PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAŢIULUI HIDROGRAFIC PRUT - BÂRLAD

CONŢINUT Capitolul 1. Capitolul 2. Introducere Prezentarea generală a spaţiului hidrografic 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. Capitolul 3. Delimitarea spaţiului hidrografic Hidrografie Relief Utilizarea terenului Geologie Clima Resurse de apă Categorii de apă de suprafaţă Ecoregiuni, tipologia şi condiţiile de referinţă 3.2.1. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru râuri 3.2.2. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apă Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructură 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu 3.5.1. Poluarea cu substanţe organice 3.5.2. Poluarea cu nutrienţi 3.5.3. Poluarea cu substanţe periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice 1

Caracterizarea apelor de suprafaţă 3.1. 3.2.

Capitolul 4.

Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană 4.2. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre 4.3. 4.4. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană.şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Capitolul 5.

Identificarea şi cartarea zonelor protejate 5.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării 5.2. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 5.3. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important 5.4. 5.5. Zone sensibile la nutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţi Zone pentru îmbăiere Reţelele şi programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafaţă 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate 6.2. Caracterizarea stării apelor 6.2.1. Ape de suprafaţă 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate 6.3. Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Ape de suprafaţă Ape subterane Zone protejate

Capitolul 6.

Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6.1.

Capitolul 7.

Obiectivele de mediu 7.1. 7.2. 7.3.

Capitolul 8.

Analiza economică

2

8.1. 8.2. 8.3.

Analiza economică asupra utilizării apei Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă

Capitolul 9.

Programe de măsuri 9.1. 9.2. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene Măsurile şi etapele pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă 9.3. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 9.4. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe 9.5. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor 9.6. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate 9.7. 9.8. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale 9.9. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu

Capitolul 10.

Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1 Analiza Cost-Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate 10.1.1. Analiza Cost-Beneficiu 10.1.2 Analiza de disproporţionalitate 10.2 Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10.2.1 Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu 10.2.2. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11.1 Aspecte cantitative 3

Capitolul 11.

11.2 Capitolul 12.

Schimbări climatice Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire Hidrografic a Planului de Management al Spaţiului

Informarea, consultarea şi participarea publicului 12.1. 12.2.

Capitolul 13. Capitolul 14. Bibliografie Anexe

Probleme şi incertitudini Concluzii

4

LISTA DE TABELE Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Tabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Tabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apă Tabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Tabelul 3.5. 1 Tipologia lacurilor naturale Tabelul 3.5. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Tabelul 3. 6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare FAZA I Grupul L.M.-G.I.G. Tabelul 3. 7 Situaţia aglomerărilor umane, staţiilor de epurare, precum şi a încărcărilor organice totale, colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 4. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Tabelul 4.2. 1 Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Tabelul 4.2. 2 Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Tabelul 4. 3 Exploatări semnificative de apă subterană (>= 1.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 5. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 6. 1 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional - râuri Tabelul 6. 2 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri 5

Tabelul 6. 3 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Tabelul 6. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Tabelul 6. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Tabelul 8. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă, canalizare şi epurare Tabelul 8. 3 Caracteristicile staţiilor de epurare Tabelul 8. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii Tabelul 8. 5 Tarifele serviciilor publice Tabelul 9. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentarii cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie, din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 5 Alocare financiară a P.O.P. pe axele prioritare Tabelul 9. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Tabelul 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 6

Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 7 .

8 Aglomerări umane (>2000 l. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3.LISTA DE FIGURI Figura 2. 18 Ilustrarea conceptului D.Bârlad Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut . 2 Principalele unităţi de relief Figura 2. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Figura 3. 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 3. 2 Sectiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani 8 . 3 Utilizarea terenului Figura 2. Figura 3. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative Figura 3.P.Bârlad Figura 3. 4 Principalele unităţi geologice Figura 3.Bârlad Figura 3. 1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 2.Bârlad Figura 3.1.R. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare . Figura 4. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3.S. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut Figura 4. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 3.e. 1 Categorii de ape Figura 3.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut . 6 Corpurile de apă de suprafaţă Figura 3. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3.e.I.1. 7 Aglomerări umane (>2000 l. 4 Tipologia lacurilor Figura 3.industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut . 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3. 1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut .

3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă Figura 6. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 6. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut . 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.Bârlad Figura 5.Figura 4.Bârlad Figura 6. 6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Figura 4.3.1. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut . 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut .h. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut .4. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană Figura 5.3. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.1.Bârlad Figura 5.Bârlad Figura 6. Prut-Bârlad 9 .Bârlad Figura 4.1. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut .3.3. 5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6. 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 5. 7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) Figura 4. 4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.3.1. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut -Bârlad Figura 4.1.

5 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Figura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica de către S.Bârlad Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc) Figura 8.3 Dinamica cerinţelor de apă Figura 9. subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Figura 8.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Figura 9. Prut-Bârlad (mii mc) Figura 8.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută Figura 9. 6 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Figura 8. Dunăre. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate Figura 6. 9 Debite înregistrate de D. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Figura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate Figura 8. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut . 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc) Figura 8.H.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut . 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .3. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6.Bârlad Figura 6.8.Bârlad Figura 6.3.3.Bârlad Figura 9. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Figura 8. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare Figura 8.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 10 .3. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă.Figura 6. 10 Structura principalelor cheltuieli Figura 9.A.

8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .P.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut .efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .B.Bârlad Figura 9.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .E.B. 2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 Figura 10. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.E.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Figura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 10. 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 9. 3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10.B.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice Figura 9.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Figura 9.Bârlad Figura 9.Bârlad Figura 10. Figura 9.Bârlad Figura 9. 4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 11 .12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Figura 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .Figura 9.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme .7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E.

Figura 10. 5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 12 .

7.Bârlad Anexa 5.LISTĂ ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Lista autorităţilor competente Lista persoanelor de contact pentru obţinerea informaţiilor utilizate în elaborarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.P. Anexa 9. Valorile prag şi valorile fondului natural pentru corpurile de apă subterană Evaluarea cerinţei de apă.c de bază asupra acestora Corpurile de apă subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate Anexa 9. Anexa 9. Situaţia transpunerii şi implementării în legislaţia românească a Directivelor Europene din domeniul mediului apei şi a altor Directive Europene asociate Anexa 9.a Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile) din spaţiul hidrografic Prut .2. Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.Bârlad Anexa 9. de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (pesticide) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9.4.2.E. din spaţiul 13 . Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată din spaţiul hidrografic Prut . Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .b Corpurile de apă de suprafaţă localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor Anexa 9.E. Anexa 8.P.3.5. Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 6.2. şi Directiva Păsări 79/409/C.1.E.4. potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Anexa 6.E.1.Bârlad Anexa 7. Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C. Lista zonelor vulnerabile şi a localităţilor din zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut .4.1.1. Tendinţe. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 7.6.C.1 Starea ecologică.

C. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9.16 Anexa 9.Bârlad Măsuri de îmbunătăţire a continuităţii laterale a corpurilor de apă în spaţiul Anexa 9. din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9.R.10.I.hidrografic Prut . privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESOII) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Anexa 9. Inventarul amplasamentelor care se încadrează sub incidenţa Directivei Consiliului 96/82/C.18. Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă.Bârlad Anexa 9.R.Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9.c Anexa 9.Bârlad Anexa 9. Măsuri privind reducerea poluării punctiforme şi difuze cu substanţe prioritare/prioritar periculoase din spaţiul hidrografic Prut .12. Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile industriale I. raportate E-P.8.17.) analizate în cursul anilor 2006-2009 în spaţiul hidrografic Prut . Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din spaţiul hidrografic Prut .17.a Lista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România Măsuri de asigurare a continuităţii longitudinale a cursurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut . Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .b hidrografic Prut .19.E.P. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru 14 .11.Bârlad Anexa 9. Cuantificarea reducerii efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenţii din activităţile industriale în spaţiul hidrografic Prut .9. 17.Bârlad Alte tipuri de măsuri hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .15.Bârlad Anexa 9.P.13.14. canalizare şi epurare.Bârlad Anexa 9. Eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor punctiforme de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor în spaţiul hidrografic Prut . Proiecte supuse evaluării impactului asupra mediului (E.10(1) Anexa 9.A.T.

Chestionar privind colectarea şi epurarea apelor uzate din aglomerările umane Anexa 12. Anexa 12.22 Anexa 9.4.5 Corpurile de apă de suprafaţă pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 10. stării apelor Măsuri suplimentare necesare pentru bună conservare a habitatelor şi Anexa 9.4.2.Bârlad Anexa 10.3.2 Anexa 10.21. 15 .3 Anexa 10. Anexa 12. Chestionar privind elaborarea draftului Planului de Management Centralizator al Procesul de consultare a publicului Rezultatele procesului de consultare a Planului de Management Anexa 10.7.8.1 Anexa 10.diminuarea efectelor presiunilor de la activităţile industriale în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9.20.1.Bârlad Anexa 10.Bârlad Fişă evaluare beneficiu de mediu Analiza Comparativă cost beneficiu Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare Informaţii privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare Anexa 10. Corpurile de apă subterane pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut .6 Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă subterane din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 12.23 speciilor direct dependente de apă Analiza Cost Eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală Măsuri suplimentare pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative în vederea îmbunătăţirii stării apelor din spaţiul hidrografic Prut . Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor din Agricultură în vederea îmbunătăţirii Anexa 9.

D.C.F. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură A. b.M.R.N.T.E. – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului A. – Direcţii de Apă D.N. – Codul de bune practici agricole C.E.A. – Administraţia Fondului de Mediu A.A.E. – Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică C.Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării A.A.D.P.E.ABREVIERI A. – Corp de apă puternic modificat C.P.A.F.A. – Comunitatea Economică Europeană C.P.C.P.M.M. – Corine Land Cover C. – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale A.P. – Administraţia Domeniului Public A.M.A.O.A. – consum chimic de oxigen C.P.L.A.A.N.I.B.D.M.B.M.– cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic D.T. – Bazin Hidrografic C.C.M. – Analiza cost-beneficiu A. – Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare A. – corp de apă artificial C.R.D.O.A.R.E.P.N. – Agenţia pentru Protecţia Mediului A.R.C.. – Directiva Cadru în domeniul Apei D. – Banca Europeană de Investiţii B.C.I. – Administraţia Naţională „Apele Române” A. – Best Available Technique (Cele mai bune tehnici disponibile) B.A.N.A. . – Analiza cost-eficienţă A. – Agenţia Regională pentru protecţia mediului B. – concentraţii maxim admise C.E.h. – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare B.N. – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate A.D.H.B.R.C.S.P.5 – Consum Biochimic de Oxigen în 5 zile la 20°C C.B.I.I.S. – Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 16 .R.

M.A. – Drum Judeţean D.T.C.J. – Drum Comunal D.C. – Garda Naţională de Mediu G.I.C.C.R. – Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului I.E.N.D..W.C. – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre–Aderare 17 .D.H.D.M.E.P. – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală F. .P.A.C. – Ape Subterane (Groundwater) G.N.P.R.P.N.C. – Institutul Naţional de Cercetare . CE – European Council (Consiliul European) E.A.R.I.Q. – Integrated Prevention Pollution Control (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) I.R.N.P. – Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” I.A.D.D.S.P.M.P.Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” IS – Index saprob I. Agrochimie şi Protecţia Mediului – Bucureşti I. – Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra mediului) E. – Driver-Pressure-State-Impact-Response (Activitate antropică-Presiune-StareImpact-Răspuns) D. – Directiva Apelor Subterane 2006/118/E. U.U. – Drum Naţional D. – Danube Regional Project (Proiectul Regional al Dunării) E.–Ecological Ouality Ratio (Raport de calitate ecologică) E. – Europa Centrală şi de Est ECOSTAT– Ecological Status (Stare ecologică) E.G.C. – European Union (Uniunea Europeană) F. – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.C.S.C..R. – Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea I.I.R.G.D.R.A.R.R.S.Fondul European pentru Pescuit Fig.P. – Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi E.I. – Sistemul Informaţional Geografic G.E.W.E. – figura H. – Hotărâre de Guvern GAEC – Codul pentru bune condiţii agricole şi de mediu G. – Registrul European al Poluanţilor Emişi E–P. I.P.E. – Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor I.

G. – Man and the Biosphere Programme (Programul Omul şi Biosfera) M. – Ordonanţă a Guvernului O.B. – Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului O. – Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice P.U.A. GNP – Produs Intern Brut (Gross Naţional Product) P.D. – Materii totale în suspensie M.P.S.R. – Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic P.M.I.H.P. – Potenţial ecologic bun PIN–MATRA– Programme Internaţional Nature Management Central and Eastern Europe P.D.G.G.B.A. – Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării P.e.B.H. – Ministerul Apelor Pădurilor şi Mediului MATRA – Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda MONERIS – MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems (Modelarea Emisiilor de Nutrienţi în Sistemele de Rau) M. – Organizaţii Non–Guvernamentale O. – Ministerul Administraţiei şi Internelor mil.R.M. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale M.T.I.A.N.E.D. – Planul de Management al Bazinului Hidrografic P. – Lower Danube River System –Sistemul Dunării Inferioare M.S.J. STAS – Normative tehnice de aplicare a legislaţiei O.S.B. – Ordinul Ministrului O. – Nivel Normal de Retenţie N.L. – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile M. – locuitor(i) L.P.M.A.D.D. – Ministerul Mediului M.L. – locuitor(i) echivalent(i) loc. – Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group (Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene) l.N.M.I.H.M.M.D.B. – Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 18 . – Valoarea fondului natural (natural background level) NTPA.A. – Ministerul Agriculturii.G.A.G.B. – Ministerul Sănătăţii MZB – Macrozoobentos N.–G..R.M.D. – milion/milioane M.S.

– Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor P.D.I.C.E.G. – Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor RAMSAR – Convenţia pentru Zone Umede de Importanţă Internaţională R–E1.O.C. – Plan de Management Bazinal P.A.O.V.R.O.P.O.N.D. – Special pre–Accession Programme for Agriculture and Rural Development (Programul Special de Pre–Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii S. – Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategica de mediu) S.P.– spaţiu hidrografic SNGD – Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor S.D. – Special Protected Areas (Arii de protecţie specială avifaunistică) T.A.PHARE – Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy (Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei) P. Mediu – programul Operaţional Sectorial pentru Mediu în perioada 2007–2013 P.A.C.I. s.P. Scientific and Cultural Organisation 19 .H.A. – Technical Assistance Information and Exchange System (Sistemul de Asistenţă Tehnică şi Schimb Informaţional) T. – Valorile prag.N.E. – Programul de Măsuri P.A.S.R.V.B.E.D. (threshold values) T.B.D. – Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrală (Regional Environmental Center) REFCOND – Condiţii de Referinţă ROMSILVA.S. – United Nations Educational..P.C. – Sites of Community Importance (Situri de importanţă comunitară) SOR – Societatea Ornitologica din România S.N.A.H.M. – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală P.E.G. – Special Areas of Conservation (Arii speciale de conservare) S.A. – Secţia de Hidrogeologie S. – Stare ecologică bună SEVESOII– Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S.R–E2 – Rivers Eastern Continental –Tipuri de râuri est continentale (intercalibrare) R. – Taxa pe Valoarea Adăugată U.N.h.M. – Regia Naţională a Pădurilor S. – Programul Operaţional pentru Pescuit în perioada 2007–2013 P. R.X.R.E.

nesatisfăcător PVU .F.foarte bun PG PM PU .poros .A.D.V.irigaţii .alimentari cu apă pentru populaţie .B. – World Wide Fund (Fondul Mondial pentru Natura) Tipuri acvifere P K F q .U.agricoli.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .–G.W.industrie .menajeri.N. .F.N./Z.piscicultură .N.E.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .fisural .bun .industriali. .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .zootehnie Poluatori: I A M Z .V.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .zootehnici PVG .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .P.A. – Zonă vulnerabilă la nitraţi WAQ – Model pentru prognozarea calităţii apei W.mediu . – Valoare Adăugată Brută V. – Valoare netă actualizată Z. .debit specific Utilizarea apei PO IR I P Z .carstic . – United Nations Development Program component – The Global Environment Facility QUAL 2K – A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality V.puternic nesatisfăcător 20 .

22 din 12/01/2010. Publicat în Monitorul Oficial.634 din 29 decembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei. pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 548 din 04/08/2010. 5. Publicată în Monitorul Oficial. Partea I nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2010. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor. 904/2010 din 25/08/2010 privind restructurarea şi reorganizarea Ministerului Dezvoltării 21 . „Ministerul Economiei. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale . Publicat în Monitorul Oficial. Actul a intrat în vigoare la data de 12 ianuarie 2010. Publicat în Monitorul Oficial. Ministerul Sănătăţii . 519 din 26/07/2010. 3. 1. 732/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1. 1635/2009 din 29/12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor. Actul a intrat în vigoare la data de 26 iulie 2010.conform Hotărârii nr. autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice 1. Comerţului şi Mediului de Afaceri. precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studii pentru Ordine Publică în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru completarea anexei nr. organizarea. Publicat în Monitorul Oficial. 4.” 6.conform Hotărârii de Guvern nr. Ministerul Administraţiei şi Internelor . 3 din 04/01/2009.conform Hotărârii de Guvern nr. 725/2010 din 21/07/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. nr. 139 din 02/03/201. Partea I nr.Lista actualizată a denumirilor oficiale pentru autorităţi ale administraţiei publice centrale. Comerţului şi Mediului de Afaceri – conform Hotărârii nr. funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. Actul a intrat în vigoare la data de 4 ianuarie 2009. 144/2010 din 23/02/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.conform Hotărârii nr.380/2009 privind înfiinţarea. Ministerul Mediului şi Pădurilor . Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului . Actul a intrat în vigoare la data de 04 august 2010. Partea I nr. 2. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor.conform Hotărârii nr. Partea I nr. 1. modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 0 Actul a intrat în vigoare la data de 02 martie 2010.

10. 512 din 22/07/2010. Actul a intrat în vigoare la data de 31 august 2010.N. 263 din 22/04/2009. Partea I nr.conform Hotărârii nr. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice . 76/2009 din 11/02/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Actul a intrat în vigoare la data de 22 aprilie 2009. 146 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.S. 11.R. 728/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Publicat în Monitorul Oficial. 346/2006 din 21/07/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării.conform Legii nr. publicat în Monitorul Oficial. 22 . Ministerul Apărării Naţionale . Ministerul Muncii. Publicat în Monitorul Oficial. Partea I nr. Actul a intrat în vigoare la data de 13 februarie 2009. 1.Regionale şi Turismului. Publicat în Monitorul Oficial. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii . 89 din 13/02/2009. Partea I nr. Familiei şi Protecţiei Sociale . 3/2010 din 05/02/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 616 din 31/08/2010. 671/2007. Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr..C. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.conform Hotărârii de Guvern nr. Publicat în Monitorul Oficial. Administraţiile Bazinale de Apă . 12. Partea I nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii. partea I nr. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010. 8. 7.conform Hotărârii nr. Publicat în Monitorul Oficial.conform Ordinului nr. 654 din 28/07/2006. 622 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice .conform Legii nr. aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 478 din 13/07/2010. precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 497 din 19/07/2010. Actul a intrat în vigoare la data de 13 iulie 2010. Partea I nr. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . 658 din 6 aprilie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.A. 107/1996. Actul a întrat în vigoare la data de 31 iulie 2006. Familiei şi Protecţiei Sociale. 9.

luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanţe prioritare care prezintă un important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptată a evacuărilor. stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic. când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul recuperării costurilor aferente serviciilor de apă. atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane. definirea a 5 clase de calitate a apelor ţinând seama în primul rând de elementele biologice. Directiva Cadru în domeniul apei fundamentează o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor. Introducere Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000. definirea „condiţiilor de referinţă” pentru apele de suprafaţă. operaţional şi de investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordării ecosistemice. urmărind noi elemente: elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale. definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”. emisiilor şi pierderilor substanţelor prioritar periculoase. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă. definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie realizat până în 2015.1. precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere. stabilirea obiectivelor de mediu. prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane. stabilirea unei reţele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării apelor. România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri. ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene. referitor la 23 . pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”.

elaborarea proiectului Planului de Management pe bazin hidrografic. atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.  În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanţe organice. politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată.2008 şi consultarea publicului 6 luni în cursul anului 2009. specifică faptul că Statele Membre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii. poluarea cu substanţe prioritar periculoase şi alterările hidromorfologice.. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/E. folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor. în special.C.12. 2007.12. poluarea cu nutrienţi. conceptul de reabilitare al resurselor de apă.  Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au fost prezentate spre informare şi consultare publicului. având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şi subterane. prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi pentru 24 . până la 22. sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22. până cel mai târziu în 2006. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe. cu privire la următoarele etape referitoare la: calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic şi despre rolul consultării.prevenirea şi controlul poluării. pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. în cadrul întâlnirilor privind elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (2007). Planul de management bazinal este în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socioeconomică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toate ramurile economiei. precum şi standarde de calitate a mediului. De asemenea. Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice. măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiază factorii majori care influenţează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic.

) cât şi cu programele de dezvoltare şi etapizare. precum şi de la principiile gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafaţă şi subterane.A. pornind de la caracterul regenerabil dar limitat al resurselor de apă dulce.H. componentă cantitativă de gospodărire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. aparţinând Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice. Planul de management al bazinului hidrografic (P. unitară. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărire a apelor cu organele 25 . Ca infrastructură de bază a economiei.H.47 din Legea apelor nr. la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost creat Departamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice.11. managementul apelor trebuie să ofere soluţii pentru asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaţiei şi economiei. s-a înfiinţat un Comitet de Bazin.2000. echilibrată şi complexă a resurselor de apă.M. 913/2001.dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă. Administraţia Naţională „Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. la nivelul fiecărui bazin hidrografic. În acest context.) trebuie corelat cu planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice (P. În acest scop. În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. în conformitate cu prevederile art. autoritate competentă pentru implementarea Directivei Cadru Apa în România. Administraţia Naţională „Apele Române” a fost desemnată. componentă de gospodărire calitativă a resurselor de apă şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic.B. De asemenea. împreună cu Ministerul Mediului. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobat prin HG 1212/29.B. la nivelul fiecărei Direcţii de Ape s-a înfiinţat un compartiment pentru elaborarea Planului de Management bazinal. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu Ordinul nr. componenta de gospodărire cantitativă a resurselor de apă din cadrul Schemelor Directoare. iar în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Partea B: Planurile naţionale de management ale ţărilor dunărene. utilizatorii din bazinul respectiv. beneficiarii serviciilor de gospodărire a apelor şi cu organizaţiilor neguvernamentale locale cu profil de protecţie a mediului.12. Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport 2004 a fost elaborată de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea cu contribuţia ţărilor dunărene şi aprobată de miniştrii mediului din ţările dunărene reuniţi în cadrul Conferinţei Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13. Sava. 26 . acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 4000 km2.administraţiei publice locale. Prut. printre care şi România trebuie să contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării. Deltă şi apele costiere. În acest scop statele semnatare a Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării să fie format din trei părţi: Partea A: Planul general ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere şi se referă la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2. urmând aceeaşi modalitate de realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004. Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaţional (Tisa. În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei. Delta Dunării). statele dunărene. lacurile cu suprafeţe > 100 km2. Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului 2010. Dunărea. Partea C: Planurile de management la nivel de sub-bazine naţionale (în cazul României -11). Acest comitet îşi propune respectarea şi aplicarea principiilor gospodăririi durabile a resurselor de apă şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă.2004.

având ca obiectiv armonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere. la nivel bilateral. însă procesul de elaborare nu a început încă. în vederea informării şi consultării publicului pe o perioadă de peste 10 luni în cursul anului 2009 (până la 10 noiembrie 2009). Aşa cum s-a precizat mai sus. Planul Naţional şi Planurile sub-bazinelor conţinând informaţii adiţionale/complementare. Partea B (naţională) . programele de măsuri. Direcţiile Judeţene de Agricultură din judeţele aparţinând 27 . România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin. atât în anul 2008. obiectivele de mediu. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioadă mai îndelungată de timp. există iniţiative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internaţionale cum ar fi Prut şi Delta Dunării împreună cu Republica Moldova şi Ucraina.Partea B De asemenea. în special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafaţă şi subterane. cât şi în anul 2009. agenţii economici. ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere.varianta preliminară .R. De asemenea.). Datele au fost furnizate în principal de colectivele din cadrul Direcţiei Apelor Prut şi S. referindu-se la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2. au fost organizate întâlniri cu ţările vecine (Ungaria. starea apelor.a fost prezentat pe website-ul Direcţiei Apelor Prut pe 22 decembrie 2008.A-urilor. pentru analiza evoluţiei în timp a unor parametrii caracteristici.P. Se precizează ca nivelul de detaliu creşte de la partea A (internaţională) la partea C (sub-bazine naţionale).C. lacurile cu suprafeţe > 10 km2. Planul Naţional de Management al Apelor din România este format din 11 Planuri de Management Bazinale. zone protejate. Bulgaria şi Serbia). analiza economică şi excepţiile de la obiectivele de mediu.în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 1000 km2. Proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad . astfel.G. Datele şi informaţiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007.D. acest lucru este menţionat specific în capitolul respectiv. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I.

267 km2 (fig. planul conţine o listă cu denumiri actualizate ale acestora. în vederea aprobării prin Hotărâre de Guvern. pe baza elementelor biologice. Îmbunătăţirile/actualizările au vizat unele capitole. Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea.1. privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (transpusă prin H.spaţiului analizat. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe). în concordanţă cu cerinţele Directivei 2001/42/C. În acest sens.). 28 . Agenţiile de Protecţia Mediului şi Garda de Mediu. autorităţile locale şi judeţene.E. Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad 2. conform prevederilor Directivei Cadru. care se regaseşte după secţiunea „Abrevieri”. după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului Naţional de Management şi a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice. chimice şi hidromorfologice. nr. Pe măsură ce se s-au finalizat studiile. acestea fiind integrate în proiectul Planului de Management bazinal şi puse pe site-ul Direcţiilor Apelor şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” în vederea consultării publicului şi în mod special a unităţilor implicate în procesul de implementare al Directivei Cadru. având o suprafaţă totală de 20. precum şi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a potenţialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate.). proiectul Planului de Management bazinal – varianta preliminară – a fost îmbunătăţit. care vor trebui să ia măsuri pentru a se atinge obiectivele de mediu ale diverselor categorii de ape. autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice şi-au schimbat în mod oficial denumirea.1. o serie de autorităţi ale administraţiei publice centrale. a urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (S. 2. Institutul Naţional de Statistică etc. 2.G. Delimitarea spaţiului hidrografic Planul de management se elaborează pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut. bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţi de stânga ai râului Siret din judeţele Botoşani şi Galaţi. De asemenea. sinteză a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice.E. elaborate de către institutele de cercetare şi universităţi. privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă. Administraţiile Regiunilor de Dezvoltare.A.

Figura 2. 1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 29 .

34 0. crt.215.500 km2 se desfăşoară pe teritoriul a trei state: Ucraina. este delimitat în partea de nordest şi est de bazinul râului Prut. Suprafaţa totală a bazinului de 27.267 % din suprafaţa totală pe b.85 31.04 27. Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ.550 13. afluent de stânga al Siretului.35 100 Populaţia (locuitori) 414042 692546 455.196. Hârlău.566 7481 920 612.9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi Republica Moldova pe 711 km.85 4. Bacău şi Vrancea. Târgu Bujor. Huşi. Târgu Frumos.60 22. spaţiul hidrografic Prut . Bereşti.Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani.24 0. Tabelul 2.62 0. locuitori rezidenţi în 15 oraşe: Botoşani.04 mil.h. Vaslui.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr. Bârlad.h. Al doilea afluent ca lungime al Dunării.487 în b.67 0. Iaşi. România şi Republica Moldova.77 21. râul Prut (952.74 0.53 20. Dorohoi.52 26. 18. Iaşi.485 2. Densitatea populaţiei este de circa 112 loc/km2 (tabelul 2. În mediul urban trăiesc mai mult de 1. 1 2 3 4 5 6 7 Suprafaţ Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Neamţ Bacău Vrancea Galaţi Total a (km2) 4782 4564 5318 172 946 157 4328 20.590 % din populaţia totală pe b. Galaţi. Negreşti şi Tecuci. Siret la vest şi Nistru la nord şi est.1).196 milioane locuitori (din care 1.Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest.h.88 100 30 . Bazinul râului Bârlad. Darabani. Săveni. Populaţia din aceasta zonă este de circa 2. Prut). Din punct de vedere administrativ. 23.

2. limita vestică a bazinului Prut. În continuare. Hidrografie Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafaţă de recepţie de 10. iar cursul inferior este cvasisimetric. Raul Bârlad. Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralelă cu munţii Carpaţi.2.220 km2. Bârlad:  Podişul Central Moldovenesc. 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii) şi 18% sunt cursuri semipermanente.h.2)  Câmpia Moldovei. Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga. se individualizează următoarele subunităţi morfologice care aparţin atât b.Bârlad aparţine Podişului Moldovei şi părţii de nord-est a Câmpiei Române. Prut este forma alungită cu o lăţime medie de circa 30 km.639 km. Râul Bârlad adună 144 de afluenţi codificaţi cu o lungime totală de 2.2. are înălţimea medie de circa 150 m.  Podişul Sucevei. Bazinul are o altitudine medie de 211 m şi o pantă medie de 5‰. situată în totalitate în bazinul râului Prut. Relief Relieful spaţiului hidrografic Prut . O caracteristică a b.h.6% din suprafaţa ţării).2‰. unde se regăseşte şi altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare-Tudora). 4. cel mare afluent de stânga al Siretului. are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7.967 km (cca. Prut cât şi b. (Fig. de la nord la sud. alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime medie de circa 400 m. Panta medie a bazinului este de 0. 2 Altitudinea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluenţă. scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii. 2.3. h. 31 . fragmentate de văi adânci (150-200 m).

2 Principalele unităţi de relief 32 .Figura 2.

3% în b. cât şi de factorii antropici (Fig.4. Bârlad 27%. Dealurile Fălciului. Astfel. ce ocupă în b. Bârlad (46%). Bârlad.19% în b.h. 33 . Prut şi 0.Bârlad este influenţat de condiţiile fizico-geografice. Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrografic Prut .26 în b.h. cu lăţimi de circa 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m. Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. adânci de 100-150 m.h.h. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13. Prut 21. Prut (54.7%) cât şi în b.h.3).  Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar. 2. Prut şi 16. Bârlad.1% în b. Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord şi circa 250 în sud.• Dealurile pliocene (Colinele Tutovei.4% şi în b.h. cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului. luciul de apă ocupă un procent de 1. separate de văi consecvente. sunt dezvoltate în special în zonele de contact cu relieful înalt de podiş. Terenurile arabile sunt predominante atât în b.h. Pădurile. 2.h.

3 Utilizarea terenului 34 .Figura 2.

7. În ambele bazine. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400 mm şi 600 mm pe an. media pe bazin ajungând la circa 520 mm. n 2.85 mil. mc.2. reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal de râurile Prut.0 şi ºC î bazinul hidrografic Bârlad este de 9. În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord.4. unde se înregistrează aproximativ 600 mm. Geologie Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. un climat specific zonelor împădurite. mc/an. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9. mc/an. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614. Bârlad şi afluenţi ai acestora. Stocul de 3661 mil. la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm.5.5 ºC. În zonele joase predomină un climat de stepă. Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile de tip silicios.) 2. pliocenă şi cuaternară. cele calcaroase aflorând pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc. 35 .6. 2. Podişul Moldovei are un climat temperatcontinental cu unele particularităţi. iar în cele mai înalte. (Fig. mc/an. rocile calcaroase fiind pe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc. Climă Prin aşezarea în partea de est a ţării. Resurse de apă Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează circa 3661 mil. depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. Podişului Sucevei şi văii Prutului. din care utilizabile sunt circa 960 mil.

Figura 2. 4 Principalele unităţi geologice 36 .

8 mc/s) provin din surse freatice şi 246. Aportul afluenţilor mai importanţi este de 1 mc/s (31. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apele subterane freatice cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m). debitul mediu multianual al râului Prut creste de la 78.Bârlad sunt identificate 417 râuri cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 75 de lacuri (acumulări şi un lac natural) cu suprafeţe mai mari de 50 ha (fig. Bahlui în secţiunea Iaşi 2.1 mc/s).18 şi un bazin de 8. mc/an) la conflue nţa cu Dunărea.Bârlad sunt estimate la 460. Resursa utilizabilă este de circa 251. Caracterizarea apelor de suprafaţă 3.7 mc/s (2736 mil. este de 10 mc/s (316 mil.1. În spaţiul hidrografic Prut Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de apă reduse: Jijia 1. la 86.2 l/s/km2.1 mc/s (2462 mil. Cuibul Vulturilor 1.7 mil. ajungând la 105 mc/s (3314 mil.1). Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9.5 l/s/km2. din munţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunărea la altitudinea de 2 m. Vaslui în secţiunea Moara Domnească 2 l/s/km2 şi Tutova în secţiunea ac. iar al surselor de medie şi mare adâncime de 216.8 l/s/km2.În lungul cursului. mc/an) atât pentru râul Vaslui (la Moara Domnească) cât şi pentru râul Tutova (acumularea Cuibul Vulturilor). râul Jijia.48 mc/s (300 mil. mc (6.87 mc/s). mc (14. 3.58 mc/s).241 km2. mc/an) la confluenţa cu Siretul.7 – 2.97 mc/s) din care aportul surselor freatice este de 34.1 mil. mc (7. Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut . râul Prut are o lungime de circa 211 km.7 mil. 37 . mc (1. mc (6. Râul Prut izvorăşte de pe versantul N-E al masivului Cernahora la altitudinea de 1580 m.4 mil.8 mc/s) din surse de adâncime. Categorii de apă de suprafaţă În spaţiul hidrografic Prut . panta longitudinală de 6. Până la intrarea pe teritoriul României. mc/an) în secţiunea Rădăuţi. Aportul principalului afluent. mc/an).4 mil. la Oroftiana.4 ‰. din care 214. la 11 mc/s (347 mil. mc (7.6 mil. • Râuri Prutul este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.56 mil. mc/an) în secţiunea Ungheni. mc/an) în secţiunea Bârlad. 3. un coeficient de sinuozitate de 1.

Figura 3. 1 Categorii de ape 38 .

Multitudinea iazurilor din bazin. Corneşti. Pe teritoriul României lungimea afluenţilor codificaţi este de 3. Moşna. din care 3.190 ha cu un volum de 34 mil. iar coeficientul de sinuozitate este de 1. Raul Jijia. Din dreptul localităţii Chipereşti.55. Larga. Pe partea dreaptă râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care menţionăm: Poiana. România şi Moldova) 11. a căpătat denumirea de Jijia Veche. Bahlui) şi aproape 8. Bazinul hidrografic al râului Jijia are o suprafaţă de 5. în lungime de 49 km. Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia.2‰. Pistinka. La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruia se pot face transferuri de debit în Jijia Veche. Vilia. pe care face şi graniţa de est. este de 742 km. Gârla Mare. Jijia. Panta medie a râului Prut este de 0. Vorniceasa. Coeficientul de sinuozitate este de 2. Başeu. care însumează o suprafaţă de 1.000 km au curgere intermitentă (Putreda. traseul râului Jijia a fost modificat prin execuţia unei albii artificiale până la confluenţa cu râul Prut. Racoveţul. Pe teritoriul României suprafaţa bazinului hidrografic este de 10. pe teritoriul Ucrainei.41 km/km2 fiind superioară mediei pe ţară (0. Partea din râu în aval de Chipereşti şi până la vechea confluenţă cu Prutul. cel mai important afluent de pe partea dreapta al Prutului.000 km au curgere permanentă (Başeu.967 km2 şi lungimea.000 km. Kamenka. Aluza). În bazinul Başeu majoritatea râurilor au curs temporar. Mirnova. izvorăşte din Masivul Bour.În continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoriul României: Raul Başeu (F = 965 km2.Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări (Ucraina. panta longitudinală a râului este de 1‰. Elan.30. Jijia. Liucica.809 km. Rădăuţi. Frasinul. Densitatea reţelei hidrografice este de 0. a fost determinată de necesitatea asigurării rezervelor de apă. Lopatnic. o lungime de 275 km. cu altitudinea medie de 152 m.3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1.În acest sector afluenţii de dreapta sunt: Pruteţul. având o pantă medie de 2. Râbniţa şi Ceremuşul. mc. ultimul fiind şi cel mai important. Volovăţ. L = 118 km). Din stânga nu primeşte afluenţi importanţi din Carpaţi. 39 . iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰.33 km/km2). izvorăşte din Dealul Ibăneşti – Herţa de la altitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m. de la altitudinea de 340 m.757 km2. Oancea. Brăneşti şi Chineja. Ciugurul.45. Isnovăţ.

Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0. Geru (F = 755 km2. L = 72 km).490 4 5 Tungujei 16 6. L = 25 km).465 0.015 0. ajungând la vărsare la 20 m. Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 2. iar pentru afluenţii mai mari variază între 3-7‰.01 5 0.Vaslui.344 0.365 km. Tabelul 3. Râul Bârlad are 45 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sacovăţ.6 6778 220 10. (km) Bârlad Băceşti Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m /s) 3 minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% Qm/Q M 1 207 138 292 0. de la altitudinea de 347 2 m. Râul Bârlad este un râu tipic de silvostepă având o suprafaţă de bazin de 7. L = 62 km) şi Suhu (F = 373 km2.080 0. Miletin. Tutova.3. Racova. Coeficientul de sinuozitate este 1.010 0. Cei mai importanţi sunt: Călmăţui (F = 363 km2.35 km/km2. Alimentarea din izvoare şi prezenţa pânzelor freatice sunt cu totul insuficiente ceea ce duce în anii deosebit de secetoşi la apariţia fenomenului de secare.002 Racova Puşcaşi 0. Panta longitudinală a acestora este de 3‰ şi coeficientul de sinuozitate variază între 1.220 km şi o lungime de 207 km.750 0.004 0.00 4 0.004 0.008 0. Panta medie a râului Bârlad este de 2‰.00 0 1/95 2 Bârlad Vaslui 176 1550 236 2. Crasna.13.15 şi 2.Râul Jijia are 36 afluenţi din care ce mai importanţi sunt: Sitna.3 0.030 3 Bârlad Tecuci Sacovă ţ 39.00 1/7160 . Afluenţi de stânga ai râului Siret în judeţele Botoşani şi Galaţi au o suprafaţă a bazinelor hidrografice de 2.29 0 0. Pereschiv şi Berheci. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Debite medii Lungime Nr. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.587 0. Izvorăşte din Dealurile Valea Ursului. Jijioara şi Bahlui.90 0.0 215 313 40 250 257 0. crt.080 km2 şi o lungime a reţelei hidrografice de 672 km.

040 0.650 0.090 0.331 0.00 5 1/706 Başeu Ştefăneşti Jijia Dorohoi 18 267 238 262 0.080 0.040 1/1080 15. Bălcescu 0.0 7.00 1/373 18.06 0 0.007 0.0 401 216 0.060 0.010 0.015 0.050 11 12 13 14 15 16 17 Zeletin Galbeni Prut Prut Prut Prut Prut Rădăuţi Stânca Ungheni Fălciu Oancea 7.0 10.080 0.5 265 250 0.01 0 0.0 15.Debite medii Lungime Nr.0 9.3 495 261 0.001 0.020 Miletin N.469 0.0 105 92.0 1/22 20.100 0.902 0.00 1/1097 0 0.50 1/400 17. (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 2 6 Vaslueţ Soleşti Crasna Mânjeşti 35 429 245 0.0 652 554 387 212 79.001 0.3 402 9074 12000 15620 25095 26874 917 268 529 480 361 290 279 168 0.6 88.2 46 940 220 41 167 202 2.0 11. crt.281 0.0 13.00 1/1740 1 0 1/2640 Qm/Q M 7 7.2 6.0 15.005 8 Simila Bârlad Tutova Rădeni 2.0 1/49 20.16 0.005 0.24 0.015 0.020 0. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.080 0.004 9 65 172 281 0.03 0 0.0 13.03 0 5 1/2560 10 Berheci Feldioara 26.875 0.0 1/22 0.00 5 0.0 12.0 13.9 83.712 79.80 0.02 0 0.035 20 21 Sitna Todireni 3.454 0.008 19 Jijia Todireni 181 1070 186 2.8 1.00 2 0.00 1/2260 .

crt. Lacul Pochina În vechea luncă inundabilă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare. dar datorită modificărilor antropice au dispărut sau au fost transformate în iazuri piscicole. doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha (tabelul 3.120 1/763 24 1.200 0. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Nr.748 Altitudine medie (m) 11 Adâncime medie (m) 1.89 ha şi Balta Teiva-Vişina.050 0. S = 6.012 • Lacuri naturale Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.08 0 0.020 1/1830 25 17 410 168 0.00 7 00 1/1080 Qm/Q M 23 12 1717 150 3. Denumire lac Suprafaţa (km2) 0. S = 2 ha În judeţul Iaşi: Lacul Pruteţ-Bălătău. (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 0 22 Bahlui Hârlău Bahlui Iaşi Bahlueţ Pd. Prin legea 5/2000 sunt declarate rezervaţii şi monumente ale naturii: • • În judeţul Botoşani: Bucecea-Bălţile Siretului.9 ha 42 .2). În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în judeţul Galaţi (Prutul inferior).46 0. crt.020 0.5 523 159 1. Tabelul 3. Ca suprafaţă. S = 24.06 0.438 0. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.00 5 0.00 2 0.Debite medii Lungime Nr.010 0.439 0. Iloaiei Elan Murgeni 82 137 317 0.020 0.3 1.

