, canalizare şi epurare Tabelul 8. 3 Caracteristicile staţiilor de epurare Tabelul 8. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii Tabelul 8. 5 Tarifele serviciilor publice Tabelul 9. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentarii cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie, din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 5 Alocare financiară a P.O.P. pe axele prioritare Tabelul 9. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Tabelul 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 6

11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 7 .Tabelul 9.

1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 2.Bârlad Figura 3. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . 4 Principalele unităţi geologice Figura 3.P. 7 Aglomerări umane (>2000 l. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative Figura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3.Bârlad Figura 3.e.e. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare . 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut . 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut . 8 Aglomerări umane (>2000 l.industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 3.Bârlad Figura 3.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 3.1.R. 1 Categorii de ape Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut .1. 18 Ilustrarea conceptului D. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă. 3 Utilizarea terenului Figura 2. Figura 4. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut Figura 4. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Figura 3.I. 1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 6 Corpurile de apă de suprafaţă Figura 3. 2 Sectiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani 8 .LISTA DE FIGURI Figura 2. Figura 3. 2 Principalele unităţi de relief Figura 2.Bârlad Figura 3. 4 Tipologia lacurilor Figura 3.S.

3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă Figura 6. 3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut .3. 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.Figura 4. 7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) Figura 4. Prut-Bârlad 9 . 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut .3. 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 5.1.1.Bârlad Figura 4. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut .3.h. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut . 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.Bârlad Figura 6.Bârlad Figura 5.3.Bârlad Figura 5.1. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană Figura 5.Bârlad Figura 6. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut .3. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 6. 6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Figura 4. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut -Bârlad Figura 4.1. 4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4.1.4.

8.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 10 .Bârlad Figura 9. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 6. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica de către S.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută Figura 9.A.3. 5 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.3.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Figura 9. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Figura 8. 10 Structura principalelor cheltuieli Figura 9. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă.Bârlad Figura 6. subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Figura 8.Figura 6.3. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc) Figura 8. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Figura 8. 9 Debite înregistrate de D.H.3 Dinamica cerinţelor de apă Figura 9.3. Dunăre. Prut-Bârlad (mii mc) Figura 8.Bârlad Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Figura 8. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc) Figura 8. 6 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate Figura 8. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate Figura 6. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare Figura 8.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut . 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .

8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut . 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .P.B.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut . Figura 9.E.Bârlad Figura 9.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice Figura 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .Figura 9.Bârlad Figura 10. 3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme .efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 9.B.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 10.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Figura 9.B. 2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 Figura 10.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Figura 9.E.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .Bârlad Figura 9.E.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 9. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S. 4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 11 .12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Figura 9.

5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 12 .Figura 10.

Anexa 8. Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C.1 Starea ecologică.P.Bârlad Anexa 9.6. Tendinţe. Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut .a Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile) din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.1. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată din spaţiul hidrografic Prut .5. şi Directiva Păsări 79/409/C.b Corpurile de apă de suprafaţă localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor Anexa 9.LISTĂ ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Lista autorităţilor competente Lista persoanelor de contact pentru obţinerea informaţiilor utilizate în elaborarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut . Lista zonelor vulnerabile şi a localităţilor din zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut .c de bază asupra acestora Corpurile de apă subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate Anexa 9.Bârlad Anexa 5.Bârlad Anexa 7.4.2.E. Anexa 9.P. Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I. Valorile prag şi valorile fondului natural pentru corpurile de apă subterană Evaluarea cerinţei de apă.2.E.1.4.E.3.4.2.7.Bârlad Anexa 7. Anexa 9.1.1. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă în spaţiul hidrografic Prut .C. Situaţia transpunerii şi implementării în legislaţia românească a Directivelor Europene din domeniul mediului apei şi a altor Directive Europene asociate Anexa 9.Bârlad Anexa 6. potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Anexa 6.Bârlad Anexa 9. din spaţiul 13 .E. de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (pesticide) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Anexa 9.

8.Bârlad Anexa 9. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut . Proiecte supuse evaluării impactului asupra mediului (E.17.R.R.9. 17.Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9.a Lista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România Măsuri de asigurare a continuităţii longitudinale a cursurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut .P. Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă.P.Bârlad Anexa 9.16 Anexa 9.Bârlad Anexa 9. Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile industriale I.hidrografic Prut . canalizare şi epurare.Bârlad Alte tipuri de măsuri hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.14.15.Bârlad Anexa 9.E.b hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.) analizate în cursul anilor 2006-2009 în spaţiul hidrografic Prut .I.Bârlad Anexa 9. privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESOII) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Anexa 9.12.A. Eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor punctiforme de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor în spaţiul hidrografic Prut . Cuantificarea reducerii efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenţii din activităţile industriale în spaţiul hidrografic Prut .c Anexa 9.13. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9.11.18. raportate E-P. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din spaţiul hidrografic Prut .T.C.Bârlad Măsuri de îmbunătăţire a continuităţii laterale a corpurilor de apă în spaţiul Anexa 9.17. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru 14 .19. Măsuri privind reducerea poluării punctiforme şi difuze cu substanţe prioritare/prioritar periculoase din spaţiul hidrografic Prut . Inventarul amplasamentelor care se încadrează sub incidenţa Directivei Consiliului 96/82/C. din spaţiul hidrografic Prut .10(1) Anexa 9.10.

1 Anexa 10.Bârlad Anexa 10.4.3.4.1.7.8. Anexa 12.5 Corpurile de apă de suprafaţă pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut .6 Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . Chestionar privind colectarea şi epurarea apelor uzate din aglomerările umane Anexa 12.diminuarea efectelor presiunilor de la activităţile industriale în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9. Anexa 12.3 Anexa 10.Bârlad Fişă evaluare beneficiu de mediu Analiza Comparativă cost beneficiu Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare Informaţii privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare Anexa 10.20. Chestionar privind elaborarea draftului Planului de Management Centralizator al Procesul de consultare a publicului Rezultatele procesului de consultare a Planului de Management Anexa 10.Bârlad Anexa 12.21. Corpurile de apă subterane pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut . Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor din Agricultură în vederea îmbunătăţirii Anexa 9.22 Anexa 9. 15 .2 Anexa 10.Bârlad Anexa 10.2.23 speciilor direct dependente de apă Analiza Cost Eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală Măsuri suplimentare pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative în vederea îmbunătăţirii stării apelor din spaţiul hidrografic Prut . Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă subterane din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 10. stării apelor Măsuri suplimentare necesare pentru bună conservare a habitatelor şi Anexa 9.

– Corine Land Cover C. – Agenţia Regională pentru protecţia mediului B.R.P.F.T.N. – Analiza cost-eficienţă A.A.F.P.R. – Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare A. – Best Available Technique (Cele mai bune tehnici disponibile) B.M.C.B.C. – Administraţia Fondului de Mediu A.R.T.R.I. – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale A.N.C. – Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 16 .D. – Directiva Cadru în domeniul Apei D.D.P. – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate A.C.I. – Administraţia Domeniului Public A. – Analiza cost-beneficiu A.A. – Direcţii de Apă D. – Bazin Hidrografic C.B.C.R. – Comunitatea Economică Europeană C. – concentraţii maxim admise C. – Codul de bune practici agricole C. – corp de apă artificial C.P. – consum chimic de oxigen C.B.A. – Banca Europeană de Investiţii B.P.h.ABREVIERI A.N.E.A.Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării A.A.S..A.E.E.A.N. . – Administraţia Naţională „Apele Române” A.D.A. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură A.R.O.E.M.5 – Consum Biochimic de Oxigen în 5 zile la 20°C C.C.A. b.A.D.M. – Agenţia pentru Protecţia Mediului A.P.E.P.A.N.I. – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului A.D.S.L.M.A.M.O.– cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic D.N.E.P.H. – Corp de apă puternic modificat C.M. – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare B.M.B. – Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică C.I.

A.I. – Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului I.A.A.W.M.C.G. – Danube Regional Project (Proiectul Regional al Dunării) E. – Drum Naţional D. – Sistemul Informaţional Geografic G.R.Fondul European pentru Pescuit Fig.J.P.P.P.D. – Drum Judeţean D.M. .R. – Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi E.N.D. – Europa Centrală şi de Est ECOSTAT– Ecological Status (Stare ecologică) E.P. Agrochimie şi Protecţia Mediului – Bucureşti I.N.S. CE – European Council (Consiliul European) E.S.W.H.C. – Registrul European al Poluanţilor Emişi E–P.C.E. – Drum Comunal D.I.D.P. – figura H. I.P.C..R. – Institutul Naţional de Cercetare . U. – Garda Naţională de Mediu G.R.T.E.P. – Integrated Prevention Pollution Control (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) I.. – Ape Subterane (Groundwater) G. – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală F.Q.C. – Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra mediului) E.C.C. – Hotărâre de Guvern GAEC – Codul pentru bune condiţii agricole şi de mediu G.A.–Ecological Ouality Ratio (Raport de calitate ecologică) E.D. – Directiva Apelor Subterane 2006/118/E.G. – European Union (Uniunea Europeană) F. – Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor I.Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” IS – Index saprob I.E.E.I.P.C.R.E.R.P.C.A.U.S.N.C.M.I.R.R.D. – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre–Aderare 17 .N. – Driver-Pressure-State-Impact-Response (Activitate antropică-Presiune-StareImpact-Răspuns) D. – Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” I. – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie. – Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea I.R.D.

– milion/milioane M. – locuitor(i) L.S.R. – Lower Danube River System –Sistemul Dunării Inferioare M. – Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 18 . – Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group (Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene) l.M. – Man and the Biosphere Programme (Programul Omul şi Biosfera) M. – Ministerul Agriculturii.G. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale M.N.H. – Ordinul Ministrului O.B. – Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic P.B.R.I.A.B.R.. – Nivel Normal de Retenţie N.L.J. – Ministerul Apelor Pădurilor şi Mediului MATRA – Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda MONERIS – MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems (Modelarea Emisiilor de Nutrienţi în Sistemele de Rau) M. – Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului O.A.U.H.–G.B.T. – Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării P.L.D.N.A.D.E.D.I. – Organizaţii Non–Guvernamentale O.A. – Ministerul Sănătăţii MZB – Macrozoobentos N.P.G. STAS – Normative tehnice de aplicare a legislaţiei O.D.B.M. – Materii totale în suspensie M. – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile M. – Potenţial ecologic bun PIN–MATRA– Programme Internaţional Nature Management Central and Eastern Europe P.M.P.A. – Valoarea fondului natural (natural background level) NTPA.D. – Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice P.M.H.A.S.G. GNP – Produs Intern Brut (Gross Naţional Product) P.S. – Ordonanţă a Guvernului O.D.I. – locuitor(i) echivalent(i) loc.B.M. – Ministerul Administraţiei şi Internelor mil. – Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.P.D.e.G.M.M.S. – Ministerul Mediului M.G.

O.N. – Programul Operaţional pentru Pescuit în perioada 2007–2013 P.N.N.R. – Sites of Community Importance (Situri de importanţă comunitară) SOR – Societatea Ornitologica din România S.B. Mediu – programul Operaţional Sectorial pentru Mediu în perioada 2007–2013 P. – Taxa pe Valoarea Adăugată U.P.X.R. – Plan de Management Bazinal P.M.I. – Secţia de Hidrogeologie S.C.S.h. – Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategica de mediu) S.A..O.H. (threshold values) T. – Technical Assistance Information and Exchange System (Sistemul de Asistenţă Tehnică şi Schimb Informaţional) T.D.C.A. – United Nations Educational.PHARE – Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy (Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei) P.C.D.O.E.N.A. – Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor P.M.A.S. – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală P.– spaţiu hidrografic SNGD – Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor S.V. R.E.V.P.E.D.A.E.R–E2 – Rivers Eastern Continental –Tipuri de râuri est continentale (intercalibrare) R.I.D. s.D. – Valorile prag.A. – Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrală (Regional Environmental Center) REFCOND – Condiţii de Referinţă ROMSILVA.P. – Stare ecologică bună SEVESOII– Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S.G.P.R.O. – Regia Naţională a Pădurilor S.G. – Special Protected Areas (Arii de protecţie specială avifaunistică) T. – Special pre–Accession Programme for Agriculture and Rural Development (Programul Special de Pre–Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii S. Scientific and Cultural Organisation 19 .C.H. – Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor RAMSAR – Convenţia pentru Zone Umede de Importanţă Internaţională R–E1. – Special Areas of Conservation (Arii speciale de conservare) S.B. – Programul de Măsuri P.E.A.

poros .N.U.N.–G.alimentari cu apă pentru populaţie . .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană . – Valoare netă actualizată Z.F.B.irigaţii .carstic .P.A. – World Wide Fund (Fondul Mondial pentru Natura) Tipuri acvifere P K F q . – United Nations Development Program component – The Global Environment Facility QUAL 2K – A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality V.F.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .E.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .V.N.zootehnici PVG .debit specific Utilizarea apei PO IR I P Z . – Zonă vulnerabilă la nitraţi WAQ – Model pentru prognozarea calităţii apei W.piscicultură .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .mediu .D.W./Z.zootehnie Poluatori: I A M Z .agricoli. . .industriali.foarte bun PG PM PU .industrie . – Valoare Adăugată Brută V.bun .nesatisfăcător PVU .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .fisural .puternic nesatisfăcător 20 .menajeri.V.A.

Actul a intrat în vigoare la data de 26 iulie 2010. Publicat în Monitorul Oficial. autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice 1. Publicat în Monitorul Oficial. 0 Actul a intrat în vigoare la data de 02 martie 2010.conform Hotărârii nr. Actul a intrat în vigoare la data de 12 ianuarie 2010. Ministerul Sănătăţii .conform Hotărârii de Guvern nr.conform Hotărârii nr. 519 din 26/07/2010. 904/2010 din 25/08/2010 privind restructurarea şi reorganizarea Ministerului Dezvoltării 21 .380/2009 privind înfiinţarea. 1 la Hotărârea Guvernului nr. Actul a intrat în vigoare la data de 04 august 2010. Ministerul Mediului şi Pădurilor . Publicat în Monitorul Oficial. „Ministerul Economiei. Partea I nr. 1. 139 din 02/03/201. 732/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 2. Comerţului şi Mediului de Afaceri – conform Hotărârii nr. Publicată în Monitorul Oficial. Actul a intrat în vigoare la data de 4 ianuarie 2009. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului . 725/2010 din 21/07/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.conform Hotărârii nr. 1. 144/2010 din 23/02/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.conform Hotărârii de Guvern nr. 4. 1. 5. 3 din 04/01/2009. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor. Partea I nr. modificată prin Hotărârea Guvernului nr. Partea I nr.634 din 29 decembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor. organizarea. 720/2010. 1635/2009 din 29/12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor. 548 din 04/08/2010. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale .” 6. Ministerul Administraţiei şi Internelor . 3. Publicat în Monitorul Oficial. Comerţului şi Mediului de Afaceri.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studii pentru Ordine Publică în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru completarea anexei nr. nr. 22 din 12/01/2010.Lista actualizată a denumirilor oficiale pentru autorităţi ale administraţiei publice centrale. Partea I nr. funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.

Actul a intrat în vigoare la data de 13 februarie 2009. 146 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 9.conform Legii nr. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii .conform Legii nr. Publicat în Monitorul Oficial. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice .S. 622 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice . Partea I nr. Publicat în Monitorul Oficial. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010. 1. Publicat în Monitorul Oficial. Actul a intrat în vigoare la data de 31 august 2010. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii . 512 din 22/07/2010. Ministerul Muncii.N. Partea I nr. Familiei şi Protecţiei Sociale. 12. 76/2009 din 11/02/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Administraţiile Bazinale de Apă . 7. Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.C.A. precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Actul a întrat în vigoare la data de 31 iulie 2006. Ministerul Apărării Naţionale . Publicat în Monitorul Oficial. aprobat prin Hotararea Guvernului nr.conform Ordinului nr.. Partea I nr.conform Hotărârii nr. Publicat în Monitorul Oficial. 346/2006 din 21/07/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării.conform Hotărârii nr. 89 din 13/02/2009. Actul a intrat în vigoare la data de 22 aprilie 2009. 8. 658 din 6 aprilie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Partea I nr. Actul a intrat în vigoare la data de 13 iulie 2010. Familiei şi Protecţiei Sociale . Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010. 654 din 28/07/2006. 10.R. publicat în Monitorul Oficial. 497 din 19/07/2010. 616 din 31/08/2010. 11. Partea I nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii. 3/2010 din 05/02/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 263 din 22/04/2009. 728/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.Regionale şi Turismului. 671/2007.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. 107/1996. 22 . 478 din 13/07/2010.conform Hotărârii de Guvern nr. partea I nr.

referitor la 23 . luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanţe prioritare care prezintă un important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptată a evacuărilor. atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane.1. definirea a 5 clase de calitate a apelor ţinând seama în primul rând de elementele biologice. definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie realizat până în 2015. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă. definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”. operaţional şi de investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordării ecosistemice. stabilirea obiectivelor de mediu. stabilirea unei reţele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării apelor. precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere. ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene. Directiva Cadru în domeniul apei fundamentează o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor. pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri. emisiilor şi pierderilor substanţelor prioritar periculoase. urmărind noi elemente: elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul recuperării costurilor aferente serviciilor de apă. stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic. Introducere Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000. prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane. cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale. definirea „condiţiilor de referinţă” pentru apele de suprafaţă. când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Planul de management bazinal este în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socioeconomică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toate ramurile economiei. atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. specifică faptul că Statele Membre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe.  Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au fost prezentate spre informare şi consultare publicului. având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şi subterane.12.prevenirea şi controlul poluării. măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiază factorii majori care influenţează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic.C.. elaborarea proiectului Planului de Management pe bazin hidrografic. în special. De asemenea. politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată. conceptul de reabilitare al resurselor de apă. sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22. pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. până la 22. precum şi standarde de calitate a mediului. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/E. prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi pentru 24 .2008 şi consultarea publicului 6 luni în cursul anului 2009. cu privire la următoarele etape referitoare la: calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic şi despre rolul consultării.12. Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice. folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor. poluarea cu substanţe prioritar periculoase şi alterările hidromorfologice. în cadrul întâlnirilor privind elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (2007). poluarea cu nutrienţi. 2007.  În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanţe organice. până cel mai târziu în 2006.

precum şi de la principiile gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafaţă şi subterane. aparţinând Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice. împreună cu Ministerul Mediului. atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobat prin HG 1212/29.2000. În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.B. managementul apelor trebuie să ofere soluţii pentru asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaţiei şi economiei. Administraţia Naţională „Apele Române” a fost desemnată.) trebuie corelat cu planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice (P. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărire a apelor cu organele 25 . iar în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. la nivelul fiecărei Direcţii de Ape s-a înfiinţat un compartiment pentru elaborarea Planului de Management bazinal.M. unitară. în conformitate cu prevederile art. echilibrată şi complexă a resurselor de apă. În acest scop. Ca infrastructură de bază a economiei.H. autoritate competentă pentru implementarea Directivei Cadru Apa în România. Planul de management al bazinului hidrografic (P. la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost creat Departamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice.dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă. pornind de la caracterul regenerabil dar limitat al resurselor de apă dulce.H. la nivelul fiecărui bazin hidrografic.A.B. În acest context. componentă de gospodărire calitativă a resurselor de apă şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic. Administraţia Naţională „Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. s-a înfiinţat un Comitet de Bazin. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu Ordinul nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. 913/2001. componentă cantitativă de gospodărire a apelor din cadrul Schemelor Directoare.) cât şi cu programele de dezvoltare şi etapizare.11. componenta de gospodărire cantitativă a resurselor de apă din cadrul Schemelor Directoare.47 din Legea apelor nr. De asemenea.

Delta Dunării). printre care şi România trebuie să contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării.12. Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului 2010. acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 4000 km2. lacurile cu suprafeţe > 100 km2. utilizatorii din bazinul respectiv. Deltă şi apele costiere. Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport 2004 a fost elaborată de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea cu contribuţia ţărilor dunărene şi aprobată de miniştrii mediului din ţările dunărene reuniţi în cadrul Conferinţei Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13.administraţiei publice locale.2004. Sava. Partea C: Planurile de management la nivel de sub-bazine naţionale (în cazul României -11). urmând aceeaşi modalitate de realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004. Acest comitet îşi propune respectarea şi aplicarea principiilor gospodăririi durabile a resurselor de apă şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă. statele dunărene. 26 . Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaţional (Tisa. Partea B: Planurile naţionale de management ale ţărilor dunărene. Dunărea. În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei. În acest scop statele semnatare a Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării să fie format din trei părţi: Partea A: Planul general ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere şi se referă la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2. beneficiarii serviciilor de gospodărire a apelor şi cu organizaţiilor neguvernamentale locale cu profil de protecţie a mediului. Prut.

C. pentru analiza evoluţiei în timp a unor parametrii caracteristici. în vederea informării şi consultării publicului pe o perioadă de peste 10 luni în cursul anului 2009 (până la 10 noiembrie 2009). zone protejate. obiectivele de mediu. programele de măsuri. Direcţiile Judeţene de Agricultură din judeţele aparţinând 27 .). Se precizează ca nivelul de detaliu creşte de la partea A (internaţională) la partea C (sub-bazine naţionale). la nivel bilateral. există iniţiative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internaţionale cum ar fi Prut şi Delta Dunării împreună cu Republica Moldova şi Ucraina. Proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad . referindu-se la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2.A-urilor. Aşa cum s-a precizat mai sus. Planul Naţional şi Planurile sub-bazinelor conţinând informaţii adiţionale/complementare.D.Partea B De asemenea. au fost organizate întâlniri cu ţările vecine (Ungaria.G. inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I. lacurile cu suprafeţe > 10 km2. Partea B (naţională) . De asemenea. cât şi în anul 2009. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Datele au fost furnizate în principal de colectivele din cadrul Direcţiei Apelor Prut şi S.P.a fost prezentat pe website-ul Direcţiei Apelor Prut pe 22 decembrie 2008. agenţii economici. având ca obiectiv armonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere.varianta preliminară .în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin. în special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafaţă şi subterane. starea apelor. însă procesul de elaborare nu a început încă. astfel. atât în anul 2008. acest lucru este menţionat specific în capitolul respectiv. ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere.R. analiza economică şi excepţiile de la obiectivele de mediu. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioadă mai îndelungată de timp. Bulgaria şi Serbia). acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 1000 km2. Datele şi informaţiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007. Planul Naţional de Management al Apelor din România este format din 11 Planuri de Management Bazinale.

având o suprafaţă totală de 20. De asemenea. 2. precum şi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a potenţialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate.E. pe baza elementelor biologice.1. în vederea aprobării prin Hotărâre de Guvern.267 km2 (fig. Îmbunătăţirile/actualizările au vizat unele capitole.G. Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea.). 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe).). o serie de autorităţi ale administraţiei publice centrale. proiectul Planului de Management bazinal – varianta preliminară – a fost îmbunătăţit. 28 . Agenţiile de Protecţia Mediului şi Garda de Mediu. privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă. nr. Institutul Naţional de Statistică etc.A. după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului Naţional de Management şi a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice. autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice şi-au schimbat în mod oficial denumirea. acestea fiind integrate în proiectul Planului de Management bazinal şi puse pe site-ul Direcţiilor Apelor şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” în vederea consultării publicului şi în mod special a unităţilor implicate în procesul de implementare al Directivei Cadru. sinteză a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice. Pe măsură ce se s-au finalizat studiile. Administraţiile Regiunilor de Dezvoltare. 2. a urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (S. chimice şi hidromorfologice. care se regaseşte după secţiunea „Abrevieri”. elaborate de către institutele de cercetare şi universităţi. În acest sens. privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (transpusă prin H. Delimitarea spaţiului hidrografic Planul de management se elaborează pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut.spaţiului analizat. care vor trebui să ia măsuri pentru a se atinge obiectivele de mediu ale diverselor categorii de ape. autorităţile locale şi judeţene. conform prevederilor Directivei Cadru. Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad 2.E. planul conţine o listă cu denumiri actualizate ale acestora.1. bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţi de stânga ai râului Siret din judeţele Botoşani şi Galaţi. în concordanţă cu cerinţele Directivei 2001/42/C.

Figura 2. 1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 29 .

Bârlad. Siret la vest şi Nistru la nord şi est.550 13.196.566 7481 920 612.Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest. În mediul urban trăiesc mai mult de 1. Vaslui.24 0.60 22. 23. Bazinul râului Bârlad.62 0.500 km2 se desfăşoară pe teritoriul a trei state: Ucraina.485 2.h. Bereşti. Galaţi.35 100 Populaţia (locuitori) 414042 692546 455.196 milioane locuitori (din care 1.267 % din suprafaţa totală pe b.34 0. Săveni.h. România şi Republica Moldova. Huşi.487 în b.67 0. este delimitat în partea de nordest şi est de bazinul râului Prut.590 % din populaţia totală pe b. afluent de stânga al Siretului. locuitori rezidenţi în 15 oraşe: Botoşani. Târgu Frumos. Iaşi.215. Din punct de vedere administrativ. spaţiul hidrografic Prut .9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi Republica Moldova pe 711 km.88 100 30 . Negreşti şi Tecuci.52 26.1).h. Târgu Bujor. Bacău şi Vrancea.Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani. Iaşi. Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr.04 mil. crt.85 31. râul Prut (952.85 4. 1 2 3 4 5 6 7 Suprafaţ Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Neamţ Bacău Vrancea Galaţi Total a (km2) 4782 4564 5318 172 946 157 4328 20. Prut). Hârlău. Darabani. Densitatea populaţiei este de circa 112 loc/km2 (tabelul 2.04 27.74 0. 18. Al doilea afluent ca lungime al Dunării. Dorohoi. Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ. Populaţia din aceasta zonă este de circa 2.77 21. Suprafaţa totală a bazinului de 27.53 20.

220 km2.3.h.967 km (cca. scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii. 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii) şi 18% sunt cursuri semipermanente.2‰. 2 Altitudinea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluenţă.2)  Câmpia Moldovei. Bârlad:  Podişul Central Moldovenesc. Prut este forma alungită cu o lăţime medie de circa 30 km. Bazinul are o altitudine medie de 211 m şi o pantă medie de 5‰.2. O caracteristică a b. Râul Bârlad adună 144 de afluenţi codificaţi cu o lungime totală de 2. de la nord la sud. iar cursul inferior este cvasisimetric. Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. unde se regăseşte şi altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare-Tudora). limita vestică a bazinului Prut. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralelă cu munţii Carpaţi. are înălţimea medie de circa 150 m. În continuare. 4.2. alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime medie de circa 400 m. situată în totalitate în bazinul râului Prut. h. fragmentate de văi adânci (150-200 m). 2. Prut cât şi b. Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga. Relief Relieful spaţiului hidrografic Prut . Raul Bârlad. 31 . Hidrografie Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafaţă de recepţie de 10.Bârlad aparţine Podişului Moldovei şi părţii de nord-est a Câmpiei Române.  Podişul Sucevei. Panta medie a bazinului este de 0.6% din suprafaţa ţării).639 km. (Fig. 2.h. se individualizează următoarele subunităţi morfologice care aparţin atât b. cel mare afluent de stânga al Siretului. are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7.

Figura 2. 2 Principalele unităţi de relief 32 .

h. 33 .4% şi în b. Prut şi 0.h. Prut şi 16. cu lăţimi de circa 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m.1% în b.h. 2. 2. cât şi de factorii antropici (Fig. Astfel.h. Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord şi circa 250 în sud.4.3).• Dealurile pliocene (Colinele Tutovei. ce ocupă în b. sunt dezvoltate în special în zonele de contact cu relieful înalt de podiş. Bârlad (46%).h.h. Pădurile.7%) cât şi în b. Bârlad. Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. Bârlad 27%.26 în b.3% în b. Terenurile arabile sunt predominante atât în b. Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrografic Prut . Dealurile Fălciului. cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului.h. Prut 21. Prut (54. luciul de apă ocupă un procent de 1. Bârlad. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13.  Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar.Bârlad este influenţat de condiţiile fizico-geografice. separate de văi consecvente. adânci de 100-150 m.19% în b.h.

Figura 2. 3 Utilizarea terenului 34 .

Resurse de apă Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează circa 3661 mil. În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord. reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal de râurile Prut. depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă. Geologie Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios. mc/an. n 2. Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile de tip silicios. un climat specific zonelor împădurite.7.5 ºC.0 şi ºC î bazinul hidrografic Bârlad este de 9.85 mil.2. 35 . În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614. Podişului Sucevei şi văii Prutului. unde se înregistrează aproximativ 600 mm. la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm.6. mc. În ambele bazine.4. Podişul Moldovei are un climat temperatcontinental cu unele particularităţi. Bârlad şi afluenţi ai acestora. (Fig. Climă Prin aşezarea în partea de est a ţării. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. Stocul de 3661 mil. media pe bazin ajungând la circa 520 mm. din care utilizabile sunt circa 960 mil. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400 mm şi 600 mm pe an. mc/an.5. În zonele joase predomină un climat de stepă. 2. mc/an. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. cele calcaroase aflorând pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc.) 2. rocile calcaroase fiind pe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9. pliocenă şi cuaternară. iar în cele mai înalte.

Figura 2. 4 Principalele unităţi geologice 36 .

ajungând la 105 mc/s (3314 mil. În spaţiul hidrografic Prut Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de apă reduse: Jijia 1.97 mc/s) din care aportul surselor freatice este de 34. Cuibul Vulturilor 1.4 mil.7 mc/s (2736 mil. Până la intrarea pe teritoriul României.1 mc/s (2462 mil. râul Prut are o lungime de circa 211 km. mc/an) în secţiunea Bârlad.7 mil. un coeficient de sinuozitate de 1. Caracterizarea apelor de suprafaţă 3. mc (6. iar al surselor de medie şi mare adâncime de 216. mc (6. la 86.7 mil.2 l/s/km2.În lungul cursului. Bahlui în secţiunea Iaşi 2.48 mc/s (300 mil. debitul mediu multianual al râului Prut creste de la 78. panta longitudinală de 6. Categorii de apă de suprafaţă În spaţiul hidrografic Prut .5 l/s/km2.58 mc/s). 3.1. • Râuri Prutul este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.7 – 2.Bârlad sunt estimate la 460. mc (7. Râul Prut izvorăşte de pe versantul N-E al masivului Cernahora la altitudinea de 1580 m. mc (1.18 şi un bazin de 8. la Oroftiana.Bârlad sunt identificate 417 râuri cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 75 de lacuri (acumulări şi un lac natural) cu suprafeţe mai mari de 50 ha (fig. mc/an) la conflue nţa cu Dunărea.56 mil. mc/an) în secţiunea Rădăuţi. Aportul afluenţilor mai importanţi este de 1 mc/s (31. este de 10 mc/s (316 mil. Resursa utilizabilă este de circa 251. mc (14. mc/an) în secţiunea Ungheni. mc/an) la confluenţa cu Siretul. la 11 mc/s (347 mil.4 ‰. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apele subterane freatice cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m).87 mc/s). 37 . 3. Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9. mc/an).1 mil.6 mil.8 mc/s) din surse de adâncime. mc (7. Vaslui în secţiunea Moara Domnească 2 l/s/km2 şi Tutova în secţiunea ac. din munţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunărea la altitudinea de 2 m.8 mc/s) provin din surse freatice şi 246.1 mc/s).4 mil. Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut . mc/an) atât pentru râul Vaslui (la Moara Domnească) cât şi pentru râul Tutova (acumularea Cuibul Vulturilor). din care 214. râul Jijia.1).241 km2.8 l/s/km2. Aportul principalului afluent.

1 Categorii de ape 38 .Figura 3.

55. Racoveţul. izvorăşte din Masivul Bour. de la altitudinea de 340 m. Din dreptul localităţii Chipereşti.757 km2. o lungime de 275 km. Coeficientul de sinuozitate este de 2. Pe teritoriul României lungimea afluenţilor codificaţi este de 3.000 km au curgere intermitentă (Putreda. Vilia. Pistinka. Bahlui) şi aproape 8. Râbniţa şi Ceremuşul. traseul râului Jijia a fost modificat prin execuţia unei albii artificiale până la confluenţa cu râul Prut. Ciugurul. cel mai important afluent de pe partea dreapta al Prutului. în lungime de 49 km.000 km au curgere permanentă (Başeu. panta longitudinală a râului este de 1‰. Aluza).45. Gârla Mare.3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1. Moşna. L = 118 km). Raul Jijia. din care 3. Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia.2‰. Elan. iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰. Larga. Brăneşti şi Chineja. Densitatea reţelei hidrografice este de 0. Din stânga nu primeşte afluenţi importanţi din Carpaţi. izvorăşte din Dealul Ibăneşti – Herţa de la altitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m. Oancea. Rădăuţi. Mirnova. mc.190 ha cu un volum de 34 mil. a căpătat denumirea de Jijia Veche. Pe partea dreaptă râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care menţionăm: Poiana. În bazinul Başeu majoritatea râurilor au curs temporar. Lopatnic. care însumează o suprafaţă de 1. având o pantă medie de 2. Isnovăţ.967 km2 şi lungimea. este de 742 km. iar coeficientul de sinuozitate este de 1. Frasinul. La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruia se pot face transferuri de debit în Jijia Veche.809 km.În continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoriul României: Raul Başeu (F = 965 km2.000 km. Volovăţ. Corneşti. Liucica. a fost determinată de necesitatea asigurării rezervelor de apă.30. Başeu. 39 . ultimul fiind şi cel mai important. Jijia. Jijia. Bazinul hidrografic al râului Jijia are o suprafaţă de 5. Pe teritoriul României suprafaţa bazinului hidrografic este de 10. România şi Moldova) 11. pe care face şi graniţa de est. Multitudinea iazurilor din bazin. cu altitudinea medie de 152 m.41 km/km2 fiind superioară mediei pe ţară (0.În acest sector afluenţii de dreapta sunt: Pruteţul.33 km/km2). Partea din râu în aval de Chipereşti şi până la vechea confluenţă cu Prutul.Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări (Ucraina. Vorniceasa. Panta medie a râului Prut este de 0. Kamenka. pe teritoriul Ucrainei.

Râul Staţia hidrometrică râu de la confl. Râul Bârlad are 45 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sacovăţ. crt.0 215 313 40 250 257 0.015 0. Jijioara şi Bahlui.220 km şi o lungime de 207 km. de la altitudinea de 347 2 m. Afluenţi de stânga ai râului Siret în judeţele Botoşani şi Galaţi au o suprafaţă a bazinelor hidrografice de 2. Tabelul 3. L = 72 km).3 0. L = 62 km) şi Suhu (F = 373 km2.080 0.90 0.344 0. Coeficientul de sinuozitate este 1.29 0 0. iar pentru afluenţii mai mari variază între 3-7‰. ajungând la vărsare la 20 m.00 0 1/95 2 Bârlad Vaslui 176 1550 236 2. Miletin.030 3 Bârlad Tecuci Sacovă ţ 39. Crasna. Râul Bârlad este un râu tipic de silvostepă având o suprafaţă de bazin de 7.465 0. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 2.080 km2 şi o lungime a reţelei hidrografice de 672 km. Panta medie a râului Bârlad este de 2‰.00 4 0.00 1/7160 .3.35 km/km2. L = 25 km).6 6778 220 10.01 5 0.490 4 5 Tungujei 16 6. Tutova. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0.002 Racova Puşcaşi 0. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Debite medii Lungime Nr.13.010 0. Geru (F = 755 km2.008 0.750 0. Pereschiv şi Berheci. Izvorăşte din Dealurile Valea Ursului.004 0. Panta longitudinală a acestora este de 3‰ şi coeficientul de sinuozitate variază între 1. (km) Bârlad Băceşti Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m /s) 3 minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% Qm/Q M 1 207 138 292 0.004 0.365 km.587 0. Cei mai importanţi sunt: Călmăţui (F = 363 km2. Racova.15 şi 2. Alimentarea din izvoare şi prezenţa pânzelor freatice sunt cu totul insuficiente ceea ce duce în anii deosebit de secetoşi la apariţia fenomenului de secare.Râul Jijia are 36 afluenţi din care ce mai importanţi sunt: Sitna.Vaslui.

0 15.50 1/400 17.2 6.0 105 92.035 20 21 Sitna Todireni 3.080 0.00 1/1740 1 0 1/2640 Qm/Q M 7 7.0 1/22 0.01 0 0.050 11 12 13 14 15 16 17 Zeletin Galbeni Prut Prut Prut Prut Prut Rădăuţi Stânca Ungheni Fălciu Oancea 7.06 0 0.03 0 0.100 0.007 0.00 1/1097 0 0.0 12.875 0.80 0.2 46 940 220 41 167 202 2.03 0 5 1/2560 10 Berheci Feldioara 26.008 19 Jijia Todireni 181 1070 186 2.469 0.015 0.020 0.0 13.090 0.00 1/2260 .0 1/49 20.00 1/373 18.015 0.0 13.040 1/1080 15.3 495 261 0.00 5 1/706 Başeu Ştefăneşti Jijia Dorohoi 18 267 238 262 0.080 0.0 10.24 0.902 0.6 88.0 1/22 20.005 0.650 0.020 Miletin N.454 0.010 0.005 8 Simila Bârlad Tutova Rădeni 2.5 265 250 0.02 0 0.001 0.004 9 65 172 281 0.060 0. Bălcescu 0.8 1.9 83.Debite medii Lungime Nr.00 5 0.3 402 9074 12000 15620 25095 26874 917 268 529 480 361 290 279 168 0.0 401 216 0.001 0.0 11.331 0.0 15.0 13. crt. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.080 0.281 0.712 79.0 7.16 0.00 2 0.040 0.0 9.0 652 554 387 212 79. (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 2 6 Vaslueţ Soleşti Crasna Mânjeşti 35 429 245 0.

020 0.012 • Lacuri naturale Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. S = 24.Debite medii Lungime Nr.010 0.89 ha şi Balta Teiva-Vişina. crt. Prin legea 5/2000 sunt declarate rezervaţii şi monumente ale naturii: • • În judeţul Botoşani: Bucecea-Bălţile Siretului.00 7 00 1/1080 Qm/Q M 23 12 1717 150 3. În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în judeţul Galaţi (Prutul inferior). S = 6.200 0. dar datorită modificărilor antropice au dispărut sau au fost transformate în iazuri piscicole.5 523 159 1.08 0 0. Tabelul 3.439 0.2).748 Altitudine medie (m) 11 Adâncime medie (m) 1.46 0. doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha (tabelul 3.3 1.00 2 0.020 0. Ca suprafaţă. (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 0 22 Bahlui Hârlău Bahlui Iaşi Bahlueţ Pd. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl. S = 2 ha În judeţul Iaşi: Lacul Pruteţ-Bălătău. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Nr. crt. Denumire lac Suprafaţa (km2) 0.9 ha 42 .438 0.050 0. Iloaiei Elan Murgeni 82 137 317 0. Lacul Pochina În vechea luncă inundabilă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare.020 1/1830 25 17 410 168 0.06 0.00 5 0.120 1/763 24 1.

iar între cursurile principale limita ecoregiunilor urcă până la altitudinea de 400-500 m. Acumulări Iazurile sunt prezente în număr mare (262) în spaţiului hidrografic Prut . soluri cernoziomice. Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizează prin geologie predominant silicioasă.2.A.). pentru a delimita bazinele hidrografice a căror cursuri de apă sunt situate în regiunea de dealuri joase. În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui.400 mil mc. Jijia. Bahlui şi afluenţi ai acestora.Bârlad. ce se află pe teritoriul administrat de D. pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuţiei geografice a faunei acvatice. iar restul îndeplinesc alte funcţii (irigaţii. Acumulările din spaţiului hidrografic sunt în număr de 75 (permanente şi nepermanente) din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii. multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare. păduri de foioase şi zone agricole. soluri cernoziomice. Prut. zone limitate cu păduri de foioase. Majoritatea au rol piscicol. În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulări din care cea mai importantă este Stânca-Costeşti cu un volum total VT = 1. Acestea sunt reprezentate în Fig.• • În judeţul Galaţi: Balta Potcoava (49 ha). Prut (225) pe râurile Başeu. geologie predominant silicioasă.h. în spaţiul hidrografic Prut . exceptând bazinul hidrografic Bârlad.2. 3. adăpat etc. Râpa Albastră pe râul Simila. Pe afluenţii râului Siret. există un număr de 3 acumulări. Ecoregiunea Provincia Pontică se caracterizează printr-un relief uşor ondulat în partea de N.Bârlad s-au delimitat 2 ecoregiuni: Provincia Pontică (12) şi Câmpia de Est (16). Sunt amplasate cu precădere în b. Lacul Pochina (74.8 ha). Puşcaşi pe râul Racova. 3. Limitele ecoregiunilor Provincia Pontică şi Câmpia de Est intersectează cursurile de apă importante care provin din zona montană la altitudinea de 200-250 m. 43 . Ecoregiuni.8 ha) şi Lacul Vlăscuţa (41. tipologie şi condiţii de referinţă Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru în domeniul Apei (Ilieş 1978).

care definesc principalele unităţi de relief: câmpii.2. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă. suprafaţa bazinului de recepţie. • debitul specific mediu multianual. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. • panta medie a cursului de apă. caracteristicile geologice. 44 . altitudinea bazinului. corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor. • debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%. având la bază sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). 200-500 m. Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape: • Abordarea top-down .3. > 500 m. opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate: • structura litologică a patului albiei. s-au utilizat următorii parametri: obligatorii – care conduc la primele diferenţieri: • • • • ecoregiunile. zone piemontane şi munţi. calcaroase şi organice. factori presupuşi a se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie de tip cauza-efect) • Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare biologică a tipologiei abiotice • Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România. • caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura medie multianuală.1.tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici. • Altitudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile < 200 m. dealuri şi podişuri.

Bârlad 45 . 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.

respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2). tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată. mari > 8 ºC. Sintetizarea. cu un singur subtip în funcţie de geologie. conducând la reducerea numărului de tipuri. medii 500-800 mm/an şi abundente > 800 mm/an şi prin temperaturi medii multianuale: mici < 0 ºC. 5 al D. Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă În etapa actuală. nisip (D = 0. zona scobarului şi a cleanului. pentru spaţiul hidrografic Prut . Caracteristicile climatice au fost diferenţiate prin precipitaţiile medii multianuale: reduse <500 mm/an. Pentru structura litologică a patului albiei s-au considerat următorii constituenţi: blocuri (D > 200 mm). În consecinţă. mic (<0.Bârlad. ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004. Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii: mare (>30 l/s/km2).3 – 2 l/s·km2).. mic (< 3 l/s/km2). argilă (D < 0. iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s·km2). Analiza datelor şi informaţiilor mai sus menţionate şi corelarea acestora cu tipurile de ihtiofaună potenţială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona păstrăvului. mediu (0. pietriş (D = 2 – 70 mm).Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaţa bazinului. a 10 tipuri de cursuri de apă. respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară.005 mm). cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2). având în vedere existenţa unor date şi informaţii suplimentare rezultate din măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă). cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2).A. bolovăniş (D = 70 – 200 mm).Bârlad un număr de 7 tipuri de cursuri de apă. medii 0-8 ºC. în secţiunile de referinţă şi cele mai bune secţiuni disponibile.05 – 2 mm). zona mrenei şi zona crapului) au condus la definirea.C. sub Art.005 mm). Prezentarea sintetică a tipurilor şi sub-tipurilor este cuprinsă în Tabelul 3. cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2). mâl (D = 0. zona lipanului. mediu (3-30 l/s/km2). în această etapă a fost definit pentru spaţiul hidrografic Prut . cu două subtipuri diferenţiate în funcţie de geologie.3.05 – 0.3 l/s·km2). 46 .

12.3 Sector de curs de zone apă cu 16 1000 5000 umede RO09 nisip.4 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol . argilă mâloa să mâl 130 200 500 500 700 810 1-5 0.010.16 >300 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică câmpie F>3000 km2 ECO 11 F>5000 km2 ECO 12. argilă 0.16 nisip.5 situat în zona RO06 de câmpie 11. 16 102000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă bcalcaroasă c-organică <8 <20 0 400 600 911 <3 <0.Tabelul 3. mâl <2 <20 0 400 600 911 1-3 situat în zona de câmpie Sector de curs de apă situat în zona de RO10 11. 3 Tipologia cursurilor de apă Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Curs de apă situat în zona de dealuri sau de podişuri Curs de apă 10-a. 12. 12. RO04 11.5 -5 <20 0 400 600 911 210 0. mâl. 16 a-silicioasă 101000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă nisip. pietriş nisip.20.05-1 RO10 * 47 q95% (l/s/km2) 0.

16 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică umede situat în zona de câmpie F>3000 km2 ECO 11 2 nisip.16 Curs de apă nepermanent situat în zona RO19 de dealuri şi podişuri Curs de apă nepermanent situat în zona de câmpie RO20 102000 a-silicioasă bcalcaroasă nisip.57 0 <8 <2 În privinţa cursurilor de apă nepermanente.1-1 RO11 F>5000 km .Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Sector de curs de zone apă cu >300 RO11 11. mâl. este necesară o investigare şi analiză hidrologică aprofundată. 48 q95% (l/s/km2) 0 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol . funcţie de altitudine. au fost menţinute cele 4 tipuri definite în etapa anterioară. urmată de investigaţii directe ale comunităţilor biologice specifice tipurilor respective. care să conducă la diferenţierea detaliată a unor noi tipuri sau/şi sub-tipuri.* ECO 12. 12. nisip 530 200 500 450 550 810 1. Având în vedere diversitatea şi heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apă din această categorie. mâl <20 0 400 500 911 101000 a-silicioasă bcalcaroasă pietriş . argilă <1 <20 0 400 600 911 210 0. reprezentate de acele cursuri de apă caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero.

pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevantă. fizico-chimice neperturbate sau cu influenţe antropice minime.Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 417 cursuri de apă (din care 8 au secare permanentă) cursuri de apă cu suprafeţe mai mare de 10 km2 identificate pe arealul de activitate al Direcţiei Apelor este prezentată în Fig. corespunzând unor situaţii din prezent sau din trecut. În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altor elemente biologice. Condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru (Anexa II 1. Definirea condiţiilor de referinţă s-a realizat în mod preponderent prin metoda abordării spaţiale. Lipsa datelor istorice relevante a evidenţiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a condiţiilor de referinţă. este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare. Resturile lemnoase să nu fie înlăturate. Secţiunile de referinţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice. completată în unele cazuri (ex.3. Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportului sedimentelor. Cursuri de apă şi habitate Secţiunile de referinţă trebuie să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu păduri neexploatate. 3. care sunt în concordanţă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului Internaţional al Dunării: Utilizarea terenului în bazinul de recepţie Influenţele urbanizării. Condiţiile de referinţă reprezintă valorile elementelor biologice. numărul tipurilor fiind în acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare în cadrul unor tipuri. utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse. specifice fiecărui tip de corp de apă. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră.3 (i)) prevede stabilirea condiţiilor de referinţă pe baza elementelor hidromorfologice. hidromorfologice. 49 . fizico-chimice şi biologice. constând în selectarea secţiunilor de referinţă sau a celor mai bune secţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice. Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat.: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulată „expert judgement” (experienţa expertului).

3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.Bârlad 50 .

Morfologia lacului Alterările hidromorfologice să nu influenţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică. Biologie Fără alterări ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex. Să nu existe surse de poluare difuză. S-a realizat o selecţie a siturilor potenţiale. 51 . Utilizarea în scop recreaţional Fără utilizare intensivă în scop recreaţional. hidromorfologice şi fizico-chimice. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere să nu fie perturbat. Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienţi. în lacuri). piscicultura). Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificări minore. Criterii fizico-chimice Să nu existe surse punctiforme de poluare organică.Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabile Vegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală. Biomanipulare Nu există biomanipulare (de ex. Să nu se manifeste acidifierea. derivaţiilor. alcalinizarea şi salinizarea. evacuărilor în unde pulsatorii. Să nu existe alterări ale regimului termic. Secţiunile de referinţă selectate acoperă variabilitatea temporală şi spaţială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv. punându-se totodată bazele unei reţele de secţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice. Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor.

1. Pentru macronevertebratele bentice. De asemenea. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiţiilor de referinţă. reprezentată de utilizarea mai multor indecşi. precum şi necesitatea investigării şi analizei hidrologice aprofundate.1.1. valorile de referinţă ale indicilor care intră în alcătuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6. Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 3.În spaţiul hidrografic Prut . în definirea condiţiilor de referinţă s-a avut în vedere reprezentativitatea elementelor biologice. Pentru analiza comunităţilor de macronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică. În sistemele lotice.4. precum şi disponibilitatea datelor. pentru râuri fiind utilizate comunităţile de macronevertebrate.bună. condiţiile de referinţă vor fi definite într-o etapă ulterioară. România nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dată. pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este considerat reprezentativ utilizându-se un indice multimetric. 52 . iar pentru fitoplancton.Bârlad au fost selectate un număr 4 secţiuni de referinţă (din care 2 secţiuni fiind situate pe curs de apă nepermanent) şi 5 cele mai bune secţiuni disponibile.A. Bănărescu (1964) şi fitoplanctonul. Participarea României la exerciţiul european de intercalibrare s-a realizat pe bază de voluntariat. În următorul ciclu de planificare se vor studia în acest scop şi comunităţile de fitobentos. în special în cele de ordin mic.B. funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia. comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stării ecologice şi este utilizată pentru a furniza informaţii suplimentare evaluării realizate pe baza celorlalte elemente biologice. având în vedere diversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent. Pentru a se stabili cu mai mare acurateţe condiţiile de referinţă specifice tipului. sau evaluat: ihtiofauna potenţială stabilită de academicianul P.1. respectiv bună-moderată. în anexa 6. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare Scopul Intercalibrărilor internaţionale este de a stabili cât mai exact limitele între starea ecologică foarte bună .

A. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Secţiunea Tipul (cf GIG) Tipul abiotic anterior Tipul abiotic actual / cursul de apă/ bazinul hidrografic Nu se aplică R-E1 pentru D. metodele de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitate deplină cu cerinţele Directivei Cadru Apa. altitudine medie Zona de Nu se aplică R-E4 pentru D. 11 şi 12 200500 mixtă Nisip şi pietriş 10 10-1000 500800 silicioasă Bolovăni ş. Nu se aplică pentru D. PRUT Carpaţii.A. În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. altitudine medie Având în vedere că la data realizării primei faze a exerciţiului european de intercalibrare. rezultatele intercalibrării tipurilor comune R-E1 ş i R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de ţările care au corespuns cerinţelor exerciţiului (Austria.A.A. Din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate secţiuni care să participe în prima fază a Exerciţiului European de Intercalibrare din anul 2005. PRUT suprafaţa bazinului mică medie. PRUT Nu se aplică pentru D. PRUT Nu se aplică pentru D. Slovacia). PRUT câmpie.A. categoria Râuri. PRUT Nu se aplică pentru D. suprafaţa bazinului medie.A.Tabelul 3.pietriş Caracteriz are (cf GIG) Ecoregi Une a Suprafaţa (km2) Altitu dine (m) Geologie Substrat 100-1000 53 .

Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaţă a lacului stabilită de Directiva Cadru este de 0.5 km2. geologia bazinului de recepţie al lacului: calcaroasă. în procesul de definire a tipologiei sa considerat geologia reală a zonei. silicioasă sau organică (meq/l). Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcţie de reprezentativitatea lor. din cauza motivelor prezentate mai sus. Astfel. adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Tipologia abiotică a lacurilor naturale Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt în concordanţă cu cele recomandate de Directiva Cadru şi se bazează pe următorii parametrii principali: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m).Alcalinitatea şi/sau concentraţia de calciu din apa lacului (pentru departajarea între geologia calcaroasă şi silicioasă) . Geologia bazinului de recepţie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri.2. 54 . acolo unde natura substratului a fost evidentă.3. Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0. macronevertebrate.2. fiind investigate o parte din elementele de calitate recomandate: fitoplancton. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităţilor biologice. Pentru a descrie influenţa naturii substratului asupra corpului de apă. zona de deal şi de podiş (200-800 m). mică (3-15 m) şi mare (> 15 m). Acesta este un proces care urmează a fi finalizat în etapele următoare.5 km2.5 km2. zona de câmpie (< 200 m). Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existenţei solurilor alcaline. reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. suprafeţelor mari de teren amenajat agricol sau influenţei unor surse de poluare. fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei. s-au considerat două clase de suprafaţă: mai mici de 0. Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naţional a arătat că nu există întotdeauna o relaţie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă în bazinul de recepţie. s-a propus utilizarea a doi indicatori: .Culoare (pentru a indica geologia organică sau de turbă). Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring.5 km2 şi mai mari de 0. peşti.

Balta Potcoava şi Bucecea-Bălţile Siretului) şi unul de tipul ROLN15 (Turbăria de la Dersca). fizicochimice şi biologice. Tabelul 3. 1. XL) Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. condiţiile de referinţă reprezintă o stare din prezent sau din trecut corespunzând condiţiilor naturale sau cu impact antropic foarte scăzut. prezentate în Tabelul 3. cât şi a celor investigate suplimentar. microfitobentos. hidromorfologice şi biologice. macrofite şi peşti. atât de la nivelul secţiunilor incluse în programul naţional de monitorizare.1.L. adâncime foarte mică. S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de Direcţia Apelor Prut.5.5. suprafaţă ROLN15 200 – 800 <3 foarte mică siliciu SS ROLN01 < 200 <3 siliciu (0. în spaţiul hidrografic Prut .3. au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice. Pruteţul Bălătau. Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru în sect. şi Figura 3. Balta TeivaVişina.M.Bârlad. adâncime foarte mică. siliciu – alcalinitate moderată. mare Lac situat în zona de deal şi podiş.1. siliciu. din care 6 de tipul ROLN01 (Lacul Pochina. 55 . exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice. pentru cele 7 lacuri naturale au fost definite două tipuri. 1 Tipologia lacurilor naturale Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Suprafaţa Categoria (S.1) S-SS Condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Potrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2. macrozoobentos.După prelucrarea şi analizarea datelor. de pe lacurile naturale.2 . Lacul Vlăscuţa. Anexa V: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinţă ale parametrului biomasă).4.

rezultând 18 lacuri de acumulare de tipul ROLA02. procesul de definire a condiţiilor de referinţă specifice tipului să se îmbunătăţească şi să se dezvolte.2.4 şi tabelul 3. După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut . 3.1.1D. silicioasă sau organică (meq/l). Pentru tipurile ROLN07. Valorile de referinţă propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonică-lacuri naturale se află în anexa 6. Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări în ceea ce priveşte stabilirea stării ecologice şi implicit a condiţiilor de referinţă pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul naţional. ROLN08.2). În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate lacuri naturale considerate de referinţă sau cele mai bune secţiuni disponibile.3.Urmează ca pe măsura ce datele referitoare la elementele de calitate menţionate anterior vor fi disponibile. macrofite. zona de deal şi de podiş (200-800 m). în particular pentru fitobentos.Bârlad.Bârlad. în care este inclusă şi România. mică (3-15 m) şi mare (> 15 m). zona de câmpie (< 200 m). mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile). adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). geologia bazinului de recepţie a lacului: calcaroasă. macronevertebrate şi peşti. timpul de retenţie mic (< 3 zile). alături de Ungaria şi Bulgaria.5. 3. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea condiţiilor de referinţă. au fost utilizate următoarele criterii: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m). În anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul est-continental. 56 . Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile de acumulare Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut . 14 de tipul ROLA03a şi unul de tipul ROLA03b (fig.

4 Tipologia lacurilor 57 .Figura 3.

6 În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. Rezultatele primei faze a exerciţiului de intercalibrare s-au concretizat în identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului şi ale clorofilei „a”. Parametrii biologici analizaţi au fost: concentraţia de clorofilă „a”(µg/l) şi fitoplancton (compoziţie.Bârlad nu a fost selectat nici un lac de acumulare care să participe în prima fază a exerciţiului european de intercalibrare. Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrul grupului de intercalibrare se prezintă în Tabelul 3. procentaj de Cyanofite din biomasă. Din spaţiul hidrografic Prut . siliciu ROLA02 < 200 3 .15 siliciu (< 1. adâncime foarte mică. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare România a participat la acest exerciţiu cu un număr de 8 lacuri de acumulare. ca fiind la limita dintre clasele de calitate bună şi cea moderată. 58 . pe baza informaţiilor disponibile. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologică (bună-moderată) pentru tipurile de lac participante.Tabelul 3. Singurul element biologic de calitate inclus în intercalibrarea Europeană a lacurilor de acumulare este fitoplanctonul. adâncime mică. siliciu Lac situat în zona de câmpie. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Timp de retenţie Subtip Mare ROLA02a MARE ROLA03 < 200 <3 siliciu (< 1. Acestea au fost identificate preliminar.5. probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice.0) Condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiu următor.0) ROLA03a MEDIU ROLA03b Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. biovolum-mm3/l).

-G.3. lac. GIG Nume lac Tip abiotic Altitu dine (m) Acumulare .Tabelul5Tabelul 3.A. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/E.M.5 3. 59 . caracteristicile fizice ale apelor de suprafaţă.I.G.6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare . sector de canal. tipologia apelor de suprafaţă.C. o parte din apele costiere. prin „corp de apă de suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu. ape tranzitorii. Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea. În conformitate cu Art. Adânci me medie (m) Precipitaţii medii anuale (mm) şi T(°C) Alcalinita Suprafaţă te (meq/l) lac (km2) Tip Caracteriz are cf. substrat siliciu. canal.FAZA I Grupul L. astfel că delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importantă. sector de râu. PRUT 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0. suprafaţă LM7 mare. de adâncime mare. Criterii de bază pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă s-a ţinut cont de următoarele: • • • categoria de apă de suprafaţă. PRUT Nu se aplică pentru D.A. suprafaţa bazinului de recepţie < 20000 km2 Delimitarea corpurilor de apă Nu se aplică pentru D. raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei..

Criterii adiţionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaţă s-au considerat. -C. • ariile protejate: -limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de apă. limitele corpurilor de apă nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost definite în scopuri diferite. pe baza unor criterii diferite. -în procesul de sub-divizare progresivă a apelor în unităţi din ce în ce mai mici.P. Questionnaire – step 1.A. -corpurile de apă puternic modificate pot fi identificate şi desemnate atunci când starea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterărilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaţă.F.N. criteriile de desemnare a C. • alterările hidromorfologice: -în cazul alterărilor hidromorfologice semnificative.M. de cele mai multe ori. următorii parametrii: • starea apelor: -un element discret de apă de suprafaţă nu trebuie să conţină elemente semnificative ale unor stări diferite.M. c) Significant pressures/impacts. un „corp de apă” trebuie să aparţină unei singure clase a stării ecologice.A.-G.E.P. sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezultă din alterările generate de activităţile umane şi (b) împiedică atingerea stării ecologice bune. în mod suplimentar/plus. este necesar să se păstreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şi necesitatea evitării fragmentarii apelor de suprafaţă într-un număr prea mare de corpuri de apă.D. 60 . s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional U.P. al Dunării Identifying hydromorphological pressures on the Danube River.

cheie ale delimitării corpurilor de apă Figura 3. • Gruparea (agregarea/„aggregation”) corpurilor de apă în funcţie de cauza care le influenţează starea .Aspecte . hidroenergie. industrie şi dezvoltări urbanistice.afluenţii ce aparţin aceleiaşi tipologii şi a căror stare este naturală sau este determinată de aceeaşi presiune dominantă (alimentare cu apă. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă. acestea au putut fi grupate ţinând seama de acumularea strategică ce regularizează scurgerea. navigaţia. în cazul unei cascade de lacuri de acumulare. de o anumită presiune (ex. hidroenergie). piscicultură. Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaţă au fost luate în considerare toate râurile al căror bazin hidrografic are o suprafaţă mai mare de 10 km2 şi lacurile de acumulare cu suprafaţa la nivelul normal de retenţie mai mare de 50 ha. în principal. în anumite cazuri (bazine hidrografice mici). 61 . De asemenea. apărare de inundaţii. întregul curs de apă se poate considera ca fiind un singur corp de apă. agricolă. în cazul în care întregul bazin este „natural” sau este influenţat. recreere şi turism) şi care confluează într-un lac/curs de apă s-au putut grupa într-un singur corp de apă. • Corpuri de apă mici – s-a ţinut cont de abordarea prezentată mai sus şi astfel.

Procesul de identificare a corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008. pe baza criteriilor biotice. Prin aplicarea criteriilor menţionate anterior. iar 3 de corpuri de apă artificiale. râurile cu secare odată la câţiva ani (2-5 ani) şi râurile cu secare rară (odată la mai mult de 5 ani). din care 7 sunt arii protejate pentru habitate şi specii. iar lungimea minimă este de 1 km. cele care au secare permanentă. care au stat la baza delimitării corpurilor de apă. 7 corpuri de apă . Au fost identificate corpuri de apă. râurile cu secare în fiecare an. Media lungimilor corpurilor de apă delimitate în spaţiul hidrografic Prut . în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad s-a identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă (Fig. În spaţiul hidrografic Prut .nu s-au mai considerat şi delimitat corpuri de apă. q95% = 0 .6.86 km.lacuri de acumulare.Bârlad s-a identificat un număr de 7 lacuri naturale.lacuri naturale. dintre tipurile de corpuri de apă . 62 . datorită redefinirii tipologiei corpurilor de apă. 3. în principal. 46 corpuri de apă . dintre care: • • • 286 corpuri de apă-râuri. dintre acestea un număr de 250 corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri de apă nepermanente. Corpurile de apă de suprafaţă). Lungimea maximă a corpurilor de apă este de 387 km. Totodată la nivelul anului 2008.Bârlad este de 23.cursuri nepermanente.

Figura 3. 6 Corpurile de apă de suprafaţă 63 .

de asemenea.inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E.Directiva 91/271/C.P.). Directivele Europene prezintă limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative şi substanţele şi grupele de substanţe care trebuie luate în considerare.) care sunt relevante pentru factorul de mediu .R.e. 64 .P. de asemenea. ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l. Aceasta abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţie conduce la identificarea presiunilor semnificative. se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat. având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafaţă: a. Presiuni semnificative Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative În conformitate cu Directiva Cadru în Domeniul Apei.C. După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact. sunt considerate surse semnificative de poluare. aglomerările <2000 l.) .P.E. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat.4. Industria: i.3. În acest sens.E. aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense.E. 3.e.4. instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E.1. O alternativă este aceea ca înţelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set simplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă. b. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane .apa. (Directiva I. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpul de apă.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în resursele de apă.C.

) care sunt relevante pentru factorul de mediu . care înlocuieşte Directiva 76/464/C.E. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane.C. fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E. iii. 33 industriale şi 10 agricole). privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii.P. iii. în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/C.ii. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii).inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E.P. ţinând seama de criteriile menţionate mai sus.E.C.C.R. industriale şi ape meteorice sunt colectate de 65 .) apele uzate urbane ce pot conţine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere.E. În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme:  Surse de poluare urbane/aglomerări umane În general.E.) . unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E.E.apa.P. c. fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E. Agricultura: i. alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa. În spaţiul hidrografic Prut–Bârlad sunt inventariate un număr de 124 folosinţe de apă care folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate. În urma analizării surselor de poluare punctiformă.E. (Directiva I. ii. alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa.E.C. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.

E.198.e.173.e. Apele uzate urbane conţin. micropoluanţi organici etc.29 57. staţiilor de epurare. 1. detergenţi. la nivelul sfârşitului anului 2007. Tabelul 3.360. cât şi de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate.) 1.e. neavând sisteme de colectare şi/sau staţii de epurare cu dotare şi funcţionare corespunzătoare (cel puţin cu epurare mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l.61 1.e.783 257.646 3. conduse la staţia de epurare (unde sunt epurate corespunzător) şi apoi evacuate în resursele de apă. având în vedere respectarea concentraţiilor maxime admise. Total ∗ de aglome rări umane 3 9 21 253 286 ∗ Nr.e). 3.e. de staţii de epurare Încărcare organică totală (l. 10000 – 15000 l.08 45.117 1. În tabelul nr. În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/C. dar şi alţi poluanţi ca metale grele. în spaţiul hidrografic Prut–Bârlad există un număr de 286 aglomerări umane (>2000 l. întrucât.e. cu o încărcare organică totală corespunzând la 3.).93 23.E. având în vedere încărcarea organică biodegradabilă.7 se prezintă atât numărul aglomerărilor (>2000 l. colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Număr Dimensiune aglomerare umană > 150000 l.445.05 12.600 214. 7 Situaţia aglomerărilor umane. depinzând de tipurile de industrie existente.205. 581..1249 763. România a obţinut perioada de tranziţie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018). precum şi a încărcărilor organice totale.către sistemele de colectare/canalizare.869 Încărcare organică colectată (l.42 2.075 1.684 167.722 1. cât şi situaţia dotării cu staţii de epurare.e.e.696 % 42.e. sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinţe.869 l.77 44. hidrocarburi petroliere.21 0.364 3.000 375.e) l.e şi în plus treapta terţiară – pentru îndepărtarea nutrienţilor – pentru aglomerările cu peste 10000 l. exprimată în locuitori echivalenţi.e.87 2 5 8 11 26 cu Tomeşti şi Holboca 66 .006 25.054 % 86. nutrienţi.198.17 Încărcare organică epurată (l.e) l.373 32. în special materii în suspensie.). 15000 – 150000 l. privind epurarea apelor uzate urbane. substanţe organice. 2000-10000 l.

e.112 69.C. Se precizează că la nivelul anului 2007.23 185.551 Fosfor total (Pt) t/an 378.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare.-Cr) t/an 14595.) care nu sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi care nu prezintă staţii de epurare. în tabelul 3.373 Substanţe organice (C.534 67 . Total 17274. De asemenea.492 1633. pe parcursul perioadelor cu ploi intense.7 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.185 452.8 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C.C.e. în care un număr de 23 sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate şi pluviale nu au putut funcţiona corespunzător.Se menţionează că există un număr de 260* aglomerări umane (> 2000 l.e.O. nici una nu se conformează momentan cerinţelor legislative (se vor conforma prin realizarea programelor de măsuri).e.) şi tipul de staţii de epurare existente În spaţiul hidrografic Prut .10000 l.) care nu sunt încă dotate cu staţii de epurare. iar în figura 3. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .8 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.e.404 35.5) t/an 4711.e.e.O.641 Substanţe organice (C.727 4.000 – 100. 2000 .Bârlad există un număr de 11 aglomerări umane (cu mai puţin de 2. 10. iar din numărul total de 26 staţii de epurare.000 l.Bârlad Categorii de aglomerări/Poluanţi evacuaţi >100.O.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerări. în tabelul 3. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă.B.963 876.000 l. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate. Tabelul 3.923 5641.e.317 130.646 52. <2000 l. În figura 3.9 se prezintă aceeaşi situaţie. sa înregistrat un număr de 2 evenimente.000 l.B. – Cr şi C.965 2548.O.883 Azot total (Nt) t/an 1412.

e. 7 Aglomerări umane (>2000 l.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.Bârlad 68 .

8 Aglomerări umane (>2000 l.Bârlad 69 .) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.e.

e.3 44 1.000 l. Nu sunt depăşite valorile stabilite prin actele de reglementare.e. reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă şi canalizare.1 km) şi evacuate în râul Bahlui prin cele 2 descărcări ale staţiei de epurare.e.036 18340.343. Valurile Dunării.e. în valoare de 60 mil.714 1837. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 1. 4270.10000 l.): Iaşi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (660. euro privind reabilitarea reţelei de aducţiune şi a staţiilor de pompare. În anul 2007 s-a evacuat un volum total de 31.000 l. respectiv construirea unei staţii de epurare a apelor uzate. Există în derulare un program cu fonduri I.A.e.43 19 779.Bârlad Categorii de aglomerări/poluan ţi evacuaţi >100.000 721.153 Plumb (Pb) kg/an 463.3 8 Cupru (Cu) kg/an 3541. mc ape uzate neepurate.000–100.10 1 525. Popas Dunărea.230 8. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .00 0 113. 10.385 l/s.e.000 60.94 8 5.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 464.Tabelul 3. 13 iunie.000 Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an 19.) prezintă o reţea de canalizare în lungime de 480 km şi nu dispune de o staţie de epurare.S.611 2.000 Nichel (Ni) kg/an 660. Galaţi Municipiul Galaţi (450.255 Total În continuare se prezintă situaţia celor mai importante aglomerări umane (>10000 l. SP3.000 l.000 Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 523. <2000 l.593 l/s.0 00 160.e.866 684. 2000 .944 20204.000 l.P.147 mil. iar epurat doar mecanic este de 661.430 27. 70 . echipată cu treaptă mecanică şi biologică. Evacuarea apelor uzate orăşeneşti ale municipiului Galaţi se face prin intermediul a şase colectoare în fluviul Dunărea: Micro19. Libertatea.

Botoşani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (250. existând totuşi întrepătrunderi între canalizarea pluvială şi cea menajeră. Reţeaua de canalizare s-a proiectat şi s-a executat în sistem divizor.e. motiv pentru care o parte din apele menajere din zonele neracordate sunt preluate de reţelele pluviale.O. 71 . circa 380 l/s. evacuează 154. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. colectoare principale şi staţie de epurare a apelor uzate cu treaptă mecanică şi biologică. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 372. există întrepătrunderi ale reţelelor de canalizare menajeră şi pluvială.. echipată cu treaptă mecanică şi biologică.e.B. staţia de epurare evacuează în râul Vaslui debite de aprox.564 l/s prin colectorul Racova şi respectiv 4. Municipiul Vaslui mai evacuează direct în râul Delea ape uzate prin colectoare de canalizare care nu au continuitate şi nu sunt racordate la staţia de epurare: 6. ajungând în iazurile de retenţie ale acestora şi ulterior în pârâul Valea Seacă (14.P. cuprinzând o reţea pentru colectarea apelor uzate menajere şi industriale şi o reţea pentru colectarea apelor pluviale.5 km) este divizor. 170 l/s.000 l.5). S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. în râul Bârlad.e.) dispune de un sistem de reţele de canalizare.685 l/s. amoniu şi substanţe organice (C.091 l/s prin colectorul Spătar Angheluţă. Reţeaua de canalizare nu acoperă toate zonele. Totuşi.A. provenit din zona de sud a municipiului Botoşani.994 l/s ape uzate epurate. în anumite zone ale oraşului.173 l/s ape epurate în râul Vaslui. unitatea evacuează în pârâul Teascu – SP Tulbureni un debit de apă uzată neepurată. Vaslui Municipiul Vaslui (95. Staţia de epurare (capacitate proiectată de 256 l/s pentru treapta mecanică şi 340 l/s pentru treapta biologică) evacuează în prezent 199. cu o capacitate de 600 l/s.269 l/s).) dispune de un sistem centralizat de canalizare în lungime de 117 km şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică. staţii de pompare intermediare. De asemenea. În prezent.413 l.000 l.S. Bârlad Municipiul Bârlad (80. Sistemul de canalizare (163. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: fier total. Staţia de epurare. Există în derulare un program pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare – epurare beneficiind de fonduri I.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 325.1 km) şi evacuate în râul Sitna printr-o staţie de epurare.

hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.6 km) şi evacuate în râul Jijia printr-o staţie de epurare.634 l/s. fosfor total. 72 .000 l.660 l. S-a evacuat în râul Bârlad. pod Ghica Vodă.e.572 l.O. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Huşi Municipiul Huşi (33.754 l/s ape epurate în râul Bârlad. Dorohoi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (42. amoniu. Cudalbi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.7 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 62. Debitul evacuat după epurare este de 0. mc apă uzată în emisar prin cele 6 colectoare (zona industrială. echipată cu treaptă mecanică şi chimică. un volum de 1. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu.-Cr).43 l/s ape epurate în râul Huşi.B.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Geru printr-o staţie de epurare.C.082 l/s ape epurate în râul Bahlueţ. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Târgu Frumos Aglomerarea Târgu Frumos are populaţie de 14.97 mil.e.e. şi posedă o reţea de canalizare (80.5. substanţe organice (C.e. În anul 2007 a fost evacuat un volum de 2. mc ape uzate suficient epurate.850 l.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 45. azot total. detergenţi anionici activi.e. zona pod Cuza Vodă). S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu.) dispune de o reţea de canalizare proiectată şi executată în sistem unitar (61.-Cr). şi o staţie de epurare mecano-biologică ce evacuează 40. amoniu.550 l. echipată cu treaptă mecanică şi biologică. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 81.2 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 53. şi posedă o reţea de canalizare (22.C.O. zona spital. fosfor total. pod Criviţeni.786 mil.Tecuci Municipiul Tecuci are populaţie de 54. pod Elena Doamna. C. substanţe organice (C. fosfor total.399 l/s.O. Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2007 s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor.2 km).

284 mil. echipată cu treaptă mecanică şi biologică.5 km. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Târgu Bujor Aglomerarea Târgu Bujor are populaţie de 12. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi.5 km. după o prealabilă epurare mecanicobiologică şi chimică sunt evacuate în râul Chineja. apele uzate fiind evacuate în râul Suhu (0. azot total.e) dispune de un sistem de canalizare realizat în sistem mixt: unitar (în zona centrală) şi separativ în restul localităţii.871 l/s ape epurate în râul Bahlui.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Podriga printr-o staţie de epurare. 73 . S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi şi azotiţi.027 l/s ape insuficient epurate.Darabani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14.998 l/s. şi posedă o reţea de canalizare (9 km). fosfor total. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 8. amoniu.e.662 l. echipată cu treaptă mecanico-biologică şi chimică.e.-Cr). Pechea Aglomerarea (18.200 l. Belceşti Aglomerarea Belceşti are populaţie de 11. şi posedă o reţea de canalizare (10.O.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 27.) dispune de un sistem de canalizare în lungime de 7.e.6 km) şi evacuate în râul Bahlui prin staţie de epurare.056 l.450 l.500 l.C. Debitul evacuat după epurare este de 1. Hârlău Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (12.e.317 l/s). Debitul mediu al efluentului epurat este de 11. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii azot total şi fosfor total.560 l. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi biologică) evacuează în râul Bârlad un debit de 4. fosfor total. Negreşti Oraşul Negreşti (11. mc (un debit mediu de 9.02 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 1. Apele uzate de tip menajer.225 l/s. substanţe organice (C. În anul 2007 s-a evacuat un volum de 0.e. detergenţi anionici activi.006 l/s).

16 km canalizare şi evacuează 0.e. Munteni (11.015 l/s ape uzate în râul Bârlad Holboca (14.5 km canalizare şi evacuează 1.000 l. fermele zootehnice etc.) dispune de 3 km canalizare şi evacuează 3.e.) dispune de 1.076 l/s ape uzate în râul Siret Iveşti (16.) dispune de un de sistem de canalizare (10.210 l.000 l. se pot evacua substanţe organice.516 l. Sursele punctiforme de poluare industriale şi agricole trebuie să respecte cerinţele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al 74 . nutrienţi (industria alimentară. industria fertilizanţilor.). prin evacuarea de poluanţi specifici tipului de activitate desfăşurat.e).500 l. Brăhăşeşti (11.700 l. Corod (11.e. metale grele (industria extractivă şi prelucrătoare.e).). Târgu Frumos comuna (11.000 l. industria chimică.805 l.) dispune de 10 km canalizare.e. Slobozia Conachi (11900 l. Următoarele aglomerări dispun doar de reţele de canalizare.860 l.) dispune de 9 km canalizare. Următoarele aglomerări nu dispun de reţele de canalizare şi staţii de epurare: Matca (19.650 l.e. celuloză şi hârtie.). precum şi micropoluanţi organici periculoşi (industria chimică organică.4 km) şi o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 7.400 l.19 l/s ape uzate în râul Bârlad Flămânzi (14.917 l/s ape uzate în râul Miletin Ghidigeni (11.705 l/s ape în râul Başeu. industria petrolieră etc. Tomeşti (13.e.000 l.e).342 l. Ciurea (Piciorul Lupului) (10.e.126 l.700 l.Săveni Aglomerarea Săveni (10.) dispune de 1. industria chimică etc.) dispune de 5 km canalizare şi evacuează 2. Zorleni (10.e.)  Surse de poluare industriale şi agricole Sursele de poluare industriale şi agricole contribuie la poluarea resurselor de apă.) dispune de 5.e). Deleni (11. dar insuficiente: • • • • • • • Lieşti (16.e). S-au înregistrat depăşiri la indicatorii hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.e.e. Tuluceşti (12.e). Astfel.373 l.).4 km canalizare.).e.

La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. având în vedere anumite unităţi industriale care evacuează cadmiu şi mercur (27 de unităţi la nivel naţional). 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare.G. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii.E.11 se prezintă aceeaşi situaţie. nr. pentru instalaţiile sub incidenţa Directivei I.E. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate. Pentru implementarea Directivei 76/464/C. 75 .9 se prezintă sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.G.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare.91/676/C.E.E. hexaclorciclohexan (3 unităţi) şi hexaclorbenzen. România a obţinut o perioadă de tranziţie de 3 ani (decembrie 2009).. 8 au instalaţii care intră sub incidenta Directivei I.. (Directiva I.C. Directivei privind accidentele majore – 86/278/C.E. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.2 . De asemenea.B.). 1.10 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C. (Directiva SEVESO).C.C.P.C.P. tricloretilena şi triclorbenzen (21 unităţi).P. 352/2005 privind modificarea şi completarea H. H. Directivei 2006/11/E.C.E.G. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii. De asemenea.poluării – 96/61/E.C. În figura 3.dicloretan.P. – Cr şi C. România a obţinut perioade de tranziţie cuprinse între 2 şi 9 ani (maximum decembrie 2015). hexaclorbutadiena.E.P. în tabelul 3.O. din cele 43 surse punctiforme industriale şi agricole semnificative. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor.P. Directivei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole .E. precum şi cerinţele legislaţiei naţionale (H. în tabelul 3.. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase).O.

Figura 3.Bârlad 76 .industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut . 9 Surse punctiforme semnificative de poluare .

77 .113 20.P.761 0.365 48.C. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Categorii de aglomerări/ poluanţi evacuaţi Industrie I.O. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Substanţe Tip de industrie/poluanţi evacuaţi Industrie I.689 984.P.A.C.P.008 3893.P. Judeţul Botoşani S.540 211. Industrie total Alte surse punctiforme organice (C. Industrie non I.395 3171.069 Tabelul 3.B.C.130 20.163 0.130 Azot total (Nt) t/an Fosfor total (Pt) t/an 5.C.818 0.043 223. Fabricarea cărămizilor.203 0.5) t/an 772.P.761 0.P.949 17.195 0. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi chimică) evacuează în râul Jijia un debit de 1.930 333.000 11. DOROHOI.033 0.532 1.768 8355. termen de conformare 2015. CERAMICA S.000 225.949 0.229 131.C.000 1811.000 1822.922 472.C.063 4.531 7.-Cr) t/an 3421.076 2.O.039 3.Tabelul 3. ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă.040 În continuare se prezintă situaţia celor mai importante surse punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.P.102 l/s.P.795 0. Industrie total Alte surse punctiforme Cupru (Cu) kg/an Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an Nichel (Ni) kg/an Plumb (Pb) kg/an Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 3153.905 Substanţe organice (C.193 1. Industrie non I.000 458.375 8404.795 455.

C. Termen de conformare: 2014.16 l/s) sunt evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi. după epurare (7. Se înregistrează valori mari la indicatorii: materii în suspensie. Debitul evacuat după epurare este de 2. OR TÂRGU FRUMOS. comerţ cu ridicata al ouălor.C. 78 . termen de conformare 2022.S. Unitatea are autorizaţie I.P. şi se află în zonă vulnerabilă.. Termen de conformare: 2011.5 l/s). Termen de conformare: 2009.C.C. LEŢCANI. după epurarea mecanică şi chimică.72 l/s) sunt evacuate în râul Bahna.A. suburbane şi metropolitane de călători.P. Unitatea se află în zonă vulnerabilă. Apele epurare insuficient sunt stocate în bazine însumând 5698. Apele uzate.P.13 mp.O. Creşterea păsărilor.DOROHOI. sunt evacuate: o parte în canalizare (16. Judeţul Iaşi S.P. unitatea are autorizaţie I.C.-Cr). RĂZBOIENI.P. Apele uzate.T. Unitatea are autorizaţie I.C. Apele uzate sunt evacuate în râul Jijia.R. substanţe extractibile.C.39 l/s) sunt evacuate în râul Bahlueţ. după preepurare. AVICOLA S.P. Industrie alimentară prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre. DOROHOI . Unitatea creează probleme mediului datorită stocării dejecţiilor în iazurile de decantare (18.C. AVICOLA S. TRANSPORT MIXT S. Unitatea nu dispune de staţie de epurare. după preepurare.5.C.L.A.. azotiţi. S. AVICOLA S. Prelucrarea metalelor feroase.O. (debit autorizat: 34. Transporturi urbane. Unitatea se află în zonă vulnerabilă.A. PUI PROD S. substanţe organice (C.P.B.756 l/s.A.. o parte în râul Simila (10 l/s) şi altă parte în râul Bârlad (10 l/s). Creşterea pasărilor. ineficientă.5 ha) şi datorită lipsei unor instalaţii de preepurare. Apele uzate neepurate (9. AGROCOM STRUNGA S.A. comerţ cu ridicata a ouălor. S. S.C. Apele uzate.C. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Unitatea dispune de staţie de epurare mecano-biologică. Termen de conformare: 2009.C. Producerea rulmenţilor. MITTAL STEEL S. Bârlad. Unitatea se află în zona vulnerabilă. S. RULMENŢI S. Creşterea pasărilor. Industrie alimentară . Termen de conformare: 2008.P.A. S. fosfor total.C. C. IAŞI.A. Lipovăţ.Activităţi în ferme mixte. IAŞI AB. Judeţul Vaslui S. Unitatea are autorizaţie I.A.

A.Fabricarea zahărului. Unitatea are autorizaţie I. Apele uzate epurate mecano-biologic şi chimic. şi apoi de ariile agricole eterogene. Termen de conformare: 2014.O. Cerealprod S.104 l/s).L. De remarcat e faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţă de 7. ponderea cea mai mare o ocupă terenurile arabile.C.4 % din totalul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (fig. Apele uzate sunt evacuate în râul Siret: 24.C. Dejecţiile sunt stocate pe batale (5. sunt evacuate în colectorul Mălina (900.P. Se înregistrează valori mari ale indicatorului materii în suspensie.Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje. iar deşeurile solide sunt depozitate pe o platformă având capacitatea de 700 mp.P.304 l/s) şi în colectorul Cătuşa (1048.A.2. în concordanţă cu relieful. Unitatea are autorizaţie I. S. Surse difuze de poluare semnificative. inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se observă o diferenţiere netă a utilizării terenurilor. 3.Independenţa Creşterea porcinelor.5. 3. Judeţul Galaţi SC ARCELOR MITTAL GALAŢI S.283 l/s epurate doar mecanic. 2000).B.).C.C.P. Industria metalurgică .compostare cu un volum de 700 mc..10. S.406 l/s epurate mecano-biologic şi chimic.4.C. 79 . care trebuie modernizată.A..C. Unitatea se află în zonă vulnerabilă. Ambele sunt în curs de modernizare. urmată de suprafaţa aferentă pădurilor. Galaţi . Conform Corine Land Cover (C. Unitatea nu dispune de staţie de epurare.P. ZAHARUL LIEŞTI S. iar 21. Termen de conformare: 2011. Industria alimentară . Se înregistrează depăşiri ale indicatorilor: substanţe organice (C. C.Dejecţiile sunt stocate pe platforma de deshidratare .O.000 mc).-Cr) şi amoniu.

stocare de deşeuri neconforme.2 % (1. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare. c. Figura 3. alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme. situri industriale abandonate. Industria: depozite de materii prime. unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare. b. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a. unităţi ce produc poluări accidentale difuze. comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze: 80 . Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor.Suprafaţa agricolă reprezintă circa 68.209 ha) din suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. produse finite. produse auxiliare.382.

Din cele 286 aglomerări (>2000 l. Căile prin care poluanţii (în special nutrienţii şi pesticidele. Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităţilor constituie o sursă de poluare difuză locală. în Raportul Naţional 2004. percolare etc.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare.Bârlad.e. Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenţie din punct de vedere al colectării deşeurilor depozite menajere de gunoi prin construirea şi unor ecologice eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare. În figura 3. Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.E.).  Agricultura Pe lângă presiunile punctiforme exercitate. Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de: • • • Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice.e. un număr de 44 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare şi nici una din ele nu este conformă cu cerinţele Directivei 91/271/C. activităţile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă.) identificate în spaţiul hidrografic Prut . Creşterea animalelor domestice. poate conduce la poluarea resurselor de apă. Surse de poluare urbane/aglomerări umane În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaţă. fenomenul de poluare difuză este accentuat datorită faptului că la sfârşitul anului 2006. De asemenea.. De asemenea.e.7 se prezintă aglomerările umane (> 2000 l. numai un procent de 45.E.17 % din populaţia echivalentă (a aglomerărilor >2000 l. s-a evidenţiat faptul că cele mai importante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele 81 . întâlnită deseori pe malurile râurilor şi lacurilor. modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la staţiile de epurare.

/ha agricol 0.749 115.E.59 0. respectiv 1. când la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad erau utilizate cantităţi medii de circa 6.56 kg P/ha de teren agricol. se observă că România se situează cu mult sub media Europeană. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Animale Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Galaţi Bacău Neamţ Vrancea echivalente Mii capete 190.. cantităţile de îngrăşăminte naturale utilizate au scăzut cu circa 10 %. situaţia efectivelor de animale.51 0.E.40 0.467 Densitate animale echivalente Nr. în anul 2007.102 161.653 (reprezentând o densitate specifică de animale echivalente de 0.vulnerabile şi potenţial vulnerabile. se prezintă în tabelul 3. 82 .91 kg N/ha de teren agricol.498 176. comparativ cu anul 2002.860 7.47 0. Tabelul 3.404 4. cantităţile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate în substanţă activă) utilizate în anul 2007.E. La nivelul judeţelor aferente spaţiului hidrografic Prut-Bârlad.5/ha suprafaţă agricolă).40 În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad numărul de animale echivalente estimate este de circa 683.44 0. au fost cu circa 10 % mai mari faţă de situaţia din 2002. Comparând cantităţile specifice de îngrăşăminte utilizate în România cu cantităţile utilizate în statele membre ale U. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.12.570 27. identificate în conformitate cu cerinţele Directivei 91/676/C. Datele cu privire la cantităţile de îngrăşăminte şi numărul de animale domestice la nivel naţional sau judeţean au fost preluate din Anuarul Statistic al României 2007. În anul 2007. La nivel naţional.56 0.

având în vedere căile prezentate mai sus. modelul MONERIS consideră următoarele moduri (căi) de producere a poluării difuze: 1. 83 . În cazul surselor de poluare difuze. printre care şi bazinul/districtul Dunării. 5. se prezintă contribuţia modurilor de producere a poluării difuze cu azot şi fosfor (estimare preliminară). Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme şi difuze.Emisiile de nutrienţi din surse difuze Presiunile difuze datorate activităţilor agricole sunt greu de cuantificat. 4. cât şi la nivel de sub-bazine internaţionale (Tisa. cât mai ales calitatea apelor subterane.. eroziunea solului. În figurile 3. 2. scurgerea din reţelele de drenaj. 6. depuneri din atmosferă. Pe lângă emisiile punctiforme. scurgerea subterană. scurgerea de suprafaţă. Modelul a fost elaborat şi aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) în mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. 3. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atât la nivel naţional (al statelor din Districtul internaţional al Dunării). Prut).12. estimarea încărcărilor cu poluanţi a apelor este mai dificilă decât în cazul surselor punctiforme având în vedere modul diferit de producere a poluării. scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti. În ultimul timp.11 şi 3. pentru anul 2007. Presiunile agricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaţă. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantităţile de poluanţi emise de sursele difuze de poluare.

1% 64. iar scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti prezintă contribuţia cea mai mare la emisia difuză de fosfor.4% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.8% 24.2% 9.9% 0.Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 4% 29% 7% 5% 17% 38% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Se menţionează că scurgerea subterană reprezintă principala cale de emisie difuză pentru azot. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad 84 .6% 0. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 0.

De asemenea, modelul MONERIS cuantifică contribuţia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totală de nutrienţi. Astfel, pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultură, localităţi (aşezări umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din atmosferă), precum şi fondul natural. De subliniat este faptul că modelul MONERIS ia în considerare toate sursele de poluare şi nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. În figurile 3.13 şi 3.14, se prezintă emisiile de azot şi fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminară), având în vedere aportul fiecărei categorii de surse de poluare, pentru anul 2007. Emisia difuză medie specifică pe suprafaţa totală pentru azot este de 2,785 kg N/ha, iar pentru fosfor este de 0,59 kg P/ha.

Emisii de azot din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

8.8%

7.8%

15.0%

55.4%

Emisii difuze totale – 5646 t N/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se observă că mai mult de jumătate (55,4 %) din cantitatea de azot emisă de sursele difuze se datorează activităţilor agricole, rezultând o emisie specifică de 2,26 kg N/ha suprafaţă agricolă.

85

Emisii de fosfor din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

3.3% 24.9%

6.9%

64.8%

Emisii difuze totale – 1197 t P/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se menţionează că de asemenea, mai mult de jumătate (64,8 %) din emisia totală difuză se datorează agriculturii, care contribuie cu circa 776 t/an, ceea ce reprezintă o emisie specifică de 0,56 kg/ha suprafaţă agricolă. 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative Informaţiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apă de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sunt necesar a fi cunoscute şi monitorizate în scopul identificării corpurilor de apă puternic modificate. Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional U.N.D.P.-G.E.F. al Dunării şi iau în considerare tipurile de lucrări hidrotehnice, magnitudinea presiunii şi efectele acestora asupra ecosistemelor. Din multitudinea activităţilor desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele, numai unele dintre ele exercită asupra acestora o presiune semnificativă, determinată pe baza unor criterii bine stabilite, care se regăsesc în Capitolul 6, în tabelul 6.6 (Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă). Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apă care sunt afectate semnificativ de prezenţa presiunilor hidromorfologice. 86

În Figura 3.15 se prezintă presiunile hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut Bârlad (atât lucrările existente cât şi cele propuse a fi executate). Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate etc.), cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane. În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice: Lacurile de acumulare permanente a căror suprafaţa este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 65 din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii. Lacurile de acumulare produc în principal, ca presiune hidromorfologică, întreruperea continuităţii scurgerii şi regularizarea debitelor (fig. 3.15). În b. h. Prut sunt 26 acumulări complexe, din care cea mai importantă este StâncaCosteşti (pe râul Prut) cu un volum total VT = 1.400 mil m3 care are rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigură nevoile de apă ale zonei (alimentare cu apă pentru populaţie, industrie, agricultură etc.) şi valorifică potenţialul hidroenergetic. În b. h. Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui, Râpa Albastră pe râul Simila, Puşcaşi pe râul Racova. Pe afluenţii râului Siret, exceptând bazinul hidrografic Bârlad, ce se află pe teritoriul administrat de D.A. Prut, există un număr de 3 acumulări complexe. Iazurile, sunt prezente în număr mare (262) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare, majoritatea având ca folosinţă principală piscicultura. Sunt amplasate cu precădere în b.h. Prut (225) pe râurile Başeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora. Regularizări şi îndiguiri Pe teritoriul Spaţiului Hidrografic Prut - Bârlad, există un număr de 82 de corpuri de apă râu (83 cu Jijia amonte Sitna) regularizate pe o lungime totală de 1057,529 km. Analizând parametrii hidromorfologici ai acestora în conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constată că un număr de 31 lucrări de regularizare existente şi una în curs de execuţie totalizând 412 km (+280 km) pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative (în prezent 15 corpuri de apă cu peste 70% lucrări regularizare şi 16 cu lucrarea în curs de execuţie).

87

Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 88

Din îndiguirile din spaţiul hidrografic Prut, în număr de 103, însumând o lungime de 1.173 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menţionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un număr de 3, având o lungime totală de 266 km (5 corpuri de apă cu peste 70% lucrări de îndiguire). Regularizările şi îndiguirile (fig. 3.15), produc în principal, ca presiune hidromorfologică, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale continuităţii laterale. Derivaţii Din cele 5 obiective hidrotehnice din aceasta categorie, 4 au drept scop suplimentarea debitelor afluente pentru asigurarea scurgerii salubre şi a necesarului minim de apă pentru alimentarea cu apă a unor localităţi, iar una (derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb) are rol de deviere a apelor mari. Aceste lucrări produc modificări semnificative ale debitelor cursurilor de apă pe care funcţionează. Dintre derivaţiile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, ce sunt prezentate în fig. 3.16, cea mai lungă este derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb, L = 13,1 km, cu un debit instalat de 260 mc/s, la nivelul anului 2007 prin aceasta fiind tranzitat un volum de Vtr = 83,57 mil. mc/an; pentru suplimentare de debite în anul 2007 a funcţionat doar derivaţia Bucecea Sitna, volumul tranzitat fiind de 5,613 mil. mc/an. Derivaţiile, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilităţii albiei şi biotei. Prelevări/restituţii de apă semnificative Prelevările de apă/restituţiile (evacuările) produc alterări hidromorfologice semnificative care se materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pe care sunt poziţionate atât prizele de apă cât şi evacuările de apă ale căror debite prelevate, respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. Menţionăm că o analiză mai detaliată a acestor presiuni este prezentată în Cap. 8.1.3 - Analiza economică - Situaţia prelevărilor de apă. Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, în spaţiul hidrografic Prut Bârlad la nivelul anului 2007, nici o folosinţă nu a fost considerată ca semnificativă din punct de vedere al debitelor captate, debitele necesare folosinţelor de apă fiind asigurate în mare parte din acumulări construite special în acest scop. Pe baza aceloraşi criterii s-a 89

identificat un număr de 3 unităţi, a căror debit restituit prin 5 puncte de evacuare constituie din punct de vedere cantitativ presiuni hidromorfologice semnificative (Figura 3.16), şi anume: pe corpul de apă Sitna av. Catămărăşti - am. Dracşani + afl.: S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.E. (Qev = 0,373 mc/s) S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.P. Tulbureni (Qev = 0,38 mc/s) pe corpul de apă Bahlui - confl. Bahlueţ - confl. Jijia: S.C. APA VITAL Iaşi S.E. (Qev = 2,005 mc/s) pe corpul de apă Vaslui av. Ac. + Rac: GOSCOM Vaslui S.E. (Qev = 0,17 mc/s) pe corpul de apă Delea: GOSCOM Vaslui - colector Delea (Qev = 0,0106 mc/s)

-

3.4.4.

Proiecte viitoare de infrastructură Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra

corpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaţie, producere de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor, îndiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă. Este destul de dificil de cuantificat presiunile şi impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apă. Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art. 4.7– şi anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă; (b) motivele acestor modificări sau degradări sunt stabilite în mod specific şi explicate în Planul de management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; 90

(c) motivele acestor modificări sau degradări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor stabilite în paragraful 1 (D.C.A.-Art. 4.1- Obiective de mediu) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile; (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificări sau degradări ale corpurilor de apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijloace, care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului. În consecinţă, aceste viitoare proiecte de infrastructură pot fi obiectul unor evaluări de impact de mediu (E.I.A.) şi/sau a unor evaluări strategice de mediu (S.E.A.), în timpul fazei de planificare a acestora, ţinând cont de presiunea şi impactul lor asupra mediului acvatic. Totodată trebuie avută în vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte, deoarece este posibil ca uneori, acestea să producă efecte transfrontaliere. La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt în curs de implementare sau în execuţie un număr de 12 proiecte de infrastructură. Pentru 7 dintre acestea au fost realizate evaluări de impact de mediu (E.I.A.). În figura 3.15 se prezintă aceste proiecte viitoare de infrastructură, din care câteva sunt descrise în continuare:

91

16 Prelevări/restituţii de apă semnificative 92 .Figura 3.

Construire stăvilar pe cursul râului Jijia Nouă.A.8 km.) realizat în anul 2007. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. 5. aval de localitatea Cotu Morii. prin intermediul unei subtraversări de dig existente. Proiectul este în curs de autorizare.Proiectul este în curs de execuţie şi prevede alimentarea gravitaţională a albiei vechi a râului Jijia. Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor în judeţele Botoşani şi Iaşi – proiectul este în curs de execuţie. Proiectul are impact transfrontalier.Proiectul prevede realizarea unui dig apărare de 5. Amenajare râu Tecucel pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci. Amenajare râu Bârlad pentru combaterea inundaţiilor în zona amonte oraş Negreşti. judeţul Iaşi . Proiectul are studiu de impact de mediu (E. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. judeţul Galaţi . 4.8 km şi consolidarea albiei pe 1. mc. asigurând deversarea în albia veche a unui debit de 0. Acumulările Ezer şi Dracşani sunt realizate iar acumularea Ibăneasa este în execuţie. Proiectul prevede regularizarea albiei pe 130 km şi realizarea a trei acumulări cu un volum total de 41.24 km. Comuna Victoria. 6. Apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti .I. în zona Cotu Morii. Proiectul are impact transfrontalier. 3. Principalul obiectiv al acestui proiect este de alimentare cu apă a braţului vechi al râului Jijia. Proiectul are studiu de impact de mediu (E.) realizat în anul 2004. În timpul fazei de exploatare impactul de mediu nu este semnificativ iar în fazele implementării impactul asupra mediului va fi controlat şi calitatea mediului va atinge standardele internaţionale. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor.proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea albiei pe 22 km şi îndiguire pe 30. apărare de mal pe 1. Principalul obiectiv al acestui proiect este apărarea împotriva inundaţiilor cu probabilitate mai mică de 5% . judeţul Vaslui proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea şi îndiguirea albiei pe o lungime de 30.Vaslui – Secuia. Proiectul este în curs de autorizare. judeţul Vaslui . 93 .8 km.3 km.461 km şi recalibrare albie 7.A. judeţul Iaşi . Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. 2.5 mc/s.6 km. Amenajare râu Jijia în zona Ţigănaşi.1.I.Proiectul prevede calibrarea albiei pe o lungime de 6.riscul producerii unui accident natural de inundaţie este redus la 1-2 evenimente într-o 100 de ani.65 mil.

iar datorită duratei reduse. În funcţie de tipul poluărilor accidentale.P. Prin aplicarea metodologiei I. au fost identificate sursele industriale cu risc potenţial ridicat de poluare accidentală. La nivelul Districtului Internaţional al Dunării. care reprezintă alterări bruşte de natură fizică.P.h. Fenomenele au avut impact local. biologică sau bacteriologică a apei. Bârlad şi 6 pe alţi afluenţi ai b. aceste surse de poluare sunt unităţi care folosesc. precum şi realizarea de acumulări care au folosinţă piscicolă. a lungimii tronsonului afectat şi a inerţiei comunităţilor din structura biocenozelor acvatice. Jijia şi Bahlui şi ale afluenţilor acestora. stochează şi evacuează substanţe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă.3. În anul 2007. Activităţi de piscicultură/acvacultură O caracteristică importantă a spaţiului hidrografic Prut . acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale. bazinale. Intr-un singur caz s-a sesizat mortalitate piscicolă de mică amploare (40 kg peşte afectat).D. peste limitele admise. (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potenţial ridicat. privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group). În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-a identificat un număr de 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale şi care sub coordonarea Direcţiei Apelor Prut şi-au elaborat Planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. transfrontaliere) asupra resurselor de apă. pe teritoriul administrat de Direcţia Apelor Prut.4. şi care afectează în special subbazinele râurilor Başeu. 94 . produc.Bârlad o reprezintă existenţa (din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-au înregistrat 6 poluări accidentale ale cursurilor de apă de suprafaţă. chimică.h.R. există un număr de 229 iazuri (187 în b.D.5. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potenţial (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaborată de Grupul Experţi I.C. 36 în b.R. Nici o unitate din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu este inclusă în Lista desemnată. a naturii poluantului. efectele fenomenelor în discuţie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. nu au fost desemnate asemenea locaţii. În general. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale. din bazinul hidrografic Prut.C. fără ca pe termen lung acestea să inducă o modificare semnificativă a biodiversităţii acvatice. Astfel. Prut.h.

iar a lacurilor de acumulare 3.Siret) şi 15 acumulări (11 în b. lacul Gaşca din Complexul Somova-Parches. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură/acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă sunt menţionate detaliat la cap. Modernizarea tehnologiilor de creştere poate sprijini practicile sănătoase. biban (Perca fluviatilis). zona Sacalin-Zatoane şi zona Rezervaţiei Marine Vama Veche .1. lacurile Erenciuc şi Belciug.h.2 Mai fac obiectul unor restricţii pentru protecţia faunei. atunci când afectează fauna acvatică. în general. capturile ne-intenţionate. 95 . Suprafaţa piscicolă totală a celor 229 iazuri este de aproximativ 10.700 ha. avifauna şi alte elemente ale lanţului trofic. când pot apărea dejecţii sau scurgeri de substanţe organice şi nutrienţi conţinuţi în hrana administrată peştilor. novac (Hypophthalmichtys nobilis. astfel încât în aceste zone activitatea de pescuit comercial nu reprezintă o presiune semnificativă. Prut şi 4 în b. 6.2 „Caracterizarea stării apelor”. Alte presiuni relevante O altă categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o constituie balastierele. Conform “Ordinului nr. Caras (Carrasius gibelio auratus) şi şalău (Stizostedion lucioperca). Starea ecologică. Bârlad) în care se practică activităţi de acvacultură. respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de apă pentru iazurile/acumulările monitorizate este prezentată în cap. sunt stabilite atât zone şi perioade de prohibiţie cât şi zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. Fluviul Dunărea. 9.mai ales eroziune. ecologice şi reduce impactul negativ asupra mediului. braconajul.h. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apă pescuitul comercial.289 ha. în variabilitatea depozitelor din albia râului şi în procesele de degradare . Efectele lor se materializează. Principalele presiuni identificate sunt perturbarea habitatului. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010”. Practicarea activităţilor de piscicultură/acvacultură poate constitui presiune asupra corpului de apă atunci când: este crescută producţia de peşte fără asigurarea unor măsuri de purificare specifice a apei. Speciile predominante de peşti sunt: crap (Cyprinus carpio). nu este asigurată o structură adecvată pe specii în bazinele acvatice naturale/antropice. prin modificarea formei profilului longitudinal. râul Prut.

de către cei ce sunt în măsură să aplice legea. (2) din Legea Apelor nr. cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”. o primă măsură ce trebuie aplicată este aceea de a se se întări controlul asupra acestor exploatări. pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor. poluantă. constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni. de protecţie sau de traversare a albiei. hidrogeologică. această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative. constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor. de natură: • • • • • hidraulică. alin. sau peisajele. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite. 33. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. putând afecta siguranţa şi eficienţa funcţionării acestora sau altor infrastructuri inginereşti destinate captării apei. cuvetele lacurilor. constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunerea aluvionară în sectorul de influenţă al balastierei. bălţilor. În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă.Având în vedere importanţa acestei activităţi desfăşurate de regulă în albiile minore ale cursurilor de apă. Pe de altă parte. 96 . se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare. în România în această perioadă se conturează clar o tendinţă de dezvoltare şi se construieşte foarte mult. Astfel. constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă. prin exploatări organizate. asupra respectării legislaţiei existente. conform prevederilor art. termenele de exploatare. a afecta lucrările de amenajare. se precizează: „Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă. precum şi implicaţiile unei exploatări neraţionale asupra râurilor şi această presiune trebuie supusă inventarierii şi monitorizării. perioada de refacere a materialului aluvionar din albie). morfologică. deci cerinţa din punct de vedere economic este foarte mare şi poate uneori este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaţiile şi avizele emise. reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii. Aceste balastiere funcţionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformeze autorizaţiilor şi avizelor emise (respectând cantităţile.

Acest proces de evaluare a presiunilor antropice şi a impactului acestora la nivelul corpurilor de apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingă obiectivele Directivei Cadru. a căror efecte cu siguranţă vor fi resimţite în perioada următoare. efectul lor materializându-se asupra stabilităţii terenului (prin apariţia eroziunii. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice şi impactul acestora este prezentată în articolul 5 al Directivei Cadru. în cazul în care acestea se fac haotic. 97 . această presiune poate avea un impact semnificativ negativ mai ales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor nu sunt respectate. • Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu. alunecări de maluri. volumelor de balast extrase (să nu depăşească volumele depuse prin aport la viituri) etc.155.5. • Evaluarea impactului.De asemenea. respectării perimetrelor de exploatare. formarea de torenţi.). Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi odată cu demararea acţiunilor de reîmpădurire. nerespectând prevederile legale.17): • Identificarea activităţilor şi a presiunilor.253 mc. având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante (figura nr. Tot în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere. în anul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 1. • Identificarea presiunilor semnificative. articol care precizează: Fiecare Stat Membru trebuie să asigure trecerea în revistă a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o porţiune a unui district al unui bazin hidrografic internaţional care se află pe teritoriul său. 3. păstrării talvegului natural al râului. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc. În urma inventarierii balastierelor din cadrul Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad. regularizării şi igienizării râului în zona de exploatare. amplificarea viiturilor. 3. impact negativ semnificativ manifestat asupra: secţiunilor optime de scurgere.

S. astfel a fost necesar să se utilizeze informaţii/date despre activităţile antropice şi schimbările la nivelul stării corpului de apă. cât şi răspunsul (măsurile de bază ce vor fi luate pentru a îmbunătăţi starea corpului de apă).R.P.R. Activitate Creşterea populaţiei Presiune Evacuarea apelor uzate Creşterea concentraţiei de Stare Impact Dezvoltare algală Răspunsul Controlul evacuării Figura 3.P.S. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Totodată. 3. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratată în subcapitolul 3.I.S. 98 . 18 Ilustrarea conceptului D.. pentru analiza presiunilor şi a impactului s-a folosit conceptul D.P.Descrierea corpului de apă şi a bazinului Identificarea activităţilor şi a presiunilor Identificarea presiunilor semnificativ Date furnizate de sistemul de monitoring Evaluarea impactului Obiective Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu Figura 3.R.18 este ilustrată schema analitică D.I. (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropică-Presiune-Stare-ImpactRăspuns).4. În figura nr. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informaţii ce vor fi utilizate în analiza de risc şi în caracterizarea stării apelor în conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa.I.

Astfel. în general. După finalizarea studiului ştiinţific „Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. obiective care nu sunt în acord cu cerinţele Directivei Cadru. În anul 2008. „fără risc” şi „în curs de evaluare”. ape tranzitorii. elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate pentru corpurile de apă localizate pe râurile cu bazine hidrografice mai mari de 4000 kmp. în cazul în care există date de monitoring disponibile. În acest sens.Procesul de evaluare a impactului presiunilor antropice are la bază compararea stării corpului de apă cu obiectivele de mediu aferente corpului de apă analizat. În procesul de evaluare a impactului presiunilor semnificative. Dacă la nivelul unui corp de apă nu sunt stabilite secţiuni de monitorizare. În prima etapă. instrumente precum modelarea matematică pot fi utilizate pentru estimarea efectelor măsurilor de bază propuse. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă a fost evaluat având în vedere corpurile de apă redelimitate în anul 2008. 161/2006) pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. cele din Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. au fost determinate preliminar trei clase de corpuri de apă: „la risc”. precum şi identificarea măsurilor de bază care aplicate până în 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. obiectivele preliminare utilizate au fost. în prima etapă. lacuri. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienţi). În Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. modelele WAQ (nutrienţi) şi QUAL 2K (substanţe organice). la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate într-o altă secţiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apă în scopul realizării monitoringului/evaluării). riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apă permanente. în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-au realizat Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra stării apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. în a două etapa (2009) pentru restul de corpuri de apă identificate. ape costiere) conform cerinţelor 99 . iar procesul a continuat. reactualizarea informaţiilor privind presiunile semnificative şi impactul acestora asupra apelor.

Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. atât la nivelul Districtului Internaţional al Dunării. cât şi la nivel naţional. având în vedere că aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate. iar evaluarea este dată de cea mai proastă situaţie regăsită la cele 2 categorii de risc. luând în considerare scenariul de bază (implementarea măsurilor de bază până în 2012 . Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţe organice. Elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate având ca obiectiv atingerea stării ecologice şi a stării chimice aferente anului 2015. Corpurile de apă la nivelul cărora există presiuni semnificative şi/sau impact semnificativ şi pentru care nu se vor implementa măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2015 sunt identificate ca fiind la risc.2013 pentru activităţile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3. alterări hidromorfologice. Pentru riscul ecologic. şi de alterările hidromorfologice. chimice şi hidromorfologice” şi realizarea evaluării stării la nivel de corp de apă. poluarea cu substanţe periculoase. precum şi de alterările hidromorfologice). ca fiind cele mai importante probleme de gospodărire a apelor. poluarea cu nutrienţi.Directivei Cadru Apa 2000/60/E. poluarea cu nutrienţi. în anul 2008. Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic. 100 . corpurile de apă „în curs de evaluare” au fost clasificate în cele două clase („la risc” sau „fără risc”). considerând valorile prag propuse în noua Directivă privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi. Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. poluarea cu nutrienţi.C. pe baza elementelor biologice. însă în lipsa unor corelaţii exacte dintre presiune/măsuri şi impact. Ca şi în anul 2004.. precum şi de evaluarea impactului acestora. evaluarea realizată pe baza elementelor biologice are un rol primordial. s-au utilizat şi parametrii abiotici (elemente fizico-chimice şi hidromorfologice).4).

industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate). emisiile de nutrienţi se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate urbane. care odată ajunse în apele de suprafaţă încep să se degradeze şi să consume oxigen. Poluarea cu nutrienţi O altă problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi (azot şi fosfor).5. precum şi reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drastice a concentraţiei de oxigen. precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă.În aceasta etapă.  stabilirea măsurilor suplimentare. scăderea biodiversităţii speciilor. Ca şi în cazul substanţelor organice. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 101 .2.  aplicarea excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. utilizarea fertilizanţilor). recreere etc.1. 3. Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor. se precizează că evaluarea riscului a fost realizată numai pentru a fi utilizată la:  caracterizarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi a stării chimice (cap. râuri puţin adânci cu curgere lentă). Poluarea cu substanţe organice Aşa cum s-a prezentat în subcapitolul 3. ceea ce determină schimbarea compoziţiei speciilor. cât şi surselor difuze (în special celor agricole: creşterea animalelor. scăderea biodiversităţii speciilor.5. în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale şi de acumulare. Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creştere algală excesivă).2). Lipsa sau insuficienţa epurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice. 3.). poluarea cu substanţe organice se datorează emisiilor/evacuărilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze. iar gruparea corpurilor de apă nu a putut fi realizată (confidenţă scăzută). sursele industriale şi agricole. 6. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienţi în cazul lacurilor.  aplicarea analizei cost – eficienţă şi cost – beneficiu. în condiţiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metode şi/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa.4. în special aglomerările umane.

având ca rezultat deteriorarea stării. 3. Substanţele periculoase produc toxicitate persistentă şi bioacumulare în mediul acvatic. cu efecte asupra regimului hidrologic. lucrările de regularizare şi consolidările de maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere.5. praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor. luându-se în considerare şi manifestarea procesului de eutrofizare. Presiuni hidromorfologice Aceste presiuni influenţează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafaţă şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic. făcând dificilă decelarea efectului faţă de tipul de presiune.3. precum şi alterarea compoziţiei populaţiilor. Se remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaţiei dintre presiunile hidromorfologice şi impactul acestora. variatele tipuri de presiuni acţionează sinergic. 3.4.trofic exprimat prin indicatori specifici. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanţe periculoase. impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori. de multe ori. trebuie subliniată lipsa sau insuficienţa datelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu un grad de încredere mediu sau ridicat. reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor. 102 . stăvilare. declinul reproducerii naturale a populaţiilor de peşti. transportului de sedimente. Astfel. Lucrările în lungul râului (îndiguirile.5. dar mai ales asupra migrării biotei. Construcţiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje. Poluarea cu substanţe periculoase Poluarea cu substanţe prioritare/prioritar periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conţin poluanţi nesintetici (metale grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi organici). dar şi asupra biotei.

delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut pe baza următoarelor criterii: • • • geologic. În restul arealului. atât cea cantitativă cât şi cea calitativă.4. Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă. Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. a constituit obiectivul central în procesul de delimitare. PR= spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.1. acestea nu se constituie în corpuri de apă. care corespunde liniei de cumpănă a acestora. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate. ci şi prin caracteristicile petrografice.C. → cantitativă. delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de apă subterană. Corpurile de apă subterană care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere. 103 . dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier (Fig. 01= numărul corpului de apă în cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. Caracterizarea apelor subterane 4. Codul corpurilor de apă subterană (ex: ROPR01) are următoarea structură: RO = codul de ţară. chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran. Starea corpului de apă. hidrodinamic. 4. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afară bazinului. Astfel. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. structurale. Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Identificarea.1).. conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/E. starea corpului de apă: → calitativă. Au fost delimitate şi caracterizate corpuri de apă subterană de tip poros.

Figura 4. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut 104 .

Tabelul 4.0 – 60. 4. P . Z PO. P PO.0-15.0 2. Z.0 .0 .0 2 48 3 P Sub presiune 4 Nu Strate acop. ROPR03/Lunca râului Bârlad 2133 1033 P P Nu Nu 2. IR . F-fisural.0 . 5 1. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Caracterizare Cod/nume Suprafaţa geologică/hidrogeologică Tip 1 1. I. ROPR02/Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior şi ale afluenţilor săi 3. Sub presiune: Da/Nu/Mixt.piscicultura.5. 0-40 0-10 PO.0 P.0 Utilizare a apei 6 PO PO. ROPR06/Câmpia Covurlui 7.A PM PU. Z 105 . I.industrie. Utilizarea apei: PO.ROPR07/Câmpia Moldovei 1445 12531/ 9662 785 5221 P P P Da Nu Nu 40.alimentari cu apă populaţie. ROPR01/Lunca Prutului superior 2.irigaţii. Z A.M PM B B Da/R.10.5. IR. K-carstic. ROPR05/Podişul Central Moldovenesc 6. Z PVG PM PM B* B B B P Nu 2.0 PO. PM S S B B B B Nu Nu Nu Poluatori Grad de protecţie globală 8 PU. I . Moldova Nu Nu I.A. ROPR04/Câmpia Tecuciului 5.Z I. I. Straturi acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor. Z. I. Z PO. PM Calitate Cantitate 9 B 10 B Stare Transfrontalier / ţara 7 11 Nu Tip predominant: P-poros.

Poluatori: I-industriali. * posibil să fie stare bună 106 .foarte buna.medie.puternic nesatisfăcătoare Stare calitativă şi cantitativă: Buna (B)/Slaba (S) Transfrontalier: Da/Nu.zootehnie. PU . PVU .nesatisfăcătoare. PM . A-agricoli. PG . Zzootehnici Gradul de protecţie globală: PVG . M-menajeri.buna.

1.2. Apele freatice au nivel liber. ROPR03. dezvoltat atât în bazinul hidrografic al râului Siret cât şi în cel al râului Prut.Caracterizarea tuturor celor 7 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în spaţiul hidrografic Prut . Fiind situate aproape de suprafaţă terenului.0 . iar alimentarea acviferului se realizează din precipitaţii şi într-o mică proporţie din infiltraţiile din râu. 107 . Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de apă subterană din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice. Acest corp este transfrontalier. ROPR04. Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior Corpul de apă subterană de tip poros permeabil ce aparţine Holocenului se dezvoltă în lunca râului Prut. Stratul acoperitor este alcătuit din argile şi silturi nisipoase şi argiloase cu dezvoltare discontinuă şi cu grosimi de circa 5 -7 m. ROPR06 şi ROPR07) au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale râurilor Prut. a fost atribuit pentru administrare D. ROPR02. gradul de protecţie. Toate cele 7 corpuri de apă subterană identificate aparţin tipului poros. porospermeabile. acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană. riscul şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii. medii şi elemente de pietriş cu grosimi cuprinse între 2 .5 m. fiind dezvoltate în depozite aluvial-fluviale. Debitele exploatabile (în cazul celor 3 foraje ale staţiei de ordinul I Rădăuţi-Prut) sunt cuprinse între 2. pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona Oroftiana – Rădăuţi-Prut). datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Depozitele acviferului freatic din lunca Prutului superior sunt constituite din nisipuri fine. fiind cantonat în depozite sarmaţian-ponţiene. Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 4 (ROPR01.A. şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc). Prut. Un corp de apă subterană şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc) deşi este sub presiune. Bârlad şi Siret. Infiltraţia eficace este cuprinsă între 15-32 mm/an. de vârstă cuaternară. Este de subliniat faptul că un corp. prezintă o importanţă economică mai redusă. eventualul caracter transfrontalier şi ţara au fost sintetizate în tabelul 4. ele au nivel liber.30 l/s/foraj.Bârlad este prezentată în continuare.

108 .8 m. iar debitele obţinute din nisipuri fine cu pietriş sunt de 1-2 l/s/foraj. acviferul freatic este constituit din nisipuri fine.Diagramele Piper şi Schoeller (fig. Debite mai mari au fost puse în evidenţă în zona Truşeşti. În cursul mijlociu al Jijiei. acviferul este constituit din nisipuri fine argiloase şi nisipuri medii-grosiere situate între adâncimile de 2 şi 8 m.1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR02 Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţilor săi Corpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi.1.6 m. Figura 4. În lunca Volovăţului. Coeficienţii de filtraţie în cursul superior al Jijiei sunt cuprinşi între 2 şi 14 m/zi. pentru denivelări de 2. este de tip poros permeabil de vârstă cuaternară.5 l/s pentru denivelări de 2. nivelul apei se află la 0. La nivelul unor depozite argiloase sau nisipoase fine din lunca Başeului şi a afluenţilor mai importanţi. 2 m). nisipuri argiloase cu intercalaţii de pietrişuri. acviferul este constituit din nisipuri fine ce se dezvoltă între 5-6 m iar debitele sunt modeste. 4.3 – 4. de 0. Apele freatice din depozitele aluvionare ale râului Başeu sunt situate la adâncime mică (cca. iar cele situate sub depozitele argiloase aluviale au adâncimi de circa 5 m.1. iar debitele obţinute sunt de 2. cu denivelări de 5 m. Debitele variază foarte mult în funcţie de litologia acviferului. În lunca râului Jijia şi a afluenţilor săi.2 l/s/foraj pentru denivelări de 3 m.1) executate după datele analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale arată că apele sunt bicarbonat-calcicesulfat-magneziene. acviferul freatic este situat la adâncimi ce variază de la 1 la 3 m.5 m de la suprafaţa terenului. unde din aluviunile situate între adâncimile de 3-9 m (acviferul este constituit din nisipuri fine şi medii şi pietrişuri) s-au obţinut 2 l/s.

pentru denivelări de 2. 4. acviferul freatic este cantonat în nisipuri fine. Acviferul freatic. 109 . cu rare elemente de pietriş. în lunca râului Podriga. Grozeşti. medii şi grosiere având în bază pietrişuri. nivelul are caracter ascensional. Pe terasă şi în zonele de câmp înalt. Datorită acestor depozite slab permeabile din acoperiş. s-a obţinut 1 l/s. slab productiv. În zona de luncă aferentă judeţului Iaşi. la nisipuri medii şi grosiere. la o denivelare de 3 m. iar uneori (în anumite perioade de maxim ale nivelului) poate fi chiar uşor artezian. aluviunile se află la adâncimi de la 1. Adâncimea patului orizontului acvifer freatic se situează la 3-4 m (în zona Mastacani) şi se scufundă treptat ajungând în zona Fălciu-Vetrişoaia la 7-16 m (fig. În zona judeţului Vaslui. cât şi debitele sunt variabile de la un sector la altul. grosimea acestor depozite variază între 5-10 m.Lunca râului Sitna poate oferi debite de 2 l/s pentru denivelări de 2. putând ajunge chiar la 20 m. se alimentează exclusiv din precipitaţii. din nisipurile fine ce se dezvoltă la adâncimile de 8-12 m. Aluviunile sunt constituite din nisipuri situate între 10-12 m. Grosimea depozitelor este cuprinsă între 2-10 m. grosimi mari mari.5 m. Atât constituţia rocii magazine.1. Costuleni. silturi argiloase sau argile siltice. în bază cu elemente de pietriş. Debitele au valori de 2. La Săveni.6 – 3. pe alocuri.9 m şi este acoperit de depozite siltitice cu grosimi cuprinse între 4 şi 11.5 m până la 15 m şi sunt constituite din nisipuri fine. Stratul acvifer freatic este acoperit (în cea mai mare parte) de depozite impermeabile sau semipermeabile constituite din argile. Compoziţia granulometrică a depozitelor prezintă variaţii pe verticală şi orizontală de la nisipuri fine. peste 10 m.2). Terasa inferioară a Prutului este constituită din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş. Lunca Banului etc.5 m. acviferul din lunca Prutului este constituit din nisipuri şi pietrişuri cu grosimi de 3. siltice. adâncimea nivelului creşte foarte mult depăşind 10 m şi 20 m. În lunca râului Prut. Nivelul hidrostatic în zona luncii Prutului se situează între 0 şi 2 m. sunt la staţiile hidrogeologice de ordinul I Cârniceni.5 l/s.5 m.2 până la 9. în zona Bodeşti acviferul freatic se află sub presiune.

1.4. Diagramele Piper şi Schoeller (fig. Aceste depăşiri ţin de chimismul acviferelor pe care le drenează şi tipul rocilor pe care le străbat (parageneza minerală). determinând un chimism al apei tot atât de variat. Datorită dezvoltării pe o suprafaţă foarte întinsă parageneza apelor este foarte variată. Din datele utilizate pentru construirea diagramelor Piper şi Schoeller rezultă că peste jumătate din ape depăşesc concentraţia maximă admisibilă la sodiu. 110 .3) executate pe baza datelor provenite de la forajele de observaţie situate pe corpul de apă subterană pun în evidenţă acest lucru. Captarea ce aparţine Consiliului local Stănileşti este constituită dintr-un dren cu lungimea de 120 m din care se captează un volum de 4872 mii m3/an (apă potabilă). transmisivităţile sunt între 1-50 m2/zi. Analizele chimice efectuate pe probe de ape freatice (prelevate în anul 2007) din forajele reţelei hidrogeologice din lunca şi terasele râului Prut. clor şi sulfaţi.Figura 4.1. au indicat depăşiri peste concentraţia maxim admisibilă pentru NH4+ şi NO3-.5-10 m/zi.2 Secţiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt cuprinşi între 0. iar debitele specifice sunt sub 1 l/s/m.

Local. 111 . la baza ei se constată prezenţa unor izvoare cu debite de 0.5 m şi conţin ape cu nivel uşor ascensional (1.3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR03 Lunca şi terasele râului Bârlad Corpul de apă subterană de tip poros permeabil dezvoltat în lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia este de vârstă cuaternară.0. în general. În bazinul inferior aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş. la adâncimi de 3 m. acviferul este sub presiune.6 l/s se întâlnesc la baza terasei medii. între adâncimile de 2 şi 7. Grosimea depozitelor permeabile este în jur de 2 .5 . Nivelul hidrostatic se întâlneşte.0. Depozitele acvifere sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietrişuri.8 l/s/foraj. Valea Ţarinei şi Valea Seacă şi cele din dealul Zorleni.2 m de la suprafaţa terenului) sau cu caracter liber.1 . Făgădău şi Griviţa cu debite de circa 1 l/s. aluviunile de luncă şi terasă ale văii Bârladului sunt constituite din nisipuri fine până la grosiere şi pietrişuri cu structură încrucişată. acviferul situat între adâncimile de 7 .3 l/s.2. În bazinul mijlociu al Bârladului se întâlnesc mai multe izvoare captate din Valea Mare.1.5 m. grosiere şi pietriş. În lunca Bârladului s-au obţinut debite de 0.5 . izvoare cu debite de 0. nedepăşind 10 m. În jurul oraşului Bârlad.11 m fiind constituit din nisipuri fine.5 . Terasa inferioară a Bârladului este fragmentată şi puternic drenată. cu intercalaţii argiloase.Figura 4.

în general.5 l/s/foraj. impermeabile (argile. Adâncimea nivelului hidrostatic este în funcţie de grosimea loessului (frecvent circa 20 m). Direcţia generală de curgere este sud-est.Stratul acoperitor este constituit din depozite groase. fapt pus în evidenţă de diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza datelor obţinute din forajele aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig. debitele sunt şi mai mici de 1 . acolo unde acesta devine mai nisipos având ca pat impermeabil argilele cuaternare.4). silturi. iar debitele obţinute dintr-un foraj rar depăşesc 3 . nivelul are caracter ascensional uneori ridicându-se foarte aproape de suprafaţa terenului. Pentru afluenţii săi. Resursele de ape freatice din lunca Bârladului sunt. silturi argiloase (grosimea este cuprinsă între 2 . Din cauza depozitelor impermeabile din acoperişul straturilor acvifere. apele aparţinând tipului clorurate – sulfatate – calcice . ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. 112 .3 l/s/foraj.6‰). 4. Alimentarea acviferului freatic se realizează din precipitaţiile atmosferice cu o infiltraţie eficace de 15-63 mm/an.1. de cele mai multe ori.magneziene. cu gradienţi mici (0.4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR04 Câmpia Tecuci Acest corp de apă subterană se dezvoltă în depozite de vârstă cuaternară şi este de tip poros permeabil fiind situat la baza loessului.10 m). reduse. mineralizaţia apelor freatice este mai ridicată. Datorita circulaţiei reduse a apei prin aceste depozite.1. Figura 4. Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă.

gradului de protecţie bun – mediu.G. (Maieru et.5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil. iar transmisivităţile de 40 – 50 m2/zi. una bicarbonat calcică. 1986). În celelalte foraje. Figura 4. corpul nu este la risc.8 şi 91. Sub această adâncime posibilitatea de 113 .7 şi 78. Potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/Km2.8. al.5 mm/an. Pentru judeţul Neamţ din forajele executate se evidenţiază că în partea nord-estică straturile acvifere se dezvoltă între 100. cu valori ale infiltraţiei eficace cuprinse între 63 şi 94.1.A. slab mineralizată. şi PROSPECŢIUNI S. forajul Ungureni intre: 86 şi 96 m şi forajul Orbeni intre: 72. 86.H.5) executate după datele I.Principala sursă de alimentare a acviferului din depozitele de la baza loessului o constituie precipitaţiile. potabilă şi altă clorosodică sulfatată. 4. Din toate forajele executate în judeţul Bacău doar în trei foraje au fost identificate niveluri poros permeabile până la adâncimea de 100 m (forajul Mărgineni intre: 70 şi 78. aceste intervale care cantonează apa. ajung până la adâncimea de 300 m.N. sau o capacitate optimă a unui foraj de captare de 2-3 l/s. Diagramele Piper şi Schoeller (fig.1. acumulat în depozitele de vârstă sarmaţiană ce se dezvoltă pe teritoriul judeţelor Neamţ.300 m. Bacău şi Vaslui.A.8). arată că din punctul de vedere al paragenezei există două categorii de apă. Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt de 4-6 m/zi. Datorită grosimii mari a stratului acoperitor..