8 ha). Bahlui şi afluenţi ai acestora. exceptând bazinul hidrografic Bârlad. Râpa Albastră pe râul Simila.Bârlad. în spaţiul hidrografic Prut . există un număr de 3 acumulări. Acumulările din spaţiului hidrografic sunt în număr de 75 (permanente şi nepermanente) din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii. Jijia.h. soluri cernoziomice. zone limitate cu păduri de foioase. Majoritatea au rol piscicol.400 mil mc.Bârlad s-au delimitat 2 ecoregiuni: Provincia Pontică (12) şi Câmpia de Est (16). geologie predominant silicioasă. pentru a delimita bazinele hidrografice a căror cursuri de apă sunt situate în regiunea de dealuri joase. Pe afluenţii râului Siret. Ecoregiuni. tipologie şi condiţii de referinţă Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru în domeniul Apei (Ilieş 1978). În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui.8 ha) şi Lacul Vlăscuţa (41. Limitele ecoregiunilor Provincia Pontică şi Câmpia de Est intersectează cursurile de apă importante care provin din zona montană la altitudinea de 200-250 m. 43 . 3. iar între cursurile principale limita ecoregiunilor urcă până la altitudinea de 400-500 m. Sunt amplasate cu precădere în b.).2. Lacul Pochina (74. soluri cernoziomice. ce se află pe teritoriul administrat de D. multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizează prin geologie predominant silicioasă. Acestea sunt reprezentate în Fig. În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulări din care cea mai importantă este Stânca-Costeşti cu un volum total VT = 1. 3. Prut. păduri de foioase şi zone agricole.• • În judeţul Galaţi: Balta Potcoava (49 ha). Acumulări Iazurile sunt prezente în număr mare (262) în spaţiului hidrografic Prut . adăpat etc. pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuţiei geografice a faunei acvatice. Puşcaşi pe râul Racova.A. Ecoregiunea Provincia Pontică se caracterizează printr-un relief uşor ondulat în partea de N. iar restul îndeplinesc alte funcţii (irigaţii. Prut (225) pe râurile Başeu.2.

1. > 500 m.tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici. având la bază sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape: • Abordarea top-down . 44 . corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor.2. • caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura medie multianuală. 200-500 m.3. care definesc principalele unităţi de relief: câmpii. zone piemontane şi munţi. calcaroase şi organice. • debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%. opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate: • structura litologică a patului albiei. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. • Altitudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile < 200 m. factori presupuşi a se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie de tip cauza-efect) • Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare biologică a tipologiei abiotice • Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România. dealuri şi podişuri. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă. • panta medie a cursului de apă. s-au utilizat următorii parametri: obligatorii – care conduc la primele diferenţieri: • • • • ecoregiunile. suprafaţa bazinului de recepţie. altitudinea bazinului. • debitul specific mediu multianual. caracteristicile geologice.

Bârlad 45 . 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.

zona lipanului. având în vedere existenţa unor date şi informaţii suplimentare rezultate din măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă). cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2). mediu (0.Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaţa bazinului. Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă În etapa actuală.005 mm). mari > 8 ºC.005 mm). medii 500-800 mm/an şi abundente > 800 mm/an şi prin temperaturi medii multianuale: mici < 0 ºC. zona scobarului şi a cleanului.3.3 – 2 l/s·km2). mediu (3-30 l/s/km2). în secţiunile de referinţă şi cele mai bune secţiuni disponibile. cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2). 5 al D.3 l/s·km2). bolovăniş (D = 70 – 200 mm). pentru spaţiul hidrografic Prut . mic (< 3 l/s/km2). Prezentarea sintetică a tipurilor şi sub-tipurilor este cuprinsă în Tabelul 3. 46 . respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. Caracteristicile climatice au fost diferenţiate prin precipitaţiile medii multianuale: reduse <500 mm/an. mâl (D = 0. argilă (D < 0.05 – 0. Pentru structura litologică a patului albiei s-au considerat următorii constituenţi: blocuri (D > 200 mm). nisip (D = 0. cu două subtipuri diferenţiate în funcţie de geologie. pietriş (D = 2 – 70 mm).Bârlad. cu un singur subtip în funcţie de geologie.A. Analiza datelor şi informaţiilor mai sus menţionate şi corelarea acestora cu tipurile de ihtiofaună potenţială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona păstrăvului. în această etapă a fost definit pentru spaţiul hidrografic Prut . cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2). În consecinţă. Sintetizarea. tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată. Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii: mare (>30 l/s/km2).C. medii 0-8 ºC. sub Art. conducând la reducerea numărului de tipuri. ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004.. mic (<0. zona mrenei şi zona crapului) au condus la definirea. iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s·km2).Bârlad un număr de 7 tipuri de cursuri de apă.05 – 2 mm). a 10 tipuri de cursuri de apă. respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2).

4 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol .16 nisip.5 situat în zona RO06 de câmpie 11. 12. mâl <2 <20 0 400 600 911 1-3 situat în zona de câmpie Sector de curs de apă situat în zona de RO10 11.Tabelul 3.20. mâl. argilă 0.05-1 RO10 * 47 q95% (l/s/km2) 0.5 -5 <20 0 400 600 911 210 0. 16 102000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă bcalcaroasă c-organică <8 <20 0 400 600 911 <3 <0. 16 a-silicioasă 101000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă nisip.16 >300 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică câmpie F>3000 km2 ECO 11 F>5000 km2 ECO 12. pietriş nisip. argilă mâloa să mâl 130 200 500 500 700 810 1-5 0. RO04 11.010. 3 Tipologia cursurilor de apă Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Curs de apă situat în zona de dealuri sau de podişuri Curs de apă 10-a.3 Sector de curs de zone apă cu 16 1000 5000 umede RO09 nisip. 12. 12.

reprezentate de acele cursuri de apă caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero. mâl <20 0 400 500 911 101000 a-silicioasă bcalcaroasă pietriş .16 Curs de apă nepermanent situat în zona RO19 de dealuri şi podişuri Curs de apă nepermanent situat în zona de câmpie RO20 102000 a-silicioasă bcalcaroasă nisip. 48 q95% (l/s/km2) 0 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol .57 0 <8 <2 În privinţa cursurilor de apă nepermanente. este necesară o investigare şi analiză hidrologică aprofundată. funcţie de altitudine. nisip 530 200 500 450 550 810 1.* ECO 12. au fost menţinute cele 4 tipuri definite în etapa anterioară.Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Sector de curs de zone apă cu >300 RO11 11. Având în vedere diversitatea şi heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apă din această categorie.16 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică umede situat în zona de câmpie F>3000 km2 ECO 11 2 nisip. care să conducă la diferenţierea detaliată a unor noi tipuri sau/şi sub-tipuri. 12.1-1 RO11 F>5000 km . mâl. argilă <1 <20 0 400 600 911 210 0. urmată de investigaţii directe ale comunităţilor biologice specifice tipurilor respective.

Cursuri de apă şi habitate Secţiunile de referinţă trebuie să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu păduri neexploatate. care sunt în concordanţă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului Internaţional al Dunării: Utilizarea terenului în bazinul de recepţie Influenţele urbanizării. utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse. fizico-chimice şi biologice.: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulată „expert judgement” (experienţa expertului). Lipsa datelor istorice relevante a evidenţiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a condiţiilor de referinţă. fizico-chimice neperturbate sau cu influenţe antropice minime.3. Resturile lemnoase să nu fie înlăturate. Condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru (Anexa II 1. 49 . hidromorfologice. Condiţiile de referinţă reprezintă valorile elementelor biologice. completată în unele cazuri (ex.3 (i)) prevede stabilirea condiţiilor de referinţă pe baza elementelor hidromorfologice. În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altor elemente biologice. Definirea condiţiilor de referinţă s-a realizat în mod preponderent prin metoda abordării spaţiale. constând în selectarea secţiunilor de referinţă sau a celor mai bune secţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice. Secţiunile de referinţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice. Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat. numărul tipurilor fiind în acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare în cadrul unor tipuri. Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportului sedimentelor.Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 417 cursuri de apă (din care 8 au secare permanentă) cursuri de apă cu suprafeţe mai mare de 10 km2 identificate pe arealul de activitate al Direcţiei Apelor este prezentată în Fig. pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevantă. corespunzând unor situaţii din prezent sau din trecut. 3. specifice fiecărui tip de corp de apă. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră. este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare.

Bârlad 50 . 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3.

Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificări minore. Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor. Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienţi. punându-se totodată bazele unei reţele de secţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice. Biologie Fără alterări ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex. Utilizarea în scop recreaţional Fără utilizare intensivă în scop recreaţional. S-a realizat o selecţie a siturilor potenţiale. în lacuri). hidromorfologice şi fizico-chimice. Să nu se manifeste acidifierea. Biomanipulare Nu există biomanipulare (de ex. alcalinizarea şi salinizarea. piscicultura). Morfologia lacului Alterările hidromorfologice să nu influenţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică. derivaţiilor. evacuărilor în unde pulsatorii. Să nu existe surse de poluare difuză. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere să nu fie perturbat. 51 . Să nu existe alterări ale regimului termic.Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabile Vegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală. Criterii fizico-chimice Să nu existe surse punctiforme de poluare organică. Secţiunile de referinţă selectate acoperă variabilitatea temporală şi spaţială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv.

precum şi necesitatea investigării şi analizei hidrologice aprofundate. Pentru a se stabili cu mai mare acurateţe condiţiile de referinţă specifice tipului.B. Pentru analiza comunităţilor de macronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică. Participarea României la exerciţiul european de intercalibrare s-a realizat pe bază de voluntariat.A. România nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dată. 52 . valorile de referinţă ale indicilor care intră în alcătuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6. comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stării ecologice şi este utilizată pentru a furniza informaţii suplimentare evaluării realizate pe baza celorlalte elemente biologice. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare Scopul Intercalibrărilor internaţionale este de a stabili cât mai exact limitele între starea ecologică foarte bună . pentru râuri fiind utilizate comunităţile de macronevertebrate. Bănărescu (1964) şi fitoplanctonul. Pentru macronevertebratele bentice. având în vedere diversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. În următorul ciclu de planificare se vor studia în acest scop şi comunităţile de fitobentos. în definirea condiţiilor de referinţă s-a avut în vedere reprezentativitatea elementelor biologice.1. Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent. precum şi disponibilitatea datelor. sau evaluat: ihtiofauna potenţială stabilită de academicianul P.1. funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia.bună.1. în special în cele de ordin mic. condiţiile de referinţă vor fi definite într-o etapă ulterioară.4.În spaţiul hidrografic Prut . În sistemele lotice. De asemenea. iar pentru fitoplancton.1. reprezentată de utilizarea mai multor indecşi. Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 3. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiţiilor de referinţă. respectiv bună-moderată. pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este considerat reprezentativ utilizându-se un indice multimetric.Bârlad au fost selectate un număr 4 secţiuni de referinţă (din care 2 secţiuni fiind situate pe curs de apă nepermanent) şi 5 cele mai bune secţiuni disponibile. în anexa 6.

pietriş Caracteriz are (cf GIG) Ecoregi Une a Suprafaţa (km2) Altitu dine (m) Geologie Substrat 100-1000 53 . Nu se aplică pentru D.A. categoria Râuri. 11 şi 12 200500 mixtă Nisip şi pietriş 10 10-1000 500800 silicioasă Bolovăni ş. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Secţiunea Tipul (cf GIG) Tipul abiotic anterior Tipul abiotic actual / cursul de apă/ bazinul hidrografic Nu se aplică R-E1 pentru D. metodele de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitate deplină cu cerinţele Directivei Cadru Apa. PRUT Carpaţii.Tabelul 3.A.A. În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. PRUT Nu se aplică pentru D. altitudine medie Zona de Nu se aplică R-E4 pentru D. PRUT suprafaţa bazinului mică medie. rezultatele intercalibrării tipurilor comune R-E1 ş i R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de ţările care au corespuns cerinţelor exerciţiului (Austria. PRUT Nu se aplică pentru D. altitudine medie Având în vedere că la data realizării primei faze a exerciţiului european de intercalibrare. suprafaţa bazinului medie. Slovacia).A.A. PRUT câmpie. PRUT Nu se aplică pentru D. Din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate secţiuni care să participe în prima fază a Exerciţiului European de Intercalibrare din anul 2005.A.

Culoare (pentru a indica geologia organică sau de turbă). Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcţie de reprezentativitatea lor. Pentru a descrie influenţa naturii substratului asupra corpului de apă. zona de deal şi de podiş (200-800 m).5 km2.3. din cauza motivelor prezentate mai sus. Geologia bazinului de recepţie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri.5 km2. în procesul de definire a tipologiei sa considerat geologia reală a zonei. Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring.2.5 km2 şi mai mari de 0. acolo unde natura substratului a fost evidentă. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităţilor biologice. s-a propus utilizarea a doi indicatori: . zona de câmpie (< 200 m). silicioasă sau organică (meq/l). macronevertebrate. s-au considerat două clase de suprafaţă: mai mici de 0. mică (3-15 m) şi mare (> 15 m). suprafeţelor mari de teren amenajat agricol sau influenţei unor surse de poluare. 54 .2. geologia bazinului de recepţie al lacului: calcaroasă. peşti. Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existenţei solurilor alcaline. Astfel. Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0.Alcalinitatea şi/sau concentraţia de calciu din apa lacului (pentru departajarea între geologia calcaroasă şi silicioasă) . Acesta este un proces care urmează a fi finalizat în etapele următoare. Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaţă a lacului stabilită de Directiva Cadru este de 0. Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naţional a arătat că nu există întotdeauna o relaţie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă în bazinul de recepţie. reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. fiind investigate o parte din elementele de calitate recomandate: fitoplancton. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Tipologia abiotică a lacurilor naturale Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt în concordanţă cu cele recomandate de Directiva Cadru şi se bazează pe următorii parametrii principali: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m). adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei.5 km2.

5. hidromorfologice şi biologice. suprafaţă ROLN15 200 – 800 <3 foarte mică siliciu SS ROLN01 < 200 <3 siliciu (0.După prelucrarea şi analizarea datelor.1. cât şi a celor investigate suplimentar. mare Lac situat în zona de deal şi podiş. microfitobentos. au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice. fizicochimice şi biologice. 1.5. prezentate în Tabelul 3. Lacul Vlăscuţa. XL) Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. Balta Potcoava şi Bucecea-Bălţile Siretului) şi unul de tipul ROLN15 (Turbăria de la Dersca).L. adâncime foarte mică.2 . macrofite şi peşti. Anexa V: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinţă ale parametrului biomasă). Pruteţul Bălătau. Tabelul 3. şi Figura 3. de pe lacurile naturale. din care 6 de tipul ROLN01 (Lacul Pochina. Balta TeivaVişina. siliciu.M. în spaţiul hidrografic Prut . exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice.Bârlad. siliciu – alcalinitate moderată. adâncime foarte mică. macrozoobentos. atât de la nivelul secţiunilor incluse în programul naţional de monitorizare. S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de Direcţia Apelor Prut.1) S-SS Condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Potrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2. pentru cele 7 lacuri naturale au fost definite două tipuri.4.1. 55 . condiţiile de referinţă reprezintă o stare din prezent sau din trecut corespunzând condiţiilor naturale sau cu impact antropic foarte scăzut. Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru în sect.3. 1 Tipologia lacurilor naturale Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Suprafaţa Categoria (S.

mică (3-15 m) şi mare (> 15 m).Bârlad. Pentru tipurile ROLN07. 3. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate lacuri naturale considerate de referinţă sau cele mai bune secţiuni disponibile. rezultând 18 lacuri de acumulare de tipul ROLA02. în particular pentru fitobentos. alături de Ungaria şi Bulgaria.1D.5. zona de deal şi de podiş (200-800 m). Valorile de referinţă propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonică-lacuri naturale se află în anexa 6. adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). în care este inclusă şi România. procesul de definire a condiţiilor de referinţă specifice tipului să se îmbunătăţească şi să se dezvolte. Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări în ceea ce priveşte stabilirea stării ecologice şi implicit a condiţiilor de referinţă pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul naţional. zona de câmpie (< 200 m).Bârlad. ROLN08. silicioasă sau organică (meq/l). macrofite. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile de acumulare Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut . au fost utilizate următoarele criterii: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m). După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut . 56 . macronevertebrate şi peşti.2.2).Urmează ca pe măsura ce datele referitoare la elementele de calitate menţionate anterior vor fi disponibile. 3.3.4 şi tabelul 3. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea condiţiilor de referinţă. timpul de retenţie mic (< 3 zile). mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile). În anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul est-continental. geologia bazinului de recepţie a lacului: calcaroasă.1. 14 de tipul ROLA03a şi unul de tipul ROLA03b (fig.

Figura 3. 4 Tipologia lacurilor 57 .

probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice.Tabelul 3.0) Condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiu următor. biovolum-mm3/l). Din spaţiul hidrografic Prut .6 În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare România a participat la acest exerciţiu cu un număr de 8 lacuri de acumulare.Bârlad nu a fost selectat nici un lac de acumulare care să participe în prima fază a exerciţiului european de intercalibrare. Parametrii biologici analizaţi au fost: concentraţia de clorofilă „a”(µg/l) şi fitoplancton (compoziţie. adâncime foarte mică. procentaj de Cyanofite din biomasă. 58 . Rezultatele primei faze a exerciţiului de intercalibrare s-au concretizat în identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului şi ale clorofilei „a”. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologică (bună-moderată) pentru tipurile de lac participante. adâncime mică. siliciu ROLA02 < 200 3 .0) ROLA03a MEDIU ROLA03b Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. siliciu Lac situat în zona de câmpie. pe baza informaţiilor disponibile.5. Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrul grupului de intercalibrare se prezintă în Tabelul 3. ca fiind la limita dintre clasele de calitate bună şi cea moderată. Acestea au fost identificate preliminar.15 siliciu (< 1. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Timp de retenţie Subtip Mare ROLA02a MARE ROLA03 < 200 <3 siliciu (< 1. Singurul element biologic de calitate inclus în intercalibrarea Europeană a lacurilor de acumulare este fitoplanctonul.

raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei. 2. sector de canal. canal.. sector de râu. tipologia apelor de suprafaţă.I. de adâncime mare.6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare .-G. substrat siliciu. GIG Nume lac Tip abiotic Altitu dine (m) Acumulare .Tabelul5Tabelul 3.A.A. o parte din apele costiere. astfel că delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importantă.C. prin „corp de apă de suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu.5 3.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/E.3. suprafaţă LM7 mare. PRUT 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0. Adânci me medie (m) Precipitaţii medii anuale (mm) şi T(°C) Alcalinita Suprafaţă te (meq/l) lac (km2) Tip Caracteriz are cf. lac. Criterii de bază pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă s-a ţinut cont de următoarele: • • • categoria de apă de suprafaţă.FAZA I Grupul L. Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea.G. În conformitate cu Art. 59 . caracteristicile fizice ale apelor de suprafaţă.M. PRUT Nu se aplică pentru D. suprafaţa bazinului de recepţie < 20000 km2 Delimitarea corpurilor de apă Nu se aplică pentru D. ape tranzitorii.

al Dunării Identifying hydromorphological pressures on the Danube River.M.Criterii adiţionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaţă s-au considerat. Questionnaire – step 1. următorii parametrii: • starea apelor: -un element discret de apă de suprafaţă nu trebuie să conţină elemente semnificative ale unor stări diferite.-G. • alterările hidromorfologice: -în cazul alterărilor hidromorfologice semnificative. -în procesul de sub-divizare progresivă a apelor în unităţi din ce în ce mai mici. în mod suplimentar/plus.P. pe baza unor criterii diferite. c) Significant pressures/impacts. de cele mai multe ori. este necesar să se păstreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şi necesitatea evitării fragmentarii apelor de suprafaţă într-un număr prea mare de corpuri de apă.M.A.D. sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezultă din alterările generate de activităţile umane şi (b) împiedică atingerea stării ecologice bune.P. criteriile de desemnare a C.P.A.N. • ariile protejate: -limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de apă. un „corp de apă” trebuie să aparţină unei singure clase a stării ecologice.F. 60 . limitele corpurilor de apă nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost definite în scopuri diferite.E. s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional U. -C. -corpurile de apă puternic modificate pot fi identificate şi desemnate atunci când starea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterărilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaţă.

acestea au putut fi grupate ţinând seama de acumularea strategică ce regularizează scurgerea.cheie ale delimitării corpurilor de apă Figura 3. 61 . în cazul în care întregul bazin este „natural” sau este influenţat. De asemenea. hidroenergie. • Corpuri de apă mici – s-a ţinut cont de abordarea prezentată mai sus şi astfel. piscicultură. • Gruparea (agregarea/„aggregation”) corpurilor de apă în funcţie de cauza care le influenţează starea . în cazul unei cascade de lacuri de acumulare. întregul curs de apă se poate considera ca fiind un singur corp de apă. industrie şi dezvoltări urbanistice. în principal. recreere şi turism) şi care confluează într-un lac/curs de apă s-au putut grupa într-un singur corp de apă.afluenţii ce aparţin aceleiaşi tipologii şi a căror stare este naturală sau este determinată de aceeaşi presiune dominantă (alimentare cu apă. agricolă.Aspecte . apărare de inundaţii. hidroenergie). 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă. navigaţia. în anumite cazuri (bazine hidrografice mici). Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaţă au fost luate în considerare toate râurile al căror bazin hidrografic are o suprafaţă mai mare de 10 km2 şi lacurile de acumulare cu suprafaţa la nivelul normal de retenţie mai mare de 50 ha. de o anumită presiune (ex.

Media lungimilor corpurilor de apă delimitate în spaţiul hidrografic Prut . Lungimea maximă a corpurilor de apă este de 387 km. 62 . iar 3 de corpuri de apă artificiale. care au stat la baza delimitării corpurilor de apă. 7 corpuri de apă . Prin aplicarea criteriilor menţionate anterior. Au fost identificate corpuri de apă.Bârlad s-a identificat un număr de 7 lacuri naturale. în principal. dintre tipurile de corpuri de apă . dintre acestea un număr de 250 corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri de apă nepermanente.Bârlad este de 23. Totodată la nivelul anului 2008. pe baza criteriilor biotice. datorită redefinirii tipologiei corpurilor de apă. râurile cu secare odată la câţiva ani (2-5 ani) şi râurile cu secare rară (odată la mai mult de 5 ani). 3. dintre care: • • • 286 corpuri de apă-râuri. râurile cu secare în fiecare an.Procesul de identificare a corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008. iar lungimea minimă este de 1 km.lacuri naturale. În spaţiul hidrografic Prut . în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad s-a identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă (Fig.lacuri de acumulare.86 km.cursuri nepermanente. din care 7 sunt arii protejate pentru habitate şi specii.6. Corpurile de apă de suprafaţă). 46 corpuri de apă . q95% = 0 .nu s-au mai considerat şi delimitat corpuri de apă. cele care au secare permanentă.

6 Corpurile de apă de suprafaţă 63 .Figura 3.

Directiva 91/271/C. având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafaţă: a. Directivele Europene prezintă limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative şi substanţele şi grupele de substanţe care trebuie luate în considerare. În acest sens.) care sunt relevante pentru factorul de mediu .) .P. de asemenea.apa.C.3. sunt considerate surse semnificative de poluare. se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat.4. Presiuni semnificative Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative În conformitate cu Directiva Cadru în Domeniul Apei. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpul de apă. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme.E. (Directiva I. 3.E. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat.E. b.P.inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E.P.e. O alternativă este aceea ca înţelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set simplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă. 64 . aglomerările <2000 l.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în resursele de apă.C.R. Industria: i. Aceasta abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţie conduce la identificarea presiunilor semnificative.e. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane .).1. aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense.4. de asemenea. ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l. instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E. După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact.

E. c.P.) care sunt relevante pentru factorul de mediu .ii.E. Agricultura: i.) .E. ţinând seama de criteriile menţionate mai sus. În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme:  Surse de poluare urbane/aglomerări umane În general. fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E.C.C.P. iii. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane. în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/C. (Directiva I.E.E. 33 industriale şi 10 agricole).R. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E. alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa. iii. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii).) apele uzate urbane ce pot conţine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere.P.apa.E. industriale şi ape meteorice sunt colectate de 65 .C. fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E. În urma analizării surselor de poluare punctiformă.C.E. unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii. alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa. ii. care înlocuieşte Directiva 76/464/C. În spaţiul hidrografic Prut–Bârlad sunt inventariate un număr de 124 folosinţe de apă care folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate.

600 214.364 3. hidrocarburi petroliere. privind epurarea apelor uzate urbane. la nivelul sfârşitului anului 2007. În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/C. sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinţe. în spaţiul hidrografic Prut–Bârlad există un număr de 286 aglomerări umane (>2000 l.21 0.684 167. 581.către sistemele de colectare/canalizare. colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Număr Dimensiune aglomerare umană > 150000 l.e.e.e şi în plus treapta terţiară – pentru îndepărtarea nutrienţilor – pentru aglomerările cu peste 10000 l.696 % 42. nutrienţi.646 3.e) l.e. dar şi alţi poluanţi ca metale grele. România a obţinut perioada de tranziţie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018).E.173.93 23. În tabelul nr. exprimată în locuitori echivalenţi.e.e. 1. 2000-10000 l. de staţii de epurare Încărcare organică totală (l.e.054 % 86. 10000 – 15000 l. având în vedere încărcarea organică biodegradabilă.1249 763.722 1.117 1.e. neavând sisteme de colectare şi/sau staţii de epurare cu dotare şi funcţionare corespunzătoare (cel puţin cu epurare mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l.075 1. având în vedere respectarea concentraţiilor maxime admise.006 25. 3. 15000 – 150000 l.e. cât şi de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate. Total ∗ de aglome rări umane 3 9 21 253 286 ∗ Nr.783 257.61 1.000 375.29 57. Apele uzate urbane conţin. întrucât.869 Încărcare organică colectată (l. conduse la staţia de epurare (unde sunt epurate corespunzător) şi apoi evacuate în resursele de apă.05 12.198.).).7 se prezintă atât numărul aglomerărilor (>2000 l. staţiilor de epurare. Tabelul 3.42 2. cât şi situaţia dotării cu staţii de epurare. detergenţi.. cu o încărcare organică totală corespunzând la 3. în special materii în suspensie.77 44.e) l. micropoluanţi organici etc.08 45.869 l.17 Încărcare organică epurată (l.360.205. substanţe organice.373 32.445.e.) 1. 7 Situaţia aglomerărilor umane. depinzând de tipurile de industrie existente.87 2 5 8 11 26 cu Tomeşti şi Holboca 66 .e).e.198.E. precum şi a încărcărilor organice totale.

-Cr) t/an 14595.B.O.e.) care nu sunt încă dotate cu staţii de epurare.185 452. – Cr şi C.373 Substanţe organice (C. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .O.5) t/an 4711.9 se prezintă aceeaşi situaţie.727 4.7 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare. în care un număr de 23 sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate şi pluviale nu au putut funcţiona corespunzător. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă. 2000 .e.e. <2000 l.965 2548.) şi tipul de staţii de epurare existente În spaţiul hidrografic Prut .492 1633. în tabelul 3.923 5641.8 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.883 Azot total (Nt) t/an 1412.Bârlad Categorii de aglomerări/Poluanţi evacuaţi >100. Total 17274.000 l.O.112 69.C.551 Fosfor total (Pt) t/an 378.Se menţionează că există un număr de 260* aglomerări umane (> 2000 l.646 52.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerări.Bârlad există un număr de 11 aglomerări umane (cu mai puţin de 2. Tabelul 3.000 l.23 185.B.C. pe parcursul perioadelor cu ploi intense. în tabelul 3. nici una nu se conformează momentan cerinţelor legislative (se vor conforma prin realizarea programelor de măsuri).e. iar în figura 3.O. Se precizează că la nivelul anului 2007.317 130. 10. În figura 3.e. iar din numărul total de 26 staţii de epurare. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate.641 Substanţe organice (C.404 35. De asemenea.10000 l.000 l.534 67 .963 876.e.e.e. sa înregistrat un număr de 2 evenimente.8 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C.000 – 100.) care nu sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi care nu prezintă staţii de epurare.

Figura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.Bârlad 68 .) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut .e.

Figura 3.Bârlad 69 . 8 Aglomerări umane (>2000 l.e.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut .

255 Total În continuare se prezintă situaţia celor mai importante aglomerări umane (>10000 l. în valoare de 60 mil.147 mil. Evacuarea apelor uzate orăşeneşti ale municipiului Galaţi se face prin intermediul a şase colectoare în fluviul Dunărea: Micro19.000 Nichel (Ni) kg/an 660. <2000 l.000 l. euro privind reabilitarea reţelei de aducţiune şi a staţiilor de pompare.000 l.Tabelul 3. 2000 .e.000 60.e. Libertatea.1 km) şi evacuate în râul Bahlui prin cele 2 descărcări ale staţiei de epurare. SP3.000–100.e. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 1.000 l. Galaţi Municipiul Galaţi (450.P. Nu sunt depăşite valorile stabilite prin actele de reglementare.593 l/s. Popas Dunărea.e.611 2.0 00 160.000 Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an 19.) prezintă o reţea de canalizare în lungime de 480 km şi nu dispune de o staţie de epurare. 13 iunie.000 l.000 721. 4270.S.e.430 27.3 8 Cupru (Cu) kg/an 3541.00 0 113. Există în derulare un program cu fonduri I. echipată cu treaptă mecanică şi biologică. respectiv construirea unei staţii de epurare a apelor uzate.10 1 525.Bârlad Categorii de aglomerări/poluan ţi evacuaţi >100.3 44 1. reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă şi canalizare.): Iaşi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (660. În anul 2007 s-a evacuat un volum total de 31.10000 l.A. Valurile Dunării.036 18340. mc ape uzate neepurate.94 8 5.385 l/s.944 20204.e. 70 . iar epurat doar mecanic este de 661.000 Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 523. 10.e.230 8.866 684. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 464.153 Plumb (Pb) kg/an 463.714 1837.343.43 19 779.

provenit din zona de sud a municipiului Botoşani.5 km) este divizor. existând totuşi întrepătrunderi între canalizarea pluvială şi cea menajeră. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: fier total.e.091 l/s prin colectorul Spătar Angheluţă. Totuşi.413 l.) dispune de un sistem de reţele de canalizare.685 l/s.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 325.5).e. amoniu şi substanţe organice (C. 71 . cu o capacitate de 600 l/s. evacuează 154. în râul Bârlad.B.A. Vaslui Municipiul Vaslui (95. există întrepătrunderi ale reţelelor de canalizare menajeră şi pluvială. colectoare principale şi staţie de epurare a apelor uzate cu treaptă mecanică şi biologică.000 l.P. Staţia de epurare (capacitate proiectată de 256 l/s pentru treapta mecanică şi 340 l/s pentru treapta biologică) evacuează în prezent 199. Bârlad Municipiul Bârlad (80. Staţia de epurare. Reţeaua de canalizare s-a proiectat şi s-a executat în sistem divizor. cuprinzând o reţea pentru colectarea apelor uzate menajere şi industriale şi o reţea pentru colectarea apelor pluviale.000 l. În prezent.269 l/s). Există în derulare un program pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare – epurare beneficiind de fonduri I. echipată cu treaptă mecanică şi biologică. De asemenea. motiv pentru care o parte din apele menajere din zonele neracordate sunt preluate de reţelele pluviale.O.994 l/s ape uzate epurate.. staţia de epurare evacuează în râul Vaslui debite de aprox. Municipiul Vaslui mai evacuează direct în râul Delea ape uzate prin colectoare de canalizare care nu au continuitate şi nu sunt racordate la staţia de epurare: 6. în anumite zone ale oraşului. unitatea evacuează în pârâul Teascu – SP Tulbureni un debit de apă uzată neepurată.564 l/s prin colectorul Racova şi respectiv 4. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. 170 l/s. Sistemul de canalizare (163.Botoşani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (250.1 km) şi evacuate în râul Sitna printr-o staţie de epurare. staţii de pompare intermediare.S. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 372.173 l/s ape epurate în râul Vaslui.) dispune de un sistem centralizat de canalizare în lungime de 117 km şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică. Reţeaua de canalizare nu acoperă toate zonele. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. ajungând în iazurile de retenţie ale acestora şi ulterior în pârâul Valea Seacă (14. circa 380 l/s.e.

754 l/s ape epurate în râul Bârlad. un volum de 1. În anul 2007 a fost evacuat un volum de 2.000 l. Cudalbi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14.660 l. substanţe organice (C. azot total.634 l/s.43 l/s ape epurate în râul Huşi.O.C. pod Criviţeni.C. şi posedă o reţea de canalizare (80.6 km) şi evacuate în râul Jijia printr-o staţie de epurare. echipată cu treaptă mecanică şi chimică. mc apă uzată în emisar prin cele 6 colectoare (zona industrială.082 l/s ape epurate în râul Bahlueţ.-Cr).2 km). echipată cu treaptă mecanică şi biologică. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.) dispune de o reţea de canalizare proiectată şi executată în sistem unitar (61.O. pod Elena Doamna.O. pod Ghica Vodă. amoniu.e.850 l. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. fosfor total.B. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 81. şi posedă o reţea de canalizare (22. C. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.e.786 mil.-Cr). hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Dorohoi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (42. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. zona spital. fosfor total. Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2007 s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie.2 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 53. S-a evacuat în râul Bârlad. fosfor total. zona pod Cuza Vodă).Tecuci Municipiul Tecuci are populaţie de 54.e. 72 . substanţe organice (C.5.399 l/s.e.e.572 l.7 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 62.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 45. Huşi Municipiul Huşi (33. mc ape uzate suficient epurate. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu. Debitul evacuat după epurare este de 0.97 mil.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Geru printr-o staţie de epurare. şi o staţie de epurare mecano-biologică ce evacuează 40. amoniu. Târgu Frumos Aglomerarea Târgu Frumos are populaţie de 14.550 l. detergenţi anionici activi.

056 l. mc (un debit mediu de 9.998 l/s.317 l/s). 73 . după o prealabilă epurare mecanicobiologică şi chimică sunt evacuate în râul Chineja.C. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Apele uzate de tip menajer. substanţe organice (C.6 km) şi evacuate în râul Bahlui prin staţie de epurare. Debitul evacuat după epurare este de 1.O. echipată cu treaptă mecanico-biologică şi chimică.) dispune de un sistem de canalizare în lungime de 7.871 l/s ape epurate în râul Bahlui. Pechea Aglomerarea (18.500 l. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi. şi posedă o reţea de canalizare (9 km). apele uzate fiind evacuate în râul Suhu (0. Debitul mediu al efluentului epurat este de 11.560 l. fosfor total.5 km. fosfor total.-Cr).) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 27. Negreşti Oraşul Negreşti (11.e.284 mil.Darabani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14. detergenţi anionici activi. şi posedă o reţea de canalizare (10.027 l/s ape insuficient epurate.200 l. Târgu Bujor Aglomerarea Târgu Bujor are populaţie de 12. Belceşti Aglomerarea Belceşti are populaţie de 11. echipată cu treaptă mecanică şi biologică.450 l. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi şi azotiţi.e.02 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 1.5 km. amoniu.225 l/s. Hârlău Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (12.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Podriga printr-o staţie de epurare.006 l/s). Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 8. azot total.662 l. În anul 2007 s-a evacuat un volum de 0.e. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie.e. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi biologică) evacuează în râul Bârlad un debit de 4.e) dispune de un sistem de canalizare realizat în sistem mixt: unitar (în zona centrală) şi separativ în restul localităţii. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii azot total şi fosfor total.e.

e). industria chimică etc.e).). S-au înregistrat depăşiri la indicatorii hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Deleni (11.e. Slobozia Conachi (11900 l. Sursele punctiforme de poluare industriale şi agricole trebuie să respecte cerinţele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al 74 .) dispune de 9 km canalizare.) dispune de 5 km canalizare şi evacuează 2.5 km canalizare şi evacuează 1.700 l.000 l.000 l. industria chimică.400 l.e.).) dispune de 1.Săveni Aglomerarea Săveni (10. prin evacuarea de poluanţi specifici tipului de activitate desfăşurat.e). Tuluceşti (12. celuloză şi hârtie.16 km canalizare şi evacuează 0. Tomeşti (13.500 l.000 l. Următoarele aglomerări nu dispun de reţele de canalizare şi staţii de epurare: Matca (19.) dispune de 5.e.e).e). se pot evacua substanţe organice.e. Ciurea (Piciorul Lupului) (10. Târgu Frumos comuna (11.126 l.). precum şi micropoluanţi organici periculoşi (industria chimică organică.) dispune de un de sistem de canalizare (10.)  Surse de poluare industriale şi agricole Sursele de poluare industriale şi agricole contribuie la poluarea resurselor de apă.e. industria fertilizanţilor.860 l.e.700 l.917 l/s ape uzate în râul Miletin Ghidigeni (11.4 km canalizare. metale grele (industria extractivă şi prelucrătoare.). nutrienţi (industria alimentară. Munteni (11.) dispune de 1. Corod (11.210 l. Următoarele aglomerări dispun doar de reţele de canalizare.).076 l/s ape uzate în râul Siret Iveşti (16. Astfel.805 l.650 l.e.4 km) şi o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 7. industria petrolieră etc.e. dar insuficiente: • • • • • • • Lieşti (16.516 l.e.e.705 l/s ape în râul Başeu. fermele zootehnice etc.373 l.19 l/s ape uzate în râul Bârlad Flămânzi (14.342 l. Zorleni (10.015 l/s ape uzate în râul Bârlad Holboca (14.e).e.) dispune de 3 km canalizare şi evacuează 3.) dispune de 10 km canalizare.000 l. Brăhăşeşti (11.

91/676/C.G.9 se prezintă sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.C.).5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare. La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.E.E. pentru instalaţiile sub incidenţa Directivei I.P.C. De asemenea.P.P.E.P.E.O. având în vedere anumite unităţi industriale care evacuează cadmiu şi mercur (27 de unităţi la nivel naţional). 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor.C. nr. În figura 3. hexaclorbutadiena. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase).E.B. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate. (Directiva SEVESO).C.P. în tabelul 3. hexaclorciclohexan (3 unităţi) şi hexaclorbenzen. Pentru implementarea Directivei 76/464/C.. precum şi cerinţele legislaţiei naţionale (H.O.G. din cele 43 surse punctiforme industriale şi agricole semnificative. H.E.C. în tabelul 3. 8 au instalaţii care intră sub incidenta Directivei I. tricloretilena şi triclorbenzen (21 unităţi). Directivei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole . 352/2005 privind modificarea şi completarea H. România a obţinut o perioadă de tranziţie de 3 ani (decembrie 2009).. Directivei 2006/11/E. România a obţinut perioade de tranziţie cuprinse între 2 şi 9 ani (maximum decembrie 2015). 75 .P.G.11 se prezintă aceeaşi situaţie. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii. (Directiva I. – Cr şi C. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare.2 .E.C. 1.E.poluării – 96/61/E. De asemenea.. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă.dicloretan.10 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C. Directivei privind accidentele majore – 86/278/C. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.

Bârlad 76 .industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut . 9 Surse punctiforme semnificative de poluare .Figura 3.

008 3893.C.365 48. Industrie total Alte surse punctiforme organice (C.761 0.P.P.395 3171.000 458.949 0. Industrie total Alte surse punctiforme Cupru (Cu) kg/an Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an Nichel (Ni) kg/an Plumb (Pb) kg/an Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 3153.P.039 3.P. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Categorii de aglomerări/ poluanţi evacuaţi Industrie I.C.076 2.063 4.C.O.-Cr) t/an 3421.033 0. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Substanţe Tip de industrie/poluanţi evacuaţi Industrie I.000 11. Fabricarea cărămizilor.C.P.A.531 7.069 Tabelul 3. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi chimică) evacuează în râul Jijia un debit de 1.229 131.C.795 0.768 8355.000 225.P.689 984.761 0. Judeţul Botoşani S. Industrie non I.B.000 1822.905 Substanţe organice (C.043 223.130 20.195 0. Industrie non I.540 211.102 l/s.375 8404.Tabelul 3. termen de conformare 2015.113 20. ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă.532 1. CERAMICA S. 77 .C.P.203 0.163 0.000 1811.922 472.130 Azot total (Nt) t/an Fosfor total (Pt) t/an 5.949 17.795 455.818 0.193 1.930 333.O.P.5) t/an 772.040 În continuare se prezintă situaţia celor mai importante surse punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole. DOROHOI.

P.P.16 l/s) sunt evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi.C. Apele uzate. Termen de conformare: 2008. Debitul evacuat după epurare este de 2. ineficientă.C.-Cr). după preepurare. S.C. LEŢCANI.R.C. Se înregistrează valori mari la indicatorii: materii în suspensie.39 l/s) sunt evacuate în râul Bahlueţ. Termen de conformare: 2011. S.P. C. unitatea are autorizaţie I. Unitatea are autorizaţie I. substanţe organice (C. Unitatea are autorizaţie I. Apele uzate neepurate (9. DOROHOI .C. RĂZBOIENI. Apele uzate. RULMENŢI S. după preepurare. comerţ cu ridicata al ouălor. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Transporturi urbane. Apele uzate.A. Apele epurare insuficient sunt stocate în bazine însumând 5698. Termen de conformare: 2009. PUI PROD S. MITTAL STEEL S. AVICOLA S.A. suburbane şi metropolitane de călători.P. Unitatea se află în zonă vulnerabilă.C. Creşterea pasărilor. Judeţul Iaşi S. S. după epurare (7. azotiţi.T.13 mp. Creşterea pasărilor.A. substanţe extractibile. S. Unitatea se află în zona vulnerabilă.72 l/s) sunt evacuate în râul Bahna. Unitatea are autorizaţie I.P.. fosfor total. termen de conformare 2022. IAŞI AB. Unitatea creează probleme mediului datorită stocării dejecţiilor în iazurile de decantare (18. Termen de conformare: 2014. AVICOLA S. sunt evacuate: o parte în canalizare (16.. Unitatea dispune de staţie de epurare mecano-biologică. Unitatea nu dispune de staţie de epurare. S..A. IAŞI. AGROCOM STRUNGA S.L. Prelucrarea metalelor feroase. după epurarea mecanică şi chimică.S. OR TÂRGU FRUMOS.A.756 l/s. Bârlad.5 ha) şi datorită lipsei unor instalaţii de preepurare.DOROHOI. Unitatea se află în zonă vulnerabilă.C.C. Termen de conformare: 2009.5 l/s).Activităţi în ferme mixte.O. 78 .O. Apele uzate sunt evacuate în râul Jijia. Lipovăţ. TRANSPORT MIXT S.P.C.P. (debit autorizat: 34.P.C. Producerea rulmenţilor.C. Industrie alimentară prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre.C.A. Creşterea păsărilor. şi se află în zonă vulnerabilă. o parte în râul Simila (10 l/s) şi altă parte în râul Bârlad (10 l/s).A.5. comerţ cu ridicata a ouălor.C. Industrie alimentară . AVICOLA S.A. Judeţul Vaslui S.B.

Apele uzate sunt evacuate în râul Siret: 24.L.Dejecţiile sunt stocate pe platforma de deshidratare .C..4 % din totalul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (fig.P.. inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se observă o diferenţiere netă a utilizării terenurilor. Unitatea are autorizaţie I.A.B. Unitatea se află în zonă vulnerabilă. care trebuie modernizată. Apele uzate epurate mecano-biologic şi chimic.2. Termen de conformare: 2011. Se înregistrează depăşiri ale indicatorilor: substanţe organice (C.A.Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje. 2000).O. Unitatea are autorizaţie I. ponderea cea mai mare o ocupă terenurile arabile.406 l/s epurate mecano-biologic şi chimic. şi apoi de ariile agricole eterogene. C. 79 .Independenţa Creşterea porcinelor.C. Unitatea nu dispune de staţie de epurare. 3.C.C. sunt evacuate în colectorul Mălina (900. Dejecţiile sunt stocate pe batale (5.C.compostare cu un volum de 700 mc.Fabricarea zahărului.).P.P.10. S.A. De remarcat e faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţă de 7. Ambele sunt în curs de modernizare. Surse difuze de poluare semnificative.104 l/s). Judeţul Galaţi SC ARCELOR MITTAL GALAŢI S. Galaţi .O. 3. iar 21.-Cr) şi amoniu. ZAHARUL LIEŞTI S.283 l/s epurate doar mecanic. urmată de suprafaţa aferentă pădurilor. Se înregistrează valori mari ale indicatorului materii în suspensie.P. Termen de conformare: 2014.4.5. Cerealprod S. Conform Corine Land Cover (C. S. în concordanţă cu relieful. Industria alimentară . Industria metalurgică . iar deşeurile solide sunt depozitate pe o platformă având capacitatea de 700 mp.304 l/s) şi în colectorul Cătuşa (1048.C.000 mc).

10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze: 80 . c. Industria: depozite de materii prime. unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare. produse auxiliare. Figura 3. b. situri industriale abandonate.Suprafaţa agricolă reprezintă circa 68. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare. precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme. alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. produse finite.209 ha) din suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor. stocare de deşeuri neconforme.382. unităţi ce produc poluări accidentale difuze. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a.2 % (1.

întâlnită deseori pe malurile râurilor şi lacurilor.e.e. activităţile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă. În figura 3. numai un procent de 45. Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de: • • • Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice. percolare etc.17 % din populaţia echivalentă (a aglomerărilor >2000 l. De asemenea.. Căile prin care poluanţii (în special nutrienţii şi pesticidele. Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.) este racordat la sistemele centralizate de canalizare. Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităţilor constituie o sursă de poluare difuză locală. în Raportul Naţional 2004. Creşterea animalelor domestice. Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenţie din punct de vedere al colectării deşeurilor depozite menajere de gunoi prin construirea şi unor ecologice eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor. Surse de poluare urbane/aglomerări umane În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.).) identificate în spaţiul hidrografic Prut .) şi gradul de racordare la sistemele de colectare.7 se prezintă aglomerările umane (> 2000 l. dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaţă. Din cele 286 aglomerări (>2000 l.E.E. De asemenea.e. un număr de 44 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare şi nici una din ele nu este conformă cu cerinţele Directivei 91/271/C. modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la staţiile de epurare. s-a evidenţiat faptul că cele mai importante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele 81 . poate conduce la poluarea resurselor de apă.  Agricultura Pe lângă presiunile punctiforme exercitate. fenomenul de poluare difuză este accentuat datorită faptului că la sfârşitul anului 2006.Bârlad.

40 0. cantităţile de îngrăşăminte naturale utilizate au scăzut cu circa 10 %. situaţia efectivelor de animale. când la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad erau utilizate cantităţi medii de circa 6. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Animale Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Galaţi Bacău Neamţ Vrancea echivalente Mii capete 190. cantităţile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate în substanţă activă) utilizate în anul 2007.56 0. La nivel naţional. se observă că România se situează cu mult sub media Europeană.12.E.860 7. Tabelul 3.653 (reprezentând o densitate specifică de animale echivalente de 0. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.404 4. Comparând cantităţile specifice de îngrăşăminte utilizate în România cu cantităţile utilizate în statele membre ale U. se prezintă în tabelul 3.102 161.51 0. în anul 2007.467 Densitate animale echivalente Nr.40 În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad numărul de animale echivalente estimate este de circa 683.498 176.570 27. respectiv 1. La nivelul judeţelor aferente spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. au fost cu circa 10 % mai mari faţă de situaţia din 2002..vulnerabile şi potenţial vulnerabile.91 kg N/ha de teren agricol.59 0./ha agricol 0. 82 .44 0. Datele cu privire la cantităţile de îngrăşăminte şi numărul de animale domestice la nivel naţional sau judeţean au fost preluate din Anuarul Statistic al României 2007.749 115. comparativ cu anul 2002. În anul 2007. identificate în conformitate cu cerinţele Directivei 91/676/C.47 0.E.56 kg P/ha de teren agricol.E.5/ha suprafaţă agricolă).

eroziunea solului. estimarea încărcărilor cu poluanţi a apelor este mai dificilă decât în cazul surselor punctiforme având în vedere modul diferit de producere a poluării. pentru anul 2007. cât mai ales calitatea apelor subterane. 83 . Modelul a fost elaborat şi aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) în mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. depuneri din atmosferă. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme şi difuze. scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti. În ultimul timp. 2. scurgerea din reţelele de drenaj. 4. cât şi la nivel de sub-bazine internaţionale (Tisa. având în vedere căile prezentate mai sus.. modelul MONERIS consideră următoarele moduri (căi) de producere a poluării difuze: 1. Presiunile agricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaţă. scurgerea subterană. Pe lângă emisiile punctiforme. 6. printre care şi bazinul/districtul Dunării. 5. se prezintă contribuţia modurilor de producere a poluării difuze cu azot şi fosfor (estimare preliminară). scurgerea de suprafaţă. 3. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantităţile de poluanţi emise de sursele difuze de poluare. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atât la nivel naţional (al statelor din Districtul internaţional al Dunării).12. În figurile 3. În cazul surselor de poluare difuze.Emisiile de nutrienţi din surse difuze Presiunile difuze datorate activităţilor agricole sunt greu de cuantificat.11 şi 3. Prut).

Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 0. iar scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti prezintă contribuţia cea mai mare la emisia difuză de fosfor.2% 9.9% 0. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Se menţionează că scurgerea subterană reprezintă principala cale de emisie difuză pentru azot. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad 84 .Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 4% 29% 7% 5% 17% 38% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.6% 0.8% 24.1% 64.4% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.

De asemenea, modelul MONERIS cuantifică contribuţia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totală de nutrienţi. Astfel, pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultură, localităţi (aşezări umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din atmosferă), precum şi fondul natural. De subliniat este faptul că modelul MONERIS ia în considerare toate sursele de poluare şi nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. În figurile 3.13 şi 3.14, se prezintă emisiile de azot şi fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminară), având în vedere aportul fiecărei categorii de surse de poluare, pentru anul 2007. Emisia difuză medie specifică pe suprafaţa totală pentru azot este de 2,785 kg N/ha, iar pentru fosfor este de 0,59 kg P/ha.

Emisii de azot din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

8.8%

7.8%

15.0%

55.4%

Emisii difuze totale – 5646 t N/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se observă că mai mult de jumătate (55,4 %) din cantitatea de azot emisă de sursele difuze se datorează activităţilor agricole, rezultând o emisie specifică de 2,26 kg N/ha suprafaţă agricolă.

85

Emisii de fosfor din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

3.3% 24.9%

6.9%

64.8%

Emisii difuze totale – 1197 t P/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se menţionează că de asemenea, mai mult de jumătate (64,8 %) din emisia totală difuză se datorează agriculturii, care contribuie cu circa 776 t/an, ceea ce reprezintă o emisie specifică de 0,56 kg/ha suprafaţă agricolă. 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative Informaţiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apă de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sunt necesar a fi cunoscute şi monitorizate în scopul identificării corpurilor de apă puternic modificate. Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional U.N.D.P.-G.E.F. al Dunării şi iau în considerare tipurile de lucrări hidrotehnice, magnitudinea presiunii şi efectele acestora asupra ecosistemelor. Din multitudinea activităţilor desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele, numai unele dintre ele exercită asupra acestora o presiune semnificativă, determinată pe baza unor criterii bine stabilite, care se regăsesc în Capitolul 6, în tabelul 6.6 (Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă). Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apă care sunt afectate semnificativ de prezenţa presiunilor hidromorfologice. 86

În Figura 3.15 se prezintă presiunile hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut Bârlad (atât lucrările existente cât şi cele propuse a fi executate). Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate etc.), cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane. În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice: Lacurile de acumulare permanente a căror suprafaţa este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 65 din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii. Lacurile de acumulare produc în principal, ca presiune hidromorfologică, întreruperea continuităţii scurgerii şi regularizarea debitelor (fig. 3.15). În b. h. Prut sunt 26 acumulări complexe, din care cea mai importantă este StâncaCosteşti (pe râul Prut) cu un volum total VT = 1.400 mil m3 care are rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigură nevoile de apă ale zonei (alimentare cu apă pentru populaţie, industrie, agricultură etc.) şi valorifică potenţialul hidroenergetic. În b. h. Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui, Râpa Albastră pe râul Simila, Puşcaşi pe râul Racova. Pe afluenţii râului Siret, exceptând bazinul hidrografic Bârlad, ce se află pe teritoriul administrat de D.A. Prut, există un număr de 3 acumulări complexe. Iazurile, sunt prezente în număr mare (262) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare, majoritatea având ca folosinţă principală piscicultura. Sunt amplasate cu precădere în b.h. Prut (225) pe râurile Başeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora. Regularizări şi îndiguiri Pe teritoriul Spaţiului Hidrografic Prut - Bârlad, există un număr de 82 de corpuri de apă râu (83 cu Jijia amonte Sitna) regularizate pe o lungime totală de 1057,529 km. Analizând parametrii hidromorfologici ai acestora în conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constată că un număr de 31 lucrări de regularizare existente şi una în curs de execuţie totalizând 412 km (+280 km) pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative (în prezent 15 corpuri de apă cu peste 70% lucrări regularizare şi 16 cu lucrarea în curs de execuţie).

87

Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 88

Din îndiguirile din spaţiul hidrografic Prut, în număr de 103, însumând o lungime de 1.173 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menţionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un număr de 3, având o lungime totală de 266 km (5 corpuri de apă cu peste 70% lucrări de îndiguire). Regularizările şi îndiguirile (fig. 3.15), produc în principal, ca presiune hidromorfologică, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale continuităţii laterale. Derivaţii Din cele 5 obiective hidrotehnice din aceasta categorie, 4 au drept scop suplimentarea debitelor afluente pentru asigurarea scurgerii salubre şi a necesarului minim de apă pentru alimentarea cu apă a unor localităţi, iar una (derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb) are rol de deviere a apelor mari. Aceste lucrări produc modificări semnificative ale debitelor cursurilor de apă pe care funcţionează. Dintre derivaţiile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, ce sunt prezentate în fig. 3.16, cea mai lungă este derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb, L = 13,1 km, cu un debit instalat de 260 mc/s, la nivelul anului 2007 prin aceasta fiind tranzitat un volum de Vtr = 83,57 mil. mc/an; pentru suplimentare de debite în anul 2007 a funcţionat doar derivaţia Bucecea Sitna, volumul tranzitat fiind de 5,613 mil. mc/an. Derivaţiile, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilităţii albiei şi biotei. Prelevări/restituţii de apă semnificative Prelevările de apă/restituţiile (evacuările) produc alterări hidromorfologice semnificative care se materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pe care sunt poziţionate atât prizele de apă cât şi evacuările de apă ale căror debite prelevate, respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. Menţionăm că o analiză mai detaliată a acestor presiuni este prezentată în Cap. 8.1.3 - Analiza economică - Situaţia prelevărilor de apă. Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, în spaţiul hidrografic Prut Bârlad la nivelul anului 2007, nici o folosinţă nu a fost considerată ca semnificativă din punct de vedere al debitelor captate, debitele necesare folosinţelor de apă fiind asigurate în mare parte din acumulări construite special în acest scop. Pe baza aceloraşi criterii s-a 89

identificat un număr de 3 unităţi, a căror debit restituit prin 5 puncte de evacuare constituie din punct de vedere cantitativ presiuni hidromorfologice semnificative (Figura 3.16), şi anume: pe corpul de apă Sitna av. Catămărăşti - am. Dracşani + afl.: S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.E. (Qev = 0,373 mc/s) S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.P. Tulbureni (Qev = 0,38 mc/s) pe corpul de apă Bahlui - confl. Bahlueţ - confl. Jijia: S.C. APA VITAL Iaşi S.E. (Qev = 2,005 mc/s) pe corpul de apă Vaslui av. Ac. + Rac: GOSCOM Vaslui S.E. (Qev = 0,17 mc/s) pe corpul de apă Delea: GOSCOM Vaslui - colector Delea (Qev = 0,0106 mc/s)

-

3.4.4.

Proiecte viitoare de infrastructură Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra

corpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaţie, producere de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor, îndiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă. Este destul de dificil de cuantificat presiunile şi impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apă. Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art. 4.7– şi anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă; (b) motivele acestor modificări sau degradări sunt stabilite în mod specific şi explicate în Planul de management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; 90

(c) motivele acestor modificări sau degradări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor stabilite în paragraful 1 (D.C.A.-Art. 4.1- Obiective de mediu) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile; (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificări sau degradări ale corpurilor de apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijloace, care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului. În consecinţă, aceste viitoare proiecte de infrastructură pot fi obiectul unor evaluări de impact de mediu (E.I.A.) şi/sau a unor evaluări strategice de mediu (S.E.A.), în timpul fazei de planificare a acestora, ţinând cont de presiunea şi impactul lor asupra mediului acvatic. Totodată trebuie avută în vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte, deoarece este posibil ca uneori, acestea să producă efecte transfrontaliere. La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt în curs de implementare sau în execuţie un număr de 12 proiecte de infrastructură. Pentru 7 dintre acestea au fost realizate evaluări de impact de mediu (E.I.A.). În figura 3.15 se prezintă aceste proiecte viitoare de infrastructură, din care câteva sunt descrise în continuare:

91

Figura 3. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative 92 .

aval de localitatea Cotu Morii. Principalul obiectiv al acestui proiect este apărarea împotriva inundaţiilor cu probabilitate mai mică de 5% . Acumulările Ezer şi Dracşani sunt realizate iar acumularea Ibăneasa este în execuţie.Proiectul este în curs de execuţie şi prevede alimentarea gravitaţională a albiei vechi a râului Jijia. prin intermediul unei subtraversări de dig existente. apărare de mal pe 1. Amenajare râu Tecucel pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci. Proiectul are studiu de impact de mediu (E. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. Proiectul are impact transfrontalier.24 km.Proiectul prevede realizarea unui dig apărare de 5. 5.8 km.I. Principalul obiectiv al acestui proiect este de alimentare cu apă a braţului vechi al râului Jijia. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor.I. În timpul fazei de exploatare impactul de mediu nu este semnificativ iar în fazele implementării impactul asupra mediului va fi controlat şi calitatea mediului va atinge standardele internaţionale.8 km. Proiectul are impact transfrontalier. în zona Cotu Morii. Proiectul prevede regularizarea albiei pe 130 km şi realizarea a trei acumulări cu un volum total de 41.461 km şi recalibrare albie 7. Apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti .1.Vaslui – Secuia.6 km. judeţul Iaşi . Proiectul este în curs de autorizare.8 km şi consolidarea albiei pe 1. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. 4. judeţul Vaslui . Comuna Victoria. Amenajare râu Bârlad pentru combaterea inundaţiilor în zona amonte oraş Negreşti.proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea albiei pe 22 km şi îndiguire pe 30. mc.Proiectul prevede calibrarea albiei pe o lungime de 6. Proiectul este în curs de autorizare.riscul producerii unui accident natural de inundaţie este redus la 1-2 evenimente într-o 100 de ani.A.5 mc/s. 6. Proiectul are studiu de impact de mediu (E. asigurând deversarea în albia veche a unui debit de 0. Construire stăvilar pe cursul râului Jijia Nouă. judeţul Iaşi . 2.) realizat în anul 2004. Amenajare râu Jijia în zona Ţigănaşi.) realizat în anul 2007. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor.A. judeţul Vaslui proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea şi îndiguirea albiei pe o lungime de 30. Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor în judeţele Botoşani şi Iaşi – proiectul este în curs de execuţie. judeţul Galaţi . 93 . 3.65 mil.3 km.

Activităţi de piscicultură/acvacultură O caracteristică importantă a spaţiului hidrografic Prut . (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potenţial ridicat. biologică sau bacteriologică a apei. Fenomenele au avut impact local. din bazinul hidrografic Prut.R. bazinale. efectele fenomenelor în discuţie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. În funcţie de tipul poluărilor accidentale. acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale. 36 în b.C.h. Prin aplicarea metodologiei I.Bârlad o reprezintă existenţa (din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole. pe teritoriul administrat de Direcţia Apelor Prut. În general. aceste surse de poluare sunt unităţi care folosesc. 94 . Bârlad şi 6 pe alţi afluenţi ai b. produc.D. Intr-un singur caz s-a sesizat mortalitate piscicolă de mică amploare (40 kg peşte afectat).5. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potenţial (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaborată de Grupul Experţi I. iar datorită duratei reduse. şi care afectează în special subbazinele râurilor Başeu. a naturii poluantului. chimică.3.h.P. stochează şi evacuează substanţe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă. nu au fost desemnate asemenea locaţii. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale. Nici o unitate din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu este inclusă în Lista desemnată. Astfel. transfrontaliere) asupra resurselor de apă. există un număr de 229 iazuri (187 în b.4. La nivelul Districtului Internaţional al Dunării. precum şi realizarea de acumulări care au folosinţă piscicolă. Prut. privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group). peste limitele admise. Jijia şi Bahlui şi ale afluenţilor acestora. au fost identificate sursele industriale cu risc potenţial ridicat de poluare accidentală. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-au înregistrat 6 poluări accidentale ale cursurilor de apă de suprafaţă. a lungimii tronsonului afectat şi a inerţiei comunităţilor din structura biocenozelor acvatice. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-a identificat un număr de 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale şi care sub coordonarea Direcţiei Apelor Prut şi-au elaborat Planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.R. fără ca pe termen lung acestea să inducă o modificare semnificativă a biodiversităţii acvatice. În anul 2007.P.h.C.D. care reprezintă alterări bruşte de natură fizică.

când pot apărea dejecţii sau scurgeri de substanţe organice şi nutrienţi conţinuţi în hrana administrată peştilor. braconajul. Efectele lor se materializează.2 „Caracterizarea stării apelor”. Prut şi 4 în b. râul Prut. lacul Gaşca din Complexul Somova-Parches. respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de apă pentru iazurile/acumulările monitorizate este prezentată în cap. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010”. prin modificarea formei profilului longitudinal. novac (Hypophthalmichtys nobilis. atunci când afectează fauna acvatică. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură/acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă sunt menţionate detaliat la cap.mai ales eroziune.700 ha. Caras (Carrasius gibelio auratus) şi şalău (Stizostedion lucioperca). în general. 95 . în variabilitatea depozitelor din albia râului şi în procesele de degradare . Fluviul Dunărea. Principalele presiuni identificate sunt perturbarea habitatului. 6. ecologice şi reduce impactul negativ asupra mediului. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apă pescuitul comercial. Conform “Ordinului nr. 9. iar a lacurilor de acumulare 3. Modernizarea tehnologiilor de creştere poate sprijini practicile sănătoase. sunt stabilite atât zone şi perioade de prohibiţie cât şi zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. zona Sacalin-Zatoane şi zona Rezervaţiei Marine Vama Veche . Bârlad) în care se practică activităţi de acvacultură. nu este asigurată o structură adecvată pe specii în bazinele acvatice naturale/antropice.2 Mai fac obiectul unor restricţii pentru protecţia faunei.h.289 ha. capturile ne-intenţionate. Alte presiuni relevante O altă categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o constituie balastierele.Siret) şi 15 acumulări (11 în b. Speciile predominante de peşti sunt: crap (Cyprinus carpio). Suprafaţa piscicolă totală a celor 229 iazuri este de aproximativ 10. biban (Perca fluviatilis).1. Starea ecologică. Practicarea activităţilor de piscicultură/acvacultură poate constitui presiune asupra corpului de apă atunci când: este crescută producţia de peşte fără asigurarea unor măsuri de purificare specifice a apei. avifauna şi alte elemente ale lanţului trofic.h. astfel încât în aceste zone activitatea de pescuit comercial nu reprezintă o presiune semnificativă. lacurile Erenciuc şi Belciug.

(2) din Legea Apelor nr. constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor. precum şi implicaţiile unei exploatări neraţionale asupra râurilor şi această presiune trebuie supusă inventarierii şi monitorizării. Aceste balastiere funcţionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformeze autorizaţiilor şi avizelor emise (respectând cantităţile. constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă. conform prevederilor art. se precizează: „Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă. termenele de exploatare. perioada de refacere a materialului aluvionar din albie). în România în această perioadă se conturează clar o tendinţă de dezvoltare şi se construieşte foarte mult. bălţilor. deci cerinţa din punct de vedere economic este foarte mare şi poate uneori este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaţiile şi avizele emise. În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă. a afecta lucrările de amenajare. pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative. constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni. 96 . sau peisajele. reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii. o primă măsură ce trebuie aplicată este aceea de a se se întări controlul asupra acestor exploatări. alin. poluantă. cuvetele lacurilor. putând afecta siguranţa şi eficienţa funcţionării acestora sau altor infrastructuri inginereşti destinate captării apei. 33. Pe de altă parte. de protecţie sau de traversare a albiei. asupra respectării legislaţiei existente. constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunerea aluvionară în sectorul de influenţă al balastierei. cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”. morfologică. de natură: • • • • • hidraulică.Având în vedere importanţa acestei activităţi desfăşurate de regulă în albiile minore ale cursurilor de apă. se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare. hidrogeologică. prin exploatări organizate. de către cei ce sunt în măsură să aplice legea. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite. Astfel.

• Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu. • Identificarea presiunilor semnificative. respectării perimetrelor de exploatare. alunecări de maluri. în anul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 1. această presiune poate avea un impact semnificativ negativ mai ales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor nu sunt respectate.17): • Identificarea activităţilor şi a presiunilor.155. 97 . regularizării şi igienizării râului în zona de exploatare. în cazul în care acestea se fac haotic. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc. • Evaluarea impactului. volumelor de balast extrase (să nu depăşească volumele depuse prin aport la viituri) etc. amplificarea viiturilor. nerespectând prevederile legale. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice şi impactul acestora este prezentată în articolul 5 al Directivei Cadru. articol care precizează: Fiecare Stat Membru trebuie să asigure trecerea în revistă a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o porţiune a unui district al unui bazin hidrografic internaţional care se află pe teritoriul său. având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante (figura nr. Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi odată cu demararea acţiunilor de reîmpădurire.253 mc. formarea de torenţi. În urma inventarierii balastierelor din cadrul Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad. efectul lor materializându-se asupra stabilităţii terenului (prin apariţia eroziunii. 3. Acest proces de evaluare a presiunilor antropice şi a impactului acestora la nivelul corpurilor de apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingă obiectivele Directivei Cadru. păstrării talvegului natural al râului. impact negativ semnificativ manifestat asupra: secţiunilor optime de scurgere.5.De asemenea. 3. a căror efecte cu siguranţă vor fi resimţite în perioada următoare.). Tot în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere.

În figura nr.4..18 este ilustrată schema analitică D. 3.R.S.R. pentru analiza presiunilor şi a impactului s-a folosit conceptul D.Descrierea corpului de apă şi a bazinului Identificarea activităţilor şi a presiunilor Identificarea presiunilor semnificativ Date furnizate de sistemul de monitoring Evaluarea impactului Obiective Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu Figura 3.I.I. 98 .S. Activitate Creşterea populaţiei Presiune Evacuarea apelor uzate Creşterea concentraţiei de Stare Impact Dezvoltare algală Răspunsul Controlul evacuării Figura 3.S. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratată în subcapitolul 3. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Totodată.P. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informaţii ce vor fi utilizate în analiza de risc şi în caracterizarea stării apelor în conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa. (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropică-Presiune-Stare-ImpactRăspuns).R. cât şi răspunsul (măsurile de bază ce vor fi luate pentru a îmbunătăţi starea corpului de apă).P.I. astfel a fost necesar să se utilizeze informaţii/date despre activităţile antropice şi schimbările la nivelul stării corpului de apă. 18 Ilustrarea conceptului D.P.

în cazul în care există date de monitoring disponibile. la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate într-o altă secţiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apă în scopul realizării monitoringului/evaluării). ape tranzitorii. care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. reactualizarea informaţiilor privind presiunile semnificative şi impactul acestora asupra apelor. obiectivele preliminare utilizate au fost. Astfel. „fără risc” şi „în curs de evaluare”. În prima etapă. 161/2006) pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. în a două etapa (2009) pentru restul de corpuri de apă identificate. obiective care nu sunt în acord cu cerinţele Directivei Cadru. modelele WAQ (nutrienţi) şi QUAL 2K (substanţe organice). lacuri. Dacă la nivelul unui corp de apă nu sunt stabilite secţiuni de monitorizare. cele din Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. În procesul de evaluare a impactului presiunilor semnificative. În acest sens. au fost determinate preliminar trei clase de corpuri de apă: „la risc”. în prima etapă. În Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. În anul 2008. ape costiere) conform cerinţelor 99 .Procesul de evaluare a impactului presiunilor antropice are la bază compararea stării corpului de apă cu obiectivele de mediu aferente corpului de apă analizat. precum şi identificarea măsurilor de bază care aplicate până în 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate pentru corpurile de apă localizate pe râurile cu bazine hidrografice mai mari de 4000 kmp. După finalizarea studiului ştiinţific „Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apă permanente. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienţi). iar procesul a continuat. în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-au realizat Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra stării apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. în general. instrumente precum modelarea matematică pot fi utilizate pentru estimarea efectelor măsurilor de bază propuse. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă a fost evaluat având în vedere corpurile de apă redelimitate în anul 2008.

poluarea cu nutrienţi. considerând valorile prag propuse în noua Directivă privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei. poluarea cu nutrienţi. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3. 100 . Elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate având ca obiectiv atingerea stării ecologice şi a stării chimice aferente anului 2015. Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice.2013 pentru activităţile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). Corpurile de apă la nivelul cărora există presiuni semnificative şi/sau impact semnificativ şi pentru care nu se vor implementa măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2015 sunt identificate ca fiind la risc. precum şi de alterările hidromorfologice). Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. evaluarea realizată pe baza elementelor biologice are un rol primordial. pe baza elementelor biologice. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi.C.Directivei Cadru Apa 2000/60/E. poluarea cu nutrienţi. Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic. însă în lipsa unor corelaţii exacte dintre presiune/măsuri şi impact. având în vedere că aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate.. poluarea cu substanţe periculoase. atât la nivelul Districtului Internaţional al Dunării.4). Pentru riscul ecologic. corpurile de apă „în curs de evaluare” au fost clasificate în cele două clase („la risc” sau „fără risc”). iar evaluarea este dată de cea mai proastă situaţie regăsită la cele 2 categorii de risc. luând în considerare scenariul de bază (implementarea măsurilor de bază până în 2012 . ca fiind cele mai importante probleme de gospodărire a apelor. în anul 2008. Ca şi în anul 2004. precum şi de evaluarea impactului acestora. s-au utilizat şi parametrii abiotici (elemente fizico-chimice şi hidromorfologice). cât şi la nivel naţional. şi de alterările hidromorfologice. alterări hidromorfologice. Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţe organice. chimice şi hidromorfologice” şi realizarea evaluării stării la nivel de corp de apă.

Lipsa sau insuficienţa epurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice. scăderea biodiversităţii speciilor. utilizarea fertilizanţilor). în special aglomerările umane. râuri puţin adânci cu curgere lentă). iar gruparea corpurilor de apă nu a putut fi realizată (confidenţă scăzută). care odată ajunse în apele de suprafaţă încep să se degradeze şi să consume oxigen. precum şi reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drastice a concentraţiei de oxigen. Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor.2. emisiile de nutrienţi se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate urbane.2). în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale şi de acumulare.5. scăderea biodiversităţii speciilor.  aplicarea excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.4. Poluarea cu substanţe organice Aşa cum s-a prezentat în subcapitolul 3.  aplicarea analizei cost – eficienţă şi cost – beneficiu.).5. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 101 . industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate). cât şi surselor difuze (în special celor agricole: creşterea animalelor. sursele industriale şi agricole. ceea ce determină schimbarea compoziţiei speciilor.  stabilirea măsurilor suplimentare. Ca şi în cazul substanţelor organice. recreere etc. 3. Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creştere algală excesivă). în condiţiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metode şi/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. 3.1. poluarea cu substanţe organice se datorează emisiilor/evacuărilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze.În aceasta etapă. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienţi în cazul lacurilor. 6. se precizează că evaluarea riscului a fost realizată numai pentru a fi utilizată la:  caracterizarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi a stării chimice (cap. Poluarea cu nutrienţi O altă problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi (azot şi fosfor). precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă.

trofic exprimat prin indicatori specifici. transportului de sedimente.3. stăvilare.5. Se remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaţiei dintre presiunile hidromorfologice şi impactul acestora. luându-se în considerare şi manifestarea procesului de eutrofizare. Lucrările în lungul râului (îndiguirile. variatele tipuri de presiuni acţionează sinergic. precum şi alterarea compoziţiei populaţiilor. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanţe periculoase. reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor. Poluarea cu substanţe periculoase Poluarea cu substanţe prioritare/prioritar periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conţin poluanţi nesintetici (metale grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi organici). Substanţele periculoase produc toxicitate persistentă şi bioacumulare în mediul acvatic. praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor. 3. Astfel. lucrările de regularizare şi consolidările de maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere. Construcţiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje. făcând dificilă decelarea efectului faţă de tipul de presiune. 3. având ca rezultat deteriorarea stării. impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori.5. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic. cu efecte asupra regimului hidrologic. trebuie subliniată lipsa sau insuficienţa datelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu un grad de încredere mediu sau ridicat. 102 . Presiuni hidromorfologice Aceste presiuni influenţează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafaţă şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. de multe ori. dar mai ales asupra migrării biotei. declinul reproducerii naturale a populaţiilor de peşti. dar şi asupra biotei.4.

care corespunde liniei de cumpănă a acestora.. starea corpului de apă: → calitativă. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afară bazinului. Au fost delimitate şi caracterizate corpuri de apă subterană de tip poros. Caracterizarea apelor subterane 4. Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă. hidrodinamic. dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier (Fig. → cantitativă. 103 . delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de apă subterană. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/E. Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi.1. ci şi prin caracteristicile petrografice. 4. chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran. Astfel. delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut pe baza următoarelor criterii: • • • geologic. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate.4. Starea corpului de apă. PR= spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. În restul arealului. Codul corpurilor de apă subterană (ex: ROPR01) are următoarea structură: RO = codul de ţară. 01= numărul corpului de apă în cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad.C. Identificarea. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. atât cea cantitativă cât şi cea calitativă. acestea nu se constituie în corpuri de apă. structurale.1). Corpurile de apă subterană care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. a constituit obiectivul central în procesul de delimitare.

1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut 104 .Figura 4.

Z.Z I. Z. IR. Sub presiune: Da/Nu/Mixt.0-15.ROPR07/Câmpia Moldovei 1445 12531/ 9662 785 5221 P P P Da Nu Nu 40.0 .M PM B B Da/R.0 P.A PM PU. K-carstic. F-fisural. ROPR01/Lunca Prutului superior 2. Z PO. P .0 Utilizare a apei 6 PO PO. ROPR02/Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior şi ale afluenţilor săi 3.0 – 60.industrie.0 2 48 3 P Sub presiune 4 Nu Strate acop. 0-40 0-10 PO.0 . ROPR06/Câmpia Covurlui 7. 5 1. IR . P PO.10.5. ROPR04/Câmpia Tecuciului 5.alimentari cu apă populaţie. I.irigaţii.0 PO. PM Calitate Cantitate 9 B 10 B Stare Transfrontalier / ţara 7 11 Nu Tip predominant: P-poros. ROPR03/Lunca râului Bârlad 2133 1033 P P Nu Nu 2. 4. Utilizarea apei: PO. ROPR05/Podişul Central Moldovenesc 6. Z PO. I.5. I .0 .piscicultura. Z A. I. I. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Caracterizare Cod/nume Suprafaţa geologică/hidrogeologică Tip 1 1.0 2. Z PVG PM PM B* B B B P Nu 2. Straturi acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor.A. Z 105 .Tabelul 4. PM S S B B B B Nu Nu Nu Poluatori Grad de protecţie globală 8 PU. Moldova Nu Nu I.

PG .foarte buna. Zzootehnici Gradul de protecţie globală: PVG . M-menajeri.zootehnie.puternic nesatisfăcătoare Stare calitativă şi cantitativă: Buna (B)/Slaba (S) Transfrontalier: Da/Nu. PU . * posibil să fie stare bună 106 . A-agricoli. PVU . Poluatori: I-industriali.medie. PM .buna.nesatisfăcătoare.

ROPR02. eventualul caracter transfrontalier şi ţara au fost sintetizate în tabelul 4. Acest corp este transfrontalier. Infiltraţia eficace este cuprinsă între 15-32 mm/an.0 . 107 . prezintă o importanţă economică mai redusă. Prut.Caracterizarea tuturor celor 7 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în spaţiul hidrografic Prut . datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Apele freatice au nivel liber. medii şi elemente de pietriş cu grosimi cuprinse între 2 . Toate cele 7 corpuri de apă subterană identificate aparţin tipului poros.5 m. ROPR03. de vârstă cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţă terenului. Debitele exploatabile (în cazul celor 3 foraje ale staţiei de ordinul I Rădăuţi-Prut) sunt cuprinse între 2. Este de subliniat faptul că un corp. a fost atribuit pentru administrare D.1.Bârlad este prezentată în continuare. iar alimentarea acviferului se realizează din precipitaţii şi într-o mică proporţie din infiltraţiile din râu. dezvoltat atât în bazinul hidrografic al râului Siret cât şi în cel al râului Prut.30 l/s/foraj. fiind dezvoltate în depozite aluvial-fluviale. riscul şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii. gradul de protecţie. Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior Corpul de apă subterană de tip poros permeabil ce aparţine Holocenului se dezvoltă în lunca râului Prut. Stratul acoperitor este alcătuit din argile şi silturi nisipoase şi argiloase cu dezvoltare discontinuă şi cu grosimi de circa 5 -7 m. ROPR06 şi ROPR07) au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale râurilor Prut. pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona Oroftiana – Rădăuţi-Prut). Un corp de apă subterană şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc) deşi este sub presiune. ele au nivel liber. acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană. porospermeabile. fiind cantonat în depozite sarmaţian-ponţiene. Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de apă subterană din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice.2. ROPR04.A. Bârlad şi Siret. Depozitele acviferului freatic din lunca Prutului superior sunt constituite din nisipuri fine. şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc). Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 4 (ROPR01.

4. unde din aluviunile situate între adâncimile de 3-9 m (acviferul este constituit din nisipuri fine şi medii şi pietrişuri) s-au obţinut 2 l/s.3 – 4. acviferul freatic este constituit din nisipuri fine. iar debitele obţinute sunt de 2.2 l/s/foraj pentru denivelări de 3 m.1) executate după datele analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale arată că apele sunt bicarbonat-calcicesulfat-magneziene. În lunca Volovăţului.1. cu denivelări de 5 m. iar cele situate sub depozitele argiloase aluviale au adâncimi de circa 5 m. La nivelul unor depozite argiloase sau nisipoase fine din lunca Başeului şi a afluenţilor mai importanţi. acviferul este constituit din nisipuri fine ce se dezvoltă între 5-6 m iar debitele sunt modeste. 2 m). iar debitele obţinute din nisipuri fine cu pietriş sunt de 1-2 l/s/foraj. nivelul apei se află la 0. Coeficienţii de filtraţie în cursul superior al Jijiei sunt cuprinşi între 2 şi 14 m/zi. Debitele variază foarte mult în funcţie de litologia acviferului. acviferul freatic este situat la adâncimi ce variază de la 1 la 3 m. 108 .5 l/s pentru denivelări de 2. pentru denivelări de 2.8 m.5 m de la suprafaţa terenului. În cursul mijlociu al Jijiei.Diagramele Piper şi Schoeller (fig. Figura 4. nisipuri argiloase cu intercalaţii de pietrişuri. de 0. este de tip poros permeabil de vârstă cuaternară. În lunca râului Jijia şi a afluenţilor săi. Debite mai mari au fost puse în evidenţă în zona Truşeşti. Apele freatice din depozitele aluvionare ale râului Başeu sunt situate la adâncime mică (cca.6 m. acviferul este constituit din nisipuri fine argiloase şi nisipuri medii-grosiere situate între adâncimile de 2 şi 8 m.1.1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR02 Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţilor săi Corpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi.

grosimi mari mari.1. sunt la staţiile hidrogeologice de ordinul I Cârniceni. slab productiv. se alimentează exclusiv din precipitaţii. aluviunile se află la adâncimi de la 1.2 până la 9. 4. putând ajunge chiar la 20 m. acviferul din lunca Prutului este constituit din nisipuri şi pietrişuri cu grosimi de 3. acviferul freatic este cantonat în nisipuri fine.5 m.5 m până la 15 m şi sunt constituite din nisipuri fine. din nisipurile fine ce se dezvoltă la adâncimile de 8-12 m. 109 . în bază cu elemente de pietriş. Datorită acestor depozite slab permeabile din acoperiş. Pe terasă şi în zonele de câmp înalt. Grosimea depozitelor este cuprinsă între 2-10 m. Acviferul freatic. În zona judeţului Vaslui. pe alocuri. nivelul are caracter ascensional. Atât constituţia rocii magazine. peste 10 m. s-a obţinut 1 l/s. cât şi debitele sunt variabile de la un sector la altul. Costuleni. Aluviunile sunt constituite din nisipuri situate între 10-12 m. În lunca râului Prut.5 m. Adâncimea patului orizontului acvifer freatic se situează la 3-4 m (în zona Mastacani) şi se scufundă treptat ajungând în zona Fălciu-Vetrişoaia la 7-16 m (fig. pentru denivelări de 2. iar uneori (în anumite perioade de maxim ale nivelului) poate fi chiar uşor artezian. adâncimea nivelului creşte foarte mult depăşind 10 m şi 20 m.5 l/s. siltice. în zona Bodeşti acviferul freatic se află sub presiune. Compoziţia granulometrică a depozitelor prezintă variaţii pe verticală şi orizontală de la nisipuri fine.9 m şi este acoperit de depozite siltitice cu grosimi cuprinse între 4 şi 11. Lunca Banului etc. în lunca râului Podriga.2). Debitele au valori de 2. la o denivelare de 3 m.Lunca râului Sitna poate oferi debite de 2 l/s pentru denivelări de 2. grosimea acestor depozite variază între 5-10 m. Nivelul hidrostatic în zona luncii Prutului se situează între 0 şi 2 m. la nisipuri medii şi grosiere. silturi argiloase sau argile siltice. La Săveni.5 m. Terasa inferioară a Prutului este constituită din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş. Grozeşti. medii şi grosiere având în bază pietrişuri. cu rare elemente de pietriş.6 – 3. În zona de luncă aferentă judeţului Iaşi. Stratul acvifer freatic este acoperit (în cea mai mare parte) de depozite impermeabile sau semipermeabile constituite din argile.

110 . iar debitele specifice sunt sub 1 l/s/m.Figura 4.4.1.2 Secţiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt cuprinşi între 0. Analizele chimice efectuate pe probe de ape freatice (prelevate în anul 2007) din forajele reţelei hidrogeologice din lunca şi terasele râului Prut. Diagramele Piper şi Schoeller (fig. clor şi sulfaţi.1. Captarea ce aparţine Consiliului local Stănileşti este constituită dintr-un dren cu lungimea de 120 m din care se captează un volum de 4872 mii m3/an (apă potabilă). Aceste depăşiri ţin de chimismul acviferelor pe care le drenează şi tipul rocilor pe care le străbat (parageneza minerală). Datorită dezvoltării pe o suprafaţă foarte întinsă parageneza apelor este foarte variată.5-10 m/zi.3) executate pe baza datelor provenite de la forajele de observaţie situate pe corpul de apă subterană pun în evidenţă acest lucru. transmisivităţile sunt între 1-50 m2/zi. Din datele utilizate pentru construirea diagramelor Piper şi Schoeller rezultă că peste jumătate din ape depăşesc concentraţia maximă admisibilă la sodiu. determinând un chimism al apei tot atât de variat. au indicat depăşiri peste concentraţia maxim admisibilă pentru NH4+ şi NO3-.

5 . nedepăşind 10 m.11 m fiind constituit din nisipuri fine. aluviunile de luncă şi terasă ale văii Bârladului sunt constituite din nisipuri fine până la grosiere şi pietrişuri cu structură încrucişată.0.Figura 4. acviferul este sub presiune.1 .6 l/s se întâlnesc la baza terasei medii. În lunca Bârladului s-au obţinut debite de 0. Depozitele acvifere sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietrişuri.2. între adâncimile de 2 şi 7. acviferul situat între adâncimile de 7 . la baza ei se constată prezenţa unor izvoare cu debite de 0. Local.5 m.5 .5 m şi conţin ape cu nivel uşor ascensional (1. 111 . În bazinul inferior aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş.8 l/s/foraj. grosiere şi pietriş. în general.2 m de la suprafaţa terenului) sau cu caracter liber.0. Terasa inferioară a Bârladului este fragmentată şi puternic drenată. izvoare cu debite de 0.3 l/s.3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR03 Lunca şi terasele râului Bârlad Corpul de apă subterană de tip poros permeabil dezvoltat în lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia este de vârstă cuaternară. la adâncimi de 3 m. Valea Ţarinei şi Valea Seacă şi cele din dealul Zorleni. În bazinul mijlociu al Bârladului se întâlnesc mai multe izvoare captate din Valea Mare. Nivelul hidrostatic se întâlneşte. cu intercalaţii argiloase. Făgădău şi Griviţa cu debite de circa 1 l/s.5 .1. Grosimea depozitelor permeabile este în jur de 2 . În jurul oraşului Bârlad.