3 m.4 l/s la Ion Creangă (la o denivelare de 52 m) şi 0. Straturile acvifere sunt reprezentate prin nisipuri cu lentile de gresii. Apele sunt parţial potabile. În judeţul Iaşi. 2006. fier (Homiceni). clor (Bozienii de Jos. iar apele fiind nepotabile (depăşiri la sodiu şi amoniu).12 l/s la Pildeşti (la o denivelare de 31 m) şi 4. 3 l/s/foraj. apa din straturile acvifere componente situate până la 100 m adâncime.5 m). sunt cuprinse între 0.4-15. Comarna). Breaza. nisipuri argiloase. 458/2002 în cazul sodiului (Dancu. 114 . gresii şi nisipuri gresificate (Macaleţ et al.4 m. nisipuri argiloase. are un grad de potabilitate acceptabil. la adâncimi de 200-300 m.15 l/s (Popeşti. straturile acvifere fiind în intervalul 50-102 m). azotiţilor (Ruginoasa). Sub adâncimea de 350 m acviferele lipsesc sau sunt foarte slabe şi cu apă sărată. Miron Costin)..1. la o denivelare de 5. Menţionăm ca apele acumulate în depozitele basarabiene din staţiunea balneoclimaterică Strunga sunt indicate în afecţiuni ale aparatului locomotor (de natură reumatismală). sunt situate între 56.9 l/s – 6.25 m adâncime. fig. săpate la adâncimile de 75-350 m. reprezentate prin nisipuri. amoniu (Pildeşti şi Goşmani) şi oxidabilitate (Bozienii de Jos şi Miron Costin). în forajele executate la Ion Creangă şi Cuci. debitul având valorile de 0.5 m şi 184. La Iaşi sunt utilizate apele minerale din depozitele miocene (badenian-sarmaţiene) la complexul balnear Nicolina. sulfaţilor (Ciurea).2 l/s (Ruginoasa. capacitatea de debitare a acviferului sarmaţian este cuprinsă între 0. Pildeşti. sunt de 0. La est de Siret. se dezvoltă între adâncimile de 26 m (Dulceşti) şi 238 m (Goşmani). Pentru judeţul Neamţ. Miron Costin) prezintă nivel artezian. cu adâncimea de 110-150 m. Dulceşti.6-204. 4. amoniului (Ruginoasa şi Dancu) oxidabilităţii (Popeşti şi Comarna) şi a mineralizaţiei totale (Comarna).5-10. iar din punct de vedere chimic apele nu se încadrează în limitele de potabilitate.2-6. clorurilor (Comarna şi Ciurea). în forajele executate la sud de râul Bahlui. Debitele obţinute din foraje.5-20. la o denivelare de 6. Unele foraje (Tupilaţi.debitare este slabă. Ciurea. Pentru partea sud-vestică a corpului de apă.5 l/s la Cuci (la o denivelare de 20 m). azotiţi (Pildeşti). straturile acvifere. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.2 m) şi 2. ale aparatului digestiv şi în oftalmologie. în forajele executate la vest de Siret se constată că straturile acvifere.8 l/s la Breaza (la o denivelare de 8. au fost înregistrate depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr 458/2002 în cazul parametrilor sodiu (Bozienii de Jos şi Pildeşti). straturile acvifere fiind situate în intervalul de adâncime de 74. constituite din nisipuri şi nisipuri argiloase. nisipuri cu pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de marne.6). Debitele obţinute din unele foraje săpate pe teritoriul judeţului Neamţ.

cloruri (Gârleni).pentru profilaxia şi tratarea afecţiunilor reumatismale. Apele prezintă depăşiri ale concentraţiei maxim admise la sodiu (Galbeni).1.23 l/s (Siretu. hidrogen sulfurat (Filipeşti) şi oxidabilitate (Filipeşti). posttraumatice. a reieşit că debitul este cuprins între 0. fier (Parincea) şi amoniu (Galbeni şi Parincea). respiratorii etc. sunt cuprinse în intervalul 43-345 m. 115 . la o denivelare de 2.6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Din forajele executate în judeţul Bacău. La est de Siret. forajele au fost săpate la adâncimi de 163-400 m. constituite din nisipuri. nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. foraj artezian) şi 9. Un număr de cinci foraje (Filipeşti. Mărgineni. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. reprezentate prin nisipuri.3-11. Figura 4.6 l/s (Răcăciuni). Filipeşti. Cleja şi Orbeni) sunt arteziene. nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. Siretu. sunt situate în intervalul de adâncime 33-330 m. nisipuri cu pietrişuri. Podu Turcului) au debit artezian. Staturile acvifere.3 l/s (Galbeni. Dumbrava şi Gârleni).8-19.7-13. 458/2002 la fier (Gârleni).3 m) şi 2. sulfaţi (Gârleni). dermatologice. respectiv la vest de Siret. Straturile acvifere. având capacitatea de debitare cuprinsă între 0. amoniu (Ilieşi. Motoşeni.02 l/s (Răchitoasa. azotiţi (Ilieşi). iar unele foraje (Pânceşti.8 m). la adâncimi de 250-350 m. la o denivelare de 2.

forajele executate la adâncimi de 50-350 m au interceptat straturile acvifere.Pe teritoriul judeţului Vaslui.8 l/s (Soleşti. 15-20 m şi 30-40 m (de vârstă pleistocen-superioară). iar ultimele până la 250 m.3-284 m. nisipuri cineritice şi gresii. Apele celor două complexe sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale aparatului digestiv. Pogăneşti. în nisipurile şi nisipurile argiloase (de vârstă pleistocen mediu-pleistocen superioară) din baza depozitelor loessoide prezente la partea superioară a câmpului înalt.29 m) şi 189. Nivelurile hidrostatice oscilează de la 0 m în luncile principale până la adâncimi de peste 20 m. precum şi în nisipurile şi pietrişurile (de vârstă holocensuperioară) din alcătuirea luncilor văilor Suhurlui.74 l/s (la o denivelare de 15.1 l/s (Berezeni. Berezeni. Pe teritoriul judeţului Vaslui. a interceptat următoarele două complexe acvifere: 91. Pungeşti. 116 . Vetrişoaia).8-13. în nisipurile şi pietrişurile din alcătuirea teraselor cu altitudinea relativă de 2-5 m (de vârstă holocen-inferioară). acolo unde depozitele loessoide sunt mai groase (pe câmpul înalt). Lipovăţ.8 şi 90.19 m). nisipuri gresificate. la o denivelare de 37 m) şi 4. Pogăneşti.1 şi 84. constituite din alternanţe de argile. în intervalul 21. azotiţi (Huşi şi Puieşti) şi amoniu (Soleşti. Menţionăm că forajul executat în curtea spitalului din Ghermăneşti. Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stiva groasă a depozitelor din acoperiş şi lipsesc presiunile şi impacturile antropice directe asupra corpului.66 l/s. Bârlad şi Murgeni). Lozova. Primele intercalaţii poros permeabile se întâlnesc de la circa 50 m. în general.4 l/s şi 1. Ivăneşti. 458/2002 la sodiu (Soleşti. cu debitul de 0.56 l/s (la o denivelare de 56. Debitele obţinute din aceste foraje de adâncime variază între 0. azotaţi (Vetrişoaia). gresii şi nisipuri argiloase. Capacitatea de debitare este cuprinsă între 0. nisipuri. Cătuşa şi afluenţii lor. Corpul de apă ROPR06 (Câmpia Covurlui) Acviferul freatic este acumulat. la o denivelare de 3-8 m). Ivăneşti). Huşi. Se poate constata că până la adâncimea de 100 m se întâlnesc un număr limitat de intercalaţii poros permeabile de la una (în forajul Pogăneşti între 84 şi 98 m) până la două intercalaţii (în forajul Lipovăţ între 72.5-284 m. forajele săpate până la adâncimea de 300 m au interceptat stiva depozitelor sarmaţiene. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. reprezentate prin nisipuri. fier (Huşi.3 şi 75.76-114 m. Mălina.2). Alexandru Vlahuţă. la adâncimea de 350 m. având debitul de 0. Vetrişoaia.

care comunică hidraulic între ele. Astfel. mineralizaţia totală între 698. ca efect al precipitaţiilor abundente. Cercetând evoluţia nivelului piezometric anual (maxim. prezentând o direcţie generală de curgere a apei de la nord la sud.1. în cazul forajului F1 Izvoarele. Mălina. Rezultatele analizelor fizico-chimice au arătat că pH-ul este cuprins între 6.3 mg/l (fântâna est Tudor Vladimirescu) şi 3692. până la circa 40-50 m adâncime. aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig. la o denivelare de 1.05 (fântâna Odaia Manolache). 4. Lozova. Cătuşa şi afluenţii lor. la o denivelare de 7 m) şi 4.7). mediu şi minim) al acviferului freatic din extremitatea de sud a Podişului Moldovenesc. Suhurlui.3 m2/zi (foraj Pechea).2 l/s (foraj Braniştea. la Şendreni-Barboşi-Galaţi.6 grade germane (fântâna Valea Călmăţui) şi 181. Capacitatea de debitare a acviferului freatic oscilează între 0. la vest de Frumuşiţa şi 5 m.4 grade germane (fântâna Schela). datorită naturii rocilor şi lucrărilor de hidroamelioraţii.272 l/s (foraj Şendreni. între 9. se constată o scădere a nivelului piezometric între anii 1975 şi 1984. acviferul freatic a fost redat prin hidroizohipse şi hidroizobate. Începând cu anul 2004 şi continuând în anul 2005 se înregistrează o creştere a nivelului piezometric. după care se remarcă o tendinţă generală de scădere până în anul 2004. Valorile transmisivităţii sunt cuprinse între 4. Caracterul hidrochimic al apelor freatice este predominant bicarbonato-sulfatic şi magnezio-calco-sodic.3 (fântâna Tudor Vladimirescu) şi 7 (fântâna Barboşi). ale podişului (câmpului înalt). iar duritatea totală. Se remarcă şi drenări locale exercitate de văile Călmăţui. precum şi cu apele de suprafaţă. în unele sectoare.8 m). 117 . există 2-3 strate acvifere freatice suprapuse. către Siret şi Dunăre. în perioada 19752005.Datele privind caracteristicile hidrogeologice ale freaticului provin din cartările de suprafaţă şi din forajele hidrogeologice executate. Gerul. urmată de o creştere în perioada 1984-1991. indicând un potenţial acvifer slab. s-a constatat că.45 m2/zi (foraj Vânători) şi 35. Izohipsele descriu linii foarte sinuoase şi au valori cuprinse între 120 m. Pe hărţile hidrogeologice.

Depozitele volhinian superior–basarabian inferioare sunt alcătuite din argile şi marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri. fântâna Pechea. în cazul azotiţilor (fântâna Tudor Vladimirescu. prezenţa intercalaţiilor nisipoase este mai des semnalată la est de Jijia. fântâna Mihail Kogălniceanu. fântâna Izvoarele. Corpul de apă ROPR07 Câmpia Moldovei Corpul de apă subterană de tip poros permeabil este cantonat în depozitele de vârstă volhinian superior-basarabian inferioară. fântâna Smârdan. fântâna Braniştea. Deşi fondul litologic predominat este argilos se pot remarca unele trăsături zonale. fântâna Ijdileni. două foraje Tudor Vladimirescu. nisipuri cu pietrişuri. Aici apar 118 . azotaţilor (fântâna Lieşti. gresii şi mai rar gresii oolitice. fântâna Vânători. fântâna est Slobozia Conachi. foraj Tudor Vladimirescu). fântâna Izvoarele. fântâna sud Frumuşiţa.1. foraj Şiviţa). fântâna Smârdan. foraj Vameş.7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) În acest sector al Podişului Moldovenesc se constatau (2006) depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.Figura 4. foraj Movileni. foraj Braniştea). fântâna Vasile Alecsandri. amoniului (fântâna Tudor Vladimirescu. 458/2002. fântâna est-nordest Barboşi) şi fierului (fântâna Independenţa. fântâna Şiviţa. Astfel.

1 şi 4. Menţionăm însă că prezenţa fierului se datorează fondului natural genetic şi nu unei surse locale de poluare. În interfluviul Jijia-Sitna. în cazul fierului şi sulfaţilor.2. Acviferul prezintă variaţii mari din punct de vedere al capacităţii de debitare şi este constituit dintr-un strat poros-permeabil constituit din nisipuri. nisipuri cu pietrişuri. pentru denivelări de 0. 458/2002. fiind vulnerabil la poluare. în general. Acviferul freatic a fost interceptat printr-un număr de 5 foraje executate în zona Botoşani. 4. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă şi cu ecosisteme terestre Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de apă subterană existente în spaţiul hidrografic Prut cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt incluse în tabelul 4. în general. 6 l/s. deoarece.chiar intercalaţii de nisipuri cu aspect tufaceu. datorită poziţiei sale.8 mg/l. 119 . în cazul fierului (cu valori de până la 21.3 şi 13. 458/2002. acviferul freatic a fost captat prin fântâni săteşti. care nu este captat decât în fântâni săteşti şi puţuri forate de mică adâncime.7-3 m. Nivelul hidrostatic este situat între 2 şi 5. în cazul unui foraj executat la Botoşani). se află în strânsă interdependenţă cu apele de suprafaţă.2. până la adâncimea de 15 m.4 m. În zona Coşuleni-Băluşeni.2.2. O altă probă de apă prelevată dintr-un puţ domestic din localitatea Băluşeni şi analizată fizico-chimic în martie 2006 prezenta depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea nr. săpate la adâncimi cuprinse între 7 şi 15 m.5 m şi 11. Aceste foraje au adâncimea cuprinsă între 8. Din punct de vedere hidrochimic s-a constatat că apele prezintă. depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. nisipurile apar foarte rar şi numai în intercalaţii subţiri.9 m şi au fost obţinute debite ce variază între 3. plasat. în care nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-12 m.

2 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Codul corpului de apă subterană Luncile şi terasele ROPR02 1 2 ROPR03 ROPR04 Prutului mediuinferior . păduri din lunca râului Prut. Tutova Râurile Călmăţui. Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului 3 4 120 . Cătălina-Cornari.vegetaţie de carpen din pădurea Icuşeni. 1 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă Codul corpului de apă subterană ROPR01 ROPR02 Lunca Prutului superior Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului Câmpia Covurlui Câmpia Moldovei Prut Râurile Prut. Ibăneasa. Covurlui Volovăţ. . Dunărea Râurile Suhurlui. ulm şi frasin de la Balta-Munteni şi Torceşti Tufărişuri din pădurea Gârboavele Pădurile de carpen. crt. Ciornohal. Bahlui. carpen de la Medeleni. . Păduri de carpen. Berheci. Denumire corp Ecosistem terestru Nr. Zeletin.2. Burla Denumire corp Interdependent cu râul Nr. Başeu.pajişti. Jijia. Podriga. Roşcani. alun. Icuşeni.2.păduri de alun. Miletin Râurile Bârlad. fag de la ROPR07 Câmpia Moldovei Fundeanu. crt. 1 2 3 ROPR03 ROPR04 ROPR06 ROPR07 4 5 6 Tabelul 4. Vaslui.Tabelul 4.

un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei. Tutova (14 puţuri) şi Bârlad (9 puţuri). stabilite conform H. Captările de apă subterană care exploatează un volum de apă semnificativ (>= 1. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut . 4.2 şi Fig.3.3.1).4. fiecare având un volum anual captat de peste 1500 mii m3/an.3. în mod deosebit. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad există. la nivelul anului 2008. captările de la Galaţi (o captare constituită din 70 de puţuri şi o altă captare cu 84 puţuri).3.G.Bârlad l 4. 4. 2 Cele mai importante surse din care se prelevează debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr de 7 dintre care menţionăm. 930/2005 (fig. Figura 4. 121 . iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. Negrileşti (25 puţuri).500 mii m3/an) sunt în număr de 7 şi sunt prezentate în tabelul 4.

2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 122 .Figura 4.

C.Tabelul 4.5 6 7 ROAG12 ROAG12 ROSI05 25 38 46 5802. din care: 2586 S.A. 4. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite.C. APA CANAL SA 3 ROSI05 GALAŢI – SalciaLieşti S.C. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.Tutova Negrileşti Vadu-Roşca judeţul Vrancea 46 3469 5 ROPR05 14 5392.C. AQUAVAS VASLUI Localizare Nr. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se evaluează pe baza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă (chimică) prezentată în 123 . 3 Exploatări semnificative de ape subterane (>= 1. puţuri 29 Volum captat (mii m3/an) 2554 ROPR03 Tecuci 2 ROPR03 Bârlad 9 70.A.C.4. TERMSAL S. TERM S. AQUAVAS VASLUI S.5 neexploatate 7064 Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice. 1 Cod corp Nume captare S. crt.C.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr. TECUCI S.C. AQUAVAS VASLUI S. GALAŢI S. APA CANAL GALAŢI Vadu-Roşca Salcia – Lieşti judeţul Galaţi 30 au fost exploatate 40 în conservare 3185 4 ROAG12 Tecuci Bădeana .

Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative. marne fracturate). marna). se prezintă starea corpurilor de apă subterană.). plumb. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale straturilor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie: favorabilă (F): strat acoperitor continuu. permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice. cadmiu. cloruri. în continuare. NH4+. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere: • corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare.1. 124 . <100 mm/an.4. sau dacă. De asemenea.2. medie (M): strat acoperitor discontinuu. predominant coeziv (argilă. din numărul punctelor de monitorizare. 4. mercur. nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri. cu condiţia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi ale altor parametri de poluare au fost interpretate având ca reper valorile prag (determinate pentru NO3. sulfaţi. prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali. dacă există surse de poluare la suprafaţă. PO43-.2. loess. presiunile antropice. carst etc.subcapitolul 6. grosime variabilă. • corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa informaţiilor referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare.1). litologia şi infiltraţia eficace (fig. grosime mare (mai mare de 10 m). arsen etc.2. pentru fiecare corp de apă subterană. numărul celor poluate este mai mic de 20%. o conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scăzută. NO2. după caz. astfel: • • dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc.) determinate. s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală. în subcapitolul 6. În cazul corpurilor de apă subterană nepoluate s-au evaluat.

1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă PVG =protecţie globală foarte bună. suplimentare de protecţie. corpul este la risc. realimentare mare. pe o durată de minim 10 ani. PM = protecţie globală medie. pentru clasa PM. corpul nu este la risc. 100-200 mm/an. PVU = protecţie globală puternic nesatisfăcătoare.- realimentare medie.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi. sub impactul unor exploatări. mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare subterană Figura 4. PG = protecţie globală bună. PU = protecţie globală nesatisfăcătoare. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile. În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor. pentru clasele PU şi PVU. 125 Realimentare . Pentru aprecierea corpurilor de apă subterană care sunt la risc cantitativ s-a avut în vedere evaluarea următoarelor criterii: starea cantitativă a apelor subterane . corpurile de apă subterană se caracterizează astfel: • • • pentru clasele PVG şi PG. starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor. >200 mm/an.4.

 Directiva 79/923/C. corpuri de apă la risc . Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune. Astfel.E. 126 .E. care se supun reglementarilor următoarelor directive europene:  Directiva 98/83/C. conform Directivei Cadru pentru Apă (Anexa IV).E. toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc.  Directiva 79/409/C. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.E.E.Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: corpuri de apă subterană care nu sunt la risc . privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113. zone pentru îmbăiere.E.E. 5. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.E. privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă. În urma evaluării riscului neatingerii stării calitative (chimice) s-a constatat că există două corpuri de apă subterană la risc din punct de vedere calitativ.  Directiva 91/676/C.. privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă.ele respectă criteriile de risc.E.E. şi 2006/44/C.cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate. privind conservarea păsărilor sălbatice. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.E.E. pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.E. zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi. Identificarea şi cartarea zonelor protejate Zonele protejate reprezintă areale de pe teritoriul fiecărui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerinţelor speciale de protecţie prevăzute în legislaţia comunitară.  Directiva 91/271/C.  Directiva 78/659/C.  Directiva 75/440/C.E. se specifică că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. privind epurarea apelor uzate urbane. privind calitatea apei destinate consumului uman.

Conform Directivei Cadru pentru Apă. Directiva 92/43/C.  Legea Apelor nr.E. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a 127 . 112/2006. 5. naţional şi local pe baza cărora au fost identificate şi desemnate aceste zone.  Hotărârea de Guvern nr. privind calitatea apei destinate consumului uman. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv prin Legea nr.E. privind cerinţele de calitate pentru ape de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă. 310/2004 şi Legea nr. precum şi perimetrele de protecţie hidrogeologică.. În funcţie de gradul diferit de risc faţă de factorii de poluare.  Directiva 2006/7/C.E.E.E. a florei şi faunei sălbatice. Legislaţia specifică zonelor de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării este reprezentată de:  Directiva 98/83/C.E. OUG nr. care furnizează în medie cel puţin 10 m3/zi sau deservesc cel puţin 50 de persoane. 3/2010). un rezumat al Registrului zonelor protejate trebuie să fie inclus în Planul de management al bazinului/spaţiului hidrografic şi trebuie să cuprindă hărţi cu localizarea fiecărei categorii de zonă protejată precum şi lista actelor normative la nivel comunitar.E. Menţionăm că datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la bază datele din 2007. privind conservarea habitatelor naturale. pentru fiecare captare se instituie în teren zonele de protecţie sanitară. privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C.1.  Directiva 75/440/C. 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară.E.2009 privind zonele protejate cuprinse în Registrul zonelor protejate actualizat în anul 2009.  Hotărârea de Guvern nr. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării reprezintă zonele pe corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman. care pot fi cu regim sever sau de restricţie.

940. acestea regăsindu-se în cadrul prevăzut de H. H. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut în vedere identificarea cursurilor de apă care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potenţial economic şi interesul comercial pentru aceste specii. 202/2002 şi H.G. Pentru sursele de apă din subteran au fost inventariate un număr de 279 captări de apă din care 261 au asigurate zone de protecţie (93. nr.82 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 490. cu modificările şi completările ulterioare (H.probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă. debitul mediu prelevat a fost de 7. Pentru acestea. 5.55%). Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole şi cele privind calitatea apelor pentru moluşte. 567/2006 şi H.2.39 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 221. 210/2007). În Figura 5.G. 128 . din care.970.964 locuitori. Precizăm faptul că zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor măsuri de protecţie speciale privind calitatea apei. toate au asigurate zone de protecţie (100%).G. Pentru acestea. La nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 18 captări de apă din sursele de suprafaţă.G.862 locuitori. 662/2005. Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut în vedere: Măsurile de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii.1 sunt reprezentate captările de apă destinate potabilizării din sursele de suprafaţă şi din sursele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. debitul mediu prelevat a fost de 16. 201/2002 însă beneficiază de anumite măsuri de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii.G.

1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut .Figura 5.Bârlad 129 .

H. 1231/812/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de susţinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007.  Hotărârea de Guvern nr.G.E. 563/2006. cu modificările şi completările ulterioare (H.G. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. a florei şi faunei sălbatice.  Ordinul nr.  Ordinul nr.E.  Ordinul nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte. 20/2010 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv. regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv.G. care pot fi capturate din mediul acvatic.E. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.  Ordinul nr. pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România. şi 2006/44/C. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor. pe specii.  Legea nr.  Ordinul nr. 130 . 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. 69/1994 prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia cu modificările şi completările ulterioare. 210/2007) – transpune Directiva 79/923/C. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.E. cu modificările şi completările ulterioare. 262/330/2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii. conservarea habitatelor naturale.Desemnarea zonelor de protecţie pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic are la bază următoarele acte normative:  Hotărârea de Guvern nr.  Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.  Legae nr. nr.G.U. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. cu modificările şi completările ulterioare (H. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113.. privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă.  O. 210/2007) – transpune Directivele 78/659/C.E.

23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Aceste specii sunt considerate de către autorităţile responsabile în domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante din punct de vedere economic şi se regăsesc în zona ciprinicolă. novac. Precizăm faptul că aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.E. lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus). Corpurilor de apă din care au fost realizate capturi semnificative. sânger. Aceste zone au fost stabilite prin “Ordinul nr.P. scobar. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010” şi prevăd: zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. crap.Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedere economic are în vedere identificarea: A. Conform Directivei 78/659/C. precum păstrăvul (Salmo trutta). morunaş.A.P. biban. şalău şi sturioni. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportărilor A. batcă. cu excepţia pescuitului ştiinţific şi de cercetare sau pentru prevenirea inundaţiilor. astfel încât anual. babuşcă.N. către Comisia Europeană) şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii. prin ordin comun al autorităţilor responsabile în domeniul pescuitului şi în domeniul protecţiei mediului se stabilesc perioadele şi zonele de protecţie a acestora. perioadele de protecţie şi activităţile interzise. C. nr. Zonelor cu specii care au potenţial economic în vederea practicării pescuitului comercial. bibanul (Perca fluviatilis). pentru perioada 1998-2007 capturile semnificative au fost pentru speciile: plătică.A. oblete. cosaş. B.G. somn. sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide. avat. mreană. roşioară.N. sunt interzise: 131 . speciile şi perioadele de prohibiţie.. cum ar fi ştiucă (Esox lucius). Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.E. lin. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Protejarea resurselor acvatice vii este definită conform legii nr. Ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii. În zonele de protecţie. în perioadele stabilite. 317/2009 pentru aprobarea O. ştiucă. caras. B.U. A. Conform raportărilor. făcute la EUROSTAT de către A.

C. lacuri şi o parte din zona costieră românească sunt parte componentă a unor arii naturale protejate ceea ce asigură un grad de protecţie impus de prevederile legislaţiei din domeniul ariilor naturale protejate. Conform informaţiilor furnizate de către A.P. Prin acelaşi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii. Călimăneşti . b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii.a) pescuitul oricăror specii de peşti. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare. mihalţ. extragerea de nămol.A. precum şi măsuri preventive. lacurile de acumulare Sascut-Bereşti judeţul Bacău. nr.G. transportului şi comercializării. b) lucrări care împiedică migrarea. sturioni şi delfini este interzis tot timpul anului. păstrăv de mare. d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.I. nisip şi pietriş. coregon. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei. scrumbie şi calcan sunt stabilite zone şi perioade de prohibiţie anual. 5.E. se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă.S. c) lucrări în zona malurilor. înscrise pe o listă 132 . colectarea gheţii. inclusiv stabilirea de cote. precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal. 69/1994 care prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia. d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării. luându-se. moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice.N. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae aşa cum prevede anexa nr. În România pescuitul speciilor de lostriţă.judeţul Botoşani Totodată numeroase cursuri de apă. f) evaluarea măsurilor adoptate. de cruţare. după caz.U.) a fost ratificată de România prin Legea nr. c) reglementarea perioadelor. în 2008 capturi semnificative au fost înregistrate în: Dunărea inclusiv zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. în special de măsurile de management. Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică (C. măsuri de protejare. în timp ce pentru speciile de ştiucă. crustacee. păstrăv indigen. păstrăv fântânel. lacurile de acumulare din aval de Râmnicu-Vâlcea pe râul Olt. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale.judeţul Vrancea şi Stânca-Costeşti . următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade. Conform O.T. reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole. tăierea şi recoltarea plantelor.

caras. În acelaşi timp este încurajată acvacultura acestor specii. Acipenseridele au valoare economică semnificativă.A. aşa cum se poate observa în Figura 5. La propunerea Germaniei în 1997. pentru a conveni împreună asupra cotelor de captură şi de export de sturioni.2. au fost necesare măsuri care să asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibiţia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) şi se implementează un program de refacere a populaţiilor de sturioni prin repopulare a Dunării.2) au fost identificate următoarele specii de sturioni: Morun (Huso huso). şalău şi pe sectorul cuprins între acumularea Stânca-Costeşti (aval baraj) şi confluenţa cu Dunărea (Figura 5.5% se află în arii naturale. şi reglementează şi supraveghează comerţul altor specii. în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt prezente următoarele specii importante din punct de vedere economic: ştiucă. sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea lor gravă.667 km. babuşcă. sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă.) au fost identificate zone de protecţie pentru resursele acvatice vii.P. biban. lin. Acest moment a marcat o cotitură istorică în conservarea şi comerţul cu aceste specii.N. Până în prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numărul de exemplare vii care au ajuns în Dunăre crescând de la 4. Nisetru (Acipenser gueldenstaedti).Bârlad prin suprapunerea zonelor ciprinicole şi cu acipenseride identificate în planul de management anterior cu zonele în care se practică pescuit comercial conform raportărilor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (A. La nivelul spaţiului hidrografic Prut .000 exemplare în 2009. roşioară. Ţările care pescuiesc sturioni au fost solicitate să întreprindă anual acţiuni de coordonare interguvernamentală la nivel de bazin hidrografic. un procent de 75.P. somn. Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul spaţiului hidrografic este de 1. În ultimele decenii nu au mai fost semnalate capturi de Viză (Acipenser nudiventris). 25 de specii de sturioni şi peşti cu padelă au fost trecute în Anexa II a Convenţiei.N. Din lungimea totală de 742 km considerată zonă pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic pe râul Prut. însă. Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atât pentru prelevare din natură cât şi pentru exploatare. populaţiile acestora au suferit un declin semnificativ în ultima perioadă astfel că.864 în 2005 până la peste 100. care ar putea deveni ameninţate cu dispariţia (listate în Anexa II). fiind interzisă folosirea oricăror mijloace.agreată (Anexa I). 133 . plătică.A. Pastrugă (Acipenser stellatus) şi Cegă (Acipenser ruthenus). Conform A.

2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 134 .Figura 5.

 Directiva 92/43/C.P. a înregistrat şi transmis la nivelul anului 2008 capturi în lacul StâncaCosteşti . a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate).  Hotărârea de Guvern nr. zone protejate.E. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  Legea nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională.  Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.E. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 407/2006.  Hotărârea de Guvern nr. 1529/2006). 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional . 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. 135 . Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate în mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar.3. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. privind conservarea habitatelor naturale.E.  Legea nr. 195/2005 privind protecţia mediului.N. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări). 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (modificată de Hotărârea de Guvern nr.  Hotărârea de Guvern nr.A.Secţiunea a III-a.judeţul Botoşani. conservarea habitatelor naturale. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  Hotărârea de Guvern nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.A. 5.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. naţional şi local şi care au legătură cu corpurile de apă.E. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 79/409/C. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

În funcţie de categoria de management.1). Astfel. pentru spaţiul hidrografic Prut .A. Prutului Frumuşiţa 2. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr. 1. 2. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.0070 1. aşa cum se poate observa în Figura 5. *La legislaţia naţională şi comunitară se adăugă şi legislaţia existentă la nivel local prin care se stabileşte un regim de protecţie pentru alte arii naturale. Numele ariei naturale protejate desemnate în România RO. crt.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară.S.414 Prutului Lunca Joasă a Prutul de Jos NU – Lunca Vlădeşti – Prutul de Jos NU Numele ariei naturale protejate desemnate în Rep. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important se întind pe următoarele suprafeţe: parcuri naturale 8.247 ha.C. situri de importanţă comunitară (S.  Ordinul nr. Tabelul 5. Din totalul de 17 zone protejate: • 15 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană.A. rezervaţii naturale 811 ha. • 4 zone au regulament şi Plan de Management.I. – Sites of Community Importance) 43. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.05 ha. la nivelul anului 2007.P.395.058 ha. • 9 zone au custode/administrator. din care 2 sunt transfrontaliere (Tabelul 5.571 ha. Hotărârea de Guvern nr. • 7 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană la risc.Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important totalizează un număr de 17 şi o suprafaţă de 66. Moldova Plan de Management 136 .P. – Special Protected Areas) 73. arii de protecţie specială avifaunistică (S.3.

Bârlad 137 .Figura 5. 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut .

în principal. hidrologie. privind epurarea apelor uzate urbane. se observă o creştere a acesteia de la 15. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. În ariile naturale protejate sunt incluse corpuri de apă râuri cu o lungime totală de 1. îndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor asumate în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.  Directiva 91/676/C. finalizat în decembrie 2004. Zone sensibile la nutrienţi. În ariile naturale protejate din spaţiul hidrografic Prut .E.201. privind epurarea apelor uzate urbane şi în conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu.E. respectiv constituirea reţelei Natura 2000.E. Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 91/271/C. Reţeaua Natura 2000 cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică desemnate conform prevederilor Directivei Păsări şi situri de importanţă comunitară desemnate conform cerinţelor Directivei Habitate. Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de către „Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Agrochimie şi Protecţia Mediului” pe baza evaluării condiţiilor naturale (sol. pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/C.E.Bârlad se află o specie prioritară şi 6 habitate prioritare (specii şi habitate naturale aflate în pericol de dispariţie) prezente în 6 arii naturale protejate. teren.889 ha la 66. Zone vulnerabile la nitraţi Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienţi (azot total şi fosfor total). Detalii legate de zonele sensibile la poluarea cu nutrienţi şi de zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi veţi găsi în capitolul 9 din prezentul Plan de Management. hidrogeologie) ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă de suprafaţă şi subterane. 5.  Hotărârea de Guvern nr. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt suprafeţele de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi din surse agricole şi care contribuie la poluarea acestor ape.4. climă.54 km şi corpuri de apă lac cu o suprafaţă de 115 kmp.395 ha datorită.Comparând suprafaţa totală a ariilor naturale protejate cu situaţia centralizată în anul 2005.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.E. 138 .

inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere.189. ale Normelor de supraveghere.668. 459/2002 şi. Hotărârea de Guvern nr. 743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.E. Prut Inferior. Hotărârea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apelor de îmbăiere. inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. urmând ca de la 01. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. Până în anul 2014 raportarea anuală a calităţii apei de îmbăiere se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. cu modificările şi completările ulterioare. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.2015 prevederile H. 5. Zone pentru îmbăiere Prevederile legislaţiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/C.67 km2.1) Din cele 2 zone vulnerabile fac parte 221 localităţi (comune+oraşe). aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004.) au fost transpuse în legislaţia românească prin: • • • Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.8 km2 şi Prut Inferior – 3. 546/2008 să între în totalitate în vigoare. 139 . respectiv. împărţite în: Prut Superior.5.4 şi Anexa 5. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apă din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.Bârlad se află 2 zone vulnerabile: Prut Superior şi Prut Inferior (Figura 5. Pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut . Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile din cadrul spaţiul hidrografic Prut Bârlad este de 13858.1 se prezintă tabelul cu localităţile situate în zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.E. În anexa 5.  Ordinul nr.01. 57 localităţi. privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C.  Hotărârea de Guvern nr. Hotărârea de Guvern nr.G. împărţit în: Prut Superior – 10.87 km2. 164 de localităţi. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.E. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ordinul nr.

4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut .Figura 5.Bârlad 140 .

parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru în domeniul apei. • ape costiere. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere este transmis anual Comisiei Europene de către Ministerul Sănătăţii Publice. Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă. În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la 22. Monitorizarea stării apelor în România pe baza programelor de monitorizare stabilite în conformitate cu Art. aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă.1. Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde următoarele 6 subsisteme: • râuri. • ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptorii naturali). 6. funcţie de tipul de program. Mediile de investigare sunt reprezentate de apă. • lacuri.2006.).2) al Directivei Cadru Apa se realizează de către Administraţia Naţională „Apele Române” prin unităţile sale teritoriale.Conform reglementarilor în vigoare Institutul de Sănătate Publică Bucureşti elaborează anual Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere şi îl transmite Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6. În spaţiul hidrografic Prut . elementele de calitate. 8 (1. începând cu data aderării la Uniunea Europeană. apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării „stării” acestora în cadrul fiecărui district hidrografic. sedimente şi biotă. • ape tranzitorii. Pentru unele corpuri de apă din Delta Dunării monitorizarea se efectuează de către Institutul Naţional de 141 .Bârlad nu au fost raportate zone de îmbăiere pentru anul 2007.C. • ape subterane. Reţele şi programe de monitorizare În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/E. corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate.12.

1. • programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaţional). 142 . Ape de suprafaţă În conformitate cu anexa V din Directiva Cadru. ca răspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătăţire sau prevenire a deteriorării. cât şi starea chimică). Cuantificarea condiţiilor de referinţă pentru apele de suprafaţă. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice. Estimarea încărcărilor de poluanţi transfrontalieri sau evacuaţi în mediul marin. Programele de monitorizare a apelor subterane includ: • programul de monitorizare cantitativă. Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu.Cercetare . În abordarea naţională. Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se prezintă în figura 6. • programul de investigare.Dezvoltare „Delta Dunării” .1.1. Evaluarea conformităţii cu standardele şi obiectivele zonelor protejate. • programul operaţional.Tulcea iar pentru corpurile de apă costiere monitorizarea este realizată de Direcţia Apelor Dobrogea Litoral împreună cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa. Utilizarea în exerciţiul de intercalibrare. cât şi programului operaţional de monitorizare. o secţiune de monitorizare poate servi atât programului de supraveghere. Stabilirea magnitudinii şi impactului poluărilor accidentale. Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind la risc. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale. 6. Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring. Validarea evaluării de risc. informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafaţă sunt necesare pentru: • • • • • • • • • • • • Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică. Programele de monitorizare a apelor de suprafaţă includ: • programul de supraveghere.

Figura 6.Bârlad 143 . 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .

parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate în tabelul 6.2. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice. monitoringul operaţional se realizează printr-un număr de 55 secţiuni de monitorizare. Programul operaţional Monitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrul bazinului hidrografic ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu şi a stării corpurilor de apă posibil la risc.Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri de apă. În România.1. dar şi în cazul lacurilor naturale mari. programul de supraveghere se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi majoritatea secţiunilor de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. inclusiv datorită impactului activităţilor antropice. evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a resurselor de apă. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii. numărul secţiunilor de monitorizare pentru râuri este de 44. proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Elementele de calitate monitorizate. În cazul lacurilor de acumulare. sunt prezentate în tabelul 6. Pentru spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe sub-secţiuni: suprafaţă. Lacuri La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad reţeaua pentru monitoringul de supraveghere nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 36 secţiuni (19 lacuri de acumulare). schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Râuri Pentru programul de supraveghere. Programul operaţional se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi va înceta în cazul în care corpurile de apă vor atinge starea bună. furnizând informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. 144 .

de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Elemente Macrofite biologice (lista şi nr. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – râuri Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Componenţa taxonomică Fitoplancton (lista şi nr.Tabelul 6. 1/6 ani 1/an 1/6 ani 1/an 1/3 zile 1/3 zile H = 2/zi * Q = 20-60/an* H = 2/zi * Q = 20-60/an* 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 2/an 3/an Program Supraveghere Program Operaţional 1/6 ani 1/6 ani 6/an 1/6 ani 1/6 ani 6/12/an** 145 . 1 Elemente. de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Zoobentos (lista şi nr. de specii) densitate (expl/m2) componenţa taxonomică Fauna piscicolă (lista şi nr. de specii) densitate (expl/l) Componenţa taxonomică Microfitobentos (lista şi nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul şi debitul apei Regimul hidrologic Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Conectivitatea cu corpurile de apă subterană Continuitatea râului Variaţia adâncimii şi lăţimii râului Structura şi substratul patului albiei Structura zonei riverane Elemente Transparenţa Materii în suspensie.

.C. Ptotal 6/an 6/an 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/an 6/12/an** 6/an 6/12/an** Program Operaţional 146 .C. Azotaţi.Cr C.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Nutrienţi (materii în suspensie) Substanţe prioritare .O.B. Amoniu Ntotal.O. Ortofosfaţi Ptotal Clorofila „a” Ntotal. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat C. Ni. Pb. Hg 6/an 6/an 1) 12/an 12/an Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiţi.Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere fizicochimice Condiţii termice Condiţii de oxigenare Turbiditate.apa Substanţe prioritare (materii în suspensie) Substanţe prioritare (sedimente) Substanţe prioritare (biota) Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi Alte metale grele (lista II) 6/an 6/an Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru biotă 2) 6/an 6/an 1/an 1/an 1/an Metale grele: Cd. Mn şi/sau C.O.

C.Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere specifici neprioritari (materii în suspensie) Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** 3) coliformi totali. coliformi fecali. streptococi fecali. Salmonella 4-12/an 4-12/an 6/an 6/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 1/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente 1/an 1/an Program Operaţional * în cazul viiturilor frecvenţa de monitorizare va fi crescută funcţie de regimul hidrologic al râului ** se monitorizează de 12/an când este la risc datorită nutrienţilor şi substanţelor organice ** se monitorizează de 6/an când este la risc datorită alterărilor hidromorfologice şi substanţelor prioritare *** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă 1)Substanţele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/E. 2)Poluanţi specifici neprioritari (substanţe din Anexa 8 şi 9 din Directiva Cadru): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe 3)Alţi poluanţi: substanţe ce nu se regăsesc în anexele 8. 9 şi 10 din Directiva Cadru: în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe. 147 .): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe.

furnizând informaţii referitoare la programele de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor şi a impactului.1. fiind reprezentat de: • • identificarea cauzelor depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate şi în alte reglementari din domeniul gospodăririi apelor. iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit). dacă este necesar.2. Programul de investigare Programul de monitorizare investigativă în România a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru în domeniul apei. Lacuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional la lacuri în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 26 secţiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare. se prezintă elementele. hidromorfologice şi fizico-chimice. Ca şi în cazul programului de supraveghere. la testarea noilor metode de evaluare calitativă. hidromorfologice şi fizico-chimice.Râuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional pentru râuri din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este alcătuită dintr-un număr de 29 secţiuni. la completarea cunoştinţelor privind calitatea apei. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice. se prezintă elementele de calitate biologice. 148 . certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arată ca obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza. În tabelul 6. parametrii şi frecvenţele de monitorizare ale acestora. parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru elementele biologice. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operaţional să fie specific şi să aibă la bază monitorizarea unor parametri relevanţi (care să indice riscul neatingerii stării bune). Programul de investigare se aplică. nefiind necesară stabilirea în avans a reţelei de monitoring investigativ şi a elementelor de calitate monitorizate. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe profile (sub-secţiuni): suprafaţă. • stabilirea impactului poluărilor accidentale. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare În tabelul 6.

/m2) componenţa taxonomi-că Zoobentosul (lista şi nr./l) biomasa (mg/l) componenţa taxonomi-că Microfitobentos (lista şi nr./m2) componenţa taxonomi-că Macrofite (lista şi nr. parametri şi frecvente de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr.Tabelul 6. de specii) densitate (exp. de specii) densitate (exp. 2 Elemente. de Fitoplancton specii) densitate (expl. de specii) densitate (exp./m2) 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an000 1/an 2/an 2/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional Elemente biologice 149 .

Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr. de Fauna piscicolă specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul apei în lac şi debitele afluente şi defluente Parametri hidrologici Timpul de retenţie al lacului Conectivitatea Elemente hidromorfologice lacului cu corpurile de apă subterană Variaţia adâncimii lacului Parametri morfologici Volumul şi structura patului lacului Structura malului lacului Elemente Transparenţa Discul Sechi 1/6 ani 4/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1-30/30 zile 1/zi 1-30/30 zile 1/zi 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 1/6 ani 4/an* 1/6 ani 4/an* 150 .

.O.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Azotiţi azotaţi amoniu Ntotal ortofosfaţi Ptotal clorofila „a” Substanţe prioritare-apa Substanţe prioritare (sedimente) Metale grele şi micro-poluanţi organici relevanti pentru sedimente Substanţe Metale grele şi organici relevanţi 1/an 1/an prioritare (biota) micropoluanţi 1/an 1/an 1/an 1/an 1) 12/an 12/an 12/an 12/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Conductivitate/ reziduu fix pH alcalinitate 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an* 4/an* 151 .B.Mn Condiţii de oxigenare şi/sau C.C.O. Cr C.C.O.Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere fizicochimice Condiţii termice turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat C.

Salmonella * frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară sau mai mare funcţie de evoluţia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) ** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă şi la lacurile utilizate pentru îmbăiere (Techirghiol) 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4/an 4/an 4/an 4/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 2) Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an 4/an 152 . coliformi fecali.Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere pentru biotă Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiol ogice Parametrii bacteriologici** Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 3) coliformi totali. streptococi fecali.

proiectarea şi evaluarea programului de măsuri. realizată conform Articolului 5.1. sunt prezentate în figura 6. Stabilirea. Evaluarea tendinţelor pe termen lung a diverşilor parametri cantitativi şi calitativi. Stabilirea stării chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană identificate a fi la risc de a nu atinge starea bună. ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale şi datorită activităţii antropice. iar Anexa V indică faptul că informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru: • • • • • • • • Evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană (inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile). Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileşte cerinţele de monitorizare pentru starea apelor subterane. inclusiv elementele de calitate sunt prezentate în tabelul 6. Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Frecvenţa* Elemente Parametri Program supraveghere Elemente cantitative H Q oxigen pH 2-120/an 2-12/an la izvoare 1/6 ani 1/6 ani Program operaţional 2-120/an 2-12/an la izvoare 2/an 2/an Elemente fizico-chimice 153 .3.2.6. Identificarea prezenţei tendinţelor importante şi continue de creştere a concentraţiilor de poluanţi. Validarea procedurii de evaluare a riscului.2. 3 Elemente. Evaluarea schimbării (inversării) tendinţelor în concentraţia poluanţilor în apele subterane. Tabelul 6. Estimarea direcţiei şi a debitului din corpurile de apă subterană care traversează graniţele Statelor Membre. Parametrii monitorizaţi şi frecventele de monitorizare.

Pentru forajele de adâncime frecvenţa măsurătorilor de nivel va fi trimestrială.O. 0 izvoare). 6 sau 15 zile). 154 .-Mn) alcalinitate alţi nutrienţi (azotiţi. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. au fost identificate un număr de 233 secţiuni (foraje/izvoare) monitorizate doar din punct de vedere cantitativ. ortofosfaţi) substanţe prioritate şi substanţe prioritare periculoase poluanţi specifici neprioritari alţi poluanţi şi parametri (inclusiv ionii majori) 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an *Frecvenţa măsurătorilor de nivel la forajele reţelei hidrogeologice naţionale pentru apele freatice este funcţie de rezultatele analizei regimului de variaţie al acestora (la 3. Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principal validarea caracterizării realizate în conformitate cu Articolul 5 şi a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativă bună la nivelul tuturor corpurilor de apă subterană sau a grupurilor de corpuri. Monitorizarea calitativă (chimică) Programul de supraveghere La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.conductivitate azotaţi amoniu oxidabilitate(C. numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 150 (150 foraje.C.

Figura 6. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 155 .

1. de 18 captări de apă. Programul S se realizează cu o frecvenţă de 1/6 ani.I. monitorizându-se atât parametri obligatorii (H/Q. oxigen.E. şi Directiva 79/869/C. Frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor de apă de suprafaţă utilizate pentru captarea apei potabile e prezentată în tabelul următor: 156 .. monitorizându-se parametri prevăzuţi de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. vulnerabilitatea la poluare. unde s-au stabilit secţiuni de monitorizare în conformitate cu prevederile Directivei Cadru. numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ în programul operaţional este de 72 (72 foraje. pH.3. Statele Membre trebuie să monitorizeze toate corpurile de apă care furnizează mai mult de 100 mc/zi (în medie). conform articolului 6 şi anexei IV din Directiva Cadru. aplicându-se frecvenţa de 2 ori/an.Programul operaţional La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Statele Membre trebuie să identifice toate corpurile de apă utilizate sau care vor fi în viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. elementele şi frecvenţa de monitorizare a forajelor situate în apropierea graniţei este cea stabilită prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte.E. De asemenea.E. poluarea specifică. în medie. De asemeni. mai mult de 10 mc/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane. Zone protejate Corpurile de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. 6. amoniu). în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate un nr. De asemenea. 0 izvoare).V. Directiva Cadru prevede monitorizarea substanţelor prioritare şi altor substanţe descărcate în cantităţi semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt prevăzute în Directiva privind calitatea apei potabile.E. ionii majori cât şi ceilalţi parametri menţionaţi în tabel funcţie de utilizarea apei şi presiunile antropice.. la care România este parte. care furnizează. Parametrii monitorizaţi sunt cei definiţi de Directiva 75/440/C. Pentru apele de suprafaţă. azotaţi. C. În cazul programului SO se monitorizează parametrii obligatorii precum şi alţi parametri funcţie de categoria de risc. în conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. Pentru captările de apă potabilă frecvenţa va fi de 4 ori/an. În cazul convenţiilor internaţionale pentru corpurile de apă transfrontaliere. conductivitate. existenţa Z.

integratoare. au fost identificate un număr de 9 foraje (câte 3 foraje pe cele 3 fronturi de captare care au un debit > 20 l/s.1 Definiţii.Comunitate deservită <10. fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa.000 Frecvenţa 4/an 8/an 12/an Pentru apele subterane. modificată şi completată de Legea 311/2005. 2 starea apelor de suprafaţă prin: • • starea ecologică starea chimică Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice. Bârlad-surse locale. normative şi principii Directiva Cadru Apa defineşte în Art. Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la bază o abordare nouă.1. fronturi: Bădeana-Tutova.000 >30.2.000 10. apei precum şi a poluanţilor/parametrilor prevăzuţi Legea potabile 458/2002. • monitorizarea parametrilor fizico-chimici de obligatorii. Caracterizarea stării apelor 6. se efectuează de 4 ori pe an. Negrileşti) utilizate pentru monitorizarea captărilor de apă destinată consumului uman. care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităţii apei. 157 .2. Ape de suprafaţă 6. se specifică faptul că: • măsurătorile de niveluri în forajele de observaţie ale Reţelei Hidrogeologice Naţionale (situate în raza de influenţă a acestor captări) se realizează o data la 3 -15 zile funcţie de regimul de variaţie al nivelurilor. precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). prin elementele de calitate biologice. în care elementele hidromorfologice nu erau considerate. Referitor la parametrii şi frecvenţa de monitorizare.2.000-30. elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice.1. 6.

bună. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare). moderată. Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. respectiv: foarte bună. slabă şi proastă.Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru pentru Apă (transpuse în legislaţia românească prin Legea apelor nr. pentru starea proastă .valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor fizicochimice generale se caracterizează prin abateri minore faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.există alterări severe ale valorilor elementelor biologice. pentru starea bună . definite şi reprezentate astfel: • pentru starea foarte bună . pentru starea slabă .valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. pentru starea moderată . • • • • Se remarcă faptul că elementele biologice sunt luate în considerare în definirea tuturor celor 5 clase. se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase. un număr mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. sau de zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.există alterări majore ale elementelor biologice. având la bază principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealterate.valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. 158 .

cap. În cazul poluanţilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună este definită prin concentraţii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond.2. indicând o stare cu atât mai bună cu cât se apropie de 1.3. pentru poluanţii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducerea concentraţiilor de poluanţi sub nivelul fondului natural. stabilite în anexa IX şi sub Art. iar cele hidromorfologice numai în caracterizarea stării „foarte bună”. Clasificarea şi încadrarea în cele 5 clase ecologice se realizează prin compararea valorilor parametrilor monitorizaţi specifici categoriilor de apă de suprafaţă (Tab. în cazul celorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora. 6. atât pentru poluanţii specifici sintetici. 3.1.2. 6.2. luând în considerare starea ecologică şi starea chimică. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite. ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu.Elementele fizico-chimice se iau în considerare în caracterizarea stării „foarte bună” şi „bună”. 6. pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.1. 3. Transpunerea definiţiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologică şi stabilirea celor 5 clase se bazează pe studii ştiinţifice ∗. cât şi pentru cei nesintetici este definită prin concentraţii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentru mediu. iar starea globală este determinată de cea mai defavorabilă situaţie.. Starea ecologică bună. ∗ În România elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor se realizează de catre institutele de specialitate de cercetare-dezvoltare şi universităţi 159 . Directiva Cadru defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaţă.) din secţiunea respectivă cu valorile parametrilor din secţiunea de referinţă sau cu alterări antropice minore. În cazul poluanţilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună este definită prin valori apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice folosite. Clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă se bazează pe principiile prezentate în Fig. 16(7). asigurând corelarea cu definiţiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa şi comparabilitatea acestora la nivel european (cap.1. Limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi bună/moderată în cadrul sistemelor de clasificare ecologică sunt componentă a procesului european de intercalibrare.3). precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde. Acest raport are valori între 0 .

3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă 160 .Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate întrunesc condiţiile de referinţă? Da Condiţiile fizico-chimice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Da Condiţiile hidromorfologice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Nu Da Da Stare FOARTE BUNĂ Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezintă abateri uşoare de la valorile condiţiilor de referinţă? Da Nu Condiţiile fizico-chimice asigură funcţionarea ecosistemului şi se încadrează în limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Stare BUNĂ Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la condiţiile caracteristice stării de referinţă Da Nu Este această abatere moderată? Nu Este această abatere majoră? Da Stare MODERATĂ Da Stare SLABĂ Nu Stare PROASTĂ Figura 6.

Neatingerea stării ecologice bune sau a potenţialului ecologic bun de către corpurile de apă naturale şi respectiv puternic modificate sau artificiale datorită poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici. În evaluarea stării chimice. valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenţialul ecologic maxim. reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaţă.Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. substanţele prioritare prezintă relevanţă. potenţial ecologic moderat. Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaţă menţionate anterior. 161 . se aplică aceleaşi principii şi criterii ca în cazul corpurilor de apă naturale. este reprezentată pe hartă printr-un punct negru. 2008/105/E. Pentru ilustrarea stării chimice la nivelul unui corp de apă se utilizează două culori şi anume: • • albastru pentru starea chimică bună roşu pentru altă stare decât bună.C. respectiv: potenţial ecologic maxim şi bun. În cazul poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici. introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. potenţial ecologic slab. ca urmare a condiţiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial. Comisia Europeană a aprobat Directiva nr. potenţial ecologic prost. privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/E. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenţialului ecologic. De asemenea Directiva Cadru Apa. În acest sens. precum şi pentru caracterizarea stării din punct de vedere chimic.C. a înlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezintă valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare şi alţi poluanţi (33 de substanţe şi grupuri de substanţe sintetice şi nesintetice + 8 alţi poluanţi sintetici).

Caracterizarea stării globale a corpurilor de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad în conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice.2.RO 16 (prezentate în anexă). macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa 162 . specifice tipurilor RO 01.2 Caracterizarea stării corpurilor de apă Starea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . ∗ sistemul de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizat de către Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii. lacuri – fitoplancton Pentru fitoplancton. Sistemul de clasificare şi evaluare al stării apelor în conformitate cu Directiva Cadru Apă este prezentat în anexa nr 6. macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică. Starea ecologică.fitoplancton. a Planului Naţional de Management.1. caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii. a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă aplicabile:  elementelor biologice: râuri .Bârlad este reactualizată pe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa ∗.Reprezentarea grafică a Potenţialului ecologic se realizează astfel: *Potenţial ecologic maxim şi bun – verde *Potenţial ecologic moderat – galben *Potenţial ecologic slab – portocaliu *Potenţial ecologic prost – roşu. la care se adaugă o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE ŞI GRI ÎNCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE ANTROPIC. 6.1.

lacuri – condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienţi (fosfor total). Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. PCB. nutrienţi (N-NH4. Cr. structura şi substratul patului albiei. a Planului Naţional de Management. starea acidifierii (pH). în Anexa I – partea A. caracterizarea 163 . P-PO4.1. bună şi moderată) pentru tipurile prezentate în anexa 6.  elementelor fizico – chimice: .condiţii termice (temperatura apei).Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică şi pentru tipurile RO 17. atât pentru valoarea medie cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime admise. continuitatea râului. Ptotal). modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat). coeficient de dragare Kd. NNO3. Prin utilizarea elementelor de calitate menţionate anterior şi a unor abordări metodologice specifice (prezentate în anexa nr. parametri morfologici (variaţia adâncimii şi lăţimii râului.C.  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆H nat/∆Hmod. conectivitatea cu corpurile de apă subterană.) pentru corpurile de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut .regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei). Cu. lacuri: Zn. .elemente fizico-chimice generale: râuri . Orice depăşire a standardelor de calitate-mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor de stare bună. coeficient consolidare maluri Kmal) La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare definite de Directiva 2008/105/E. As. toluen. aceasta fiind aplicată corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică. Pentru evaluarea conformării substanţelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitate specifice. structură zonă riverană. acenaften. Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici au fost stabilite valorile limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice. xilen. fiind specifice categoriei corpului de apă:  pentru râuri . a Planului Naţional de Management.RO 20 (prezentate în anexă). 6. pe baza cărora se realizează încadrarea în 3 clase de calitate (foarte bună. fenoli.poluanţi specifici: râuri. conectivitate ape subterane.Bârlad. structura zonei riverane). Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologice foarte bune. N-NO2.1.

a instrumentelor de modelare etc. 3 lacuri naturale). 3 corpuri de apă (1. nr. şi 6.27 %) sunt în stare ecologică slabă. indicând că din 237 corpuri de apă: • 2 corpuri de apă (0. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 164 .25 %) sunt în stare ecologică bună.stării globale a evidenţiat că din 244 corpuri de apă. pentru cazuri specifice. 159 corpuri de apă (65. 6.). Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art.7 al Directivei Cadru Apa.3.3. 4. 4 lacuri naturale).vezi excepţii) • • • • 157 corpuri de apă (66.1.42 %) este în stare ecologică proastă. Starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management evaluată pe baza respectivelor elemente de calitate reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă (evaluarea se va realiza prin utilizarea datelor de monitoring. iar 85 corpuri de apă (34.2. 1 corp de apă (0.16%) ating starea foarte bună şi bună (155 râuri. Râuri  Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) este reprezentată în fig.84 %) sunt în stare ecologică foarte bună (unul dintre acestea prezintă poluare din Ucraina cu poluanţi specifici ceea ce-l poate încadra în starea moderată .84%) nu ating starea bună (82 râuri. Figura 6.22 %) sunt în stare ecologică moderată. 74 corpuri de apă (31.3..

2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 165 .Figura 6.3.

51 %) sunt în stare bună 69 corpuri de apă (29.42 %) în stare proastă Analiza efectuată a indicat că majoritatea corpurilor de apă (73 .• • • • • 4 corpuri de apă (1.69 %) sunt în stare foarte bună 160 corpuri de apă (67.3.): 67. fitoplanctonul având numai valoare orientativă. În evaluarea stării corpurilor de apă aparţinând tipurilor RO 01-RO 05. elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul.3% 29. evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă 166 . 6.  Se menţionează că pentru 210 corpuri de apă (88.11%) sunt în stare moderată 3 corpuri de apă (1.3% 0.27 %) sunt în stare slabă 1 corp de apă (0. ce a fost evaluat pe baza criteriilor specifice claselor de confidenţă definite în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării (realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea).4% Stare moderată Figura 6.8 %) nu ating starea bună datorită macronevertebratelor urmate de fitoplancton.  Starea corpurilor de apă pe baza elementelor biologice evaluate corespunzătoare celor 5 clase de calitate se prezintă astfel (fig.3.3% 1.3.Bârlad  Caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă pentru care au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă.30. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut .7% Stare foarte bună Stare slabă Stare bună Stare proastă 1.61 %). prezintă un nivel de confidenţă moderat/scăzut.

25% stare bună altă stare decat bună (proastă) Figura 6.h.5.(consecinţă a caracteristicilor diferite).80%) nu ating starea bună (Fig. În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice. 6. reprezentând 84.Bârlad din totalul de 237 corpuri de apă râuri. Acelaşi lucru este valabil şi pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex.3. analiza efectuată indică faptul că în spaţiul hidrografic Prut . au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă în caracterizarea stării ecologice. 3.38%. 9 (3. În cazurile în care pentru caracterizarea stării s-a utilizat analiza de risc reactualizată (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinţă a caracteristicilor diferite). Prut-Bârlad 167 . nivelul de confidenţă s-a considerat scăzut pentru un număr de 27 corpuri de apă nepermanente. 6. salinitate.4.3. alţi poluanţi specifici). sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare.62 %.75% 96.3. starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza acestor elemente. Dintre acestea.). Evaluarea stării corpurilor de apă în aceste cazuri a înregistrat un grad de confidenţă scăzut. şi Fig.  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind microfitobentosul şi macrofitele acvatice. precum şi pe baza elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice menţionate anterior. Pentru starea chimică. nivelul de confidenţă fiind mediu. pentru 5 corpuri de apă reprezentând 15.  Pentru corpurile de apă nepermanente (râuri) evaluarea stării ecologice s-a realizat pe baza unui singur element biologic (macrozoobentos). 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.

Figura 6.Bârlad 168 .3. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .

nivelul de confidenţă este scăzut.. în stare ecologică bună. fig.43%). În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice.86 %) în stare ecologică moderată. starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza elementelor neabordate în actualul proiect al Planului de Management.57%) (lacuri naturale) pentru a căror caracterizare a stării ecologice a fost utilizat principiul grupării corpurilor de apă. a parametrilor fizico-chimici generali şi a poluanţilor specifici.3.lacuri naturale: • • 4 (57. Pentru starea ecologică foarte bună au fost evaluaţi şi parametrii hidromorfologici. evaluarea stării s-a realizat pe baza datelor de monitoring. sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare.14 %). caracterizarea stării acestor corpuri de apă realizându-se cu un grad de confidenţă scăzut.3.  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind celelalte elemente biologice şi fizico-chimice. 6.6) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului (considerat element reprezentativ). 3 (42. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad din totalul de 7 corpuri de apă . pentru 5 corpuri de apă (71.2. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad  Din cele 7 lacuri naturale.  Pentru celelalte 2 corpuri de apă (28.Lacuri naturale  Starea ecologică a lacurilor naturale (fig.3. 169 . Figura 6. 6.

Situaţia stării chimice a corpurilor de apă - lacuri naturale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad este prezentată în figura 6.3.7.

Figura 6.3. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Corpurile de apă desemnate puternic modificate şi corpurile artificiale sunt clasificate în funcţie de potenţialul ecologic şi starea chimică. Pentru stabilirea potenţialului ecologic există 2 metode la nivel european: • 1. metoda Praga prin care potenţialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea măsurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosinţelor şi asupra mediului, precum şi a celor cu eficienţă ecologică scăzută • 2. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante Valorile elementelor biologice de calitate la potenţial ecologic maxim (PEM) reflectă, „pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaţă comparabil, date fiind condiţiile fizice ce rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă”. Definiţia relevă faptul că valorile biologice ale PEM (a) depind de condiţiile hidromorfologice ale PEM şi (b) pot fi diferite de acelea ale oricărui tip de corp de apă de suprafaţă natural deoarece nici un astfel de tip natural nu este în totalitate comparabil.

170

Directiva Cadru Apa defineşte condiţiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea „compatibile doar cu impactul asupra corpurilor de apă care rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă din momentul în care au fost luate toate măsurile de reducere (atenuare) a impactului acestora pentru a asigura cea mai bună apropiere de continuitatea ecologică, în special cu privire la migrarea faunei şi la locurile adecvate (habitate) pentru depunerea icrelor şi reproducere”. Măsurile de reducere la care se face referire în definiţia condiţiilor hidromorfologice ale PEM se limitează la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediului şi folosinţei/folosinţelor care sunt dependente de caracteristicile modificate. Caracterizarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi artificiale (râuri, lacuri de acumulare) din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad are la bază aplicarea principiului „celei mai defavorabile situaţii” dintre elementele biologice şi fizicochimice relevante.

Râuri  În cazul râurilor, caracterizarea potenţialul ecologic (fig. 6.3.2.) s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice, pe existenţa speciilor de peşti migratori, elementelor fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici, constatându-se că din 46 corpuri de apă puternic modificate din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, 9 (19,57%) ating potenţialul ecologic maxim şi bun şi 37 (80,43%) ating potenţialul ecologic moderat.  Pentru aceste corpuri de apă caracterizarea potenţialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenţă scăzut, ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic în procesul de evaluare. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apă puternic modificate (râuri) şi artificiale a avut în vedere aceeaşi abordare şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale. Evaluarea stării chimice s-a realizat urmând aceeaşi metodologie ca şi în cazul celorlalte categorii de corpuri de apă. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate-râuri, 84,78 % ating starea chimică bună. Lacuri de acumulare  Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului, a prezenţei faunei piscicole migratoare, a parametrilor fizico-chimici

171

generali şi a poluanţilor specifici, corespunzătoare claselor de potenţial definite se prezintă astfel (fig. 6.3.2.): • • 25 (54,35 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun; 21 (45,65%) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat. În cazul lacurilor de acumulare, evaluarea potenţialului ecologic s-a realizat având în vedere elementele fizico-chimice generale: condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat), nutrienţi (fosfor total) şi starea acidifierii (pH) în conformitate cu metodologiile din anexa 6.1.5. Evaluarea pe baza poluanţilor specifici s-a realizat ca şi pentru celelalte categorii de corpuri de apă. Din punct de vedere al stării chimice evaluarea s-a făcut în acelaşi mod cu cea efectuată pentru corpurile de apă naturale, având aceleaşi obiective, respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/C.E.. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare, 100% ating starea chimică bună.  Pentru 3 corpuri de apă artificiale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad (fig. 6.3.2.) s-a constatat că: • • 2 (66 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun 1 (33 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat De asemenea, starea chimică bună a corpurilor de apă artificiale a fost atinsă în 2 corpuri de apă artificiale (66 %).

6.2.1.3 Confidenţa evaluării stării Directiva Cadru Apa în Anexa V prevede necesitatea prezentării nivelului de confidenţă şi precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. În acest sens au fost definite 3 niveluri (clase) de confidenţă pentru sistemul de evaluare al stării apelor de suprafaţă, în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării. Cele 3 clase de confidenţă pentru starea ecologică şi starea chimică sunt definite astfel: mare, medie şi scăzută.

172

Starea ecologică

173

Starea chimică

Nivelurile de confidenţă atinse în evaluarea stării ecologice şi chimice sunt ilustrate în figurile 6.3. 2 şi 6.3.5.

6.2.2.

Ape subterane În cazul corpurilor de apă subterană, Directiva Cadru defineşte starea cantitativă,

precum şi starea calitativă (chimică).

Starea cantitativă Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.

174

Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:  bilanţul hidric;  conexiunea cu apele de suprafaţă;  influenţa asupra ecosistemelor terestre dependente de apă subterană;  Intruziunea apei saline sau a altor intruziuni. Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană delimitate sunt în stare cantitativă bună. Starea calitativă (chimică) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat, în general, recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag (TV), valori ce au fost determinate pentru fiecare corp de apă subterană în parte (prezentate în subcapitolul 7.2.). Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii T.V.. În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale T.V. corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună. În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: • Evaluarea generala a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrează depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului, corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test; • Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut Bârlad; • Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile T.V. s-au înregistrat în zone unde poluanţii

175

ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă, corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apă subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale T.V. din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem, corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate, caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia. Evaluarea stării calitative s-a făcut pentru toate cele 7 corpuri de apă subterană şi este prezentată în Fig. 6.3.8.

Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 2 foraje. Nu s-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag în niciunul dintre forajele de monitorizare. Pe baza datelor analizate se constată că starea calitativă a corpului de apă subterană este bună.

176

8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 177 .3.Figura 6.

Analiza făcută ne permite să considerăm că acest corp de apă subterană este în stare slabă pentru NO3 şi NH4. Costuleni F3 şi Glăvăneşti F1). În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 cât şi a surselor punctiforme de poluare reprezentate de întreprinderile: Rulmenţi Bârlad.Câmpia Tecuciului Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a făcut în anul 2007 pe un număr de 2 foraje. care au monitorizat acest corp de apă subterană în anul 2007. în care nu s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag la nici un 178 . azotiţi şi sulfaţi. Se constată depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (în forajele Banu F3. Cristeşti F5. la azotiţi în forajul Iaşi complex F8. Distribuţia relativ uniformă a forajelor cu depăşiri faţă de valorile prag ca şi numărul mare de foraje cu depăşiri ne îndreptăţesc să considerăm că acest corp are o stare calitativă slabă în principal datorită depăşirilor la amoniu şi azotaţi. O zonă cu depăşiri la amoniu se înregistrează în porţiunea sudică a corpului de apă subterană (zona Brateş) unde valorile ridicate sunt determinate de fondul natural. Glăvăneşti F1. Sadoveni F1. sulfaţi (Todireni F2.Lunca Prutului mediu şi inferior În anul 2007 acest corp de apă subterană a fost monitorizat într-un număr de 79 de puncte de monitorizare (foraje). Dângeni F1. Brateş F1. Banu F3 şi F4. Glăvăneşti F1. RAGCL Vaslui. azotaţi (Cotnari F3. F13 MA. În procesul actual de evaluare 25 % dintre forajele monitorizate prezintă depăşiri faţă de valorile prag la amoniu.Corpul ROPR02 . Todireni F3. Au fost analizate datele calitative provenite din forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Prisăcani F1 şi Dracşani F1) şi cloruri (Cotnari F2. Murgeni F2. azotaţi (4 foraje). Costuleni F3. Pe baza evaluării făcute s-au constat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (6 foraje). Belceşti F6 şi F6A. Todireni F3. 2006). F3 MA. Banu F4.. În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 (Bretotean et al. sulfaţi (2 foraje) şi la fosfaţi (1 foraj). Corpul ROPR03 . SC Spirt Ghidigeni. Ştefăneşti F3 şi Lunca Banului F1).Lunca Bârladului Analiza stării calitative s-a făcut pe un număr de 45 foraje. RAGCL Bârlad. Podu Iloaiei F4. F3R. Corpul ROPR04 .

Ţinând cont că suprafaţa acestui corp de apă subterană este foarte mare. cât şi foraje de exploatare). Analiza stării calitative ne-a permis să constatăm că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. ori să se execute foraje noi. Pe baza analizei efectuate s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag determinate la amoniu (Crasna FA şi Codăeşti FA) şi sulfaţi (Broscoseşti). iar 2 au date de calitate numai de la execuţie). dar şi de lipsa surselor de poluare de la suprafaţa se consideră că starea calitativă a acestui corp este bună. Ţinând seama de grosimea stratului acoperitor. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. Este necesar ca pentru urmărirea stării calitative să fie utilizate foraje de exploatare dacă există pe suprafaţa corpului de apă. starea calitativă a acestui corp de apă subterană de adâncime a fost monitorizată într-un număr de 16 foraje (atât foraje care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Datorită faptului că acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat în anul 2007. Considerăm că reţeaua de monitorizare este insuficientă şi pe viitor este necesar ori să fie introduse în observaţie forajele de exploatare existente pe suprafaţa corpului de apă subterană. 179 . este dificil de precizat starea calitativă a acestui corp de apă subterană. considerăm că numărul forajelor de monitorizare este insuficient.parametru indicator. Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc În anul 2007. Corpul ROPR06 Câmpia Covurlui Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană nu s-a realizat în anul 2007. Pe suprafaţa acestui corp de apă subterană exista 4 foraje (doua dintre acestea fiind în conservare. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. Pe viitor este necesar să fie introduse în observaţie şi alte foraje existente pe suprafaţa acestui corp transfrontalier (unele dintre forajele executate în anul 2007). S-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (forajele Darabani F1 şi Cotârgaci F1) şi azotaţi (Darabani F1). Corpul ROPR07 Câmpia Moldovei În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 3 foraje. dar şi introducerea în observaţie a celor două foraje aflate în conservare.

A2 şi A3. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost identificate situaţii de conformare.2. 6.4.Trebuie menţionat faptul că pentru monitorizarea calitativă a acestui corp de apă subterană numărul forajelor este insuficient. sau să fie utilizate unele foraje de exploatare existente pe suprafaţa acestuia. de aceea este necesar pe viitor să fie executate şi alte foraje de monitorizare. în funcţie de caracteristicile fizice. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic identificate. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006. Conform NTPA 013/2002. Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr. chimice şi microbiologice. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002).3. în trei categorii: A1. astfel. în funcţie de valorile limită. apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate. 180 . cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost monitorizate 15 secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care 8 secţiuni îndeplinesc condiţiile impuse de NTPA 013/2002 aşa cum se poate observa în Tabelul 6.

Iaşi S. hexaclorbenzen. 161/2006) Baraj acumulare Negreni Başeu S.5.492 A3 A2 A3 C.Cr A2 se datorează indic.A. isodrin) N (Cu. Ni. endrin) 181 . 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. hexaclorbenzen.C.538 A2A3 A2A3 A2-A3 indic.C. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H.5 298. C. Ni.T.G. endrin) 1 4. C.O. Iaşi – secţia Răducăneni 1. APA VITAL S.C.B.A.012 A2 A3 > A3 2 Baraj acumulare Stânca Prut 3. Se..009 A2 A1A2 A1-A2 N (Cu.B. Ni.Tabelul 6.O.A. isodrin) N (Cu. bacteriologici A3 se datorează 3 Priză Ţuţora Prut S. Săveni Nod hidrotehnic Stânca M. hexaclorbenzen. CONACET S. crt. Se. APA VITAL 4 Priză Răducăneni (Gorban) Prut S. Se. bacteriologici şi fenolilor S-a exceptat Mn N (Cu. hexaclorbenzen. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Categoria de calitate Numele Nr. Se.O.S.C.

Huşi 18.Ni.A. Pb.O. Se. Cu.269 >A3 7. crt. Ni. Ni. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. Cu. Excepţie M.. 161/2006) 5 Baraj acumulare Pârcovaci S.C.T.152 A2A3 A2 A2 cu excepţia M. endrin. Iaşi – secţia Belceşti S.C. benz-kfluoranten) 9 Râu Bârlad amonte Vaslui Bârlad S.375 > A3 A2A3 N (Cu. Se. Iaşi – sector Hârlău S. 684 >A3 1. Vaslui 48705 A2A3 A2A3 A2 N (Cr.Categoria de calitate Numele Nr. Se. Ni. isodrin) N (Cu.-Cr. GOSCOM S. endrin. hexaclorbenzen) N (Cu. C. benz- 182 . isodrin) N (Cr. hexaclorbenzen.S.O.A.C.S. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 A3 se datorează A2-A3 indic.A.5. Se.C. benz-bfluoranten.C.O. APA VITAL Bahlui S. hexaclorbenzen.G.T. hexaclorbenzen. SO4 8 Priza Huşi Prut GOSCOMLOC S.5. endrin. C. C.B.C.T.S. Se.Cr s-a exceptat Mn Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.C. Iaşi – secţia Vlădeni S. APA VITAL Miletin S.A. Pb.A. APA VITAL Bahlui S.O. bacteriologici S-a exceptat Mn C. şi Mn hexaclorbenzen.B. 6 Baraj acumulare Tansa A2A3 >A3 7 Baraj acumulare Hălceni > A3 >A3 M. Ni..

1050 A3 A3 A2 Excepţie Mn isodrin. benz(k)fluoranten) 183 . 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. 48705 A2 A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen. GOSCOM S. isodrin) N (Cu. 13 Baraj acumulare Tungujei Sacovăţ RAJAC sector Ţibăneşti hexaclorbenzen. 161/2006) Mn k-fluoranten. Vaslui industrie 12 Tutova RAGCL Bârlad 39225 A3 A3 A2-A3 hexaclorbenzen.Ni. Excepţie Mn 11 Racova S. crt. Se.G. benz-aantracen.Ni. A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen. Se.C. Vaslui N (Cu.C. Pb. Se.Ni.A. endrin) 10 Baraj acumulare Soleşti Baraj acumulare Puşcaşi Baraj acumulare Cuibul Vulturilor Vaslui S. isodrin) A2A3 N (Cu.Categoria de calitate Numele Nr. Se. isodrin) N (Cu.Ni. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. GOSCOM S.A.

Negreşti S. A1A2 A1A2 hexaclorbenzen. hexaclorbenzen. Se.S. Mn 4500 A2 A2 A2 Excepţie Mn N (Cu. MITTAL STEEL SA Galaţi (livrează apă pt. Galaţi) Excepţie M.G. APA CANAL S.C. S.T. isodrin.Categoria de calitate Numele Nr. benz(b)fluorantren) 15 Priză Galaţi Dunărea 239000 A1-A2 *la nivelul anului 2007. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. 184 .. 161/2006) 14 Baraj acumulare Căzăneşti S.C. benz(k)fluoranten. realizat la nivelul anului 2008 apar 18 surse de suprafaţă. Durduc PRODAQUA S.A.A. în documentul „arii protejate”. isodrin) N (Cu. Se.C. crt. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.

Zonele vulnerabile la nitraţi Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile se face având în vedere. diguri. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Aşa cum s-a arătat în capitolul 3. prelevărilor sau restituţiilor importante de debite. ­ şenale navigabile. canale. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.3. pentru anul 2007. cu modificările şi completările ulterioare.. • modificări ale chimismului apei cu impact local. izvoare) localizate în zone vulnerabile 4 au depăşit pragul de 50 mg/l. prize de apă etc. ­ lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinţe. Pentru apele subterane. ­ lucrări în lungul râului – îndiguiri. Din totalul de 12 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile nici una nu a depăşit pragul de 50 mg/l.4. care influenţează fauna şi flora acvatică. 6.3. • modificarea regimului hidrologic al apei şi sedimentelor datorită regularizării scurgerii. Presiunile hidromorfologice pot conduce la: • modificarea habitatelor datorită alterărilor fizice: baraje. lucrări de regularizare şi consolidare maluri. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. Autoritatea de Sănătate Publică Iaşi şi Direcţia Apelor Prut nu au identificat zone de îmbăiere. presiunile hidromorfologice au fost grupate în 4 mari categorii şi anume: ­ lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje. stăvilare. din totalul de 35 puncte de monitorizare (foraje. praguri de fund. Zonele pentru îmbăiere Conform reglementarilor în vigoare. praguri de fund. în principal. Datorită modificărilor hidro-morfologice corpurile de apă se împart în două mari categorii: 185 . precum şi lucrări de derivare a debitelor.

­ corpuri de apă care nu sunt puternic modificate. 186 . corpurile de apă artificiale – sunt corpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană.E.3 în patru categorii: corpuri de apă naturale. Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă candidate la puternic modificate şi corpurilor de apă preliminar desemnate puternic modificate (stabilite pe baza criteriilor abiotice pentru delimitarea corpurilor de apă ca urmare a acţiunii presiunilor semnificative – Tabel 6. În cazul corpurilor de apă puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potenţial ecologic bun”. canalele pentru navigaţie.4). corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural. corpuri puternic modificate şi corpuri artificiale. Ca şi în cazul corpurilor de apă puternic modificate. 2. consecinţă a alterărilor hidromorfologice. Deoarece metodologia pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. se consideră corpuri de apă artificiale derivaţiile interbazinale. corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potenţial ecologic bun”. Conform Art. lacuri. ceea ce presupune conservarea amenajării râului în condiţiile în care el se află în prezent şi îmbunătăţirea calităţii şi regimului apei. ape tranzitorii. în momentul de faţă. Conform Directivei Cadru a Apei. porturi. pe baza elementelor biologice. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C.6). clasificarea corpurilor de apă cuprinde 3 categorii: corpuri naturale.8 din Directiva Cadru a Apei. Acelaşi principiu s-a aplicat atât corpurilor de apă permanente cât şi celor nepermanente.­ corpuri de apă puternic modificate.E.) din punct de vedere al elementelor biologice. chimice şi hidromorfologice a fost finalizată şi a fost parcurs şi testul de desemnare finală a corpurilor de apă.B.6). Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale dacă nu este în stare ecologică bună (utilizând datele din 2007) şi a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4. 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminară a corpurilor de apă identificate în capitolul 3. De exemplu.3 din Directiva Cadru Apa (figura 6. puternic modificate. docuri etc. Analiza presiunilor hidromorfologice în conformitate cu prevederile Art. care nu ating starea ecologică bună (S. artificiale şi corpuri „candidate” la puternic modificate utilizând criterii abiotice (tabel 6.

M. structurii substratului şi biotei 187 tăieri de meandre Efecte Parametrii ce reflectă presiunea Densitatea pragurilor (nr.50 > 50 < 50 > 1003) <1 2 >3 Corp natural/cva si-natural „Candidate” la C. praguri de fund 1 b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii Asupra regimului hidrologic. vegetaţiei din lunca inundabilă şi zonelor de reproducere b) Lucrări de regularizare Asupra profilului longitudinal şi consolidare maluri.P. amenajări agricole.70 > 70 2 . transportului sedimentelor şi migrării biotei 1) Asupra curgerii minime şi biotei Asupra regimului hidrologic. 5 Tabelul 6. stabilităţii albiei şi florei Lucrări în lungul râului a) diguri. al râului.A. (alterări hidromorfologice) Lucrări de barare transversale a) baraje. Asupra conectivităţii laterale.P. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Categorii de corpuri de apă Construcţii hidrotehnice Nr.Tabelul 6. < 50 50 . C.70 > 70 < 20 >100 20 – 50 100 . deversoare.A./km) sau Înălţimea obstacolului (cm) Debitul minim în albie/ Q*2) (%) Gradientul (des) creşterii nivelului apei (cm)/oră Lungime diguri/Lungime corp de apă (%) Suprafaţa afectată/suprafaţa luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare/Lungime corp de apă (%) < 30 30 .70 > 70 < 30 30 .M.100 < 30 30 . piscicole etc.

50 < 50 1) 2) se consideră doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0.25 x Q95% (m3/s)+ 0.70 > 70 (evacuări). Q* = 1.50 > 50 4 derivaţii > 100 100 . Dacă suprafaţa bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute menţionate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor. restituţii folosinţe Asupra stabilităţii albiei şi biotei Lăţimea şenalului (dragat)/Lăţimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit/Debitul mediu multianual (%) Debitul minim în albie/Q*2) (%) < 30 30 .1 m3/s Q*=1. pentru bazine cu suprafaţa < 3000 km2. stabilităţii albiei şi biotei < 10 10 . Asupra curgerii minime. Q95% .3 Şenale navigabile Prize de apă.1 pentru Q95% > 200 l/s.debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecvenţă > 1/zi 188 . Pentru bazine având Q95% < 0.1·Q95%.05 pentru Q95% < 200 l/s.

P. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative Da 2 asupra principalelor folosinţe de apă care sunt deservite de lucrările hidrotehnice (alterările hidromorfologice)? Nu 3.Etapa I Reanalizarea corpurilor de apă identificate preliminar – C. Sunt necesare măsurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea stării bune? Da Etapa IV Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului . 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate 189 . Nu Etapa II Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Etapa III: Identificarea „măsurilor de restaurare” pentru atingerea S. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra celorlalte folosinţe de apă? Da Nu 4.M. Există alternative tehnic fezabile care permit atingerea aceloraşi obiective benefice asigurate de folosinţele curente de apa? Da Da Nu 6.A.E. Costurile alternativelor sunt Clasificat în categoria corpuri de apă naturale Clasificat în categoria corpuri de apă puternic modificate/artificiale Figura 6. 1.A. . Aceste alternative tehnic fezabile reprezintă o opţiune de mediu mai bună? Da Nu Nu nedisproporţionate (acceptabile)? Da 7. şi C.B. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului în general? Nu Da Etapa V Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate 5.

.lungimea pe care se manifestă impactul barării este: > 1 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului < de 1000 km2 > 2 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului > de 1000 km2 . şi utilizate şi în elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunărea. 190 . Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă artificiale cât şi pentru corpurile de apă identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate. Este posibilă această abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apă puternic modificate sunt mai puţin severe decât cele pentru corpurile naturale. piscicultură). apărare împotriva inundaţiilor. Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaţii evidente).P. irigaţii.Într-o primă etapă la elaborarea Planului de Management s-a folosit abordarea „clear cut situation” (situaţii evidente cu grad de confidenţă de 100%) – care au fost stabilite de I. apă potabilă. 4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies”.D. identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi a mediului în sensul larg al cuvântului.lungime râu regim lentic/lungime totală corp > 50%     Regularizare/consolidare intensivă a malurilor >70 % din corpul de apă Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apă Densitate mare a barierelor în râurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinţe: producerea de energie. În continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare. Principalele etape se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor. Desemnarea finală a corpurilor de apă artificiale şi a corpurilor de apă puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – elaborată în conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. Corpurile de apă care au fost desemnate corpuri puternic modificate în primul plan se vor reevalua în următoarele planuri şi vor putea fi desemnate corpuri naturale ca urmare a îmbunătăţirii stării lor.C. prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai puţin sever la un obiectiv mai sever în următoarele planuri. sunt:  Schimbarea categoriei din râu în lac. analiza opţiunilor alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentru fiecare corp de apă.R.

(1) Tipul de presiune (3) Nr.Creşterea biodiversităţii .Creşterea biodiversităţii . Capturarea şi transportul peştilor 191 .Creşterea biodiversităţii . S-au reanalizat corpurile de apă unde se manifestă presiuni hidro-morfologice semnificative şi s-au selectat corpurile de apă care nu sunt în stare ecologică bună. 6. S-au luat în considerare toate folosinţele de apă/activităţile în ordinea importanţei şi au fost caracterizate din punct de vedere social şi economic şi de asemenea din punct de vedere al mediului. Etapa a II – a – Caracterizarea folosinţelor şi a mediului în general.Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apă utilizând datele din 2007.1 pasaje de trecere pentru migraţia ihtiofaunei Îndepărtarea barierelor transversale şi Amenajări Hidrotehnice Morfologică 1. (4) Denumire (5) Realizarea unor Eficienţă (6) . o suprafaţă din lac făcând parte acum din site-urile Natura 2000. Etapa a III –a – Identificarea măsurilor de restaurare.Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei . Caracterizarea mediului a avut două componente: caracterizarea corpului de apă şi caracterizarea mediului în general.7.Refacerea unor habitate . 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Activităţi antropice (2) Nr.Creşterea abundenţei şi 1.3. Posibilele măsuri de restaurare se prezintă în tabel nr. de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru păsări. Această caracterizare s-a făcut atât din punct de vedere al valorilor obţinute cât şi al valorilor pierdute.2 refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1 1.Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei . crt. Tabelul 6. Se menţionează că modificările datorate alterărilor hidromorfologice au un impact negativ cât şi pozitiv.

Diversificarea morfologiei care va conduce la creşterea biodiversităţii .6 asigure satisfacerea folosinţelor de apă şi compatibilitatea acestuia cu cerinţele ecologice Îmbunătăţirea 1. regularizări.Creşterea biodiversităţii .C. Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului în general şi asupra folosinţelor/activităţilor menţionate în Directiva Cadru Apa. 4 (3) (a) din D. Denumire migratori.Creşterea biodiversităţii . sunt următoarele: navigaţie.Creşterea biodiversităţii Etapa a IV–a .Refacerea peisajului natural . porturi. Folosinţele/activităţile specifice menţionate în Art. a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă Hidrologică Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care să 1. 192 .Asigurarea cu apă a folosinţelor .5 structurii malului. combaterea inundaţiilor. se realizează o descriere detaliată a impactului măsurilor asupra folosinţelor specifice şi a mediului şi o evaluare din punct de vedere tehnic şi economic.Identificarea impactului măsurilor de restaurare asupra folosinţelor şi asupra mediului. activităţi recreaţionale. drenaje şi alte activităţi umane la fel de importante. irigaţii. În aceasta etapă.7 continuităţii transportului sedimentelor . alimentari cu apă. Activităţi antropice Tipul de presiune Nr. crt. hidroenergie.4 umede Diversificarea 1.Atenuarea debitelor maxime 1.A.Reciclarea nutrienţilor .Nr. inclusiv repopularea Restaurarea zonelor Eficienţă diversităţii biologice şi genetice .

Limitarea navigaţiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an). de exemplu scăderii nivelurilor apei. • dispariţia unor zone umede etc. • Pierderea folosinţelor de agrement şi recreaţionale. • Pierderea producţiei hidroenergetice. • Abandonarea navigaţiei (datorată. 193 . • Pierderea folosinţei de apărare la inundaţii. Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte directive europene (de ex. c) Pierderi de producţie sau socio-economice • • Reducerea producţiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local). • Dispariţia unor amenajări piscicole. • creşterea nivelului apelor subterane.Efecte semnificativ negative asupra folosinţelor/activităţilor specifice a) Dispariţia completă a folosinţei: • Închiderea alimentarii cu apă. Directiva păsări) sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturale din patrimoniul universal vor fi considerate ca având efect semnificativ negativ asupra mediului. Reducerea producţiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei). Efecte semnificativ negative asupra mediului.20 ani. Creşterea riscului la inundaţii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an). • Reducerea locurilor de muncă (cu mai mult de 10% pe termen lung . Directiva habitate. sau cu mai mult de 2%/an). b) Reducerea folosinţei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosinţei de apă • • • • Reducerea suprafeţei folosite pentru urbanizare (extinderea localităţilor) şi Agricultură (cu mai mult de 30% din suprafaţa actuală sau potenţială). în sensul larg al cuvântului • inundarea unor zone populate. în special pe perioada verii). Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %).

în cazul activităţilor recreaţionale. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de exemplu irigaţii) de caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însă înlocuirea folosinţei (de exemplu din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă (agricultură în altă zonă). opţiunea presupune/include limitarea unor activităţi în anumite locaţii şi în anumite perioade de timp. măsurile de re-naturare din etapa a IV-a care implică modificări ale activităţii/folosinţei specifice existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune. Creşterea cerinţei şi a gradului de asigurare a folosinţelor deservite de corpul de apă respectiv. mai întâi se face o evaluarea dacă aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. 3) Menţinerea folosinţei existente cu reducerea impactului asupra mediului. în cazul agriculturii. în cazul navigaţiei. opţiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii şi a regimului de regularizare a debitelor ecologice. Identificarea „altor mijloace”/„opţiunilor alternative” Opţiunile alternative se pot încadra în următoarele: 1) Înlocuirea folosinţei existente. opţiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”. Fezabilitatea tehnică se referă la:    Aspecte fizice (inginereşti). Evaluarea „fezabilităţii tehnice” În cazul în care se pot identifica „alte mijloace” care să furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apă respectiv. opţiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea activităţii agricole în imediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon. înlocuirea alimentării cu apă din sursa de suprafaţă cu apă din subteran. exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse. În această etapă se face diferenţa între: 1. Aspecte legale. 194 . la alt corp de apă/alt bazin. înlocuirea navigaţiei cu alte mijloace de transport. de exemplu: în cazul folosinţei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apă. exemplu: mutarea facilităţilor de agrement şi a producţiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate în afara luncii inundabile sau alimentarea cu apă din alte bazine hidrografice. 2) „Mutarea” folosinţei existente deservite de corpul de apă respectiv.Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. 2.

subiectul unei evaluări de cost. 5 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . 6. În Fig.Evaluarea opţiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului În cazul în care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. Etapa a VI–a – Justificarea desemnării. ­ 3 corpuri de apă artificiale.Bârlad Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad.6 se prezintă situaţia (în procente) privind clasificarea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . Evaluarea costurilor disproporţionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” şi care reprezintă o „opţiune de mediu semnificativ mai bună” trebuie să facă – mai apoi . Figura 6. De asemenea. respectiv să nu implice costuri foarte mari (disproporţionate). urmează să se evalueze dacă reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună. având în vedere un număr total de corpuri de apă identificate de 339 din care: ­ 244 corpuri de apă naturale (237 din categoria râuri şi 7 din categoria lacuri naturale). ­ 92 corpuri de apă puternic modificate (46 categoria râuri şi 46 categoria lacuri de acumulare).Bârlad se prezintă în Anexa 6.2.5 se prezintă harta cu clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. în figura 6. 195 . Pentru corpurile de apă care au fost desemnate final ca fiind puternic modificate sau artificiale este necesară elaborarea unei justificări a desemnării (un rezumat al etapelor precedente).

6 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 196 .Figura 6.

confl. nu există specii de peşti migratori. 3 staţii C. Alterarea fizică se referă la funcţiunea de combatere a inundaţiilor. există legătură cu corpul de apă subteran ROPR03.zone protejate sub incidenţa Directivei 98/83/C.3 km D. 40.scăderea gradului de apărare. Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună deoarece este îndeplinită condiţia cu un grad de siguranţă 100%. privind calitatea apei destinate consumului uman. este zona cleanului. precum şi un polder cu suprafaţa de 2. 6.confl. nr.468 ha teren arabil şi 1. Bârlad ..C. 15 poduri beton. M.F.216 ha păşuni. 161/2006. 2 poduri C. Regularizare/consolidare intensivă a malurilor > 70 % din corpul de apă. pierdere în utilizarea anterioara a terenului Descrierea impactului măsurilor asupra mediului Impact semnificativ pozitiv .. calitatea biologică este bună.a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Prin folosinţa de combatere a inundaţiilor sunt apărate următoarele obiective: 514 gospodării din 9 localităţi (2 municipii).D.84% din lungimea corpului de apă.Exemple de justificare a desemnării pentru corpurile de apă: Corp de apă r. 8. 14. biodiversitate. 27 poduri de alte tipuri.. turism. protecţie împotriva inundaţiilor..3 km D.E.N.E. în cadrul bazinului hidrografic aferent corpului există 5 captări de suprafaţă şi 22 captări subterane .E.E.a Identificarea măsurilor de restaurare Restaurarea zonelor umede şi realizarea lucrărilor necesare (S..Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic: Lucrări de regularizare şi îndiguire pe 76. dar şi 197 . 22..F.7 km D. corpul de apă nu este parte a niciunui tip de arie protejată.. + P.J. recreaţional. 14. Ord.T.) Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor Impact semnificativ negativ .93 km2. 25 obiective socio-economice. Gârboveta . Etapa a III .55% din suprafaţa corpului de apă se află sub incidenţa Directivei Nitraţi 91/676/C. Conf.F. calitatea fizico-chimică a apei este bună.M. Crasna – Justificarea desemnării Etapa I . reducerea nutrienţilor şi poluanţilor.D.realizarea conectivităţii laterale. Etapa a II .6 km C.F.

corpul de apă este în zonă vulnerabilă la nitraţi şi este sub incidenţa Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole.9 km. 161/2006.1. M.M. Ord. nr.1. Pd Iloaiei + afl. – Justificarea desemnării Etapa I .3 ha.pierderea utilizării terenului anterioare.baraje (Înălţimea obstacolului (cm) >50) 4 iazuri piscicole pe râul Rediu: Rediu I .52 ha. nu există legătură cu alte directive. deci implicit impact social negativ Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate Realizarea unei zone umede prin înlocuirea parţială a îndiguirilor.a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Corp de apă nepermanent Pentru folosinţa de piscicultură. hb=5. IazPaharnic . Regularizare râu Bahlueţ=2. Realizarea acestei zone umede ar ajuta la atingerea potenţialului ecologic bun. legătură cu corpul de apă subterană freatică ROPR02 *Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior.D. hb=4. Etapa a III . Crasna este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT Corp de apă Bahlueţ am. regularizare râu Rediu=3. Bârlad . Ltot. hb=4 m.52 ha Calitatea fizico-chimică a apei proastă. Rediu II. Suprafaţa totală a celor 4 iazuri este de 29.confl. Etapa a II .a Identificarea măsurilor de restaurare 198 .5 ha.confl.23.9 km. însă nu ar desemna în continuare corpul de apă ca fiind natural REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă r.4 ha.8 km (cca 9%) Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună Alterarea fizică se referă la funcţiunea de piscicultură. Iaz Strunga .62 ha. Reg = 6. hb=3.Impact semnificativ negativ . calitate biologică proastă Conf. pentru cele 4 iazuri se asigură o suprafaţă totală a luciului piscicol de 29.Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic Lucrări de barare transversală . Gârboveta .D. zona respectivă se află sub incidenţa Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman. Există o zonă de protecţie pentru captare de apă potabilă din subteran (Războieni).

(b) (i)).6. Impact semnificativ negativ . 4. utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. Nu pot fi aplicate alte măsuri sau îmbunătăţiri fezabile tehnic. Impact posibil negativ . (a) (i).1. Directiva Cadru Apa stabileşte în Art. Impact pozitiv.2 Îndepărtarea barajului transversal şi refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1. 4. protecţia.pierderea locurilor de muncă 1.imposibilitatea asigurării luciului piscicol Descrierea impactului măsurilor asupra mediului 1.1.2. 1) obiectivele de mediu indicând ca elemente principale: • • prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene.2 Impact parţial pozitiv . inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic 199 . REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă Bahlueţ am. îmbunătăţirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă. dar măsura nu conduce la obţinerea stării bune a corpului de apă Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. Pd Iloaiei + afl.6.1.6 Stabilirea regimului hidrologic pentru amenajările piscicole care să asigure satisfacerea cerinţelor de apă şi compatibilitatea acestora cu cerinţele ecologice. 4 (în special pct. este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT 7. Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor 1. Obiective de mediu Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apa. având ca scop protecţia pe termen lung.desfiinţarea activităţii 1. art.stare ecologică bună dar se vor înregistra pierderi de habitate adaptate la condiţiile din acumulări/impact social negativ .

a a Planului Naţional de Management.1. Ape de suprafaţă  Pentru apele de suprafaţă. (c)).modificate şi artificiale.1. 10. (a) (b) (ii)). 200 . În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse. include: • pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune. prin Planurile de Management bazinale. 7. precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii „stării bune” până în 2015 (art. 4. atingerea obiectivelor de mediu până în 2015. atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaţia comunitară (art. respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. • • • pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune.1. nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane. În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu. • protecţia şi îmbunătăţirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii „potenţialului ecologic bun” şi a „stării chimice bune” până în 2015 (art. (a) (iii)).) Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani. 4. (5). • reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuărilor de substanţe prioritar periculoase în apele de suprafaţă prin implementarea măsurilor necesare. • • reducerea tendinţelor semnificative şi susţinute de creşteri ale poluanţilor în apele subterane. 4. pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică.2. 4(4). obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” şi „potenţialul ecologic” sunt definite în anexa 6. (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu.1.. în condiţiile prevăzute de Art. ce sunt prezentate detaliat în Cap. se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. În esenţă. 4.1.

6. fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite în Cap.2. instrumentelor de modelare etc. al Directivei Cadru Apa). evaluate pe baza elementelor de calitate prezentate în cap.7 al Directivei Cadru Apa.  Pentru fiecare corp de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost stabilite obiectivele de mediu specifice categoriilor: râuri.. ape costiere) şi corpuri de apă artificiale. 7. Pentru zonele protejate.C. 4. pentru cazuri specifice. se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring. Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiică a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/E.). starea bună implică o serie de „condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/C.caracterizarea detaliată a stării corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentată în cap. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă respective se vor reactualiza o data la 6 ani.Identificarea şi cartarea zonelor protejate. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate în 201 . lacuri. ape tranzitorii. 5 . corpuri de apă puternic modificate (râuri. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art.2.).  În Anexa 7.  Obiectivul „nedeteriorării stării” corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.  luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi.E. În cazul apelor subterane. 6. se aplică cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. Se menţionează că în cazul în care unui corp de apă i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu.2.1. 4.1. lacuri de acumulare.2.2. obiectivele de mediu sunt cele prevăzute de legislaţia specifică.2.1. Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte următoarele obiective pentru apele subterane:  pentru stare: realizarea unei stări bune (cantitativă şi chimică) şi garantarea nedeteriorării acesteia  „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. în următorul Plan de Management bazinal. ape costiere (corpuri naturale). sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.

respectiv: verde pentru starea bună şi roşu pentru starea slabă.N. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (N.H.N. În cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri.D.B. Pb. funcţie de particularităţile specifice fiecăreia. • • „substanţe sintetice”: tricloretilenă.1 μg/l individual şi 0.). având la bază valorile fondului natural (natural background level . Directiva Cadru specifică utilizarea codurilor de culori. Cd.C. Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane.. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe.N.V. pentru celelalte substanţe poluante.două clase.L.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene. Pentru reflectarea acestei clasificări. A. urmând ca fiecare ţară membră să stabilească T.A.B. trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values .T. atât pentru starea cantitativă. SO42-. colaborator. NH4+. tetracloretilenă.) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană. este următoarea: • „substanţe. urmând ca acestea să fie stabilite pe baza unor studii ulterioare. respectiv bună şi slabă.. ioni. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform D. BANAT au fost parteneri iar I.M.A.V. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care M.G. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii mai sus menţionaţi pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag.) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei Apelor.D.A. sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat al activităţilor umane”: As.V. a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag. şi D.şi SO42-.A. „parametri indicatori ai intruziunilor saline sau ai altor intruziuni”: conductivitatea sau Cl.R. în funcţie de alegerea statelor membre. cât şi pentru cea chimică. Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea T. Cl-. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0.L. 202 . Hg.

rămân prea puţine foraje (sub 20). Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural. pentru fiecare corp de apă subterană în parte.B. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă). s-a realizat o bază de date. • Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea T. care a cuprins. într-o primă etapă.) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic. Excluderea probelor cu aport antropic: probele cu substanţe artificiale (cum ar fi pesticide).Pentru determinarea valorilor fondului natural. 203 . sub forma de tabele în EXCEL. criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: Foraje cu o concentraţie medie a Cl > 200 mg/l. dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate.V. prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a făcut parcurgând următoarele etape: • ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană. probelor cu adâncimea necunoscută.L. a: • • probelor cu balanţa ionică incorectă (eroarea> 10 %). • Calcularea valorilor fondului natural (N. probele cu alţi indicatori anorganici antropici. Foraje cu o concentraţie medie a NO3 > 10 mg/l. probelor cu > 1000 mg NaCl.) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor „cloruri” şi „azotaţi”). percentila 50 se aplică atunci când. probelor nepotrivite cu tipologia acviferului. în ordine cronologică. înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane). După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice • • verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor înlăturarea. Transformarea seriilor de timp în valori mediane. fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative.

Valorile prag T. Aceasta metodologie a fost aplicată pentru determinarea N. Valorile acestora sunt prezentate în anexa 7. Dintre aceste standarde se utilizează valorile cele mai restrictive..A..M.A. 204 .M. Această valoare a fost aleasă având în vedere.). ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă.M.A.percentila de 90 . Din compararea valorilor fondului natural N..B.B.M.V.2..L.A. . erorile care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare.2 (conform Guidance on Groundwater Status and Trend Assessment). numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al C.. conservare şi procesare a probelor. C. iar. au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural N. cu valorile de referinţă (C. pe de-o parte.L. 458/2002) completată cu „Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile” (Legea nr. determinat.L. conform „Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr. dar având în vedere utilizările relevante ale apei subterane şi legăturile hidraulice slabe dintre acestea şi apele de suprafaţă.D. Valorile prag pentru fiecare corp de apă subterană au fost aprobate prin Ordinului 137/2009.A.B. Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător.10 % din valori sunt mai mari decât N.V. pe de altă parte. faptul că prin metodologia de determinare a N.B.Bârlad. pentru toate corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut .M. din Legea 458/2002.L.V. s-a optat pentru folosirea valorilor din Legea 458/2002 (conform Anexei II.B.) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii: • • valoarea fondului natural a fost mai mică decât valoarea C. 311/2004) şi standardul pentru ape de suprafaţă Ordinul 161/2006 pentru aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”. a fost considerată ca fiind egală cu valoarea C. În România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise.M.• Analizarea şi validarea valorilor fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – „expert judgement”. valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea C. Validarea valorilor prag s-a făcut avându-se în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale fiecărui corp de apă subterană (expert judgment). situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1.L. şi T. situaţie în care valoarea prag T.A.W.A din G.

7.3.

Zone protejate

Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele specificate în legislaţia care le desemnează, aşa cum se arata în capitolul 5. Obiectivele de mediu generale ale directivelor specifice se referă la:  protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei, ca apă curată şi sanogenă - zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.  protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape dulci care întreţin sau care, dacă poluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreţine ihtiofauna, precum şi protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape marine şi salmastre în scopul susţinerii vieţii şi dezvoltării speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora - zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.  conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional şi care au legătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraţi.  protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape reziduale (ape uzate orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibile la nutrienţi.  conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi protejarea sănătăţii oamenilor, printr-un management corespunzător al calităţii apelor de îmbăiere – zone pentru îmbăiere. Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepţia zonelor destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important, pentru care există legislaţia specifică în domeniul ariilor naturale protejate.

205

8. Analiza economică 8.1. 8.1.1. Analiza economică a utilizării apei

Caracterizare generală Obiectivul acestei secţiuni este de a evalua importanţa apei pentru folosinţe,

precum şi a dezvoltării socio-economice a spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Analiza importanţei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spaţiului hidrografic din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macro-economici privind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin P.I.B./spaţiu hidrografic/bazin hidrografic precum şi evoluţia în timp a acestora pentru a putea evidenţia tendinţele cerinţei de apă. Totodată este furnizată şi o caracterizare a folosinţelor de apă, precum şi a activităţilor specifice de gospodărire a apelor proprii spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Spaţiul hidrografic al Direcţiei Apelor Prut este situat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Regiunea Nord-Est participă la formarea P.I.B.-ului naţional cu o pondere de 11,81 %, ceea ce o clasează pe poziţia 5 între cele 8 regiuni ale României. Din punct de vedere al evoluţiei demografice în ultimii 3 ani se constată o foarte uşoară scădere a populaţiei (1‰), cauzată în principal de migraţie, precum şi de scăderea sporului natural al populaţiei în ultimii ani. În Tabelul 8.1. se prezintă situaţia demografică şi situaţia indicatorilor macroeconomici aferenţi spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Populaţie în spaţiul Hidrografic Anul Prut - Bârlad - mii locuitori Urban 2004 2005 2006 2007 1180 1176 1174 1171 Rural 1064 1060 1057 1054 P.I.B. Regiuni de dezvoltare (milioane lei) N-E 29476,2 34037,4 S-E 29425,1 33096,7 P.I.B./locuitor corespunzător Regiunii de dezvoltare - lei/loc (din statistică) N-E 13135,5 15222,3 S-E 10323,4 11627,4

Nu sunt date statistice disponibile Nu sunt date statistice disponibile

206

8.1.2.

Activităţi specifice de gospodărire a apelor Direcţia Apelor Prut, unitate subordonată Administraţiei Naţionale „Apele Române”

este, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării şi din sursele subterane aparţinând spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Principalele atribuţii ale D.A. Prut în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 sunt: a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naţionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene; b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor; c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale, şi a fondului naţional de date din domeniu; d) gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi protecţia acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestor resurse; e) administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii naţionale de gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa; f) administrarea, exploatarea şi întreţinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu; g) administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică; h) administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii resurselor de apă; i) realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaţii în unităţile sistemului de gospodărire a apelor; elaborarea de produse software în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei; j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, în toate formele sale de utilizare, cu potenţialele lor naturale, cu excepţia resurselor acvatice vii, pe bază de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr.

207

107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a serviciilor comune pe bază de contracte economice încheiate cu utilizatorii de apă şi cu alţi beneficiari; k) apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaţiilor, aferente acestora; l) întreţinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrare; m) avizarea lucrărilor şi activităţilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, precum şi eliberarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor; n) instruirea şi perfecţionarea personalului din domeniul gospodăririi apelor în centrele proprii de formare profesională şi/sau în colaborare cu alte instituţii specializate; o) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, de gospodărire a apelor şi de mediu, instrucţiuni şi monografii, studii de impact, bilanţuri de mediu; p) realizarea de tipărituri în domeniul apelor; q) elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice; r) efectuarea şi/sau participarea la audituri şi consultanţă pentru terţi în vederea funcţionării în siguranţă a lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută la sursă; pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice; de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale; de apărare împotriva inundaţiilor; în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U.E. în domeniul apei, inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora.

208

8.1.3.

Situaţia prelevărilor de apă în S.H. Prut - Bârlad În anul 2007 a fost prelevat şi livrat către utilizatori un volum de 369.313 mii mc din

sursele de suprafaţă şi subterane, din care 82,67 % din sursele de suprafaţă şi 17,33 % din sursele subterane (Fig. 8.1). Operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată au prelevat un volum de 1.495.030 mii m3.

Subteran 0

64,004

Dunare

Supraf aţă Dunare Subteran

Supraf aţă 0 100,000 200,000

305,309

300,000

400,000

Figura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica, de către S.H. Prut-Bârlad (mii mc) Repartiţia volumelor de apă livrate pe tipuri de utilizatori se prezintă astfel: Din sursele de suprafaţă (Fig. 8.2) (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate) a fost livrat un volum de: 35.285 mii m3 - Populaţiei (prin unităţile de gospodărie comunală); 22.278 mii m3 - Industriei (cu excepţia agenţilor producători de energie electrică); un total de 89.655 mii m3 pentru agricultură, din care: 33.508 mii m3 - Irigaţii 56.147 mii m3- Acvacultură.

Din sursele subterane a fost livrat un volum de apă de 217.618 mii m3 din care pentru: populaţie prin gospodării comunale un volum de 63.260 mii m3; industrie un volum de 106.364 mii m3; agricultură un volum de 47.994 mii m3. (Fig. 8.3)

209

Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc)

Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc)

Referitor la volumele de apă prelevate în sistem propriu nu există o evidenţă clară a volumelor prelevate. S-a realizat astfel o estimare a acestora pornind de la ipoteza că populaţia neconectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă din bazin utilizează sisteme proprii de alimentare iar consumul specific este de 110 l/om/zi, în conformitate cu STAS 1343/1-91. Astfel, volumul de apă prelevat din sistem propriu reprezintă circa 43,3 milioane mc. Referitor la volumele de apă restituite de la folosinţele de apă în anul 2007 la nivelul D.A. Prut a fost evacuat un volum de: 91.786 mii mc de către populaţie; 150.934 mii mc de către industrie; 38.454 mii mc de către agricultură.

În figura 8.4 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

210

Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Din totalul de circa 282.124 mii m3 restituiţi, a fost epurat, conform cerinţelor Directivei privind calitatea efluentului evacuat, un volum de 143.135 mii m3, iar un volum de 138.938 mii m3 nu necesită epurare. În figura 8.5 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

Figura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate

211

2. municipiilor sau judeţelor de către operatorii specifici sub conducerea.Bârlad este formată în principal din: 36 staţii de tratare a apei în scop potabil. epurare Servicii comunitare de utilităţi publice . serviciul de distribuţie a apei potabile prin reţeaua centralizată de alimentare cu apă. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. În tabelul 8. desfăşurate la nivelul comunelor. epurare din spaţiul hidrografic Prut . canalizare. serviciul de tratare şi clorinare a apei prelevate din subteran în scopul potabilizării. 212 . 51/2006 din 8 martie 2006 (“Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice”) cu modificările şi completările ulterioare. canalizare şi epurare la nivelul anului 2006 şi date statistice 2000-2002. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale şi unităţile industriale în reţeaua centralizată de canalizare. Serviciile asigurate la nivelul gospodăriilor comunale/primăriilor: serviciul de tratare şi clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafaţă în scopul potabilizării. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice.502 locuitori echivalenţi. canalizare.8.2 se prezintă evaluarea preliminară a gradului de racordare al populaţiei la reţeaua centralizată de alimentare cu apă. oraşelor.1. Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă. 5 km reţea de canalizare.4.alimentare cu apă. 27 staţii de epurare cu o capacitate de epurare corespunzătoare a 1. 1 km reţea de distribuţie a apei potabile. serviciul de epurare a apelor uzate.966. 1.413. În conformitate cu Legea nr.529. sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general.

% 7 97 8.2 Urban mii loc.5 141 12. % 8 743 33. – Roof report) în anul 2007 se constată o reducere a volumelor totale de apă potabilă introdusă în reţea (98.545 mii mc.2 704 67. % 12 548 48. % 11 554 24.7 %.4 729 33.5 2002 10 0.) cu circa 42. consecinţă directă a introducerii contorizării individuale.7 530 23.E. Este de notat totuşi începutul procesului de creştere a ratei de racordare a populaţiei totale la reţeaua centralizată de alimentare cu apă de la 40. % 6 820 72.6 10 0.4 Rural mii loc. % 13 6 0.3 890 40.9 11 1.5 718 63.1 714 31. % 10 9 0. la 0. 91/271/C.1 728 32.E. canalizare şi epurare Populaţie conectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă Anul Tot mii loc.8 906 40. volum ce cuprinde apă potabilă pentru uz casnic.2 Rural mii loc.E.2 748 33.885 mii mc.2 % în 2006.5 % în 2000.0 524 50. şi la Staţiile de Epurare a Apelor Uzate (în mediul rural) de la 0.9 98 8.1 % în 2000 la 33. privind epurarea apelor uzate urbane.8 % în 2000 (date din Raportul 2004) la 44.5 531 24.3 Populaţie conectată la canalizare Urban mii loc.0 807 70. 98/83/C. Datele preliminare au la bază premisele estimării realizate la nivelul Administraţiei Naţionale Apele Române în baza datelor statistice înregistrate la nivelul Institutului 213 .9 Urban mii loc. uz public cât şi pentru alţi consumatori.9 6 0.2 Tot mii loc.3 % în 2006.1 719 68. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă. privind calitatea apei destinate consumului uman şi a Directivei nr.9 2006 Raportat la nivelul anului 2002 (171.8 99 8. la reţeaua de canalizare de la 33.4 Rural mii loc. % 9 734 64.8 Populaţie conectată la staţii de epurare Tot mii loc. ca urmare a demarării lucrărilor de investiţii în domeniul implementării Directivei nr.7 737 70.5 2001 10 0.7 851 78.8 792 75.9 % în 2006.5 992 44. % 5 2000 917 40.1 7 0.1 524 46.Tabelul 8.

146 1000000 2000000 3000000 Figura 8.232.002.E.H. În conformitate cu Raportarea privind Stadiul implementării prevederilor Directivei Consiliului nr.Bârlad în anul 2007. 91/271/C. Directiva nr.146 locuitori echivalenţi înregistraţi la nivelul S.Naţional de Statistică în anul 2002 şi a Documentului de Poziţie al României privind accesul la Uniunea Europeană Cap.029 locuitori echivalenţi iar la staţiile de epurare un număr de 1.235 locuitori echivalenţi („Stadiul realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane şi a capacităţilor în execuţie şi puse în funcţiune până în semestrul I 2008 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad”) (Figura 8.3 se prezintă caracteristicile Staţiilor de Epurare. privind epurarea apelor uzate urbane” – Iunie 2008. 214 . în tabelul 8.235 1.E.475.E.475. privind epurarea apelor uzate urbane.232.002.029 3. 91/271/C. Populaţie echivalentă racordată la staţiile de epurare Populaţie echivalentă racordată la reţeaua de canalizare Total populaţie echivalentă 0 1.E. 22 Mediu. precum şi datele rezultate ca urmare a „Studiului pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării planurilor de amenajare”.6). Prut . 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare În conformitate cu situaţia inventariată în cadrul Raportării Directivei Ape Uzate. situaţia racordării populaţiei echivalente la reţeaua de canalizare se prezintă astfel: din totalul de 3. la reţeaua de canalizare au fost racordaţi un număr de 1.

3 Caracteristicile staţiilor de epurare Staţii de epurare a apelor uzate Anul Nr.2. programe şi planuri.e. 21 Capacitate totală 1000 l. 5 Staţii de epurare avansate/staţii moderne cu treaptă terţiară Nr. □ la nivel de bazin/spaţiu hidrografic. compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă. total nr. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică+biologică Nr.Prevederi privind dezvoltarea folosinţelor şi a cerinţelor de apă cuprinse în planurile naţionale de dezvoltare a României. total nr. cadrul strategic naţional de referinţă şi alte strategii. La nivelul ţării studiul este organizat în 4 volume numerotate I. 2 Capacitat e totală 1000 l. 714. 665. 215 .413. total nr.Tabelul 8. total nr.e. Menţionăm că evaluarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă s-a realizat având la bază indicatorii economici şi prognoza acestora în anul 2008. având drept beneficiar Ministerul Mediului. Obiectivele acestui studiu sunt: stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă. 1. Se precizează că în anul 2010 va avea loc o reevaluare a acestor tendinţe datorită noilor condiţii socio-economice. III şi IV. Volumul II . 2008 27 Capacitate totală 1000 l.Identificarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor.e. 5 Nr. astfel: Volumul I . Studiul a fost structurat pe două paliere: □ la nivelul ţării. Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Estimarea cerinţei de apă se regăseşte în „Studiul privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice” elaborat în anul 2008 la nivelul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor.e. II. 5 8. 33. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică Capacitate totală 1000 l.

Volumul IV . La nivelul spaţiului hidrografic Prut .1. Sistemul de plăţi se bazează pe regula beneficiarul.Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. Mecanismul economico-financiar în domeniul gospodăririi apei Evaluarea recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii. elaborate în anul 2007 şi intitulate „Situaţia actuală a gestionarii pe folosinţe a resurselor de apă”): spaţiul hidrografic Prut .Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. plăţi. Notă: rezumatul studiului se regăseşte în anexa 8. 216 . 404/2003. bonificaţii şi penalităţi.3.Volumul III . ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale „Apele Române” (şi implicit ale tuturor Direcţiilor Apelor) în scopul funcţionării în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor în conformitate cu art. respectiv poluatorul plăteşte în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă.Prevederi ale planurilor de dezvoltare regională în domeniul gestionării resurselor de apă sau în activităţi legate de apă. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă 8. 4 alin (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.Bârlad . Bilanţul apei. cu modificările şi completările ulterioare şi al art. se pot acorda bonificaţii utilizatorilor care demonstrează grija pentru folosirea şi protecţia calităţii apei sau penalităţi pentru utilizatorii la care se constată abateri de la prevederile contractuale.Bârlad studiul este organizat într-un singur volum şi este denumit Volumul 2 în vederea asigurării continuităţii cu volumele 1 (1A – Memoriu şi 1B – Anexe. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” aprobată cu modificări prin Legea nr. Bilanţul apei. 81.Volumul 2 . republicat la art.1 (Evaluarea Cerinţei de Apă) 8.3. 108 din Constituţia României. În funcţie de modul de folosire a resurselor de apă. alin (1) din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă.

în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. plăţi. refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici. în domeniul apei. a tarifelor şi penalităţilor. pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte. al cărui scop principal este conservarea şi protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării.07. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. nr. cu excepţia apelor geotermale. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor financiare privind gospodărirea apei. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. 217 . de gospodărire a resurselor de apă. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută în sursă. care include sistemul de contribuţii.În conformitate cu Legea apelor nr. inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora. Veniturile Administraţiei Naţionale „Apele Române” (implicit ale Direcţiei Apelor Prut) se asigură prin aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor.G. de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale. precum şi menţinerea „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor” la parametrii nominali de exploatare. H. indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării precum şi din sursele subterane. de apărare împotriva inundaţiilor. în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U.E. 107/1996 cu modificările şi completările Administraţia Naţională „Apele Române” este singura în drept să aplice sistemul de plăţi pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor. gestionarea durabilă a resurselor de apă. 803/31. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.2008 stabileşte cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor.

apă brută utilizată). malurile cursurilor de apă.G.4 prezintă structura tipului de contribuţii percepute de Direcţia Apelor Prut. pompare şi transport Tarife pentru valorificarea potenţialului apelor cu asigurarea condiţiilor pentru practicarea acvaculturii.Nota: H. Tabelul 8. prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008-1 martie 2009. Dunărea) ca urmare Penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate Tarife pentru alte activităţi conexe necesare desfăşurării activităţii de bază (caiete de sarcini. a tarifelor şi a penalităţilor. stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. licitaţii etc. sunt diferenţiate pe categorii de surse (suprafaţă.) CALITATE Contribuţii pentru primirea apelor uzate în resursele de apă Tarife pentru activităţi conexe legate de valorificarea patrimoniului ALTELE Tarife pentru serviciile de emitere a actelor de reglementare 218 .A. pescuitului sportiv şi agrementului Penalităţi pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Contribuţiile pentru serviciile de utilizare a resurselor de apă (lei/mii mc. Contribuţii pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile. 522/22.R.2009 reactualizează cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. subteran. nr. cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare. Tabelul 8.N. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii CANTITATE Contribuţii pentru utilizarea resurselor de apă Contribuţii pentru potenţialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele din administrarea A. grupate în planul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă.06.

industrie. Dunărea. Figura 8. 803 – Anexat. Dunăre. Prut-Bârlad. unităţi de cultură) şi se regăsesc în H.8.H. pentru utilizatorul: operator economic producător de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare în S. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Fig. agricultură. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Fig. 8.a condiţiilor diferite de asigurare a apei şi pe utilizatori (gospodării comunale.G. Dunăre.7 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. Figura 8. energetic.1 prezintă Cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. subteran. 8. pentru utilizatorul: gospodărie comunală agrozootehnică de tip industrial.8 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. 219 . subteran pentru utilizatorul: Irigaţii şi acvacultură. 8. Fig.

pentru operatorii producători de energie electrică prin hidrocentrale. Figura 8. 522/2009). instituţiilor publice. unităţilor de cultură. circa 12.pentru serviciile facturate operatorilor economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală). numai în anul 2007: .G.9 %. realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice. de producere a energiei. Dunăre. reactualizată cu H. indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.G. 8. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor.9) astfel.7 %. din surse de suprafaţă circa 8. acestea se diferenţiază pe tipul de substanţă poluatoare.8. 803/2008. se confruntă cu valori semnificative de debite aferente serviciilor facturate (Fig. Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă. precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile. Direcţia Apelor Prut. .pentru operatorii de gospodărie comunală din subteran circa 25.9 %. . bazine hidrografice. unitate subordonată Administraţiei Naţionale. agrozootehnice de tip industrial. ca urmare a efectului diferit a acestora asupra resurselor de apă. 220 . subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Cuantumul contribuţiilor aferente primirii apelor uzate în resursele de apă şi cel al penalităţilor pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor se regăsesc în anexa (H.În ceea ce priveşte contribuţiile pentru activitatea de primire a apelor uzate în resursele de apă (lei/mii kg substanţă poluantă evacuată). în calitate de unic operator în domeniul activităţilor specifice de gospodărire a apelor.

Cheltuielile aferente lucrărilor specifice de gospodărire a apelor nu au fost acoperite din veniturile obţinute din activităţile specifice de asigurare a apei brute.435 mii lei. datorită subdimensionării cuantumului contribuţiilor şi a reducerii volumului de apă prelevat. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Cheltuielile legate de activitatea de gospodărire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apă prelevat. în detrimentul cheltuielilor destinate activităţii de bază.A. iar reducerea acestuia influenţează negativ veniturile unităţilor de gospodărire a apelor şi implicit realizarea lucrărilor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor.Figura 8. 9 Debite înregistrate de D. Rezultatul patrimonial al deficitului financiar la nivelul Direcţiei Apelor Prut la nivelul anului 2007 este de 12. întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi mijloacelor de transport deţin o pondere mare. De asemenea. Astfel. precum şi managementului calitativ al resurselor de apă. este prezentată în Figura 8. cheltuielile de exploatare. Astfel: Structura principalelor cheltuieli în 2007 necesare efectuării lucrărilor specifice de gospodărire a apelor. cheltuielile destinate activităţii de bază au pondere sub 50%. 221 .10. datorită restrângerii activităţilor economice.

Administraţia Naţională Apele Române .Figura 8. industrie. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor publice de apă Evaluarea recuperării costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare În conformitate cu Legea nr.în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor . agricultură.A. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă. Prut este de 53%. serviciul public de 222 . 241 din 22 iunie 2006 (“Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare”) cu modificările şi completările ulterioare. 8. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator.3. astfel că în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. 10 Structura principalelor cheltuieli Astfel rata de recuperare a costurilor financiare la nivelul D. respectiv de gospodărie comunală.2.

se ajustează. autorităţile administraţiei publice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice. denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. cât şi administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia. coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale. 20 din Legea nr.S. precum şi sănătatea populaţiei. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire. astfel încât structura şi nivelul acestora: a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului. după caz. se stabilesc. În conformitate cu preveedrile art. Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator. operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt cei stabiliţi prin Legea nr. protecţia şi conservarea mediului. pe baza unui contract denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. consiliile judeţene. se află sub conducerea. 223 . se avizează şi se aprobă în condiţiile Legii nr. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare.C. pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de A. În condiţiile legii.N. În cazul gestiunii delegate pentru funcţionarea serviciului.R. 34 din Legea nr. se modifică. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apă. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului. canalizare şi epurare îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia. Operatorii de servicii de alimentare cu apă. adoptată de consiliile locale. Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital.alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor. canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor. b) contract de parteneriat public-privat. preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează. În conformitate cu prevederile art.

• aprobarea tarifelor să se facă de către consiliile locale. în baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale responsabile. să descurajeze consumul excesiv. în conformitate cu dispoziţiile legale. respectiv de canalizare. • • sa fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului. să încurajeze investiţiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către utilizatori. operatori regionali şi în curs de regionalizare a căror aplicaţie a fost aprobată sau este în curs de aprobare la AUTORITATEA DE MANAGEMENT din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu. proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în exploatare şi funcţionarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă. în funcţie de consumul de apă. operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă fixă. consiliile judeţene sau. după cum urmează (Tabel 8. În 2007 Administraţia Naţională împreună cu Asociaţia Română a Apei a iniţiat o intervievare a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare. după caz.d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. să încurajeze funcţionarea eficientă a acestora şi protecţia mediului. cu respectarea următoarelor condiţii: • structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv al furnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. în baza avizului autorităţii de reglementare şi cu condiţia respectării cerinţelor. şi una variabilă. a costurilor de întreţinere şi reparaţii. în condiţiile legii. rezultând un nivel al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale şi includ cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor. Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de producţie şi exploatare. • operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcţie de rata inflaţiei. precum şi profitul operatorului. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. e) să garanteze continuitatea serviciului. înregistrate la utilizatori.5): 224 . respectiv de cantitatea de ape uzate.

07 Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus în Observaţii Societatea S.Tabelul 8. AQUAVAS SA Vaslui 1.C.A. Programe de măsuri Directiva Cadru privind Apa (D. Botoşani S. adoptată la 23 octombrie 2000 de către Parlamentul European şi Consiliu.C.A. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. Prut cu toţi operatorii intervievaţi Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori.80 2.99 0. are ca obiectiv ambiţios stabilirea unui cadru European unic şi coerent pentru politica şi gestiunea apelor. diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare.74 0.C.A.68 0. integrând deopotrivă şi directivele 225 .99 1. APA CANAL S. Prin urmare.).99 1.C.74 tariful de canalizare Tarif aducţiune: 1. Galaţi 1.64 0. APA GRUP S.99 0.C. APA VITAL S. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%.A. Iaşi S.64 Anul 2007 Tarif apă potabilă consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori industriali (lei/mc) 1.42 0.42 Nota: Exemplul este aferent D. activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare.A. 9.91 0.68 1.4 S. 5 Tarifele serviciilor publice Tarif apă potabilă consumat ori industriali (lei/mc) 1.22 1.

În conformitate cu prevederile art. sunt prezentate în Figura nr. pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora. dacă este necesar. 226 . bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de apă disponibile. programul de monitoring care are ca scop supravegherea calităţii corpurilor de apă şi verificarea dacă obiectivele de mediu sunt atinse. Potrivit cerinţelor Art. precum şi locul programului de măsuri în acest context. reducerea sau eliminarea treptată a emisiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în apele de suprafaţă. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurată şi informarea. reducerea poluării apelor subterane. în mod progresiv. promovarea unei utilizări durabile a apei. 23 . în art. 9. consultarea şi participarea factorilor implicaţi în luarea deciziilor pentru stabilirea programului de măsuri.25 din Legea apelor nr. inclusiv pregătirea unor documente de planificare şi reactualizarea lor la fiecare 6 ani: caracterizarea stării actuale a corpurilor de apă. la starea cerută până la termenul limită extins. Se fixează astfel un cadru de protecţie a apelor care să permită: prevenirea degradării mediului acvatic. „Programele de măsuri se revizuiesc.europene din domeniul apelor.1. ca parte a schemei directoare. În vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementează un proces global.” De asemenea. trebuie să conţină „un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă. Planul Naţional de Management al apelor din România. Natura ciclică şi etapele necesare procesului de planificare a Planului de Management. conservarea sau ameliorarea stării apelor. se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani”. 43 (18) şi (19) se corelează programul de măsuri cu politicile şi strategiile dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 şi termenul la care programul de măsuri devine operaţional (22 decembrie 2012). planul de management al bazinului hidrografic care include programe de măsuri.

amendată de Directiva 227 . Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/C. „Măsurile de bază” sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia apelor.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Programul de măsuri este rezultatul concret al D. iii.E. inclusiv măsurile sub legislaţia specificată în Articolul 10 şi în partea A a anexei VI (lista măsurilor de bază ce urmează a fi incluse în programele de măsuri).E.). Directiva privind apa potabilă (80/778/C.).E.E. ii.. 11 şi Anexa VI ale directivei. şi anume măsuri de bază şi măsuri suplimentare.Figura 9. şi anume: i. Directiva Cadru defineşte 2 categorii de măsuri. Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/C.A.). conţinutul său fiind fixat de art.E.E.C.

Reîncărcarea artificială a acviferelor.).E. Directiva privind poluarea cu nitraţi din surse agricole (91/676/C.E. xii. x. xi.).E. Înţelegeri/acorduri de mediu negociate.E. xv. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/E. vi.). viii. iv. v.E.C. Proiecte de construcţie. Măsuri de management de necesitate (ex.E.).E.E. Refacerea şi restaurarea zonelor umede. Directiva privind nămolurile din staţiile de epurare (Directiva 86/278/C. xiii. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele neamenajate (92/43/C. 228 . şi anume: i.). ix. Instrumente legislative. Instrumente economice sau fiscale. vii. iii.(98/83/E.). precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă).E. x. xvii. Controlul emisiilor. Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex.).E. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/C. vi. xvi. Proiecte educaţionale. v. „Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate şi implementate în plus faţă de măsurile de bază cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în Articolul 4. Directiva privind produsele pentru protecţia plantelor (91/414/C. ix. cum ar fi culturi fără cerinţe mari de apă în zonele afectate de secetă). Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/E.).C.E. xiv. Promovarea producţiei agricole adaptate. Controlul captărilor.C.E. viii. xi. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/C. Coduri de bună practică. iv. Proiecte de cercetare. Uzine de desalinizare. Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient apa. Instrumente administrative.). Alte măsuri relevante. Proiecte de reabilitare. ii. dezvoltare şi testare. vii.

lista de măsuri va conţine în mod obligatoriu măsurile de bază. Aşa cum s-a subliniat anterior. măsurile se pot lua la nivelul corpurilor de apă din amonte (care pot să nu fie risc).Etapele de stabilire a programului de măsuri Presiunile identificate în Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice reprezintă baza pentru stabilirea listei de posibile măsuri. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene pentru protecţia apelor Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul calităţii 229 . Datorită considerentelor mai sus menţionate. Prin aplicarea analizei economice şi a scenariilor (prin modelare). precum şi eventuale măsuri suplimentare având în vedere atingerea stării bune a apelor. În anumite cazuri. • Stabilirea programului de măsuri final . acorduri voluntare şi programe educaţionale.1. în cazul surselor difuze de poluare măsurile pot fi stabilite la nivel de sub-bazin. evaluarea costurilor aferente şi a efectelor acestor măsuri vor fi utilizate în analiza economică. Realizarea inventarului măsurilor suplimentare .programul de măsuri trebuie să permită crearea unei sinergii şi complementarităţi între diferitele măsuri legale obligatorii cu instrumente financiare. • Aplicarea scenariilor şi analizei economice prin utilizarea unor modele pentru estimarea efectelor măsurilor şi aplicarea analizelor cost – eficienţă (şi anume că gradul maxim posibil al eficienţei ecologice să fie atins cu costuri cât mai reduse) şi cost – beneficiu pentru prioritizarea măsurilor şi estimarea beneficiilor. 9.identificarea surselor de poluare cărora li se aplică măsuri suplimentare (în concordanţă cu anexa VI a Directivei Cadru) atunci când aplicarea măsurilor de bază nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu. De asemenea. stabilirea programului de măsuri la nivel de spaţiu hidrografic necesită parcurgerea următoarelor etape: • • Stabilirea listei de măsuri de bază la nivel de spaţiu hidrografic prin reactualizarea inventarului presiunilor semnificative şi realizarea inventarului măsurilor de bază. datorită relaţiei de transfer a poluanţilor din amonte în aval. Programul de măsuri se aplică presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor de apă. vor fi selectate combinaţiile de măsuri (măsuri de bază + măsuri suplimentare) care prezintă cel mai bun raport costeficienţă. iar efectele/beneficiile să fie identificate la nivelul corpurilor de apă din aval.

E. privind depozitarea deşeurilor. dintre care cele mai importante sunt: Planul de implementare pentru Directiva 98/83/C. Planul Naţional de Dezvoltare – 2007-2013. Astfel.E.E. cât şi documentele strategice naţionale care asigură cadrul de realizare a acestora. 1999/31/C. Documentele strategice naţionale care asigură cadrul general de implementare a măsurilor din acest plan sunt: Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030). Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013.E. Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.E. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Programul Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013.E.apei. prin îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi documentul „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). Capitolul 22: Mediu”.. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C. 24 Noiembrie 2004.E. 230 . Bruxelles. privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C. Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007 – 2013.E.E. Planul de implementare pentru Directiva 91/676/C. Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007 – 2013.E. pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare. Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii. privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole. Planul de implementare pentru Directiva nr. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC.E. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare ale directivelor europene în domeniul calităţii apei. privind calitatea apei destinate consumului uman. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C. Planuri Naţionale de Dezvoltare Sectoriale: • • • • Programul Operaţional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013.

Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare. Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020. Strategia Energetică a României (2007 .• • • • • • • • • Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor.). Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010).D.secţiunea Protecţia Mediului. planurile de acţiune regionale.G.N. • • • • • Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (S. Strategia de implementare a obligaţiilor privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase – SEVESO II. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (P. La aceste documente naţionale se adaugă şi programele.1.. Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială .).N. Planurile regionale de acţiune pentru mediu (PRAM) 2007 . Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.2013). pe termen scurt. Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (2005-2007).2013.Capitolul 22 Mediu . Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei.G. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării.la tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. 231 . Planurile judeţene de dezvoltare economică şi socială . Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României.D.secţiunea Protecţia Mediului. Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calităţii apelor cu referire la obiective. respectiv: Planurile judeţene de măsuri prioritare . judeţene şi locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă. Strategia naţională a României privind schimbările climatice (2005-2007). mediu şi lung. perioade de tranziţie. Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD). cerinţe. Programul Forestier Naţional. autorităţi responsabile. pentru perioada 2005-2006. Legislaţia care asigură implementarea măsurilor de bază privind protecţia mediului şi în special a apelor şi ecosistemelor acvatice se prezintă în Anexa 9.