Figura 4. 4. 112 . mineralizaţia apelor freatice este mai ridicată. silturi argiloase (grosimea este cuprinsă între 2 . Din cauza depozitelor impermeabile din acoperişul straturilor acvifere. în general. reduse. apele aparţinând tipului clorurate – sulfatate – calcice . debitele sunt şi mai mici de 1 .4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR04 Câmpia Tecuci Acest corp de apă subterană se dezvoltă în depozite de vârstă cuaternară şi este de tip poros permeabil fiind situat la baza loessului. cu gradienţi mici (0.1.5 l/s/foraj.10 m). impermeabile (argile. Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă. de cele mai multe ori. silturi. Alimentarea acviferului freatic se realizează din precipitaţiile atmosferice cu o infiltraţie eficace de 15-63 mm/an.1. nivelul are caracter ascensional uneori ridicându-se foarte aproape de suprafaţa terenului.6‰). Direcţia generală de curgere este sud-est. Datorita circulaţiei reduse a apei prin aceste depozite.Stratul acoperitor este constituit din depozite groase. Pentru afluenţii săi. fapt pus în evidenţă de diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza datelor obţinute din forajele aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig. acolo unde acesta devine mai nisipos având ca pat impermeabil argilele cuaternare.4).magneziene. iar debitele obţinute dintr-un foraj rar depăşesc 3 . Resursele de ape freatice din lunca Bârladului sunt. Adâncimea nivelului hidrostatic este în funcţie de grosimea loessului (frecvent circa 20 m).3 l/s/foraj. ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite.

potabilă şi altă clorosodică sulfatată. una bicarbonat calcică. sau o capacitate optimă a unui foraj de captare de 2-3 l/s. 86.5 mm/an.8 şi 91.300 m. Figura 4. Potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/Km2. al.N. slab mineralizată. În celelalte foraje.8). iar transmisivităţile de 40 – 50 m2/zi. gradului de protecţie bun – mediu. 1986). Bacău şi Vaslui.G. forajul Ungureni intre: 86 şi 96 m şi forajul Orbeni intre: 72. Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt de 4-6 m/zi.1. 4. Pentru judeţul Neamţ din forajele executate se evidenţiază că în partea nord-estică straturile acvifere se dezvoltă între 100. Sub această adâncime posibilitatea de 113 . Diagramele Piper şi Schoeller (fig.H.Principala sursă de alimentare a acviferului din depozitele de la baza loessului o constituie precipitaţiile. aceste intervale care cantonează apa. arată că din punctul de vedere al paragenezei există două categorii de apă.. acumulat în depozitele de vârstă sarmaţiană ce se dezvoltă pe teritoriul judeţelor Neamţ. şi PROSPECŢIUNI S. (Maieru et.8.5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil. Datorită grosimii mari a stratului acoperitor.A.1. Din toate forajele executate în judeţul Bacău doar în trei foraje au fost identificate niveluri poros permeabile până la adâncimea de 100 m (forajul Mărgineni intre: 70 şi 78. corpul nu este la risc. cu valori ale infiltraţiei eficace cuprinse între 63 şi 94.7 şi 78.A.5) executate după datele I. ajung până la adâncimea de 300 m.

4. constituite din nisipuri şi nisipuri argiloase. Apele sunt parţial potabile. straturile acvifere fiind în intervalul 50-102 m). În judeţul Iaşi. straturile acvifere fiind situate în intervalul de adâncime de 74.5-10. în forajele executate la Ion Creangă şi Cuci. clorurilor (Comarna şi Ciurea). debitul având valorile de 0. Pentru judeţul Neamţ. au fost înregistrate depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr 458/2002 în cazul parametrilor sodiu (Bozienii de Jos şi Pildeşti). Miron Costin). capacitatea de debitare a acviferului sarmaţian este cuprinsă între 0. 458/2002 în cazul sodiului (Dancu. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. reprezentate prin nisipuri.5 l/s la Cuci (la o denivelare de 20 m).15 l/s (Popeşti. are un grad de potabilitate acceptabil. Comarna). La est de Siret.6). Debitele obţinute din unele foraje săpate pe teritoriul judeţului Neamţ.2 l/s (Ruginoasa. sunt cuprinse între 0. Pentru partea sud-vestică a corpului de apă.5 m). în forajele executate la sud de râul Bahlui. Dulceşti.5 m şi 184.5-20. Ciurea. ale aparatului digestiv şi în oftalmologie. Debitele obţinute din foraje.2 m) şi 2.6-204. clor (Bozienii de Jos.25 m adâncime. Miron Costin) prezintă nivel artezian.2-6. în forajele executate la vest de Siret se constată că straturile acvifere. sunt situate între 56.4-15. Unele foraje (Tupilaţi.3 m. Sub adâncimea de 350 m acviferele lipsesc sau sunt foarte slabe şi cu apă sărată.9 l/s – 6.4 l/s la Ion Creangă (la o denivelare de 52 m) şi 0. 3 l/s/foraj.8 l/s la Breaza (la o denivelare de 8. nisipuri cu pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de marne. sunt de 0. amoniu (Pildeşti şi Goşmani) şi oxidabilitate (Bozienii de Jos şi Miron Costin). apa din straturile acvifere componente situate până la 100 m adâncime. la adâncimi de 200-300 m. Pildeşti. straturile acvifere. iar apele fiind nepotabile (depăşiri la sodiu şi amoniu).debitare este slabă. la o denivelare de 5. Menţionăm ca apele acumulate în depozitele basarabiene din staţiunea balneoclimaterică Strunga sunt indicate în afecţiuni ale aparatului locomotor (de natură reumatismală). 2006. azotiţilor (Ruginoasa). la o denivelare de 6. se dezvoltă între adâncimile de 26 m (Dulceşti) şi 238 m (Goşmani). amoniului (Ruginoasa şi Dancu) oxidabilităţii (Popeşti şi Comarna) şi a mineralizaţiei totale (Comarna). nisipuri argiloase. iar din punct de vedere chimic apele nu se încadrează în limitele de potabilitate. Breaza. fig. săpate la adâncimile de 75-350 m. cu adâncimea de 110-150 m. azotiţi (Pildeşti)..1. 114 . sulfaţilor (Ciurea). La Iaşi sunt utilizate apele minerale din depozitele miocene (badenian-sarmaţiene) la complexul balnear Nicolina.4 m. nisipuri argiloase. gresii şi nisipuri gresificate (Macaleţ et al. Straturile acvifere sunt reprezentate prin nisipuri cu lentile de gresii. fier (Homiceni).12 l/s la Pildeşti (la o denivelare de 31 m) şi 4.

8 m).7-13. respectiv la vest de Siret. sunt cuprinse în intervalul 43-345 m. Apele prezintă depăşiri ale concentraţiei maxim admise la sodiu (Galbeni). reprezentate prin nisipuri. având capacitatea de debitare cuprinsă între 0.02 l/s (Răchitoasa. la o denivelare de 2. Staturile acvifere.6 l/s (Răcăciuni). 115 . Straturile acvifere.23 l/s (Siretu. a reieşit că debitul este cuprins între 0. la o denivelare de 2. Figura 4. nisipuri cu pietrişuri. cloruri (Gârleni). amoniu (Ilieşi.8-19. sulfaţi (Gârleni). 458/2002 la fier (Gârleni). nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. Un număr de cinci foraje (Filipeşti.1. Mărgineni. nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. foraj artezian) şi 9. sunt situate în intervalul de adâncime 33-330 m. respiratorii etc. La est de Siret. Podu Turcului) au debit artezian. Motoşeni. posttraumatice. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. Siretu. Dumbrava şi Gârleni). iar unele foraje (Pânceşti. la adâncimi de 250-350 m. constituite din nisipuri.3 m) şi 2. forajele au fost săpate la adâncimi de 163-400 m.6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Din forajele executate în judeţul Bacău.3 l/s (Galbeni.3-11. dermatologice. fier (Parincea) şi amoniu (Galbeni şi Parincea). Cleja şi Orbeni) sunt arteziene. Filipeşti. azotiţi (Ilieşi). hidrogen sulfurat (Filipeşti) şi oxidabilitate (Filipeşti).pentru profilaxia şi tratarea afecţiunilor reumatismale.

Alexandru Vlahuţă. fier (Huşi. azotaţi (Vetrişoaia). având debitul de 0. iar ultimele până la 250 m. în intervalul 21. Mălina.8 l/s (Soleşti.1 l/s (Berezeni. Menţionăm că forajul executat în curtea spitalului din Ghermăneşti. Vetrişoaia). nisipuri. la o denivelare de 3-8 m). Primele intercalaţii poros permeabile se întâlnesc de la circa 50 m. la o denivelare de 37 m) şi 4. forajele executate la adâncimi de 50-350 m au interceptat straturile acvifere. Berezeni.66 l/s. nisipuri gresificate. Ivăneşti. azotiţi (Huşi şi Puieşti) şi amoniu (Soleşti. precum şi în nisipurile şi pietrişurile (de vârstă holocensuperioară) din alcătuirea luncilor văilor Suhurlui.76-114 m. constituite din alternanţe de argile.19 m).2). gresii şi nisipuri argiloase.74 l/s (la o denivelare de 15.Pe teritoriul judeţului Vaslui. 458/2002 la sodiu (Soleşti. Pe teritoriul judeţului Vaslui. Pungeşti. Vetrişoaia. cu debitul de 0.3-284 m. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. 116 . Pogăneşti.3 şi 75. a interceptat următoarele două complexe acvifere: 91. Se poate constata că până la adâncimea de 100 m se întâlnesc un număr limitat de intercalaţii poros permeabile de la una (în forajul Pogăneşti între 84 şi 98 m) până la două intercalaţii (în forajul Lipovăţ între 72. în general.5-284 m. în nisipurile şi nisipurile argiloase (de vârstă pleistocen mediu-pleistocen superioară) din baza depozitelor loessoide prezente la partea superioară a câmpului înalt. acolo unde depozitele loessoide sunt mai groase (pe câmpul înalt). reprezentate prin nisipuri.1 şi 84. Pogăneşti.29 m) şi 189. Debitele obţinute din aceste foraje de adâncime variază între 0. Bârlad şi Murgeni). Corpul de apă ROPR06 (Câmpia Covurlui) Acviferul freatic este acumulat. Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stiva groasă a depozitelor din acoperiş şi lipsesc presiunile şi impacturile antropice directe asupra corpului. Huşi.4 l/s şi 1. Lipovăţ. Lozova.56 l/s (la o denivelare de 56. Ivăneşti). în nisipurile şi pietrişurile din alcătuirea teraselor cu altitudinea relativă de 2-5 m (de vârstă holocen-inferioară).8-13. nisipuri cineritice şi gresii. 15-20 m şi 30-40 m (de vârstă pleistocen-superioară). forajele săpate până la adâncimea de 300 m au interceptat stiva depozitelor sarmaţiene. Apele celor două complexe sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale aparatului digestiv. Cătuşa şi afluenţii lor. Nivelurile hidrostatice oscilează de la 0 m în luncile principale până la adâncimi de peste 20 m. la adâncimea de 350 m.8 şi 90. Capacitatea de debitare este cuprinsă între 0.

4. mediu şi minim) al acviferului freatic din extremitatea de sud a Podişului Moldovenesc. Astfel. 117 . în perioada 19752005.272 l/s (foraj Şendreni. în cazul forajului F1 Izvoarele. Rezultatele analizelor fizico-chimice au arătat că pH-ul este cuprins între 6. se constată o scădere a nivelului piezometric între anii 1975 şi 1984. precum şi cu apele de suprafaţă. există 2-3 strate acvifere freatice suprapuse. Lozova. Suhurlui.8 m).2 l/s (foraj Braniştea. Caracterul hidrochimic al apelor freatice este predominant bicarbonato-sulfatic şi magnezio-calco-sodic. Se remarcă şi drenări locale exercitate de văile Călmăţui. ale podişului (câmpului înalt). Cercetând evoluţia nivelului piezometric anual (maxim. urmată de o creştere în perioada 1984-1991. la vest de Frumuşiţa şi 5 m. acviferul freatic a fost redat prin hidroizohipse şi hidroizobate.3 mg/l (fântâna est Tudor Vladimirescu) şi 3692. Mălina. care comunică hidraulic între ele.05 (fântâna Odaia Manolache). aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig. Izohipsele descriu linii foarte sinuoase şi au valori cuprinse între 120 m. între 9.3 m2/zi (foraj Pechea). după care se remarcă o tendinţă generală de scădere până în anul 2004. prezentând o direcţie generală de curgere a apei de la nord la sud. către Siret şi Dunăre. Capacitatea de debitare a acviferului freatic oscilează între 0. în unele sectoare.6 grade germane (fântâna Valea Călmăţui) şi 181. mineralizaţia totală între 698. iar duritatea totală. s-a constatat că. Gerul. Valorile transmisivităţii sunt cuprinse între 4. indicând un potenţial acvifer slab. la o denivelare de 1.7). la o denivelare de 7 m) şi 4.4 grade germane (fântâna Schela). la Şendreni-Barboşi-Galaţi. Pe hărţile hidrogeologice. ca efect al precipitaţiilor abundente.1. Cătuşa şi afluenţii lor. datorită naturii rocilor şi lucrărilor de hidroamelioraţii. Începând cu anul 2004 şi continuând în anul 2005 se înregistrează o creştere a nivelului piezometric.Datele privind caracteristicile hidrogeologice ale freaticului provin din cartările de suprafaţă şi din forajele hidrogeologice executate.3 (fântâna Tudor Vladimirescu) şi 7 (fântâna Barboşi).45 m2/zi (foraj Vânători) şi 35. până la circa 40-50 m adâncime.

fântâna Izvoarele. fântâna Ijdileni. fântâna Smârdan. nisipuri cu pietrişuri. foraj Şiviţa). Aici apar 118 . fântâna Vasile Alecsandri. fântâna Izvoarele. Astfel. fântâna Pechea. fântâna Smârdan. 458/2002. fântâna Mihail Kogălniceanu. amoniului (fântâna Tudor Vladimirescu. fântâna Şiviţa. foraj Tudor Vladimirescu). foraj Movileni.Figura 4. Corpul de apă ROPR07 Câmpia Moldovei Corpul de apă subterană de tip poros permeabil este cantonat în depozitele de vârstă volhinian superior-basarabian inferioară. azotaţilor (fântâna Lieşti. gresii şi mai rar gresii oolitice. fântâna est-nordest Barboşi) şi fierului (fântâna Independenţa. Depozitele volhinian superior–basarabian inferioare sunt alcătuite din argile şi marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri. fântâna est Slobozia Conachi. fântâna Vânători. foraj Braniştea). prezenţa intercalaţiilor nisipoase este mai des semnalată la est de Jijia. în cazul azotiţilor (fântâna Tudor Vladimirescu. două foraje Tudor Vladimirescu. Deşi fondul litologic predominat este argilos se pot remarca unele trăsături zonale.1. foraj Vameş.7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) În acest sector al Podişului Moldovenesc se constatau (2006) depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. fântâna sud Frumuşiţa. fântâna Braniştea.

2. Aceste foraje au adâncimea cuprinsă între 8. 458/2002. O altă probă de apă prelevată dintr-un puţ domestic din localitatea Băluşeni şi analizată fizico-chimic în martie 2006 prezenta depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea nr. Din punct de vedere hidrochimic s-a constatat că apele prezintă. în cazul fierului şi sulfaţilor.2. În zona Coşuleni-Băluşeni. datorită poziţiei sale.5 m şi 11. fiind vulnerabil la poluare.8 mg/l. pentru denivelări de 0. 119 .chiar intercalaţii de nisipuri cu aspect tufaceu. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă şi cu ecosisteme terestre Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de apă subterană existente în spaţiul hidrografic Prut cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt incluse în tabelul 4.3 şi 13.2. în general. 458/2002. în cazul unui foraj executat la Botoşani). săpate la adâncimi cuprinse între 7 şi 15 m. se află în strânsă interdependenţă cu apele de suprafaţă. nisipuri cu pietrişuri. Acviferul prezintă variaţii mari din punct de vedere al capacităţii de debitare şi este constituit dintr-un strat poros-permeabil constituit din nisipuri.4 m.9 m şi au fost obţinute debite ce variază între 3. Menţionăm însă că prezenţa fierului se datorează fondului natural genetic şi nu unei surse locale de poluare. În interfluviul Jijia-Sitna.7-3 m. în cazul fierului (cu valori de până la 21. Nivelul hidrostatic este situat între 2 şi 5. care nu este captat decât în fântâni săteşti şi puţuri forate de mică adâncime. deoarece. plasat. în care nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-12 m. în general. 6 l/s.1 şi 4. până la adâncimea de 15 m. nisipurile apar foarte rar şi numai în intercalaţii subţiri. acviferul freatic a fost captat prin fântâni săteşti. depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. Acviferul freatic a fost interceptat printr-un număr de 5 foraje executate în zona Botoşani. 4.2.

pajişti.păduri de alun. Icuşeni. Tutova Râurile Călmăţui. Miletin Râurile Bârlad. Podriga. Ciornohal. Vaslui. Denumire corp Ecosistem terestru Nr. crt.2. Roşcani. păduri din lunca râului Prut. fag de la ROPR07 Câmpia Moldovei Fundeanu. Bahlui. Jijia. 2 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Codul corpului de apă subterană Luncile şi terasele ROPR02 1 2 ROPR03 ROPR04 Prutului mediuinferior . alun. Burla Denumire corp Interdependent cu râul Nr. Cătălina-Cornari. 1 2 3 ROPR03 ROPR04 ROPR06 ROPR07 4 5 6 Tabelul 4. Păduri de carpen.Tabelul 4. Ibăneasa. . Covurlui Volovăţ. Dunărea Râurile Suhurlui. Başeu. crt. ulm şi frasin de la Balta-Munteni şi Torceşti Tufărişuri din pădurea Gârboavele Pădurile de carpen.2. Berheci. Zeletin. 1 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă Codul corpului de apă subterană ROPR01 ROPR02 Lunca Prutului superior Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului Câmpia Covurlui Câmpia Moldovei Prut Râurile Prut. . carpen de la Medeleni. Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului 3 4 120 .vegetaţie de carpen din pădurea Icuşeni.

2 şi Fig.Bârlad l 4. în mod deosebit.3. 4. 4.1). fiecare având un volum anual captat de peste 1500 mii m3/an.3.4. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad există.G.500 mii m3/an) sunt în număr de 7 şi sunt prezentate în tabelul 4. 930/2005 (fig. 121 . la nivelul anului 2008.3. Captările de apă subterană care exploatează un volum de apă semnificativ (>= 1. 2 Cele mai importante surse din care se prelevează debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr de 7 dintre care menţionăm. iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. Figura 4. Tutova (14 puţuri) şi Bârlad (9 puţuri).3. Negrileşti (25 puţuri). captările de la Galaţi (o captare constituită din 70 de puţuri şi o altă captare cu 84 puţuri). un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut . stabilite conform H.

Figura 4. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 122 .

C. 4. din care: 2586 S.C.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr.Tutova Negrileşti Vadu-Roşca judeţul Vrancea 46 3469 5 ROPR05 14 5392.5 neexploatate 7064 Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.A. AQUAVAS VASLUI S.C. TERMSAL S. TERM S.C. TECUCI S. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite. APA CANAL SA 3 ROSI05 GALAŢI – SalciaLieşti S. APA CANAL GALAŢI Vadu-Roşca Salcia – Lieşti judeţul Galaţi 30 au fost exploatate 40 în conservare 3185 4 ROAG12 Tecuci Bădeana . puţuri 29 Volum captat (mii m3/an) 2554 ROPR03 Tecuci 2 ROPR03 Bârlad 9 70.C. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se evaluează pe baza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă (chimică) prezentată în 123 .5 6 7 ROAG12 ROAG12 ROSI05 25 38 46 5802. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. 1 Cod corp Nume captare S. 3 Exploatări semnificative de ape subterane (>= 1.C. AQUAVAS VASLUI Localizare Nr.A. GALAŢI S. AQUAVAS VASLUI S.C. crt.Tabelul 4.4.

marne fracturate). <100 mm/an. arsen etc. plumb. nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri. astfel: • • dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc. • corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat.1). cloruri.1. prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali. o conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scăzută. după caz. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale straturilor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie: favorabilă (F): strat acoperitor continuu. cu condiţia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate. sulfaţi. în continuare. cadmiu.).subcapitolul 6.4. presiunile antropice. în subcapitolul 6. mercur. pentru fiecare corp de apă subterană. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi ale altor parametri de poluare au fost interpretate având ca reper valorile prag (determinate pentru NO3. De asemenea. predominant coeziv (argilă. medie (M): strat acoperitor discontinuu. carst etc.2. grosime variabilă. litologia şi infiltraţia eficace (fig. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative. loess. din numărul punctelor de monitorizare.) determinate. 4. grosime mare (mai mare de 10 m). NH4+.2. 124 .2. În cazul corpurilor de apă subterană nepoluate s-au evaluat. se prezintă starea corpurilor de apă subterană. PO43-. s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală. numărul celor poluate este mai mic de 20%. sau dacă. dacă există surse de poluare la suprafaţă. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere: • corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa informaţiilor referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare. NO2. permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice. marna).

mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare subterană Figura 4. corpul este la risc. PU = protecţie globală nesatisfăcătoare. corpul nu este la risc. Pentru aprecierea corpurilor de apă subterană care sunt la risc cantitativ s-a avut în vedere evaluarea următoarelor criterii: starea cantitativă a apelor subterane . 125 Realimentare . PM = protecţie globală medie. corpurile de apă subterană se caracterizează astfel: • • • pentru clasele PVG şi PG. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă PVG =protecţie globală foarte bună. corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor. În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor. sub impactul unor exploatări. suplimentare de protecţie.- realimentare medie. 100-200 mm/an. >200 mm/an. PG = protecţie globală bună. realimentare mare. PVU = protecţie globală puternic nesatisfăcătoare. deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi.4. pentru clasele PU şi PVU. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. pe o durată de minim 10 ani. pentru clasa PM.

 Directiva 79/923/C. care se supun reglementarilor următoarelor directive europene:  Directiva 98/83/C. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113.E. corpuri de apă la risc . 5.  Directiva 78/659/C. Astfel. Identificarea şi cartarea zonelor protejate Zonele protejate reprezintă areale de pe teritoriul fiecărui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerinţelor speciale de protecţie prevăzute în legislaţia comunitară.E. privind epurarea apelor uzate urbane.E. zone pentru îmbăiere.ele respectă criteriile de risc. 126 .E.E. se specifică că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.E.cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: corpuri de apă subterană care nu sunt la risc .  Directiva 79/409/C.. privind calitatea apei destinate consumului uman.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.E. pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării. privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă.E. privind conservarea păsărilor sălbatice. În urma evaluării riscului neatingerii stării calitative (chimice) s-a constatat că există două corpuri de apă subterană la risc din punct de vedere calitativ. conform Directivei Cadru pentru Apă (Anexa IV). zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi.  Directiva 75/440/C.E. toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc. Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.  Directiva 91/271/C.E.  Directiva 91/676/C. şi 2006/44/C. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.E.E.E. privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă.

privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C.E. un rezumat al Registrului zonelor protejate trebuie să fie inclus în Planul de management al bazinului/spaţiului hidrografic şi trebuie să cuprindă hărţi cu localizarea fiecărei categorii de zonă protejată precum şi lista actelor normative la nivel comunitar.  Directiva 2006/7/C. În funcţie de gradul diferit de risc faţă de factorii de poluare. 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară.E. 5.E. care pot fi cu regim sever sau de restricţie. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a 127 .1. 310/2004 şi Legea nr..  Legea Apelor nr. a florei şi faunei sălbatice. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv prin Legea nr. Menţionăm că datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la bază datele din 2007.E. 112/2006.  Directiva 75/440/C.  Hotărârea de Guvern nr. Legislaţia specifică zonelor de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării este reprezentată de:  Directiva 98/83/C. Conform Directivei Cadru pentru Apă. naţional şi local pe baza cărora au fost identificate şi desemnate aceste zone. pentru fiecare captare se instituie în teren zonele de protecţie sanitară.2009 privind zonele protejate cuprinse în Registrul zonelor protejate actualizat în anul 2009.  Hotărârea de Guvern nr. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării reprezintă zonele pe corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman.E. OUG nr.E. precum şi perimetrele de protecţie hidrogeologică. privind cerinţele de calitate pentru ape de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă.E. privind calitatea apei destinate consumului uman.E. Directiva 92/43/C. care furnizează în medie cel puţin 10 m3/zi sau deservesc cel puţin 50 de persoane. 3/2010). privind conservarea habitatelor naturale.

940.964 locuitori.G. Pentru acestea. 567/2006 şi H.1 sunt reprezentate captările de apă destinate potabilizării din sursele de suprafaţă şi din sursele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. 662/2005. H.39 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 221. Precizăm faptul că zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor măsuri de protecţie speciale privind calitatea apei. cu modificările şi completările ulterioare (H.G. Pentru sursele de apă din subteran au fost inventariate un număr de 279 captări de apă din care 261 au asigurate zone de protecţie (93. nr.55%). din care.970. Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole şi cele privind calitatea apelor pentru moluşte. În Figura 5. debitul mediu prelevat a fost de 7. 201/2002 însă beneficiază de anumite măsuri de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii. La nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 18 captări de apă din sursele de suprafaţă.2. toate au asigurate zone de protecţie (100%).G. 202/2002 şi H. Pentru acestea. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut în vedere identificarea cursurilor de apă care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potenţial economic şi interesul comercial pentru aceste specii. Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut în vedere: Măsurile de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii. acestea regăsindu-se în cadrul prevăzut de H.82 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 490.probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă. debitul mediu prelevat a fost de 16.G.862 locuitori. 128 . 5. 210/2007).G.

1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 129 .Figura 5.

G. 69/1994 prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia cu modificările şi completările ulterioare.G.G. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  Ordinul nr.G. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte.  Hotărârea de Guvern nr.E.  Legea nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. care pot fi capturate din mediul acvatic.  Ordinul nr. privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă. cu modificările şi completările ulterioare (H. 20/2010 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv. cu modificările şi completările ulterioare. H.  Ordinul nr.E. conservarea habitatelor naturale.Desemnarea zonelor de protecţie pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic are la bază următoarele acte normative:  Hotărârea de Guvern nr.  Ordinul nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv. pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România. 130 .  O.  Legae nr.E. a florei şi faunei sălbatice. 210/2007) – transpune Directivele 78/659/C. cu modificările şi completările ulterioare (H. 210/2007) – transpune Directiva 79/923/C. pe specii. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor. nr. 563/2006.E.  Ordinul nr.E.  Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1231/812/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de susţinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007. şi 2006/44/C.U. 262/330/2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010.

A. oblete. avat. pentru perioada 1998-2007 capturile semnificative au fost pentru speciile: plătică. caras. cosaş. făcute la EUROSTAT de către A. sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide. bibanul (Perca fluviatilis).E.N. crap. roşioară. lin. Protejarea resurselor acvatice vii este definită conform legii nr. C. nr. perioadele de protecţie şi activităţile interzise. în perioadele stabilite. Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. şalău şi sturioni..Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedere economic are în vedere identificarea: A.P. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportărilor A. A. Aceste zone au fost stabilite prin “Ordinul nr. speciile şi perioadele de prohibiţie. către Comisia Europeană) şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii. sunt interzise: 131 .E. babuşcă. prin ordin comun al autorităţilor responsabile în domeniul pescuitului şi în domeniul protecţiei mediului se stabilesc perioadele şi zonele de protecţie a acestora. Precizăm faptul că aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. Conform Directivei 78/659/C. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010” şi prevăd: zone de protecţie pentru resursele acvatice vii.P. astfel încât anual. B. Conform raportărilor. sânger. Ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii. Zonelor cu specii care au potenţial economic în vederea practicării pescuitului comercial. batcă. biban. ştiucă. novac. 317/2009 pentru aprobarea O. cum ar fi ştiucă (Esox lucius). Corpurilor de apă din care au fost realizate capturi semnificative.U. morunaş. În zonele de protecţie.A.G.N. somn. precum păstrăvul (Salmo trutta). cu excepţia pescuitului ştiinţific şi de cercetare sau pentru prevenirea inundaţiilor. lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus). scobar. B. Aceste specii sunt considerate de către autorităţile responsabile în domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante din punct de vedere economic şi se regăsesc în zona ciprinicolă. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. mreană. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

c) reglementarea perioadelor. nr. reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole. d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării. lacurile de acumulare Sascut-Bereşti judeţul Bacău. Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică (C. coregon.E. de cruţare. c) lucrări în zona malurilor. tăierea şi recoltarea plantelor.G. precum şi măsuri preventive. C.A.judeţul Vrancea şi Stânca-Costeşti . păstrăv fântânel.judeţul Botoşani Totodată numeroase cursuri de apă. măsuri de protejare. transportului şi comercializării.S. nisip şi pietriş. mihalţ. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae aşa cum prevede anexa nr. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare.I. b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii. extragerea de nămol. d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. Conform O. moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice. În România pescuitul speciilor de lostriţă. în 2008 capturi semnificative au fost înregistrate în: Dunărea inclusiv zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.T. Prin acelaşi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii.) a fost ratificată de România prin Legea nr.a) pescuitul oricăror specii de peşti. păstrăv indigen. lacuri şi o parte din zona costieră românească sunt parte componentă a unor arii naturale protejate ceea ce asigură un grad de protecţie impus de prevederile legislaţiei din domeniul ariilor naturale protejate.U.P. sturioni şi delfini este interzis tot timpul anului. f) evaluarea măsurilor adoptate. 69/1994 care prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia. următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade. b) lucrări care împiedică migrarea. luându-se. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. inclusiv stabilirea de cote. cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei.N. 5. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale. înscrise pe o listă 132 . se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă. după caz. Călimăneşti . în timp ce pentru speciile de ştiucă. colectarea gheţii. precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal. în special de măsurile de management. crustacee. Conform informaţiilor furnizate de către A. păstrăv de mare. lacurile de acumulare din aval de Râmnicu-Vâlcea pe râul Olt. scrumbie şi calcan sunt stabilite zone şi perioade de prohibiţie anual.

roşioară.P. sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă. biban. Pastrugă (Acipenser stellatus) şi Cegă (Acipenser ruthenus).A. somn.2) au fost identificate următoarele specii de sturioni: Morun (Huso huso).864 în 2005 până la peste 100.5% se află în arii naturale. Acest moment a marcat o cotitură istorică în conservarea şi comerţul cu aceste specii. lin.667 km. La propunerea Germaniei în 1997. şalău şi pe sectorul cuprins între acumularea Stânca-Costeşti (aval baraj) şi confluenţa cu Dunărea (Figura 5. sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea lor gravă. Nisetru (Acipenser gueldenstaedti). Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atât pentru prelevare din natură cât şi pentru exploatare.N.P. Ţările care pescuiesc sturioni au fost solicitate să întreprindă anual acţiuni de coordonare interguvernamentală la nivel de bazin hidrografic. 133 . aşa cum se poate observa în Figura 5. Conform A.) au fost identificate zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. babuşcă. În ultimele decenii nu au mai fost semnalate capturi de Viză (Acipenser nudiventris). La nivelul spaţiului hidrografic Prut . care ar putea deveni ameninţate cu dispariţia (listate în Anexa II). însă. au fost necesare măsuri care să asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibiţia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) şi se implementează un program de refacere a populaţiilor de sturioni prin repopulare a Dunării.2.Bârlad prin suprapunerea zonelor ciprinicole şi cu acipenseride identificate în planul de management anterior cu zonele în care se practică pescuit comercial conform raportărilor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (A.agreată (Anexa I).A. caras. un procent de 75. în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt prezente următoarele specii importante din punct de vedere economic: ştiucă. Acipenseridele au valoare economică semnificativă. Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul spaţiului hidrografic este de 1. Din lungimea totală de 742 km considerată zonă pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic pe râul Prut. Până în prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numărul de exemplare vii care au ajuns în Dunăre crescând de la 4.N. fiind interzisă folosirea oricăror mijloace. În acelaşi timp este încurajată acvacultura acestor specii. populaţiile acestora au suferit un declin semnificativ în ultima perioadă astfel că.000 exemplare în 2009. şi reglementează şi supraveghează comerţul altor specii. plătică. pentru a conveni împreună asupra cotelor de captură şi de export de sturioni. 25 de specii de sturioni şi peşti cu padelă au fost trecute în Anexa II a Convenţiei.

Figura 5. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 134 .

112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.N. parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (modificată de Hotărârea de Guvern nr.3. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. naţional şi local şi care au legătură cu corpurile de apă.  Legea nr.P. 407/2006.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  Directiva 92/43/C. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională. zone protejate.E. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  Hotărârea de Guvern nr.  Hotărârea de Guvern nr.  Hotărârea de Guvern nr. 195/2005 privind protecţia mediului.  Hotărârea de Guvern nr.A. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 1529/2006).  Legea nr. Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 79/409/C.E. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.  Hotărârea de Guvern nr.judeţul Botoşani. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate). a înregistrat şi transmis la nivelul anului 2008 capturi în lacul StâncaCosteşti . privind conservarea habitatelor naturale. 5. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional .Secţiunea a III-a. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. conservarea habitatelor naturale. Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate în mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări). 135 .E.A.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

În funcţie de categoria de management. Hotărârea de Guvern nr. Tabelul 5. Din totalul de 17 zone protejate: • 15 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană. situri de importanţă comunitară (S.414 Prutului Lunca Joasă a Prutul de Jos NU – Lunca Vlădeşti – Prutul de Jos NU Numele ariei naturale protejate desemnate în Rep.P.P.571 ha. arii de protecţie specială avifaunistică (S. Numele ariei naturale protejate desemnate în România RO. Astfel.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. • 7 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană la risc. aşa cum se poate observa în Figura 5.C.058 ha.247 ha.1). din care 2 sunt transfrontaliere (Tabelul 5. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.S. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important se întind pe următoarele suprafeţe: parcuri naturale 8.395.A. pentru spaţiul hidrografic Prut . • 4 zone au regulament şi Plan de Management. Moldova Plan de Management 136 .05 ha. 2. – Special Protected Areas) 73.I. rezervaţii naturale 811 ha. 1. • 9 zone au custode/administrator. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr. – Sites of Community Importance) 43. crt.0070 1. Prutului Frumuşiţa 2.A. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important totalizează un număr de 17 şi o suprafaţă de 66.3.  Ordinul nr. *La legislaţia naţională şi comunitară se adăugă şi legislaţia existentă la nivel local prin care se stabileşte un regim de protecţie pentru alte arii naturale. la nivelul anului 2007.

3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 137 .Figura 5.

 Hotărârea de Guvern nr. pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/C. în principal. teren. Reţeaua Natura 2000 cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică desemnate conform prevederilor Directivei Păsări şi situri de importanţă comunitară desemnate conform cerinţelor Directivei Habitate. Detalii legate de zonele sensibile la poluarea cu nutrienţi şi de zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi veţi găsi în capitolul 9 din prezentul Plan de Management.395 ha datorită.E. 138 . hidrologie. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 91/271/C. climă.  Directiva 91/676/C. 5.201.E. În ariile naturale protejate din spaţiul hidrografic Prut .Comparând suprafaţa totală a ariilor naturale protejate cu situaţia centralizată în anul 2005.E. respectiv constituirea reţelei Natura 2000. privind epurarea apelor uzate urbane şi în conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu. Zone sensibile la nutrienţi.54 km şi corpuri de apă lac cu o suprafaţă de 115 kmp.4. În ariile naturale protejate sunt incluse corpuri de apă râuri cu o lungime totală de 1.889 ha la 66. îndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor asumate în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.E. hidrogeologie) ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă de suprafaţă şi subterane. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt suprafeţele de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi din surse agricole şi care contribuie la poluarea acestor ape.E.Bârlad se află o specie prioritară şi 6 habitate prioritare (specii şi habitate naturale aflate în pericol de dispariţie) prezente în 6 arii naturale protejate. privind epurarea apelor uzate urbane. finalizat în decembrie 2004. se observă o creştere a acesteia de la 15.E. Zone vulnerabile la nitraţi Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienţi (azot total şi fosfor total). Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de către „Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Agrochimie şi Protecţia Mediului” pe baza evaluării condiţiilor naturale (sol.

Până în anul 2014 raportarea anuală a calităţii apei de îmbăiere se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 şi. respectiv.Bârlad se află 2 zone vulnerabile: Prut Superior şi Prut Inferior (Figura 5.2015 prevederile H. În anexa 5. cu modificările şi completările ulterioare.8 km2 şi Prut Inferior – 3. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ordinul nr. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile din cadrul spaţiul hidrografic Prut Bârlad este de 13858. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apă din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere. 88/2004.  Ordinul nr. Zone pentru îmbăiere Prevederile legislaţiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/C.01. Pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut .E.  Hotărârea de Guvern nr. Hotărârea de Guvern nr. inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. urmând ca de la 01.1 se prezintă tabelul cu localităţile situate în zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. împărţit în: Prut Superior – 10. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.4 şi Anexa 5. inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. 743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. 546/2008 să între în totalitate în vigoare. 546/2008 privind gestionarea calităţii apelor de îmbăiere. împărţite în: Prut Superior.E. privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C. Prut Inferior. ale Normelor de supraveghere.67 km2. 139 . 5. 164 de localităţi.87 km2. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere.668.G. 57 localităţi. Hotărârea de Guvern nr.1) Din cele 2 zone vulnerabile fac parte 221 localităţi (comune+oraşe).E.) au fost transpuse în legislaţia românească prin: • • • Hotărârea de Guvern nr. Hotărârea de Guvern nr.189.5.

4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 140 .Figura 5.

12. aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă. • ape subterane. parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru în domeniul apei. Reţele şi programe de monitorizare În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/E. În spaţiul hidrografic Prut . Pentru unele corpuri de apă din Delta Dunării monitorizarea se efectuează de către Institutul Naţional de 141 .2) al Directivei Cadru Apa se realizează de către Administraţia Naţională „Apele Române” prin unităţile sale teritoriale. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere este transmis anual Comisiei Europene de către Ministerul Sănătăţii Publice. • ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptorii naturali).Conform reglementarilor în vigoare Institutul de Sănătate Publică Bucureşti elaborează anual Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere şi îl transmite Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde următoarele 6 subsisteme: • râuri.). corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate. elementele de calitate.Bârlad nu au fost raportate zone de îmbăiere pentru anul 2007. • ape costiere. Mediile de investigare sunt reprezentate de apă. funcţie de tipul de program. • ape tranzitorii.C.2006. 6. începând cu data aderării la Uniunea Europeană. 8 (1. Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă.1. sedimente şi biotă. • lacuri. În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la 22. apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării „stării” acestora în cadrul fiecărui district hidrografic. Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6. Monitorizarea stării apelor în România pe baza programelor de monitorizare stabilite în conformitate cu Art.

Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind la risc. Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu.1. 142 . cât şi programului operaţional de monitorizare. Programele de monitorizare a apelor subterane includ: • programul de monitorizare cantitativă. Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring. Evaluarea conformităţii cu standardele şi obiectivele zonelor protejate. • programul operaţional. cât şi starea chimică). Estimarea încărcărilor de poluanţi transfrontalieri sau evacuaţi în mediul marin. o secţiune de monitorizare poate servi atât programului de supraveghere. Utilizarea în exerciţiul de intercalibrare. Programele de monitorizare a apelor de suprafaţă includ: • programul de supraveghere. Stabilirea magnitudinii şi impactului poluărilor accidentale. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice.Cercetare . Ape de suprafaţă În conformitate cu anexa V din Directiva Cadru. informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafaţă sunt necesare pentru: • • • • • • • • • • • • Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică. În abordarea naţională.1.Dezvoltare „Delta Dunării” . ca răspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătăţire sau prevenire a deteriorării. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale. • programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaţional). Validarea evaluării de risc. Cuantificarea condiţiilor de referinţă pentru apele de suprafaţă.1. Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se prezintă în figura 6. • programul de investigare.Tulcea iar pentru corpurile de apă costiere monitorizarea este realizată de Direcţia Apelor Dobrogea Litoral împreună cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa. 6.

Figura 6.Bârlad 143 . 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .

numărul secţiunilor de monitorizare pentru râuri este de 44. În cazul lacurilor de acumulare.1. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Pentru spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. sunt prezentate în tabelul 6. programul de supraveghere se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi majoritatea secţiunilor de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice. precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri de apă. inclusiv datorită impactului activităţilor antropice.Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe sub-secţiuni: suprafaţă. Elementele de calitate monitorizate. În România. 144 . dar şi în cazul lacurilor naturale mari. parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate în tabelul 6. Râuri Pentru programul de supraveghere. monitoringul operaţional se realizează printr-un număr de 55 secţiuni de monitorizare. furnizând informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. Programul operaţional Monitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrul bazinului hidrografic ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu şi a stării corpurilor de apă posibil la risc. proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring. Programul operaţional se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi va înceta în cazul în care corpurile de apă vor atinge starea bună.2. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii. evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a resurselor de apă. Lacuri La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad reţeaua pentru monitoringul de supraveghere nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 36 secţiuni (19 lacuri de acumulare).

de specii) densitate (expl/l) Componenţa taxonomică Microfitobentos (lista şi nr.Tabelul 6. 1/6 ani 1/an 1/6 ani 1/an 1/3 zile 1/3 zile H = 2/zi * Q = 20-60/an* H = 2/zi * Q = 20-60/an* 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 2/an 3/an Program Supraveghere Program Operaţional 1/6 ani 1/6 ani 6/an 1/6 ani 1/6 ani 6/12/an** 145 . de specii) densitate (expl/m2) componenţa taxonomică Fauna piscicolă (lista şi nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul şi debitul apei Regimul hidrologic Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Conectivitatea cu corpurile de apă subterană Continuitatea râului Variaţia adâncimii şi lăţimii râului Structura şi substratul patului albiei Structura zonei riverane Elemente Transparenţa Materii în suspensie. de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Zoobentos (lista şi nr. 1 Elemente. de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Elemente Macrofite biologice (lista şi nr. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – râuri Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Componenţa taxonomică Fitoplancton (lista şi nr.