. pe întreaga ţară. inclusiv publicarea regulată a rapoartelor şi prezentarea lor către Comisie.Obligaţia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6). 9 şi 13) .Cerinţele orizontale de reprezentarea a României în Comitetul ştiinţific cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. acordarea de posibile derogări în condiţiile prevăzute de directiva şi informarea consumatorilor (Articolele 8. precum şi sursele de finanţare pentru acestea.E. . în care apa trebuie să fie corespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5.E. A asigura că apa destinată consumului uman este sanogenă şi curată. pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.Obligaţia de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate. măsurile stabilite. 232 .Obligaţia de a asigura monitorizarea reglementată. . . Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8.Obligaţia de a asigura că substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice (Articol 10).000 de locuitori. privind calitatea apei destinate consumului uman Obiectivele principale ale Directivei sunt: • • Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman. a calităţii apei destinate consumului uman (Articol 7) şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor (Articolul 13). precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/C.Obligaţia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valori pentru parametrii relevanţi (Articolele 2-5). 3. valorile stabilite pentru următorii parametrii nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos: • până la 31 decembrie 2010.. interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate. DIRECTIVA 98/83/C. Cerinţele principale ale Directivei sunt: .evaluare financiară pentru implementare.

plumb. nitraţi. cadmiu. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. aluminiu. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) Producătorii şi distribuitorii de apă Ministerul Sănătăţii va asigura elaborarea calendarului şi estimarea costurilor monitorizării de audit.000 de locuitori. • până la 31 decembrie 2015.A.000 de locuitori. conformarea cu standardele. Ministerul Administraţiei şi Internelor Instituţii colaboratoare (M.). inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei. pesticide şi mangan în aglomerările urbane cuprinzând între 10. • până la 31 decembrie 2015. • până la 31 decembrie 2010.) Responsabil pentru Transpunerea Directivei Promovarea măsurilor legislative având ca scop protejarea sănătăţii Scopul activităţilor publice prin stabilirea cerinţelor pentru calitatea apei potabile. pentru amoniu.000 de locuitori.000 şi 100. aluminiu. fier şi mangan în aglomerările urbane cu peste 100. aluminiu. pentru amoniu. Ministerul Mediului (M.000 de locuitori. plumb.M. pentru oxidabilitate. Autorităţi responsabile: Ministerul Sănătăţii (M. amoniu.S.000 şi 100.) Ministerul Agriculturii. pesticide. fier. pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative centralizează planurile de conformare şi monitorizează şi controlează implementarea acestora. nitraţi. cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10. raportarea. Producătorii şi distribuitorii de apă vor asigura aprovizionarea cu apa potabilă. va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. monitorizarea de control şi 233 . Implementare Ministerul Mediului. consilierea populaţiei şi diseminarea informaţiei.• până la 31 decembrie 2010. fier. Ministerul Agriculturii. turbiditate. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru producătorii din industria alimentară.I.

stabilind cerinţele pentru apa potabilă. 2-5). Partea A şi B a Planului de implementare a directivei. privind calitatea apei destinate consumului uman. Una dintre obligaţiile importante este aceea de a aplica măsuri pentru asigurarea calităţii apei destinate consumului uman. Apa să fie lipsită de orice microorganisme sau substanţe care. identificarea soluţiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate.C. a fost transpusă în legislaţia naţională. până la cel târziu 31 decembrie 2015 Măsuri pentru implementarea cerinţelor Directiva 98/83/E. constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Pana la 31 decembrie 2015 România va iniţia şi aplica toate măsurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Directivei. Următoarele măsuri trebuie să asigure o calitate a apei conformă cu cerinţele: construirea de noi captări de apă de suprafaţă şi subterană din zone de protecţie pentru captările de apă din surse de suprafaţă şi subterane destinate potabilizării. inspecţia pentru sistemele de alimentare cu apă. vor fi stabilite graficele de realizare a activităţilor şi investiţiilor. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.acoperirea costurilor monitorizării de audit. de asemenea. care trebuie să aibă anumite valori pentru parametrii relevanţi (Art. incluzând costurile acestora şi impactul asupra costului apei. Producătorii de apă îmbuteliată pentru asigurarea calităţii si monitorizării apei îmbuteliate. diseminarea informaţiilor şi raportarea. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie solicitată Iniţierea şi aplicarea măsurilor pentru asigurarea unei aprovizionării cu apă potabilă în conformitate cu prevederile directivei Perioade de tranziţie etapizate. 234 . prin număr sau concentraţii. În cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de către producătorii de apă potabilă se face evaluarea situaţiei existente. Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calităţii reţelelor interioare de distribuţie a apei. Cerinţele minime referitoare la parametrii de calitate şi valorile lor sunt stabilite în Anexa I. identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile.

au fost luate măsuri care vizează: • • • • • • • asigurarea supravegherii şi controlului protecţiei sanitare a surselor de apă destinate consumului uman. • colaborarea dintre autorităţile locale implicate (sănătate publică. autorizarea sanitară a staţiilor de tratare a apei pentru potabilizare. pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase din zona urbană). în paralel. - construirea de noi reţele de distribuţie. având în vedere standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. la ieşirea din rezervoarele de stocare a apei. utilizarea instalaţiilor. schimbarea instalaţiilor interioare. îmbunătăţirea managementului deşeurilor municipale nepericuloase (clasa «b») rezultate de la tratarea apei (depozitarea deşeurilor nepericuloase solide se va realiza până la 16 iulie 2009 pe depozitele existente sau. reabilitarea tehnologiilor de tratare. aplicarea măsurilor de remediere.- reabilitarea reţelelor de apă existente în vederea îmbunătăţirii distribuţiei apei potabile şi reducerea riscurilor de accidente frecvente. autorizare care se revizuieşte anual. inspecţia sanitară periodică a staţiei de tratare şi a reţelei de distribuţie. îmbunătăţirea tehnologiilor de tratare. Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătăţii publice. • informarea populaţiei în situaţia în care se constată probe necorespunzătoare pentru un parametru relevant pentru sănătatea publică şi asupra măsurilor ce trebuie luate. pierderi importante de apă şi contaminare ulterioară a apei. construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei). serviciile de apă) pentru remedierea deficienţelor şi realizarea conformării etapizate. 1030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare. clorinarea apei. monitorizarea apei la ieşirea din staţia de tratare. construirea de noi staţii de tratare. 235 . introducerea parametrilor microbiologici în monitorizarea de audit. administraţie publică. mediu. amenajare. a materialelor şi a substanţelor în contact cu apa este permisă numai cu avizarea acestora de către MS (Ordinul ministrului sănătăţii nr.

• • • • • • • Asigurarea condiţiilor de prelevare a apei brute. 8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă. S. fonduri structurale şi de coeziune.R..A. SAMTID etc. Înlocuirea materialelor care nu corespund standardelor şi regulamentelor europene (conducte din azbest). Creşterea gradului de conectare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă în scopul respectării termenelor şi angajamentelor asumate. şi a termenelor asumate prin Poziţia Comună (ex.861 Costurile de investiţii au fost estimate pe baza informaţiilor din Master Planurile judeţene aprobate până în prezent (pentru judeţele: Botoşani.Bârlad Cod Nr.P.). alte fonduri (I.D. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut . 9.2-0. Tabelul 9.1. Măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apei destinate consumului uman vor avea o eficienţă în ceea ce priveşte: • Îmbunătăţirea eficientei de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilor Directivei 98/83/C.5 mg/l). elaborarea raportului anual privind monitorizarea calităţii apei de băut în mediul urban. Vaslui) sau în curs de 236 . Asigurarea dezvoltării sistemului de furnizare a apei potabile către populaţie.E.2 şi în mod centralizat în Tabelul nr. Reducerea pierderilor de apă pe reţelele de aducţiune şi distribuţie a apei (obiectiv 1025%).• • notificarea îmbolnăvirilor asociate apei conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr.S.A. Iaşi. Costuri Investiţii (Euro) 213. limită clor rezidual în apa distribuită de 0.939. Îmbunătăţirea performantelor hidraulice ale reţelei de distribuţie şi a apei potabile.1. Alimentare cu apă în scop potabil 1.P.657 Costuri de operare & întreţinere anuale (Euro) 16. Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de distribuţie a apei brute şi potabile în conformitate cu standardele europene. crt. Cheltuielile estimate de la bugetul de Stat.A. Denumire familie de măsuri familie de măsuri 1. parteneriate publice private sunt prezentate pentru fiecare localitate în Anexa 9.128.. bugetele locale.

pe baza programelor de etapizare sau proiectelor (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute).S. În vederea îndeplinirii cerinţelor directivei. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor” la nivelul spaţiului hidrografic Prut . amendată de Directiva Comisiei 98/15/E.O. modificată prin Directiva 98/15/C. În vederea accesării fondurilor europene. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 .E. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. în 27 februarie 1998.E. iar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. Obiectivele se referă la protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară). are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată.Bârlad.E.O.C. este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apei. aplicând costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judeţene.aprobare (pentru judeţul Galaţi).N. Euro. cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone. P. Mediu). privind epurarea apelor uzate urbane.A. în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. va contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu.13 mil.R. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 213. precum şi pe baza aplicării metodologiei A. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P. ţara noastră trebuie să asigure: 237 . DIRECTIVA 91/271/C. Directiva Consiliului 91/271/C. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.O. Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre.2013. P. concomitent cu asigurarea infrastructurii de apă uzată (canalizare şi epurare). Planul de Dezvoltare Naţională.S.E. Mediu acoperă perioada 2007-2013.S. oferind oportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării. prin asigurarea serviciilor de alimentare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.E. Rezolvarea problemei de alimentare cu apă potabilă se va realiza integrat.

188/2005).e.e. 4 (1a..000 l. cât şi unităţilor industriale care evacuează ape uzate în reţele de canalizare ale aglomerărilor şi staţiilor de epurare urbane. după cum urmează: • • până la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. de asemenea.1. 5. 2. pentru toate evacuările de la staţiile care reprezintă 4000 l. Realizarea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane pentru toate aglomerările cu peste 2000 l. 5(2)): • • până la 31 decembrie 2015 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10.b) şi art. 4.e. Realizarea nivelului de epurare biologică pentru aglomerările cu 2000 – 10000 l. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2. nivelul de epurare trebuie să fie mai stringent (epurare secundară plus epurare avansată) pentru evacuările de ape uzate de la aglomerările cu mai mult de 10000 l. în România legislaţia interzice deversarea nămolului direct în apele de suprafaţă (H. respectă condiţiile stabilite în autorizaţiile specifice. Stabilirea programelor de implementare şi publicarea la fiecare 2 ani a rapoartelor privind situaţia existentă.000 l. 3.G.E.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10. Monitorizarea evacuărilor de la staţiile de epurare şi efectul lor asupra mediului..e. 6.000 l.E. • Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora (art. România a obţinut perioade de tranziţie pentru: • Colectarea apelor uzate urbane (art.. apele uzate biodegradabile de la staţiile de epurare ale sectorului industrial menţionat în directivă.e.000 l. pentru public şi Comisia Europeană. Pana la 31 decembrie 2007. 238 ..e.e sau mai mult. Implementarea unor reguli generale şi a unor activităţi de avizare/autorizare care să asigure un control asupra depozitării finale pe termen lung a nămolului rezultat din staţiile de epurare. 3 al Directivei). înainte de evacuarea în apele receptoare..e. Pentru implementarea şi conformarea cu prevederile Directivei Consiliului 91/271/C. Reglementarea iniţială şi/sau autorizarea specifică pentru toate evacuările în mediul natural ale apelor uzate care aparţin atât staţiilor de epurare urbane şi staţiilor de epurare din industria agro-alimentară.

Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/C.E. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Garda Naţională de Mediu Administraţia Naţională „Apele Române” (Direcţiile Apelor) Elaborarea unui program de acţiune pentru reabilitarea. modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. privind epurarea apelor uzate urbane şi responsabilităţile acestora sunt prezentate în continuare: Factori de decizie Responsabilitate • Stabilirea standardelor şi obiectivelor de calitate a Ministerul Mediului apelor • Elaborarea normelor pentru condiţiile de evacuare a apelor uzate • Stabilirea sistemului de monitoring al evacuărilor de ape uzate Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Dezvoltării. Promovarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti Inspecţia şi controlul evacuărilor de ape uzate • Asigurarea avizării/autorizării evacuării apelor uzate provenite de la aglomerări umane sau de la industria agro-alimentară asimilată. a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate urbane sau industriale Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANSRC) Administraţia publică locală Realizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate Licenţierea operatorilor pentru servicii publice de epurare a apelor uzate 239 .E. conform normativelor NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002 • Monitoringul apelor de suprafaţă.e.

prin regulamentul său de organizare şi funcţionare (H. În plus.). modernizarea şi construcția sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. acestea trebuie să asigure anumite 240 . actualizare şi urmărire a aplicării strategiilor. Referitor la soluţiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare în instalaţii mici compacte. proprietare a sistemelor de colectare (reţele de canalizare şi staţii de epurare). în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de integrare Europeană. Acest fapt a fost convenit şi ca mod de operare în cadrul Comitetului Interministerial al Apelor.e. acestea se aplică în zonele unde nu există sisteme centralizate de canalizare şi nu este posibil să fie construite (în general în aglomerări cu mai puţin de 2000 l.Companii Locale de Apă şi Canalizare (sub autoritatea municipalităţii – proprietate de stat sau proprietate privată) • Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate urbane • Automonitoringul şi raportarea către Direcţiile Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” • Conformarea cu condiţiile de evacuare • Managementul şi depozitarea nămolului Responsabilitatea realizării programelor de acţiune pentru reabilitarea. În ceea ce priveşte gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la termenul de conformare cu cerinţele Directivei 91/271/CEE în spaţiul hidrografic Prut . elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea nr. M. 9. 12.G. modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. control şi inspecţie le revine sarcina să se asigure ca vidanjarea periodică se realizează corespunzător. nr. în dome niul protecției mediului şi gospodăririi apelor. 316/2007). în baza atribuțiilor de elaborare.I. primării). unde se coordonează elaborarea şi urmărirea implementării programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă şi pentru apă uzată.e revine autorităţilor administraţiei publice locale (consilii judeţene.2).e. respectiv urmăreşte realizarea programelor de ac țiune pentru reabilitarea. Legislaţia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare şi etanşare) şi eficienţele de epurare de realizat. art.Bârlad (Figura nr.A.a). monitorizează planurile. Autorităţilor care realizează activităţile de autorizare. planurilor şi programelor naționale sectoriale. 51/2006. Ministerul Mediului. iar prin avizare/autorizare se asigură respectarea acestor cerinţe.

Figura 9.e.2).Bârlad Tabelul 9. din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Aglomerări cu mai mult de 2000 l.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut . racordaţi 2082095 261180 405571 345345 3094191 241 . Anii Sisteme de Colectare Nr.e. 8 18 54 204 284 Total l. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie. racordaţi 2083511 261037 405494 344150 3094191 Staţii de Epurare Nr.e. 2010 2013 2015 2018 Total 27 27 58 172 284 Total l. 9.încărcări organice biodegradabile preconizate să fie realizate până în anul 2018 (Tabelul nr.

P.3 Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 1137. crt.N. fonduri structurale şi de coeziune. alte fonduri (I. informaţiile au fost estimate prin metodologia elaborată de A. precum şi metodologiei elaborate de A.Valorile din tabelul nr. parteneriate publice private în perioada 2004-2018 sunt prezentate pentru fiecare aglomerare (inclusiv pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l.).73 mil.E.R.A. 242 .R. Denumire familie de măsuri familie de măsuri Construirea/reabilitarea/exti 1 nderea reţelelor de canalizare Construirea/reabilitarea/mo 2 dernizarea/extinderea staţiilor de epurare 3 Managementul deşeurilor nepericuloase (nămol) TOTAL Spaţiul hidrografic PrutBârlad 1.2 2018 1. 2 . S.2 (d2) 2018 76180 113773163 6 48101182 Datele au fost estimate pe baza Master Planurilor judeţene disponibile la sfârşitul anului 2009.2 (b1) Costuri de Termen de conformar e Costuri Investiţii (Euro) operare & întreţinere anuale (Euro) 2018 466419340 26349969 1.2 au fost preluate din Master Planurile judeţene şi acolo unde acestea n-au fost disponibile în forma finală.2 (a2) 1.Evoluţia locuitorilor. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cod Nr.2 (a1) 1..R. bugetele locale. Cheltuielile estimate de la bugetul de stat. Tabelul 9.2 (b2) 2018 671236116 21751213 1. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.3 şi în mod centralizat în Tabelul nr.A.N.A. aplicaţiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeană.D.P.e. SAMTID etc. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad” cap. privind recuperarea costurilor.A. 9. 2006.A. Euro. 9.) în Anexa 9..S.E.

R.O.-Cr.267 miliarde Euro (85% finanţare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată. parteneriate etc. în valoare de 3. Mediu).A. prin asigurarea serviciilor de alimentare.E. 243 .P. România a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (I.2013.D. PHARE) care au permis asigurarea în primii ani a susţinerii financiare necesare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în infrastructură în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate.A. credite pentru finanţarea serviciilor publice şi investiţii în infrastructură cu garanţii guvernamentale sau locale. în calitate de stat membru. respectiv minim 70-90% C. Resursele financiare avute în vedere sunt: utilizarea de fonduri multilaterale sau nerambursabile.S.O. astfel încât efluentul de la staţia de epurare să aibă o calitate conform legislaţiei în vigoare (H. SAMTID. Prin această strategie. 90% M. La aceste fonduri se vor adăuga permanent cele provenite de la bugetul statului. pentru atingerea conformării.S.B. astfel încât în perioada de tranziţie solicitată..P.A. să existe suficiente posibilităţi de finanţare pentru lucrările de investiţii planificate. care se reactualizează după necesităţi s-au stabilit măsuri având drept scop stabilirea cererii reale de finanţare pentru lucrările din domeniile serviciilor de apă. în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. eficienţa şi „poluatorul plăteşte”).). administraţia locală sau întreprinzătorii privaţi. 75% C. Planul de Dezvoltare Naţională.S. S. În vederea accesării fondurilor europene.T.E.. De la data aderării. cât şi a unui cadru credibil şi stabil de planificare a investiţiilor pe baza unor principii recunoscute la nivel internaţional (de exemplu: subsidiaritatea. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 . 40% din fonduri europene structurale şi de coeziune) şi 30% din alte surse (împrumuturi.. România beneficiază de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu.5.România a definitivat la începutul anului 2004 Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă în domeniul serviciilor publice.G. 70-80% Nt şi 80% Pt..C. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P. Măsurile aplicate sunt menite să asigure eficienţe de epurare conforme cu prevederile Directivei 91/271/C. 352/2005). stimularea participării capitalului privat şi a parteneriatelor public-private (30% bugetul de stat şi local.O. canalizare şi epurare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.

Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea eliminării prin co-incinerare în cuptoarele din fabricile de ciment. când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare. Interzicerea utilizării nămolurilor atunci când unul sau mai multe metale grele din soluri depăşeşte valorile limită pe care le stabilesc şi necesitatea de a lua măsuri pentru asigurarea ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor. ca deşeuri. Obligativitatea de reglementare a utilizării nămolurilor în aşa fel încât acumularea de metale grele în soluri să nu conducă la o depăşire a valorilor limită. plumb. 344/2004 privind protecţia mediului şi în special a solurilor. vegetaţiei. unităţile industriale şi autorităţile competente în vederea implementării cerinţelor directivei.E. respectiv: Valorile pentru concentraţiile de metale grele (cadmiu. Prin acest ordin se stabilesc măsurile necesar a fi luate de către operatorii de servicii publice pentru apă. cupru. conform Strategiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Planului Naţional pentru Gestiunea Deşeurilor sunt: Asigurarea. Obligativitatea producătorilor de nămoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toate informaţiile menţionate. astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora.E.DIRECTIVA 86/278/C. animalelor şi omului. Obiectivele gestionarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale. a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol. concentraţiile de metale grele din nămoluri şi cantităţile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinaţie agricolă.M. Astfel se vor stabili: cantităţile maxime de nămoluri exprimate în tone materie uscată care poate fi aplicată 244 . când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare a fost transpusă prin O. a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale. apelor. Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă. nichel. privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare în agricultură Directiva 86/278/CCE privind protecţia mediului şi în special a solurilor. zinc şi mercur) în solurile pe care se aplică nămoluri. Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri. Directiva a fost promovată în sensul de a încuraja utilizarea potenţialului agrochimic al nămolului din staţiile de epurare şi de a reglementa utilizarea lui într-o manieră care să prevină şi să reducă efectele nocive asupra solurilor. în măsura posibilităţilor.

d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor şi „să comunice. Interzicerea utilizării de nămoluri sau livrarea de nămoluri în vederea utilizării lor: • pe păşuni sau pe culturi furajere în anumite condiţii. Ministerul Mediului realizează anual.doc). rapoarte naţionale privind nămolurile provenite de la staţiile de epurare din România.ro/departament_mediu/gestiune_deşeuri/industriale/RAPORTnămoluri2007. compoziţia şi caracteristicile nămolurilor. Producătorul de nămol are obligaţia să ţină la zi registrele cu: a) cantităţile de nămoluri produse şi cantităţile de nămoluri furnizate pentru agricultură. la cererea autorităţilor competente. 245 . precum şi numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor. informaţiile care se găsesc în registrele de evidenţă”. Înregistrarea cantităţilor de nămoluri produse.mmediu. • pe culturile de legume şi fructe în timpul perioadei de vegetaţie. tipul de tratament efectuat. Obligativitatea ca nămolurile să fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultură. Aceste rapoarte sunt disponibile publicului pe site-ul Ministerului Mediului şi la nivel local la Agenţiile de Protecţia Mediului (http:// www. b) compoziţia şi caracteristicile nămolurilor. în acelaşi timp cu respectarea valorilor limită pentru concentraţia de metale grele în nămoluri.pe sol pe unitatea de suprafaţă şi pe an. conform indicatorilor de caracterizare a nămolurilor din prezentul ordin. • pe solurile destinate culturilor de legume şi fructe care sunt în contact direct cu solul. Aceste registre sunt la dispoziţia autorităţilor competente. pe baza informaţiilor din registrele transmise de producători la Agenţiile Locale de Protecţia Mediului. Este necesar să se respecte valorile limită pentru cantităţile de metale introduse în soluri pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp. Aceste registre se solicită doar când este necesară autorizarea pentru împrăştierea nămolului de la staţiile de epurare pe terenuri agricole. Obligativitatea utilizatorilor de nămoluri de a ţine cont de necesităţile nutriţionale ale plantelor astfel încât să nu fie compromisă calitatea solurilor. c) tipul de tratament efectuat. apelor de suprafaţă şi subterane.

Directoratul General de Mediu. compostare etc. sociale şi de mediu. în cazul României acest termen fiind anul 2018. privind epurarea apelor uzate urbane. cât şi perspectiva oportunităţilor/riscurilor.E. Danemarca şi Germania) a fost determinată ca variind 246 . • Rata de producere a nămolului pe cap de locuitor este considerată ca fiind un bun indicator pentru estimările realizate.75 Utilizări ale nămolului Utilizare în agricultură Depozitare pe depozite de deşeuri Incinerare Alte forme temporară pe platforme proprii. Raportul a fost realizat de către compania Milieu Ltd şi WRC pentru Comisia Europeană. Scopul proiectului este acela de a furniza Comisiei europene elementele necesare pentru evaluarea impacturilor economice. în scenariul de bază s-a considerat că producţia de nămol va creşte şi se va stabiliza odată cu implementarea finală a Directivei 91/271/C. tratarea nămolului prin alte metode. economic and social impacts of use of sewage sludge on land”.25 de eliminare (depozitare 10464. Astfel. inclusiv impactul asupra sănătăţii. atât în ceea ce priveşte practicile existente de utilizare a nămolului pe terenuri. În vederea realizării unui scenariu privind trendul producţiei şi utilizării nămolului s-au avut în vedere rezultatele raportului european „Environmental. Producţia de nămol în ţările care deja s-au conformat cu cerinţele Directivei (Austria. Aceasta este promovată şi se estimează ca va fi finalizată la sfârşitul anului 2011.Administraţia Naţională „Apele Române” a colectat informaţii despre cantităţile de nămol rezultate de la staţiile de epurare şi utilizarea acestora.E. informaţii redate mai jos: Tabelul 9. precum şi opţiunilor de utilizare a nămolului în perspectivă. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cantităţi nămol uscat utilizate (tone/an) 146.) Total 10611 În prezent nu este disponibilă o strategie naţională privind utilizarea nămolului provenit din staţiile de epurare a apelor uzate.

Din analiza Master Planurilor judeţene care au primit finanţare pe baza aplicaţiilor de la Comisia Europeană se remarcă faptul că soluţiile recomandate şi acceptate de administraţiile locale sunt cele de tratare a nămolului în staţiile de epurare.30% valorificare energetică . de câmpie. perioada 2015 – 2018 . Din această cantitate estimată./locuitor şi an poate fi o rată de producere a nămolului maximă şi acceptabilă. se estimează că se va ajunge în anul 2018 la 53.6 kg s. utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere. depozitare în depozite speciale). cu luarea în considerare şi a cerinţelor Directivei Nitraţi./locuitor şi an. 45. 20% vor fi utilizate în agricultură. Această valoare se va utiliza şi în cazul României a cărei rată de producere a nămolului este scăzută. cu producerea de energie prin fermentare anaerobă în metantancuri şi depozitarea ulterioară a acestora pe platforme în incinta staţiei sau în alte platformele pentru deşeuri locale sau zonale. .u.40% altele (depozitare temporară. Faţă de cantităţile de nămol rezultat de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale existente în anul 2007.25 kg s.7.641 tone substanţă uscată/an în anul 2013. 10% incinerate. Pentru România a rezultat următoarea prognoză a ratelor de producere a nămolului: perioada 2005-2010 .u. Până la termenul de implementare al Directivei (anul 2018) cantitatea de nămol estimată a fi generată de la staţiile de epurare urbane va fi aproximativ: 7. procentele privind cantităţile de nămol produse ce vor fi valorificate/utilizate sunt următoarele: . Procentele propuse iau în considerare următoarele aspecte: 247 .130 tone substanţă uscată/an în anul 2018.u. utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere. de circa 10. în silvicultură./loc/an. • • perioada 2011-2015: . 53. depozitare în depozite speciale). De aceea s-a considerat ca media de 25 kg s.u. Ca atare. . dar numai în zonele agricole.611.130 tone substanţă uscată/an.935 tone substanţă uscată/an în anul 2015.20% utilizare în agricultură.2 kg s.u/loc/an. în silvicultură. Se recomandă şi împrăştierea pe terenuri agricole a nămolurilor./loc/an.10% incinerare.578 tone substanţă uscată/an în anul 2010. 30% valorificate energetic şi 40% prin alte metode (depozitare temporară. 10.între 23 şi 29 kg s.

nămolurile de epurare trebuie transportate în condiţii de siguranţă. În ceea ce priveşte utilizarea nămolului în Agricultură şi silvicultură. nu indică o creştere importantă pentru a putea folosi cantităţi mari din nămolul de epurare ca îngrăşământ. care vor avea staţii de epurare cu treaptă avansată de îndepărtare a conţinutului de nutrienţi şi vor fi responsabile de producerea unor cantităţi importante de nămol. Mediu. bogate în nutrienţi.S. • problema nutrienţilor în bazinul fluviului Dunărea. costurile aferente pentru investiţii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi: împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tonă. împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tonă.000 l. Astfel. În acelaşi timp. În plus. corelată cu dezvoltarea agriculturii. utilizare în silvicultură: 210 €/tonă. să se ia în considerare compoziţia nămolurilor provenite de la staţiile de epurare. perspectiva de creştere a suprafeţei agricole. la axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.3). Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentru reabilitarea facilităţilor de tratare. care indică atingerea stării bune a apelor până în anul 2015. Sunt necesare investiţii importante pentru construirea unor instalaţii adecvate de tratare a nămolului rezultat din staţiile de epurare pentru ca acesta să poată fi utilizat în agricultură. 248 . costurile de investiţie şi operare pentru lucrările de utilizare a nămolului au fost estimate în cadrul Master Planurilor judeţene în mod integrat cu lucrările necesare staţiilor de epurare (Anexa nr. cu peste 150.69% teritoriul (suprafaţa agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraţi. utilizare.O. depozitare şi utilizare a nămolului secundar/terţiar (prelucrare. Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului din staţiile de epurare este afectată de prevederile Directivei Nitraţi în sensul că România are declarat în proporţie de 57. prin împrăştiere pe terenurile agricole. • o dezvoltare moderată a agriculturii în perioada luată în considerare (2010.e. în ceea ce priveşte prevederile Directivei Cadru Apa. care să nu afecteze mediul şi totodată la utilizarea în agricultură.• tendinţa de descreştere a numărului populaţiei în România. streptococi fecali etc. depozitare. • existenţa a 22 aglomerări mari. Se menţionează că aceste investiţii au fost prevăzute în P. transport) de circa 107 – 355 €/tonă nămol s. în metale grele.2018) • respectarea prevederilor Directivei Nitraţi: extinderea zonelor vulnerabile la 55% din suprafaţa agricolă a României. 9. pentru care se prevede o dezvoltare moderată. investiţii legate de construirea noilor staţii de epurare sau de modernizarea celor existente.u.

au obligativitatea de a realiza o epurare corespunzătoare (art. 249 .e.De aceea utilizarea trebuie să se facă cu prudenţă.A.E. protejarea sănătăţii populaţiei şi mediului prin reducerea riscului de contaminare şi îmbunătăţirea monitoringului de calitate pentru nămol. pentru a nu ajunge în emisarii naturali (lucru interzis în România prin Legea Apelor).E. şi Directiva Nitraţi. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construi staţii de epurare de dimensiuni mici sau sisteme individuale de epurare (nămolul rezultat se poate supune cerinţelor Directivei 86/278/C. respectiv D. Aglomerările cu mai puţin de 2000 l.E.E. Măsurile necesare asigurării unui management al deşeurilor de tip nămol din staţii de epurare. ci şi minimizarea contaminării apelor subterane datorită depozitării nămolului la standarde europene. • prevenirea poluării apelor cu nitraţi. • Întocmirea cadastrului acestor ape. 2 (9) şi art. nămolul se transportă prin vidanjare la staţiile de epurare cele mai apropiate. Principalele cerinţe ale Planului de acţiune pentru implementarea acestei directive sunt: • Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control. utilizarea nămolurilor fiind posibilă numai după tratarea acestora.E. au ca efect nu numai respectarea prevederilor Directivei 86/278/C. • Desemnarea zonelor vulnerabile. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole Principalele obiective ale Directivei Consiliului 91/976/C. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. acolo unde nu este posibilă realizarea unor sisteme de epurare.E. cuprinse în Planul de acţiune sunt următoarele: • reducerea poluării produse sau induse de nitraţi din surse agricole.) sau se pot utiliza bazine vidanjabile.. astfel încât să respecte prevederile tuturor Directivelor. în acest ultim caz. În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici în ceea ce priveşte împrăştierea nămolurilor pe terenurile agricole.C. DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/C.E.E. respectiv măsurile de dotare a laboratorului pentru analiza cantitativă şi de utilizare a nămolului în agricultură.

11.11.C. raportare. revizuiri periodice ale planului de acţiune şi elaborarea şi adoptarea reglementărilor naţionale necesare în vederea implementării planului de acţiune.  Ordinul comun nr. 1270/30. Direcţiile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală şi Garda Naţională de Mediu controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile şi raportează semestrial Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.P. în vederea stabilirii eficienţei acestor planuri la nivel de comună. Cele mai importante acte în transpunerea acestei directive şi care au relevanţă la stabilirea programului de măsuri sunt:  Hotărârea de Guvern nr. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. • Elaborarea. 250 . . stadiului implementării acestui program.elaborează schemele de monitorizare pentru nitraţi din surse agricole în apele de suprafaţă. • Alte cerinţe pentru implementare se referă la responsabilităţi.elaborează un Plan de acţiune care va cuprinde măsurile din program.E. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi al Ministrului Agriculturii.1. Agrochimie şi Protecţia MediuluiI.  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 9.E.P.10. prin Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice-O.• Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării codului.2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. implementarea şi punerea în practică a programelor de acţiune. termen de îndeplinire şi sursele de finanţare. Autorităţile responsabile pentru stabilirea programelor de acţiune şi controlul eficienţei acestora sunt: Autorităţile locale de la nivelul comunelor .S. 1182/22. Directiva 91/676/C. Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie. subterane.A. respectiv sol.2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din sursele agricole cu modificările şi completările ulterioare.. 964/13.2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. a fost transpusă în totalitate în legislaţia românească prin acte legislative specifice prezentate în Anexa nr. respectiv Ministerului Mediului.A.

condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte. Codul de bună practică agricolă ce vizează reducerea poluării cu nitraţi.N. menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbţiei azotului din sol care. inundate. în special utilizarea unui sistem de rotaţie a culturilor şi proporţionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale. s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.4 „Zone sensibile la nutrienţi.E..1.E. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/C.) având în vedere prevederile H. Cele mai importante prevederi din acest cod sunt: perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare. îngheţate sau acoperite cu zăpadă. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Zone vulnerabile la nitraţi”. în special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şi infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafaţă a lichidelor care conţin dejecţii animale şi dejecţii de materii vegetale precum furajele însilozate. Lista localităţilor pe spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cu zonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi (zone vulnerabile) s-a prezentat în Anexa nr. Întrucât zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt considerate zone protejate. numărul şi suprafeţele aferente lor sunt prezentate în subcapitolul 5. 251 . ar provoca o poluare a apelor cu nitraţi.R.C.România nu a obţinut perioada de tranziţie pentru această Directivă. în lipsa unui astfel de strat vegetal. gestionarea terenurilor. modurile de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice şi a dejecţiilor animale. capacitatea şi construirea bazinelor/platformelor destinate stocării dejecţiilor animale. 4 din Directivă). Zonele Vulnerabile au fost identificate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (I.G. pentru a putea menţine la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive.A.A. se aplică în zonele vulnerabile şi ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării. programele de acţiune se pun în practică în termen de patru ani de la elaborarea lor (art.P. 5 alin. în special nivelul şi uniformitatea acestora.) împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” (A. 5.

5 se prezintă măsurile pentru sursele semnificative punctiforme de poluare.a se prezintă măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile). la nivelul întregului spaţiu hidrografic s-a prevăzut ca măsură generală de bază.E.zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemul radicular al plantelor în cazul culturilor irigate. indiferent dacă sunt sau nu localizate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare s-au elaborat Programele de - acţiune pentru zonele vulnerabile* la nivel de unităţi teritorial – administrative. Programele de măsuri de bază aplicate surselor agricole difuze cu nitraţi s-au stabilit la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad având în vedere în principal: • • • Planul de implementare al Directivei 91/676/C. aplicarea programelor de acţiune şi respectarea codului de bune practici agricole.E.b şi 9. 252 .4. costul implementării măsurilor prevăzute de programele de acţiune s-au estimat la circa 221 milioane Euro. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Este specificat că până la recalcularea costurilor de implementare ale acestei Directive. având în vedere reactualizarea listei de zone vulnerabile şi mărirea suprafeţei considerate vulnerabilă la poluarea cu nitraţi din surse agricole. În Anexa 9. într-o primă aproximare s-au estimat costuri de circa 1 milion de Euro (costuri de investiţii. Astfel. în anexele 9. întreţinere şi exploatare) pentru fiecare localitate situată în zonele vulnerabile.- elaborarea planurilor de fertilizare în funcţie de fiecare exploataţie şi ţinerea registrelor de utilizare a fertilizanţilor. De asemenea. În vederea reducerii poluării cu nitraţi din surse agricole. precum şi particularizările pentru condiţiile naturale şi socio-economice ale fiecărei unităţi teritorialadministrative încadrate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.4. În subcapitolul 9.4.. inclusiv estimarea costurilor implementării acestor măsuri.c se prezintă corpurile de apă de suprafaţă şi subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora. În continuarea acestui subcapitol se tratează programele de măsuri de bază pentru sursele difuze .

Inspectoratele Judeţene de Poliţie. în România se omologhează numai produse de protecţie a plantelor formulate pe baza substanţelor active incluse în Anexa I la Directiva 91/414/C.E.E. 539/2007. Potrivit prevederilor art. 91/414/C. 253 . 3 din hotărârea Guvernului nr. lista prevăzută în anexă a fost completată prin anexa la Hotărârea Guvernului nr.DIRECTIVA CONSILIULUI 91/414/C.E.E. Inspectoratele Teritoriale de Muncă.E. Principalele obiective: reducerea riscului pentru sănătatea oamenilor. anexă care a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr.E. a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. Agenţiile pentru Protecţia Mediului. 1559/2004. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor. prin transpunerea prevederilor directivelor de modificare a Anexei I.. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor Directiva 91/414/C. 437/2005. Substanţele active a căror utilizare a fost aprobată de către Comisia Europeană. Astfel.G. reglementează procedura de autorizare a produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul Comunităţii.E.E. Autorităţile competente pentru implementarea şi controlul acestei Directive sunt: Unităţile fitosanitare. care transpune prevederile Directivei Consiliului nr.E. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţa şi a utilizării lor pe teritoriul României.. publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României. a fost necesară armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene cu privire la plasarea pe piaţă şi utilizarea acestor produse pe teritoriul ţării. au fost incluse în Anexa I a Directivei 91/414/C. se va completa corespunzător. În vederea alinierii procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţie a plantelor la cea comunitară. 838/2006 modificată şi completată prin anexa la hotărârea Guvernului nr. Conform hotărârii Guvernului nr. În acest sens.E. adică cele care prezintă cel puţin o utilizare sigură. anexa la H. animalelor şi mediului pe care îl implică utilizarea produselor de protecţie a plantelor. Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor. Comisia Europeană a început în anul 1995 reevaluarea substanţelor active existente pe piaţa Uniunii Europene. pe măsura evaluării şi autorizării de noi substanţe active de către Comisia Europeană. Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală etc. cu modificările şi completările ulterioare.

pe lângă măsurile propuse. Această metodologie cuprinde o secţiune cu măsuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protecţie a plantelor. au ţinut cont de: • Aplicarea măsurilor generale din Directiva 91/414/C. Familiile de măsuri stabilite pentru a fi implementate în vederea controlului produselor de protecţia plantelor. modificată şi completată cu H. 254 . precum şi pentru reducerea emisiilor de astfel de produse. 628/2006. utilizează şi care nu se conformează în totalitate cerinţelor specifice.Pentru includerea în programul de măsuri a acestor reglementări în domeniu.E.G.M. Măsurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologhează. • Reducerea riscului la manipularea şi stocarea produselor fitosanitare. au ţinut cont. 1559/2004. stochează/deţin.5. 894/2005. 41/2007. comercializează. având în vedere conformarea cu legislaţia specifică. clasificarea produselor fitosanitare folosite. de prevederile cu privire la: condiţiile de stocare a produselor fitofarmaceutice. precum şi O. 9. în special. comercializează.A. distribuie.E. În aceste condiţii. cu privire la: domeniul de activitate al unităţii (Omologare/Comercializare/Distribuţie/Transport /Stocare/ Utilizare/Deţinere).N. condiţiile de organizare şi funcţionare.) a elaborat „Metodologia privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. suprafaţa agricolă tratată cu produse fitosanitare. Această centralizare se regăseşte în Anexa nr. utilizează pesticide. cantitatea de pesticide utilizată. 134/2006 şi a măsurilor din Ordonanţa nr. modalităţile de manipulare/utilizare. şi informaţii/date la nivelul anului 2006. utilaje de împrăştiere a pesticidelor pe suprafeţele agricole etc. stochează/deţin. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a făcut o centralizare a măsurilor propuse de unităţile care omologhează. Această anexă prezintă. Administraţia Naţională Apele Române (A. în vederea neutralizării sau stocuri pesticide omologate. transpusă prin H. precum şi din alte reglementări în vigoare. stocuri pesticide interzise prin lege. sistem şi capacitate stocare pentru produse fitosanitare. distribuie.R. termenele de conformare şi costurile măsurilor.G.

E. pe o suprafaţă agricolă de 187. Datele disponibile la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. atestat prin certificat de atestare profesională eliberat nominal în urma examinării de către unitatea fitosanitară. s-a constatat că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad funcţionează 42 unităţi autorizate care omologhează. stochează/deţin. DIRECTIVA 79/409/C.23 tone. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate). 255 . multe proiecte care se desfăşoară prevăd acţiuni comune pentru îndeplinirea obligaţiilor celor două directive. sunt de 118.E. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-au evidenţiat 7 unităţi care au specificat această măsură în programul de măsuri. precum şi privind reducerea emisiilor de pesticide în corpurile de apă. interzise prin lege. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) În acest subcapitol se prezintă în comun măsurile referitoare la Directiva 79/409/C. Întrucât persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie să aibă pregătire în domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior şi mediu.E.E. Pentru spaţiul hidrografic Prut-Bârlad costurile totale estimate pentru implementarea măsurilor privind conformarea cu legislaţia în vigoare specifică produselor fitosanitare. comercializează. au evidenţiat că nu există cantităţi de pesticide. utilizează pesticide.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) DIRECTIVA 92/43/C. să fie „instruirea personalului”.E. întrucât se conformează legislaţiei în vigoare. având în vedere faptul că la nivel naţional prevederile sunt transpuse prin acte normative comune.400 Euro.Se precizează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad există unităţi care nu au stabilit măsuri. stocate în vederea neutralizării şi nici produse fitosanitare omologate. 9. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva 92/43/C. Analizând Anexa nr. distribuie.5.E. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a utilizat o cantitate totală de pesticide de 69. 209 fără programe/măsuri de conformare. De asemenea. privind conservarea habitatelor naturale.096 ha. Numărul de unităţi pentru care s-au stabilit astfel de măsuri este de 7. autorităţile competente sunt aceleaşi.E. dar şi pentru că o serie de măsuri trebuie luate concomitent. acestea respectând legislaţia în vigoare. s-a hotărât ca o măsură particulară din programul de măsuri. privind conservarea habitatelor naturale.

 Reglementează protejarea. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt:  Contribuie la menţinerea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică Tratatul.A. 256 . cuiburile şi habitatele acestora. O. Stabilirea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare (în special a celor prioritare). a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare prevede o serie de măsuri de bază pentru implementarea directivelor: Identificarea şi apoi stabilirea în acord cu Comisia Europeană a listei S. conservarea habitatelor naturale.urilor/S. Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuitul agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate. privind conservarea habitatelor naturale.G. Realizarea planurilor de management şi a regulamentelor.P. Principalele obiectivele ale Directivei 92/43/C. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări):  Conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre pentru care se aplică Tratatul.-urilor.C.C. transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuiau să fie depline la data aderării. Constituirea Consiliilor Consultative şi a Consiliilor Ştiinţifice.E. precum şi pentru ouăle.E. Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri şi proiecte. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.U. pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie. dacă este cazul. Stabilirea modalităţilor de administrare/preluare în custodie a ariilor naturale protejate.  Realizarea unei reţele ecologice europene coerente. care permite menţinerea sau. managementul şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte regulile pentru exploatarea acestora. readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor respective.  Se aplică pentru pasări.A. care să reunească ariile speciale de conservare. Principalele obiectivele ale Directivei 79/409/C.I.-urilor şi a S.E.E.Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”.

257 . şi evidenţierea obligatorie a ariilor naturale protejate şi a coridoarelor ecologice în planurile naţionale. Desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică.R. Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru A.M. o Zonarea internă.D.o Măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale. În tabelul de mai jos sunt prezentate autorităţile responsabile pentru implementarea prevederilor legale la nivel naţional: Ministerul Mediului (M. Organizarea şi participarea la seminariile biogeografice. în planurile cadastrale şi în cărţile funciare. o Măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. Realizarea unor studii de evaluare adecvată pentru planuri şi proiecte şi competenţele privind emiterea avizul Natura 2000. Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul naţional inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional.B.D. zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Interzicerea activităţilor din siturile Natura 2000 şi cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor şi speciilor pentru protecţia şi conservarea păsărilor sălbatice. obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. Obligativitatea stabilirii şi implementării măsurilor compensatorii precum şi necesitatea informării Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.) Scopul activităţilor Responsabil pentru transpunerea Directivelor Promovarea măsurilor legislative având ca scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. Transmiterea către Comisia Europeană a informaţiilor privind ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică.

M.P.P. în scopul realizării Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 şi asigură educarea şi informarea publicului privind obligaţiile ce le revin pentru protecţia şi conservarea capitalului natural la nivel naţional.D. organizează campanii de informare şi consultare a publicului cu privire la dezvoltarea reţelei Natura 2000 şi monitorizează şi elaborează rapoarte cu privire la starea de conservare a ariilor naturale protejate.D. Implementare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului colaborează cu Ministerul Mediului în activitatea de monitorizare a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi a siturilor de importanţă comunitară. Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului identifică şi propun arii naturale pentru includerea acestora în reţeaua Europeană de situri Natura 2000. Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele teritoriale sunt responsabile de controlul modului de respectare a legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate şi a măsurilor de conservare.M.P.).) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Adoptarea de măsuri de conservare specifice.R.N.N. Educarea şi informarea publicului.M.P.-uri şi A. precum şi de controlul lucrărilor cu impact asupra speciilor şi habitatelor naturale.N.-uri) Garda Naţională de Mediu (G.C.) Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (A. Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. regional şi local.M. 258 . Raportări către Comisia Europeană.N. Instituţii colaboratoare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (A.A.). Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este responsabilă d asigurarea cadrului necesar pentru realizarea administrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (I.M.) şi inspectoratele teritoriale Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (A.Ministerul Mediului (M.

nr. inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional. începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Păsări (79/409/C.E.M. La intervale de trei ani.M.).) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia de a elabora şi de a aplica regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate.Ministerul Mediului (M. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/C. Statele Membre pun în aplicare dispoziţiile legale.). ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România). 407/2006 şi în 2007 a transmis Comisiei Europene informaţiile privind ariile de protecţie specială avifaunistică.G. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. conservarea habitatelor naturale. de reglementare şi administrative necesare aducerii la îndeplinire a directivei în termen de doi ani de la notificarea acesteia. inclusiv actul normativ de desemnarea a acestora (H. România a transpus prevederile Directivelor 79/409/C.E.E. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. Iniţierea şi aplicarea măsurilor privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. nr. 259 . şi 92/43/C.E. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.E.E.E. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie Solicitată Nu există perioadă de tranziţie. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013. statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale.E. statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România) şi ariilor speciale de conservare (O. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării este coordonatorul tehnic în cadrul procesului de validare a siturilor Natura 2000.

Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti. Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aproximativ 17% din suprafaţa ţării. organizaţii neguvernamentale. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protecţie pentru arii protejate în aceeaşi zonă. în cadrul Planului de Management.). administraţii de arii naturale protejate. care.F. 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H.W. cel puţin. a subcontractat o serie de instituţii. în colaborare cu Inspectoratele teritoriale ale Gărzii de Mediu. managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie. Societatea Ornitologica Română. În 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei. Dezvoltare Rurală şi Pescuit. De asemenea. a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. organizaţii neguvernamentale. Astfel.G. Grupul Milvus etc. Institutul de Speologie Emil Racoviţă. la rândul lui. În urma derulării acestor proiecte s-au obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. Aceste activităţi de conştientizare şi participare publică au fost susţinute şi de proiecte PHARE şi Life Natura şi ale A.Măsuri pentru implementarea cerinţelor În procesul de implementare a reţelei Natura 2000 trebuie implicaţi toţi factorii interesaţi. În acelaşi timp a fost creat un sistem informaţional care oferă informaţiile necesare pentru caracterizarea şi evaluarea reţelei Natura 2000 şi pentru a permite selectarea siturilor.M. proprietari de terenuri. institute de cercetare (Institutul Naţional de Cercetări Marine „Grigore Antipa”. autorităţi ale administraţiei publice locale. W.F. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau. nr. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 va trebui să se asigure un management eficient al siturilor. verificarea. Agenţiile Locale de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţiile de Plăţi. universităţi. Pentru implementarea reţelei Natura 2000 Ministerul Mediului a contractat completarea fiselor standard de date pentru siturile Natura 2000 Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării. Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.M. analizarea datelor. validarea şi consultarea publicului. respectiv instituţii publice. la nivel judeţean s-au desfăşurat campanii de informare susţinute de agenţiile locale şi regionale pentru protecţia mediului. România. nr. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti. trebuie realizată o 260 . muzee. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară O. Asociaţia Grădinilor Botanice din România. schimbul de opinii.

E. Acestea se vor realiza pentru întocmirea: . şi Directiva Păsări 79/409/C. Mediu şi P. Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor directivelor 79/409/C. privind conservarea habitatelor naturale. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi 92/43/C. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversităţii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile.N. Aceste sume sunt destinate în mod deosebit conformării cu Directivele Păsări şi Habitate. este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate.implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică. .S..S. cheltuielile de la bugetul de stat. în vederea asigurării plăţilor compensatorii pentru proprietari/administratori. .S. inclusiv perioadele de desfăşurare şi sumele alocate.E.E. care urmăreşte managementul ariilor protejate. 261 . Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi sunt prevăzuţi aprox. 150 mil.R.achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice. Acţiunile vor fi coordonate între P.realizarea de panouri informative. €.E. . Sumele pentru această prioritate conform P.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. ale Administraţiei Fondului de Mediu derulate sau aflate în derulare. şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000.corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioadă de raportare. hărţi etc.D. În Anexa 9. Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”.6 prezintă proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C. pentru întărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului.E. materiale şi broşuri pentru conştientizarea publicului. aplicării legislaţiei şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate.O. Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate.E. accentul pe anumite capitole.E. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt reprezentate până în prezent de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor PHARE şi LIFE Natura. cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale. Anexa 9. .regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Axa prioritară 4 din P.O. bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale.E.).inventarierea.O.

E. . 18.). în vederea atingerii unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.E.A. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.Monitorizarea şi raportarea de date în conformitate cu Registrul Emisiilor de Poluanţi (art.E. 14 al Directivei 96/61/C.).Măsuri pentru reducerea poluării în context transfrontalier (art. .Măsuri suplimentare pentru a acoperi cerinţele speciale referitoare la atingerea standardelor de calitate a mediului (art.) .). Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă.E..Stabilirea de valori limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza B. 8 al Directivei 96/61/C.Măsuri pentru prevenirea poluării. amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC.Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordurilor/autorizaţiilor integrate de mediu în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/C.E.T. Cerinţele specifice privind abordarea integrată.E. II şi III din Directiva 96/61/C. 262 . . 84 / 2006 (M. 1078/30.04. (M. se referă la: . . în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE.Publicarea informaţiilor în concordanţă cu cerinţele Directivei 96/61/C. (art.E.2005). .Introducerea sistemului de schimb de informaţii privind dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile (art. . 9 al Directivei 96/61/C.2006). 3 al Directivei 96/61/C. 11 al Directivei 96/61/C. 9.E.E.Of. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.11.Of. pentru activităţile menţionate în Anexa I a directivei. apei şi solului (art.Măsuri speciale referitoare la protecţia calităţii aerului. Anexa I. utilizarea eficientă a energiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri produse în vederea respectării prevederilor art. .). 10 al Directivei 96/61/C. 9. 327/11..).E.E. 17 ale Directivei 96/61/C. inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor.. . sunt transpuse în totalitate prin OUG nr.DIRECTIVA 96/61/C. comune cu operatorul în vederea verificării conformării cu condiţiile impuse prin autorizaţia integrată de mediu (art.).E. aprobată prin Legea nr.Elaborarea de programe de control şi inspecţie. apă şi sol. Cerinţe pentru implementare prevederilor Directivei 96/61/C.

din care 12 folosinţe de apă au perioadă de tranziţie (Anexa nr. în acord. corelate cu calitatea apei: • • • • Directiva Consiliului nr. Perioade de tranziţie obţinute pentru Directiva 96/61/C.E. au existat în spaţiul hidrografic Prut .E. Cele fără perioadă de tranziţie.E.E.Realizarea sistemului de cooperare transfrontalieră în situaţia în care activităţile pot avea impact major negativ asupra calităţii mediului dintr-o ţară membră a Uniunii Europene (art. de 60 de folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.E. în conformitate cu Decizia 2000/479/C.P.E.E. Directiva 2006/44/C.. 152/2005 se nominalizează unităţile industriale.).U.Bârlad un număr de 12 instalaţii industriale cu perioadă de tranziţie.Asigurarea accesului la informaţiile privind datele de monitorizare şi emisie. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării se întind de la 31 decembrie 2008 până la 31 decembrie 2015. ..P. necesară pentru conformarea cu prevederile Directivei I.7). Din punct de vedere al gospodăririi apelor..C.P..P.. 15 al Directivei 96/61/C. cu cerinţele U. Instalaţiile cu perioadă de tranziţie sunt acelea pentru care s-a obţinut o anumită perioadă de timp.C.E. În procesul de negociere cu Uniunea Europeană privind Directiva I. Alte instrumente legislative relevante pentru implementarea prevederilor directivei I.E. Directiva Cadru Apa 2000/60/C.Întocmirea rapoartelor privind implementarea.P.P. În O. la sfârşitul anului 2008 a fost inventariat un nr. nivelul conformării precum şi a rapoartelor pentru Registrul poluanţilor emişi.E.C.G. şi Directivele „fiice”.E.. deci...Inventarierea instalaţiilor/activităţilor aflate sub incidenţa prevederilor Directivei şi a emisiilor provenite de la acestea.P. –E.E.R. privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea susţinerii vieţii piscicole.Asigurarea conformării cu prevederile Directivelor listate în Anexa II a Directivei 96/61/C. precum şi participarea publicului la decizia de mediu (art.. privind calitatea apei de suprafaţă destinate preparării apei potabile în Statele Membre.). 9.P..C. . 76/464/C. . modificată de Directiva 91/692/C. 17 al Directivei 96/61/C. 59 folosinţe deţin autorizaţii de gospodărire a apelor şi 1 folosinţă de apă este în procedură de autorizare 263 .P. . sunt acele instalaţii pentru care s-a considerat că până la data de 30 octombrie 2007 există suficient timp pentru conformare. Directiva 75/440/C. după 30 octombrie 2007.E.E.E.

• Realizarea de depozite de deşeuri nepericuloase. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. în vederea încadrării efluentului evacuat în valorile limită de emisie stabilite în autorizaţia de gospodărirea apelor şi în autorizaţia integrată de mediu.T. • Utilizarea aburului secundar. recircularea/recuperarea solvenţilor. cum ar fi luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării. toxic etc. valorificarea sau neutralizarea şi depozitarea lor. motorină etc.A. explozie. modificarea circuitului de alimentare cu apă la staţiile de spălare). respectiv: • Reducerea pierderilor de substanţe periculoase în apă. produselor finite şi intermediarilor. • Reabilitarea/modernizarea instalaţiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculare internă a apei tehnologice (recuperarea condensului pur. în special prin aplicarea recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile. evitarea producerii de deşeuri. modernizarea tehnologiilor. • Introducerea de instalaţii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă a apei tehnologice.C.Măsurile necesare implementării Directivei I. luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora.P. • Îmbunătăţirea funcţionării în siguranţă a batalurilor.) în procesul de producţie. • Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor B. • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a substanţelor chimice cu risc de inflamare.P. pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru refacerea amplasamentului şi a zonelor afectate etc. 264 . în vederea reducerii poluării se referă la introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologii disponibile în domeniu (B.A. • Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei. • Reactivarea/construirea forajelor de observaţie din vecinătatea batalurilor şi a haldelor de depozitare. • Obligaţiile generale ale operatorului privind exploatarea instalaţiei.T. luarea măsurilor necesare.. De asemenea.. sunt incluse şi măsurile care se referă la diminuarea impactului deşeurilor asupra solului şi apelor subterane: • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a materiilor prime. în cazul încetării definitive a activităţilor.). • Închiderea depozitelor de reziduuri la bataluri.

P. din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr. trebuie să aplice măsuri în conformitate cu cerinţele Directivei I. DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/C.E. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Directiva Consiliului Europei nr. 8). din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II) şi DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2003/105/C. Costurile preliminare estimate care sunt asociate acestor măsuri sunt de circa 4.C.R. nr. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.C. numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în O. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare.C.3 milioane EURO. 2003/105/E.E din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei Consiliului 96/82/C. privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase („Seveso II”) se aplică amplasamentelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major.R. aprobată prin Legea nr.P. respectiv pentru un număr de 3 unităţi. Unităţile industriale care fac parte din Registrul European al Poluanţilor Emişi (EP. Măsurile menţionate sunt incluse în programele de etapizare şi programe de conformare care sunt anexe la autorizaţia integrată de mediu. autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite autorizaţiile integrate de mediu. 96/82/E.Pentru a se asigura aplicarea cerinţelor legale. pentru factorul de mediu apa.C.G. Directiva Consiliului Europei nr. pe care România l-a transmis la Comisia Europeană.T.) din anul 2007 (Anexa 9. 96/82/E.E. conform dispoziţiilor legale în vigoare.U. („Seveso II”) urmăreşte 265 .

utilizând informaţiile primite de la operator. Autorităţile publice investite la nivel regional şi judeţean. identifică amplasamentele sau grupurile de amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major. nr. 5(1). 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase cu modificările şi completările ulterioare. Unităţile economice care intră sub incidenţa Directivei • Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. autorităţile publice investite şi responsabile pentru aplicarea acestei hotărâri sunt următoarele: a) la nivel central • Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. precum şi pericolul amplificării acestuia prin efectul „Domino”. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obţinut perioadă de tranziţie în urma negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. prin: secretariatul de risc. b) la nivel regional • Agenţiile regionale pentru protecţia mediului. prin secretariatul de risc.S. din cauza amplasării şi a proximităţii unor astfel de locaţii.. 5. prevăzute la art. conform art. art. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.extinderea ariei de aplicare a Directivei. nr. • Comisariatele regionale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. • inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. prin Inspectoratul General pentru 266 . Directiva SEVESO II este transpusă total în legislaţia românească prin H. prin secretariatul de risc.1. precum şi a inventarului de substanţe periculoase de pe aceste amplasamente. • Comisariatele judeţene din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. Conform H. având în vedere accidentele industriale recente şi studiile efectuate asupra substanţelor cancerigene şi periculoase pentru mediu. c) la nivel judeţean: • Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului.G. Implementarea legislaţiei europene s-a realizat pe baza procedurilor şi normativelor specifice menţionate în Anexa 9. 7 şi 10. precum şi clarificarea unor prevederi ale acesteia. prin secretariatul de risc. denumite în continuare I. Situaţii de Urgenţă.U. Garda Naţională de Mediu.G.

pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară în jurul amplasamentelor existente.G. . echipamentului şi infrastructurii din interiorul amplasamentului.G.asigurarea informaţiilor necesare autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. Titularul activităţii are obligaţia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv. la intervale de 3 ani. (1) din H. în scopul de a demonstra: . astfel încât în elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. Operatorii amplasamentelor care intră sub incidenţa Directivei Seveso au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinţele acestora. 804/2007 care intră sub incidenta art. precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei politici.implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore. construcţia. în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident major. Informaţiile vor cuprinde cel puţin elementele prevăzute în H. unităţilor de stocare. exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor. cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă.să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaţii. Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii.SEVESO trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi să limiteze consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.că planul de urgenţă internă a fost elaborat. iar informaţiile necesare pentru elaborarea planului de urgenţă externă au fost furnizate Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. . Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport de securitate. Operatorii amplasamentelor identificate conform alin. 804/2007. . informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident. a sistemelor de 267 .că au fost incluse măsuri adecvate de siguranţă în proiectarea.identificarea pericolelor potenţiale de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. care prezintă riscuri de accidente majore. au obligaţia să ia următoarele măsuri: . . 9.

804/2007. de exemplu. tuturor persoanelor. Tipul de informaţii disponibile publicului sunt stipulate la art. operatorul 268 . 14. precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul. Din motive de confidenţialitate industrială. cât şi cel al consultării. Operatorii amplasamentelor Seveso care intră sub incidenţa prevederilor art. mass-media. care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. operatorul poate solicita autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean ca anumite date din raport să nu fie făcute publice. Documentaţiile întocmite de către operatori sunt puse la dispoziţia publicului interesat şi în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiilor de mediu. de securitate publică sau de apărare naţională. 1 la H.management al securităţii.să furnizeze informaţiile necesare Inspectoratului Situaţiilor de Urgenţă în vederea întocmirii planului de urgenţă externă. .G. comercială. pentru a limita consecinţele acestuia şi să notifice autorităţile competente în urma producerii unui accident major. care să asigure evaluarea sistematică a operatorilor/stabilimentelor sau. 804/2007 furnizează informaţii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident. Agenţiile de Protecţia Mediului etc. cel puţin o inspecţie pe an la nivelul fiecăruia. H. care să informeze publicul cu privire la comportamentul în caz de accident. a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenţă internă pentru aceste amplasamente să fie avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major. dar şi de cea activă. 10. operatorii şi autorităţile competente este necesar să participe activ prin distribuirea de pliante şi broşuri. H. care constă în accesul continuu la informaţii (internet.G.să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente. Este vorba atât de informarea pasivă.) sunt obligate să organizeze un sistem de inspecţie. operatorii trebuie să elaboreze un plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accident major. atât autorităţile publice cât şi operatorii au obligaţii privind informarea publicului.G. . direct la operatori). În acest caz. Totodată. 804/2007 acestea putând fi incluse în planurile de management ale bazinelor hidrografice. Directiva Seveso acordă drepturi publicului atât în domeniul accesului la informaţii. Categoriile şi grupurile de substanţe periculoase se regăsesc în Anexa nr. cu aprobarea autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean. personală. autorităţile competente (Ministerul Mediului.

. de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate. şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/C.I. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/C.A.E privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. se vor lua măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont.E. pe de altă parte. De asemenea.E. indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei alte documentaţii elaborate de operator. 9. Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art. În Anexa nr. în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean. 6. şi 269 . astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie. este o cerinţă a Directivei Consiliului 85/337/C. au fost inventariate împreună cu unităţile I. privind evaluarea impactului asupra mediului (Directiva E.C. stabilite în funcţie de nivelul de pericol.P. La nivelul anului 2008 au fost inventariate 16 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II (Anexa nr.C. amendată de Directiva Consiliului 97/11/E.A. unităţile care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.E. între amplasamente şi zone rezidenţiale. clădiri şi zone de utilitate publică.) Procedura E.E.P.E. zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi. iar costurile nu au putut fi defalcate. pe de o parte. 9.9) DIRECTIVA 85/337/C. Inspectoratele Județene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisariatele Judeţene al eGărzii Naţionale de Mediu organizează sistemul de inspecţie şi control adaptat tipului de amplasament în cauză.are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport modificat din care sunt excluse informaţiile confidenţiale.12 unde se prezintă măsurile pentru reducerea presiunilor de la activităţile industriale s-au menţionat şi directivele sub care pot fi încadrate măsurile de implementat. trebuie să ia măsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului. sau în alte politici relevante. în cazul amplasamentelor existente. căi principale rutiere.E. să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora.I.

A. − definirea domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului. Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. au obţinut acordul de mediu un număr de 14 (82.I. în special proiectele care au relevanţă pentru apă.96/61/C. este transpusă în legislaţia românească prin H. Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente. 270 .M. O. proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului. nr. nr. dimensiunii sau localizării lor.I. aşa numita Directiva E. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Directiva E. Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului. − analiza calităţii raportului privind impactul asupra mediului. sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care constă în: − evaluarea iniţială a proiectului realizată de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar.I. Dintr-un total de 17 proiecte supuse procedurii E. nr. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu[rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.A. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră.G.10. precum şi lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului sunt menţionate în Anexele 1 şi 2 ale HG nr. datorită printre altele. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi implementată prin următoarele acte normative: O.I. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Pentru obţinerea acordului de mediu. naturii.M.E.A..A.35%). în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie. 445/2009. − încadrarea proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. - OM nr. Câteva proiecte importante supuse Procedurii E. în perioada 2005 – 2009 sunt prezentate în Anexa 9..

Principalele documente din legislaţia comunitara sunt cele promovate de D.E. conform prevederilor art. acestea fiind: 271 . Planul Naţional Strategic de Pescuit este în conformitate cu Politica Comună de Pescuit şi politica de guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităţile.E. O. precum şi alte documente europene relevante. a autorităţilor publice centrale şi locale. 4 (i) al Directivei Cadru a Apei. Pescuit şi care au în centru Regulamentul Consiliului (C.O. 9.Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură şi acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă Legislaţia comunitară în domeniul pescuitului. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit.) a lansat la 11 iulie 2009 Programul Operaţional pentru Pescuit (P. Planul Naţional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective vor fi atinse prin implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit. care urmăreşte implementarea în România a unui pescuit durabil şi diversificarea activităţilor economice în zonele de pescuit. Programului Operaţional pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013 şi legislaţia aferentă (Anexa nr. În România s-a implementat legislaţia naţională corespunzătoare domeniului de piscicultură şi acvacultură.O. cum a fost denumită strategia de dezvoltare a sectorului pisciculturii şi acvaculturii.A. sindicatelor.O.-urilor şi organizaţiilor profesionale.2013.) pentru pescuit şi acvacultură. elaborându-se documentele strategice Planul Naţional Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013.P. Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde activităţile prioritare şi stabileşte metodologia prin care se pot accesa fondurile nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru perioada 2007 .) nr.G. organizaţiile şi autorităţile publice locale pot obţine finanţare din fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană (U.P. precum şi legislaţia naţională care implementează prevederile documentelor europene. P. P.P.1). Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde patru obiective specifice.2013 în domeniul pescuitului şi acvaculturii. obiectivele şi resursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în România.).G.N.P. a fost elaborat de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în urma unui proces de consultare a agenţilor socio-economici. asigură cadrul legal pentru implementarea măsurilor de bază în domeniul pisciculturii şi acvaculturii. reprezintă implementarea Planului Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură pentru perioada 2007 .N. Pescarii. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.

Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti. de asemenea. Cel mai probabil.Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun (40 mil. . planurilor de amenajare a teritoriului judeţean. Este necesară. În zonele sensibile aceasta va fi o condiţie obligatorie pentru acordarea finanţării pentru proiecte. .). Având în vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare.O. planurile de amenajare a teritoriului judeţean. Se recomandă ca rezultatele Master Planului să fie comunicate autorităţilor naţionale şi judeţene pentru adaptarea planurilor de management bazinale. reintroducerea lostriţei în apele interioare etc. măsuri pentru promovarea acvaculturii organice. pescuit în apele teritoriale. aceasta se va concentra asupra barajelor de la Porţile de Fier. s-au propus următoarele măsuri de bază: elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în România pentru următorii 20 de ani. regional şi naţional. Euro). introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale. 272 . Euro).Axa Prioritară 2: Acvacultură. Euro). Sprijinirea elaborării unui P. care să determine capacitatea de susţinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice.- Dezvoltarea completivităţii şi durabilităţii sectorului pescăresc primar. în concordanţă cu Politica Comună de Pescuit. elaborarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unor recife artificiale de-a lungul coastei Mării Negre. efectele pozitive vor apărea în urma realizării măsurilor planificate în cadrul următoarele axe prioritare: . procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură (140 mil. Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăţirea calităţii în aceste zone. regional şi naţional vor trebui să fie adaptate potrivit rezultatelor acestui Master Plan. elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a se vedea în ce măsură este posibilă reconstruirea rutei de migraţie a sturionilor de-a lungul Dunării. Pe baza obiectivelor specifice au fost dezvoltate cinci axe prioritare de intervenţie în care se acordă o atenţie specială selectării măsurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului şi pentru compensarea efectelor negative potenţiale ce pot apărea. introducerea de măsuri pentru protecţia/refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagră. planurilor de management bazinale.Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (100 mil.

Refacerea zonelor de reproducere şi alte acţiuni similare se pot 273 . compensaţii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanţă cu NATURA 2000. se vor aplică măsuri pentru investiţii productive în acvacultură. De asemenea. acţiuni care urmăresc dezvoltarea pieţei. procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură. se prevede crearea de zone protejate acolo unde pescuitul este interzis. prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunării şi de-a lungul fluviului Dunărea. numai pentru unităţile de acvacultură care desfăşurau activităţi de acvacultură anterior deciziei. Programul va reţine 5 măsuri din cele 6 propuse de regulamentul Fondului European pentru Pescuit. Măsurile de aqua-mediu au scopul de a promova practicile de producţie prietenoase cu mediul în sectorul de acvacultură românesc.2 Protecţia şi dezvoltarea faunei şi florei sălbatice are relevanţă pentru bazinele hidrografice. peisajului şi resurselor naturale şi diversitatea genetică şi managementul peisajelor şi caracteristicile tradiţionale ale zonelor de acvacultură (Delta Dunării. întărirea controlului pentru folosirea acestor locuri de către pescari şi descurajarea pescuitul ilegal. Astfel. intenţionându-se acordarea de prime fermierilor din acvacultură care se angajează să aplice formele de acvacultură cuprinse în articolul 30 din Regulamentul Comisiei privind Fondul European pentru Pescuit. pescuit în apele teritoriale. compensaţii reprezentând o valoare maximă la hectar în fermele de acvacultură unde sunt aplicate obligaţiile de aqua-mediu în plus faţă de cadrul legal. sprijinirea restructurării sectorului prin intermediul acţiunilor colective. a patrimoniul genetic sălbatec şi a mediului. se vor aplica măsuri pentru pescuitul în apele interioare astfel încât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare. Măsurile de aqua-mediu au în vedere introducerea de noi metode pentru producţia din acvacultură care sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. Această măsura poate oferi sprijin sub formă de primă pentru: compensaţii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în ferme ecologice (producţii organice). În cadrul Axei Prioritare 3 „Măsuri de interes comun” se urmăreşte crearea unei infrastructuri comune pentru lucrătorii sectorului piscicol. zonele montane). dintre care măsura 3.introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale. măsuri de aqua-mediu şi măsuri pentru pescuitul în apele interioare. În cadrul Axei Prioritare 2: Acvacultură.

000. inclusiv a zonelor de reproducere şi a rutelor de migraţie pentru speciile migratoare.P.000. măsuri cu privire la protecţia şi îmbunătăţirea mediului ariilor protejate din cadrul reţelei NATURA 2000.579.000 105.dovedi de asemenea necesare pentru managementul durabil al pescuitului în apele interioare.P.735. Această măsură va sprijini acţiuni pentru: construirea sau instalarea facilităţilor statice sau mobile destinate protecţiei şi dezvoltării faunei şi florei acvatice.714. unde aceste zone sunt direct legate de activităţi piscicole) poate acoperi de asemenea costurile pentru consultarea actorilor implicaţi pe durata discuţiilor planurilor de management. dacă sunt legate de activităţi de pescuit. (Euro) 9. Sprijinul conform Art 38(2)(c) din F. organisme sau firme. protecţia şi îmbunătăţirea mediului în cadrul programului NATURA 2000.000 35.000.7 307.000 25.618.000.E.E. În ceea ce priveşte finanţarea aplicării măsurilor prin Programul Operaţional pentru Pescuit (P.7 Rata de cofinanţare F.7 76.942.O. Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile de 230. studiilor pentru monitorizarea şi supravegherea speciilor şi a habitatelor.318.325.975. Aceştia primesc ajutor 274 .000.207 Contribuţie naţională (Euro) 3. (%) 75 75 75 75 75 75 Beneficiarii sunt operatori.942. 5 Alocare financiară a P.000 14. pe axele prioritare Prioritate Contribuţia publica totală (Euro) Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5 Total 13.P.).000.P.7 Contribuţie F.P.207 230.739.300.000 100.7 de milioane de Euro până în 2013 (75%). cu următoarea defalcare financiară: Tabelul 9. autorităţi publice sau private responsabile pentru iniţierea sau pentru implementarea măsurilor.000 30. incluzând cartarea şi a managementului de risc (sisteme de avertizare).000 3.000 75.000 140.000.000. de 77 de milioane de Euro (25%). (de ex.000 10.E. reabilitarea apelor interioare. la care se adaugă contribuţia României.000 40.904.735. prelucrarea informaţiilor şi material publicitare.O.000.000 10.

Ministerul Agriculturii. vor fi aduşi în Dunăre peste 100. În ceea ce priveşte peştii migratori.I. proveniţi din crescătorii de peşte. din care se prepară renumitul caviar de Marea Neagră.G.E. 239 din 28 aprilie 2009 privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani.S.E. iar aceştia se monitorizează de către specialiştii în acvacultură cu ajutorul unor cipuri speciale.000 de pui de sturioni.P. 1176/2005 privind statutul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Măsuri şi etape pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă Nota: În conformitate cu H. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunării cu pui de sturioni.T. din planul de management bazinal. Ele emit semnale care vor fi recepţionate iar apoi redirecţionate cu ajutorul sateliţilor. împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. În vederea protejării acestora a fost iniţiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de către Ministerul Agriculturii. Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor în România. proiectele şi acţiunile prevăzute la nivel naţional. Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Durabile. (Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Sălbatice de Faună şi Floră) de la Geneva. Programul se derulează prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.public conform articolului 3 (l) din Regulamentul Fondului European pentru Pescuit (F. au iniţiat un protocol de colaborare pentru promovarea şi realizarea obiectivelor comune în vederea asigurării implementării eficiente a Programului Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013. cât şi faţă de Secretariatul C. aceasta administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a 275 .). sturionii sunt preferaţi de către pescari deoarece ei sunt producători de icre negre. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun nr. Speciile şi numărul de exemplare de sturioni sunt stabilite de comun acord cu Ministerul Mediului. Sturionii trăiesc în apele de coastă ale Mării Negre şi se reproduc pe Dunăre. Această măsură de populare şi de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizării obligaţiilor pe care ţară noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune. 9. cu strategiile. În vederea asigurării corelării necesare a măsurilor pentru categoria de presiuni piscicultură. În total. regional şi local în acest domeniu.2.

apelor. 276 . 9.2. exploatarea şi întreţinerea reţelei naţionale de observaţii şi măsurători hidrologice. derivaţii. . exploatarea şi întreţinerea infrastructurii „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor”. lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor – activităţi cu caracter social. luând în considerare cheltuielile aferente exercitării următoarelor atribuţii: . precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică. prevenire şi avertizare în caz de poluări accidentale.administrarea. 9 al Directivei Cadru.supravegherea calităţii resurselor de apă. hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă.protecţia. Preambul Mecanismul de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor are la bază contribuţiile aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor pe categorii de utilizatori şi surse.constituirea şi gestionarea fondului naţional de date hidrologice.administrarea. întreţinerea cursurilor de apă. formată din lacuri de acumulare. hidrogeologice şi de gospodărire a apelor. plăţi. în scopul cunoaşterii şi al gestionării unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterană pentru care prestează activităţi specifice de gospodărire a apelor.1. . restaurarea şi valorificarea resurselor de apă. prize de apă şi alte lucrări specifice. care include sistemul de contribuţii. . hidrogeologice. În conformitate cu Art. canalizare şi epurare sunt prestate de operatori economici la nivelul fiecărui judeţ. bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte. în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. informaţii aferente acestor servicii publice sunt incluse în Planul de Management pe Bazin Hidrografic. . diguri de apărare împotriva inundaţiilor. Serviciile publice de alimentare cu apă. canale. Cheltuielile curente pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” sunt asigurate în principal din venituri proprii.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei. m3 (din sursa utilizabilă). Figura 9. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.3 Dinamica cerinţelor de apă). de circa 20 mld. 277 . refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor. solicitat de către beneficiari. Contribuţia specifică pentru utilizarea resursei de apă pe categorii de resurse şi utilizatori este aferentă accesului la sursă şi depinde în mod direct de cheltuielile de întreţinere şi exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor şi de volumul de apă brută prelevat. realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice. volumul de apă prelevat variază în funcţie de cerinţa utilizatorilor (Figura 9. precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile.3 Dinamica cerinţelor de apă La dimensionarea preţurilor făcută în anul 1990 s-a luat în calcul un volum anual de apă. gestionarea durabilă a resurselor de apă. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. de producere a energiei. Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. luând ca bază datele din economie. Dacă volumul lucrărilor de întreţinere şi exploatare are un caracter relativ constant.

R. Efectul economic al ajustării contribuţiilor la cel puţin nivelul indicilor preţurilor de consum asupra utilizatorilor este nesemnificativ. deşi Administraţia Naţională Apele Române (A. m3.Restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. În prezent cheltuielile cu apa brută în sectorul industrial sunt sub 4%. în anul 2005 la 7.) realizează activităţi de apărare împotriva inundaţiilor.Administraţia Naţională „Apele Române” .A. agricultură. Un alt inconvenient major îl reprezintă faptul că.4). costurile cu apa brută sunt sub 6%.107/1996 cu modificările şi completările ultarioare.22% din producerea de energie electrică din termocentrale la 1000 mc (Figura 9. irigaţii) a condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9.700 (conform Normativului pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii la mijloacele fixe aflate în administrarea Autorităţii Publice Centrale în Domeniul Apelor .A. a condus la reducerea veniturilor necesare realizării reparaţiilor şi întreţinerii lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare. în anul 2001 la 7.5 mld. Situaţia s-a menţinut astfel în anul 2007. m3 în anul 1998. când s-au realizat lucrări în valoare de 305. în sectorul energetic 0.N. m3. iar la unităţile de gospodărire comunală.9 mld. statul nu realizează şi susţinerea financiară prin bugetul de stat.05 mld.R. faţă de necesarul de circa 530.000 mld. siderurgie. iar în anul 2007 la 7. Figura 9.2 ori faţă de anul 1990.N.96% din producerea de energie electrică la 1000 mc uzinat şi 0.). în definitiv comenzi sociale în conformitate cu Legea apelor nr. Diminuarea cererii de servicii publice de gospodărire a apelor.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută 278 . ceea ce reprezintă o reducere de 4.A. m3. lei.5 mld.

Astfel amortizarea acoperă numai active relativ nesemnificative şi elimină activele mari (baraje.O.9. Majoritatea preţurilor de consum au fost liberalizate.G. Amortizarea se calculează în baza Legii 15/1994. De aceea. 3. Deficienţe ale sistemului actual de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor 1. a fost întotdeauna sub necesar. dar nu au fost corelate în timp real cu indicele preţurilor de consum. prin lipsa fondurilor de investiţii. mc/an faţă de circa 20 mld.2. până în anul 2008 nivelul contribuţiilor aplicate în scopul gospodăririi raţionale şi durabile a resurselor de apă a fost menţinut la nivelul anului 2005 (conform O. 279 . controlat de stat. 73/2005). 242/31 mai 1999. s-a diminuat faţă de anul 1995. la care s-au adăugat influenţele din alte ramuri şi nu necesarul ce trebuie realizat. deci implicit de activităţi specifice de gospodărire a apelor. republicată în M. investiţia de capital este dependentă de bugetul naţional. cu circa 50 miliarde lei. Indicele de ajustare a contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor – indicele preţurilor de consum.0 mld.G. Astfel. iar cele pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor au rămas controlate de stat. 4.). având în vedere că analiza de preţ s-a făcut pe baza costurilor înregistrate. 9.2. Deşi cerinţa de apă. perioada de 3 ani constantă în nivelul contribuţiilor a dus la o puternică decapitalizare.ianuarie 2008. neasigurând realizarea programului de menţinere în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare şi a celui de monitorizare calitativă a resurselor de apă (Fig. pentru activele aflate în patrimoniul public valoarea amortizării nefiind calculată. mc. prin luarea în calcul a unui volum de 11. diguri etc. doar în anul 1992 s-a luat în considerare acest fapt la ajustarea preţurilor. Deşi cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost ajustat prin H.U.5). Rata de revenire în investiţii este foarte scăzută. 2. 803/2008 în august 2008 cu indicele de inflaţie aferent perioadei august 2005.

A. la cele de administrare.A.R. aşa cum este menţionat în Directiva Cadru Apa. Veniturile înregistrate nu contribuie la recuperarea costurilor de investiţii şi nici la finanţarea lucrărilor majore de infrastructură.C. aceste lucrări sunt finanţate din bugetul de stat şi. necesare în special pentru conformarea cu D. va plăti amortismente pentru aceste investiţii. conform legislaţiei române. 280 . Datorita limitărilor la finanţările din bugetul de stat.A. Veniturile Autorităţii Publice Centrale în domeniul Apelor .N. contribuie parţial la recuperarea costurilor de resursă. Întârzierile de la 6 luni la 2.N. de gestiune calitativă a resursei. şi implementarea acesteia. 6. A. Deoarece acest gen de infrastructură este de interes naţional. A. Principiul recuperării costurilor.R.Figura 9.R.A. pentru ele nu se plătesc cheltuieli de amortisment.R. din fonduri proprii.5 ani a ajustării contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor au condus la decapitalizarea Administraţiei Naţionale Apele Române cu repercusiuni în constituirea surselor pentru finanţarea lucrărilor de gospodărire a apelor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 5. A. şi într-un procent mult mai redus. reabilitarea unor lucrări majore de infrastructură. va trebui să finanţeze parţial.N. la valorile investite din fonduri proprii. se referă la recuperarea atât a costurilor de operare. va continua să finanţeze investiţii de valoare mică.N.A. administrare cât şi a celor de investiţii.A.

sistemul actual de contribuţii specifice de gospodărire a apelor prezintă un avantaj faţă de un sistem de contribuţii specific de gospodărire a apelor pe spaţii/bazine hidrografice. 281 .3. prin asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii/bazine hidrografice.9.2. Considerente în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor:  Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naţional pe surse şi utilizatori. principiul recuperării costurilor. Măsuri privind dimensionarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi apelor în vederea asigurării recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Articolul 9 din Directiva Cadru prevede: Principii în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor: principiul poluatorul plăteşte. principiul utilizatorul plăteşte. incluzând aici costul de mediu şi resursa pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor.

activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. Măsuri şi etape Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico – financiar în domeniul gospodăririi apelor.R. fiind strict necesară îmbunătăţirea acestuia. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. Etapa 1. Etapa 1: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori Ipoteze Stabilirea unor contribuţii specifice de gospodărirea apelor de tip binom pe baza unui element fix. A.A. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale. Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menţinerea în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat. Etapa 2 Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale. 282 .  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost.N. proporţional cu cheltuielile necesare pentru menţinerea exploatării şi a funcţionării sistemului naţional de gospodărirea apelor. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

 alocarea costurilor pe categorii de surse şi utilizatori. elementele de monitorizare (cantitative şi chimice – ape subterane.  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost.  dimensionarea costurilor de resursă. precum şi mediile de investigare (apă. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice Ipoteze Determinarea/aplicarea unei contribuţii specifice pentru protecţia calităţii apelor în baza activităţii de monitoring pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterană având în vedere: realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa.  stabilirea noului cuantum al contribuţiilor. biotă).  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate. dimensionarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la nivelul necesarului Normativului de întreţinere şi reparaţii.  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”  analiza privind influenţa noului cuantum al contribuţiilor asupra preţurilor apei potabile şi energiei. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. sedimente.  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi stabilirea noului cuantum al contribuţiilor. fizico-chimice şi hidromorfologice – ape de suprafaţă).  alocarea costurilor aferente primirii de substanţe uzate pe tip de poluant. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Etapa 2: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. biologice. 283 .  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente. dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor.

se stabileşte la nivelul fiecărui Operator câte o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). la tarife accesibile. pentru a depăşi eventualele probleme administrative. performanţele tehnice şi financiare. capacitatea profesională şi managerială. precum şi crearea de structuri eficiente de management al apei. din cadrul P. îl reprezintă sectorul care vizează „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. pentru gestionarea implementării măsurilor de investiţii. operatorii sunt încurajaţi să se asocieze în vederea înfiinţării unei companii regionale de apă. canalizare şi epurare • Promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională. În acest fel. Master Planul trebuie să redea soluţiile tehnice viabile şi de dezvoltare. cu investiţii axate pe extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. canalizare şi epurare Cadru general Primul şi cel mai important domeniu de intervenţie. Master Planul are scopul de a stabili şi prioritiza nevoile şi investiţiile în realizarea lucrării cu costuri cât mai mici.O. Beneficiarii eligibili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autorităţile Locale (Consilii Judeţene şi Locale) în colaborare cu Operatorii regionali (societăţi comerciale deţinute de Unităţile Administrativ Teritoriale asociate în Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară). precum şi eficientizarea serviciilor publice de apă şi canalizare. Măsuri în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă.S. în cazul acesta. criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitate unui proiect. urmărind astfel maximalizarea eficienţei costurilor prin realizarea de economii la 284 .Măsuri de recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă. Totodată. precum şi în funcţie de tarifele şi serviciile furnizate de aceştia. Operatorii regionali sunt consideraţi eligibili în baza unui set de criterii privind mărimea. Acordarea finanţării în sectorul de apă este condiţionată de înfiinţarea Operatorilor Regionali şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. De asemenea. Obiectivele majore ale acestei axe urmăresc să asigure servicii de apă şi canalizare. îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă şi a gradului de gospodărire a nămolurilor (provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate). construirea de staţii de epurare. Mediu. calitatea apei potabile în toate aglomerările umane. a serviciilor de alimentare cu apă şi apă uzată.

10. a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionale echilibrate. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei din punct de vedere al costului infrastructurii locale de apă şi al serviciilor. • Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane.1 sintetizează Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă. Anexa 9. de asemenea. Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă şi apă uzată. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar. optimizarea costurilor de investiţii globale şi cele de operare induse de asemenea investiţii. pe termen lung. în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. la nivelul fiecărui Master Plan aprobat de Ministerul Mediului. • Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. • Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă. canalizare şi epurare. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiţii comun. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). să genereze costuri de operare minime. canalizare şi epurare va trebui să genereze costuri de investiţie minime şi. Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale.scară. dar şi pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor. 285 . Analiza economico-financiară în contextul Master Planului realizează un calcul al costurilor de operare şi întreţinere asociate cu proiectele identificate în programul de investiţii pe 30 de ani. la calitatea cerută şi la tarife acceptabile. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. prin investiţii şi promovarea de operaţiuni independente. a operaţiunilor. Pentru a realiza acest lucru. pentru că orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul îl va percepe utilizatorilor.

identificate în capitolul 5. 9. 107/1996. economice şi sociale.G.2005 . Realizarea zonelor de protecţie se face în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. precum şi captările aferente acestora. se impune asigurarea acestor zone având în vedere legislaţia în vigoare. culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracţiunii animale. cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea. şi a H. 5 alin. întrucât nu pentru toate captările de apă din sursele de suprafaţă şi sursele subterane se asigură zone de protecţie. 107/1996. În cadrul celor 18 zone de protecţie pentru captări de apă din surse de suprafaţă pentru potabilizare şi 279 zone de protecţie pentru captări de apă subterane pentru potabilizare. se instituie zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică.(1) din Legea apelor nr.pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru sursele de ape subterane sau de suprafaţă. 286 . pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei. păşunatul. în conformitate cu prevederile art. se impun măsuri de interdicţie a unor activităţi şi de utilizare cu restricţii a terenului.1. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman În jurul lucrărilor de captare. ca urmare a activităţii umane. în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii surselor de apă. cu modificările şi completările ulterioare. „Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării”. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim sever (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) sunt interzise: • • • • utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice. irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate. 930/11.Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operaţionale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi pot fi consultate la Consiliile Judeţene sau la Ministerul Mediului – Direcţia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale.08.3. construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentarii cu apă potabilă.

recoltarea gheţii. depozitarea de materiale. dar cu interzicerea: • • • utilizării îngrăşămintelor naturale. irigării cu ape uzate. • • • pescuitul şi scăldatul. în funcţie de condiţiile locale. • • • nu sunt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi a depozitelor acoperitoare ale acviferului. cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaţiei . chiar epurate complet. astfel delimitat încât. utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile. lucrările vechi de excavaţii deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potenţial poluant. construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apă. prin aplicarea de măsuri de protecţie. 287 .• • • amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. precum şi adăparea animalelor. activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică şi pentru zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie etc.în aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanţe impurificatoare. excavaţii de orice fel. se vor lua următoarele măsuri de protecţie constructive şi de exploatare: • cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel puţin suprafaţa de teren aferentă zonei de protecţie sanitară cu regim sever. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) terenurile pot fi exploatate agricol de către deţinătorii acestora. terenul va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaţiilor. pentru orice fel de culturi. Zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei.

respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. depozite de îngrăşăminte şi de substanţe fitosanitare. În perimetrele de protecţie hidrogeologică se interzic: • • • • • • • • evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier. Direcţia Apelor Prut întocmeşte şi ţine la zi evidenţa computerizată a zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologică din spaţiul hidrografic PrutBârlad şi o transmite la sfârşitul fiecărui an calendaristic Direcţiei de specialitate din cadrul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. gaze etc. combustibili solizi etc. executarea de foraje pentru prospecţiuni. amplasarea de platforme de gunoi. în vederea înscrierii acestora în Registrul zonelor protejate. pe aceste terenuri sunt interzise: • • • • • • toate activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică. iar măsurile de protecţie au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural. amplasarea de sere. spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei. explorări şi exploatări de petrol. depozitarea. amplasarea de unităţi zootehnice. amplasarea de unităţi care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare. drenuri şi foraje. protector al acviferului este îndepărtat. Direcţia Apelor Prut acordă avizul. silozuri de cereale. În cazul în care în 288 . lubrefianţi. efectuarea de irigaţii cu ape uzate. staţionarea sau introducerea în subteran a substanţelor poluante. Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaţa şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergenţe naturale (izvoare). executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole: grajduri. pentru captările de apă destinate alimentarii cu apă potabilă. precum şi evitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor cu substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile. depozitarea de carburanţi. containere cu deşeuri. respectiv autorizaţia de gospodărire a apelor.• crescătoriilor de animale şi depozitării de gunoaie animale. amplasarea de campinguri. În afară măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă. executarea de decopertări prin care stratul acoperitor. neepurate sau insuficient epurate.

respectiv pentru stabilirea condiţiilor de cantitate pentru prelevarea din sursele de apă pentru folosinţe 289 . alte persoane împuternicite de conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau al autorităţii administraţiei publice locale. precum şi programul de monitoring pe care deţinătorul captării urmează să îl efectueze în lucrările respective.1 „Analiza economică asupra utilizării apei”) se concretizează în următoarele tipuri de activităţi şi măsuri: • Controlul respectării cerinţelor din avizele şi autorizaţiile de gospodărirea apelor. inspectorii compartimentelor de inspecţie teritorială pentru resurse minerale ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. industrie şi Agricultură (prezentate în cap. în vederea avertizării în timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei.G.populaţie. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către autorităţi desemnate prin lege.aceste zone nu poate fi asigurată protecţia sanitară. comisarii Gărzii Naţionale de Mediu judeţene. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe Măsurile pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe . în conformitate cu normele din H. Documentaţia trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentru supravegherea calităţii apei în amonte de captare. 9. 8. Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecţie hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin reţeaua hidrogeologică naţională. avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor se va acorda numai dacă documentaţia de fundamentare a acesteia demonstrează ca nu este fezabilă nici o altă soluţie de alimentare cu apă. 930/2005. respectiv: • • • • inspectorii Inspecţiei de stat a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi inspectorii din cadrul Direcţiei Apelor Prut.4. parte componentă a Reţelei Naţionale de Observaţii şi Măsurători pentru Gospodărirea Apelor a Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Sistemul de monitoring integrat al apelor. având în vedere situaţia preexistentă în zona de amplasament.

stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă. controlul activităţii de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor se realizează de către personalul împuternicit al autorităţii centrale pentru gospodărirea apelor.N.G. precum şi prin personalul de specialitate al Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul celor 11 Direcţii ale Apelor şi Sistemelor de Gospodărirea Apelor (S. A.). Pădurilor şi Protecţiei Mediului. 107/1996. Conform prevederilor art. cu excepţia apelor geotermale. acte care reglementează legătura cu resursa de apă. cu modificările şi completările ulterioare. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor) elaborează strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. Autoritatea publică centrală poate institui un regim de supraveghere specială. prin unităţi de profil. în calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor. 4 din Legea apelor nr. 290 . 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. Apele din domeniul public se dau în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” de către Ministerul Apelor. Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor. stabileşte regimul de folosire a resurselor de apă de către folosinţe. emite avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor. Administraţia Naţională „Apele Române” avizează/autorizează folosinţele construite pe ape sau în legătură cu apele în scopul gospodăririi raţionale a resurselor de apă şi al protecţiei acestora împotriva epuizării şi poluării. 107/1996. respectiv. în interdependenţă cu principiile gospodăririi apelor şi asigurării dezvoltării durabile. în condiţiile legii. exercitat prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor).În conformitate cu Legea apelor nr. cu modificările şi completările ulterioare. raţională şi complexă a apelor şi asigură coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu. în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. indicatori de calitate).R. este un drept exclusiv al Guvernului.. indicatorii de capăt privind prelevarea apei (cantitate apă prelevată) şi evacuarea apelor uzate (volume.A. Coordonarea şi monitorizarea activităţii de emitere a avizelor şi a autorizaţiilor de gospodărire a apelor se organizează şi se exercită de către Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin personalul propriu. indiferent de forma de proprietate. organizează şi desfăşoară pe bazine hidrografice activitatea de gospodărire unitară. precum şi în baza Ordinului nr.A.

107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. acestea întocmesc programe de etapizare care cuprind lucrările şi măsurile necesar a fi executate în vederea protecţiei calităţii apelor. penalităţilor şi sancţiunilor cuvenite pentru încălcarea dispoziţiilor legale. 661 din 1 august 2006.N. 107/1996 cu modificările şi completările ulteriore.inspecţia – destinată verificării încadrării în prevederile actelor de reglementare şi a legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor a folosinţelor de apă şi aplicării amenzilor. 291 .Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se emit în baza Ordinului nr. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apelor şi conformarea la termenele stabilite a folosinţelor de apă. responsabilii de realizarea măsurilor şi efectul măsurii aplicate. care se suportă de către titular. în baza documentaţiilor de fundamentare a solicitării întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. iar pe parcursul funcţionării acesteia. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.A. următoarele aspecte: . de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă. 658 din 31 iulie 2006 şi trebuie să se bazeze pe studii hidrologice. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor” publicate în MONITORUL OFICIAL nr.. care se negociază în vederea aprobării cu Direcţiile Apelor şi/sau A. Funcţionarea folosinţei de apă este reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor. în temeiul Art. Analiza de fond şi realizarea lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizare includ. termene de conformare. 661 din 28 iunie 2006 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor publicat în MONITORUL OFICIAL nr.R. 73/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 400/2005 privind înfiinţarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”. autoritatea din domeniul apelor aplică penalităţi pentru depăşirea valorilor reglementate. surse de finanţare. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinţelor legale în ceea ce priveşte valorile parametrilor de capăt. Avizul de gospodărire a apelor se emite. Programele de etapizare cuprind lucrări şi măsuri. în cazul în care se constată nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor de calitate reglementaţi prin autorizaţie. potrivit art. 52 din Legea Apelor nr. din partea unităţilor de gospodărire a apelor. Nerealizarea lucrărilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sancţiuni precum şi retragerea actului de reglementare. 107 din Legea Apelor nr.

sunt prevăzute lucrări pentru care este necesară notificarea către unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române". industrială şi pentru irigaţii . tot în Anexa 1b1. plutărit şi flotaj. (1) din Legea apelor nr. În Ordinul nr. referitoare la FOLOSIREA APELOR: . pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor este menţionată în Ordinul nr. injecţii de ape în subteran. III. 662/2006.Alimentari cu apă potabilă. alte lucrări de acest fel. sunt menţionate lucrările şi categoriile de activităţi pentru care nu este necesară solicitarea şi obţinerea avizului de gospodărire a apelor. amenajări piscicole. turistice sau pentru agrement. alte asemenea lucrări.2 l/s.lucrări de folosire a apelor. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. în conformitate cu prevederile art. În Anexele 1c2 şi 1d2 ale aceluiaşi ordin sunt menţionate competenţele de emitere a avizului de gospodărire a apelor. Lista lucrărilor şi categoriilor de activitate desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. pentru aceasta.. . amenajări pentru navigaţie. .negocierea – stabilită între folosinţa de apă ce urmează a fi reglementată şi emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor. poduri plutitoare. alimentari cu apă industrială şi pentru irigaţii.lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe. amenajări balneare. 292 . centrale hidroelectrice. max. dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s.competenţă în funcţie de cerinţa Qzi. pct. Anexele 1b1 şi 1b2. De asemenea. alin.lucrări. lucrări de captare a apei. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe: . cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentari cu apă potabilă. pentru începerea execuţiei şi anume. în condiţiile în care. nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii cu capacitate de până la 0. Anexa 1a. unde trebuie asigurate condiţii de realizare treptată a canalizării şi epurării apelor uzate. inclusiv cele din mediul rural. pentru alimentarea cu apă pentru folosinţe destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii. staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor. 54. iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă. 662/2006. folosinţe hidromecanice. în vederea conformării acesteia la termenele stabilite.

Lucrări de explorare/exploatare prin foraj – competenţă de autorizare doar pentru Direcţiile Apelor. 21/2002 – privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale. au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare. recirculare şi folosire repetată.A. după caz. utilizatorii de apă sunt obligaţi să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate şi să economisească apa prin folosire judicioasă.competenţă în funcţie de debit. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. . la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilor folosite. sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei.N. 12.Alimentari cu apă din subteran prin foraje .competenţă în funcţie de suprafaţă totală amenajată. Activităţile constau în analiza cerinţelor de apă ale beneficiarilor în funcţie de realizările anilor anteriori şi de solicitările de resurse de apă. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. se avizează de ministerele interesate şi se aprobă de către M. secetei. Procedural. . iazuri agropiscicole . • Controale planificate. Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se determină şi se reactualizează periodic.M. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele se realizează de către SGA-uri.D.Centrale hidroelectrice inclusiv microhidrocentrale .Amenajări piscicole.competenţă în funcţie de puterea instalată. pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente.. Conform prevederilor art. 13 şi 14 din Legea apelor nr. De asemenea.D.D. activităţile de monitoring ale utilizatorilor de apă.R. şi A.D.M. Soluţionarea eventualelor divergenţe este de competenţa Guvernului. din Legeai apelor nr. normele de consum se propun de utilizatorii de apă. tematice şi comune pentru activităţile de prelevare din sursele de apă pentru folosinţe În conformitate cu Legea apelor nr. precum şi condiţiilor de aplicare a restricţiilor temporare de folosire a resurselor 293 . inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supra-exploatării resursei. Conform preveedrilor art. OG nr.. OUG nr. . M.. Scopul este realizarea unei gospodăriri operative a resurselor de apă şi asigurării integrale cu apă a folosinţelor. 21/2004 – privind sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

A. Modul în care se desfăşoară controlul activităţii de gospodărire a apelor este inspecţia realizată prin controale planificate.D.-uri. Verificarea activităţii folosinţelor de apă se realizează prin acţiuni de control periodice efectuate de către A.G. La nivelul S.A.M.R.. de obicei. operatorilor de servicii publice pentru apă.R. şi se concretizează prin întocmirea unui raport de activitate.N.N. şi A. .M. Sistemelor de Gospodărirea Apelor. se efectuează controale planificate.5.G.realizarea măsurilor impuse prin procesele verbale anterioare. În cadrul Birourilor de Inspecţie Teritorială a Apelor de la nivelul A. documentele de autorizare şi pe baza informaţiilor colectate de la nivelul Direcţiilor Apelor. . în care se evidenţiază: . 9.-urilor.R.D. atunci când este cazul..D.M.A.D. Direcţiile Apelor şi S.A.A.-ului pe raza căruia se desfăşoară controlul. Controalele tematice se desfăşoară în baza dispoziţiilor primite din partea M.A. se întocmesc Procese Verbale de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiei.N.D. Activitatea de control presupune deplasare în teren la utilizatorii de apă. se desfăşoară controale tematice şi comune.. Agenţiilor Regionale şi Judeţene de Protecţia Mediului.D.măsuri de îmbunătăţire şi termene precise.R.R. controale tematice şi controale comune. A. Măsurile au fost grupate în funcţie de tipul activităţilor şi presiunilor create de acestea cu impact asupra stării apelor.A. agenţilor economici. se deplasează şi un reprezentant al S. Dacă se constată încălcări ale legislaţiei în domeniul apelor. respectiv: 294 . Controalele comune se desfăşoară împreună cu reprezentanţi ai M. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor Stabilirea măsurilor pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informaţiile din documentele strategice şi legislative.A.G.de apă..N.N. În baza dispoziţiilor transmise de M. Garda de Mediu şi Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului.constatările din teren.-urilor şi Direcţiilor Apelor se elaborează Planuri de restricţii în folosirea apei în perioade deficitare (secetă).G. al Direcţiilor Apelor şi S. prin compartimente de specialitate. şi A.A. Deplasările se încheie prin întocmirea de procese verbale de constatare. La deplasarea în teren a inspectorilor din cadrul Direcţiilor Apelor.

E. deşeuri etc. 79/869/C. regionale şi locale. surse de finanţare. pentru alimentarea cu apă potabilă..E. pentru fiecare directivă europeană (DEAUU. Master Planurile elaborate la nivel judeţean şi măsurile recomandate de acestea. privind epurarea apelor uzate urbane şi a altor directive europene asociate. Strategii naţionale. nr.C. Strategii naţionale. iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea legislaţiei de mediu în vigoare. cu referire la măsurile aplicate activităţilor agricole. precum şi sursele de finanţare.E. nr. 295 . 76/160/C. programe cu referire la măsurile aplicate pentru implementarea Directivei 91/271/C.. - Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale. SEVESO II.- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole.E. I. Pentru aglomerări se vor avea în vedere.E. substanţe periculoase/prioritar periculoase.P.. şi nr. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu. • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare.. 78/659/C.E.E.E.E. nr. 75/440/C. 98/83/C.E. acolo unde există. respectiv cele care se referă la: • Directivele nr.P. cu referire la măsurile aplicate activităţilor industriale. Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în considerare următoarele: Strategii naţionale.) şi ramura industrială. regionale şi locale. regionale şi locale.E. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să ţină cont de categoriile de ferme existente.

D.E.A.E. pentru colectarea şi epurarea apelor uzate Directivele nr. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C.. privind depozitarea deşeurilor Priorităţile indicate de politicile naţionale. 99/31/C. Priorităţi indicate de politicile naţionale.P. Măsuri impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene. Măsurile implementate în trecut se referă la lucrările de canalizare-epurare realizate deja sau în curs de finalizare. respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). S..D.E.I. 1999/31/C.E.E. 76/464/C. 86/278/C.E.U.E. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare a ale directivelor europene în domeniul apei.E.D.P. Planul de implementare pentru Directiva nr.A.E. programe ale Băncii Mondiale sau parteneriate public-private etc.T. 24 Noiembrie 2004. în domeniul apei... cât şi documentele strategice care asigură cadrul de realizare a acestora: Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.R. Bruxelles. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.M. Directiva nr. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C. nr. pentru managementul nămolului şi deşeurilor. Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U.. M. Măsurile de bază trebuie să fie fundamentate pe baza strategiei naţionale.E. 91/676/C. şi nr. privind serviciile de apă (I.S. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii.E.E.E.E.).A. regionale şi locale. respectiv proiecte finalizate şi în derulare. regionale şi locale se referă la strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor şi au ca obiective: 296 . prin intermediul proiectelor promovate la nivel naţional. şi cele 7 directive fiice. Capitolul 22: Mediu – Calitatea apei”.E.• • • Directivele nr. 91/271/C. privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C.P. regionale şi locale care indică: • • • • Măsuri implementate în trecut. S.E.E.A. Disponibilitatea resurselor financiare etc.

Protecţia mediului aplicat şi: aplicarea Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013. modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare a apelor uzate. mediu) menţionează Master Planurile judeţene pentru sectorul apă: o finanţate prin I.S.G.O. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare mixte..A. o în pregătire pentru finanţare din credite externe. o cu asistenţă tehnică finanţată prin I.E. prin Axa prioritară „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată”. 352/2005.S. aplicarea Strategiei Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare. - - aplicarea Strategiei şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale.A.P. medii şi mari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi.P. construirea de staţii de epurare pentru aglomerări umane mici. reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente. Efluentul realizat prin aplicarea acestor măsuri trebuie să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în NTPA 001 (Anexa 3 la H. o finanţate prin MF I. reabilitarea sistemelor de canalizare.S. respectarea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a Capitolului 22 . AT 2005/RO/16/P/PA/01. implementarea Programului Operaţional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013. modernizarea tehnologiilor de epurare în staţiile de epurare existente. 297 . 2002/RO/16/P/PA/013-04 şi 2002/RO/16/P/PA/013-05. Anexa 2 (lista indicativă a proiectelor majore pentru P. (proiecte de investiţii). precum şi a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate. pentru realizarea conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/C. Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări/măsuri: • • • • • • • construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare.P. Tabel 1).S.A. Lucrările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările umane constau în reabilitarea.- aplicarea Programului de Guvernare.E. extinderea.

E.A. proiectele I.E. 22 „Mediu”. Anexa 3 (pentru aglomerările din judeţe fără Master Planuri). Pentru aglomerările care au prevăzute în autorizaţia de gospodărirea apelor limite pentru substanţe din lista I şi lista II ale H.3.Bârlad” cu referire la evoluţia locuitorilor. Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări umane cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi sunt centralizate în Anexa 9. privind epurarea apelor uzate urbane. evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate.E. programele de etapizare anexate la autorizaţiile de gospodărirea apelor. şi cele 7 directive fiice. se iau în considerare şi măsurile prevăzute în programele de eliminare a substanţelor prioritar periculoase/reducere treptată a evacuărilor de substanţe prioritare. Anexa 3 la Planul de implementare al Directivei 91/271/C.R. Termenul de conformare este stipulat în Anexa A4 (pentru aglomerările din Master Planuri) şi.O. respectiv în Planul de implementare al Directivei 91/271/C. evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile.A.P. metodologia elaborată de A.E. privind epurarea apelor uzate urbane. programele de conformare anexate la autorizaţia de mediu.1 şi prezentate detaliat pentru fiecare aglomerare în Anexa 298 . 76/464/C.N. Mediu) – elaborarea Master Planurilor pentru judeţe. Calitatea Apei. 351/2005 şi în a căror reţea de canalizare se evacuează ape uzate de la unităţile industriale care intră sub incidenţa Directivei nr.• • construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi.E. în baza informaţiilor furnizate de: • • operatorii de servicii publice de apă de la nivel local şi regional.G.4. 3.E. • • • • documentul de Poziţie – Cap. Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane (presiuni punctiforme stabilite la cap.S. evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora.S. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut . „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă/apă uzată” (Anexa 2 la P. construirea de rezervoare tampon şi platforme de depozitare controlată a nămolului din staţiile de epurare etc.

6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme . 9.3 784.3) au fost estimate în spaţiul hidrografic Prut .3 100 1 2 Figura 9. în anul 2015 situaţia se prezintă centralizat în Tabelul nr.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut . crt. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .e.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr. Referitor la reducerea poluării după implementarea măsurilor. 9. Euro 311. repartizate astfel: Tabelul 9.7 60.Bârlad la circa 784.8 (%) 39.7.Bârlad Cheltuielile de investiţii au fost obţinute prin însumarea pe tipuri de măsuri aplicate numai surselor de poluare punctiforme (aglomerări umane >2000 l. 8 mil. Cheltuieli de Măsura Reabilitarea/modernizarea/extinderea canalizare Construirea/extinderea/modernizarea staţiilor de epurare Total reţelelor de investiţie mil. aglomerări umane <2000 l.e.5 473. 299 . dacă e cazul.nr. care au sistem de canalizare centralizat/staţii de epurare) cu termen de conformare 2015. şi. Euro.

30 46306. Total 357.93 114. C.18 462.35 649.e 10000-150000 l. 2000-10000 l.93 0.e.e 10000-150000 l. >150000 l.60 2177.C.O.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Reducerea încărcării (tone) în perioada 2006-2015 M.67 2063. respectiv Anexa nr.97 6360.31 1957.28 12781. >150000 l.47 Valorile din tabel s-au obţinut prin însumarea concentraţiilor de poluanţi reduse.90 25540.S.28 0.58 2410.00 371.98 Reducere totală < 2000 l.15 9142.67 88670.35 13164.26 1527.B.38 401.72 51755. Total 0.e.60 6330.85 16.95 24881.00 754.95 33142.e.29 5015.27 86.08 6201.22 7978. Total 357.00 16.82 16.35 42367.20 33224.70 0.e. 2000-10000 l.e.65 0.51 10255.58 2504.11.09 362.68 745. 9. NT PT Aglomerări cu sistem centralizat de canalizare < 2000 l.57 17797.69 Dimensiunea aglomerării Aglomerări cu staţii de epurare < 2000 l.99 1362. 2000-10000 l.e.50 8740.37 362. referitoare la eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor.91 441.e.72 51001.43 5923. >150000 l.42 2539.90 25168. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative .Tabelul 9.72 86.70 20971.57 67698.21 1115. 300 .5 C.00 98.95 15201.64 2811.T. estimate conform „Metodologiei de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane”.65 10790.78 407.14 3170.e 10000-150000 l.O.e.62 12326.00 369.11 2070.95 24512.20 76.58 331.21 1132.95 7722.e.18 8741.38 745.13 1494.09 18372.45 287.43 6021.

301 .Bârlad Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerările umane cu evacuare în amonte de corpul de apă de suprafaţă.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .Figura 9. concentraţiile pentru unii poluanţi (substanţe organice şi nutrienţi) ar putea creşte deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerările fără sisteme de colectare existente în anul 2006 se transformă în poluare punctiformă de la sistemele de colectare ce se vor realiza până în anul 2015.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .

). respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 302 . (I. • Directiva 91/689/C. • Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deşeurilor. • Directiva 85/337/C. privind privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase.• Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile industriale au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare. privind epurarea apelor uzate urbane.E. • Directiva 80/68/C. respectiv cele care se referă la: • Directiva 76/464/C. • Directiva 1999/31/C. pe baza măsurilor necesare respectării legislaţiei europene în domeniul protecţiei mediului.P.E. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu.E.E. în domeniul apei. • Directiva 2006/118/C.E.E. a legislaţiei naţionale de implementare.C. Administraţia Naţională „Apele Române” a elaborat o „Metodologie de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale”.E.E. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U.E. privind accidentele majore (Seveso II). • Directiva privind controlul şi prevenirea integrată a poluării 96/61/E. şi cele 7 directive fiice privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunităţii modificată şi completată prin Directiva 2006/11/C. • Directiva 75/442/C. privind deşeurile periculoase.E. • Directiva 91/271/C.E. şi 2003/35/C.E.E.E. privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. strategiilor aplicate pe termen mediu. privind depozitarea deşeurilor.C. modificată prin Directivele 97/11/C. precum şi informaţiilor furnizate de agenţii economici şi previziunilor statistice elaborate pentru sectorul industrial.P.E. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii.E.E. – Directiva cadru a deşeurilor.E. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării..C. modificată prin Directiva 98/15/C. • Directiva 96/82/E.E.

Capitolul 6 . cum sunt: • Poziţia Comună a Uniunii Europene pentru Capitolul 22 . şi 86/280/C. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut .E. • • • • • • • Anexa VIII (Perioade de tranziţie sub Directiva 96/61/C.Bârlad” . şi 90/415/C.52/04).E... Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională.Perioade de tranziţie sub Directiva 1999/31/E. Programe de eliminare/reducere a poluării cu substanţe din lista I/II pentru evacuare în receptori naturali şi reţele de canalizare. şi „directivele fiice” 82/176/C. . 83/513/C.). Bruxelles.E. Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu.E. Proiecte noi care se derulează după emiterea autorizaţiei de gospodărirea apelor.E.Finanţare din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013).. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor. 96/61/C. Disponibilitatea resurselor financiare se referă la alte măsuri cu finanţare certă: ..E.E.E. 84/491/C.R.E. Capitolul 22: Mediu” (Planurile de implementare pentru Directivele Europene 76/464/C. Metodologia elaborată de A. Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu.Fonduri Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. 91/271/C.A.E. Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007-2013) cu cofinanţare privată şi naţională. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării).E. 303 .I.N. 84/156/C.E. privind depozitarea deşeurilor. 24 Noiembrie 2004.E..Mediu: CONF – RO 52/04: Anexa III .. La stabilirea măsurilor s-au analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare..D. B..E.E.E.E.E.E.E.E. 1999/31/C. modificate prin 88/374/C..E.R. Anexa VI (Lista unităţilor industriale care fac obiectul perioadei de tranziţie pentru Directiva 76/464/C. B. referitoare la descărcările de substanţe periculoase în apele de suprafaţă).Împrumuturi interne şi externe (ex.E.E.E..).Evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora. Inventarul detaliat al substanţelor periculoase evacuate în corpurile de apă şi în sistemele de canalizare. .C. 2000/76/C. Banca Mondială etc.E.

Inventarul măsurilor de bază pentru activităţile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activităţi specifice sectorului industrial din spaţiul hidrografic Prut Bârlad. surse difuze – care deţin activităţi ce implică manipulare. activităţi industriale care sunt monitorizate şi deţin autorizaţii de gospodărirea apelor cu programe de etapizare şi autorizaţii de mediu cu programe de conformare. 9. precum şi la descărcările directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane. bataluri etc.8. tratarea şi prelucrarea lemnului. Costurile de investiţii au fost preluate din programe de etapizare sau proiecte (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute). precum şi epurare extensiva în iazuri. evacuează ape uzate preepurate în canalizare (numai cele care deţin autorizaţie de gospodărirea apelor). fabricarea celulozei. • criteriul tipului de poluare: surse punctiforme – care evacuează ape uzate prin staţii de epurare proprii. ambele surse de tip punctiform şi/sau difuz dacă prezintă riscul de producerea poluării accidentale. depozitare de substanţe chimice periculoase sau stocare de deşeuri pe platforme. respectiv: industria minieră. hârtiei şi a produselor din hârtie. industria alimentară. Dacă nu au fost disponibile astfel de informaţii s-a recurs la estimarea costurilor utilizând costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial.Inventarul măsurilor de bază s-a aplicat unităţilor industriale după următoarele criterii: • criteriul evacuării în resursele de apă: evacuează direct ape uzate epurate în ape de suprafaţă. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare unitate industrială în Anexa 9. industria metalurgică de prelucrarea metalelor feroase. Măsurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se referă la efluenţii de la staţiile de epurare finale. cu infiltrare în sol. industria chimică. alte industrii. • criteriul sectoarelor industriale de activitate: activităţi industriale care intră sub incidenţa unor directive specifice pentru poluare.12 şi în mod centralizat în Tabelul nr. 304 .

G.66 % 0. a valorilor concentraţiilor maxim admise la evacuarea în apele de suprafaţă din H. Indicatorii de calitate analizaţi sunt indicatorii generali pentru substanţe organice (C.O.4 9.02 0 0.02 0.19 0.efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut . H.94 0. 351/2005.13 0.16 0 0.01 0 0.G.39 1.003 0.13 0.Tabelul 9.3 0.32 100 Termen de conformare 2015 2007 2015 2022 2007 2014 2013 2015 2007 2008 2007 2009 2022 2007 Cuantificarea reducerii încărcării de poluant (tone poluant) ca diferenţa dintre încărcarea de poluant realizată în anul 2006 şi încărcarea de poluant prevăzută a fi realizată în anul 2015.002 0 0. rulmenţilor etc.41 0. Euro 0. 1 2 3 Cheltuieli de Sector industrial Industria minieră Industria chimică Industria de tratare şi prelucrare a lemnului 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Industria alimentară Industria de prelucrare a ţiţeiului Industria de fabricare a celulozei şi hârtiei Industria metalurgică Industria energetică Industria mineralelor (ceramicii) Industria textilă Industria electronică Industria de maşini şi echipamente Industria construcţiilor Industria fabricării lagărelor. crt.13.46 0.003 0 3.Bârlad Nr. 15 16 17 Industria transporturilor Industria serviciilor de utilităţi publice Industria sănătăţii şi asistenţei sociale Total investiţii mil.05 15. este prezentată pentru fiecare agent economic în Anexa 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .100 0.70 0.01 13. nr. 305 ..02 0 21.11 0.02 0. 352/2005 cu modificările şi completările ulterioare sau valorile autorizate în condiţiile în care aceste valori sunt mai mici decât cele prevăzute de legislaţie. nr.03 0.02 2.71 59.C.001 2.

E. 964/2000 privind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.E.O. 783/2006 care modifică şi completează H. 351/2005. • H. privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor.E.C.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut . care transpune în legislaţia românească Directiva 91/676/C. 306 . precum şi alţi indicatori specifici industriali care se regăsesc în autorizaţia de gospodărirea apelor. Figura 9.Bârlad • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile agricole au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislaţiei în vigoare.G.B.. nutrienţi (azot total. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. care transpune în legislaţia românească Directiva 76/464/C. azotiţi. Măsurile de bază sunt asociate cu prevederile legislaţiei care implementează cerinţele directivelor europene în domeniu.G. precum şi Directiva 80/68/C.5). fosfor total şi fosfaţi). azotaţi. respectiv: • H. amoniu.E. şi cele 7 directive fiice..E.G.E. cu modificările şi completările ulterioare.

C. metodologia are în vedere stabilirea programului de măsuri pentru presiunile punctiforme şi difuze din Agricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaţă.E. În vederea stabilirii măsurilor.).) şi de procedura de evaluare strategică de mediu (Directiva S. În aceasta metodologie se prezintă o strategie globală de stabilire a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură. Programul de măsuri a fost stabilit având în vedere următoarele etape: Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative din agricultură. cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva 96/61/E. 307 . Referitor la măsurile de bază pentru sursele agricole. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. precum şi măsurile de bază stabilite sub incidenţa Directivei 91/414/C. Scopul metodologiei este de a realiza o listă de măsuri de bază sau combinaţii de măsuri (de bază + suplimentare) aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor punctiforme) sau la nivel de sub-bazin hidrografic (cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Administraţia Naţională Apele Române (A. nr. ca parte a programului de măsuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic.) a elaborat o „Metodologie privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. De asemenea. În aceasta secţiune se tratează numai măsurile de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative (fermele zootehnice). Realizarea inventarului măsurilor de bază la nivel de bazin/spaţiu hidrografic.P.R. Abordarea pentru presiunile viitoare trebuie să ţină seama de procedura de evaluare a impactului de mediu (Directiva E.G. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. în subcapitolul 9.I.A.E.C.G. având în vedere presiunile existente.P.G. privind produsele pentru protecţia plantelor.U. precum şi la nivelul apelor subterane.1 s-au prezentat măsurile de bază pentru surse agricole difuze din zonele vulnerabile. stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei 91/676/C. • H.A.E.A. 352/2005 care modifică şi completează H.• Legea 84/2006 pentru aprobarea O.N. (I. în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru.E. Realizarea inventarului posibilelor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.).

peste 2000 de porci (cu mai mult de 30 kg) şi peste 750 de scroafe.. Construcţia/modernizarea/extinderea/reabilitarea evacuării în apele de suprafaţă. 2.Bârlad pentru care s-au stabilit măsuri de bază este de 10. 22 „Mediu”. treaptă biologică. Datele/informaţiile din anexă sunt prezentate la nivelul anului 2006. 5. în situaţia în care aceste costuri nu au fost disponibile. sau analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare. Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu. cum sunt: • • • • Documentul de Poziţie – Cap.C. având în vedere eventualele perioade de tranziţie obţinute de unităţile cu instalaţii I. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor. dezinfecţie) – în cazul 308 . 4. acestea au fost estimate utilizând costurile unitare specifice din staţiei de epurare (treaptă mecanică. De asemenea. Măsurile de bază stabilite pentru fiecare fermă zootehnică identificată ca fiind presiune semnificativă.A.T.P.P. Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate.P. Construcţia/impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare. Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu.P. eventual treaptă terţiară. Aplicarea B.C.I. 3. Construcţia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării. măsurile de bază pentru fermele zootehnice aparţin următoarelor familii de măsuri: 1. 6. acolo unde au fost disponibile. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsură în parte a fost preluat din programul de etapizare anexat la autorizaţiile de gospodărirea apelor sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei de mediu sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei integrate de mediu. Numărul unităţilor zootehnice din spaţiul hidrografic Prut . sunt prezentate în Anexa 9.14.La stabilirea măsurilor de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative.000 de păsări. . Construcţia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate. (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu creştere intensivă a porcilor şi păsărilor: cu capacitate de peste 40. costurile de investiţii au fost preluate din programele de etapizare şi de conformare sau din documentaţia diverselor proiecte. Având în vedere legislaţia mai sus menţionată.

eventual treaptă terţiară.N.A. în fig.9 se prezintă costurile de investiţie estimate precum şi perioadele de conformare pentru familiile de măsuri la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.Bârlad Codul familiei de măsuri 3.R. pentru implementarea măsurilor de reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la fermele zootehnice.3 bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare Construcţia platformelor de stocare a 3. dezinfecţie) – în cazul evacuării în ape de suprafaţă Construcţia/impermeabilizarea 3.5 gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării Total Figura 9. precum şi valorile limită 444000 183000 2005-2011 16000 2007-2008 25000 2005-2014 Denumirea măsurii specifice Cost de investiţie (EURO) Termen de implementare/ conformare (interval) 2005-2011 220000 309 . pe familii de măsuri. având în vedere compararea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în anul 2006 cu cantităţile estimate a fi evacuate în anul 2015.9 Se observă. 9.10 se prezintă repartizarea costurilor de investiţii. Tabelul 9.metodologia A. 9. De asemenea.. că în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut . Pentru evidenţierea reducerii cantităţilor de poluanţi din apele de suprafaţă s-a făcut o analiză cantitativă. treaptă biologică.1 Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate Construcţia/modernizarea/extinderea/ reabilitarea staţiei de epurare (treaptă 3. având în vedere volumul de ape epurate evacuate în resursele de apă de suprafaţă în anul 2015.2 mecanică. termenul final de implementare al măsurilor este anul 2014. În tabelul nr.

la care se adaugă o creştere medie de 10% (Q 2015 = Q 2006 * 1. Conform art. neexistând evacuări directe la efluent. nu sunt permise evacuări directe în apele subterane. nu dispunem la această dată de valori determinate ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate. Figura 9.ale concentraţiilor de poluanţi din legislaţia în vigoare (H. dacă în aceasta sunt prevăzute concentraţii mai mici faţă de legislaţie în vigoare.Bârlad Întrucât majoritatea surselor punctiforme semnificative din Agricultură au trecut la tehnologie uscată.1). 352/2005 – NTPA 001) sau valorile din autorizaţia de gospodărirea apelor.G. este permisă 310 . M.6. 48 alin(1). acestea conformându-se cu legislaţia în vigoare. lit. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Volumul de ape tratate evacuate în apele de suprafaţă în anul 2015 a fost estimat având în vedere volumul evacuat în anul 2006. 9. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor nr. Se menţionează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 52 unităţi zootehnice pentru care nu s-au stabilit măsuri de bază.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut .

662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor”.G. ca şi a apelor de mină sau de zăcământ pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente. sau industriale în straturi de foarte mare adâncime. • proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor ce urmează a fi injectate în subteran. 8.doar injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice de foarte mare adâncime care. Ordinul nr. 311 . a apelor uzate industriale. documentaţia tehnică trebuie să cuprindă: • analiza tehnologică şi economică din care să rezulte imposibilitatea aplicării unei soluţii de epurare. art. sunt permanent improprii pentru alte scopuri. în cazul injecţiilor de ape uzate de mină. din motive naturale.„Lista lucrărilor şi categoriilor de activităţi desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. indiferent de mărimea debitului. art. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor de tip injecţii de ape în subteran. industriale) în straturi de foarte mare adâncime. a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie. 18. Competenţele de emitere a avizului de gospodărirea apelor şi a autorizaţiei de gospodărirea apelor pentru injecţii de ape uzate (de mină. aparţin Administraţiei Naţionale „Apele Române” (nivel central). Evacuările directe în apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativă este interzisă şi prin H. apele subterane şi substanţele minerale exploatabile. nr. Avizarea/autorizarea se face numai în baza avizului emis de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru injectarea. • studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanţele poluante evacuate nu afectează structurile geologice. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor”. 661 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. de zăcământ. menţionează faptul că avizarea/autorizarea se acordă pentru lucrări. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Conform Ordinului nr. • precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologice ale acesteia şi a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice. de zăcământ. Anexa 1a . fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. în straturi de foarte mare adâncime şi pe baza unor studii speciale.

măsurile pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare răspund cerinţelor de implementare a următoarelor Directive Europene: • Directiva Consiliului nr. transpusă în legislaţia din România prin H..E.E. şi 90/415/C.. Obiectivul acestor directive este reducerea poluării cu substanţe din lista II (lista gri) în toate statele membre. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase.E. În acest context. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu au fost identificate unităţi industriale care evacuează ape uzate direct în apele subterane. • Directiva Consiliului 2006/118/E.E..E. 76/464/C. În decembrie 2008 a intrat în vigoare Directiva 2008/105/E.E.E. 84/156/C. • Directiva Consiliului 80/68/C. 9. • descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecţiei de ape uzate.C. Întrucât multe din substanţele prioritare din Directiva 2008/105/E. înlocuită de Directiva 2006/11/C.E. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. modificate prin 88/347/C. 83/513/C. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi de a îmbunătăţi mediul acvatic prin aplicarea măsurilor de reducere progresivă a evacuărilor. respectiv lista I (lista neagră) precum şi eliminarea/reducerea poluării cu substanţe prioritare periculoase/substanţe prioritare.G. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase.E.E.C.• descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinţe negative asupra calităţii apei subterane.E. şi 86/280/C.E. privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substanţele prioritare/prioritar periculoase şi care înlocuieşte Anexa X a Directivei Cadru Apa...E. asigurări asupra durabilităţii lucrărilor.E.C.E.E. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi a celor de eliminare a evacuărilor.E.E. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C. 312 . 84/491/C.7. (anexa X a Directivei Cadru Apa) se regăsesc în listele de substanţe periculoase (lista I şi II) din legislaţia Uniunii Europene. 53/2009.E. eliminarea poluării cu substanţe periculoase.

H.E.În legislaţia din România care transpune Directiva 76/464/C. Tricloretilenă. să degradeze zonele de frumuseţe sau să interfereze cu utilizarea durabilă a resurselor de ape pe tot cuprinsul ţării.România solicită perioada de tranziţie pentru 3 unităţi industriale. nr. Perioada de tranziţie asumată în Documentul de Poziţie CONF-RO 37/01 pentru Directiva 76/464/C. 351/2005 aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor. „substanţe prioritar periculoase” sunt substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice.C. 313 . Triclorbenzen – se solicită perioada de tranziţie pentru 21 de unităţi industriale din industria chimică (anorganică. cu substanţe periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista I.G.substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă. • Cadmiu şi Mercur . petrochimie. 210/2007.se stabileşte cadrul legal unitar şi instituţional necesar prevenirii poluării resurselor de ape interioare de suprafaţă.G. pentru a reduce poluarea cauzată de substanţele periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista II şi de substanţele prioritare/prioritar periculoase. celuloză şi hârtie).se solicită o perioadă de tranziţie pentru 27 de unităţi industriale. cu directivele fiice şi Directiva 80/68/C. 1.G. în vederea limitării consecinţelor de natură să pună în pericol resursele de apă şi ecosistemele acvatice. „substanţe prioritare” . 351/2005 completată cu H. privind Standardele de Calitate de Mediu. ape maritime teritoriale.E.E. cauciuc. Astfel. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în cadrul căruia: . H. 2 – diclor-etan. Hexaclorbutadiena.substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice.G.E. .E. este de 3 ani (până la 31 decembrie 2009) pentru următoarele substanţe periculoase din Lista I: • Hexaclorbenzen. • Lindan . pe lângă substanţele din lista I şi lista II este definit şi termenul «substanţe prioritare» termen definit de Directiva Cadru Apa şi Directiva 2008/105/E.G.se prevăd măsurile corespunzătoare pentru a elimina poluarea apelor prevăzute în subpunctul anterior. ape litorale şi ape subterane cu familiile şi grupele de substanţe periculoase din listele I şi II şi cu substanţe prioritare/prioritar periculoase.E. persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc. 351 defineşte următorii termeni: „substanţe periculoase” . persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare.. organică. respectiv H. 783/2006 şi H.

iar programele de reducere a poluării vor include de asemenea obiective de calitate. surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai multe din substanţele periculoase (lista I. în concordanţă cu prevederile H. 351/2005. în special. Programele de reducere sau de eliminare a poluării cu astfel de substanţe sunt incluse în programele de etapizare anexate autorizaţiei de gospodărire a apelor (conform O. Programul nu se aplică evacuărilor de efluenţi menajeri proveniţi de la locuinţe izolate neracordate la un sistem de canalizare şi situate în afară zonelor de protecţie sanitară. pierderilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase. precum şi apele de suprafaţă şi apele subterane.G.Substanţele din Lista II sunt inventariate şi monitorizate în conformitate cu cerinţele Directivei. apele uzate evacuate din staţiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. orice evacuare directă sau indirectă în resursele de apă. măsurile care se aplică se referă. 351/2005. nr.P.M. vizează apele uzate industriale epurate sau neepurate. trebuie să fie autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor.. II) şi din substanţele prioritare/prioritar periculoase) în apele de suprafaţă.C. standarde de emisie pentru substanţe din lista II. Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentru epurarea apelor uzate. De asemenea. emisiilor. care ar putea conţine una sau mai multe substanţe periculoase (lista I şi II) şi substanţe prioritare/prioritar periculoase. Întrucât.G. Aceste programe vor fi introduse în autorizaţia de gospodărire a apelor. alte măsuri de reducere necesare precum şi prevederi pentru monitoring. evacuări care trebuie reglementate prin dispoziţii speciale care să nu fie mai puţin stricte decât cele prevăzute în prezentul program de acţiune. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. 662/2006 şi 661/2006). prin programe de etapizare. în cele mai multe cazuri. unităţile care evacuează astfel de substanţe se află şi sub incidenţa altor directive privind poluarea industrială (Directiva I. potrivit dispoziţiilor Legii Apelor nr. programul se aplică tuturor utilizărilor industriale de apă. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor. subterane şi în canalizare. Autorizaţia de gospodărirea apelor specifică valorile limită maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile şi grupele de substanţe periculoase şi de substanţe prioritare/prioritar periculoase. Potrivit H. cât şi pentru schimbările tehnologice în procesul de producţie în vederea reducerii/eliminării evacuărilor. la implementarea celor mai bune 314 . Directiva SEVESO II). evacuărilor de materiale conţinând substanţe radioactive şi evacuărilor de apă uzată în apele maritime prin conducte.P.

1. 84/491/C. 83/513/C. Investiţiile în sectorul industrial vor fi finanţate în special din sursele proprii ale agenţilor economici.E. Banca Mondială etc. B.R.. împrumuturi interne şi externe (ex.E.290 euro.E.E.625. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C. şi 90/415/C. programele de reducere/eliminare a poluării cu substanţe periculoase şi substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt incluse în măsurile prezentate detaliat în subcapitolele 9..tehnologii disponibile (B.676. se derulează o serie de activităţi care vor conduce la o cunoaştere mai bună a stării corpurilor de apă din punct de vedere chimic.).E.E.E..A.E. În cadrul politicii comunitare în domeniul mediului.. pentru aplicarea măsurilor de bază necesare reducerii/eliminării de substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt prevăzute costuri în valoare de 1. Măsurile aplicate în vederea reducerii substanţelor prioritare/prioritar periculoase au fost luate pentru un număr de 30 surse punctuale/difuze/unităţi industriale.. 9. 9.D.T. având în vedere substanţele specifice tipului de activitate. dar şi la cunoaşterea emisiilor din diverse surse de poluare. modificate prin 88/347/C. O altă măsură importantă este obligativitatea realizării auto-monitoringului apelor uzate epurate evacuate de către unităţile care evacuează astfel de substanţe. 76/464/C. 9.15. cuprinde totodată măsurile pentru reducerea concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme şi difuze de poluare.E. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad la nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 100 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.12.E.E.E. Astfel. Aceeaşi abordare este prevăzută şi pentru sursele difuze de poluare. La nivelul Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad..5 şi Anexa nr. finanţarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională) cu cofinanţare privată şi naţională.E. Având în vedere că 315 .690 euro reprezintă costuri de investiţii.E. iar substanţele pentru care s-au luat aceste măsuri se regăsesc în Anexa 9. 84/156/C. Anexa nr. însă se iau în considerare şi următoarele surse de finanţare: Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune.I.E. şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane. înlocuită de Directiva 2006/11/C.E. în vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii stării chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apă). B. din care suma de 1.).E.E. şi 86/280/C.E. în conformitate cu cerinţele Directivei 2008/105/C..15.E.

Directiva 2008/105/E. stabilirea de standarde de calitate pentru noile substanţe în apă.C.C.poluarea chimică a apelor de suprafaţă reprezintă o ameninţare atât pentru mediul acvatic cât şi pentru sănătatea umană. Este încă în proces de elaborare Ghidul privind stabilirea standardelor de calitate privind mediul şi Ghidul privind monitorizarea sedimentelor şi biotei. În 2009 a intrat în vigoare Directiva 2009/90/E.4 a Directivei EQS cu ajutorul căruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare. 9. Astfel. a Comisiei Europene. directivă care stabileşte specificaţiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şi care trebuie transpusă şi implementată de toate Statele Membre. într-un mod cât mai eficient din punct de vedere economic şi al mediului. sedimente şi/sau biotă şi revizuirea celor existente.8. care presupune adăugarea de noi substanţe prioritare.C. rezultatele obţinute în urma derulării acestor activităţi au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a măsurilor de reducere a concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic. urmând a fi implementată. La acelaşi nivel. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale Măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale se referă în special la implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor 316 . iar emisiile trebuie tratate la sursă. (EQS) privind Standardele de Calitate a Mediului în domeniul apei. ca o măsură prioritară. a fost adoptată. vor trebui identificate cauzele poluării. precum şi stabilirea măsurilor de control pentru substanţele prioritare. a cărei obiectiv principal este obţinerea unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substanţele prioritare şi pentru o serie de alţi poluanţi. Tot în cadrul politicii comunitare în domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane care va sta la baza actualizării caracterizării în conformitate cu Art. La nivel european este în curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec în conformitate cu Art. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. 5 al Directivei Cadru Apa şi a Directivei 2006/118/E. se lucrează la elaborarea unei Metodologii generale pentru revizuirea listei de substanţe prioritare. Acest lucru se va oglindi în următorul Plan de Management Bazinal. Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă.

Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea şi intervenţia rapidă pentru combaterea poluărilor accidentale. Această activitate are la bază Planurile elaborate la nivelul fiecărui bazin hidrografic. pe cursul de apă şi la folosinţele de apă în caz de poluare accidentală pentru localizarea şi limitarea ariei de răspândire a efectelor. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.P.A. cât şi planurile proprii ale unităţilor potenţial poluatoare şi ale folosinţelor de apă. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale” este precizat în Ordinul M. Asigurarea unor măsuri operative de intervenţie «in situ» la sursa de poluare.P.M. 278/1997. • Implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare Organizarea activităţii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare este realizată în conformitate nr.accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare şi la implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale. Asigurarea unui sistem operativ de avertizare a autorităţilor şi a folosinţelor din aval asupra producerii poluării accidentale şi asupra evoluţiei propagării undei poluante. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a resurselor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad este avizat de Comitetului de Bazin Prut – Bârlad. Scopul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este de a preveni poluările accidentale şi de a asigura managementul optim al situaţiilor de criză ce se ivesc în cazul producerii acestora. 317 . precum şi Legea Apelor nr. nr. respectiv: • • • Asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale şi a pagubelor cauzate folosinţelor de apă. Dezastrelor (Legea 124/1995 privind unele ordonanţe ale Guvernului). 124/1995 cu Legea nr.

o constituie aprecierea impactului posibil al poluării raportate. pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.respectiv Direcţiile Apelor ale A.ROM). Obiectivul principal al Sistemul de alarmare în caz de poluare accidentală este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populaţiei prin factorii de răspundere. colectarea.A. De asemenea.A.P. luării unor măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic.Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se elaborează de către orice folosinţă potenţial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentală a resurselor de apă. format din A.-ROM (P.I. neutralizarea şi distrugerea poluantului.C. respectiv de alarmare la nivel naţional şi internaţional. asupra 318 . cu subsistemul Centrul Internaţional pentru Alarmare (P. limitarea răspândirii.N. Sistemul de Alarmare în Caz de Poluări Accidentale (S. Cea de-a două funcţiune a P. intermediare .A. În situaţia poluărilor accidentale. atât în caz de poluare a apelor pe cursurile interioare.). cuprinzând Sisteme de Gospodărire a Apelor. Filialele bazinale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” acordă asistenţă tehnică folosinţelor de apă. Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile în vederea definirii pericolului. conform regulamentelor cu statele vecine. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost stabilite planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale. «Apele Române» şi nivelul superior. stabilirii cauzelor.A. de autorităţi regionale şi alte organisme.A.I.A. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei niveluri: de bază. • Implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale În România funcţionează în baza Ordinului ministrului nr. cât şi în caz de poluări accidentale majore cu efect transfrontalier. stabilirii măsurilor de prevenire şi pregătire pentru intervenţii. «Apele Române» şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. care asigură şi rolul de Centru Internaţional de Alarmare în caz de Poluări Accidentale – C.N.I. precum şi de prevenire a altor consecinţe.P.C. determinării factorilor răspunzători.I. . Sistemul coordonează şi/sau realizează acţiuni operative de monitorizare a undei poluante. 223/2006. Comunicările se concentrează în principal pe colectarea de date suficiente asupra tipului şi conţinutului în poluanţi şi de transmitere a informaţiilor.) pentru cazurile de poluări accidentale majore transfrontaliere.C.

W. prin furnizarea rapidă de informaţii ţărilor riverane afectate. care decide cu privire la avertizările internaţionale.) care intră în structura reţelei transnaţionale de informare în caz de poluări sau situaţii de urgenţă. Acest sistem a început să opereze în 1997 şi funcţionează. Fiecare Centru de Alarmare are 3 unităţi de bază: • • • Unitatea de Comunicare. dar este planificat a se extinde în viitor cu activităţile de avertizare în caz de inundaţii şi cu alte 319 . cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluări accidentale sau de modificări neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundaţiile). Fiecare din acestea sunt prevăzute cu un Centru Principal Internaţional de Alarmare (P.R.sănătăţii umane şi/sau mediului.P. în toate ţările dunărene. trebuie să se confirme dacă poluarea raportată are un impact transfrontalier şi în consecinţă.C. pentru Dunărea este activat în eventualitatea unui pericol de poluare transfrontalieră a apei sau în cazurile în care nivelurile concentraţiilor poluanţilor au fost depăşite. Sistemul A. Unitatea de Decizie.A.C.I. (Danubis).S. care primeşte şi trimite mesaje de avertizare (funcţionează continuu).C.I.E. • asigurarea unui sistem operativ de avertizare. sistemul se ocupă doar cu poluările accidentale. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul ţărilor riverane. Comunicarea se face prin internet şi mesaje SMS.W.A. care este tradus în limbile naţionale ale ţărilor din bazinul Dunării. Unitatea de Experţi. Procedurile de operare ale Sistemului A.E. transnaţional şi naţional. sunt descrise în Manualul Internaţional de Operare.). cea de-a treia funcţiune o reprezintă nominalizarea instituţiei care trebuie să fie informată sau alertată şi a acţiunilor necesar a fi întreprinse. La nivelul bazinului Dunării. Acest sistem are următoarele scopuri: • comunicarea informaţiilor privind schimbările bruşte în caracteristicile apei. care evaluează impactul transfrontalier posibil al unui accident.S. Odată ce impactul poluării este bine cunoscut.D. funcţionează Sistemul de Avertizare în caz de Accidente (Accident Emergency Warning System – A. cuprinzând atât cursul major al Dunării cât şi afluenţii. care are ca obiectiv general creşterea siguranţei şi protecţia mediului în cazul unei poluări accidentale. în prezent. La nivelul P.S. În prezent. dacă alarmarea internaţională este necesară. fiind o parte integrată a sistemului informatic al I.W. Unitatea de Experţi utilizează baza de date de substanţe periculoase pentru a evalua posibilul impact asupra mediului şi Modelul de Alarmare în bazinul Dunării pentru a evalua şi prognoza transferul de poluanţi în reţeaua hidrografică.E.

De asemenea. precum şi pentru sistarea lor. oxigen dizolvat. precipitaţiilor. limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor accidentale deja produse. Modul de operare al sistemului A. impactul poluării asupra florei şi faunei acvatice sunt transmise factorilor responsabili de la toate nivelurile din Sistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale. După identificarea poluanţilor. care retransmit aceste informaţii ţărilor din aval (în caz de poluare transfrontalieră).  cu Republica Moldova nu este semnat până în prezent acord la nivel guvernamental.E. turbiditate).W. 26 telepluviometre şi 7 de staţii pentru măsurarea debitelor. În cazul poluărilor accidentale.fenomene periculoase (îngheţ).S.M. 320 . a fost testat de multe ori pe parcursul diverselor alerte şi a arătat că sistemul A. Informaţiile privind tipul de poluant.: I. conductivitate. folosinţelor din aval (pentru restricţionarea utilizării apei) şi pentru luarea celor mai eficiente măsuri de combatere a poluării.E. având în vedere parametrii biologici sensibili la tipul de poluant. analizându-se indicatorii specifici până la normalizarea concentraţiilor acestora în apele receptoare. este capabil să transmită mesajele de avertizare în conformitate cu Manualul de Operare.W. temperatura apei şi aerului. atât pe parcursul incidentului. Bucureşti). în cadrul acestui proiect se vor moderniza şi automatiza 60 staţii pentru măsurarea nivelului apei. probele de apă sunt prelevate şi analizate de laboratoarele Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul Direcţiilor Apelor şi de la nivelul Sistemelor de Gospodărirea Apelor pe raza cărora s-a semnalat poluarea. În relaţiile bilaterale cu ţările vecine:  cu Ucraina este în vigoare Acordul în domeniul gospodăririi apelor în context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de acţiuni şi activităţi specifice ce se derulează pentru prevenirea. impactul poluărilor accidentale este măsurat. variaţia concentraţiilor în apele de suprafaţă. Astfel. Cadrul ce reglementează relaţia bilaterala şi acţiunile operative cu Ucraina în domeniul poluărilor accidentale este constituit de: • „Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră” semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997. potenţial REDOX.C. precum şi de alte laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (Ex. 10 staţii pentru calitatea apei (pentru măsurarea pH.I. cât şi după acesta. se monitorizează unda poluantă. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ şi calitativ al resurselor de apă din România.S. Un rol important în identificarea eventualelor fenomene de poluări accidentale îl are implementarea Programului Naţional DESWAT în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.

Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. iar în capitolul 3.A. 321 . „Apele Române” – D.9. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu. Analiza Cost Eficienţă O cerinţă esenţială a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (art.  Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potenţialului ecologic bun a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa. 4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (art.A. Floods and Accidental Pollutions in the Eastern Cross . componente ale programului de măsuri.Prut: 302. În prezent regulamentele din relaţia bilaterală cu Ucraina sunt în proces de negociere în vederea actualizării şi armonizării acestora cu prevederile apărute la nivel european.N. poluării cu nutrienţi. Problematica poluărilor accidentale la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este tratată şi într-un proiect internaţional ce este în curs de evaluare: „Monitoring and Warning System for Emergency Situations for Drought. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei s-au luat în considerare două scenarii şi anume:  Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile acestora.• „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita”. 11). 9.696. au fost prezentate detaliat la începutul capitolului 9.104 euro Cofinanţare A. Prut Buget total: 2.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apă şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorită: • • poluării cu substanţe organice.4 s-au analizat presiunile semnificative din spaţiul hidrografic Prut Bârlad.border Region” în cadrul programului Joint Operaţional Programme România-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013 Lider proiect: D. În capitolul 3.563 euro. Măsurile de bază şi măsurile suplimentare.

pentru corpurile de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu.7. 322 .5 şi 9. a poluării cu nutrienţi şi a poluării cu substanţe periculoase au fost prezentate în subcapitolele 9. Figura 9. 9. Scenariul optim ce presupune aplicarea măsurilor suplimentare faţă de scenariul de bază a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente stării bune a corpurilor de apă pentru nutrienţi şi substanţe organice.1. utilizând modelarea matematică pentru azot şi fosfor şi substanţe organice. În această etapă s-au elaborat scenarii de prognoză a calităţii apelor pentru anul 2015 în vederea stabilirii impactului cantitativ al măsurilor de bază ce se vor implementa.• • poluării cu substanţe periculoase. în vederea stabilirii unui program de măsuri coerent şi integrat.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Măsurile de bază pentru reducerea poluării cu substanţe organice. O etapă importantă este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizării apei pe baza scenariilor de dezvoltare până în anul 2015. presiunilor hidromorfologice.

Aplicarea prevederilor din H. Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autorităţile competente din domeniul protecţiei mediului.) şi 10% Q (debitul mediu multianual). În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. având în vedere asigurarea funcţionării ecosistemelor acvatice în aval de lucrarea hidrotehnică (debit ecologic/salubru). Menţionăm ca în prezent. pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate.G. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. baraje şi lacuri de acumulare) sunt obligaţi să asigure în aval debitele necesare folosinţelor. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii. În conformitate cu prevederile art. (1). debitul care trebuie asigurat în avalul lucrărilor hidrotehnice transversale trebuie să respecte condiţiile din actele de reglementare privind gospodărirea apelor. 1163/2007. În etapele următoare se vor realiza studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. din Legea apelor nr. 64 alin. în elaborarea Planului de Management. legislaţia românească în domeniu prevede o serie de reglementări. nr. precum şi debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). În etapa actuală. debit necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pentru ecosistemele acvatice în aval de lacurile de acumulare. nr. Respectarea prevederilor din autorizaţia de gospodărire a apelor pentru toate tipurile de lucrări (inclusiv balastiere). deţinătorii de lucrări hidrotehnice (prize. pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice. pentru următoarea etapă este necesară realizarea unui normativ care să reglementeze valorile debitului ecologic.M. Dintre aceste măsuri de bază menţionăm următoarele: Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice 1215/2008 al O. precum şi asigurarea debitelor pentru celelalte folosinţe de apă (debit de servitute).• Măsuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice În vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă şi asupra mediului în general. Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare. Dacă în actele de reglementare din domeniul gospodăririi apelor este prevăzută asigurarea unui debit mai mare decât 323 . s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q 95% (unde Q 95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%. În acest sens.

corpuri naturale şi corpuri puternic modificate/artificiale după cum urmează: 1.E. este necesară menţinerea valorilor autorizate.) din punct de vedere al elementelor biologice. În situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval. În capitolul 6. În cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de măsuri (tabel 6. Asigurarea debitului minim necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pe corpurile de apă din avalul construcţiilor hidrotehnice trebuie să aibă în vedere o strânsă corelare între măsurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate în amonte de bararea transversală şi starea ecologică determinată pe corpul de apă din aval.13). 2. sau un obiectiv mai puţin sever decât P. 9.7) în vederea atingerii stării bune/potenţialului ecologic bun.) în 2015 sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 (Figura nr.P. Directiva Cadru Apa prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu. 9. ţinând cont şi de aportul de bazin. din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.B. Asigurarea şi menţinerea debitului ecologic va trebui să ţină cont totodată şi de fezabilitatea tehnică a măsurii aplicate.3 s-a prezentat abordarea privind desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate.B. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .B.E. pentru corpurile de apă (rezultate în urma aplicării testului de desemnare) care nu ating starea ecologică bună (S. consecinţă a alterărilor hidromorfologice.14). implicit a conservării şi dezvoltării ecosistemelor acvatice. Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E. rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. se poate lua în considerare o creştere a acestui debit.valoarea minimă mai sus menţionată a debitului ecologic.E. Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza funcţie de două categorii .B. pe baza unor studii bine fundamentate şi de a căror rezultate se va ţine cont în autorizaţiile emise. (Figura nr. 324 .

E.B.B.E.B. în 2015 NU Atingerea P.B.E. sau un obiectiv mai puţin sever decât P. Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor 325 .B.E.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun ..Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea măsurilor pentru a restaura condiţiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Aceste măsuri sunt tehnic fezabile şi nu au costuri disproporţionate pentru a fi operaţionale în 2012? DA Atingerea SEB în 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 Figura 9.).B.E.P. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosinţelor de apă şi asupra mediului în general Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Este fezabil din punct de vedere tehnic să se implementeze aceste măsuri până în 2012 implicând costuri nedisproporţionate (acceptabile)? DA Atingerea P. în 2021 sau 2027 Figura 9. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.B.E.B.E.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice Selectarea măsurilor care conduc la atingerea P.E. Prin măsuri de restaurare se înţeleg măsurile ce conduc la atingerea stării ecologice bune a apei (S.

bolovăniş.) ci doar la atingerea potenţialului ecologic bun (P. meandre/braţe secundare. 326 . Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru îmbunătăţirea conectivităţii laterale sunt următoarele: • • • restaurarea zonelor umede: foste bălţi. nisip. măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităţii. De asemenea. renaturare maluri. prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor. realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversală a cursului de apă.hidromorfologice sunt măsurile ce nu conduc corpul la atingerea stării ecologice bune (S. restaurarea reliefului din lunca inundabilă.B. Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general de următoarele tipuri/categorii: • • • restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural. Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural în cazul refacerii conectivităţii longitudinale sunt următoarele: • • îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau funcţia pentru care au fost create a dispărut. respectiv a unui regim hidrologic corespunzător folosinţelor şi speciilor acvatice şi a unei legături funcţionale între râu şi lunca inundabilă. De exemplu: • • măsuri de realizare a unui pescuit raţional.). pietriş. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apă în care trăiesc specii migratoare.E.B. măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin etc. pe lângă renaturarea elementelor peisajului natural şi restaurarea proceselor naturale. În continuare se va folosi noţiunea de măsuri de renaturare prin care se înţeleg atât măsurile de restaurare cât şi cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice. Pentru creşterea biodiversităţii mediului acvatic este necesară. restaurarea albiei: vaduri.E. trebuie luate măsuri specifice funcţie de tipul de specie. restaurarea proceselor naturale. bălţi.

în general au fost realizate amenajări pentru migraţia peştilor pentru barări cu înălţimea de până la 15 m. Aceste modificări depind la rândul lor de dezvoltarea noilor tehnologii.16). În cazul în care nu se poate aprecia efectul măsurii asupra stării ecologice a apei. Directiva Cadru Apa cere revizuirea listei cu corpurile de apă puternic modificate şi artificiale la fiecare 6 ani. sau este dificil de găsit o soluţie tehnică pentru o situaţie concretă. sau adoptarea unor obiective mai puţin severe. în special pentru corpurile de apă situate pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori de medie şi lungă distanţă (Anexa 9. În această etapă de elaborare a Planului de Management s-a avut în vedere. cât şi în aval de barierele transversale (datorită existenţei speciilor migratoare şi pe afluenţi).3). la reactualizarea Planului de Management. În al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag să fie revizuit pentru barajele cu înălţimi mai mari de 15 m. se pot propune studii de specialitate. Testul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale trebuie refăcut la fiecare 6 ani. În cazul în care rezultatele activităţilor de monitoring au evidenţiat prezenţa unor specii de peşti migratori. Menţionăm că pe plan european. prezentate în Capitolul 10). măsuri rezultate în urma desemnării finale a tuturor corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale (subcapitolul 6. atât în amonte. prezentate anterior. economice şi de mediu. ecosistemele acvatice antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată de potenţialul ecologic bun sau la starea ecologică bună funcţie de tipul corpului de apă. 327 . Corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu până în 2015 vor fi subiectul unei proceduri de justificare a excepţiilor (amânarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau 12 ani. studii de fezabilitate şi proiecte pilot. o prioritizare a măsurilor care să asigure în primul rând conectivitatea longitudinală în cazul barărilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori. Pe râurile interioare se consideră că nu există soluţie tehnic fezabilă privind amenajările pentru migraţia peştilor pentru barări transversale ale cursului de apă cu înălţimea mai mare de 15 m. În acest Plan de Management s-a avut în vedere o serie întreagă de propuneri de măsuri (tabel 6.7). de altfel acestea constituie în prezent propuneri de măsuri pentru acele baraje cu o înălţime cuprinsă între 15 – 50 m.Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor. pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. în general. s-a considerat că nu mai este necesară refacerea conectivităţii longitudinale. el depinzând de modificările sociale.

9. Se pot adopta de asemenea măsuri suplimentare ulterioare pentru creşterea gradului de protecţie sau îmbunătăţirea apelor aflate sub incidenţa Directivei Cadru a Apei. Se precizează ca în prezent nu sunt identificate surse de finanţare pentru aplicarea măsurilor privind conectivitatea laterală (Anexa 9. se va reanaliza eficienţa măsurilor implementate şi eventual se vor propune alte măsuri care să asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă afectate de presiunile hidromorfologice. În Figura nr. trebuie avută în vedere introducerea de măsuri suplimentare. respectiv corpurile de apă stabilite la Capitolul 3.387 mil. odată cu creşterea confidenţei în evaluarea stării/potenţialului ecologic. 9. Astfel în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se preconizează realizarea unui număr de 43 măsuri. dar şi altor instituţii (primării şi consilii locale. Pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. aglomerărilor umane. inclusiv în implementarea acordurilor internaţionale importante la care se face referire în art.15 se prezintă locaţia unde se vor realiza măsurile de asigurare a conectivităţii longitudinale.5 şi obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7. agenţi economici) cu surse de finanţare de la instituţiile precizate. al căror cost de investiţii este de 3. O sinteză a testului de desemnare şi implicit a măsurilor de re-naturare pentru corpurile care riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită presiunilor hidromorfologice se prezintă în Anexa nr. Responsabilitatea realizării măsurilor revine în mare parte Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Direcţia Apelor Prut. b. 328 . 1. precum şi odată cu finalizarea studiilor de cercetare. în al doilea ciclu de planificare. nutrienţi şi substanţe periculoase în vederea atingerea stării bune a apelor În situaţia în care măsurile de bază implementate nu sunt suficiente pentru atingerea stării bune a apelor.17 (a. Euro.Ţinând cont de aceste aspecte. Măsurile suplimentare sunt acele măsuri desemnate şi implementate pe lângă măsurile de bază. se propun măsuri suplimentare pentru presiunile punctiforme şi difuze aparţinând activităţilor industriale şi agricole. a conectivităţii laterale precum şi alte tipuri de măsuri necesar a fi luate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. dar şi altor surse.17 b). c). având în vedere atingerea obiectivului de mediu propus. • Măsuri suplimentare pentru reducerea poluării cu substanţe organice. în scopul realizării obiectivelor stabilite. fezabilitate şi a studiilor pilot.

Bârlad 329 .15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .Figura 9.

cât şi instrumentele. conform art.7 ale Directivei Cadru Apa.4-4.Combinaţia optimă de măsuri de bază şi măsuri suplimentare stabilită pe baza aplicării analizelor cost-eficienţă şi cost beneficiu. respectiv la care pot fi aplicate excepţiile de la obiectivele de mediu. Aceste excepţii se prezintă detaliat în capitolul 10. atât măsurile. conduce la elaborarea unui program de măsuri care să asigure atingerea obiectivele de mediu. 4. O consecinţă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. cum ar fi o aplicaţie structurală.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Există o delimitare între măsuri şi instrumente. Starea corpului de apă Măsuri suplimentare Măsuri de bază Corpuri/Grup corpuri de apă Figura 9. trebuie văzute ca „măsuri” în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local. 330 . economică sau consultativă. au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. pe când instrumentele sunt de natură administrativă. Totuşi.

Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de subbazine.taxă pe pescuit. De asemenea. Categoriile de măsuri suplimentare propuse de Administraţia Naţională „Apele Române” pentru diminuarea efectelor presiunilor din activităţile umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor. sunt prezentate şi estimări de costuri unitare specifice pentru evaluarea cheltuielilor de investiţii şi operare a măsurilor suplimentare propuse.Pentru a realiza o prognoză a calităţii apelor la nivel de bazin/spaţiu hidrografic în anul 2015.9.E. . 38 al Regulamentului 1698/2005). sunt prezentate pe familii de măsuri în Anexele nr. difuze cât şi fondul natural. precum şi al poluării cu alţi poluanţi. În categoria instrumentelor de aplicare/sprijinire a programelor de măsuri se regăsesc: • Taxe/subvenţii. 9.R. iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplică pentru prognoza calităţii apelor din punct de vedere al poluării cu substanţe organice. în special pentru implementarea Axei prioritare 2 şi pentru implementarea Directivei Cadru a Apei şi Natura 2000 (art. nutrienţi şi substanţe periculoase şi aplicabile activităţilor economice (industriale şi agricole) şi aglomerărilor umane. Acest sprijin are la bază Programul Naţional de Dezvoltare Rurală care acoperă o perioada de 7 ani (1 ianuarie 2007 – 31 331 . . .) în conformitate cu Regulamentul nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare Rurală. respectiv a reducerii poluării cu substanţe organice.A. Se aplică ecuaţia de bilanţ de încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale.18 .subvenţii acordate pentru dezvoltarea agriculturii ecologice/organice. Implementarea măsurilor necesar a fi luate de către fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F. Rezultatele aplicării modelarii calităţii în anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului măsurilor de bază.subvenţii/plăţi pentru aplicarea programului Naţional de Dezvoltare Rural.20. precum şi instrumente de selectare a priorităţilor în luarea măsurilor suplimentare de reducere a poluării.D. Modelul WaQ (Water Quality) prognozează calitatea apei din punct de vedere al nutrienţilor (azot total şi fosfor total). s-a utilizat modelarea matematică cu ajutorul a două modele de calitate a apei (modelele WaQ şi QUAL 2K).

referitoare la Agricultură şi silvicultură – şi de a menţine sistemele agricole de tip HNV (high natural value . Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului rural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţelor agricole cât şi al celor forestiere.A. instruiri pentru fermieri..R. realizarea şi menţinerea zonelor tampon de-a lungul apelor.N. În continuare se prezintă câteva măsuri de dezvoltare Rurală legate de managementul apei: investiţii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd). sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3.). anual şi pe hectar de suprafaţă agricolă utilizată. apei şi solului . sprijinite atât prin Axa 1. cât şi prin Axa 3.D.cu valoare naturală înaltă). de a susţine Natura 2000. Unul dintre scopurile sprijinului prevăzut pentru axa 2 şi care are relevanţă în acest context este de a acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecţie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice. conservarea solului (reducerea arăturilor.decembrie 2013) şi care conţine axele şi măsurile propuse pentru fiecare axă.E. realizarea şi menţinerea zonelor de protecţie pentru captările de apă.D.D.conform priorităţilor de mediu ale U.E. Pe lângă aceste acţiuni din Axa 2 mai există şi alte intervenţii. de a îndeplini obligaţiile prevăzute de Directiva Cadru Apa şi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice. restaurarea şi întreţinerea zonelor umede. reducerea utilizării fertilizanţilor şi a pesticidelor. precum şi un plan de finanţare. acoperirea terenurilor etc. menţinerea terenurilor necultivate. cerinţele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice..R. privind sistemele de canalizare).R. aplicarea practicilor de Agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. pentru a compensa în zonele în cauză costurile suportate şi pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate în urma 332 . care vor aduce un aport important protecţiei resurselor apelor (de ex. conversia terenurilor arabile în păşuni. din care 82% reprezintă aportul F.3 miliarde Euro. are o valoare totală de aproximativ 2. În Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea riscului poluării apelor (de ex.E. care pot fi susţinute prin F. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acordă utilizatorilor. Axa 2 a P.A. aplicarea agriculturii organice.

unde câteva ţări au implementat-o cu succes printr-o abordare legislativă la nivel naţional.punerii în aplicare a Directivelor 79/409/C.Bârlad sunt necesare măsuri suplimentare pentru activităţile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apă în sub-bazinele hidrografice: Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av.E.. Se precizează că o dată cu prevederea sprijinului. măsurile devin obligatorii. De asemenea.R.E. având în vedere acceptanţa acestor măsuri. studii de cercetare ştiinţifică şi studii de proiectare tehnică. fie prin acorduri voluntare. dacă este necesar. la nivel european există preocupări privind 333 . studii Ex: Consultanţă pentru fermieri. propunerea de suport este de 500 Euro/ha pentru primii 5 ani şi 200 de Euro/ha pentru următorii ani. Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerările umane în ceea ce priveşte poluarea cu nutrienţi este şi măsura suplimentară care poate fi promovată.E. 38 trebuie să aibă în vedere.E. nu este prevăzută o alocaţie financiară pentru aplicarea acestui Articol. În cazul în care acest sprijin se va acorda până în 2013. • Aranjamente de cooperare Ex. (Directiva Cadru Apa). Utilizarea acestui articol în programul de dezvoltare Rurală cere ca programul de măsuri al Planului de Management să fie stabilit. de introducere şi comercializare pe piaţa de profil a detergenţilor fără conţinut de fosfaţi. Subvenţii locale – producător agricol. Instrumentul reprezintă o posibilitate multiplă de posibile cooperări între diferiţi actori la diferite niveluri (ex. Vaslui.D. fie prin legislaţie. de asemenea o negociere între autorităţile de gospodărirea apelor şi fermieri şi autorităţile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală. vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2009. este puţin probabil ca acest sprijin să se acorde până în 2013.: Crearea unor structuri eficiente de cooperare între fermieri şi companiile de apă. La nivelul spaţiului hidrografic Prut . putându-se chiar realiza un addendum la programul de măsuri. • Consultanţă. caz de secetă). 92/43/C. şi în special la nivelul Districtului Internaţional al Dunării. Această măsură privind utilizarea detergenţilor fără fosfaţi este amplu dezbatută la nivelul Uniunii Europene. 1698/2005.E. iar măsurile propuse se referă la: aplicarea codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile. se vor identifica zonele/sub-bazinele pentru care este necesar a se implementa măsurile specifice. (Directivele pentru reţeaua Natura 2000) şi 2000/60/C. Aplicarea măsurilor Art. De asemenea.N. Întrucât în P. Regulile de implementare a articolului 38 al Regulamentului nr. elaborate la nivel european.

promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizării detergenţilor fără fosfaţi. În România nu au existat angajamente voluntare care să se refere la reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţi. În anul 2008, Ministerul Mediului a iniţiat câteva întâlniri cu Asociaţia Producătorilor de Detergenţi şi Cosmetice (RUCODEM), precum şi cu principalii producători de detergenţi din România, în vederea realizării unui acord voluntar pentru producerea şi comercializarea detergenţilor fără fosfaţi. Discuţiile vor continua până la realizarea unui acord pe baze voluntare, având în vedere şi faptul că la nivelul Districtului Internaţional al Dunării, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a agreat împreună cu statele semnatare reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţii de spălare comercializaţi cu 90% până în anul 2013 (Resolution of the 10th I.C.P.D.R. Ordinary Meeting, December 2008). În vederea realizării efective a unui acord voluntar cu producătorii şi importatorii de detergenţi sunt necesare eforturi pentru intensificarea conştientizării producătorilor de detergenţi privind beneficiile asupra mediului, pentru îmbunătăţirea comunicării dintre factorii de decizie şi sectorul privat, precum şi acţiuni pentru acordarea unor facilităţi de promovare pentru companiile producătoare. Pentru buna implementare a prevederilor Directivelor 79/409/C.E.E. şi 92/43/C.E.E. sunt necesare măsuri suplimentare în domeniile: • conservarea habitatelor dependente de apă; • conservarea speciilor dependente de apă; • utilizarea durabilă a resurselor; • management şi administraţie. Aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbărilor climatice, a fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă, precum şi protecţia corpurilor de apă subterană. În acelaşi timp este necesară o cunoaştere mai bună a situaţiei pe teren privind distribuţia spaţială a habitatelor şi speciilor. O altă categorie de măsuri sunt cele care contribuie la scăderea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor protejate şi riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea şi creşterea suprafeţelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesară coordonarea activităţii instituţiilor interesate şi diminuarea situaţiilor conflictuale între acestea. În Anexa nr. 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. Aceste măsuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate şi aprobate până în prezent pentru

334

ariile naturale protejate, fiind introduse doar acele măsuri care au legătură cu habitatele şi speciile direct dependente de apă. Pe parcursul implementării practice, măsurile suplimentare şi instrumentele trebuie adaptate fiecărei situaţii în parte, suplimentate şi comparate cu valorile experimentale/ştiinţifice. Astfel, catalogul instrumentelor şi măsurilor este un catalog „deschis”, care poate fi extins în cazuri specifice. Potrivit cerinţelor Art. 14 al Directivei Cadru Apa, la stabilirea programului de măsuri trebuie asigurată informarea, consultarea şi implicarea activă a factorilor interesaţi în luarea deciziilor şi a factorilor interesaţi în domeniul gospodăririi apelor. În acest context, stabilirea finală a programului de măsuri, respectiv adoptarea măsurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultării şi implicării active a acestora. Procesul s-a desfăşurat începând cu 1 ianuarie 2009 şi s-a finalizat în 10 noiembrie 2009. Detalii privind procesul de consultare pentru elaborarea Planului de Management se regăsesc în cap. 11.

Analiza cost-eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală

Analiza Cost - eficienţă reprezintă o tehnică de evaluare care furnizează o prioritizare, graduare a măsurilor suplimentare pe baza costului şi eficientei ecologice, unde celei mai „cost eficiente” măsuri i se atribuie „ranking-ul” cel mai înalt (costul cel mai redus raportat la efectul cel mai bun în plan ecologic).

Cadru general Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apă, identificate în cadrul analizei de reevaluare a riscului, au fost selectate cele mai relevante măsuri suplimentare care în combinaţie cu măsurile de bază duc la atingerea stării bune a corpului de apă aflat la risc. Analiza Cost Eficienţă realizată la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru măsurile suplimentare are drept scop prioritizarea măsurilor suplimentare având gradul cel mai înalt de eficienţă în planul elementelor biologice de calitate. În contextul abordării analizei cost-eficienţă există o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaţie structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. O consecinţă a acestui fapt este

335

că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile, cât şi instrumentele, trebuie văzute ca „măsuri’’ în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. Prioritizarea celor mai „cost-eficiente” măsuri în scopul atingerii stării bune este realizată pentru corpurile de apă de suprafaţă. Problematicile apelor subterane sunt parţial acoperite de o serie de măsuri şi instrumente care pot fi aplicate atât pentru apele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate în zone cu poluare difuză. Abordare Analiza cost-eficienţă este realizată într-o succesiune de 5 etape, astfel: Etapa 1: Selectarea sistemului de măsuri suplimentare pe baza presiunilor identificate Analiza cost-eficienţă realizată la scara sub-bazinului hidrografic are în vedere măsurile suplimentare la nivelul corpurilor de apă din cadrul sub-bazinului care riscă să nu atingă obiectivele până în 2015, datorită presiunilor semnificative. În ipoteza analizată, măsurile suplimentare propuse conduc în totalitate la atingerea stării/potenţialului bun prin realizarea reducerii poluanţilor (conform modelărilor WAQ, QUAL 2K, balanţa masică). Etapa 2: Clasificarea efectului măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate Pentru evaluarea eficienţei în plan ecologic a măsurilor suplimentare au fost luate în calcul principalele grupuri de indicatori definite în Anexa V a Directivei Cadru a Apei (FP – fitoplancton, FB/MF - fitobentos/macrofite, MZB - macronevertebrate, P - peşti (ihtiofauna). Etapa 3: Evaluarea efectului măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi a măsurilor aferente alterărilor hidromorfologice Efectele au fost evaluate în conformitate cu Anexa 1 „Efectul măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze” clasificate în funcţie de sursa de presiune/măsură şi Anexa 2 „Evaluarea efectelor măsurilor propuse pentru C.A.P.M. în

336

cazul elementelor biologice reprezentative” la „Elementele metodologice privind evaluarea analizei cost eficienţă”. Etapa 4: Prioritizarea măsurilor în baza raportului „cost eficienţă” Ţinând cont de valoarea de capital (valoarea investiţiei), de costurile de operare şi întreţinere, de efectul măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate, măsurile suplimentare au fost prioritizate. Evaluarea costurilor aferente măsurilor suplimentare a ţinut cont de evaluarea costurilor directe (la modul cantitativ) precum şi de evaluarea costurilor indirecte (estimate calitativ). Etapa 5: Analiza măsurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic, din punct de vedere al atingerii obiectivelor Scopul acestei etape a fost: - de a veni cu un raport logic care să arate cu care investiţie şi pe ce perioadă obiectivele de mediu pot fi atinse; - de a descrie un criteriu de prioritizare şi analiză a posibilităţii de implementare a măsurilor. Identificarea unei singure şi optime soluţii s-a dovedit dificilă, pentru ca unele costuri şi - probabilitatea atingerii ţintei pot fi doar evaluate calitativ. A fost realizată o analiză a măsurilor suplimentare prioritizate în baza criteriului „cost – eficienţă” din punct de vedere al probabilităţii de implementare a măsurilor în 2012 şi al impactului acestora în plan indirect, tradus prin evaluarea calitativă a costurilor indirecte. Astfel, la nivelul Direcţiei Apelor Prut măsurile suplimentare necesare atingerii obiectivelor de mediu au fost grupate la scara a 2 subbazine hidrografice (Podu IloaieiHolboca şi Satu Nou-av. Vaslui). Analiza la scară a fiecărui bazin hidrografic este prezentată în Anexa nr. 9.22 „Analiza cost eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală”. În Anexa nr. 9.23 se prezintă măsurile suplimentare şi instrumentele aplicate la nivelul corpurilor de apă, pentru diminuarea efectelor poluanţilor în vederea îmbunătăţirii stării apelor din sub-bazinele hidrografice Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av. Vaslui.

337

La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad au fost identificate un număr total de 13 măsuri suplimentare şi 2 instrumente în scopul atingerii potenţialului ecologic bun al corpurilor de apă. Costul total necesar realizării măsurilor suplimentare şi aplicării instrumentelor suport de realizare a acestora se ridică la 42,4 mil. Euro. Diferenţa de 3,384 mil. Euro faţă de valoarea din tabelul 9.11 reprezintă costul total al măsurilor suplimentare necesar a fi aplicate pentru atenuarea efectelor presiunilor hidromorfologice.

* * *

În tabelul nr. 9.11 în care se prezintă planificarea în perioada 2010 - 2027 a costurilor totale ale măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, se observă că 82,03 % din alocarea financiară revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (obs.: categoria de presiune predominantă la costuri), respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie. Acest efort financiar se concretizează, aşa cum reiese din Figura nr. 9.17, în valoarea de 572 euro/locuitor. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este cea cu termenul de conformare în anul 2010, cu o valoare planificată de 789,75 mil. Euro. Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Costul măsurilor de bază (milioane Euro) 2010 2015 2021 Costul măsurilor suplimentare (milioane Euro) 2010 0 0 0 2015 2021 2010 Costul total al măsurilor (milioane Euro) 2015 2021 2027 0 0 0 0 0 0.00

Categoria de presiune

Aglomerări 760.51 364.18 291.21 Industrie Agricultură Hidrologie Morfologie Total 27.99 5.81 0.81 0 0 0 1.25 278.56 0 0 0 0

0.01 41.07 760.51 0.06 0 0 1.27 0 0 27.99 1.25 0 0

364.19 332.27 5.870 278.56 0.004 3.380 0.81 1.27 0 0

0 0.004 0 0.00 3.38

789.75 648.55 292.01

3.46 42.33 789.75 652.010 334.34

338

572 euro/loc

Figura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad

Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora, îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor prioritar periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.

10. Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1. Analiza Cost Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate

10.1.1.

Analiza Cost Beneficiu

Analiza cost beneficiu (A.C.B.) are drept scop determinarea beneficiului net al unui program de măsuri aplicabil la o anumită scară (corp de apă/subbazin/bazin/naţional).

339

Analiza cost-beneficiu (A.C.B.) are ca rezultat final justificarea aplicării excepţiilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art. 4.4. şi 4.5 din Directiva Cadru Apa). În cadrul analizei Cost Beneficiu se vor investiga costurile şi beneficiile programului de măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. Semnificaţia acestui lucru este că nu sunt avute în vedere doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul, ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.

Abordare Analiza Cost Beneficiu (A.C.B.) a fost luată în considerare când toate măsurile de bază şi suplimentare necesare pentru atingerea stării ecologice au fost identificate şi cuantificate. A.C.B. a fost aplicată numai măsurilor suplimentare în procesul de justificare al excepţiilor Analiza cost beneficiu este realizată într-o succesiune de 4 etape, astfel: Etapa 1. Definirea scării de evaluare: Scara de analiză: subbazinul hidrografic. Etapa 2. Prescreening-ul măsurilor suplimentare Se bazează pe rezultatele Analizei Cost Eficienţă care a realizat o prioritizare a măsurilor suplimentare în baza criteriului „cost – eficienţă”. Etapa 3. Evaluarea Costurilor şi Beneficiilor Evaluarea costurilor directe, financiare (de investiţie, operare şi întreţinere) – la modul cantitativ, precum şi a costurilor indirecte – la modul calitativ), a fost realizată în cadrul Analizei Cost eficienţă. Evaluarea beneficiului are ca punct de plecare măsurile suplimentare aferente presiunilor: poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi măsurile aferente presiunilor hidromorfologice care au fost grupate şi prioritizate la scară subbazinală în analiza Cost Eficienţă şi pentru care au fost identificate de asemeni costurile. Aceste măsuri au fost transpuse într-o Fişă de evaluare a beneficiului de mediu în scopul evaluării, în prezent, la modul calitativ a beneficiului în subbazinul respectiv pentru

340

Analiza de disproporţionalitate a fost abordată în 2 etape. Compararea costurilor şi beneficiilor Include: comparaţia costurilor şi beneficiilor pentru toate măsurile suplimentare identificate în cadrul analizei cost eficienţă evaluarea globală a raportului cost beneficiu ţinând cont şi de beneficiul monetar estimat Informaţii privind compararea costurilor şi beneficiilor sunt prezentate în Anexa 10.1 Fişe de evaluare beneficii de mediu. similar analizei cost eficienţă. Informaţii detaliate privind evaluarea beneficiului sunt prezentate în Anexa 10. Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată proporţional cu nivelul curent al cheltuielilor.2.2. Etapa 4.1. susţinerea financiară a măsurii. plecând de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu. prezentări şi schimburi informaţionale şi ţine cont de 2 aspecte: beneficiul (de mediu şi monetar) adus de măsurile suplimentare. dacă costurile depăşesc beneficiile printr-o marjă de siguranţă-prag) şi/sau dacă costurile nu sunt suportabile financiar. a fost realizată din punct de vedere al Beneficiului (Raport Cost Beneficiu) şi al susţinerii financiare. respectiv în ce proporţie costul total (de capital şi indirect) va fi considerat disproporţionat. Analiza comparativă cost beneficiu. Scara de analiză este cea a subbazinului hidrografic.o serie de indicatori selectaţi ca fiind cei mai relevanţi. Astfel: Costurile disproporţionate sunt acele costuri care depăşesc beneficiile de mediu şi monetare realizate prin atingerea „stării bune” a corpurilor de apă (sau posibil. Analiza de disproporţionalitate Analiza de disproporţionalitate. Astfel: 341 . 10. Abordarea analizei de disproporţionalitate este bazată pe rapoarte de cercetare. astfel: Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată prin compararea costurilor şi beneficiilor. folosind criteriul excedentului de la bugetul statului.

se pot aplica excepţii de la obiectivele de mediu în condiţiile prevăzute de Art. Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu În situaţiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu prevăzute în cap. 4(4). Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apă din Planul de Management se clasifică în următoarele categorii (tipuri): 1. Excepţiile de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor de mediu şi a procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor. 4 (6). sau deteriorarea 342 . incluzând aici şi lucrările de reconstrucţie ecologică. 4(4). 7. (5). prelungirea termenului de atingere al „stării bune”. adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (art. Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10. 4. 3.3 Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare. atingerea unor „obiective de mediu mai puţin severe” în anumite condiţii (art. Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare este prezentată în Anexa 10. fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri.1. costul măsurilor suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice va fi raportat la cota bugetară alocată lucrărilor de investiţii în domeniul lucrărilor gospodăririi apelor.Măsurile suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice şi surselor agricole vor fi analizate la scară naţională prin prisma excedentului bugetar de la bugetul de stat. pe baza rezultatelor din actualul Plan de Management Bazinal. 10. deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi nu toate obiectivele de mediu pot fi atinse în cadrul actualului Plan de Management.2. modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană. costul măsurilor suplimentare aferente surselor agricole va fi raportat la principalul indicator macroeconomic aferent agriculturii (Valoarea Adăugată Brută). care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani.2. (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa. noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă. Procesul de stabilire al excepţiilor şi implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic şi iterativ ce va fi dezvoltat şi îmbunătăţit în următoarele cicluri de planificare. deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenţei unor cauze naturale sau „forţă majoră” (art. 2. 4 (5).

stării unui corp de apă de suprafaţă (inclusiv de la starea foarte bună la starea bună) ca rezultat al noilor activităţi durabile umane de dezvoltare. Informaţii detaliate privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare ale excepţiilor sunt prezentate în Anexa 10. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10. cel puţin acelaşi grad de protecţie trebuie atins prin aplicarea excepţiilor ca şi cel asigurat de către legislaţia comunitară existentă.. Tuturor categoriilor de excepţii identificate în Planurile Bazinale le sunt aplicabile două principii (Art. după ce evenimentele au avut loc.2. (9)): • excepţiile care se aplică unui corp de apă nu trebuie să excludă sau să afecteze/compromită permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district de bazin. dintr-un număr total de 339 corpuri de apă. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Corpuri de apă de suprafaţă La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. În cazul corpurilor de apă care nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită faptului că implementarea măsurilor de bază pentru aglomerări umane (prezentate în Anexele 9. (8). 9. 343 .6). 9. Aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 66 corpuri de apă naturale (stare ecologică şi chimică) şi 30 corpuri puternic modificate (potenţialul ecologic).1 şi Figura 10. 4.11). 9. 9. urmând a fi aplicate în următoarele cicluri de planificare.4. 9.14) nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). Excepţiile de tipul 4. 10. pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins.2.15) şi agricultură (Anexele 9.4.5). 9. se stabilesc excepţii de tipul 4.B.2. pentru 96 corpuri de apă aplicându-se excepţii de la obiectivele de mediu (Figura 10. 243 corpuri de apă ating obiectivele de mediu în 2015.12.13 şi 9. precum şi justificările de aplicare ale excepţiilor (Anexa 10.3.6. activităţile industriale (Anexele 9.4 (prelungirea termenelor). nu se regăsesc în actualul P. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu.M. • aplicarea excepţiilor să fie corelată/consistentă cu implementarea altor reglementări legislative la nivel comunitar.3).7.5.

Bârlad 344 . 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 10.

345 . 10.5. 4.2. • • Nu se aplică excepţii de tipul 4. numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare.4 (prelungirea termenelor). Dintre excepţiile de tipul 4. au rezultat următoarele: • Sunt aplicate numai excepţii de tipul 4.7 al Directivei Cadru Apa. pentru cazuri specifice.-10. Se menţionează că starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă.5). aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată (fig.59 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 şi datorită costurilor disproporţionate. Nu se aplică excepţii de tipul 4.h. 96 (28.7. La nivelul s.32 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită fezabilităţii tehnice şi (din acestea) 2 (0.4 aplicate corpurilor de apă. (obiective de mediu mai puţin severe). Prut-Bârlad. de la 96 corpuri de apă cu excepţii în 2015. atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. (în relaţie cu proiectele viitoare de infrastructură).  3 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului ca implementarea măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). la un corp de apă în cadrul celui de al 2-lea ciclu de planificare şi la un corp de apă în cadrul celui de al 3-lea ciclu de planificare.  Nu sunt corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că numai implementarea măsurilor suplimentare (măsuri pentru reducerea efectelor cauzate de presiunile hidromorfologice) nu se realizează până la 22 decembrie 2012. din care:  93 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că implementarea măsurilor de bază nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271).Din analiza efectuată la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art.

2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 242 71.29% stare f oarte bună stare bună 96 28.198 58.29% stare f oarte bună stare bună 140 41.3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10.30% nu ating starea bună Figura 10.4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 346 .32% excepţii Figura 10.41% 1 0.39% 1 0.

7). În aceste condiţii cantitatea de nutrienţi şi substanţe organice se constituie ca un aport suplimentar de poluare care va produce în anul 2015 deteriorarea stării corpului de apă de la stare foarte bună la stare bună sau de la starea bună la starea moderată.1. 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare. 4(4) al Directivei Cadru a Apei.8).5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 În anumite cazuri se poate constata deteriorarea stării corpului de apă ca urmare a construirii unor staţii de epurare care transferă poluarea difuza de la aglomerările fără sisteme de canalizare în poluare punctiformă cu evacuare direct în resursa de apă. precum şi justificările de aplicare a excepţiilor (Anexa 10. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10. Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu. cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu două cicluri de planificare (2027).Figura 10. 11. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. Corpuri de apă subterană În cazul corpurilor de apă subterană ROPR02 şi ROPR03 se solicită excepţia de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. 347 . Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor.

navigaţie. indicatori de secetă. exces de umiditate. turism. parte din Podişul Central Moldovenesc etc. peisagistică etc. identificarea acţiunilor. care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii. Seceta. respectiv Planul de management bazinal. Fenomene de aridizare/deşertificare – în ceea ce priveşte acest fenomen este necesară prezentarea zonelor expuse la secetă în România (zona de sud a ţării. agrement. evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic. zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă. şi cuantificarea caracteristicilor acestora: frecvenţa. utilizarea potenţialului apelor. determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor. extinderea şi intensitatea secetelor. soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor.). acvacultură.determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. extragerea de materiale de construcţii. acţiunilor.). măsurilor. soluţiilor şi lucrărilor pentru: realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse. care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. variaţia în timp şi spaţiu a secetei. diminuarea efectelor secetelor. .Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii. excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor. utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrică. durata. 348 . eroziunea solului). zona Dobrogei. secetă. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană. tendinţelor de aridizare.

realizate. ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte. faunei. populaţia afectată de fenomenele de secetă. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturate şi separat.Se are în vedere o prezentare sintetică.. faza de atenţie-avertizare.I. faza de restricţii. Programele de măsuri se stabilesc cel mai târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. la nivel de bazin hidrografic. pe termen scurt. pe surse de producere a fenomenului: nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări). corespunzătoare condiţiilor locale concrete. 349 . cu menţionarea debitelor utilizate şi debitelor minime necesare. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor socialeconomice. exces de apă datorită funcţionării sistemelor de irigaţii. având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. Inundaţii . prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. Toate acţiunile. care au fost reactualizate. pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri).S. a habitatelor şi a condiţiilor de mediu.- caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. precum şi măsuri de raţionalizare în folosirea apei. mediu şi lung sunt menţionate măsuri care să permită gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seceta hidrologică. La nivelul Direcţiilor Apelor sunt elaborate Planuri bazinale de restricţii care să aplice restricţii în alimentarea cu apă. În cadrul Strategiei naţionale privind reducerea efectelor secetei. • toate folosinţele de apă. ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. pe judeţe. completate şi aprobate în anul 2009 şi care conţin. măsurile. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală. a celor care prezintă interes pentru asanare. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile G. administrate şi utilizate în exploatare.

11. ce se elaborează la nivel de bazin sau spaţiu. .. 22.12.2009. mediu şi lung. acest plan va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. se avizează de către Comitetul de bazin la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se aprobă prin Hotărârea Guvernului”. a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii.Evaluare preliminară a riscului la inundaţii …………. .Hărţi de hazard şi risc la inundaţii ………………….12.12. Cerinţele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii trebuie integrate în schemele Directoare şi constau în următoarele etape de transpunere şi implementare: .2011 22. Acestea sunt: Planul de Management al Riscului la Inundaţii.. Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor.Primul raport asupra zonelor de risc la inundaţii va fi inclus în raportul asupra schemelor directoare – luna septembrie 2009 .2013 22.Transpunere în Legea Apelor până cel târziu la 26. .Elaboratorul schemelor directoare şi a programelor de măsuri prevăzute în lege este nominalizat în Legea apelor nr. de planuri şi programe de termen scurt. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare: „schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute [.] se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională „Apele Române”. Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice.. prevenirea. având ca scop protecţia vieţii. Aceste planuri se elaborează în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii şi cu prevederile Directivei 60/2007/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii. Activităţile de management al inundaţiilor se constituie într-o problema de politică. Administraţia Naţională „Apele Române” şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au realizat eşalonarea elaborării componentelor planurilor de amenajare astfel încât elaborarea să se desfăşoare simultan pentru toate bazinele hidrografice. Programul Naţional de Prevenire.. În vederea stabilirii acţiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii. în decembrie 2009.2015 350 .Planuri de gestiune a riscului la inundaţii …………… .Revizuire/reactualizare la fiecare 6 ani. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor.

schimbările climatice au devenit o realitate oficial recunoscută. mediului şi infrastructurii. aprobat prin HG nr. Întreţinerii şi exploatării în condiţii de siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei datorită efectului de seră. pentru a lua măsuri imediate şi corecte în vederea adaptării la condiţiile climatice viitoare. judeţene.- Planuri bazinale.2. de creşterea ratei de consum a resurselor de către societatea umana şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. - Planul de management al zonelor inundabile. Semnale ale schimbărilor climatice în România Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un domeniu complex în care trebuie să ne îmbunătăţim cunoaşterea şi înţelegerea. în decembrie 2009. 1208/2006). care constituie surse de risc asupra populaţiei. Reamenajării fluviului Dunărea (Proiectul de Reabilitarea ecologică şi economică a luncii Dunării. care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico–sociale. În zilele noastre. Schimbări climatice Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creşterea populaţiei globului. mărirea gradului de siguranţă a lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor aflate în derulare. Se va acorda atenţie: Amenajării râurilor interioare. orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor. municipale. 11. Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. pentru lucrări noi în zonele afectate frecvent de inundaţii. Continuarea implementării Strategiei de management al riscului la inundaţii în perioada 2009-2012 necesită investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele de planuri operative de intervenţie. Observaţiile şi măsurătorile efectuate pe mapamond şi pe teritoriul României asupra unor parametri climatici şi efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite 351 . Amenajării bazinelor hidrografice cu scurgere torenţială.

Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora a crescut. prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de apă.5%: aprilie bazinele Timiş şi Bega. septembrie bazinele Ialomiţa. iulie bazinele Trotuş şi Siret inferior.semnale care susţin ipoteza schimbărilor climatice.4° C în zonele industriale. 26 în secolul al XVIII-lea. • Apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România În data de 12.5°C şi la Bucureşti 42. de exemplu ploaia de 120 mm căzută în 40 de minute la Cuculeasa lângă Buzău pe data de 22 iunie 1999 şi ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005. Dintre semnalele produse pe teritoriul României. de când există măsurători meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu s-au înregistrat 43. 28 în secolul al XIX-lea şi 42 în secolul al XX-lea. în decursul timpului. în principal. . Şase inundaţii catastrofale s-au produs pe teritoriul României în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0. • Creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m3/s În ultimii 166 ani se remarcă o tendinţă de creştere a debitelor maxime pe Dunărea la Baziaş cu 1200 m3/s datorită.Ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale. 19 în secolul al XVII-lea. • Creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate. schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii de transport a albiilor. Dâmboviţa şi litoral..Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul României. care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii etc. decembrie bazinele din spaţiul hidrografic Banat. iunie bazinele Argeş. viituri catastrofale: 10 în secolul al XVI-lea. cu creşterile cele mai mari de până la 0. schimbărilor de ordin climatic şi îndiguirii în amonte a Dunării şi a afluenţilor.4°C. După această tornadă.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă. datorită. în principal.08. menţionăm următoarele: • În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României. august bazinul Siret superior. • Apariţia fenomenului de aridizare a climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii: . demne de luat în considerare. frecvenţa producerii acestora pe teritoriul României a crescut. Acest debit suplimentar conduce la supraînălţări ale 352 . Vedea şi Olt.

Proiectul conţine studii de hidrologie. − Calibrarea parametrilor modelului de simulare a scurgerii medii lunare. Astfel proiectul a fost dezvoltat şi în România iar raportul tehnic efectuat către U. Acţiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbările climatice. sociale şi economice. atât a componentelor structurale cât şi cele nestructurale şi pentru adaptarea graficelor dispecer şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat şi la noile cerinţe de apă.nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul românesc al Dunării. CECILIA: Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est şi evaluarea vulnerabilităţii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbărilor climatice şi de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate în Europa Centrală şi de Est. Accentul a fost pus pe realizarea de aplicaţii de modelare pe climă şi studii de impact în sectoare cheie din regiune. Evaluarea cerinţelor viitoare de apă din bazinele hidrografice analizate. de calitatea apei şi de management al resurselor de apă (în principal pe râuri de lungime medie şi în zona costieră a Mării Negre). au fost dezvoltate o serie de proiecte ştiinţifice menite să clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbărilor climatice asupra diferitelor componente de mediu. • Creşterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860-2004. − Evaluarea resurselor şi a posibilităţilor de asigurare a cerinţelor de apă. − Crearea bazei de date şi validarea ei. 353 . În continuare sunt prezentate câteva proiecte relevante. care ţin seama de schimbările de ordin climatic. a cetăţenilor şi bunurilor acestora. − Inventarierea consumatorilor de apă existenţi.E. ceea ce implică costuri suplimentare pentru a asigura acelaşi grad de protecţie împotriva viiturilor. În districtul internaţional al Dunării în general. 1. precum şi în România. meteorologice şi hidrologice. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice pentru studiul vulnerabilităţii sistemelor de gospodărirea apelor la schimbările climatice probabile. În proiect a fost analizat şi impactul schimbărilor climatice asupra marilor aglomerări urbane şi industriale. necesare pentru calibrarea modelului. şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării a cuprins următoarele etape: − Selectarea datelor de intrare.

obţinute de către parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale. impactul pe termen lung al schimbărilor climatice globale.CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: în zonele costiere atenţia este îndreptată spre efectele creşterii nivelului mării. în timp ce în zonele montane înalte atrage atenţia topirea gheţarilor. CLAVIER: Schimbările climatice şi variabilitatea: impact asupra Europei Centrale şi de Est Statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o triplă provocare: tranziţia economică şi politică în curs de desfăşurare.care rezultă din diferite scenarii climatice viitoare.: Ungaria. 354 .serii de date ale rezultatelor simulărilor hidrologice . globale şi regionale. O activitate importantă a proiectului implică schimbul de cunoştinţe în domeniu şi experienţa dobândită din alte proiecte naţionale pe tema practicilor de management.râuri şi lacuri . în formatul specific modelului hidrologic de simulare. − descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mureş şi Argeş.E. la scări diferite de timp. − realizarea simulărilor hidrologice în bazinele hidrografice Mureş şi Argeş pentru perioada de referinţă 1950 – 2000 şi respectiv pentru perioada de analiză de impact 2001 – 2050. hazardul şi vulnerabilitatea de mediu continuă. Obiectivul general al proiectului este de a avea o contribuţie pozitivă şi de a face faţă acestor provocări. România şi Bulgaria. care conduce la mişcări ample ale masei de apă. ENSEMBLES: Proiect ce furnizează un ansamblu de predicţii climatice şi impactul lor Acest proiect implică folosirea de programe de schimbări climatice ce prelucrează semnale după modelul Regional Climate Change condus de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice Proiectul are ca scop: dezvoltarea unui sistem de predicţie pentru schimbările climatice prin modele de bună rezoluţie. selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale. prin studierea în detaliu a trei ţări din E.C. de scurtă şi lungă durată. În România s-au finalizat următoarele activităţi: − descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ. selectate în vederea analizei de impact a schimbărilor climatice . − realizarea interfeţelor software de preprocesare şi preluare a datelor meteorologice de intrare. utilizând diverse scenarii de evoluţie climatică.

O gospodărire durabilă a resurselor de apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic. resursele de apă. Planificarea în domeniul gospodăririi apelor trebuie realizată la nivel de bazin hidrografic Resursele de apă se formează şi se gospodăresc pe bazine hidrografice. sunt necesare: acordul adecvat la nivel decizional. În acest sens va fi necesară promovarea de parteneriate eficiente între organizaţiile de cercetare. chimice. Termenul de finalizare al proiectului este sfârşitul anului 2010. utilizarea terenurilor şi calitatea aerului şi ciclul carbon). 2. biologice şi umane (incluzând resursele de apă. în care se va aborda rolul preţului apei în contextul implementării Directivei Cadru a Apei. Comisia Europeană a lansat un studiu privind implementarea art. care să îmbine problemele sociale şi dezvoltarea economică cu protecţia ecosistemelor naturale. 2008).- cuantificarea şi reducerea incertitudinii în ceea ce priveşte răspunsurile Sistemului Pământ la presiunile fizice. organismele factorilor decizionali şi factorii interesaţi (Policy paper. Activităţile de cercetare la nivel naţional şi european privind impactul schimbărilor climatice pot fi utilizate în procesul de elaborare a planurilor de management bazinale.E. elaborarea de scenarii şi aplicarea de modele. U. 9 al Directivei Cadru privind Apa. implementarea Planului de Management bazinal va avea nevoie de de o bază ştiinţifică riguroasă pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice. sănătatea. acest principiu potrivit căruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea şi 355 . În perioada 2009 – 2015. energia. În luna martie 2009. Gospodărirea raţională a resurselor de apă cere o abordare globală. prin Directiva Cadru a Apei 2000/60. al politicii privind deficitul de apă şi seceta şi al adaptării la schimbările climatice. a legiferat în anul 2000. securitatea alimentară. asigurări şi managementul riscurilor. - maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu ieşirile din sistemul de predicţie printr-o gamă de aplicaţii privind: agricultura. În vederea asigurării unei consistenţe între evaluarea schimbărilor climatice şi planul de management. Un alt proiect care se află în curs de desfăşurare în România este CCWaters – Schimbările climatice şi impactul acestora asupra alimentarii cu apă (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE). Apa dulce este o resursă vulnerabilă şi limitată. indispensabilă vieţii. mediului şi dezvoltării societăţii. SSG Water and climate change.

în corelare cu prevederile schemelor directoare. în 2004. oficializată prin adoptarea programului: Action Programme on Sustainable Flood Protecţion în the D. Pe de altă parte. Acest plan este în deplină concordanţă cu cel realizat la nivelul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării (I. De asemenea. Prin acest program se încurajează atât conservarea şi îmbunătăţirea calităţii apei cât şi a ecosistemelor aferente. Partea română este responsabilă cu elaborarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul Bazinului hidrografic al Tisei (respectiv A. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor. Obiectivul principal al programului de acţiune a fost realizarea pe termen lung a unei abordări de gestionare a riscului de inundaţii în vederea protejării vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale. România deţine o experienţă importantă. producerea acestor fenomene extreme. prin calitatea apei. având în vedere că managementul apelor pe bazine hidrografice se face încă din anul 1959. În România.A.R. acestea sunt suficiente. este necesar să se coreleze aspectele de management calitativ (Plan de Management) şi cantitativ (plan de amenajare). Ca urmare a conştientizării riscului la inundaţii într-un bazin. împreună cu un climat fluctuant.).D. amplificată de schimbările climatice. să fie nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona resursele în mod echitabil pentru toţi utilizatorii din bazin. în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei.R.). dar există şi preocuparea ca în viitor. În ceea ce priveşte rezervele de apă actuale în bazinul Tisei. prin creşterea cererilor pentru irigaţii agricole. I. Deficitul de apă (secetă) şi inundaţiile reprezintă o provocare majoră în Bazinul Tisei. a dezvoltat o politică de protecţie împotriva inundaţiilor. se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor.P.P.N. în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu 356 .C. Integrarea privind calitatea şi cantitatea apei şi planificarea resursei de apă este o problemă esenţială pentru a fi luată în considerare în Planul de management integrat al bazinului hidrografic Tisa. Sinergia între planul de management bazinal şi managementul riscului de inundaţii într-un sub-bazin este specificată în Programul de acţiune. În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”.B. poate la rândul său. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor. Inundaţiile şi secetă au efecte negative asupra biodiversităţii şi a calităţii apei.R. Din acest punct de vedere.D.R. precum şi valorificarea potenţialului apelor. să creeze probleme asupra cantităţii de apă.C.managementul apelor.

Carta Verde a recunoscut că o provocare pentru statele membre U.A. proiecte de infrastructură pentru inundaţii. protejării populaţiei şi a bunurilor materiale şi în vederea amenajării teritoriului. Mai exact.. Punerea în aplicare a măsurilor de mediu stabilite în D. 357 . Carta Verde „Adaptarea la schimbările climatice în Europa – posibilităţile de acţiune ale U. instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor. planificat până în 2009.B.U.M. Realizarea zonelor umede şi a celor de inundare pentru a permite reţinerea apelor mari în scopul menţinerii stării bune a apelor de suprafaţă. ţinând cont şi de implementarea Directivei de Inundaţii al E. precum şi protecţia mediului şi conservarea naturii cu scopul de a îmbunătăţi managementul inundaţiilor. şi riscul la inundaţii se va realiza prin următoarele acţiuni concertate: Asigurarea unei bune coordonări în amenajarea teritoriului. în scopul conştientizării/informării populaţiei.C.. oferă un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apă.M. Aceste hărţi de risc la inundaţii vor furniza informaţii despre zonele de risc. Prevenirea poluărilor accidentale în timpul inundaţiilor prin afectarea instalaţiilor de depozitare a substanţelor periculoase. identificarea de noi posibile zone inundabile.A. care să asigure în acelaşi timp şi protecţia împotriva inundaţiilor.E. Activităţile de început constau în colectarea datelor pentru: realizarea unui inventar a zonelor inundabile şi a luncilor care au fost sau nu redate râurilor de care aparţin.M. în următorul Plan de Management (2015)..B. Programul de acţiune încurajează promovarea şi armonizarea schimbărilor de mediu în politicile de mediu. legătura dintre P. incluzând dezvoltarea lucrărilor. Comisia Europeană în Carta Albă cu privire la schimbările climatice. Proiectele viitoare trebuie să ţină cont de schimbările climatice: acestea trebuie să fie coerente şi globale (să reunească toate sectoarele relevante).B.C. Cu toate acestea. propune să fie dezvoltată problema schimbărilor climatice în întregime. Rezultatele planului de acţiune la inundaţii constau în evaluarea zonelor inundabile şi întocmirea hărţilor de risc de inundaţii care trebuiesc integrate în P. (Directiva 2007/60/E.E.strategia şi politicile de mediu.C. va fi să ia în considerare problemele legate de schimbările climatice în primul ciclu al P. Programul de acţiune îşi propune să îndeplinească obiectivele şi măsurile prevăzute în Planul de Management Integrat. evaluarea şi managementul riscului la inundaţii). dar nu face referire direct la schimbările climatice.” (iunie 2007) a recunoscut că D.

precum şi de a se asigura că măsurile care vor fi aplicate în viitor în Bazinul Dunării nu au un impact negativ asupra stării apei. În România a fost elaborată Strategia de Management al Riscului la Inundaţii şi Planurile şi Programele necesare implementării strategiei. precum şi pentru recreere şi turism.- trebuie să furnizeze instrumente şi măsuri flexibile. unor braţe secundare etc. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faţă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat. Îmbunătăţirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice şi hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor şi dezvoltarea unor centre de prognoză hidrologică la nivelul bazinelor hidrografice.noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă. Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele. fauna şi cursurile de apă. având la bază noul concept european „mai mult spaţiu pentru râuri”. Este motivul pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menţinerea în timp şi spaţiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă. schimbările climatice sunt o ameninţare considerabilă pentru mediu. unor zone de retenţie cu inundare controlată. soluţie adoptată de regulă până în prezent.. proiectul WATMAN.noi spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede. realocării digurilor. temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit. Prioritatea în aceasta etapă/stadiu/ciclu este de a identifica eventuale presiuni asupra mediului acvatic. transportul sedimentelor. flora. Noul concept. „Mai mult spaţiu pentru râuri” oferă: . care să conducă la un management eficient/responsabil. în curs de implementare. . iar proiectul SIMIN . vizează crearea unui Centru Regional pentru Situaţii de Urgenţă în vederea diminuării efectelor negative ale inundaţiilor. unde se vor dezvolta noi ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi fauna specifică. astfel acţiunile/măsurile viitoare trebuie luate în consecinţă. În Bazinul Dunării. În locul încorsetării râurilor între diguri. Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente.Sistemul Naţional Integrat Meteorologic a fost finalizat şi este format din staţii meteorologice şi sinoptice amplasate în 358 . noul concept „Mai mult spaţiu pentru râuri” ilustrează ideea politică prin care se susţine necesitatea redării râurilor a ceea ce „le-am luat” – luncile inundabile – pentru ca acestea să dreneze corespunzător viiturile. De asemenea.