Ortofosfaţi Ptotal Clorofila „a” Ntotal.O.Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere fizicochimice Condiţii termice Condiţii de oxigenare Turbiditate.C. Ptotal 6/an 6/an 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/an 6/12/an** 6/an 6/12/an** Program Operaţional 146 .Cr C.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Nutrienţi (materii în suspensie) Substanţe prioritare .O. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat C. Pb. Amoniu Ntotal.B.O. Mn şi/sau C. Ni.apa Substanţe prioritare (materii în suspensie) Substanţe prioritare (sedimente) Substanţe prioritare (biota) Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi Alte metale grele (lista II) 6/an 6/an Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru biotă 2) 6/an 6/an 1/an 1/an 1/an Metale grele: Cd. Hg 6/an 6/an 1) 12/an 12/an Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiţi. .C. Azotaţi.

coliformi fecali.Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere specifici neprioritari (materii în suspensie) Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** 3) coliformi totali.): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe. 147 . Salmonella 4-12/an 4-12/an 6/an 6/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 1/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente 1/an 1/an Program Operaţional * în cazul viiturilor frecvenţa de monitorizare va fi crescută funcţie de regimul hidrologic al râului ** se monitorizează de 12/an când este la risc datorită nutrienţilor şi substanţelor organice ** se monitorizează de 6/an când este la risc datorită alterărilor hidromorfologice şi substanţelor prioritare *** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă 1)Substanţele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/E.C. streptococi fecali. 2)Poluanţi specifici neprioritari (substanţe din Anexa 8 şi 9 din Directiva Cadru): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe 3)Alţi poluanţi: substanţe ce nu se regăsesc în anexele 8. 9 şi 10 din Directiva Cadru: în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe.

certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arată ca obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza. hidromorfologice şi fizico-chimice. În tabelul 6. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor şi a impactului. Programul de investigare se aplică. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare În tabelul 6. parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru elementele biologice. 148 . Lacuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional la lacuri în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 26 secţiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare. se prezintă elementele. parametrii şi frecvenţele de monitorizare ale acestora.Râuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional pentru râuri din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este alcătuită dintr-un număr de 29 secţiuni.2. Ca şi în cazul programului de supraveghere. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operaţional să fie specific şi să aibă la bază monitorizarea unor parametri relevanţi (care să indice riscul neatingerii stării bune). la completarea cunoştinţelor privind calitatea apei. la testarea noilor metode de evaluare calitativă. Programul de investigare Programul de monitorizare investigativă în România a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru în domeniul apei. nefiind necesară stabilirea în avans a reţelei de monitoring investigativ şi a elementelor de calitate monitorizate. se prezintă elementele de calitate biologice. iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit). hidromorfologice şi fizico-chimice. fiind reprezentat de: • • identificarea cauzelor depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate şi în alte reglementari din domeniul gospodăririi apelor. furnizând informaţii referitoare la programele de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale. dacă este necesar. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe profile (sub-secţiuni): suprafaţă. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice.1. • stabilirea impactului poluărilor accidentale.

de specii) densitate (exp. de specii) densitate (exp./m2) componenţa taxonomi-că Macrofite (lista şi nr.Tabelul 6. 2 Elemente./l) biomasa (mg/l) componenţa taxonomi-că Microfitobentos (lista şi nr./m2) 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an000 1/an 2/an 2/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional Elemente biologice 149 . parametri şi frecvente de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr. de specii) densitate (exp. de Fitoplancton specii) densitate (expl./m2) componenţa taxonomi-că Zoobentosul (lista şi nr.

de Fauna piscicolă specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul apei în lac şi debitele afluente şi defluente Parametri hidrologici Timpul de retenţie al lacului Conectivitatea Elemente hidromorfologice lacului cu corpurile de apă subterană Variaţia adâncimii lacului Parametri morfologici Volumul şi structura patului lacului Structura malului lacului Elemente Transparenţa Discul Sechi 1/6 ani 4/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1-30/30 zile 1/zi 1-30/30 zile 1/zi 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 1/6 ani 4/an* 1/6 ani 4/an* 150 .Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr.

O. Cr C.Mn Condiţii de oxigenare şi/sau C.C.C.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Azotiţi azotaţi amoniu Ntotal ortofosfaţi Ptotal clorofila „a” Substanţe prioritare-apa Substanţe prioritare (sedimente) Metale grele şi micro-poluanţi organici relevanti pentru sedimente Substanţe Metale grele şi organici relevanţi 1/an 1/an prioritare (biota) micropoluanţi 1/an 1/an 1/an 1/an 1) 12/an 12/an 12/an 12/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Conductivitate/ reziduu fix pH alcalinitate 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an* 4/an* 151 . .O.B.Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere fizicochimice Condiţii termice turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat C.O.

Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere pentru biotă Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiol ogice Parametrii bacteriologici** Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 3) coliformi totali. coliformi fecali. Salmonella * frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară sau mai mare funcţie de evoluţia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) ** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă şi la lacurile utilizate pentru îmbăiere (Techirghiol) 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4/an 4/an 4/an 4/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 2) Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an 4/an 152 . streptococi fecali.

Validarea procedurii de evaluare a riscului. Evaluarea tendinţelor pe termen lung a diverşilor parametri cantitativi şi calitativi. Stabilirea. Estimarea direcţiei şi a debitului din corpurile de apă subterană care traversează graniţele Statelor Membre. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Frecvenţa* Elemente Parametri Program supraveghere Elemente cantitative H Q oxigen pH 2-120/an 2-12/an la izvoare 1/6 ani 1/6 ani Program operaţional 2-120/an 2-12/an la izvoare 2/an 2/an Elemente fizico-chimice 153 . Tabelul 6.2. Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.6. sunt prezentate în figura 6. inclusiv elementele de calitate sunt prezentate în tabelul 6.3. Identificarea prezenţei tendinţelor importante şi continue de creştere a concentraţiilor de poluanţi. Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileşte cerinţele de monitorizare pentru starea apelor subterane.2. Stabilirea stării chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană identificate a fi la risc de a nu atinge starea bună. ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale şi datorită activităţii antropice. Parametrii monitorizaţi şi frecventele de monitorizare.1. proiectarea şi evaluarea programului de măsuri. realizată conform Articolului 5. 3 Elemente. iar Anexa V indică faptul că informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru: • • • • • • • • Evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană (inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile). Evaluarea schimbării (inversării) tendinţelor în concentraţia poluanţilor în apele subterane.

Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principal validarea caracterizării realizate în conformitate cu Articolul 5 şi a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativă bună la nivelul tuturor corpurilor de apă subterană sau a grupurilor de corpuri.conductivitate azotaţi amoniu oxidabilitate(C. ortofosfaţi) substanţe prioritate şi substanţe prioritare periculoase poluanţi specifici neprioritari alţi poluanţi şi parametri (inclusiv ionii majori) 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an *Frecvenţa măsurătorilor de nivel la forajele reţelei hidrogeologice naţionale pentru apele freatice este funcţie de rezultatele analizei regimului de variaţie al acestora (la 3. au fost identificate un număr de 233 secţiuni (foraje/izvoare) monitorizate doar din punct de vedere cantitativ.O. Monitorizarea calitativă (chimică) Programul de supraveghere La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.C. 0 izvoare). 6 sau 15 zile). Pentru forajele de adâncime frecvenţa măsurătorilor de nivel va fi trimestrială. 154 .-Mn) alcalinitate alţi nutrienţi (azotiţi. numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 150 (150 foraje. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.

2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 155 .Figura 6.

unde s-au stabilit secţiuni de monitorizare în conformitate cu prevederile Directivei Cadru.Programul operaţional La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. De asemenea.3. ionii majori cât şi ceilalţi parametri menţionaţi în tabel funcţie de utilizarea apei şi presiunile antropice.E. Pentru apele de suprafaţă. monitorizându-se atât parametri obligatorii (H/Q. vulnerabilitatea la poluare.V. conform articolului 6 şi anexei IV din Directiva Cadru. numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ în programul operaţional este de 72 (72 foraje.E. 6. mai mult de 10 mc/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane. pH. la care România este parte. în medie. şi Directiva 79/869/C. oxigen. poluarea specifică. Programul S se realizează cu o frecvenţă de 1/6 ani. Statele Membre trebuie să monitorizeze toate corpurile de apă care furnizează mai mult de 100 mc/zi (în medie). în conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. care furnizează. conductivitate. În cazul programului SO se monitorizează parametrii obligatorii precum şi alţi parametri funcţie de categoria de risc. 0 izvoare). Statele Membre trebuie să identifice toate corpurile de apă utilizate sau care vor fi în viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman.. de 18 captări de apă.. C. elementele şi frecvenţa de monitorizare a forajelor situate în apropierea graniţei este cea stabilită prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte. De asemenea.1. Zone protejate Corpurile de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. existenţa Z. azotaţi. Parametrii monitorizaţi sunt cei definiţi de Directiva 75/440/C. în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate un nr. aplicându-se frecvenţa de 2 ori/an. Directiva Cadru prevede monitorizarea substanţelor prioritare şi altor substanţe descărcate în cantităţi semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt prevăzute în Directiva privind calitatea apei potabile.E. De asemeni. amoniu).I. monitorizându-se parametri prevăzuţi de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. În cazul convenţiilor internaţionale pentru corpurile de apă transfrontaliere.E. Pentru captările de apă potabilă frecvenţa va fi de 4 ori/an. Frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor de apă de suprafaţă utilizate pentru captarea apei potabile e prezentată în tabelul următor: 156 .

Comunitate deservită <10. apei precum şi a poluanţilor/parametrilor prevăzuţi Legea potabile 458/2002. • monitorizarea parametrilor fizico-chimici de obligatorii.000 >30.2. modificată şi completată de Legea 311/2005. în care elementele hidromorfologice nu erau considerate.1 Definiţii.000 Frecvenţa 4/an 8/an 12/an Pentru apele subterane. 2 starea apelor de suprafaţă prin: • • starea ecologică starea chimică Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice. 6. fronturi: Bădeana-Tutova. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. 157 . fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa. Bârlad-surse locale. Ape de suprafaţă 6. Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la bază o abordare nouă.000-30. Negrileşti) utilizate pentru monitorizarea captărilor de apă destinată consumului uman. Referitor la parametrii şi frecvenţa de monitorizare.000 10. se efectuează de 4 ori pe an. iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice. au fost identificate un număr de 9 foraje (câte 3 foraje pe cele 3 fronturi de captare care au un debit > 20 l/s.2. se specifică faptul că: • măsurătorile de niveluri în forajele de observaţie ale Reţelei Hidrogeologice Naţionale (situate în raza de influenţă a acestor captări) se realizează o data la 3 -15 zile funcţie de regimul de variaţie al nivelurilor.1. prin elementele de calitate biologice. Caracterizarea stării apelor 6. normative şi principii Directiva Cadru Apa defineşte în Art.2.1. care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităţii apei. precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). integratoare. elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice.

sau de zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.există alterări severe ale valorilor elementelor biologice. pentru starea proastă . slabă şi proastă. pentru starea moderată . respectiv: foarte bună. un număr mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru pentru Apă (transpuse în legislaţia românească prin Legea apelor nr. având la bază principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.există alterări majore ale elementelor biologice. • • • • Se remarcă faptul că elementele biologice sunt luate în considerare în definirea tuturor celor 5 clase.valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. bună. 158 . definite şi reprezentate astfel: • pentru starea foarte bună . pentru starea slabă . comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealterate. pentru starea bună .valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare). moderată.valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. Valorile elementelor fizicochimice generale se caracterizează prin abateri minore faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase.

6. atât pentru poluanţii specifici sintetici. ∗ În România elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor se realizează de catre institutele de specialitate de cercetare-dezvoltare şi universităţi 159 . luând în considerare starea ecologică şi starea chimică. În cazul poluanţilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună este definită prin concentraţii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond. asigurând corelarea cu definiţiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa şi comparabilitatea acestora la nivel european (cap. precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde.3.2. Limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi bună/moderată în cadrul sistemelor de clasificare ecologică sunt componentă a procesului european de intercalibrare.3).2. Acest raport are valori între 0 .1. ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu. În cazul poluanţilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună este definită prin valori apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice folosite. iar cele hidromorfologice numai în caracterizarea stării „foarte bună”. Directiva Cadru defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaţă. indicând o stare cu atât mai bună cu cât se apropie de 1.1.1. Clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă se bazează pe principiile prezentate în Fig. Clasificarea şi încadrarea în cele 5 clase ecologice se realizează prin compararea valorilor parametrilor monitorizaţi specifici categoriilor de apă de suprafaţă (Tab. 3. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite. iar starea globală este determinată de cea mai defavorabilă situaţie.2. pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. 6. Starea ecologică bună.) din secţiunea respectivă cu valorile parametrilor din secţiunea de referinţă sau cu alterări antropice minore. stabilite în anexa IX şi sub Art. pentru poluanţii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducerea concentraţiilor de poluanţi sub nivelul fondului natural. 6.. cap. 3. 16(7). Transpunerea definiţiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologică şi stabilirea celor 5 clase se bazează pe studii ştiinţifice ∗. în cazul celorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora. cât şi pentru cei nesintetici este definită prin concentraţii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentru mediu.Elementele fizico-chimice se iau în considerare în caracterizarea stării „foarte bună” şi „bună”.

3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă 160 .Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate întrunesc condiţiile de referinţă? Da Condiţiile fizico-chimice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Da Condiţiile hidromorfologice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Nu Da Da Stare FOARTE BUNĂ Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezintă abateri uşoare de la valorile condiţiilor de referinţă? Da Nu Condiţiile fizico-chimice asigură funcţionarea ecosistemului şi se încadrează în limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Stare BUNĂ Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la condiţiile caracteristice stării de referinţă Da Nu Este această abatere moderată? Nu Este această abatere majoră? Da Stare MODERATĂ Da Stare SLABĂ Nu Stare PROASTĂ Figura 6.

substanţele prioritare prezintă relevanţă. precum şi pentru caracterizarea stării din punct de vedere chimic. În cazul poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici. respectiv: potenţial ecologic maxim şi bun. se aplică aceleaşi principii şi criterii ca în cazul corpurilor de apă naturale. În evaluarea stării chimice. 161 . potenţial ecologic moderat. a înlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezintă valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare şi alţi poluanţi (33 de substanţe şi grupuri de substanţe sintetice şi nesintetice + 8 alţi poluanţi sintetici). valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenţialul ecologic maxim. potenţial ecologic slab. potenţial ecologic prost. 2008/105/E. ca urmare a condiţiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial. În acest sens.C. este reprezentată pe hartă printr-un punct negru. Comisia Europeană a aprobat Directiva nr.C. introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale.Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaţă. Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaţă menţionate anterior. De asemenea Directiva Cadru Apa. Pentru ilustrarea stării chimice la nivelul unui corp de apă se utilizează două culori şi anume: • • albastru pentru starea chimică bună roşu pentru altă stare decât bună. reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenţialului ecologic. privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/E. Neatingerea stării ecologice bune sau a potenţialului ecologic bun de către corpurile de apă naturale şi respectiv puternic modificate sau artificiale datorită poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici.

macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică. la care se adaugă o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE ŞI GRI ÎNCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE ANTROPIC.RO 16 (prezentate în anexă).2. caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii. 6. Caracterizarea stării globale a corpurilor de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut .Reprezentarea grafică a Potenţialului ecologic se realizează astfel: *Potenţial ecologic maxim şi bun – verde *Potenţial ecologic moderat – galben *Potenţial ecologic slab – portocaliu *Potenţial ecologic prost – roşu. Starea ecologică.1.Bârlad în conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice.1. a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă aplicabile:  elementelor biologice: râuri .fitoplancton. ∗ sistemul de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizat de către Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii. specifice tipurilor RO 01.Bârlad este reactualizată pe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa ∗. macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa 162 .2 Caracterizarea stării corpurilor de apă Starea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . Sistemul de clasificare şi evaluare al stării apelor în conformitate cu Directiva Cadru Apă este prezentat în anexa nr 6. lacuri – fitoplancton Pentru fitoplancton. a Planului Naţional de Management.

parametri morfologici (variaţia adâncimii şi lăţimii râului. în Anexa I – partea A.Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică şi pentru tipurile RO 17. nutrienţi (N-NH4.Bârlad.condiţii termice (temperatura apei). Cu. fenoli. modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. a Planului Naţional de Management. a Planului Naţional de Management. acenaften. Cr. P-PO4. starea acidifierii (pH). toluen. xilen. coeficient consolidare maluri Kmal) La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare definite de Directiva 2008/105/E. condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat). structura zonei riverane).) pentru corpurile de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut . structura şi substratul patului albiei.  elementelor fizico – chimice: .RO 20 (prezentate în anexă). Pentru evaluarea conformării substanţelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitate specifice. Ptotal). caracterizarea 163 . Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici au fost stabilite valorile limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice. 6.1. N-NO2. coeficient de dragare Kd. NNO3.C. Prin utilizarea elementelor de calitate menţionate anterior şi a unor abordări metodologice specifice (prezentate în anexa nr. Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. bună şi moderată) pentru tipurile prezentate în anexa 6. pe baza cărora se realizează încadrarea în 3 clase de calitate (foarte bună. conectivitate ape subterane. As.  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆H nat/∆Hmod. lacuri – condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienţi (fosfor total). lacuri: Zn. PCB. fiind specifice categoriei corpului de apă:  pentru râuri . conectivitatea cu corpurile de apă subterană. Orice depăşire a standardelor de calitate-mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor de stare bună.regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei). continuitatea râului.1. atât pentru valoarea medie cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime admise. Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologice foarte bune. .elemente fizico-chimice generale: râuri . aceasta fiind aplicată corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică. structură zonă riverană.poluanţi specifici: râuri.

3 corpuri de apă (1. Râuri  Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) este reprezentată în fig. 159 corpuri de apă (65.2. 4. 1 corp de apă (0..7 al Directivei Cadru Apa.3.84%) nu ating starea bună (82 râuri. nr. 4 lacuri naturale). pentru cazuri specifice.16%) ating starea foarte bună şi bună (155 râuri. şi 6. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. indicând că din 237 corpuri de apă: • 2 corpuri de apă (0. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 164 .3. a instrumentelor de modelare etc. 6. Figura 6.).42 %) este în stare ecologică proastă.25 %) sunt în stare ecologică bună.22 %) sunt în stare ecologică moderată.vezi excepţii) • • • • 157 corpuri de apă (66. Starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management evaluată pe baza respectivelor elemente de calitate reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă (evaluarea se va realiza prin utilizarea datelor de monitoring. iar 85 corpuri de apă (34.84 %) sunt în stare ecologică foarte bună (unul dintre acestea prezintă poluare din Ucraina cu poluanţi specifici ceea ce-l poate încadra în starea moderată .stării globale a evidenţiat că din 244 corpuri de apă.1.3.27 %) sunt în stare ecologică slabă. 74 corpuri de apă (31. 3 lacuri naturale).

Figura 6.3. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 165 .

4% Stare moderată Figura 6. fitoplanctonul având numai valoare orientativă.27 %) sunt în stare slabă 1 corp de apă (0.3% 29.69 %) sunt în stare foarte bună 160 corpuri de apă (67.7% Stare foarte bună Stare slabă Stare bună Stare proastă 1.8 %) nu ating starea bună datorită macronevertebratelor urmate de fitoplancton.): 67.42 %) în stare proastă Analiza efectuată a indicat că majoritatea corpurilor de apă (73 .3. În evaluarea stării corpurilor de apă aparţinând tipurilor RO 01-RO 05.3.11%) sunt în stare moderată 3 corpuri de apă (1.• • • • • 4 corpuri de apă (1. elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul.Bârlad  Caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă pentru care au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă.3% 1.3% 0.3. evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă 166 .  Se menţionează că pentru 210 corpuri de apă (88. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut . ce a fost evaluat pe baza criteriilor specifice claselor de confidenţă definite în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării (realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea).61 %). prezintă un nivel de confidenţă moderat/scăzut.  Starea corpurilor de apă pe baza elementelor biologice evaluate corespunzătoare celor 5 clase de calitate se prezintă astfel (fig. 6.51 %) sunt în stare bună 69 corpuri de apă (29.30.

au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă în caracterizarea stării ecologice. Evaluarea stării corpurilor de apă în aceste cazuri a înregistrat un grad de confidenţă scăzut. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s. 3.4. şi Fig.5. 9 (3.3.3. Dintre acestea.(consecinţă a caracteristicilor diferite). În cazurile în care pentru caracterizarea stării s-a utilizat analiza de risc reactualizată (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinţă a caracteristicilor diferite). 6. În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice. nivelul de confidenţă s-a considerat scăzut pentru un număr de 27 corpuri de apă nepermanente.Bârlad din totalul de 237 corpuri de apă râuri.62 %. starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza acestor elemente.25% stare bună altă stare decat bună (proastă) Figura 6. analiza efectuată indică faptul că în spaţiul hidrografic Prut .3. 6. salinitate.  Pentru corpurile de apă nepermanente (râuri) evaluarea stării ecologice s-a realizat pe baza unui singur element biologic (macrozoobentos). nivelul de confidenţă fiind mediu.80%) nu ating starea bună (Fig. precum şi pe baza elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice menţionate anterior.). pentru 5 corpuri de apă reprezentând 15. Pentru starea chimică. Prut-Bârlad 167 .38%. alţi poluanţi specifici).75% 96. sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare.h.  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind microfitobentosul şi macrofitele acvatice. reprezentând 84. Acelaşi lucru este valabil şi pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex.

3.Figura 6. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 168 .

86 %) în stare ecologică moderată. Figura 6. În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice..  Pentru celelalte 2 corpuri de apă (28.  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind celelalte elemente biologice şi fizico-chimice.14 %). 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad  Din cele 7 lacuri naturale. Pentru starea ecologică foarte bună au fost evaluaţi şi parametrii hidromorfologici. nivelul de confidenţă este scăzut. evaluarea stării s-a realizat pe baza datelor de monitoring. 6. starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza elementelor neabordate în actualul proiect al Planului de Management.2.57%) (lacuri naturale) pentru a căror caracterizare a stării ecologice a fost utilizat principiul grupării corpurilor de apă.Lacuri naturale  Starea ecologică a lacurilor naturale (fig.3. a parametrilor fizico-chimici generali şi a poluanţilor specifici. pentru 5 corpuri de apă (71.43%).3. în stare ecologică bună. 6.3. sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare.6) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului (considerat element reprezentativ). 169 . 3 (42. caracterizarea stării acestor corpuri de apă realizându-se cu un grad de confidenţă scăzut.lacuri naturale: • • 4 (57. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad din totalul de 7 corpuri de apă . fig.

Situaţia stării chimice a corpurilor de apă - lacuri naturale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad este prezentată în figura 6.3.7.

Figura 6.3. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Corpurile de apă desemnate puternic modificate şi corpurile artificiale sunt clasificate în funcţie de potenţialul ecologic şi starea chimică. Pentru stabilirea potenţialului ecologic există 2 metode la nivel european: • 1. metoda Praga prin care potenţialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea măsurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosinţelor şi asupra mediului, precum şi a celor cu eficienţă ecologică scăzută • 2. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante Valorile elementelor biologice de calitate la potenţial ecologic maxim (PEM) reflectă, „pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaţă comparabil, date fiind condiţiile fizice ce rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă”. Definiţia relevă faptul că valorile biologice ale PEM (a) depind de condiţiile hidromorfologice ale PEM şi (b) pot fi diferite de acelea ale oricărui tip de corp de apă de suprafaţă natural deoarece nici un astfel de tip natural nu este în totalitate comparabil.

170

Directiva Cadru Apa defineşte condiţiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea „compatibile doar cu impactul asupra corpurilor de apă care rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă din momentul în care au fost luate toate măsurile de reducere (atenuare) a impactului acestora pentru a asigura cea mai bună apropiere de continuitatea ecologică, în special cu privire la migrarea faunei şi la locurile adecvate (habitate) pentru depunerea icrelor şi reproducere”. Măsurile de reducere la care se face referire în definiţia condiţiilor hidromorfologice ale PEM se limitează la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediului şi folosinţei/folosinţelor care sunt dependente de caracteristicile modificate. Caracterizarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi artificiale (râuri, lacuri de acumulare) din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad are la bază aplicarea principiului „celei mai defavorabile situaţii” dintre elementele biologice şi fizicochimice relevante.

Râuri  În cazul râurilor, caracterizarea potenţialul ecologic (fig. 6.3.2.) s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice, pe existenţa speciilor de peşti migratori, elementelor fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici, constatându-se că din 46 corpuri de apă puternic modificate din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, 9 (19,57%) ating potenţialul ecologic maxim şi bun şi 37 (80,43%) ating potenţialul ecologic moderat.  Pentru aceste corpuri de apă caracterizarea potenţialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenţă scăzut, ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic în procesul de evaluare. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apă puternic modificate (râuri) şi artificiale a avut în vedere aceeaşi abordare şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale. Evaluarea stării chimice s-a realizat urmând aceeaşi metodologie ca şi în cazul celorlalte categorii de corpuri de apă. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate-râuri, 84,78 % ating starea chimică bună. Lacuri de acumulare  Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului, a prezenţei faunei piscicole migratoare, a parametrilor fizico-chimici

171

generali şi a poluanţilor specifici, corespunzătoare claselor de potenţial definite se prezintă astfel (fig. 6.3.2.): • • 25 (54,35 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun; 21 (45,65%) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat. În cazul lacurilor de acumulare, evaluarea potenţialului ecologic s-a realizat având în vedere elementele fizico-chimice generale: condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat), nutrienţi (fosfor total) şi starea acidifierii (pH) în conformitate cu metodologiile din anexa 6.1.5. Evaluarea pe baza poluanţilor specifici s-a realizat ca şi pentru celelalte categorii de corpuri de apă. Din punct de vedere al stării chimice evaluarea s-a făcut în acelaşi mod cu cea efectuată pentru corpurile de apă naturale, având aceleaşi obiective, respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/C.E.. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare, 100% ating starea chimică bună.  Pentru 3 corpuri de apă artificiale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad (fig. 6.3.2.) s-a constatat că: • • 2 (66 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun 1 (33 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat De asemenea, starea chimică bună a corpurilor de apă artificiale a fost atinsă în 2 corpuri de apă artificiale (66 %).

6.2.1.3 Confidenţa evaluării stării Directiva Cadru Apa în Anexa V prevede necesitatea prezentării nivelului de confidenţă şi precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. În acest sens au fost definite 3 niveluri (clase) de confidenţă pentru sistemul de evaluare al stării apelor de suprafaţă, în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării. Cele 3 clase de confidenţă pentru starea ecologică şi starea chimică sunt definite astfel: mare, medie şi scăzută.

172

Starea ecologică

173

Starea chimică

Nivelurile de confidenţă atinse în evaluarea stării ecologice şi chimice sunt ilustrate în figurile 6.3. 2 şi 6.3.5.

6.2.2.

Ape subterane În cazul corpurilor de apă subterană, Directiva Cadru defineşte starea cantitativă,

precum şi starea calitativă (chimică).

Starea cantitativă Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.

174

Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:  bilanţul hidric;  conexiunea cu apele de suprafaţă;  influenţa asupra ecosistemelor terestre dependente de apă subterană;  Intruziunea apei saline sau a altor intruziuni. Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană delimitate sunt în stare cantitativă bună. Starea calitativă (chimică) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat, în general, recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag (TV), valori ce au fost determinate pentru fiecare corp de apă subterană în parte (prezentate în subcapitolul 7.2.). Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii T.V.. În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale T.V. corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună. În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: • Evaluarea generala a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrează depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului, corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test; • Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut Bârlad; • Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile T.V. s-au înregistrat în zone unde poluanţii

175

ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă, corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apă subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale T.V. din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem, corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate, caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia. Evaluarea stării calitative s-a făcut pentru toate cele 7 corpuri de apă subterană şi este prezentată în Fig. 6.3.8.

Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 2 foraje. Nu s-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag în niciunul dintre forajele de monitorizare. Pe baza datelor analizate se constată că starea calitativă a corpului de apă subterană este bună.

176

8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 177 .3.Figura 6.

la azotiţi în forajul Iaşi complex F8. 2006). Prisăcani F1 şi Dracşani F1) şi cloruri (Cotnari F2. azotaţi (Cotnari F3. În procesul actual de evaluare 25 % dintre forajele monitorizate prezintă depăşiri faţă de valorile prag la amoniu. azotiţi şi sulfaţi.Corpul ROPR02 .Lunca Prutului mediu şi inferior În anul 2007 acest corp de apă subterană a fost monitorizat într-un număr de 79 de puncte de monitorizare (foraje). Banu F3 şi F4. Banu F4. Cristeşti F5. Todireni F3. sulfaţi (2 foraje) şi la fosfaţi (1 foraj). Belceşti F6 şi F6A. Dângeni F1. Ştefăneşti F3 şi Lunca Banului F1). RAGCL Bârlad. Glăvăneşti F1. Murgeni F2. Au fost analizate datele calitative provenite din forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale. sulfaţi (Todireni F2. RAGCL Vaslui. Costuleni F3 şi Glăvăneşti F1). În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 cât şi a surselor punctiforme de poluare reprezentate de întreprinderile: Rulmenţi Bârlad. Glăvăneşti F1. Sadoveni F1. În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 (Bretotean et al. F3R.. O zonă cu depăşiri la amoniu se înregistrează în porţiunea sudică a corpului de apă subterană (zona Brateş) unde valorile ridicate sunt determinate de fondul natural. Distribuţia relativ uniformă a forajelor cu depăşiri faţă de valorile prag ca şi numărul mare de foraje cu depăşiri ne îndreptăţesc să considerăm că acest corp are o stare calitativă slabă în principal datorită depăşirilor la amoniu şi azotaţi. F3 MA. Todireni F3. azotaţi (4 foraje). Analiza făcută ne permite să considerăm că acest corp de apă subterană este în stare slabă pentru NO3 şi NH4. care au monitorizat acest corp de apă subterană în anul 2007. SC Spirt Ghidigeni.Lunca Bârladului Analiza stării calitative s-a făcut pe un număr de 45 foraje. Costuleni F3. F13 MA. Se constată depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (în forajele Banu F3. Pe baza evaluării făcute s-au constat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (6 foraje). Corpul ROPR03 . în care nu s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag la nici un 178 . Podu Iloaiei F4. Corpul ROPR04 .Câmpia Tecuciului Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a făcut în anul 2007 pe un număr de 2 foraje. Brateş F1.

S-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (forajele Darabani F1 şi Cotârgaci F1) şi azotaţi (Darabani F1).parametru indicator. starea calitativă a acestui corp de apă subterană de adâncime a fost monitorizată într-un număr de 16 foraje (atât foraje care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Pe baza analizei efectuate s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag determinate la amoniu (Crasna FA şi Codăeşti FA) şi sulfaţi (Broscoseşti). 179 . ori să se execute foraje noi. Pe suprafaţa acestui corp de apă subterană exista 4 foraje (doua dintre acestea fiind în conservare. Este necesar ca pentru urmărirea stării calitative să fie utilizate foraje de exploatare dacă există pe suprafaţa corpului de apă. Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc În anul 2007. Ţinând seama de grosimea stratului acoperitor. dar şi de lipsa surselor de poluare de la suprafaţa se consideră că starea calitativă a acestui corp este bună. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. Corpul ROPR07 Câmpia Moldovei În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 3 foraje. Ţinând cont că suprafaţa acestui corp de apă subterană este foarte mare. Datorită faptului că acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat în anul 2007. dar şi introducerea în observaţie a celor două foraje aflate în conservare. Pe viitor este necesar să fie introduse în observaţie şi alte foraje existente pe suprafaţa acestui corp transfrontalier (unele dintre forajele executate în anul 2007). iar 2 au date de calitate numai de la execuţie). cât şi foraje de exploatare). Analiza stării calitative ne-a permis să constatăm că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. este dificil de precizat starea calitativă a acestui corp de apă subterană. considerăm că numărul forajelor de monitorizare este insuficient. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. Considerăm că reţeaua de monitorizare este insuficientă şi pe viitor este necesar ori să fie introduse în observaţie forajele de exploatare existente pe suprafaţa corpului de apă subterană. Corpul ROPR06 Câmpia Covurlui Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană nu s-a realizat în anul 2007.

Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. în trei categorii: A1. apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate. astfel. de aceea este necesar pe viitor să fie executate şi alte foraje de monitorizare. în funcţie de valorile limită. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002). cu modificările şi completările ulterioare. Conform NTPA 013/2002. 180 . Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic identificate. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost monitorizate 15 secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care 8 secţiuni îndeplinesc condiţiile impuse de NTPA 013/2002 aşa cum se poate observa în Tabelul 6. 6. cu modificările şi completările ulterioare. Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. sau să fie utilizate unele foraje de exploatare existente pe suprafaţa acestuia.2. în funcţie de caracteristicile fizice.Trebuie menţionat faptul că pentru monitorizarea calitativă a acestui corp de apă subterană numărul forajelor este insuficient. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost identificate situaţii de conformare. fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. A2 şi A3.3. chimice şi microbiologice.4. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006.

endrin) 1 4.012 A2 A3 > A3 2 Baraj acumulare Stânca Prut 3. Iaşi – secţia Răducăneni 1. crt.Cr A2 se datorează indic. Se. Săveni Nod hidrotehnic Stânca M. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Categoria de calitate Numele Nr. endrin) 181 . Se.A.A..T. hexaclorbenzen. Ni.O. CONACET S. Se.C.5 298.C.492 A3 A2 A3 C.C. APA VITAL S. isodrin) N (Cu. hexaclorbenzen.Tabelul 6. C.S. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. hexaclorbenzen. isodrin) N (Cu. hexaclorbenzen.O.B.O. Iaşi S.009 A2 A1A2 A1-A2 N (Cu.5. Ni.C.B.G. Ni. APA VITAL 4 Priză Răducăneni (Gorban) Prut S. bacteriologici A3 se datorează 3 Priză Ţuţora Prut S.538 A2A3 A2A3 A2-A3 indic. Se. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. 161/2006) Baraj acumulare Negreni Başeu S. C. bacteriologici şi fenolilor S-a exceptat Mn N (Cu.A.

APA VITAL Bahlui S.S.B. şi Mn hexaclorbenzen. Cu. hexaclorbenzen) N (Cu.C.5. Se. Se. 684 >A3 1. endrin. hexaclorbenzen. isodrin) N (Cu.5. Se. SO4 8 Priza Huşi Prut GOSCOMLOC S..A.Ni. APA VITAL Miletin S. Se. 161/2006) 5 Baraj acumulare Pârcovaci S.T. APA VITAL Bahlui S.C.T. benz-kfluoranten) 9 Râu Bârlad amonte Vaslui Bârlad S.-Cr. C..O.O. Pb. bacteriologici S-a exceptat Mn C. C.Categoria de calitate Numele Nr.O.S. Se.A. Huşi 18. endrin. Ni. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H.G. Vaslui 48705 A2A3 A2A3 A2 N (Cr.Cr s-a exceptat Mn Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. GOSCOM S.A.C. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 A3 se datorează A2-A3 indic.B. benz-bfluoranten. Ni. crt. Ni.C. Iaşi – secţia Vlădeni S. Excepţie M. benz- 182 . hexaclorbenzen. Cu. Ni.A. 6 Baraj acumulare Tansa A2A3 >A3 7 Baraj acumulare Hălceni > A3 >A3 M. isodrin) N (Cr.C.152 A2A3 A2 A2 cu excepţia M. C.T.O. Iaşi – sector Hârlău S.C. Iaşi – secţia Belceşti S.269 >A3 7. hexaclorbenzen.375 > A3 A2A3 N (Cu.S. endrin. Pb.C.A.

13 Baraj acumulare Tungujei Sacovăţ RAJAC sector Ţibăneşti hexaclorbenzen.Ni.Ni.A. isodrin) A2A3 N (Cu. Se. endrin) 10 Baraj acumulare Soleşti Baraj acumulare Puşcaşi Baraj acumulare Cuibul Vulturilor Vaslui S. Vaslui N (Cu. Se. benz-aantracen.Ni. 48705 A2 A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen.C.Categoria de calitate Numele Nr. isodrin) N (Cu.G. Se. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. 161/2006) Mn k-fluoranten.A. GOSCOM S. isodrin) N (Cu. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. Vaslui industrie 12 Tutova RAGCL Bârlad 39225 A3 A3 A2-A3 hexaclorbenzen. Pb. Se. 1050 A3 A3 A2 Excepţie Mn isodrin. benz(k)fluoranten) 183 .C.Ni. GOSCOM S. crt. Excepţie Mn 11 Racova S. A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen.

hexaclorbenzen. isodrin) N (Cu. APA CANAL S.C. isodrin. MITTAL STEEL SA Galaţi (livrează apă pt.G.T. Mn 4500 A2 A2 A2 Excepţie Mn N (Cu. 161/2006) 14 Baraj acumulare Căzăneşti S. Negreşti S.C.S.A. crt. benz(b)fluorantren) 15 Priză Galaţi Dunărea 239000 A1-A2 *la nivelul anului 2007. benz(k)fluoranten. A1A2 A1A2 hexaclorbenzen.C. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. Durduc PRODAQUA S. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. Se. realizat la nivelul anului 2008 apar 18 surse de suprafaţă. 184 .Categoria de calitate Numele Nr.A. în documentul „arii protejate”. S.. Se. Galaţi) Excepţie M.

prelevărilor sau restituţiilor importante de debite.3.3. precum şi lucrări de derivare a debitelor. praguri de fund.4. cu modificările şi completările ulterioare. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. lucrări de regularizare şi consolidare maluri. presiunile hidromorfologice au fost grupate în 4 mari categorii şi anume: ­ lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje. care influenţează fauna şi flora acvatică. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Aşa cum s-a arătat în capitolul 3. praguri de fund. ­ şenale navigabile. • modificări ale chimismului apei cu impact local. pentru anul 2007.. 6.Zonele vulnerabile la nitraţi Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile se face având în vedere. Din totalul de 12 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile nici una nu a depăşit pragul de 50 mg/l. izvoare) localizate în zone vulnerabile 4 au depăşit pragul de 50 mg/l. Datorită modificărilor hidro-morfologice corpurile de apă se împart în două mari categorii: 185 . din totalul de 35 puncte de monitorizare (foraje. în principal. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. • modificarea regimului hidrologic al apei şi sedimentelor datorită regularizării scurgerii. Pentru apele subterane. stăvilare. Autoritatea de Sănătate Publică Iaşi şi Direcţia Apelor Prut nu au identificat zone de îmbăiere. Presiunile hidromorfologice pot conduce la: • modificarea habitatelor datorită alterărilor fizice: baraje. diguri. Zonele pentru îmbăiere Conform reglementarilor în vigoare. prize de apă etc. ­ lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinţe. canale. ­ lucrări în lungul râului – îndiguiri.

corpurile de apă artificiale – sunt corpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană. În cazul corpurilor de apă puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potenţial ecologic bun”. pe baza elementelor biologice. clasificarea corpurilor de apă cuprinde 3 categorii: corpuri naturale. 2. artificiale şi corpuri „candidate” la puternic modificate utilizând criterii abiotice (tabel 6. lacuri. canalele pentru navigaţie. corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural. ape tranzitorii.3 în patru categorii: corpuri de apă naturale. corpuri puternic modificate şi corpuri artificiale. Analiza presiunilor hidromorfologice în conformitate cu prevederile Art. care nu ating starea ecologică bună (S. Conform Art.6). chimice şi hidromorfologice a fost finalizată şi a fost parcurs şi testul de desemnare finală a corpurilor de apă. Acelaşi principiu s-a aplicat atât corpurilor de apă permanente cât şi celor nepermanente. consecinţă a alterărilor hidromorfologice. se consideră corpuri de apă artificiale derivaţiile interbazinale. corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potenţial ecologic bun”.6).B. docuri etc. Ca şi în cazul corpurilor de apă puternic modificate. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C.4). Conform Directivei Cadru a Apei. în momentul de faţă. De exemplu. Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale dacă nu este în stare ecologică bună (utilizând datele din 2007) şi a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4.8 din Directiva Cadru a Apei. ­ corpuri de apă care nu sunt puternic modificate. Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă candidate la puternic modificate şi corpurilor de apă preliminar desemnate puternic modificate (stabilite pe baza criteriilor abiotice pentru delimitarea corpurilor de apă ca urmare a acţiunii presiunilor semnificative – Tabel 6.E.) din punct de vedere al elementelor biologice. puternic modificate.3 din Directiva Cadru Apa (figura 6. 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminară a corpurilor de apă identificate în capitolul 3. 186 .E.­ corpuri de apă puternic modificate. Deoarece metodologia pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. porturi. ceea ce presupune conservarea amenajării râului în condiţiile în care el se află în prezent şi îmbunătăţirea calităţii şi regimului apei.

100 < 30 30 .M.P. C. stabilităţii albiei şi florei Lucrări în lungul râului a) diguri. (alterări hidromorfologice) Lucrări de barare transversale a) baraje. amenajări agricole. al râului. < 50 50 . transportului sedimentelor şi migrării biotei 1) Asupra curgerii minime şi biotei Asupra regimului hidrologic.70 > 70 2 .Tabelul 6. vegetaţiei din lunca inundabilă şi zonelor de reproducere b) Lucrări de regularizare Asupra profilului longitudinal şi consolidare maluri. structurii substratului şi biotei 187 tăieri de meandre Efecte Parametrii ce reflectă presiunea Densitatea pragurilor (nr.A.50 > 50 < 50 > 1003) <1 2 >3 Corp natural/cva si-natural „Candidate” la C. piscicole etc. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Categorii de corpuri de apă Construcţii hidrotehnice Nr. 5 Tabelul 6.P.M. deversoare. praguri de fund 1 b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii Asupra regimului hidrologic./km) sau Înălţimea obstacolului (cm) Debitul minim în albie/ Q*2) (%) Gradientul (des) creşterii nivelului apei (cm)/oră Lungime diguri/Lungime corp de apă (%) Suprafaţa afectată/suprafaţa luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare/Lungime corp de apă (%) < 30 30 . Asupra conectivităţii laterale.70 > 70 < 30 30 .A.70 > 70 < 20 >100 20 – 50 100 .

50 < 50 1) 2) se consideră doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0. Q95% .1 pentru Q95% > 200 l/s.25 x Q95% (m3/s)+ 0. stabilităţii albiei şi biotei < 10 10 .70 > 70 (evacuări).1·Q95%.05 pentru Q95% < 200 l/s.1 m3/s Q*=1. Pentru bazine având Q95% < 0. Asupra curgerii minime. Dacă suprafaţa bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute menţionate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor.3 Şenale navigabile Prize de apă. pentru bazine cu suprafaţa < 3000 km2.debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecvenţă > 1/zi 188 . restituţii folosinţe Asupra stabilităţii albiei şi biotei Lăţimea şenalului (dragat)/Lăţimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit/Debitul mediu multianual (%) Debitul minim în albie/Q*2) (%) < 30 30 . Q* = 1.50 > 50 4 derivaţii > 100 100 .

. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra celorlalte folosinţe de apă? Da Nu 4.A. Există alternative tehnic fezabile care permit atingerea aceloraşi obiective benefice asigurate de folosinţele curente de apa? Da Da Nu 6. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului în general? Nu Da Etapa V Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate 5.Etapa I Reanalizarea corpurilor de apă identificate preliminar – C.P. Costurile alternativelor sunt Clasificat în categoria corpuri de apă naturale Clasificat în categoria corpuri de apă puternic modificate/artificiale Figura 6. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate 189 . Nu Etapa II Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Etapa III: Identificarea „măsurilor de restaurare” pentru atingerea S. 1. şi C. Sunt necesare măsurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea stării bune? Da Etapa IV Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului .M.A. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative Da 2 asupra principalelor folosinţe de apă care sunt deservite de lucrările hidrotehnice (alterările hidromorfologice)? Nu 3.E.B. Aceste alternative tehnic fezabile reprezintă o opţiune de mediu mai bună? Da Nu Nu nedisproporţionate (acceptabile)? Da 7.

apă potabilă.D. Corpurile de apă care au fost desemnate corpuri puternic modificate în primul plan se vor reevalua în următoarele planuri şi vor putea fi desemnate corpuri naturale ca urmare a îmbunătăţirii stării lor. identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi a mediului în sensul larg al cuvântului. Desemnarea finală a corpurilor de apă artificiale şi a corpurilor de apă puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – elaborată în conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă artificiale cât şi pentru corpurile de apă identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate.lungimea pe care se manifestă impactul barării este: > 1 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului < de 1000 km2 > 2 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului > de 1000 km2 . Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaţii evidente). şi utilizate şi în elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunărea. piscicultură).R. irigaţii. prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai puţin sever la un obiectiv mai sever în următoarele planuri. 190 .lungime râu regim lentic/lungime totală corp > 50%     Regularizare/consolidare intensivă a malurilor >70 % din corpul de apă Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apă Densitate mare a barierelor în râurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinţe: producerea de energie. . sunt:  Schimbarea categoriei din râu în lac.C. În continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare. 4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies”. analiza opţiunilor alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentru fiecare corp de apă.Într-o primă etapă la elaborarea Planului de Management s-a folosit abordarea „clear cut situation” (situaţii evidente cu grad de confidenţă de 100%) – care au fost stabilite de I. Principalele etape se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor. Este posibilă această abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apă puternic modificate sunt mai puţin severe decât cele pentru corpurile naturale.P. apărare împotriva inundaţiilor.

Tabelul 6. Etapa a II – a – Caracterizarea folosinţelor şi a mediului în general. (4) Denumire (5) Realizarea unor Eficienţă (6) .Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei . S-au reanalizat corpurile de apă unde se manifestă presiuni hidro-morfologice semnificative şi s-au selectat corpurile de apă care nu sunt în stare ecologică bună.7. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Activităţi antropice (2) Nr. Caracterizarea mediului a avut două componente: caracterizarea corpului de apă şi caracterizarea mediului în general.Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apă utilizând datele din 2007. S-au luat în considerare toate folosinţele de apă/activităţile în ordinea importanţei şi au fost caracterizate din punct de vedere social şi economic şi de asemenea din punct de vedere al mediului. (1) Tipul de presiune (3) Nr.Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei .Refacerea unor habitate .Creşterea biodiversităţii .2 refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1 1. de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru păsări. 6. Se menţionează că modificările datorate alterărilor hidromorfologice au un impact negativ cât şi pozitiv.Creşterea abundenţei şi 1.Creşterea biodiversităţii .3. o suprafaţă din lac făcând parte acum din site-urile Natura 2000. Posibilele măsuri de restaurare se prezintă în tabel nr.1 pasaje de trecere pentru migraţia ihtiofaunei Îndepărtarea barierelor transversale şi Amenajări Hidrotehnice Morfologică 1.Creşterea biodiversităţii . crt. Capturarea şi transportul peştilor 191 . Etapa a III –a – Identificarea măsurilor de restaurare. Această caracterizare s-a făcut atât din punct de vedere al valorilor obţinute cât şi al valorilor pierdute.

irigaţii.Identificarea impactului măsurilor de restaurare asupra folosinţelor şi asupra mediului.Atenuarea debitelor maxime 1.A.7 continuităţii transportului sedimentelor . 192 .Refacerea peisajului natural . În aceasta etapă. porturi. combaterea inundaţiilor.Diversificarea morfologiei care va conduce la creşterea biodiversităţii .5 structurii malului.Asigurarea cu apă a folosinţelor . Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului în general şi asupra folosinţelor/activităţilor menţionate în Directiva Cadru Apa. regularizări. sunt următoarele: navigaţie. Folosinţele/activităţile specifice menţionate în Art.Creşterea biodiversităţii . Activităţi antropice Tipul de presiune Nr.Creşterea biodiversităţii . Denumire migratori. alimentari cu apă. se realizează o descriere detaliată a impactului măsurilor asupra folosinţelor specifice şi a mediului şi o evaluare din punct de vedere tehnic şi economic.4 umede Diversificarea 1. hidroenergie. a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă Hidrologică Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care să 1.Reciclarea nutrienţilor .6 asigure satisfacerea folosinţelor de apă şi compatibilitatea acestuia cu cerinţele ecologice Îmbunătăţirea 1. 4 (3) (a) din D. inclusiv repopularea Restaurarea zonelor Eficienţă diversităţii biologice şi genetice .Nr. drenaje şi alte activităţi umane la fel de importante. crt. activităţi recreaţionale.Creşterea biodiversităţii Etapa a IV–a .C.

b) Reducerea folosinţei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosinţei de apă • • • • Reducerea suprafeţei folosite pentru urbanizare (extinderea localităţilor) şi Agricultură (cu mai mult de 30% din suprafaţa actuală sau potenţială). Directiva habitate. Efecte semnificativ negative asupra mediului. • Pierderea producţiei hidroenergetice. • Pierderea folosinţei de apărare la inundaţii. Reducerea producţiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei). • dispariţia unor zone umede etc. în special pe perioada verii). Limitarea navigaţiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an). în sensul larg al cuvântului • inundarea unor zone populate.20 ani. • Abandonarea navigaţiei (datorată. sau cu mai mult de 2%/an). • Dispariţia unor amenajări piscicole. Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %). de exemplu scăderii nivelurilor apei. 193 .Efecte semnificativ negative asupra folosinţelor/activităţilor specifice a) Dispariţia completă a folosinţei: • Închiderea alimentarii cu apă. • Pierderea folosinţelor de agrement şi recreaţionale. • Reducerea locurilor de muncă (cu mai mult de 10% pe termen lung . c) Pierderi de producţie sau socio-economice • • Reducerea producţiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local). Creşterea riscului la inundaţii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an). Directiva păsări) sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturale din patrimoniul universal vor fi considerate ca având efect semnificativ negativ asupra mediului. • creşterea nivelului apelor subterane. Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte directive europene (de ex.

opţiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii şi a regimului de regularizare a debitelor ecologice. Fezabilitatea tehnică se referă la:    Aspecte fizice (inginereşti). opţiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea activităţii agricole în imediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon. În această etapă se face diferenţa între: 1. de exemplu: în cazul folosinţei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apă. 2.Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. la alt corp de apă/alt bazin. măsurile de re-naturare din etapa a IV-a care implică modificări ale activităţii/folosinţei specifice existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune. opţiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”. exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse. în cazul navigaţiei. Creşterea cerinţei şi a gradului de asigurare a folosinţelor deservite de corpul de apă respectiv. Aspecte legale. înlocuirea navigaţiei cu alte mijloace de transport. mai întâi se face o evaluarea dacă aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. 2) „Mutarea” folosinţei existente deservite de corpul de apă respectiv. înlocuirea alimentării cu apă din sursa de suprafaţă cu apă din subteran. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de exemplu irigaţii) de caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însă înlocuirea folosinţei (de exemplu din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă (agricultură în altă zonă). în cazul activităţilor recreaţionale. exemplu: mutarea facilităţilor de agrement şi a producţiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate în afara luncii inundabile sau alimentarea cu apă din alte bazine hidrografice. opţiunea presupune/include limitarea unor activităţi în anumite locaţii şi în anumite perioade de timp. Evaluarea „fezabilităţii tehnice” În cazul în care se pot identifica „alte mijloace” care să furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apă respectiv. 3) Menţinerea folosinţei existente cu reducerea impactului asupra mediului. Identificarea „altor mijloace”/„opţiunilor alternative” Opţiunile alternative se pot încadra în următoarele: 1) Înlocuirea folosinţei existente. în cazul agriculturii. 194 .

urmează să se evalueze dacă reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună. în figura 6. respectiv să nu implice costuri foarte mari (disproporţionate).6 se prezintă situaţia (în procente) privind clasificarea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .subiectul unei evaluări de cost. ­ 92 corpuri de apă puternic modificate (46 categoria râuri şi 46 categoria lacuri de acumulare). De asemenea. 6. Etapa a VI–a – Justificarea desemnării. Figura 6.Evaluarea opţiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului În cazul în care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile.Bârlad Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut . având în vedere un număr total de corpuri de apă identificate de 339 din care: ­ 244 corpuri de apă naturale (237 din categoria râuri şi 7 din categoria lacuri naturale). Evaluarea costurilor disproporţionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” şi care reprezintă o „opţiune de mediu semnificativ mai bună” trebuie să facă – mai apoi .5 se prezintă harta cu clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. ­ 3 corpuri de apă artificiale. 195 . În Fig. Pentru corpurile de apă care au fost desemnate final ca fiind puternic modificate sau artificiale este necesară elaborarea unei justificări a desemnării (un rezumat al etapelor precedente).Bârlad. 5 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad se prezintă în Anexa 6.2.

Figura 6. 6 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 196 .

J. Ord.T. în cadrul bazinului hidrografic aferent corpului există 5 captări de suprafaţă şi 22 captări subterane .F.84% din lungimea corpului de apă..E.7 km D. Crasna – Justificarea desemnării Etapa I .a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Prin folosinţa de combatere a inundaţiilor sunt apărate următoarele obiective: 514 gospodării din 9 localităţi (2 municipii). recreaţional. biodiversitate.55% din suprafaţa corpului de apă se află sub incidenţa Directivei Nitraţi 91/676/C. Bârlad . corpul de apă nu este parte a niciunui tip de arie protejată. Etapa a III . calitatea biologică este bună.Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic: Lucrări de regularizare şi îndiguire pe 76. Regularizare/consolidare intensivă a malurilor > 70 % din corpul de apă. 8.D. nu există specii de peşti migratori. 2 poduri C. dar şi 197 .realizarea conectivităţii laterale. calitatea fizico-chimică a apei este bună. Conf..confl.468 ha teren arabil şi 1.E..C.) Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor Impact semnificativ negativ ... nr. 14.3 km D. 40. Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună deoarece este îndeplinită condiţia cu un grad de siguranţă 100%.93 km2. privind calitatea apei destinate consumului uman. există legătură cu corpul de apă subteran ROPR03. Alterarea fizică se referă la funcţiunea de combatere a inundaţiilor. 27 poduri de alte tipuri.N..F.F. turism. 14.a Identificarea măsurilor de restaurare Restaurarea zonelor umede şi realizarea lucrărilor necesare (S.M. reducerea nutrienţilor şi poluanţilor.D.zone protejate sub incidenţa Directivei 98/83/C. 25 obiective socio-economice. 6.scăderea gradului de apărare. M.216 ha păşuni. 3 staţii C.E. protecţie împotriva inundaţiilor. 22.E.Exemple de justificare a desemnării pentru corpurile de apă: Corp de apă r.F. pierdere în utilizarea anterioara a terenului Descrierea impactului măsurilor asupra mediului Impact semnificativ pozitiv .3 km D. Etapa a II . 161/2006. + P. precum şi un polder cu suprafaţa de 2. 15 poduri beton.confl. este zona cleanului.. Gârboveta .6 km C.

zona respectivă se află sub incidenţa Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman. Rediu II. – Justificarea desemnării Etapa I . Gârboveta . deci implicit impact social negativ Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate Realizarea unei zone umede prin înlocuirea parţială a îndiguirilor. corpul de apă este în zonă vulnerabilă la nitraţi şi este sub incidenţa Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole. IazPaharnic .3 ha. Regularizare râu Bahlueţ=2.M. Ltot. regularizare râu Rediu=3.confl. Iaz Strunga .baraje (Înălţimea obstacolului (cm) >50) 4 iazuri piscicole pe râul Rediu: Rediu I .D.1.Impact semnificativ negativ . Realizarea acestei zone umede ar ajuta la atingerea potenţialului ecologic bun. Etapa a III . Există o zonă de protecţie pentru captare de apă potabilă din subteran (Războieni).23. nr.confl.52 ha. nu există legătură cu alte directive.D. Pd Iloaiei + afl.62 ha.pierderea utilizării terenului anterioare.9 km.52 ha Calitatea fizico-chimică a apei proastă. hb=4 m. M.4 ha. Ord. calitate biologică proastă Conf. hb=5.1. Suprafaţa totală a celor 4 iazuri este de 29. legătură cu corpul de apă subterană freatică ROPR02 *Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior. Reg = 6.a Identificarea măsurilor de restaurare 198 .9 km. Crasna este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT Corp de apă Bahlueţ am.8 km (cca 9%) Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună Alterarea fizică se referă la funcţiunea de piscicultură.Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic Lucrări de barare transversală . Etapa a II . hb=4. hb=3.a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Corp de apă nepermanent Pentru folosinţa de piscicultură.5 ha. 161/2006. Bârlad . pentru cele 4 iazuri se asigură o suprafaţă totală a luciului piscicol de 29. însă nu ar desemna în continuare corpul de apă ca fiind natural REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă r.

1. 1) obiectivele de mediu indicând ca elemente principale: • • prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. 4 (în special pct. inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic 199 . Impact posibil negativ . este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT 7.6. Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor 1.pierderea locurilor de muncă 1. Obiective de mediu Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apa. art.2 Impact parţial pozitiv . Directiva Cadru Apa stabileşte în Art.1.desfiinţarea activităţii 1. Pd Iloaiei + afl. reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene.2 Îndepărtarea barajului transversal şi refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1.2. Impact semnificativ negativ . 4. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă Bahlueţ am.6. (a) (i).imposibilitatea asigurării luciului piscicol Descrierea impactului măsurilor asupra mediului 1. 4. Nu pot fi aplicate alte măsuri sau îmbunătăţiri fezabile tehnic. dar măsura nu conduce la obţinerea stării bune a corpului de apă Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. Impact pozitiv. (b) (i)). îmbunătăţirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă.6 Stabilirea regimului hidrologic pentru amenajările piscicole care să asigure satisfacerea cerinţelor de apă şi compatibilitatea acestora cu cerinţele ecologice. protecţia.1.stare ecologică bună dar se vor înregistra pierderi de habitate adaptate la condiţiile din acumulări/impact social negativ . având ca scop protecţia pe termen lung.

În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu. 200 . (a) (iii)).) Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani. se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.1. 10. (5). respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. în condiţiile prevăzute de Art. • protecţia şi îmbunătăţirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii „potenţialului ecologic bun” şi a „stării chimice bune” până în 2015 (art. a a Planului Naţional de Management. 7.1. În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse. • reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuărilor de substanţe prioritar periculoase în apele de suprafaţă prin implementarea măsurilor necesare. atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaţia comunitară (art. Ape de suprafaţă  Pentru apele de suprafaţă. • • • pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune. • • reducerea tendinţelor semnificative şi susţinute de creşteri ale poluanţilor în apele subterane. (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu..1. nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane.1. 4. include: • pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune. 4.modificate şi artificiale.2. prin Planurile de Management bazinale. precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii „stării bune” până în 2015 (art. (a) (b) (ii)). (c)). pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică.1. atingerea obiectivelor de mediu până în 2015. 4(4). În esenţă. 4. obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” şi „potenţialul ecologic” sunt definite în anexa 6. ce sunt prezentate detaliat în Cap.

Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte următoarele obiective pentru apele subterane:  pentru stare: realizarea unei stări bune (cantitativă şi chimică) şi garantarea nedeteriorării acesteia  „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. starea bună implică o serie de „condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/C.2. ape costiere) şi corpuri de apă artificiale. 4. se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring. 6.). în următorul Plan de Management bazinal. ape tranzitorii. lacuri de acumulare. evaluate pe baza elementelor de calitate prezentate în cap.caracterizarea detaliată a stării corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentată în cap. instrumentelor de modelare etc. Se menţionează că în cazul în care unui corp de apă i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu.1.  Pentru fiecare corp de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost stabilite obiectivele de mediu specifice categoriilor: râuri. lacuri.1.2. 7. se aplică cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art.C. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate în 201 . fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite în Cap. 4. pentru cazuri specifice. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.2. al Directivei Cadru Apa).).2.2. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. Pentru zonele protejate.  În Anexa 7. ape costiere (corpuri naturale). Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiică a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/E..1.Identificarea şi cartarea zonelor protejate. În cazul apelor subterane. corpuri de apă puternic modificate (râuri.  Obiectivul „nedeteriorării stării” corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. 6. 5 .E. obiectivele de mediu sunt cele prevăzute de legislaţia specifică.2.7 al Directivei Cadru Apa.  luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă respective se vor reactualiza o data la 6 ani.

C.două clase.1 μg/l individual şi 0.şi SO42-. colaborator. Cd. SO42-. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care M.N. BANAT au fost parteneri iar I.V. NH4+.A. „parametri indicatori ai intruziunilor saline sau ai altor intruziuni”: conductivitatea sau Cl.T.). Cl-.A. Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea T.N.A. cât şi pentru cea chimică.D.A. 202 . Directiva Cadru specifică utilizarea codurilor de culori. ioni. este următoarea: • „substanţe.N. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0.L. A. Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane.M. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe.H. şi D. Pb.V.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene. atât pentru starea cantitativă. respectiv bună şi slabă. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform D. sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat al activităţilor umane”: As. • • „substanţe sintetice”: tricloretilenă.. pentru celelalte substanţe poluante. urmând ca fiecare ţară membră să stabilească T. a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag.R. În cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. Hg. în funcţie de alegerea statelor membre.B. având la bază valorile fondului natural (natural background level . funcţie de particularităţile specifice fiecăreia.) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei Apelor. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii mai sus menţionaţi pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag.D. tetracloretilenă.V. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (N.G.B.) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană..L. Pentru reflectarea acestei clasificări. urmând ca acestea să fie stabilite pe baza unor studii ulterioare. trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values . respectiv: verde pentru starea bună şi roşu pentru starea slabă.

a: • • probelor cu balanţa ionică incorectă (eroarea> 10 %). care a cuprins. sub forma de tabele în EXCEL. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă). probelor cu > 1000 mg NaCl. Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural. s-a realizat o bază de date. rămân prea puţine foraje (sub 20). • Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea T.) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor „cloruri” şi „azotaţi”). probelor cu adâncimea necunoscută. prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a făcut parcurgând următoarele etape: • ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană. criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: Foraje cu o concentraţie medie a Cl > 200 mg/l. Transformarea seriilor de timp în valori mediane. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice • • verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor înlăturarea. dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate. într-o primă etapă.B.Pentru determinarea valorilor fondului natural. percentila 50 se aplică atunci când. pentru fiecare corp de apă subterană în parte. înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane).L.) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic. Foraje cu o concentraţie medie a NO3 > 10 mg/l. • Calcularea valorilor fondului natural (N. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane. în ordine cronologică. 203 . fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative. probele cu alţi indicatori anorganici antropici. Excluderea probelor cu aport antropic: probele cu substanţe artificiale (cum ar fi pesticide).V. probelor nepotrivite cu tipologia acviferului.

B. Dintre aceste standarde se utilizează valorile cele mai restrictive.A. dar având în vedere utilizările relevante ale apei subterane şi legăturile hidraulice slabe dintre acestea şi apele de suprafaţă. numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al C.M.V. au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural N..) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii: • • valoarea fondului natural a fost mai mică decât valoarea C.V. 311/2004) şi standardul pentru ape de suprafaţă Ordinul 161/2006 pentru aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”.L. Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător. a fost considerată ca fiind egală cu valoarea C.. . din Legea 458/2002.percentila de 90 . faptul că prin metodologia de determinare a N. Valorile prag pentru fiecare corp de apă subterană au fost aprobate prin Ordinului 137/2009. s-a optat pentru folosirea valorilor din Legea 458/2002 (conform Anexei II.A. Această valoare a fost aleasă având în vedere. cu valorile de referinţă (C. pe de-o parte. ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă.M.A.B.M. erorile care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare.V.M.L. 458/2002) completată cu „Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. şi T. Aceasta metodologie a fost aplicată pentru determinarea N.A din G.10 % din valori sunt mai mari decât N. determinat. 204 .). Valorile prag T.• Analizarea şi validarea valorilor fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – „expert judgement”..Bârlad.A.. C. situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1.M. Validarea valorilor prag s-a făcut avându-se în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale fiecărui corp de apă subterană (expert judgment). 458/2002 privind calitatea apei potabile” (Legea nr. pentru toate corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut . situaţie în care valoarea prag T. conform „Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr. iar. Din compararea valorilor fondului natural N.L.A. pe de altă parte. conservare şi procesare a probelor.D.M.L..2 (conform Guidance on Groundwater Status and Trend Assessment).B.W.L.B.2.A. În România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise.B. Valorile acestora sunt prezentate în anexa 7. valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea C.

7.3.

Zone protejate

Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele specificate în legislaţia care le desemnează, aşa cum se arata în capitolul 5. Obiectivele de mediu generale ale directivelor specifice se referă la:  protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei, ca apă curată şi sanogenă - zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.  protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape dulci care întreţin sau care, dacă poluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreţine ihtiofauna, precum şi protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape marine şi salmastre în scopul susţinerii vieţii şi dezvoltării speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora - zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.  conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional şi care au legătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraţi.  protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape reziduale (ape uzate orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibile la nutrienţi.  conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi protejarea sănătăţii oamenilor, printr-un management corespunzător al calităţii apelor de îmbăiere – zone pentru îmbăiere. Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepţia zonelor destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important, pentru care există legislaţia specifică în domeniul ariilor naturale protejate.

205

8. Analiza economică 8.1. 8.1.1. Analiza economică a utilizării apei

Caracterizare generală Obiectivul acestei secţiuni este de a evalua importanţa apei pentru folosinţe,

precum şi a dezvoltării socio-economice a spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Analiza importanţei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spaţiului hidrografic din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macro-economici privind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin P.I.B./spaţiu hidrografic/bazin hidrografic precum şi evoluţia în timp a acestora pentru a putea evidenţia tendinţele cerinţei de apă. Totodată este furnizată şi o caracterizare a folosinţelor de apă, precum şi a activităţilor specifice de gospodărire a apelor proprii spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Spaţiul hidrografic al Direcţiei Apelor Prut este situat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Regiunea Nord-Est participă la formarea P.I.B.-ului naţional cu o pondere de 11,81 %, ceea ce o clasează pe poziţia 5 între cele 8 regiuni ale României. Din punct de vedere al evoluţiei demografice în ultimii 3 ani se constată o foarte uşoară scădere a populaţiei (1‰), cauzată în principal de migraţie, precum şi de scăderea sporului natural al populaţiei în ultimii ani. În Tabelul 8.1. se prezintă situaţia demografică şi situaţia indicatorilor macroeconomici aferenţi spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Populaţie în spaţiul Hidrografic Anul Prut - Bârlad - mii locuitori Urban 2004 2005 2006 2007 1180 1176 1174 1171 Rural 1064 1060 1057 1054 P.I.B. Regiuni de dezvoltare (milioane lei) N-E 29476,2 34037,4 S-E 29425,1 33096,7 P.I.B./locuitor corespunzător Regiunii de dezvoltare - lei/loc (din statistică) N-E 13135,5 15222,3 S-E 10323,4 11627,4

Nu sunt date statistice disponibile Nu sunt date statistice disponibile

206

8.1.2.

Activităţi specifice de gospodărire a apelor Direcţia Apelor Prut, unitate subordonată Administraţiei Naţionale „Apele Române”

este, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării şi din sursele subterane aparţinând spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Principalele atribuţii ale D.A. Prut în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 sunt: a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naţionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene; b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor; c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale, şi a fondului naţional de date din domeniu; d) gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi protecţia acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestor resurse; e) administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii naţionale de gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa; f) administrarea, exploatarea şi întreţinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu; g) administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică; h) administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii resurselor de apă; i) realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaţii în unităţile sistemului de gospodărire a apelor; elaborarea de produse software în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei; j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, în toate formele sale de utilizare, cu potenţialele lor naturale, cu excepţia resurselor acvatice vii, pe bază de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr.

207

107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a serviciilor comune pe bază de contracte economice încheiate cu utilizatorii de apă şi cu alţi beneficiari; k) apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaţiilor, aferente acestora; l) întreţinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrare; m) avizarea lucrărilor şi activităţilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, precum şi eliberarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor; n) instruirea şi perfecţionarea personalului din domeniul gospodăririi apelor în centrele proprii de formare profesională şi/sau în colaborare cu alte instituţii specializate; o) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, de gospodărire a apelor şi de mediu, instrucţiuni şi monografii, studii de impact, bilanţuri de mediu; p) realizarea de tipărituri în domeniul apelor; q) elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice; r) efectuarea şi/sau participarea la audituri şi consultanţă pentru terţi în vederea funcţionării în siguranţă a lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută la sursă; pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice; de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale; de apărare împotriva inundaţiilor; în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U.E. în domeniul apei, inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora.

208

8.1.3.

Situaţia prelevărilor de apă în S.H. Prut - Bârlad În anul 2007 a fost prelevat şi livrat către utilizatori un volum de 369.313 mii mc din

sursele de suprafaţă şi subterane, din care 82,67 % din sursele de suprafaţă şi 17,33 % din sursele subterane (Fig. 8.1). Operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată au prelevat un volum de 1.495.030 mii m3.

Subteran 0

64,004

Dunare

Supraf aţă Dunare Subteran

Supraf aţă 0 100,000 200,000

305,309

300,000

400,000

Figura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica, de către S.H. Prut-Bârlad (mii mc) Repartiţia volumelor de apă livrate pe tipuri de utilizatori se prezintă astfel: Din sursele de suprafaţă (Fig. 8.2) (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate) a fost livrat un volum de: 35.285 mii m3 - Populaţiei (prin unităţile de gospodărie comunală); 22.278 mii m3 - Industriei (cu excepţia agenţilor producători de energie electrică); un total de 89.655 mii m3 pentru agricultură, din care: 33.508 mii m3 - Irigaţii 56.147 mii m3- Acvacultură.

Din sursele subterane a fost livrat un volum de apă de 217.618 mii m3 din care pentru: populaţie prin gospodării comunale un volum de 63.260 mii m3; industrie un volum de 106.364 mii m3; agricultură un volum de 47.994 mii m3. (Fig. 8.3)

209

Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc)

Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc)

Referitor la volumele de apă prelevate în sistem propriu nu există o evidenţă clară a volumelor prelevate. S-a realizat astfel o estimare a acestora pornind de la ipoteza că populaţia neconectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă din bazin utilizează sisteme proprii de alimentare iar consumul specific este de 110 l/om/zi, în conformitate cu STAS 1343/1-91. Astfel, volumul de apă prelevat din sistem propriu reprezintă circa 43,3 milioane mc. Referitor la volumele de apă restituite de la folosinţele de apă în anul 2007 la nivelul D.A. Prut a fost evacuat un volum de: 91.786 mii mc de către populaţie; 150.934 mii mc de către industrie; 38.454 mii mc de către agricultură.

În figura 8.4 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

210

Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Din totalul de circa 282.124 mii m3 restituiţi, a fost epurat, conform cerinţelor Directivei privind calitatea efluentului evacuat, un volum de 143.135 mii m3, iar un volum de 138.938 mii m3 nu necesită epurare. În figura 8.5 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

Figura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate

211

1. sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general. serviciul de distribuţie a apei potabile prin reţeaua centralizată de alimentare cu apă. 5 km reţea de canalizare. desfăşurate la nivelul comunelor.529.4. municipiilor sau judeţelor de către operatorii specifici sub conducerea.Bârlad este formată în principal din: 36 staţii de tratare a apei în scop potabil.alimentare cu apă. canalizare. epurare Servicii comunitare de utilităţi publice . canalizare. oraşelor. Serviciile asigurate la nivelul gospodăriilor comunale/primăriilor: serviciul de tratare şi clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafaţă în scopul potabilizării. În conformitate cu Legea nr. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale şi unităţile industriale în reţeaua centralizată de canalizare. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. 212 . Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă.966. 27 staţii de epurare cu o capacitate de epurare corespunzătoare a 1. serviciul de epurare a apelor uzate.502 locuitori echivalenţi.2 se prezintă evaluarea preliminară a gradului de racordare al populaţiei la reţeaua centralizată de alimentare cu apă. serviciul de tratare şi clorinare a apei prelevate din subteran în scopul potabilizării. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice. 1. 2.8. 51/2006 din 8 martie 2006 (“Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice”) cu modificările şi completările ulterioare. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale. epurare din spaţiul hidrografic Prut .413. În tabelul 8. canalizare şi epurare la nivelul anului 2006 şi date statistice 2000-2002. 1 km reţea de distribuţie a apei potabile.

Tabelul 8.1 714 31.5 % în 2000. Este de notat totuşi începutul procesului de creştere a ratei de racordare a populaţiei totale la reţeaua centralizată de alimentare cu apă de la 40. volum ce cuprinde apă potabilă pentru uz casnic.0 524 50. uz public cât şi pentru alţi consumatori.3 % în 2006.7 %.885 mii mc.2 704 67.1 728 32. % 13 6 0. % 12 548 48.0 807 70. Datele preliminare au la bază premisele estimării realizate la nivelul Administraţiei Naţionale Apele Române în baza datelor statistice înregistrate la nivelul Institutului 213 .3 Populaţie conectată la canalizare Urban mii loc.9 Urban mii loc.9 2006 Raportat la nivelul anului 2002 (171.1 524 46. 98/83/C. 91/271/C. canalizare şi epurare Populaţie conectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă Anul Tot mii loc. % 9 734 64. la 0.545 mii mc.5 2001 10 0.3 890 40.8 99 8.1 7 0.1 719 68.9 6 0.4 729 33. consecinţă directă a introducerii contorizării individuale.7 851 78.9 98 8. % 6 820 72.5 718 63.4 Rural mii loc. privind epurarea apelor uzate urbane.E.7 737 70. la reţeaua de canalizare de la 33.6 10 0.5 531 24.5 2002 10 0.9 11 1.E.8 % în 2000 (date din Raportul 2004) la 44.8 906 40. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă. ca urmare a demarării lucrărilor de investiţii în domeniul implementării Directivei nr.2 Tot mii loc. % 7 97 8.2 Rural mii loc.2 Urban mii loc. % 10 9 0.9 % în 2006.5 141 12. % 8 743 33.2 % în 2006.5 992 44. % 11 554 24.2 748 33.) cu circa 42.4 Rural mii loc.E. – Roof report) în anul 2007 se constată o reducere a volumelor totale de apă potabilă introdusă în reţea (98.8 Populaţie conectată la staţii de epurare Tot mii loc.7 530 23. privind calitatea apei destinate consumului uman şi a Directivei nr. % 5 2000 917 40. şi la Staţiile de Epurare a Apelor Uzate (în mediul rural) de la 0.1 % în 2000 la 33.8 792 75.

232.E.3 se prezintă caracteristicile Staţiilor de Epurare. 91/271/C.475.235 locuitori echivalenţi („Stadiul realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane şi a capacităţilor în execuţie şi puse în funcţiune până în semestrul I 2008 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad”) (Figura 8.002. 91/271/C. 22 Mediu.E.146 1000000 2000000 3000000 Figura 8. Populaţie echivalentă racordată la staţiile de epurare Populaţie echivalentă racordată la reţeaua de canalizare Total populaţie echivalentă 0 1.Bârlad în anul 2007. la reţeaua de canalizare au fost racordaţi un număr de 1. Directiva nr.E. privind epurarea apelor uzate urbane” – Iunie 2008.E.H. Prut .475. în tabelul 8.002. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare În conformitate cu situaţia inventariată în cadrul Raportării Directivei Ape Uzate.146 locuitori echivalenţi înregistraţi la nivelul S. precum şi datele rezultate ca urmare a „Studiului pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării planurilor de amenajare”.235 1. situaţia racordării populaţiei echivalente la reţeaua de canalizare se prezintă astfel: din totalul de 3.232.6).029 locuitori echivalenţi iar la staţiile de epurare un număr de 1.Naţional de Statistică în anul 2002 şi a Documentului de Poziţie al României privind accesul la Uniunea Europeană Cap. privind epurarea apelor uzate urbane.029 3. 214 . În conformitate cu Raportarea privind Stadiul implementării prevederilor Directivei Consiliului nr.

Menţionăm că evaluarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă s-a realizat având la bază indicatorii economici şi prognoza acestora în anul 2008. 21 Capacitate totală 1000 l. compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă. astfel: Volumul I . Se precizează că în anul 2010 va avea loc o reevaluare a acestor tendinţe datorită noilor condiţii socio-economice. 5 Staţii de epurare avansate/staţii moderne cu treaptă terţiară Nr.Prevederi privind dezvoltarea folosinţelor şi a cerinţelor de apă cuprinse în planurile naţionale de dezvoltare a României.e. 714. având drept beneficiar Ministerul Mediului. 2 Capacitat e totală 1000 l. total nr. cadrul strategic naţional de referinţă şi alte strategii. III şi IV.Tabelul 8.Identificarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor. total nr. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă.e. total nr. Volumul II .2. Obiectivele acestui studiu sunt: stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. 5 Nr. □ la nivel de bazin/spaţiu hidrografic. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică Capacitate totală 1000 l. La nivelul ţării studiul este organizat în 4 volume numerotate I.413. Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Estimarea cerinţei de apă se regăseşte în „Studiul privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice” elaborat în anul 2008 la nivelul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. total nr. 5 8. 1. 2008 27 Capacitate totală 1000 l.e. 3 Caracteristicile staţiilor de epurare Staţii de epurare a apelor uzate Anul Nr. programe şi planuri. Studiul a fost structurat pe două paliere: □ la nivelul ţării. 215 . 33. 665. II. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică+biologică Nr.e.

elaborate în anul 2007 şi intitulate „Situaţia actuală a gestionarii pe folosinţe a resurselor de apă”): spaţiul hidrografic Prut .Bârlad studiul este organizat într-un singur volum şi este denumit Volumul 2 în vederea asigurării continuităţii cu volumele 1 (1A – Memoriu şi 1B – Anexe.3. 81. plăţi. cu modificările şi completările ulterioare şi al art. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă 8. respectiv poluatorul plăteşte în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” aprobată cu modificări prin Legea nr. Bilanţul apei.Bârlad . Bilanţul apei. ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale „Apele Române” (şi implicit ale tuturor Direcţiilor Apelor) în scopul funcţionării în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor în conformitate cu art. republicat la art. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă.Prevederi ale planurilor de dezvoltare regională în domeniul gestionării resurselor de apă sau în activităţi legate de apă.Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. se pot acorda bonificaţii utilizatorilor care demonstrează grija pentru folosirea şi protecţia calităţii apei sau penalităţi pentru utilizatorii la care se constată abateri de la prevederile contractuale. Sistemul de plăţi se bazează pe regula beneficiarul. bonificaţii şi penalităţi.3. 216 .Volumul III . Notă: rezumatul studiului se regăseşte în anexa 8. În funcţie de modul de folosire a resurselor de apă. 4 alin (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 404/2003.1. alin (1) din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor.1 (Evaluarea Cerinţei de Apă) 8. 108 din Constituţia României. La nivelul spaţiului hidrografic Prut . Volumul IV . Mecanismul economico-financiar în domeniul gospodăririi apei Evaluarea recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii.Volumul 2 .

a tarifelor şi penalităţilor.07. cu excepţia apelor geotermale. plăţi. inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora. pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. 217 . Veniturile Administraţiei Naţionale „Apele Române” (implicit ale Direcţiei Apelor Prut) se asigură prin aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor. H. de apărare împotriva inundaţiilor. 803/31. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. care include sistemul de contribuţii.În conformitate cu Legea apelor nr. refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici.G.E. al cărui scop principal este conservarea şi protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă.2008 stabileşte cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor. de gospodărire a resurselor de apă. în domeniul apei. 107/1996 cu modificările şi completările Administraţia Naţională „Apele Române” este singura în drept să aplice sistemul de plăţi pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor. gestionarea durabilă a resurselor de apă. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. precum şi menţinerea „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor” la parametrii nominali de exploatare. de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor financiare privind gospodărirea apei. nr. indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării precum şi din sursele subterane. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută în sursă. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U. bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte.

a tarifelor şi a penalităţilor.2009 reactualizează cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. licitaţii etc. nr. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii CANTITATE Contribuţii pentru utilizarea resurselor de apă Contribuţii pentru potenţialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele din administrarea A. apă brută utilizată). sunt diferenţiate pe categorii de surse (suprafaţă.06.4 prezintă structura tipului de contribuţii percepute de Direcţia Apelor Prut. stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.A.N. pompare şi transport Tarife pentru valorificarea potenţialului apelor cu asigurarea condiţiilor pentru practicarea acvaculturii. cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare. pescuitului sportiv şi agrementului Penalităţi pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Contribuţiile pentru serviciile de utilizare a resurselor de apă (lei/mii mc. Contribuţii pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile. Tabelul 8.Nota: H. grupate în planul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă.) CALITATE Contribuţii pentru primirea apelor uzate în resursele de apă Tarife pentru activităţi conexe legate de valorificarea patrimoniului ALTELE Tarife pentru serviciile de emitere a actelor de reglementare 218 . Tabelul 8. prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008-1 martie 2009. Dunărea) ca urmare Penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate Tarife pentru alte activităţi conexe necesare desfăşurării activităţii de bază (caiete de sarcini. malurile cursurilor de apă.R. 522/22.G. subteran.

Fig.G. 8. energetic. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Fig. 803 – Anexat. 219 . pentru utilizatorul: operator economic producător de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare în S. Dunăre. Prut-Bârlad.8 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare.H. pentru utilizatorul: gospodărie comunală agrozootehnică de tip industrial. agricultură. Dunărea. industrie. 8. Dunăre. Figura 8.7 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Fig. subteran pentru utilizatorul: Irigaţii şi acvacultură. 8.1 prezintă Cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare.8.a condiţiilor diferite de asigurare a apei şi pe utilizatori (gospodării comunale. Figura 8. unităţi de cultură) şi se regăsesc în H. subteran.

din surse de suprafaţă circa 8.7 %. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor. 8. circa 12. 803/2008. în calitate de unic operator în domeniul activităţilor specifice de gospodărire a apelor. agrozootehnice de tip industrial. reactualizată cu H. unitate subordonată Administraţiei Naţionale. indiferent de puterea instalată în regim de uzinare. realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice. se confruntă cu valori semnificative de debite aferente serviciilor facturate (Fig. unităţilor de cultură.În ceea ce priveşte contribuţiile pentru activitatea de primire a apelor uzate în resursele de apă (lei/mii kg substanţă poluantă evacuată).pentru serviciile facturate operatorilor economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală). ca urmare a efectului diferit a acestora asupra resurselor de apă. precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile.G. 522/2009).pentru operatorii de gospodărie comunală din subteran circa 25.9) astfel. Figura 8.8.9 %. . Direcţia Apelor Prut. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă. instituţiilor publice. numai în anul 2007: .9 %. de producere a energiei. Dunăre.G.pentru operatorii producători de energie electrică prin hidrocentrale. Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. 220 . subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Cuantumul contribuţiilor aferente primirii apelor uzate în resursele de apă şi cel al penalităţilor pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor se regăsesc în anexa (H. bazine hidrografice. . acestea se diferenţiază pe tipul de substanţă poluatoare.

cheltuielile destinate activităţii de bază au pondere sub 50%. 9 Debite înregistrate de D. Cheltuielile aferente lucrărilor specifice de gospodărire a apelor nu au fost acoperite din veniturile obţinute din activităţile specifice de asigurare a apei brute. precum şi managementului calitativ al resurselor de apă.10. datorită subdimensionării cuantumului contribuţiilor şi a reducerii volumului de apă prelevat.A. datorită restrângerii activităţilor economice. cheltuielile de exploatare. Astfel: Structura principalelor cheltuieli în 2007 necesare efectuării lucrărilor specifice de gospodărire a apelor. 221 .435 mii lei. în detrimentul cheltuielilor destinate activităţii de bază. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Cheltuielile legate de activitatea de gospodărire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apă prelevat. Astfel. întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi mijloacelor de transport deţin o pondere mare. iar reducerea acestuia influenţează negativ veniturile unităţilor de gospodărire a apelor şi implicit realizarea lucrărilor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. Rezultatul patrimonial al deficitului financiar la nivelul Direcţiei Apelor Prut la nivelul anului 2007 este de 12. este prezentată în Figura 8.Figura 8. De asemenea.

Figura 8. industrie. Prut este de 53%. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor publice de apă Evaluarea recuperării costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare În conformitate cu Legea nr. şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor .Administraţia Naţională Apele Române . 241 din 22 iunie 2006 (“Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare”) cu modificările şi completările ulterioare. agricultură. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă. nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. serviciul public de 222 .2. respectiv de gospodărie comunală.A.în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. 10 Structura principalelor cheltuieli Astfel rata de recuperare a costurilor financiare la nivelul D.3. 8. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator. astfel că în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor.