în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice. însă. Bulgariei şi Serbiei.G. Dezvoltarea şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare În România. 3. în special ale Ungariei.4% şi respectiv 42. fiind necesară o corelare a activităţilor de la nivelul bazinelor hidrografice cu cele de la nivel european.H. 359 .compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă.stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. sunt prezentate următoarele aspecte: . precum şi de direcţiile şi acţiunile stabilite în cadrul Grupurilor de lucru „Inundaţii” şi „Schimbări Climatice şi Apa” de la nivelul Comisiei Europene. gradul de racordare a populaţiei la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă este în prezent (iunie 2009). Cerinţele de planificare în domeniul gospodăririi apelor trebuie să ţină seama de prevederile conţinute în politicile şi strategiile internaţionale în domeniul schimbărilor climatice. În cadrul studiilor elaborate de I.1 miliarde euro se va asigura din surse bugetare şi fonduri europene care sunt prevăzute în Programul Operaţional Sectorial de Mediu.A. până în anul 2018 localităţile cu mai mult de 2000 de locuitori să fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apă. din punct de vedere al asigurării populaţiei cu servicii de apă.N. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă. după definitivarea în anul 2010 a documentelor ghid.4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare este de 51. Finanţarea acestui program în valoare de 19. .6%. Tot acest flux de date ce vor fi obţinute prin implementarea proiectelor va contribui la implementarea Strategiei Naţionale pentru Managementul Dezastrelor. 65. în anul 2008 privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice. Este încă un procent relativ redus. Totodată sunt necesare măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de secetă şi inundaţii. canalizare şi epurare. România şi-a propus un program ambiţios care prevede ca. se vor identifica necesităţile specifice.ţară astfel încât asigură reprezentativitatea informaţiilor meteorologice pe întreg teritoriul ţării. ce va fi conectată până în anul 2010 la sistemele ţărilor vecine. În plus. în ghidurile europene tematice.

(2015. poluări accidentale etc. pentru managementul apelor. Totodată. principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a început în perioada iulie-decembrie 2007. la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. În continuare sunt rezumate problemele ce ar putea apărea în viitor. în vederea diminuării efectelor transfrontaliere. principalii deţinători de lucrări hidrotehnice. 360 . principalii consumatori de apă.efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi de impactul activităţilor umane asupra resurselor de apă. precum şi adaptarea efectelor măsurilor la schimbările climatice. 5.M.inundaţii.4. Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. la nivel de bazine hidrografice. România. 2021): să se asigure că sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbărilor climatice asupra stării ecologice şi chimice a apei. . aceste Directive europene deschid posibilitatea împărţirii responsabilităţilor între statele din acelaşi bazin hidrografic. Informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveşte efectele negative ale schimbărilor climatice asupra apelor şi a altor activităţi economico-sociale şi implicarea factorilor interesaţi în stabilirea măsurilor de reducere a efectelor negative ale apelor inundaţii şi secete reprezintă una dintre preocupările prioritare în acest moment în România. alături de alte state dunărene. fiind un proces continuu.B. Directiva Cadru pentru Apă a Uniunii Europene 2000/60 şi Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii (2007/60/E.C. pentru a fi abordate în următoarele cicluri ale P. secete. se află în proces de elaborare a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării sub coordonarea Comisiei Internaţionale de Protecţie a Fluviului Dunărea în vederea atingerii stării bune a apelor.) vor asigura cadrul necesar pentru acţiuni şi măsuri pentru protecţia resurselor de apă şi pentru diminuarea efectelor negative ale apelor. Creşterea colaborării internaţionale în domeniul apelor în vederea realizării de acţiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor . Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate în domeniul apelor precum şi alte organizaţii internaţionale reprezentative trebuie să joace un rol central în acest proces.

Bazat pe Strategia I. sa fie integrate în Schema Directoare toate cunoştinţele.1. 361 . Principalele prevederi referitoare la participarea şi consultarea publicului sunt stipulate în articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participării şi consultării publicului: • • • Accesul la informaţia de bază. şi S. Consultarea în trei etape în cadrul procesului de planificare.R. să se investigheze efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare active şi evaluarea creşterii (indirecte) impactului asupra stării apelor. Informarea. prin oferirea unui model de strategie în organizarea activităţilor..C. în iunie 2003.D.- să se investigheze efectele/impactul schimbărilor climatice asupra ecoregiunilor.P. Implicarea Activă în toate aspectele implementării Directivei. Strategia se bazează pe calendarul implementării Directivei Cadru.E. proiectele de infrastructură să fie integrate în procedurile E. iar activităţile ei se bazează pe cerinţele de îndeplinire a obligaţiilor Directivei Cadru şi elaborează un cadru coerent cu legături la nivel naţional.A. consultarea şi participarea publicului 12.I.D. - - 12.C. s-a elaborat un PLAN OPERATIV pentru activităţi la nivelul Districtului Hidrografic al Dunării. Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Statele Membre încurajează implicarea activă a tuturor părţilor interesate în implementarea Directivei Cadru în domeniul Apei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic.. Întreaga activitate privind Participarea şi Consultarea Publicului a avut la bază elaborarea de Instrucţiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind „Participarea Publicului” elaborat de Uniunea Europeană şi a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunării.P. al cărui conţinut este propus pentru includere în Planul de Management pe Bazin Hidrografic. strategie aprobată de Grupul de lucru permanent al I. tipologiilor şi secţiunilor de referinţă precum şi soluţiile propuse.R. rezultatele şi concluziile în legătură cu pericolul/ameninţările schimbărilor climatice. evaluarea vulnerabilităţii ecosistemelor din bazin.A.

Acesta are scopul de a asigura participarea utilizatorilor de apă. instituţii publice.D. Participarea publicului poate fi definită în general ca admiterea publicului în influenţarea rezultatului planurilor de management şi proceselor de stabilire a programelor de măsuri. autorităţi locale administrative.R. unităţi economice etc. prin organizarea unor grupuri consultative. Participarea Publicului este cerută la mai multe niveluri geografice pentru a asigura informaţii semnificative care se vor reflecta în planul de management pe bazin hidrografic. aceste niveluri sunt: Nivel Naţional (nivelul cheie de „implementare” şi management) Nivel de subbazin (regional) Nivel local (acolo unde Directiva Cadru se implementează efectiv). Obiectivul principal al activităţii de participare şi consultare a publicului este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor. prin contribuţia la procesul de armonizare a legislaţiei în domeniul apei în vederea implementării legislaţiei Uniunii Europene şi prin recomandarea finanţării şi conformării priorităţilor în scopul dezvoltării programelor de management al apei. asociaţii profesionale.). 1044/2005 referitor la proceduri privind consultarea utilizatorilor de apă.C.. 1212/2000 privind organizarea şi funcţionarea Comitetelor de Bazin. prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare la toate nivelurile administraţiei publice.N. 1012/2005 privind proceduri pentru accesul publicului la informaţii în domeniul managementului apelor. în care informarea are un rol esenţial. Ordinul Ministrului nr.G. 362 .În conformitate cu documentele de lucru ale I. riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.-uri. ci la persoane organizate în diferite grupuri ţintă care participă activ la realizarea documentelor Directivei Cadru a Apei pe tot parcursul implementării acesteia (Comitet de Bazin. Participarea activă a părţilor interesate este o formă de implicare mult mai intensă şi nu se referă la public. a comunităţilor locale reprezentative şi a populaţiei. În România. Hotărârea de Guvern nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Ordinul Ministrului nr. Consultarea publicului constituie o formă mai susţinută de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informaţii. O. în vederea atingerii „stării bune” a apelor în 2015.P. În situaţia districtului hidrografic al Dunării. este asigurat prin Legea apelor nr. cadrul legal privind procesul de participare şi consultare a publicului în conformitate cu Art. 14 al Directivei Cadru a Apei. interviuri şi dezbateri publice cu participarea mass-media.

recomandă priorităţi privind finanţarea programelor de dezvoltare. asigură accesul publicului la şedinţe şi la documentele lor oficiale. Beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor. nr. Comitetul de Bazin. Fiecare Direcţie a Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. organizat la nivelul fiecărei Direcţii a Apelor. asigură participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor şi a fost creat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile: • • • Colectivităţile locale. Relaţii Presă care se ocupă cu pregătirea interviurilor şi a conferinţelor de presă privind problemele ridicate de implementarea Directivelor Europene şi de elaborarea capitolelor din Planul de Management al Bazinului Hidrografic. deţine un Compartiment Comunicare Relaţii Publice. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost: colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele administraţiei publice locale şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă. 363 . Utilizatorii din bazinul hidrografic. Atribuţiile Comitetelor de Bazin sunt: colaborează cu Direcţiile Apelor în implementarea strategiilor şi politicilor naţionale de management al apelor. În cadrul şedinţelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate: • Calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine/spaţii hidrografice şi rolul consultării publicului. cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora. propun revizuirea standardelor şi normativelor de calitate a apelor şi dacă este necesar. aprobă lista ariilor protejate şi stabilesc măsuri de reconstrucţie ecologică.G. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate. avizează schemele directoare precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor. 1212/2000.Principala unitate pentru consultarea şi informarea publicului la nivel bazinal şi local este reprezentată prin Comitetul de Bazin creat pe baza H. propun elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic. aprobă încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinele/spaţiile hidrografice.

12. pentru o perioadă de cel puţin 6 luni – sfârşitul anului 2008 şi 2009. caracterizarea bazinului hidrografic. transpunerea Directivei în legislaţia naţională – sfârşitul anului 2003. termenul final pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru – 2027. întărirea. publicarea Planului de Management pe bazin hidrografic . evaluarea şi aducerea la zi. Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire a Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut . planuri pentru stabilirea programelor de măsuri şi schiţarea planurilor de management pe bazin hidrografic – sfârşitul anului 2006.2.apeprut. impunerea şi îmbunătăţirea unui sistem echilibrat de plăţi pentru toţi utilizatorii de apă. derogări – 2015.ro) s-au postat etapele de realizare şi raportare ale Planului de Management al bazinului hidrografic şi conţinutul cadru al acestuia. implementarea programelor de măsuri – 2012. Pe site-ul Direcţiei Apelor Prut (www. Participarea şi consultarea publicului vizează în principal protecţia mediului şi a sănătăţii umane. cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinului hidrografic – 2007. revizuirea impactului activităţii umane şi analiza economică a folosinţelor de apă – sfârşitul anului 2004. Imaginea de ansamblu a problemelor semnificative în managementul apei.forma finală şi stabilirea programelor de măsuri . reactualizarea Planului de Management pe baza observaţiilor şi comentariilor publicului – 2009. Elaborarea Draftului Planului de Management pe spaţiul hidrografic Prut – Bârlad şi publicarea acestuia s-a făcut la 22 decembrie 2008. dezvoltarea şi susţinerea politicilor de management local. anticiparea situaţiilor de criză cum ar fi inundaţiile sau seceta. 364 .consultare şi comentare a drafturilor.• • Rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele/spatiile hidrografice.Bârlad.sfârşitul anului 2009. informarea şi consultarea publicului în legătură cu programele de măsuri şi planurile de management pe bazin hidrografic . Ciclul de planificare al Directivei Cadru a Apei reprezintă un factor definitoriu în organizarea în timp a procesului privind participarea publicului: identificarea bazinului hidrografic. desemnarea bazinelor de către autorităţile competente.

autorităţi administrative locale şi O. 3. agricultură. interviuri şi articole în mass-media.-uri. 4. Publicarea celor mai importante probleme de gospodărirea apelor la nivel naţional.N. aglomerări umane şi alterări hidromorfologice. s-au desfăşurat numeroase întâlniri şi seminarii cu reprezentanţi ai operatorilor economici.G. 2. Administraţia Naţională „Apele Române” prin intermediul celor 11 Direcţii ale Apelor a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare şi consultare a 365 . Publicarea proiectului Planului de Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2008. Consultarea Publicului În ceea ce priveşte activitatea de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului. Consultarea în cursul anului 2008 a grupurilor ţintă de stakeholderi privind elaborarea programelor de măsuri pentru industrie. Consultarea publicului privind proiectul Planului de Management pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data publicării acestuia. Publicarea calendarului şi a programului de lucru (cu 3 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2006.Pentru „Informarea şi consultarea publicului” se au în vedere: 1. s-au organizat şedinţe lărgite ale Comitetelor de Bazin. etape importante în realizarea proiectului Planului de Management bazinal. sinteză a problemelor importante de gospodărire a apelor la nivel bazinal (cu 2 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007.

Rata redusă a populaţiei racordate la sisteme de colectare şi epurarea a apelor uzate/funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare: Canalizare – conectaţi 68. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor.H..N.G. Prut etc. Valerica GRIGORAŞ .H.N.53 % în mediul urban şi respectiv rural. 2.D.7% şi 0. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor. Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor în spaţiul hidrografic Prut Bârlad. cadre didactice universitare. Moldova – I.Bârlad. Staţii de epurare – conectaţi 50. – I. alţi utilizatori de apă. în cursul anului 2007 la nivelul Direcţiei Apelor Prut. Astfel.H. domnişoara Ştefania DRAGOMIR .A.M. membrii Secretariatului tehnic permanent.D. unde ca punct focal au fost prezentate şi dezbătute „Principalele probleme de gospodărire a apelor” din spaţiul hidrografic Prut .A.unităţilor economice şi a autorităţilor publice locale privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind schemele directoare de amenajare şi management a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.A. organizaţii non-guvernamentale.Şef Serviciu Scheme Directoare . directori ai unităţilor de apă – canal din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. La aceste dezbateri publice au participat: membrii Comitetului de bazin Prut – Bârlad.director tehnic D. doamna ing.9 % în mediul urban şi respectiv rural.G. reprezentanţi ai consiliilor locale.G. Poluarea apelor cauzată de activităţile agricole: 366 . Daniela RĂDULESCU . Elisabeta CSERWID .Şef Laborator S.. ing.D.17% şi 0. angajaţi ai D.A. Poluarea apelor cauzată de aglomerările umane: a. doamna ing. printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă. Cele mai importante probleme în domeniul gospodăririi apelor identificate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost: 1.consilier Serviciu Scheme Directoare – M.. doamna dr.Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

precum şi posibilitatea de asigurare a debitelor ecologice.a. 4. agrement. Probleme legate de fenomene extreme: 1. 3. de autoepurare şi suportabilitate a reţelei hidrografice. suprafeţele de teren ocupate temporar sau definitiv. Problemele întâlnite în activitatea de inspecţie: a. Susţinerea din partea autorităţilor publice în acţiunea de delimitare a albiilor minore şi a zonelor inundabile. c. d. Extragere de materiale de construcţie din albie. b. b. Pesticide. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu nitraţi. Defrişările. Costurile exagerate pentru execuţia lucrărilor pe terenurile aflate în administrarea ROMSILVA. de a asigura de către acestea. Identificarea zonelor cu risc crescut la inundaţii. Instruirea şi implicarea populaţiei în desfăşurarea acţiunilor întreprinse la transmiterea avertizărilor de producere de situaţii de urgenţă. Creşterea animalelor. e. b. 3. Poluarea apelor cauzată de activităţile economice: a. Posibile riscuri induse de modificările climatice: 367 . b. la lucrările solicitate de Autorităţile Locale. a ecosistemelor terestre II. Inexistenţa unui Regulament privind activitatea de inspecţie în domeniul gospodăririi apelor. 2. d. Apărarea de inundaţii: a. ierbicide. III. c. gestionarea gunoiului. 2. c. b. fertilizatori. Creşterea gradului de vulnerabilitate a acoperirii necesarului de apă. Piscicultură. Alte probleme legate de activităţile de gospodărirea apelor 1. Aducerea la clasa de importanţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice cu vechime mare de funcţionare. Problemele întâlnite în activitatea de promovare a investiţiilor: a. Reducerea capacităţii de diluţie. Necesitatea. Inexistenţa unei metodologii privind aplicarea penalităţilor. b. Turism. Îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice. Probleme legate de secetă: a. Poluarea cu substanţe periculoase.

agenţilor economici şi autorităţilor locale. Imparţial. Monitorul de Vaslui. Radio Hit. Ciobanu. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetăţenilor. 5. Dificultăţi în comunicarea şi schimbul de informaţii între părţile implicate. I. 5. Sesiunile de dezbateri publice s-au încheiat prin comunicate sau informări de presă. Ziua Iaşi. Probleme economice: a. Recuperarea costurilor din activitatea de apărare împotriva inundaţiilor. D.a. Direcţia Apelor Prut a desfăşurat „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apa”. 4. 6. b.. b. Gestionarea situaţiilor de urgenţă în context transfrontalier: a. Gavriluţă. 4. 2. Probleme privind activitatea comitetului de bazin: a. Îmbunătăţirea fluxului informaţional cu Ucraina şi Republica Moldova. Dificultăţi în funcţionarea Comitetului de bazin. Pag. pag. 5.2008. Chiru. pag. D. Cu această ocazie s-au realizat pliante şi broşuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apa. pag. campanie iniţiată de Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Necesitatea unui acord guvernamental între România şi Moldova.05. metode şi instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare şi consultare a publicului şi de luare a deciziilor. Radio: Radio Iaşi. Cu această ocazie au fost distribuite 368 . Radio Nord Est (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M. Creşterea intensităţii şi a frecvenţei apariţiei fenomenelor extreme – viituri şi secete. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local prin: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. TV BIT Au fost elaborate chestionare privind implicarea stekeholderilor reprezentativi în diferitele stadii ale elaborării Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. b. Corina M. În lunile mai – iunie 2008 s-au organizat acţiuni în cadrul Direcţiei Apelor Prut în care au fost prezentate cerinţele Directivei Cadru a Apei. pag. 2. Recuperarea costurilor serviciilor de apă. Alternarea rapidă a fenomenelor extreme va conduce la intensificarea proceselor erozionale. b. Evenimentul. În perioada 1 – 31.

Mediatizarea campaniei „Pune preţul corect pe apă” a fost realizată prin 19 articole şi comentarii ce au apărut în presa locală (în ziarele din Botoşani. Elevii au primit pliante şi postere „FLOPI ŞI APA” iar la sfârşitul campaniei au realizat desene şi referate reprezentând viziunea lor asupra poluării şi economisirii resurselor de apă.Vaslui. În total au distribuite 10. precum şi clasele participante au fost premiate cu diplome de Direcţia Apelor Prut. pliante şi afişe cu tema „Pune preţul corect pe apă”. periculoase Directiva calităţii apei pentru îmbăiere Directiva nitraţilor din agricultură Ape subterane poluate Calitatea apei pentru sustinerea vieţii peştilor Directiva apelor de suprafaţă destinate potabilizării „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apă” a cuprins şi o componentă dedicată copiilor. 14 invitaţii la emisiunile radiourilor locale şi 4 apariţii TV. 369 . Galaţi). Iaşi. Desenele şi referatele realizate de copii. autorităţilor locale şi agenţilor economici din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad (judeţele: Botoşani. 170 agenţi economici.cetăţenilor. Prin intermediul Sistemelor de Gospodărire a Apelor au fost organizate acţiuni de informare despre gospodărirea eficientă a resurselor de apă în 45 de instituţii de învăţământ. Iaşi. Vaslui şi Galaţi).000 pliante către 281 consilii locale. Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE Directiva apelor uzate urbane Directiva apei potabile Directiva privind poluarea cu subst.

Programul de măsuri reprezintă un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic. Programul de măsuri se adresează atât autorităţilor locale şi regionale. prin abordarea lor teritorială.N. a fost distribuit tuturor Direcţiilor Apelor din ţară. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. tuturor factorilor importanţi din domeniul apei şi utilizatorilor de apă. Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea deciziilor privind gospodărirea apelor). Relaţii Publice. fixează cadrul de acţiune în domeniul apei precum şi modalităţile de finanţare. care s-a elaborat de R. Actorii locali implicaţi în aplicarea programele de măsuri. Presiune (poluator) Programe Masuri Stare Risc Impact (efect) 370 .Prin intermediul compartimentului Comunicare.-G. De asemenea. Reuşita programelor de măsuri este condiţionată totodată şi de aplicarea cu stricteţe a legislaţiei naţionale şi europene în domeniu. „Întărirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”.F. cu sprijinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Aceste măsuri răspund principalelor probleme din spaţiul hidrografic Prut .C.E.P. în cadrul proiectului U. Direcţia Apelor Prut a distribuit manualul autorităţilor locale. Relaţii cu Presa din cadrul Direcţiei Apelor Prut s-au dat interviuri şi s-au elaborat articole pentru mass-media locală.D. agenţiilor din domeniul mediului.E. care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate astfel încât obiectivele de mediu să fie atinse. agenţilor economici.Bârlad.

I.11.2008. D. domeniul activităţi agricole 02. pag.13.2008: Radio Iaşi.10.3. Gavriluţă. Jurnalul de Botoşani. Bună Ziua Iaşi.O.2008.ro) a fost postat calendarul privind informarea şi consultarea publicului privind Programele de Măsuri. D. 5. activităţi industriale.10.Privind dezvoltarea Programului de Măsuri. 4 31. 3. Corina M.10. Chiru. 16.10. Ciobanu.2008: Radio Iaşi. D.10.2008.2008. Radio Nord-Est 371 . activităţi agricole şi alterări hidromorfologice.chestionarul cu privire la apele uzate) pentru colectarea opiniilor şi comentariilor principalilor stakeholderi şi s-au distribuit broşuri şi pliante. D. direcţionat pe grupuri ţintă de stakeholderi în acord cu măsurile pentru reducerea poluării privind următoarele tipuri de presiuni: aglomerări umane. 13.2008 P. Evenimentul. pag.10.2008. pag 5.31.M. Bună Ziua Iaşi. Ciobanu.2008. Flacăra Iaşului. crt. 5.. 3. 2.2008 -17.10. pag 6. Pag.10. pag 5.2008.2008 În cadrul acestor întâlniri au fost distribuite chestionare (Anexa 12. domeniul aglomerări umane 1 Prut 15. 5...10. 4. Bună Ziua Iaşi. Pe site-ul Direcţiei de Apa Prut (www. D.2008. I.2008: Radio Iaşi.2008.O. 30. procesul de consultare a publicului la nivelul spaţiului hidrografic Prut . Data programărilor întâlnirilor de consultare – informare cu stakeholderii Nr.10.10.10.11. Evenimentul.2008. Bună Ziua Iaşi.apeprut.2008. pag.M.10. I. Imarţial.11.2008.16.2008. 31.10. domeniul activităţi industriale 30. pag.1. 3. Radio NordEst (în cadrul programelor de ştiri).2008. Evenimentul. Chiru. 5.2008 – 31. Flacăra Iaşului.10.O. 3.2008.11. 13. 13.10. Monitorul de Vaslui. pag 6. După toate întâlnirile au urmat comunicate sau informări de presă.10.16. 31. 31. Chiru.10. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).M. 5 16.11.M. 2.10.10.2008 P. Flacăra Iaşului. 4. pag. pag. Radio Hit. 16.2008. Radio Hit. domeniul alterări hidromorfologice 12. Pag. Monitorul de Vaslui. Imarţial. Gavriluţă. pag. pag.O. Posturi Radio: 02. I. 3. Gavriluţă.Bârlad a început în luna octombrie 2008. Corina M. 16. Jurnalul de Botoşani. pag.2008. pag. Direcţia Apelor P.10. pag.2008 – 03.10. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului.2008 P. Gavriluţă. D. Chiru.

2008.11.10. TV LIFE 02. TELE M 16.11. Categoriile de stakeholderi invitaţi la aceste dezbateri de informare şi consultare reflectă importanţa şi impactul semnificativ asupra problemelor de gospodărire a apelor din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. TELE M 12. a impactului acestora şi identificarea unor posibile măsuri pentru fluviul Dunărea. ora 17. activităţi industriale. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de măsuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – măsuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviul Dunărea. S-au organizat mai multe întâlniri în decursul anului cu principalii utilizatori şi factori interesaţi. În 22 decembrie 2008 s-a postat pe site-ul Direcţie de Apa Prut (www. Scopul acestor întâlniri a fost de responsabilizare şi conştientizare a stakeholderilor. ştiri. Scopul acestor întâlniri a fost de a discuta şi explica responsabilităţile stakeholderilor.(în cadrul programelor de ştiri). sunt luate în considerare la elaborarea proiectului Planului de Management bazinal. ora 18. de asumare a măsurilor propuse şi de a găsi resursele financiare necesare punerii în practică a cerinţelor Directivei Cadru Apa.2008 – 13.11.2008: Radio Iaşi (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M 02. ora 17. de a realiza importanţa acestui proiect. 12.ro) proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut .2008.ro) şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (www. de a le aduce la cunoştinţă termenul final al implementării programelor de măsuri. activităţi agricole şi din domeniul alterărilor hidromorfologice. ştiri În data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel naţional cu participarea Direcţiilor Apelor riverane fluviului Dunărea şi a principalilor stakeholderi privind Implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa.2008.Bârlad.2008. acesta fiind disponibil pentru publicul interesat 6 luni până la 22 iunie 2009.10.10. de a discuta posibilităţile de realizare şi finanţare a măsurilor.apeprut. ora 18.10.2008. Ştiri. TV LIFE 30. Această perioadă de consultare a fost prelungită până la data de 10 noiembrie 2009. Reacţiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri în domeniile aglomerări umane.rowater. ora 18. spre a le aduce la cunoştinţă conţinutul Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. 372 . ştiri. Ştiri.

fiecare stakeholder a avut posibilitatea săşi exprime punctul de vedere.G. Ziua.N. De asemenea. Bună Ziua Iaşi. ştiri. 5. pag.2009. pag. La finalul perioadei de consultare a fost organizată o conferinţă de presă la Iaşi. D. 7. să-şi exprime în mod justificat acordul sau dezacordul cu privire la propunerile de măsuri. Instrumentele de aducere la cunoştinţa publicului despre realizarea Planului de Management al Spaţiului hidrografic Prut . 373 . În acest context au fost organizate mai multe dezbateri la Botoşani.2009. Chiru.noiembrie 2009 W. pag. 6. Iaşi Plus.11. 5. I. 6. pag. Vaslui.Bârlad au fost multiple. pag 5. Galaţi cu principalii utilizatori de apă pentru discutarea măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea calităţii apelor. pag. Prin acest proiect s-a dorit ca stakeholderii să participe activ la gestionarea durabilă a apei şi de a creşte interesul actorilor direct implicaţi în proces.2009 – 06.11.11. Iaşi. 6. Radio Hit.11. scrisori prin care se aducea la cunoştinţa acestora postarea pe site-ul Direcţie Apelor a proiectului Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad şi prin care erau invitaţi să se informeze despre conţinutul acestui proiect în vederea participării la întâlnirile organizate de către Direcţia Apelor. Evenimentul. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. Flacăra Iaşului.2009.2009: Radio Iaşi. 6.11.-urilor de mediu din România în implementarea politicilor de management al apei şi de conservare a naturii”. ora 18. Gavriluţă.F.W.2009. Monitorul de Vaslui. 6.2009. Aceste chestionare au fost postate pe site-ul Direcţiei Apelor Prut şi distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanţi.În perioada mai . Pag. 3. Evenimentul de Botoşani. Chiru.2009. 5.11. România şi Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi împreună cu Direcţia Apelor Prut a implementat proiectul „Creşterea contribuţiei O.11.11. Au fost elaborate chestionare privind conţinutul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (Anexa 12. D. 5. să contribuie cu propuneri la îmbunătăţirea Planului de Management. Ciobanu. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).2009.). Radio: 05. 4. 3.11. 9.11. pag.2009.2009 Televiziune: TELE M 05.11. În cadrul întâlnirilor de dezbateri publice. 6.2. D. au fost trimise prin poştă către principalii factori interesaţi.

Astfel. pag. 17.11.11.2009 – 17. Radio Hit. pag. D. comentariile şi observaţiile făcute de principalii factori interesaţi precum şi modul în care Direcţia Apelor Prut a luat sau nu în considerare propunerile făcute atât în timpul dezbaterilor cât şi cele primite prin poştă. au fost sintetizate în Anexa 12.Datele calendaristice la care s-au realizat toate aceste întâlniri publice. 5.3 şi 12. Pancu.11. deoarece pentru prima dată a fost necesară aplicarea la nivel european şi naţional a unor metode de analiză şi evaluare conforme principiilor acestei Directive. 18.2009. 18. pag. pag. pag. În data de 16 noiembrie 2009. A fost creat un link pe site-ul Direcţiei Apelor Prut – Bârlad prin care toţi vizitatorii site-ului în care se află postat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad să-şi poată exprima opinia privind conţinutul acestui Plan. comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaţi şi publicului. 18. urmată de discutarea şi avizarea acestuia de către membrii Comitetului de Bazin. 3.11. R.2009: Radio Iaşi. Pe plan naţional. e-mail sau fax. 4. 17. Evenimentul de Botoşani. dintr-un număr de 270 chestionare distribuite. Radio 16. 18. 5.11. au fost şi sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring şi introducerea. aplicarea şi testarea 374 . 17.11. a fost reactualizat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad.2009.11.11.2009. Banul Botoşănean.11. 13. Probleme şi incertitudini • Ape de suprafaţă Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru reprezintă o provocare majoră. 5. au fost primite 30 completate. Pe baza observaţiilor. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri). Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivelul Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad: Presa scrisă Flacăra Iaşului. Monitorul de Vaslui.4. Evenimentul.2009.2009. CuzaNet.2009. în cadrul şedinţei lărgite a Comitetului de Bazin a avut loc dezbaterea publică finală privind Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. Botoşani news. Chiru.2009.

A. Faza a doua a Exerciţiului. cele fizico-chimice şi elementele hidromorfologice suport. participă încă din anul 2004 alături de celelalte ţări europene la Exerciţiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor naţionale de clasificare necesare conformării cu cerinţele Directivei Cadru. toate categoriile şi tipurile de corpuri de apă în conformitate cu cerinţele D. Creşterea confidenţei în evaluarea C. A. sistemul de clasificare trebuie să asigure corelarea între elementele de calitate biologice. în actualul Plan de Management este evident ca există încă probleme şi incertitudini. întrucât sistemul de monitoring în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa a fost implementat începând cu anul 2007. Au fost înregistrate progrese importante. o problemă întâmpinată a fost insuficienţa datelor de monitoring pe o perioadă mai lungă timp („datele istorice”). prin continuarea şi aprofundarea studiilor de cercetare. Ca o componentă particulară a implementării Directivei Cadru. este deci corelată cu evaluarea ulterioară şi a altor elemente de calitate. starea ecologică şi potenţialul ecologic au fost evaluate având în vedere o parte dintre elementele biologice. va aduce clarificări mai ales în privinţa unor elemente de calitate biologică rămase încă neevaluate.unor noi metode de analiză şi de evaluare a stării apelor. La stabilirea condiţiilor de referinţă. pentru elementele biologice este necesară dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos. iar pentru elementele hidromorfologice se consideră necesar a se dezvolta 375 . evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate.P. este realizată cu o confidenţă scăzută.N.C. astfel. De asemenea. precum şi fitoplanctonul pentru lacurile de acumulare. având în vedere pentru râuri un singur element biologic de calitate (macronevertebrate bentice) şi în unele cazuri ihtiofauna.A. În actualul ciclu de planificare. macrofite şi fauna piscicolă. desemnarea şi ulterior evaluarea potenţialului corpurilor de apă puternic modificate necesită o validare bazată pe metode de evaluare intercalibrate şi cu un grad de confidenţă ridicat.R.Dezvoltarea sistemelor de clasificare având în vedere toate elementele de calitate. În actualul ciclu de planificare. dar cu toate acestea. hidromorfologice şi fizico-chimice.M. se poate evidenţia că realizarea următoarelor activităţi vor conduce la creşterea confidenţei în evaluare: . de care trebuie ţinut cont atunci când se interpretează rezultatele unor evaluări. Astfel. planificat a se încheia în anul 2011. Datorită faptului că metodele conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exerciţiului de intercalibrare Europeană şi nu au fost incluse în acest proces.A. confidenţa în evaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic a fost medie şi scăzută.

precum şi utilizarea unui instrument (program unitar de evaluare) pentru toate elementele (biologice.Îmbunătăţirea sistemelor de asigurare şi control a calităţii în laboratoarele analitice. Cartografie şi Organizarea Teritoriului). . sedimente şi biotă). Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au arătat necesitatea actualizării acestuia. având în vedere schimbările suferite în timp de aceste corpuri de apă. mai ales în contextul schimbărilor climatice actuale. pentru care tot procesul de identificare şi caracterizare a fost îngreunat având în vedere specificitatea acestora. menţinerea şi dezvoltarea unei baze de date. O categorie aparte de corpuri o reprezintă corpurile de apă nepermanente.Crearea. precum şi în 376 . Pentru corpurile de apă nepermanente există incertitudini în determinarea condiţiilor de referinţă pentru cursuri de apă cu regim hidrologic nepermanent. Rezolvarea acestor situaţii necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring şi pentru asigurarea elaborării unor studii de cercetare specifice. . având în vedere asigurarea unor limite de detecţie/cuantificare care să permită conformarea cu valorile standardelor de calitate în domeniul mediului pentru îmbunătăţirea evaluării stării chimice şi ecologice a corpurilor de apă. Fotogrammetrie. fizicochimice. hidromorfologice). În abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secării Râurilor din România (Bucureşti 1974 . având în vedere o frecvenţă care să asigure niveluri de confidenţă şi precizie ridicate în evaluarea stării corpurilor de apă.Dezvoltarea şi aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apă cu tipologia specifică.Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice. hidromorfologice şi fizico-chimice) şi toate mediile de investigare (apă. . de asemenea. . .elaborat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie şi de Institutul de Geodezie.Testarea sistemelor de clasificare precum şi reglementarea acestora.Participarea la procesul de intercalibrare Europeană în scopul asigurării unui grad de confidenţă ridicat şi a asigurării comparabilităţii limitelor dintre clasele de calitate. . . care să fie integrat cu sistemele informatice existente.un indice multimetric în care fiecare parametru hidromorfologic să aibă o anumită pondere.Utilizarea metodelor de analiză conforme cu cerinţele Directivei Cadru şi o mai bună cunoaştere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice. o atenţie deosebită trebuie acordată monitorizării poluanţilor specifici şi substanţelor prioritare (în special micropoluanţilor organici).

.A. . funcţie de caracteristicile stratului acoperitor. introducerea de specii alohtone etc.caracterizarea şi evaluarea acestora. atât pentru cele aflate în desfăşurare. • Ape subterane În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în caracterizarea apelor subterane se consemnează: . acestea au fost generate de distribuţia neuniformă a punctelor de monitorizare a calităţii în cazul anumitor corpuri de apă subterană.Caracterizarea chimică a apelor subterane nu s-a realizat pentru toţi poluanţii prevăzuţi de Directiva privind apele subterane 2006/118/E.Lipsa instrumentelor de modelare matematică.N. retenţie). precum şi neasigurarea zonelor de protecţie la captările de apă instituite conform normelor legale. datorită disponibilităţii reduse a datelor. datorate lipsei unei baze de date istorice privind monitoringul calitativ/cantitativ.P. în primul rând. în special micropoluanţii sintetici. • Zone protejate Principala problemă identificată în ceea ce priveşte problematica speciilor de peşti importanţi din punct de vedere economic este coordonarea activităţii instituţiilor interesate. Totodată sunt necesare informaţii suplimentare privind proiectele/strategiile de repopulare a apelor cu specii de peşti migratori şi specii de peşti importanţi din punct de vedere economic. şi a celorlalte autorităţi competente pentru managementul resursele piscicole din râurile interioare şi lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit. atât pentru calculul cantităţilor de poluanţi care ajung în apa subterană. În elaborarea planului de măsuri pentru speciile şi habitatele direct dependente de apă atât pentru măsurile de bază cât şi pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini şi/sau probleme.Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni. cât şi pentru cele propuse a se desfăşura pe termen scurt şi mediu.Insuficienta cunoaştere a evoluţiei nivelurilor apelor subterane în cazul unor captări de apă neprevăzute cu sistem de monitorizare. . în baza cărora s-a evaluat riscul calitativ.).C. cât şi pentru comportarea poluanţilor în timp (transport. transformare. . numărul redus al analizelor fizico-chimice.Insuficienta cunoaştere a emisiilor posibil poluatoare (în special sursele difuze) pentru unele corpuri de apă subterane. Referitor la incertitudini. în special cu reprezentanţii A. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat. necesitatea realizării unui ghid cu măsuri de gospodărire a habitatelor şi speciilor direct dependente de apă.. care să identifice măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 377 .

precum şi existenţa unei autorităţi naţionale responsabilă cu managementul unitar al ariilor naturale protejate. pescuit comercial. Ghid Practic de utilizare”.A. biodiversitate.) furnizate de către corpurile sau ecosistemele acvatice. respectiv creşterea economică foarte redusă. în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. inclusiv siturile din reţeaua Natura 2000. precum şi realizarea şi aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturală protejată. pot influenţa evaluarea cerinţei de apă. 9 în anul 2010. Estimarea costurilor de resursă va fi realizată în cadrul implementării Art. Evaluarea economică a serviciilor conform D. Estimarea cerinţei de apă în cele 3 scenarii a plecat de la prognozele aferente anului 2008 –prognoze aferente unei creşteri economice.C. • Analiza economică a utilizării apei Datorită faptului că infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului. biomasă vegetală. 378 . În acelaşi timp s-a constatat necesitatea elaborării hărţilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apă. Analiza de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost realizată exclusiv pentru costurile financiare. În prezent sunt aprobate de autoritatea competentă planurile de management şi regulamentele doar pentru trei zone protejate. ci numai costurile de operare şi întreţinere aferente lucrărilor odată finalizate. costurile de capital aferente investiţiilor nu sunt integrate în rezultatele financiare ale Direcţiilor de Ape. a fluxurilor hidrologice. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/„resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex. recreere.conservare a speciilor şi habitatelor naturale din siturile Natura 2000 şi să estimeze costurile aferente. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenţa administratorilor/custozilor pentru zone protejate unde există specii şi habitate direct dependente de apă. calitatea apei etc. Estimarea costurilor de mediu va ţine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economică a costurilor de resursă şi mediu şi beneficiile în contextul implementării Directivei Cadru Apa. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reducerea impactului fenomenelor extreme. Noile estimări privind evoluţia indicatorilor macroeconomici în condiţiile financiare actuale. necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. apă potabilă.

R. Acestea au fost totuşi estimate în cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judeţene aprobate şi instrucţiunilor metodologice elaborate de A.capacitatea instituţională şi administrativă a autorităţilor naţionale şi regionale cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală etc. rezultatele financiare. .disponibilitatea autorităţilor locale. au fost luate în considerare şi proiectele în promovare sau derulare finanţate şi din alte fonduri. Fondul European de Dezvoltare Regională. unităţilor industriale şi agricole în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor finanţate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune şi Structurale. regional şi local. datele privind structura cheltuielilor.. canalizare şi epurare aparţin operatorilor economici.gradul de coordonare la nivel naţional şi regional a strategiilor şi politicilor. politici.N. Pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. nu au putut fi obţinute datorită statutului acestor companii. . în acest moment nu este disponibilă o strategie naţională care să planifice tipul măsurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. Realizarea lor presupune un anumit grad de incertitudine datorat următorilor factori: . • Programul de măsuri Măsurile de bază necesare implementării legislaţiei europene pentru protecţia apelor sunt prevăzute într-o serie de strategii. Măsurile de bază pentru aglomerările umane deţin principala pondere din totalul cheltuielilor de investiţii necesar implementării programului de măsuri. operatorilor de servicii publice de apă. Acestea au fost stabilite pe baza Master Planurilor judeţene elaborate şi aprobate până în acest moment. planuri.A. Pentru celelalte Master Planuri judeţene aflate în diferite faze de realizare sau aprobare sa luat în considerare implementarea obligatorie a legislaţiei pentru apă şi apă uzată doar pentru acele aglomerări pentru care s-a agreat oficial realizarea măsurilor cu operatorii de servicii publice locale de apă sau administraţiile publice locale. De asemenea. „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile” şi „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate”.e. regional şi local a Programelor Operaţionale.Având în vedere că serviciile publice de alimentare cu apă. Analiza economico-financiară efectuată în vederea recuperării costurilor în infrastructura aferentă alimentarii cu apă. canalizare şi epurare este realizată la nivelul 379 . programe şi acte de reglementare la nivel naţional.) în perioada 20072013.

de asigurare a consultanţei agricole şi de control a aplicării acestei măsuri. având în vedere stabilirea măsurilor suplimentare. În acest sens. astfel încât nu există date economice – financiare pentru toate judeţele. De asemenea. acesta fiind apreciat pe baza unui bilanţ general masic între încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. Desigur incertitudinile legate de rezultatele obţinute pot fi atribuite limitărilor modelelor matematice. Evaluarea efectului măsurilor de bază şi suplimentare asupra stării corpurilor de apă s-a realizat pe baza aplicării modelelor WAQ (pentru nutrienţi) şi QUAL2k (pentru substanţe organice). (1). retenţie). având în vedere procesul de instruire a acestora. ci doar estimează având în vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural. 64 alin. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Referitor la măsurile pentru alterările hidromorfologice (măsurile de restaurare şi măsurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. comportarea poluanţilor în apă (transport. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate. Astfel. În aplicarea măsurilor pentru activităţile agricole pot apărea dificultăţi legate de numărul mare de fermieri (cultivarea pe suprafeţe mici). din Legea apelor nr.Master Planurilor aprobate. se precizează că propunerea. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de sub-bazine. în conformitate cu prevederile art. care nu integrează în totalitate aspectele de poluare difuză a solului şi subsolului. precum şi dificultăţi în corelarea aportului surselor de poluare cu încărcările de substanţe poluante din apele de suprafaţă. este necesară o mai bună colaborare între autorităţile privind 380 . În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. În ceea ce priveşte substanţele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. O altă problemă o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protecţia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat în aval de lucrările hidrotehnice. se propune ca în etapele următoare să se realizeze studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. analiza şi stabilirea acestor măsuri a fost o provocare datorită dificultăţii în estimarea fezabilităţii tehnice a acestora şi evaluarea efectelor acestor măsuri asupra biotei. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judeţene şi Ministerul Mediului. transformare. iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. au fost întâmpinate dificultăţi în estimarea aportului surselor de poluare difuze.

). în general fiind greu de estimat perioada necesară refacerii calităţii acestora. precum şi existenţa unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor măsuri suplimentare pentru activităţile agricole (aplicarea agriculturii ecologice. O altă incertitudine determinată este legată de efectul măsurilor asupra calităţii corpurilor de apă subterană. De asemenea. • Excepţii Stabilirea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă atât o problematică complexă. În ceea ce priveşte realizarea analizei cost-eficienţă s-a constatat lipsa studiilor în vederea evaluării monetare a costurilor indirecte aferente măsurilor suplimentare grupate la scară sub-bazinală. respectiv reducerea economică. 381 . nu a fost disponibilă evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferaţi la nivelul tuturor corpurilor de apă aferenţi S. a codului bunelor practici agricole în zonele nevulnerabile etc. având în vedere aplicarea programelor de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor (inclusiv creşterea gradului de confidenţă în evaluarea stării/potenţialului corpurilor de apă) acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. care pot influenţa disponibilitatea financiară a unităţilor economice pe următorii 2-3 ani. cât şi o provocare majoră având în vedere problemele şi incertitudinile aferente elementelor/activităţilor utilizate în procesul de aplicare al excepţiilor la nivelul corpurilor de apă.H./B. În ceea ce priveşte analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice. a reieşit faptul că există un risc în ceea ce priveşte realizarea măsurilor suplimentare la termenele convenite. având în vedere caracterul integrator al acestora. Acesta este datorat în principal evoluţiei indicatorilor economici în condiţiile financiare actuale.agricultura şi dezvoltarea rurală şi autorităţile de gospodărirea apelor. după modele conceptuale şi analitice integratoare. Din discuţiile şi negocierile avute cu utilizatorii de apă pentru stabilirea măsurilor suplimentare. cât şi aplicarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.H.

Sintetizarea. în special.14. iar pentru lacurile de acumulare s-au definit un număr de 2 tipuri (unul din ele cu două subtipuri). cât şi sursele de poluare industriale şi agricole semnificative evacuează cantităţi importante de materii organice.Bârlad numărul de tipuri de lacuri naturale este de 2. În urma analizării surselor de poluare punctiformă. respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativă. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru Apa.lacuri naturale. tehnico-economice şi studii pilot. în general. Deşi au fost întâmpinate anumite greutăţi. 46 corpuri de apă – lacuri de acumulare şi 7 corpuri de apă . nutrienţi şi metale grele în resursele de apă. de fezabilitate. acestea au fost depăşite. atunci când vor exista o serie de studii de cercetare. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane.Bârlad. şi în domeniul apelor. dintre care 242 aglomerări nu sunt dotate cu sisteme de colectare. În spaţiul hidrografic Prut . CONCLUZII Se poate aprecia că pe parcursul acestui proces de realizare a primului Plan de Management. conducând la reducerea numărului de tipuri. Aglomerările umane. Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă. Astfel au fost definite un număr de 7 tipuri de cursuri de apă pentru spaţiul hidrografic Prut . în spaţiul hidrografic administrat de Direcţia Apelor Prut fiind identificate un număr de 286 aglomerări umane (inclusiv Holboca şi Tomeşti). 33 industriale şi 10 agricole). iar 260 nu sunt dotate cu staţii de epurare. urmând ca unele dintre aceste problematici să fie îmbunătăţite pentru următorul ciclu de planificare. Sursele difuze 382 . dintre care 286 corpuri de apă . în strânsă legătură cu cerinţele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. s-au identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă.râuri (250 corpuri de apă nepermanente şi 3 artificiale).e. Cele mai importante concluzii care rezultă în urma elaborării Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele: • Ape de suprafaţă Tipologia cursurilor de apă a fost re definită şi sintetizată. Aglomerările umane cu peste 2000 l.

poluarea cu nutrienţi. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt: nedeteriorarea stării. alterări hidromorfologice. poluarea cu substanţe periculoase. 93.(în general aglomerările umane şi activităţile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafaţă. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate luând în considerare scenariul de bază. unul dintre acestea este transfrontalier. 383 . Astfel.14%). precum şi de evaluarea impactului acestora. corpuri de apă puternic modificate (26. respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale.29 % din corpurile de apă de suprafaţă au atins starea chimică bună. acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană. De asemenea.59 kg P/ha. alterările hidromorfologice (în special lucrările hidrotehnice de barare transversală şi cele în lungul albiei râului) afectează semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă. atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune. au parcurs testul de desemnare finală a corpurilor de apă puternic modificate. În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa. Pentru evaluarea impactului şi a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. prin aplicarea sistemului de clasificare la nivelul corpurilor de apă delimitate la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Din punct de vedere al stării chimice. Toate cele 7 corpuri de ape subterane identificate aparţin tipului poros. 66. Corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună.04 %).82%) şi corpuri de apă artificiale (2. 37. s-au determinat emisii specifice de azot şi fosfor de 2. delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de ape subterane.80 % din corpurile de apă naturale au atins obiectivele de mediu (stare ecologică bună şi foarte bună). ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în: corpuri de apă naturale (71.785 kg N/ha şi de 0. precum şi atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică pentru zonele protejate. consecinţă a alterărilor hidromorfologice semnificative. • Ape subterane În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate.90 % din corpurile de apă puternic modificate şi artificiale au atins obiectivele specifice (potenţialul ecologic maxim şi bun).

a Directivei 2006/118/C.e. 930/2005.E. În scopul creşterii gradului de cunoaştere şi de protecţie a resurselor de ape subterane.).În evaluarea stării chimice şi cantitative a corpurilor de apă subterană au fost urmate recomandările Îndrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor. Aceasta s-a făcut pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag. determinate pentru fiecare corp de apă subterană. Punctele de monitorizare au fost reprezentate prin forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale şi izvoare.E. Din punct de vedere al stării cantitative. estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară.E. Ca urmare a acestei evaluări au fost identificate 5 corpuri de apă subterană cu stare chimică bună iar 2 corpuri au starea chimică slabă. În scopul atingerii stării chimice bune pentru corpurile ROPRO2 şi ROPR03 se vor aplica măsurile de bază prevăzute în Directiva 91/676/C. a Directivei 91/271/C. De asemenea.E. întocmit de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Cele mai importante surse din care se prelevă debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr 7.G. rezolvarea problemelor semnalate.E. stabilite conform H. Reîncărcarea acviferelor se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice. în punctele de monitorizare aferente fiecărui corp de apă subterană. Având în vedere dinamica apelor subterane este evidentă necesitatea aplicării măsurilor suplimentare referitoare la realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (< 2000 l. şi a Directivei Deşeurilor 75/442/C. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. se vor elabora proiecte de cercetare şi modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant. în aplicarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad se va lua în considerare pentru viitor. privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva 98/15/C.E. referitoare la nitraţi.. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei. 384 . În balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite.E..E. toate corpurile de apă subterană se află în stare bună. aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole în zonele ne-vulnerabile şi aplicarea agriculturii organice.

agricultură. unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important. astfel încât restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. Din categoriile de zone ciprinicole şi zone cu acipenseride. În spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării. La nivelul anului 2007 din totalul captărilor de apă din sursele de suprafaţă 100% au asigurate zone de protecţie. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad este de 13858.27 % din suprafaţa spaţiului hidrografic Prut-Bârlad Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zona sensibilă la poluarea cu nutrienţi. iar pentru sursele de apă din subteran 93. reprezintă 3.2 % se află în arii naturale protejate. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important. un rezumat al Registrului zonelor protejate actualizat în 2008 – 2009. siderurgie. zone de îmbăiere doar la Marea Neagră. inclusiv hărţile aferente acestor categorii de protecţie (Fişe de caracterizare cu un grad mare de detaliu fiind prezentate în registru). irigaţii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 385 .• Zone protejate Planul de management al spaţiului hidrografic Prut Bârlad cuprinde.55% au asigurate zone de protecţie. conform prevederilor art. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităţii apei. zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi. 10. cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze naturale şi cursuri de apă temporare (nepermanente). de către Autoritatea de Sănătate Publică. Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor. zone cu acipenseride. Pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic au fost desemnate zone ciprinicole. Până în prezent au fost identificate. • Analiza economică a utilizării apei Dinamica cerinţelor de apă înregistrează un declin substanţial.67 km2 reprezentând 2 zone vulnerabile. zone pentru îmbăiere. 6 şi anexei 4 din Directiva Cadru pentru Apa.

Bârlad s-a studiat nivelul actual al recuperării costurilor (financiare) activităţilor specifice de gospodărire a apelor.9. iar în anul 2007 la 7.5 mld. Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico-financiar în domeniul gospodăririi apelor. dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterane. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. agricultură şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor .2 ori faţă de anul 1990. Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.A. în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor.Administraţia Naţională „Apele Române”.9 mld.R. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. m3 ceea ce reprezintă o reducere de 4. în anul 2005 la 7. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii. industrie. ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori.5 mld.05 mld. m3. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator.N. trebuie subliniat faptul că serviciul de apărare împotriva inundaţiilor este o activitate foarte importantă prin multitudinea şi amploarea lucrărilor. m3. în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. m3 în anul 1998. În spaţiul hidrografic Prut . Pentru activitatea de protecţie a calităţii apelor. în anul 2001 la 7. Analiza a scos în evidenţă faptul că valoarea activităţilor specifice de gospodărire a apelor nu este recuperată prin cuantumul contribuţiilor actuale ale utilizatorilor de apă. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă. Ca o caracteristică. astfel încât. respectiv de: gospodărie comunală. cheltuielile de operare şi întreţinere aferente acestei activităţi fiind suportate prin cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de asigurare a apei brute în sursă. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale. 386 . Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape în anul 2010. A. nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. se va determina cuantumul contribuţiilor specifice având în vedere realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa.

Euro.A. Euro.8 mil. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate fiind mai mare de 100%. în special.19% pentru presiunile hidromorfologice. cerinţele Directivelor europene în domeniul mediului. diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare referitor la serviciile publice de gospodărire a apelor.Bârlad printr-o contribuţie de 572 Euro/locuitor.2027 costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut Bârlad se situează la valoarea de 1776.. cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apă.Activitatea de operare. respectiv raportul dintre costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate. Deşi în perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienţă semnificativă în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor pentru finanţarea măsurilor. Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere. Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanţilor şi măsurile pentru alterările hidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost eficienţă. din care: 82. fonduri bugetare etc. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este primul ciclu al Planului de Management (2007-2015).95 % pentru măsurile aplicate activităţilor industriale.1 mil. 1. cu o valoare planificată pentru această perioadă de 1441. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Fondului European de Dezvoltare Regională. prin: 387 . menţionate în anexa VI A a D. sunt necesare eforturi viitoare pentru îmbunătăţirea eficienţei administrative şi asigurarea unei absorbţii bune a Fondurilor de Coeziune şi Structurale. precum şi alte prevederi europene şi naţionale. 15.82 % pentru măsurile activităţile agricole şi 0. • Programe de măsuri În spaţiul hidrografic Prut .Bârlad a fost stabilit un program de măsuri care cuprinde atât măsuri de bază.03 % revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie).C. exploatare şi întreţinere a infrastructurii de apă şi apa uzată nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. Pentru perioada 2010 .. în perioada 2007-2013. Acest efort financiar se va reflecta la nivelul spaţiului hidrografic Prut .

analize de cost-beneficiu şi proceduri complexe.Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care să răspundă priorităţilor. are ca rezultat aplicarea excepţiilor în 388 .Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficient pentru întreaga paletă de instituţii implicate în implementarea fondurilor europene.Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante. S-au avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul. . ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora. studii extinse. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale.Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenţialii beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor.Întărirea rolului de coordonare la nivel naţional şi regional. aplicată măsurilor suplimentare. • Excepţii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă. din perspectiva beneficiului adus mediului. . . fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri. deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate „obiectivele de mediu” să fie atinse în cadrul actualului Plan de Management bazinal. . continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă. Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012.Aplicarea noii legislaţii privind achiziţiile publice în mod corect şi eficient. îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă. regional şi local. De asemenea. În cadrul analizei Cost Beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri. precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor periculoase. care necesită instruirea intensivă a beneficiarilor. Analiza Cost Beneficiu.. . .Eforturi continue pentru întărirea capacităţii administrative cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central.

4.32 %) corpuri de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu pot atinge starea bună/potenţialul bun până în anul 2015. 389 .4) pentru atingerea stării chimice bune (două cicluri de planificare (2027)). Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor.57%) corpuri de apă subterană cărora li s-au aplicat excepţii privind prelungirea termenelor (art. toate reprezentând excepţii de prelungire a termenelor sub art. Numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare. acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată. La nivelul apelor subterane au fost identificate 2 (28. Din analiza efectuată a rezultat ca 96 (28. 4. 66 au fost corpuri naturale şi 30 corpuri puternic modificate. Dintre corpurile de apă cărora li s-au aplicat excepţii.conformitate cu Art.4.4 pentru toate măsurile suplimentare identificate la scară subbazinală. 4.

xxx. of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy. Administraţia Naţională “Apele Române”..Planul de Management al Fluviului Dunărea.C.C.E. 390 . xxx. (2008).) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. 83/513/C. 84/156/C. 5. Delta Dunării. Directiva 2000/60/E. 7. of the European Parliament and of the Council. Significant Water management Issues in the Danube River Basin District.) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies.E. *** (2004).E. 86/280/C. xxx.C. *** (2008).) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. 8. xxx. Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene. Administraţia Naţională “Apele Române”.E.C. 6. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River. xxx.C. Bucureşti... 11. Raportul 2004 .C.Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 10. European Commission. Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor. International Commission for the Protection of the Danube River. Raportul 2004 . 2.E.. and amending Directive 2000/60/E.E. Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi apelor costiere. (2000). *** (2005). a Parlamentului şi Consiliului European care stabileşte un cadru de acţiune pentru ţările din Uniunea Europeană în domeniul politicii apei.WFD Roof Report). Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis .E. Directive 2008/105/E. 3. 9. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Administraţia Naţională “Apele Române”.BIBLIOGRAFIE 1.E. 4. Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene. *** (2007). International Commission for the Protection of the Danube River.E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. *** (2005). European Commission. 84/491/C. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/C. Bucureşti.E.

) – Transitional and coastal waters – Typology.) – Guidance on public participation in relation to the Water Framework Directive. 17.) – Guidance on Reference conditions inland waters. European Commission.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 20. 15. reference conditions and classification. xxx.C. European Commission. 16. European Commission.) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results. European Commission.) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive. xxx.) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. xxx. European Commission. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C.) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise.C. 13.C. 22. xxx. European Commission. The implementation challenge of the Water Framework Directive. European Commission. 391 .C.) – Implementing the G. xxx. xxx. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 18. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C.) – Guidance document on Planning process.12. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. European Commission. 19. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. xxx. European Commission.C. xxx.) – Economics and the environment. 21. xxx. xxx.I. 23. elements of the Water Framework Directive.S.) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive. 14.C.

Project WFD29 EA & SNIFFER.Final endorsed by Water Directors. *** I. *** WFD and Hydromorphological Pressures.24. European Commission.Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt.C. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008.R. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”.WFD82.C. 33.D. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures . *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD . 26. 2004. 2008. Economics and Environment. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy. 39. The implementation Economics and the environment The implementation challenge of the Water Framework Directive. 38. 36.P. 27. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. *** 2010 Reporting sheets . 32.) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive.Pressures and 392 . *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD. 25. SNIFFER.C.. 37. flood protection works. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes. Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector în Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A . Volume 1. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments. xxx.C. and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive. 28.) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies. November 2006. 31. 34. Joint Danube Survey-Final Scientific Report. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 35.2. xxx. 30. xxx. European Commission. 29. Technical Report – Case Studies.) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 19th June 2007. xxx.

*** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I. 40. lacuri. 393 . EVD REF: PPA05/RM/7/4. Proiect PHARE „Development of Ialomiţa-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid/121477/D/SV/RO. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D.Project WFD76SNIFER.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4. 42.C. 2007. Bucureşti . PM Project No: 300098. Proiect PHARE . 2007. Proiect PHARE . 44.“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crişuri River. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. a Tisza/Tisa sub-basin” Project. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment . chimice şi hidromorfologice”-2008. through cost-efficiency analysis. in order to reach the environmental objectives required by the E. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO). consortium Euroconsult Mott MacDonald.„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. 47. 41.-Water Framework Directive 2000/60/E. în order to reach the environmental objectives required by the Water Framework Directive and the Groundwater Directive.Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG. 2007. Establishing measure to rehabilitate the polluted groundwater altered duet o landfill.E. ARCADIS Regio and WL │Delft. Matra Preaccession Projects Programme (MPAM). 2007. consortium Euroconsult Mott MacDonald. ape tranzitorii.. Appendix B . Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures.E. 43.U.C. pe baza elementelor biologice. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C. Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP). ARCADIS Regio and WL │Delft. Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements . 45. EVD REF: PPA 06/RM/7/5.M.I.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7. 46.Impact Sheets.

E. 51. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere. 394 .Decembrie 2007. Tema C2. Studiu pentru realizarea Planului de Management al Deltei Dunării. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. Tulcea). *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa – „Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”.MONERIS model . Behrendt H. 49.N.E. 53.M. Anuarul hidrologic al Dunării – 2005.D.C. Cercetarea proceselor hidrologice.3842/2007.48.D. 7420. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I. 54. . Bucureşti. chimice şi hidromorfologice”.N. Contract M.D. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa „Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C.C.. Tulcea). hidrochimice şi morfodinamice pe râuri.D. 55.MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems. Studii ecohidrologice. – Decembrie 2008.D. 56.C. Cod CPSA 7420.D.74 – Redimensionarea ecologică şi economică pe sectorul românesc al Luncii Dunării. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevăzute pe Directiva Cadru a Apei. ***Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. Studiul 2. Contract M.I. 50.73.2008.D. Studiul 1.D.D. Venohr M.M. 2008. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Studii privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor.1. Studiu de cercetare.B.„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I.. 52. pe baza elementelor biologice.M.M. Contract M. Delta Dunării şi zona costieră a Mării Negre şi bazinele reprezentative şi experimentale.. Dunăre.D. 57. Bucureşti 2008.

75. Heavily Modified Water bodies. Predoiu Ghe. 2007.58. II. 2006. 69.. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Stancioiu P.. 2006.The 6th Symposium for European Freshwater Sciences ..Sinteza Calităţii Apelor . Galie A.) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB). 66.S..04.. Bogza St. Steve Chapra.Registrele zonelor protejate. Hidrologie şi gospodărirea apelor. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine.. ***Administraţia Naţională „Apele Române” . Codul Bunelor Practici Agricole. 71. Construcţii hidrotehnice. 2004. 395 . Meteorologie. 2007. Principii şi reglementari europene. subalpine şi forestiere din România. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apă-râuri. Simulating River and Stream Water Quality. ***Administraţia Naţională „Apele Române” – Anuarul de gospodărirea apelor. şi colab. Vădineanu R. Platagea Gh.. Synthesis of 34 Sase Studies în Europe. Instrucţiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă . Version 2. Vădineanu A. Hansen W.. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apă-râuri. Cristofor S. Hua Tao. Popescu A. Şerban.Greg Pelletier. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 62. . Raionarea hidrogeologica a teritoriului RPR. Donita N. 65. 59. Editura Tipored. Editura Springer. 1/1958. Măsuri de gospodărire”.D. 2006. Probleme de geografie. Tehnica Silvică. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. March 7... Bucureşti.anii 2005.. Priscu R. ***Administratori/custozi. Kampa E. Adamescu M. 63. Ed.R. Pauca-Comanescu M. Tudoran Ghe. 2008. ***Administraţia Naţională „Apele Române” .vol.S. 6/1958. Ignat G. Lazar G. Liteanu E. Cazacu C. 1974. *** Institutul Naţional de Statistică. Anuarul Statistic al României. 67. Bucureşti. Planuri de management ale ariilor naturale protejate..SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (L. Mihailescu S.. Postoloache C. 2005. 72. 61. 74. Rişnoveanu G. Biris I – Habitatele din România. Managementul apelor. Ed. 70. C. 73. Universităţii „Transilvania” din Braşov.. P. 2008... *** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie. 68. Editura didactică şi Pedagogică.râuri şi lacuri. 60.. 64.

Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. piscicultură. agricultură. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 84. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea secţiunilor de referinţă. 82. 396 . ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române” Instrucţiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din România. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 81. irigaţii). Instrucţiuni metodologice privind informarea. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile. Instrucţiuni metodologice privind Modernizarea şi Dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitoring integrat al apelor. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora. industrie. consultarea şi participarea publicului. 87. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 77. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme şi difuze de poluare şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă. zootehnie. 83. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei cerinţelor de apă (aglomerări. Instrucţiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate. 78. 89. 80. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. în special pentru protecţia resurselor de apă. Instrucţiuni metodologice de stabilire a valorilor de fond pentru poluanţi specifici şi substanţe prioritare nesintetice (metale) pentru tipurile corpurilor de apă „Cursuri de apă influenţate calitativ din cauze naturale” având în vedere mediul de investigare apa.76. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 86. 88. 85. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei locuitorilor şi a locuitorilor racordaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apa. 79. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.

***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 96. Instrucţiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru măsurile suplimentare. 102. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice de evaluare a recuperării costurilor pentru serviciile de apă la nivelul bazinului hidrografic . Instrucţiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apă modificate antropic pe baza testelor de desemnare 101. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile industriale. 99. 93. 94. 92. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 100. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. 95. Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii laterale a cursurilor de apă. 98. 97. Instrucţiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc.model de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. Instrucţiuni metodologice privind analiza cost eficienţă pentru programul de măsuri. Instrucţiunilor metodologice privind stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru în domeniul Apei (2000/60/E. 397 .). 91. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerările umane.C.90. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.

C. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România.at/software/index. Instrucţiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/variabilelor economice privind identificarea excepţiilor de la obiectivele de mediu. http://efi-plus. 1.boku. Tenu A. Drăguşin D.H. publicată în Monitorul Oficial. 582 din 30/06/2004 109. (2006) .G. 105. 800/2 sep. ***Administraţia Naţională „Apele Române”..03. publicată în Monitorul Oficial..9-15. Bretotean M. Bucureşti. T. Bucureşti..A. *** H.htm (Proiecte prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa 4 Protecţia Naturii) 116.. Bretotean M. Macaleţ R.. 50. nr.2009 111. Tomescu G.. Radu E.7. T. I.G. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane.. 112. Macaleţ R. Partea I nr. 10.ro/proiecte_europene/axa4.. ***Legea nr. *** Hotărâre pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorarii. Partea I. a costurilor disproporţionate. 106. Partea I. Radu C. Munteanu M. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. nr. nr.. p.mmediu.vol.privind calitatea apei potabile. Rev. publicat în Monitorul Oficial.N. 2005 110.C. nr... Macaleţ Rodica. 458/2002 privind calitatea apei potabile. publicată în Monitorul Oficial.ramsar. Munteanu M. 137/2009 privind aprobarea valorilor prag pentru corpurile de ape subterane din România.2009 113. 33-39.eu/environment/life/index.europa...... Tenu A. ***Legea nr. 930/2005 – Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.Corpurile de ape subterane la risc din România.. Arh.. http://www.A. Hidrogeologia. Bretotean M. 104. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu D. Radu C.ac. publicată în Monitorul Oficial al României. vol. nr. Bucureşti. Drăguşin Doina.org 114. 60/2000/E. www. http:// ec. ***Ordinul Ministrului Mediului nr.htm (Proiecte LIFE pentru protecţia naturii) 115. Radu E.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 398 . 96/18. Radu Catalina. 107.103. T. Partea I nr. p. Radu E. Rev.. „Hidrotehnica”. 170 din 18. 552 din 29 iulie 2002 108.. Tenu A. 458/2002. Tomescu G. nr. Munteanu M.II. Drăguşin D. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->