C. precum şi sănătatea populaţiei. denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. se stabilesc. În conformitate cu prevederile art. pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de A. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt cei stabiliţi prin Legea nr. după caz. b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. se modifică. adoptată de consiliile locale.alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor.N. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. autorităţile administraţiei publice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice. protecţia şi conservarea mediului. astfel încât structura şi nivelul acestora: a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului. se ajustează. consiliile judeţene. coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale.S. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. În condiţiile legii. se află sub conducerea. pe baza unui contract denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. 20 din Legea nr. se avizează şi se aprobă în condiţiile Legii nr. cât şi administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia. preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează. canalizare şi epurare îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia. 34 din Legea nr.R. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apă. 223 . În conformitate cu preveedrile art. c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital. Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator. Operatorii de servicii de alimentare cu apă. canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor. În cazul gestiunii delegate pentru funcţionarea serviciului. b) contract de parteneriat public-privat. Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire. Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. a costurilor de întreţinere şi reparaţii. să încurajeze investiţiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către utilizatori. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. • • sa fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului. Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de producţie şi exploatare. pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. • operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcţie de rata inflaţiei. după cum urmează (Tabel 8. consiliile judeţene sau. înregistrate la utilizatori. în condiţiile legii.5): 224 . în baza avizului autorităţii de reglementare şi cu condiţia respectării cerinţelor. respectiv de cantitatea de ape uzate. operatori regionali şi în curs de regionalizare a căror aplicaţie a fost aprobată sau este în curs de aprobare la AUTORITATEA DE MANAGEMENT din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu. să descurajeze consumul excesiv. rezultând un nivel al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. • aprobarea tarifelor să se facă de către consiliile locale. precum şi profitul operatorului. să încurajeze funcţionarea eficientă a acestora şi protecţia mediului. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale şi includ cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor. şi una variabilă. respectiv de canalizare. cu respectarea următoarelor condiţii: • structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv al furnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare. în baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale responsabile. după caz. în conformitate cu dispoziţiile legale. operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă fixă. În 2007 Administraţia Naţională împreună cu Asociaţia Română a Apei a iniţiat o intervievare a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare. proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în exploatare şi funcţionarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă.d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. în funcţie de consumul de apă. e) să garanteze continuitatea serviciului.

A.A. Botoşani S.74 tariful de canalizare Tarif aducţiune: 1. Iaşi S.22 1. Programe de măsuri Directiva Cadru privind Apa (D.C.A. Prin urmare.A.80 2. APA CANAL S.07 Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus în Observaţii Societatea S.68 1. 5 Tarifele serviciilor publice Tarif apă potabilă consumat ori industriali (lei/mc) 1.64 0. AQUAVAS SA Vaslui 1.A.64 Anul 2007 Tarif apă potabilă consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori industriali (lei/mc) 1. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. adoptată la 23 octombrie 2000 de către Parlamentul European şi Consiliu. integrând deopotrivă şi directivele 225 .C.4 S.99 0. Galaţi 1.C. are ca obiectiv ambiţios stabilirea unui cadru European unic şi coerent pentru politica şi gestiunea apelor.C.). procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%.74 0.99 0.Tabelul 8.91 0.99 1. APA VITAL S.99 1. diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare. activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare.68 0.42 Nota: Exemplul este aferent D. Prut cu toţi operatorii intervievaţi Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori. APA GRUP S.C. 9.42 0.

pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora. bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de apă disponibile. 23 . Planul Naţional de Management al apelor din România. 226 . reducerea poluării apelor subterane. 9. precum şi locul programului de măsuri în acest context. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurată şi informarea. În conformitate cu prevederile art. trebuie să conţină „un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă.” De asemenea.1. promovarea unei utilizări durabile a apei. reducerea sau eliminarea treptată a emisiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în apele de suprafaţă. Se fixează astfel un cadru de protecţie a apelor care să permită: prevenirea degradării mediului acvatic. se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani”. În vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementează un proces global. dacă este necesar. la starea cerută până la termenul limită extins. în mod progresiv. inclusiv pregătirea unor documente de planificare şi reactualizarea lor la fiecare 6 ani: caracterizarea stării actuale a corpurilor de apă. conservarea sau ameliorarea stării apelor.25 din Legea apelor nr. Potrivit cerinţelor Art.europene din domeniul apelor. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. 43 (18) şi (19) se corelează programul de măsuri cu politicile şi strategiile dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 şi termenul la care programul de măsuri devine operaţional (22 decembrie 2012). ca parte a schemei directoare. Natura ciclică şi etapele necesare procesului de planificare a Planului de Management. programul de monitoring care are ca scop supravegherea calităţii corpurilor de apă şi verificarea dacă obiectivele de mediu sunt atinse. consultarea şi participarea factorilor implicaţi în luarea deciziilor pentru stabilirea programului de măsuri. planul de management al bazinului hidrografic care include programe de măsuri. sunt prezentate în Figura nr. în art. „Programele de măsuri se revizuiesc.

E.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Programul de măsuri este rezultatul concret al D. 11 şi Anexa VI ale directivei. ii.E. inclusiv măsurile sub legislaţia specificată în Articolul 10 şi în partea A a anexei VI (lista măsurilor de bază ce urmează a fi incluse în programele de măsuri). şi anume: i.A.). Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/C. „Măsurile de bază” sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia apelor.E. Directiva privind apa potabilă (80/778/C. conţinutul său fiind fixat de art. Directiva Cadru defineşte 2 categorii de măsuri.Figura 9.. Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/C.E. iii.E. amendată de Directiva 227 .). şi anume măsuri de bază şi măsuri suplimentare.E.C.).

Controlul captărilor.). vi. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele neamenajate (92/43/C.E. Directiva privind poluarea cu nitraţi din surse agricole (91/676/C. vii.E.E. xii. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/E. Instrumente administrative. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/C. vi. x. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/E. ix.E. Măsuri de management de necesitate (ex. xvii.). Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/C. xiv. iii. Reîncărcarea artificială a acviferelor. Controlul emisiilor. v. viii. xvi.E. Coduri de bună practică. Proiecte educaţionale. v. Instrumente legislative.). Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient apa. xi. Înţelegeri/acorduri de mediu negociate. viii.).E.E. vii. Promovarea producţiei agricole adaptate.). Proiecte de construcţie. ix. iv. cum ar fi culturi fără cerinţe mari de apă în zonele afectate de secetă). dezvoltare şi testare.E. x.). ii.C. xv. Refacerea şi restaurarea zonelor umede.E. Uzine de desalinizare. Alte măsuri relevante. Directiva privind nămolurile din staţiile de epurare (Directiva 86/278/C.). iv.E.E. xiii.C. Instrumente economice sau fiscale. „Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate şi implementate în plus faţă de măsurile de bază cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în Articolul 4. Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex.E. Proiecte de reabilitare. Proiecte de cercetare. precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă).). şi anume: i. xi. 228 .). Directiva privind produsele pentru protecţia plantelor (91/414/C.(98/83/E.C.

De asemenea. Realizarea inventarului măsurilor suplimentare . Prin aplicarea analizei economice şi a scenariilor (prin modelare). iar efectele/beneficiile să fie identificate la nivelul corpurilor de apă din aval. precum şi eventuale măsuri suplimentare având în vedere atingerea stării bune a apelor. vor fi selectate combinaţiile de măsuri (măsuri de bază + măsuri suplimentare) care prezintă cel mai bun raport costeficienţă.programul de măsuri trebuie să permită crearea unei sinergii şi complementarităţi între diferitele măsuri legale obligatorii cu instrumente financiare. Programul de măsuri se aplică presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor de apă. În anumite cazuri.1. Aşa cum s-a subliniat anterior. Datorită considerentelor mai sus menţionate. 9. datorită relaţiei de transfer a poluanţilor din amonte în aval. stabilirea programului de măsuri la nivel de spaţiu hidrografic necesită parcurgerea următoarelor etape: • • Stabilirea listei de măsuri de bază la nivel de spaţiu hidrografic prin reactualizarea inventarului presiunilor semnificative şi realizarea inventarului măsurilor de bază. lista de măsuri va conţine în mod obligatoriu măsurile de bază. în cazul surselor difuze de poluare măsurile pot fi stabilite la nivel de sub-bazin.Etapele de stabilire a programului de măsuri Presiunile identificate în Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice reprezintă baza pentru stabilirea listei de posibile măsuri. măsurile se pot lua la nivelul corpurilor de apă din amonte (care pot să nu fie risc). • Aplicarea scenariilor şi analizei economice prin utilizarea unor modele pentru estimarea efectelor măsurilor şi aplicarea analizelor cost – eficienţă (şi anume că gradul maxim posibil al eficienţei ecologice să fie atins cu costuri cât mai reduse) şi cost – beneficiu pentru prioritizarea măsurilor şi estimarea beneficiilor. acorduri voluntare şi programe educaţionale. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene pentru protecţia apelor Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul calităţii 229 .identificarea surselor de poluare cărora li se aplică măsuri suplimentare (în concordanţă cu anexa VI a Directivei Cadru) atunci când aplicarea măsurilor de bază nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu. evaluarea costurilor aferente şi a efectelor acestor măsuri vor fi utilizate în analiza economică. • Stabilirea programului de măsuri final .

apei.E. 1999/31/C. Planul de implementare pentru Directiva nr. 230 . dintre care cele mai importante sunt: Planul de implementare pentru Directiva 98/83/C. amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC. Capitolul 22: Mediu”. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C. Documentele strategice naţionale care asigură cadrul general de implementare a măsurilor din acest plan sunt: Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030). Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007 – 2013. Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C. Planul Naţional de Dezvoltare – 2007-2013. Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.E. cât şi documentele strategice naţionale care asigură cadrul de realizare a acestora.E.E. pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.E. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013. 24 Noiembrie 2004.E.E. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare ale directivelor europene în domeniul calităţii apei. Programul Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013.E. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii. privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C.E. Bruxelles.E. Planuri Naţionale de Dezvoltare Sectoriale: • • • • Programul Operaţional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013. Planul de implementare pentru Directiva 91/676/C. privind calitatea apei destinate consumului uman. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.. prin îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi documentul „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04).E. Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007 – 2013. privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole. Astfel. privind depozitarea deşeurilor. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.

G. La aceste documente naţionale se adaugă şi programele. pentru perioada 2005-2006. Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020.secţiunea Protecţia Mediului. Strategia de implementare a obligaţiilor privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase – SEVESO II. Strategia Energetică a României (2007 .2013). Strategia naţională a României privind schimbările climatice (2005-2007). Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României. judeţene şi locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă. Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială . Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (P.).secţiunea Protecţia Mediului..). planurile de acţiune regionale. Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010). mediu şi lung. Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. autorităţi responsabile. Planurile judeţene de dezvoltare economică şi socială . Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare. Legislaţia care asigură implementarea măsurilor de bază privind protecţia mediului şi în special a apelor şi ecosistemelor acvatice se prezintă în Anexa 9. perioade de tranziţie. Programul Forestier Naţional. Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. • • • • • Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (S. Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (2005-2007). Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD).• • • • • • • • • Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor.D.N. Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei. 231 .G.la tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. Planurile regionale de acţiune pentru mediu (PRAM) 2007 .Capitolul 22 Mediu .N. Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD).D.1. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. cerinţe. În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calităţii apelor cu referire la obiective.2013. respectiv: Planurile judeţene de măsuri prioritare . pe termen scurt.

. Cerinţele principale ale Directivei sunt: .Obligaţia de a asigura că substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice (Articol 10). privind calitatea apei destinate consumului uman Obiectivele principale ale Directivei sunt: • • Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman. acordarea de posibile derogări în condiţiile prevăzute de directiva şi informarea consumatorilor (Articolele 8. măsurile stabilite. DIRECTIVA 98/83/C. 9 şi 13) . a calităţii apei destinate consumului uman (Articol 7) şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor (Articolul 13).000 de locuitori. interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate.. 232 . precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/C.Obligaţia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6). pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.Cerinţele orizontale de reprezentarea a României în Comitetul ştiinţific cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. pe întreaga ţară. inclusiv publicarea regulată a rapoartelor şi prezentarea lor către Comisie.evaluare financiară pentru implementare.E.E. Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8. A asigura că apa destinată consumului uman este sanogenă şi curată. în care apa trebuie să fie corespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5.Obligaţia de a asigura monitorizarea reglementată. .Obligaţia de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate. 3. valorile stabilite pentru următorii parametrii nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos: • până la 31 decembrie 2010. . . precum şi sursele de finanţare pentru acestea.Obligaţia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valori pentru parametrii relevanţi (Articolele 2-5).

cadmiu. inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei.• până la 31 decembrie 2010. pentru amoniu.000 de locuitori.). fier. • până la 31 decembrie 2010. monitorizarea de control şi 233 . conformarea cu standardele. Implementare Ministerul Mediului.S.000 de locuitori. Ministerul Mediului (M.000 de locuitori. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative centralizează planurile de conformare şi monitorizează şi controlează implementarea acestora. pesticide. pesticide şi mangan în aglomerările urbane cuprinzând între 10. • până la 31 decembrie 2015.000 şi 100.) Ministerul Agriculturii.A.I. aluminiu. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) Producătorii şi distribuitorii de apă Ministerul Sănătăţii va asigura elaborarea calendarului şi estimarea costurilor monitorizării de audit. plumb. pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru producătorii din industria alimentară.000 de locuitori. Ministerul Agriculturii. fier şi mangan în aglomerările urbane cu peste 100. pentru oxidabilitate. amoniu. Ministerul Administraţiei şi Internelor Instituţii colaboratoare (M.M. nitraţi. fier. plumb. Autorităţi responsabile: Ministerul Sănătăţii (M. • până la 31 decembrie 2015. aluminiu. turbiditate. aluminiu. nitraţi.000 şi 100. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10. pentru amoniu. raportarea. Producătorii şi distribuitorii de apă vor asigura aprovizionarea cu apa potabilă. va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. consilierea populaţiei şi diseminarea informaţiei.) Responsabil pentru Transpunerea Directivei Promovarea măsurilor legislative având ca scop protejarea sănătăţii Scopul activităţilor publice prin stabilirea cerinţelor pentru calitatea apei potabile.

până la cel târziu 31 decembrie 2015 Măsuri pentru implementarea cerinţelor Directiva 98/83/E. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie solicitată Iniţierea şi aplicarea măsurilor pentru asigurarea unei aprovizionării cu apă potabilă în conformitate cu prevederile directivei Perioade de tranziţie etapizate. Următoarele măsuri trebuie să asigure o calitate a apei conformă cu cerinţele: construirea de noi captări de apă de suprafaţă şi subterană din zone de protecţie pentru captările de apă din surse de suprafaţă şi subterane destinate potabilizării. Producătorii de apă îmbuteliată pentru asigurarea calităţii si monitorizării apei îmbuteliate. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. Una dintre obligaţiile importante este aceea de a aplica măsuri pentru asigurarea calităţii apei destinate consumului uman. vor fi stabilite graficele de realizare a activităţilor şi investiţiilor. stabilind cerinţele pentru apa potabilă. constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană. de asemenea. Partea A şi B a Planului de implementare a directivei. inspecţia pentru sistemele de alimentare cu apă. identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile. În cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de către producătorii de apă potabilă se face evaluarea situaţiei existente. diseminarea informaţiilor şi raportarea. incluzând costurile acestora şi impactul asupra costului apei. care trebuie să aibă anumite valori pentru parametrii relevanţi (Art. Apa să fie lipsită de orice microorganisme sau substanţe care. Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calităţii reţelelor interioare de distribuţie a apei. Cerinţele minime referitoare la parametrii de calitate şi valorile lor sunt stabilite în Anexa I. privind calitatea apei destinate consumului uman. identificarea soluţiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate.C. prin număr sau concentraţii. a fost transpusă în legislaţia naţională. Pana la 31 decembrie 2015 România va iniţia şi aplica toate măsurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Directivei. 234 . 2-5).acoperirea costurilor monitorizării de audit.

construirea de noi staţii de tratare. clorinarea apei. pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase din zona urbană). serviciile de apă) pentru remedierea deficienţelor şi realizarea conformării etapizate. la ieşirea din rezervoarele de stocare a apei. schimbarea instalaţiilor interioare. au fost luate măsuri care vizează: • • • • • • • asigurarea supravegherii şi controlului protecţiei sanitare a surselor de apă destinate consumului uman. pierderi importante de apă şi contaminare ulterioară a apei. • colaborarea dintre autorităţile locale implicate (sănătate publică. autorizare care se revizuieşte anual. Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătăţii publice. utilizarea instalaţiilor. având în vedere standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei). aplicarea măsurilor de remediere. - construirea de noi reţele de distribuţie. 235 . îmbunătăţirea managementului deşeurilor municipale nepericuloase (clasa «b») rezultate de la tratarea apei (depozitarea deşeurilor nepericuloase solide se va realiza până la 16 iulie 2009 pe depozitele existente sau. amenajare. reabilitarea tehnologiilor de tratare. monitorizarea apei la ieşirea din staţia de tratare. mediu. • informarea populaţiei în situaţia în care se constată probe necorespunzătoare pentru un parametru relevant pentru sănătatea publică şi asupra măsurilor ce trebuie luate. 1030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare. autorizarea sanitară a staţiilor de tratare a apei pentru potabilizare. introducerea parametrilor microbiologici în monitorizarea de audit. îmbunătăţirea tehnologiilor de tratare. a materialelor şi a substanţelor în contact cu apa este permisă numai cu avizarea acestora de către MS (Ordinul ministrului sănătăţii nr. administraţie publică. în paralel.- reabilitarea reţelelor de apă existente în vederea îmbunătăţirii distribuţiei apei potabile şi reducerea riscurilor de accidente frecvente. inspecţia sanitară periodică a staţiei de tratare şi a reţelei de distribuţie.

• • • • • • • Asigurarea condiţiilor de prelevare a apei brute.128.). Înlocuirea materialelor care nu corespund standardelor şi regulamentelor europene (conducte din azbest).S.A.A.939. bugetele locale. elaborarea raportului anual privind monitorizarea calităţii apei de băut în mediul urban.2-0. Denumire familie de măsuri familie de măsuri 1. Măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apei destinate consumului uman vor avea o eficienţă în ceea ce priveşte: • Îmbunătăţirea eficientei de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilor Directivei 98/83/C. 8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă. Tabelul 9. Vaslui) sau în curs de 236 . Cheltuielile estimate de la bugetul de Stat. crt.1. fonduri structurale şi de coeziune.E. Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de distribuţie a apei brute şi potabile în conformitate cu standardele europene. S. Creşterea gradului de conectare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă în scopul respectării termenelor şi angajamentelor asumate. parteneriate publice private sunt prezentate pentru fiecare localitate în Anexa 9. 9. Îmbunătăţirea performantelor hidraulice ale reţelei de distribuţie şi a apei potabile.• • notificarea îmbolnăvirilor asociate apei conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. alte fonduri (I. Asigurarea dezvoltării sistemului de furnizare a apei potabile către populaţie..Bârlad Cod Nr. şi a termenelor asumate prin Poziţia Comună (ex. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut .861 Costurile de investiţii au fost estimate pe baza informaţiilor din Master Planurile judeţene aprobate până în prezent (pentru judeţele: Botoşani.2 şi în mod centralizat în Tabelul nr.A..5 mg/l). Iaşi.D.1. Costuri Investiţii (Euro) 213. SAMTID etc. Reducerea pierderilor de apă pe reţelele de aducţiune şi distribuţie a apei (obiectiv 1025%).P.657 Costuri de operare & întreţinere anuale (Euro) 16.P.R. limită clor rezidual în apa distribuită de 0. Alimentare cu apă în scop potabil 1.

pe baza programelor de etapizare sau proiectelor (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute).S. aplicând costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judeţene.E. Mediu).A. P.E. oferind oportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării.Bârlad. va contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu. Euro.R. DIRECTIVA 91/271/C. P. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 . cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P. Planul de Dezvoltare Naţională. în 27 februarie 1998.E. concomitent cu asigurarea infrastructurii de apă uzată (canalizare şi epurare). prin asigurarea serviciilor de alimentare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. În vederea îndeplinirii cerinţelor directivei. iar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile.O. Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre. în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare.aprobare (pentru judeţul Galaţi).E.O. precum şi pe baza aplicării metodologiei A.S. Directiva Consiliului 91/271/C.N.2013. privind epurarea apelor uzate urbane.C.O. are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată. ţara noastră trebuie să asigure: 237 .13 mil. Rezolvarea problemei de alimentare cu apă potabilă se va realiza integrat. Obiectivele se referă la protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară). Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 213. modificată prin Directiva 98/15/C. Mediu acoperă perioada 2007-2013. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor” la nivelul spaţiului hidrografic Prut . România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. amendată de Directiva Comisiei 98/15/E. În vederea accesării fondurilor europene.S. este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apei.E.

în România legislaţia interzice deversarea nămolului direct în apele de suprafaţă (H.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10. 3.. România a obţinut perioade de tranziţie pentru: • Colectarea apelor uzate urbane (art. 2.E.e. cât şi unităţilor industriale care evacuează ape uzate în reţele de canalizare ale aglomerărilor şi staţiilor de epurare urbane.E.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10. 6.e. pentru toate evacuările de la staţiile care reprezintă 4000 l.e.000 l. apele uzate biodegradabile de la staţiile de epurare ale sectorului industrial menţionat în directivă... 5..b) şi art. Implementarea unor reguli generale şi a unor activităţi de avizare/autorizare care să asigure un control asupra depozitării finale pe termen lung a nămolului rezultat din staţiile de epurare.e sau mai mult. de asemenea. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2.G. Realizarea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane pentru toate aglomerările cu peste 2000 l. Stabilirea programelor de implementare şi publicarea la fiecare 2 ani a rapoartelor privind situaţia existentă. nivelul de epurare trebuie să fie mai stringent (epurare secundară plus epurare avansată) pentru evacuările de ape uzate de la aglomerările cu mai mult de 10000 l. 5(2)): • • până la 31 decembrie 2015 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10. 238 . înainte de evacuarea în apele receptoare. Realizarea nivelului de epurare biologică pentru aglomerările cu 2000 – 10000 l. respectă condiţiile stabilite în autorizaţiile specifice. Monitorizarea evacuărilor de la staţiile de epurare şi efectul lor asupra mediului.000 l.000 l. Pentru implementarea şi conformarea cu prevederile Directivei Consiliului 91/271/C.e. după cum urmează: • • până la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10. Pana la 31 decembrie 2007. 188/2005). 4.e. 3 al Directivei). Reglementarea iniţială şi/sau autorizarea specifică pentru toate evacuările în mediul natural ale apelor uzate care aparţin atât staţiilor de epurare urbane şi staţiilor de epurare din industria agro-alimentară. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. pentru public şi Comisia Europeană..000 l. • Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora (art. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2.1.e.e. 4 (1a.

e. conform normativelor NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002 • Monitoringul apelor de suprafaţă. modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Garda Naţională de Mediu Administraţia Naţională „Apele Române” (Direcţiile Apelor) Elaborarea unui program de acţiune pentru reabilitarea. a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate urbane sau industriale Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANSRC) Administraţia publică locală Realizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate Licenţierea operatorilor pentru servicii publice de epurare a apelor uzate 239 .E.E. Promovarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti Inspecţia şi controlul evacuărilor de ape uzate • Asigurarea avizării/autorizării evacuării apelor uzate provenite de la aglomerări umane sau de la industria agro-alimentară asimilată.Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/C. privind epurarea apelor uzate urbane şi responsabilităţile acestora sunt prezentate în continuare: Factori de decizie Responsabilitate • Stabilirea standardelor şi obiectivelor de calitate a Ministerul Mediului apelor • Elaborarea normelor pentru condiţiile de evacuare a apelor uzate • Stabilirea sistemului de monitoring al evacuărilor de ape uzate Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Dezvoltării.

modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.I. elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea nr. planurilor şi programelor naționale sectoriale.G. Acest fapt a fost convenit şi ca mod de operare în cadrul Comitetului Interministerial al Apelor.). respectiv urmăreşte realizarea programelor de ac țiune pentru reabilitarea.e revine autorităţilor administraţiei publice locale (consilii judeţene. M. 316/2007). acestea se aplică în zonele unde nu există sisteme centralizate de canalizare şi nu este posibil să fie construite (în general în aglomerări cu mai puţin de 2000 l. iar prin avizare/autorizare se asigură respectarea acestor cerinţe. 51/2006. art.A. Legislaţia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare şi etanşare) şi eficienţele de epurare de realizat. Referitor la soluţiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare în instalaţii mici compacte. modernizarea şi construcția sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. monitorizează planurile. control şi inspecţie le revine sarcina să se asigure ca vidanjarea periodică se realizează corespunzător. în dome niul protecției mediului şi gospodăririi apelor. Autorităţilor care realizează activităţile de autorizare. acestea trebuie să asigure anumite 240 . 12.e. unde se coordonează elaborarea şi urmărirea implementării programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă şi pentru apă uzată. în baza atribuțiilor de elaborare. În ceea ce priveşte gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la termenul de conformare cu cerinţele Directivei 91/271/CEE în spaţiul hidrografic Prut . nr.Bârlad (Figura nr. proprietare a sistemelor de colectare (reţele de canalizare şi staţii de epurare). În plus. actualizare şi urmărire a aplicării strategiilor.2). 9. Ministerul Mediului.e.a). în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de integrare Europeană. prin regulamentul său de organizare şi funcţionare (H. primării).Companii Locale de Apă şi Canalizare (sub autoritatea municipalităţii – proprietate de stat sau proprietate privată) • Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate urbane • Automonitoringul şi raportarea către Direcţiile Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” • Conformarea cu condiţiile de evacuare • Managementul şi depozitarea nămolului Responsabilitatea realizării programelor de acţiune pentru reabilitarea.

din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Aglomerări cu mai mult de 2000 l. Figura 9.e.e. racordaţi 2082095 261180 405571 345345 3094191 241 .2). Anii Sisteme de Colectare Nr.încărcări organice biodegradabile preconizate să fie realizate până în anul 2018 (Tabelul nr. 9. racordaţi 2083511 261037 405494 344150 3094191 Staţii de Epurare Nr.e. 8 18 54 204 284 Total l.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut . 2010 2013 2015 2018 Total 27 27 58 172 284 Total l. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie.Bârlad Tabelul 9.

Valorile din tabelul nr. SAMTID etc.73 mil. fonduri structurale şi de coeziune.A. parteneriate publice private în perioada 2004-2018 sunt prezentate pentru fiecare aglomerare (inclusiv pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l.Evoluţia locuitorilor.2 (a2) 1. Euro..A.2 (b2) 2018 671236116 21751213 1. S. alte fonduri (I.R.). Cheltuielile estimate de la bugetul de stat.2 au fost preluate din Master Planurile judeţene şi acolo unde acestea n-au fost disponibile în forma finală.A. 9.N.A. 9. bugetele locale.A.2 (d2) 2018 76180 113773163 6 48101182 Datele au fost estimate pe baza Master Planurilor judeţene disponibile la sfârşitul anului 2009. crt.N. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.S. informaţiile au fost estimate prin metodologia elaborată de A.3 Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 1137. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cod Nr.) în Anexa 9.R. privind recuperarea costurilor.2 2018 1.E. aplicaţiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeană.e.E. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad” cap. Denumire familie de măsuri familie de măsuri Construirea/reabilitarea/exti 1 nderea reţelelor de canalizare Construirea/reabilitarea/mo 2 dernizarea/extinderea staţiilor de epurare 3 Managementul deşeurilor nepericuloase (nămol) TOTAL Spaţiul hidrografic PrutBârlad 1..3 şi în mod centralizat în Tabelul nr. precum şi metodologiei elaborate de A.2 (a1) 1.P. 2006. 242 .P. 2 .R.2 (b1) Costuri de Termen de conformar e Costuri Investiţii (Euro) operare & întreţinere anuale (Euro) 2018 466419340 26349969 1.D. Tabelul 9.

Resursele financiare avute în vedere sunt: utilizarea de fonduri multilaterale sau nerambursabile. 75% C. respectiv minim 70-90% C..O. în valoare de 3. credite pentru finanţarea serviciilor publice şi investiţii în infrastructură cu garanţii guvernamentale sau locale.. canalizare şi epurare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.O. PHARE) care au permis asigurarea în primii ani a susţinerii financiare necesare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în infrastructură în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate..T.R. România a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (I. 352/2005).B. România beneficiază de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu.5.E.-Cr.C. SAMTID. pentru atingerea conformării. parteneriate etc. administraţia locală sau întreprinzătorii privaţi. 90% M. 243 .P.). în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. stimularea participării capitalului privat şi a parteneriatelor public-private (30% bugetul de stat şi local. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.267 miliarde Euro (85% finanţare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 . În vederea accesării fondurilor europene.A.România a definitivat la începutul anului 2004 Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă în domeniul serviciilor publice.. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P. S.P.S.S. care se reactualizează după necesităţi s-au stabilit măsuri având drept scop stabilirea cererii reale de finanţare pentru lucrările din domeniile serviciilor de apă.E.2013.O. Prin această strategie.A. Măsurile aplicate sunt menite să asigure eficienţe de epurare conforme cu prevederile Directivei 91/271/C. 70-80% Nt şi 80% Pt. De la data aderării. în calitate de stat membru. eficienţa şi „poluatorul plăteşte”).G.A. 40% din fonduri europene structurale şi de coeziune) şi 30% din alte surse (împrumuturi.D. cât şi a unui cadru credibil şi stabil de planificare a investiţiilor pe baza unor principii recunoscute la nivel internaţional (de exemplu: subsidiaritatea.S. să existe suficiente posibilităţi de finanţare pentru lucrările de investiţii planificate. Planul de Dezvoltare Naţională. Mediu). La aceste fonduri se vor adăuga permanent cele provenite de la bugetul statului. astfel încât efluentul de la staţia de epurare să aibă o calitate conform legislaţiei în vigoare (H. astfel încât în perioada de tranziţie solicitată. prin asigurarea serviciilor de alimentare.

privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare în agricultură Directiva 86/278/CCE privind protecţia mediului şi în special a solurilor.E. unităţile industriale şi autorităţile competente în vederea implementării cerinţelor directivei. concentraţiile de metale grele din nămoluri şi cantităţile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinaţie agricolă. când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare a fost transpusă prin O. nichel. Astfel se vor stabili: cantităţile maxime de nămoluri exprimate în tone materie uscată care poate fi aplicată 244 . Obligativitatea de reglementare a utilizării nămolurilor în aşa fel încât acumularea de metale grele în soluri să nu conducă la o depăşire a valorilor limită. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea eliminării prin co-incinerare în cuptoarele din fabricile de ciment. Obiectivele gestionarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale. 344/2004 privind protecţia mediului şi în special a solurilor. vegetaţiei.M. Directiva a fost promovată în sensul de a încuraja utilizarea potenţialului agrochimic al nămolului din staţiile de epurare şi de a reglementa utilizarea lui într-o manieră care să prevină şi să reducă efectele nocive asupra solurilor.DIRECTIVA 86/278/C. când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare. Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă. plumb.E. conform Strategiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Planului Naţional pentru Gestiunea Deşeurilor sunt: Asigurarea. zinc şi mercur) în solurile pe care se aplică nămoluri. cupru. în măsura posibilităţilor. animalelor şi omului. respectiv: Valorile pentru concentraţiile de metale grele (cadmiu. a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol. ca deşeuri. a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale. Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri. apelor. Interzicerea utilizării nămolurilor atunci când unul sau mai multe metale grele din soluri depăşeşte valorile limită pe care le stabilesc şi necesitatea de a lua măsuri pentru asigurarea ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor. Prin acest ordin se stabilesc măsurile necesar a fi luate de către operatorii de servicii publice pentru apă. Obligativitatea producătorilor de nămoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toate informaţiile menţionate. astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora.

precum şi numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor. Obligativitatea ca nămolurile să fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultură. Interzicerea utilizării de nămoluri sau livrarea de nămoluri în vederea utilizării lor: • pe păşuni sau pe culturi furajere în anumite condiţii. tipul de tratament efectuat.ro/departament_mediu/gestiune_deşeuri/industriale/RAPORTnămoluri2007. Ministerul Mediului realizează anual.pe sol pe unitatea de suprafaţă şi pe an. c) tipul de tratament efectuat.doc). Înregistrarea cantităţilor de nămoluri produse. d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor şi „să comunice. Obligativitatea utilizatorilor de nămoluri de a ţine cont de necesităţile nutriţionale ale plantelor astfel încât să nu fie compromisă calitatea solurilor. rapoarte naţionale privind nămolurile provenite de la staţiile de epurare din România. Aceste registre sunt la dispoziţia autorităţilor competente. conform indicatorilor de caracterizare a nămolurilor din prezentul ordin. pe baza informaţiilor din registrele transmise de producători la Agenţiile Locale de Protecţia Mediului. Aceste registre se solicită doar când este necesară autorizarea pentru împrăştierea nămolului de la staţiile de epurare pe terenuri agricole. 245 . apelor de suprafaţă şi subterane. Aceste rapoarte sunt disponibile publicului pe site-ul Ministerului Mediului şi la nivel local la Agenţiile de Protecţia Mediului (http:// www.mmediu. la cererea autorităţilor competente. Producătorul de nămol are obligaţia să ţină la zi registrele cu: a) cantităţile de nămoluri produse şi cantităţile de nămoluri furnizate pentru agricultură. b) compoziţia şi caracteristicile nămolurilor. Este necesar să se respecte valorile limită pentru cantităţile de metale introduse în soluri pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp. informaţiile care se găsesc în registrele de evidenţă”. • pe culturile de legume şi fructe în timpul perioadei de vegetaţie. compoziţia şi caracteristicile nămolurilor. în acelaşi timp cu respectarea valorilor limită pentru concentraţia de metale grele în nămoluri. • pe solurile destinate culturilor de legume şi fructe care sunt în contact direct cu solul.

inclusiv impactul asupra sănătăţii. sociale şi de mediu. compostare etc. Danemarca şi Germania) a fost determinată ca variind 246 . Raportul a fost realizat de către compania Milieu Ltd şi WRC pentru Comisia Europeană. precum şi opţiunilor de utilizare a nămolului în perspectivă.Administraţia Naţională „Apele Române” a colectat informaţii despre cantităţile de nămol rezultate de la staţiile de epurare şi utilizarea acestora. atât în ceea ce priveşte practicile existente de utilizare a nămolului pe terenuri. privind epurarea apelor uzate urbane. cât şi perspectiva oportunităţilor/riscurilor. informaţii redate mai jos: Tabelul 9. Astfel. Scopul proiectului este acela de a furniza Comisiei europene elementele necesare pentru evaluarea impacturilor economice. Aceasta este promovată şi se estimează ca va fi finalizată la sfârşitul anului 2011. Directoratul General de Mediu.E.E.75 Utilizări ale nămolului Utilizare în agricultură Depozitare pe depozite de deşeuri Incinerare Alte forme temporară pe platforme proprii. economic and social impacts of use of sewage sludge on land”. Producţia de nămol în ţările care deja s-au conformat cu cerinţele Directivei (Austria. tratarea nămolului prin alte metode. În vederea realizării unui scenariu privind trendul producţiei şi utilizării nămolului s-au avut în vedere rezultatele raportului european „Environmental. în scenariul de bază s-a considerat că producţia de nămol va creşte şi se va stabiliza odată cu implementarea finală a Directivei 91/271/C.) Total 10611 În prezent nu este disponibilă o strategie naţională privind utilizarea nămolului provenit din staţiile de epurare a apelor uzate. • Rata de producere a nămolului pe cap de locuitor este considerată ca fiind un bun indicator pentru estimările realizate. în cazul României acest termen fiind anul 2018.25 de eliminare (depozitare 10464. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cantităţi nămol uscat utilizate (tone/an) 146.

30% valorificare energetică . cu producerea de energie prin fermentare anaerobă în metantancuri şi depozitarea ulterioară a acestora pe platforme în incinta staţiei sau în alte platformele pentru deşeuri locale sau zonale. Din analiza Master Planurilor judeţene care au primit finanţare pe baza aplicaţiilor de la Comisia Europeană se remarcă faptul că soluţiile recomandate şi acceptate de administraţiile locale sunt cele de tratare a nămolului în staţiile de epurare./locuitor şi an poate fi o rată de producere a nămolului maximă şi acceptabilă. se estimează că se va ajunge în anul 2018 la 53.10% incinerare./loc/an. utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere. de câmpie./locuitor şi an.u. 53.2 kg s. 20% vor fi utilizate în agricultură.6 kg s.25 kg s. de circa 10.641 tone substanţă uscată/an în anul 2013. . 10% incinerate. cu luarea în considerare şi a cerinţelor Directivei Nitraţi. Procentele propuse iau în considerare următoarele aspecte: 247 .130 tone substanţă uscată/an în anul 2018.între 23 şi 29 kg s.u.u. depozitare în depozite speciale). Pentru România a rezultat următoarea prognoză a ratelor de producere a nămolului: perioada 2005-2010 . în silvicultură. Se recomandă şi împrăştierea pe terenuri agricole a nămolurilor.20% utilizare în agricultură. . utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere. De aceea s-a considerat ca media de 25 kg s./loc/an. • • perioada 2011-2015: . în silvicultură. 10. Din această cantitate estimată.7. Această valoare se va utiliza şi în cazul României a cărei rată de producere a nămolului este scăzută. depozitare în depozite speciale). procentele privind cantităţile de nămol produse ce vor fi valorificate/utilizate sunt următoarele: . Faţă de cantităţile de nămol rezultat de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale existente în anul 2007. 45. dar numai în zonele agricole.935 tone substanţă uscată/an în anul 2015.611. Până la termenul de implementare al Directivei (anul 2018) cantitatea de nămol estimată a fi generată de la staţiile de epurare urbane va fi aproximativ: 7.u.u/loc/an.130 tone substanţă uscată/an. 30% valorificate energetic şi 40% prin alte metode (depozitare temporară. perioada 2015 – 2018 .578 tone substanţă uscată/an în anul 2010. Ca atare.40% altele (depozitare temporară.

• existenţa a 22 aglomerări mari. streptococi fecali etc. care să nu afecteze mediul şi totodată la utilizarea în agricultură. prin împrăştiere pe terenurile agricole. costurile aferente pentru investiţii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi: împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tonă. 248 . pentru care se prevede o dezvoltare moderată. În acelaşi timp. să se ia în considerare compoziţia nămolurilor provenite de la staţiile de epurare. Astfel.• tendinţa de descreştere a numărului populaţiei în România. perspectiva de creştere a suprafeţei agricole.u. transport) de circa 107 – 355 €/tonă nămol s.O.3). cu peste 150.2018) • respectarea prevederilor Directivei Nitraţi: extinderea zonelor vulnerabile la 55% din suprafaţa agricolă a României. În plus.69% teritoriul (suprafaţa agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraţi. În ceea ce priveşte utilizarea nămolului în Agricultură şi silvicultură. care indică atingerea stării bune a apelor până în anul 2015. investiţii legate de construirea noilor staţii de epurare sau de modernizarea celor existente. în ceea ce priveşte prevederile Directivei Cadru Apa. Sunt necesare investiţii importante pentru construirea unor instalaţii adecvate de tratare a nămolului rezultat din staţiile de epurare pentru ca acesta să poată fi utilizat în agricultură.S. Mediu. utilizare în silvicultură: 210 €/tonă. corelată cu dezvoltarea agriculturii. • problema nutrienţilor în bazinul fluviului Dunărea. 9. utilizare. costurile de investiţie şi operare pentru lucrările de utilizare a nămolului au fost estimate în cadrul Master Planurilor judeţene în mod integrat cu lucrările necesare staţiilor de epurare (Anexa nr. nămolurile de epurare trebuie transportate în condiţii de siguranţă. care vor avea staţii de epurare cu treaptă avansată de îndepărtare a conţinutului de nutrienţi şi vor fi responsabile de producerea unor cantităţi importante de nămol.000 l. Se menţionează că aceste investiţii au fost prevăzute în P. bogate în nutrienţi. Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului din staţiile de epurare este afectată de prevederile Directivei Nitraţi în sensul că România are declarat în proporţie de 57. depozitare.e. depozitare şi utilizare a nămolului secundar/terţiar (prelucrare. • o dezvoltare moderată a agriculturii în perioada luată în considerare (2010. în metale grele. la axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentru reabilitarea facilităţilor de tratare. nu indică o creştere importantă pentru a putea folosi cantităţi mari din nămolul de epurare ca îngrăşământ. împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tonă.

Aglomerările cu mai puţin de 2000 l. 2 (9) şi art. au ca efect nu numai respectarea prevederilor Directivei 86/278/C. • Întocmirea cadastrului acestor ape. pentru a nu ajunge în emisarii naturali (lucru interzis în România prin Legea Apelor). În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici în ceea ce priveşte împrăştierea nămolurilor pe terenurile agricole. acolo unde nu este posibilă realizarea unor sisteme de epurare. în acest ultim caz.e.E. DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/C.De aceea utilizarea trebuie să se facă cu prudenţă. au obligativitatea de a realiza o epurare corespunzătoare (art. astfel încât să respecte prevederile tuturor Directivelor. Principalele cerinţe ale Planului de acţiune pentru implementarea acestei directive sunt: • Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control. respectiv măsurile de dotare a laboratorului pentru analiza cantitativă şi de utilizare a nămolului în agricultură. • Desemnarea zonelor vulnerabile.E. nămolul se transportă prin vidanjare la staţiile de epurare cele mai apropiate. 249 . utilizarea nămolurilor fiind posibilă numai după tratarea acestora.A.. ci şi minimizarea contaminării apelor subterane datorită depozitării nămolului la standarde europene. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole Principalele obiective ale Directivei Consiliului 91/976/C.E.E.E. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.C. cuprinse în Planul de acţiune sunt următoarele: • reducerea poluării produse sau induse de nitraţi din surse agricole. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construi staţii de epurare de dimensiuni mici sau sisteme individuale de epurare (nămolul rezultat se poate supune cerinţelor Directivei 86/278/C.E. protejarea sănătăţii populaţiei şi mediului prin reducerea riscului de contaminare şi îmbunătăţirea monitoringului de calitate pentru nămol.E. • prevenirea poluării apelor cu nitraţi. Măsurile necesare asigurării unui management al deşeurilor de tip nămol din staţii de epurare.) sau se pot utiliza bazine vidanjabile. şi Directiva Nitraţi.E. respectiv D.

2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.10.E. implementarea şi punerea în practică a programelor de acţiune. a fost transpusă în totalitate în legislaţia românească prin acte legislative specifice prezentate în Anexa nr. Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie. Autorităţile responsabile pentru stabilirea programelor de acţiune şi controlul eficienţei acestora sunt: Autorităţile locale de la nivelul comunelor .P.1. • Alte cerinţe pentru implementare se referă la responsabilităţi. termen de îndeplinire şi sursele de finanţare. raportare.E.A.elaborează un Plan de acţiune care va cuprinde măsurile din program.2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din sursele agricole cu modificările şi completările ulterioare.  Ordinul comun nr. • Elaborarea. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. prin Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice-O.• Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării codului.  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.S.. respectiv sol. revizuiri periodice ale planului de acţiune şi elaborarea şi adoptarea reglementărilor naţionale necesare în vederea implementării planului de acţiune. 1182/22.A. stadiului implementării acestui program. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. Cele mai importante acte în transpunerea acestei directive şi care au relevanţă la stabilirea programului de măsuri sunt:  Hotărârea de Guvern nr.11. 964/13.11.C.P.2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. Direcţiile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală şi Garda Naţională de Mediu controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile şi raportează semestrial Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 9. respectiv Ministerului Mediului. 1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi al Ministrului Agriculturii. 250 . în vederea stabilirii eficienţei acestor planuri la nivel de comună. Directiva 91/676/C. subterane. Agrochimie şi Protecţia MediuluiI. . 1270/30.elaborează schemele de monitorizare pentru nitraţi din surse agricole în apele de suprafaţă.

G. îngheţate sau acoperite cu zăpadă.P.C. gestionarea terenurilor. modurile de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice şi a dejecţiilor animale. 5 alin. Zone vulnerabile la nitraţi”. inundate. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă. s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Codul de bună practică agricolă ce vizează reducerea poluării cu nitraţi. în special utilizarea unui sistem de rotaţie a culturilor şi proporţionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale. Zonele Vulnerabile au fost identificate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (I. programele de acţiune se pun în practică în termen de patru ani de la elaborarea lor (art. numărul şi suprafeţele aferente lor sunt prezentate în subcapitolul 5.N. 5.4 „Zone sensibile la nutrienţi. capacitatea şi construirea bazinelor/platformelor destinate stocării dejecţiilor animale.. pentru a putea menţine la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive. Lista localităţilor pe spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cu zonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi (zone vulnerabile) s-a prezentat în Anexa nr. 4 din Directivă). 251 . în special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şi infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafaţă a lichidelor care conţin dejecţii animale şi dejecţii de materii vegetale precum furajele însilozate.A. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.1. ar provoca o poluare a apelor cu nitraţi.România nu a obţinut perioada de tranziţie pentru această Directivă. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi. menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbţiei azotului din sol care.E.A. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/C.E. Cele mai importante prevederi din acest cod sunt: perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare. se aplică în zonele vulnerabile şi ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării.) având în vedere prevederile H.R.) împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” (A. Întrucât zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt considerate zone protejate. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte. în lipsa unui astfel de strat vegetal. în special nivelul şi uniformitatea acestora.

indiferent dacă sunt sau nu localizate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.- elaborarea planurilor de fertilizare în funcţie de fiecare exploataţie şi ţinerea registrelor de utilizare a fertilizanţilor.E.zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Este specificat că până la recalcularea costurilor de implementare ale acestei Directive.a se prezintă măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile). întreţinere şi exploatare) pentru fiecare localitate situată în zonele vulnerabile. Astfel. costul implementării măsurilor prevăzute de programele de acţiune s-au estimat la circa 221 milioane Euro. Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. aplicarea programelor de acţiune şi respectarea codului de bune practici agricole. precum şi particularizările pentru condiţiile naturale şi socio-economice ale fiecărei unităţi teritorialadministrative încadrate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.5 se prezintă măsurile pentru sursele semnificative punctiforme de poluare. În subcapitolul 9. În continuarea acestui subcapitol se tratează programele de măsuri de bază pentru sursele difuze . la nivelul întregului spaţiu hidrografic s-a prevăzut ca măsură generală de bază.4.E. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.c se prezintă corpurile de apă de suprafaţă şi subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora. Programele de măsuri de bază aplicate surselor agricole difuze cu nitraţi s-au stabilit la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad având în vedere în principal: • • • Planul de implementare al Directivei 91/676/C. În conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare s-au elaborat Programele de - acţiune pentru zonele vulnerabile* la nivel de unităţi teritorial – administrative..b şi 9. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. În Anexa 9. prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemul radicular al plantelor în cazul culturilor irigate. având în vedere reactualizarea listei de zone vulnerabile şi mărirea suprafeţei considerate vulnerabilă la poluarea cu nitraţi din surse agricole. În vederea reducerii poluării cu nitraţi din surse agricole. De asemenea.4. într-o primă aproximare s-au estimat costuri de circa 1 milion de Euro (costuri de investiţii. inclusiv estimarea costurilor implementării acestor măsuri.4. 252 . în anexele 9.

E. anexa la H. Comisia Europeană a început în anul 1995 reevaluarea substanţelor active existente pe piaţa Uniunii Europene. Autorităţile competente pentru implementarea şi controlul acestei Directive sunt: Unităţile fitosanitare. În vederea alinierii procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţie a plantelor la cea comunitară.G. 91/414/C. adică cele care prezintă cel puţin o utilizare sigură. a fost necesară armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene cu privire la plasarea pe piaţă şi utilizarea acestor produse pe teritoriul ţării. care transpune prevederile Directivei Consiliului nr. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor.DIRECTIVA CONSILIULUI 91/414/C.. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor Directiva 91/414/C. în România se omologhează numai produse de protecţie a plantelor formulate pe baza substanţelor active incluse în Anexa I la Directiva 91/414/C.E. au fost incluse în Anexa I a Directivei 91/414/C. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţa şi a utilizării lor pe teritoriul României. pe măsura evaluării şi autorizării de noi substanţe active de către Comisia Europeană. 253 .E.E.E. se va completa corespunzător. Principalele obiective: reducerea riscului pentru sănătatea oamenilor. Inspectoratele Judeţene de Poliţie. 437/2005. 539/2007. prin transpunerea prevederilor directivelor de modificare a Anexei I. lista prevăzută în anexă a fost completată prin anexa la Hotărârea Guvernului nr.E.E. În acest sens.E.. 838/2006 modificată şi completată prin anexa la hotărârea Guvernului nr. Agenţiile pentru Protecţia Mediului. 3 din hotărârea Guvernului nr. anexă care a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. Conform hotărârii Guvernului nr.E. a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. Potrivit prevederilor art. Substanţele active a căror utilizare a fost aprobată de către Comisia Europeană. cu modificările şi completările ulterioare. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României. Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor. reglementează procedura de autorizare a produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul Comunităţii. Astfel.E. 1559/2004. Inspectoratele Teritoriale de Muncă. publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală etc. animalelor şi mediului pe care îl implică utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

stochează/deţin. în vederea neutralizării sau stocuri pesticide omologate. distribuie. Administraţia Naţională Apele Române (A. stochează/deţin.) a elaborat „Metodologia privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. suprafaţa agricolă tratată cu produse fitosanitare. Familiile de măsuri stabilite pentru a fi implementate în vederea controlului produselor de protecţia plantelor. utilaje de împrăştiere a pesticidelor pe suprafeţele agricole etc.Pentru includerea în programul de măsuri a acestor reglementări în domeniu. termenele de conformare şi costurile măsurilor. 134/2006 şi a măsurilor din Ordonanţa nr. utilizează pesticide.5.G. modificată şi completată cu H. utilizează şi care nu se conformează în totalitate cerinţelor specifice. 254 . În aceste condiţii. sistem şi capacitate stocare pentru produse fitosanitare. 628/2006.M. precum şi O.E. cantitatea de pesticide utilizată. Această metodologie cuprinde o secţiune cu măsuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protecţie a plantelor. stocuri pesticide interzise prin lege. precum şi din alte reglementări în vigoare. în special. de prevederile cu privire la: condiţiile de stocare a produselor fitofarmaceutice. condiţiile de organizare şi funcţionare. comercializează. distribuie. 894/2005.E.N. 9. au ţinut cont de: • Aplicarea măsurilor generale din Directiva 91/414/C. modalităţile de manipulare/utilizare. Această anexă prezintă.A.R. 1559/2004. transpusă prin H. Măsurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologhează. având în vedere conformarea cu legislaţia specifică. şi informaţii/date la nivelul anului 2006. 41/2007. precum şi pentru reducerea emisiilor de astfel de produse. comercializează.G. cu privire la: domeniul de activitate al unităţii (Omologare/Comercializare/Distribuţie/Transport /Stocare/ Utilizare/Deţinere). Această centralizare se regăseşte în Anexa nr. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a făcut o centralizare a măsurilor propuse de unităţile care omologhează. pe lângă măsurile propuse. clasificarea produselor fitosanitare folosite. • Reducerea riscului la manipularea şi stocarea produselor fitosanitare. au ţinut cont.

209 fără programe/măsuri de conformare.400 Euro. precum şi privind reducerea emisiilor de pesticide în corpurile de apă. având în vedere faptul că la nivel naţional prevederile sunt transpuse prin acte normative comune. atestat prin certificat de atestare profesională eliberat nominal în urma examinării de către unitatea fitosanitară. comercializează. 9. s-a hotărât ca o măsură particulară din programul de măsuri. să fie „instruirea personalului”. De asemenea. Numărul de unităţi pentru care s-au stabilit astfel de măsuri este de 7. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva 92/43/C.E.5. s-a constatat că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad funcţionează 42 unităţi autorizate care omologhează.E. privind conservarea habitatelor naturale.E. utilizează pesticide. multe proiecte care se desfăşoară prevăd acţiuni comune pentru îndeplinirea obligaţiilor celor două directive. interzise prin lege.E.23 tone. DIRECTIVA 79/409/C. dar şi pentru că o serie de măsuri trebuie luate concomitent.E.096 ha.E.Se precizează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad există unităţi care nu au stabilit măsuri. întrucât se conformează legislaţiei în vigoare. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a utilizat o cantitate totală de pesticide de 69.E. Datele disponibile la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) În acest subcapitol se prezintă în comun măsurile referitoare la Directiva 79/409/C. Întrucât persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie să aibă pregătire în domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior şi mediu. pe o suprafaţă agricolă de 187. autorităţile competente sunt aceleaşi. stocate în vederea neutralizării şi nici produse fitosanitare omologate. au evidenţiat că nu există cantităţi de pesticide. distribuie. acestea respectând legislaţia în vigoare. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) DIRECTIVA 92/43/C. Analizând Anexa nr. privind conservarea habitatelor naturale. Pentru spaţiul hidrografic Prut-Bârlad costurile totale estimate pentru implementarea măsurilor privind conformarea cu legislaţia în vigoare specifică produselor fitosanitare. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-au evidenţiat 7 unităţi care au specificat această măsură în programul de măsuri.E. 255 . stochează/deţin. sunt de 118. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate).

E.A. Stabilirea modalităţilor de administrare/preluare în custodie a ariilor naturale protejate.G. care permite menţinerea sau.P. Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri şi proiecte.Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”. managementul şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte regulile pentru exploatarea acestora. care să reunească ariile speciale de conservare. O. Stabilirea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare (în special a celor prioritare). pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări):  Conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre pentru care se aplică Tratatul.  Realizarea unei reţele ecologice europene coerente. Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuitul agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate. Constituirea Consiliilor Consultative şi a Consiliilor Ştiinţifice.E.-urilor şi a S. Realizarea planurilor de management şi a regulamentelor. a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare prevede o serie de măsuri de bază pentru implementarea directivelor: Identificarea şi apoi stabilirea în acord cu Comisia Europeană a listei S.E.A. readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor respective. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt:  Contribuie la menţinerea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică Tratatul. dacă este cazul.-urilor.urilor/S. conservarea habitatelor naturale.  Se aplică pentru pasări.E.U. precum şi pentru ouăle.C. Principalele obiectivele ale Directivei 79/409/C.  Reglementează protejarea. transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuiau să fie depline la data aderării. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.C. privind conservarea habitatelor naturale.I. 256 . Principalele obiectivele ale Directivei 92/43/C. cuiburile şi habitatele acestora.

M.) Scopul activităţilor Responsabil pentru transpunerea Directivelor Promovarea măsurilor legislative având ca scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. 257 . şi evidenţierea obligatorie a ariilor naturale protejate şi a coridoarelor ecologice în planurile naţionale. În tabelul de mai jos sunt prezentate autorităţile responsabile pentru implementarea prevederilor legale la nivel naţional: Ministerul Mediului (M. Transmiterea către Comisia Europeană a informaţiilor privind ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică.o Măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale. zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism.D. Obligativitatea stabilirii şi implementării măsurilor compensatorii precum şi necesitatea informării Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.R. Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru A. Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul naţional inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional. Interzicerea activităţilor din siturile Natura 2000 şi cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor şi speciilor pentru protecţia şi conservarea păsărilor sălbatice.D. Realizarea unor studii de evaluare adecvată pentru planuri şi proiecte şi competenţele privind emiterea avizul Natura 2000. Desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. în planurile cadastrale şi în cărţile funciare. obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. o Zonarea internă. Organizarea şi participarea la seminariile biogeografice.B. o Măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar.

P.D.) Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (A. regional şi local.-uri) Garda Naţională de Mediu (G.M.) şi inspectoratele teritoriale Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (A.).D. organizează campanii de informare şi consultare a publicului cu privire la dezvoltarea reţelei Natura 2000 şi monitorizează şi elaborează rapoarte cu privire la starea de conservare a ariilor naturale protejate. Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este responsabilă d asigurarea cadrului necesar pentru realizarea administrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate.C. precum şi de controlul lucrărilor cu impact asupra speciilor şi habitatelor naturale. Implementare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului colaborează cu Ministerul Mediului în activitatea de monitorizare a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi a siturilor de importanţă comunitară.) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Adoptarea de măsuri de conservare specifice.R. Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. Instituţii colaboratoare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (A.P.P.N.M. în scopul realizării Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 şi asigură educarea şi informarea publicului privind obligaţiile ce le revin pentru protecţia şi conservarea capitalului natural la nivel naţional.P.A. Raportări către Comisia Europeană.N. 258 . Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului identifică şi propun arii naturale pentru includerea acestora în reţeaua Europeană de situri Natura 2000.N.M.). Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (I.Ministerul Mediului (M. Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele teritoriale sunt responsabile de controlul modului de respectare a legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate şi a măsurilor de conservare.M. Educarea şi informarea publicului.M.-uri şi A.N.

România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. 259 . conservarea habitatelor naturale.Ministerul Mediului (M. de reglementare şi administrative necesare aducerii la îndeplinire a directivei în termen de doi ani de la notificarea acesteia.) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia de a elabora şi de a aplica regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate.M.G. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.E.M. statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei. nr. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării este coordonatorul tehnic în cadrul procesului de validare a siturilor Natura 2000. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.E. inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional. începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Păsări (79/409/C. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România) şi ariilor speciale de conservare (O. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. La intervale de trei ani. 407/2006 şi în 2007 a transmis Comisiei Europene informaţiile privind ariile de protecţie specială avifaunistică. inclusiv actul normativ de desemnarea a acestora (H. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. Iniţierea şi aplicarea măsurilor privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România).E. Statele Membre pun în aplicare dispoziţiile legale. nr.E. şi 92/43/C. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013. România a transpus prevederile Directivelor 79/409/C. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie Solicitată Nu există perioadă de tranziţie. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/C.E.E.).E.). statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale.E. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară.

a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor.G. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară O. la nivel judeţean s-au desfăşurat campanii de informare susţinute de agenţiile locale şi regionale pentru protecţia mediului. autorităţi ale administraţiei publice locale. cel puţin. institute de cercetare (Institutul Naţional de Cercetări Marine „Grigore Antipa”. schimbul de opinii.Măsuri pentru implementarea cerinţelor În procesul de implementare a reţelei Natura 2000 trebuie implicaţi toţi factorii interesaţi. De asemenea. analizarea datelor. Agenţiile Locale de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţiile de Plăţi. Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aproximativ 17% din suprafaţa ţării. universităţi. Societatea Ornitologica Română. respectiv instituţii publice.). Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protecţie pentru arii protejate în aceeaşi zonă. În urma derulării acestor proiecte s-au obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. Institutul de Speologie Emil Racoviţă. nr. în cadrul Planului de Management. a subcontractat o serie de instituţii. în colaborare cu Inspectoratele teritoriale ale Gărzii de Mediu. 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). Asociaţia Grădinilor Botanice din România. organizaţii neguvernamentale. Grupul Milvus etc. muzee. managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie. În acelaşi timp a fost creat un sistem informaţional care oferă informaţiile necesare pentru caracterizarea şi evaluarea reţelei Natura 2000 şi pentru a permite selectarea siturilor.M.M. validarea şi consultarea publicului. proprietari de terenuri. organizaţii neguvernamentale. România.F. Aceste activităţi de conştientizare şi participare publică au fost susţinute şi de proiecte PHARE şi Life Natura şi ale A. Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti. administraţii de arii naturale protejate.F. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau. Pentru implementarea reţelei Natura 2000 Ministerul Mediului a contractat completarea fiselor standard de date pentru siturile Natura 2000 Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării. care. După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 va trebui să se asigure un management eficient al siturilor.W. la rândul lui. verificarea. Dezvoltare Rurală şi Pescuit. W. trebuie realizată o 260 . nr. Astfel. În 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei.

cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale.realizarea de panouri informative.E. 261 . care urmăreşte managementul ariilor protejate.D.S. €. .E. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt reprezentate până în prezent de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor PHARE şi LIFE Natura. Mediu şi P. Acţiunile vor fi coordonate între P. accentul pe anumite capitole. pentru întărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului.E.E.O. Aceste sume sunt destinate în mod deosebit conformării cu Directivele Păsări şi Habitate. Anexa 9. şi Directiva Păsări 79/409/C.E. 150 mil. ale Administraţiei Fondului de Mediu derulate sau aflate în derulare.S. materiale şi broşuri pentru conştientizarea publicului. Axa prioritară 4 din P..regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate.O. este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă.R.E.).corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioadă de raportare. În Anexa 9.E. bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale. aplicării legislaţiei şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate. Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi sunt prevăzuţi aprox.achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice. cheltuielile de la bugetul de stat. hărţi etc. în vederea asigurării plăţilor compensatorii pentru proprietari/administratori. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi 92/43/C.O. . Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”.N. Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor directivelor 79/409/C.E. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversităţii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile. inclusiv perioadele de desfăşurare şi sumele alocate.S.inventarierea.6 prezintă proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C. Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate. Sumele pentru această prioritate conform P. privind conservarea habitatelor naturale.implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică. . Acestea se vor realiza pentru întocmirea: . şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000. .

.Of. se referă la: .2005). apă şi sol. comune cu operatorul în vederea verificării conformării cu condiţiile impuse prin autorizaţia integrată de mediu (art.E.E. 14 al Directivei 96/61/C. 17 ale Directivei 96/61/C. .DIRECTIVA 96/61/C. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă.Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordurilor/autorizaţiilor integrate de mediu în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/C. 10 al Directivei 96/61/C.E. Cerinţe pentru implementare prevederilor Directivei 96/61/C. Anexa I. 18.Monitorizarea şi raportarea de date în conformitate cu Registrul Emisiilor de Poluanţi (art. 84 / 2006 (M. sunt transpuse în totalitate prin OUG nr. amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC.Măsuri pentru reducerea poluării în context transfrontalier (art. . inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor.Măsuri suplimentare pentru a acoperi cerinţele speciale referitoare la atingerea standardelor de calitate a mediului (art. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.E.Măsuri speciale referitoare la protecţia calităţii aerului.E.E.. 9.A. 9 al Directivei 96/61/C.). Cerinţele specifice privind abordarea integrată. 3 al Directivei 96/61/C.).E.). aprobată prin Legea nr. .T..Introducerea sistemului de schimb de informaţii privind dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile (art. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. . (art. 327/11. 11 al Directivei 96/61/C.E.04.2006).11.. . utilizarea eficientă a energiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri produse în vederea respectării prevederilor art.Măsuri pentru prevenirea poluării.).). . în vederea atingerii unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.E.E. (M.).Publicarea informaţiilor în concordanţă cu cerinţele Directivei 96/61/C.Elaborarea de programe de control şi inspecţie.Stabilirea de valori limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza B.E. apei şi solului (art. în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE. pentru activităţile menţionate în Anexa I a directivei. 262 . 9.E. II şi III din Directiva 96/61/C. . 1078/30. 8 al Directivei 96/61/C.) .Of.

P..P. privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea susţinerii vieţii piscicole.. .Bârlad un număr de 12 instalaţii industriale cu perioadă de tranziţie.Realizarea sistemului de cooperare transfrontalieră în situaţia în care activităţile pot avea impact major negativ asupra calităţii mediului dintr-o ţară membră a Uniunii Europene (art. modificată de Directiva 91/692/C. .C. În procesul de negociere cu Uniunea Europeană privind Directiva I.E..P.Inventarierea instalaţiilor/activităţilor aflate sub incidenţa prevederilor Directivei şi a emisiilor provenite de la acestea.E.Asigurarea conformării cu prevederile Directivelor listate în Anexa II a Directivei 96/61/C. Din punct de vedere al gospodăririi apelor. corelate cu calitatea apei: • • • • Directiva Consiliului nr. nivelul conformării precum şi a rapoartelor pentru Registrul poluanţilor emişi. Directiva 75/440/C. după 30 octombrie 2007. Cele fără perioadă de tranziţie.P.C. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării se întind de la 31 decembrie 2008 până la 31 decembrie 2015. În O. au existat în spaţiul hidrografic Prut .).R.P.. privind calitatea apei de suprafaţă destinate preparării apei potabile în Statele Membre.E.E.E. deci. 59 folosinţe deţin autorizaţii de gospodărire a apelor şi 1 folosinţă de apă este în procedură de autorizare 263 .E.E.E. de 60 de folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.P.C. Instalaţiile cu perioadă de tranziţie sunt acelea pentru care s-a obţinut o anumită perioadă de timp..E.U. 15 al Directivei 96/61/C.Întocmirea rapoartelor privind implementarea.E.P. 76/464/C. 17 al Directivei 96/61/C. . în acord.C..E. . în conformitate cu Decizia 2000/479/C. Alte instrumente legislative relevante pentru implementarea prevederilor directivei I. 9.E. cu cerinţele U.G. 152/2005 se nominalizează unităţile industriale.). şi Directivele „fiice”.P.E.Asigurarea accesului la informaţiile privind datele de monitorizare şi emisie. la sfârşitul anului 2008 a fost inventariat un nr. din care 12 folosinţe de apă au perioadă de tranziţie (Anexa nr. Perioade de tranziţie obţinute pentru Directiva 96/61/C.E. sunt acele instalaţii pentru care s-a considerat că până la data de 30 octombrie 2007 există suficient timp pentru conformare..7).E. –E.. precum şi participarea publicului la decizia de mediu (art.P... Directiva 2006/44/C. Directiva Cadru Apa 2000/60/C. necesară pentru conformarea cu prevederile Directivei I.

. • Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei. • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a substanţelor chimice cu risc de inflamare. evitarea producerii de deşeuri.T.Măsurile necesare implementării Directivei I. • Utilizarea aburului secundar. în vederea reducerii poluării se referă la introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologii disponibile în domeniu (B.T. pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru refacerea amplasamentului şi a zonelor afectate etc. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată. cum ar fi luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării.P. • Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor B.). respectiv: • Reducerea pierderilor de substanţe periculoase în apă. toxic etc. • Realizarea de depozite de deşeuri nepericuloase. • Închiderea depozitelor de reziduuri la bataluri. luarea măsurilor necesare. modernizarea tehnologiilor. • Obligaţiile generale ale operatorului privind exploatarea instalaţiei.P. în vederea încadrării efluentului evacuat în valorile limită de emisie stabilite în autorizaţia de gospodărirea apelor şi în autorizaţia integrată de mediu. în special prin aplicarea recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile. în cazul încetării definitive a activităţilor. 264 . • Reabilitarea/modernizarea instalaţiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculare internă a apei tehnologice (recuperarea condensului pur. produselor finite şi intermediarilor.C.. • Îmbunătăţirea funcţionării în siguranţă a batalurilor.) în procesul de producţie. recircularea/recuperarea solvenţilor. explozie. motorină etc. valorificarea sau neutralizarea şi depozitarea lor.A. sunt incluse şi măsurile care se referă la diminuarea impactului deşeurilor asupra solului şi apelor subterane: • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a materiilor prime. modificarea circuitului de alimentare cu apă la staţiile de spălare). De asemenea.A. • Introducerea de instalaţii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă a apei tehnologice. luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. • Reactivarea/construirea forajelor de observaţie din vecinătatea batalurilor şi a haldelor de depozitare.

C.P. 2003/105/E. aprobată prin Legea nr.C. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 8).R. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.P.3 milioane EURO. trebuie să aplice măsuri în conformitate cu cerinţele Directivei I. Măsurile menţionate sunt incluse în programele de etapizare şi programe de conformare care sunt anexe la autorizaţia integrată de mediu. Directiva Consiliului Europei nr. Unităţile industriale care fac parte din Registrul European al Poluanţilor Emişi (EP. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.T. Costurile preliminare estimate care sunt asociate acestor măsuri sunt de circa 4. din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II) şi DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2003/105/C.) din anul 2007 (Anexa 9.R. 96/82/E.E din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei Consiliului 96/82/C. Directiva Consiliului Europei nr. („Seveso II”) urmăreşte 265 .U. pe care România l-a transmis la Comisia Europeană.E. 96/82/E.C. respectiv pentru un număr de 3 unităţi. DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/C. privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase („Seveso II”) se aplică amplasamentelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major. numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în O.G.C. nr.E. conform dispoziţiilor legale în vigoare. pentru factorul de mediu apa.Pentru a se asigura aplicarea cerinţelor legale. din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr. autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite autorizaţiile integrate de mediu.

S. conform art. utilizând informaţiile primite de la operator. precum şi clarificarea unor prevederi ale acesteia.1. Autorităţile publice investite la nivel regional şi judeţean. Situaţii de Urgenţă. prin Inspectoratul General pentru 266 . denumite în continuare I. nr. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. • Comisariatele regionale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. art. c) la nivel judeţean: • Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. având în vedere accidentele industriale recente şi studiile efectuate asupra substanţelor cancerigene şi periculoase pentru mediu. • inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. din cauza amplasării şi a proximităţii unor astfel de locaţii. Unităţile economice care intră sub incidenţa Directivei • Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. identifică amplasamentele sau grupurile de amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major. 7 şi 10.G. 5(1). precum şi a inventarului de substanţe periculoase de pe aceste amplasamente.G. autorităţile publice investite şi responsabile pentru aplicarea acestei hotărâri sunt următoarele: a) la nivel central • Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Garda Naţională de Mediu. Conform H. prevăzute la art. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase cu modificările şi completările ulterioare. prin secretariatul de risc.extinderea ariei de aplicare a Directivei. prin: secretariatul de risc. prin secretariatul de risc. Directiva SEVESO II este transpusă total în legislaţia românească prin H. b) la nivel regional • Agenţiile regionale pentru protecţia mediului. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. prin secretariatul de risc. precum şi pericolul amplificării acestuia prin efectul „Domino”.. Implementarea legislaţiei europene s-a realizat pe baza procedurilor şi normativelor specifice menţionate în Anexa 9. 5. nr. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obţinut perioadă de tranziţie în urma negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. • Comisariatele judeţene din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.U.

. în scopul de a demonstra: .SEVESO trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi să limiteze consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaţii.că planul de urgenţă internă a fost elaborat. a sistemelor de 267 .implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore. Informaţiile vor cuprinde cel puţin elementele prevăzute în H.G. precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei politici. cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă. Titularul activităţii are obligaţia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv. în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident major.că au fost incluse măsuri adecvate de siguranţă în proiectarea. unităţilor de stocare. au obligaţia să ia următoarele măsuri: . Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport de securitate. echipamentului şi infrastructurii din interiorul amplasamentului. construcţia. astfel încât în elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară în jurul amplasamentelor existente.identificarea pericolelor potenţiale de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. .G. . Operatorii amplasamentelor identificate conform alin. 9. iar informaţiile necesare pentru elaborarea planului de urgenţă externă au fost furnizate Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor. la intervale de 3 ani. Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii. 804/2007 care intră sub incidenta art. informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident. care prezintă riscuri de accidente majore.asigurarea informaţiilor necesare autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. . Operatorii amplasamentelor care intră sub incidenţa Directivei Seveso au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinţele acestora. 804/2007. (1) din H.

de securitate publică sau de apărare naţională. operatorul poate solicita autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean ca anumite date din raport să nu fie făcute publice. atât autorităţile publice cât şi operatorii au obligaţii privind informarea publicului. care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. Agenţiile de Protecţia Mediului etc. În acest caz. 804/2007 furnizează informaţii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident. precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul. mass-media. Este vorba atât de informarea pasivă. comercială. autorităţile competente (Ministerul Mediului.G. 10.) sunt obligate să organizeze un sistem de inspecţie. operatorii şi autorităţile competente este necesar să participe activ prin distribuirea de pliante şi broşuri. H. cât şi cel al consultării.G. Operatorii amplasamentelor Seveso care intră sub incidenţa prevederilor art. cel puţin o inspecţie pe an la nivelul fiecăruia.să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente. operatorii trebuie să elaboreze un plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accident major. 14. Directiva Seveso acordă drepturi publicului atât în domeniul accesului la informaţii. care constă în accesul continuu la informaţii (internet. 1 la H.G. operatorul 268 . care să informeze publicul cu privire la comportamentul în caz de accident.să furnizeze informaţiile necesare Inspectoratului Situaţiilor de Urgenţă în vederea întocmirii planului de urgenţă externă. dar şi de cea activă. care să asigure evaluarea sistematică a operatorilor/stabilimentelor sau.management al securităţii. . H. 804/2007 acestea putând fi incluse în planurile de management ale bazinelor hidrografice. personală. Totodată. . a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenţă internă pentru aceste amplasamente să fie avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major. tuturor persoanelor. Documentaţiile întocmite de către operatori sunt puse la dispoziţia publicului interesat şi în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiilor de mediu. 804/2007. Din motive de confidenţialitate industrială. pentru a limita consecinţele acestuia şi să notifice autorităţile competente în urma producerii unui accident major. de exemplu. Categoriile şi grupurile de substanţe periculoase se regăsesc în Anexa nr. direct la operatori). cu aprobarea autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean. Tipul de informaţii disponibile publicului sunt stipulate la art.

în cazul amplasamentelor existente. şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/C. de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/C. în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean. pe de altă parte.E privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.) Procedura E. au fost inventariate împreună cu unităţile I.P. Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei alte documentaţii elaborate de operator. să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora. pe de o parte. amendată de Directiva Consiliului 97/11/E.E. Inspectoratele Județene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisariatele Judeţene al eGărzii Naţionale de Mediu organizează sistemul de inspecţie şi control adaptat tipului de amplasament în cauză. 9. de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate. unităţile care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.A. În Anexa nr. se vor lua măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont.E. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. De asemenea. zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi.E. între amplasamente şi zone rezidenţiale. este o cerinţă a Directivei Consiliului 85/337/C. de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art.C. clădiri şi zone de utilitate publică.E. 6.12 unde se prezintă măsurile pentru reducerea presiunilor de la activităţile industriale s-au menţionat şi directivele sub care pot fi încadrate măsurile de implementat. astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie. La nivelul anului 2008 au fost inventariate 16 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II (Anexa nr.E.P.A.C. iar costurile nu au putut fi defalcate. 9.E..are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport modificat din care sunt excluse informaţiile confidenţiale. sau în alte politici relevante.9) DIRECTIVA 85/337/C. stabilite în funcţie de nivelul de pericol. trebuie să ia măsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului. căi principale rutiere. privind evaluarea impactului asupra mediului (Directiva E.I. şi 269 .I.

. Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente.A. în special proiectele care au relevanţă pentru apă. 445/2009.I.96/61/C. naturii. - OM nr. nr. − încadrarea proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Câteva proiecte importante supuse Procedurii E. nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră. 270 .A.G. dimensiunii sau localizării lor.. aşa numita Directiva E. precum şi lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului sunt menţionate în Anexele 1 şi 2 ale HG nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu[rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. au obţinut acordul de mediu un număr de 14 (82.I. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi implementată prin următoarele acte normative: O. − analiza calităţii raportului privind impactul asupra mediului. − definirea domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului. în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie.A. în perioada 2005 – 2009 sunt prezentate în Anexa 9. Directiva E.I. sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care constă în: − evaluarea iniţială a proiectului realizată de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar. datorită printre altele. O. nr. inclusiv pentru proiecte de dezafectare.M.10. este transpusă în legislaţia românească prin H.I.A. Dintr-un total de 17 proiecte supuse procedurii E. Pentru obţinerea acordului de mediu.35%). proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului.E. Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.M.

E. precum şi legislaţia naţională care implementează prevederile documentelor europene.A.O. În România s-a implementat legislaţia naţională corespunzătoare domeniului de piscicultură şi acvacultură. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A. Planul Naţional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective vor fi atinse prin implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit. Programului Operaţional pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013 şi legislaţia aferentă (Anexa nr. P. O.E.2013.P. sindicatelor. precum şi alte documente europene relevante. a autorităţilor publice centrale şi locale.Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură şi acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă Legislaţia comunitară în domeniul pescuitului. 9. care urmăreşte implementarea în România a unui pescuit durabil şi diversificarea activităţilor economice în zonele de pescuit. Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde activităţile prioritare şi stabileşte metodologia prin care se pot accesa fondurile nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru perioada 2007 .N.P. Planul Naţional Strategic de Pescuit este în conformitate cu Politica Comună de Pescuit şi politica de guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităţile. asigură cadrul legal pentru implementarea măsurilor de bază în domeniul pisciculturii şi acvaculturii. Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde patru obiective specifice. elaborându-se documentele strategice Planul Naţional Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013.O.) a lansat la 11 iulie 2009 Programul Operaţional pentru Pescuit (P.-urilor şi organizaţiilor profesionale. Pescuit şi care au în centru Regulamentul Consiliului (C. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit.P. P.). a fost elaborat de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în urma unui proces de consultare a agenţilor socio-economici. acestea fiind: 271 . obiectivele şi resursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în România. 4 (i) al Directivei Cadru a Apei. organizaţiile şi autorităţile publice locale pot obţine finanţare din fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană (U.1).2013 în domeniul pescuitului şi acvaculturii. Principalele documente din legislaţia comunitara sunt cele promovate de D.) nr.) pentru pescuit şi acvacultură.P.O. Pescarii. cum a fost denumită strategia de dezvoltare a sectorului pisciculturii şi acvaculturii.N. conform prevederilor art.G.G. reprezintă implementarea Planului Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură pentru perioada 2007 .

efectele pozitive vor apărea în urma realizării măsurilor planificate în cadrul următoarele axe prioritare: .- Dezvoltarea completivităţii şi durabilităţii sectorului pescăresc primar. de asemenea.O. pescuit în apele teritoriale.Axa Prioritară 2: Acvacultură. Având în vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare.). elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a se vedea în ce măsură este posibilă reconstruirea rutei de migraţie a sturionilor de-a lungul Dunării. Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti. În zonele sensibile aceasta va fi o condiţie obligatorie pentru acordarea finanţării pentru proiecte. planurilor de management bazinale. . care să determine capacitatea de susţinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice. s-au propus următoarele măsuri de bază: elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în România pentru următorii 20 de ani. Sprijinirea elaborării unui P. Cel mai probabil.Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun (40 mil. procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură (140 mil. Pe baza obiectivelor specifice au fost dezvoltate cinci axe prioritare de intervenţie în care se acordă o atenţie specială selectării măsurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului şi pentru compensarea efectelor negative potenţiale ce pot apărea. planurilor de amenajare a teritoriului judeţean. Euro). regional şi naţional. 272 . planurile de amenajare a teritoriului judeţean. introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale. elaborarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unor recife artificiale de-a lungul coastei Mării Negre. Euro). Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăţirea calităţii în aceste zone. Este necesară. . Euro). în concordanţă cu Politica Comună de Pescuit. regional şi naţional vor trebui să fie adaptate potrivit rezultatelor acestui Master Plan. aceasta se va concentra asupra barajelor de la Porţile de Fier. măsuri pentru promovarea acvaculturii organice.Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (100 mil. reintroducerea lostriţei în apele interioare etc. Se recomandă ca rezultatele Master Planului să fie comunicate autorităţilor naţionale şi judeţene pentru adaptarea planurilor de management bazinale. introducerea de măsuri pentru protecţia/refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagră.

dintre care măsura 3. întărirea controlului pentru folosirea acestor locuri de către pescari şi descurajarea pescuitul ilegal. se vor aplica măsuri pentru pescuitul în apele interioare astfel încât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare. prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunării şi de-a lungul fluviului Dunărea. se vor aplică măsuri pentru investiţii productive în acvacultură. procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură. peisajului şi resurselor naturale şi diversitatea genetică şi managementul peisajelor şi caracteristicile tradiţionale ale zonelor de acvacultură (Delta Dunării. a patrimoniul genetic sălbatec şi a mediului. compensaţii reprezentând o valoare maximă la hectar în fermele de acvacultură unde sunt aplicate obligaţiile de aqua-mediu în plus faţă de cadrul legal.introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale. Astfel. compensaţii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanţă cu NATURA 2000. Măsurile de aqua-mediu au scopul de a promova practicile de producţie prietenoase cu mediul în sectorul de acvacultură românesc. numai pentru unităţile de acvacultură care desfăşurau activităţi de acvacultură anterior deciziei. măsuri de aqua-mediu şi măsuri pentru pescuitul în apele interioare. Această măsura poate oferi sprijin sub formă de primă pentru: compensaţii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în ferme ecologice (producţii organice). În cadrul Axei Prioritare 3 „Măsuri de interes comun” se urmăreşte crearea unei infrastructuri comune pentru lucrătorii sectorului piscicol. De asemenea. intenţionându-se acordarea de prime fermierilor din acvacultură care se angajează să aplice formele de acvacultură cuprinse în articolul 30 din Regulamentul Comisiei privind Fondul European pentru Pescuit. Programul va reţine 5 măsuri din cele 6 propuse de regulamentul Fondului European pentru Pescuit. sprijinirea restructurării sectorului prin intermediul acţiunilor colective. se prevede crearea de zone protejate acolo unde pescuitul este interzis. Refacerea zonelor de reproducere şi alte acţiuni similare se pot 273 . În cadrul Axei Prioritare 2: Acvacultură. zonele montane). acţiuni care urmăresc dezvoltarea pieţei. Măsurile de aqua-mediu au în vedere introducerea de noi metode pentru producţia din acvacultură care sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.2 Protecţia şi dezvoltarea faunei şi florei sălbatice are relevanţă pentru bazinele hidrografice. pescuit în apele teritoriale.

000.P.000 10.000.000 75. incluzând cartarea şi a managementului de risc (sisteme de avertizare).000.207 230. unde aceste zone sunt direct legate de activităţi piscicole) poate acoperi de asemenea costurile pentru consultarea actorilor implicaţi pe durata discuţiilor planurilor de management.735. În ceea ce priveşte finanţarea aplicării măsurilor prin Programul Operaţional pentru Pescuit (P.942.7 307.000 35.O. cu următoarea defalcare financiară: Tabelul 9.000 25.735.000.000 3.E.000.904. pe axele prioritare Prioritate Contribuţia publica totală (Euro) Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5 Total 13.7 76.P. Această măsură va sprijini acţiuni pentru: construirea sau instalarea facilităţilor statice sau mobile destinate protecţiei şi dezvoltării faunei şi florei acvatice.000 14. Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile de 230.000. (de ex.739.300.207 Contribuţie naţională (Euro) 3. 5 Alocare financiară a P. la care se adaugă contribuţia României. protecţia şi îmbunătăţirea mediului în cadrul programului NATURA 2000. inclusiv a zonelor de reproducere şi a rutelor de migraţie pentru speciile migratoare.dovedi de asemenea necesare pentru managementul durabil al pescuitului în apele interioare.714.000 30.000.P.579. (%) 75 75 75 75 75 75 Beneficiarii sunt operatori.P. (Euro) 9.000 140. reabilitarea apelor interioare.975.E. de 77 de milioane de Euro (25%).000.P.000 40. organisme sau firme.7 de milioane de Euro până în 2013 (75%). studiilor pentru monitorizarea şi supravegherea speciilor şi a habitatelor.325.942.000 10. Sprijinul conform Art 38(2)(c) din F.E.000 105.). Aceştia primesc ajutor 274 . prelucrarea informaţiilor şi material publicitare.7 Rata de cofinanţare F.7 Contribuţie F. măsuri cu privire la protecţia şi îmbunătăţirea mediului ariilor protejate din cadrul reţelei NATURA 2000.618. dacă sunt legate de activităţi de pescuit. autorităţi publice sau private responsabile pentru iniţierea sau pentru implementarea măsurilor.318.O.000 100.000.

P. cu strategiile. aceasta administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a 275 . Ministerul Agriculturii. În vederea asigurării corelării necesare a măsurilor pentru categoria de presiuni piscicultură.G. Această măsură de populare şi de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizării obligaţiilor pe care ţară noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune. În vederea protejării acestora a fost iniţiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de către Ministerul Agriculturii.000 de pui de sturioni. 1176/2005 privind statutul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor în România. Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Durabile. iar aceştia se monitorizează de către specialiştii în acvacultură cu ajutorul unor cipuri speciale. Sturionii trăiesc în apele de coastă ale Mării Negre şi se reproduc pe Dunăre. Speciile şi numărul de exemplare de sturioni sunt stabilite de comun acord cu Ministerul Mediului. au iniţiat un protocol de colaborare pentru promovarea şi realizarea obiectivelor comune în vederea asigurării implementării eficiente a Programului Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013.I.). În total. împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. În ceea ce priveşte peştii migratori. proveniţi din crescătorii de peşte.E.E. Măsuri şi etape pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă Nota: În conformitate cu H. 239 din 28 aprilie 2009 privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun nr. vor fi aduşi în Dunăre peste 100. din planul de management bazinal.public conform articolului 3 (l) din Regulamentul Fondului European pentru Pescuit (F. din care se prepară renumitul caviar de Marea Neagră. Programul se derulează prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.S. Ele emit semnale care vor fi recepţionate iar apoi redirecţionate cu ajutorul sateliţilor.2. 9. sturionii sunt preferaţi de către pescari deoarece ei sunt producători de icre negre. cât şi faţă de Secretariatul C. regional şi local în acest domeniu.T. proiectele şi acţiunile prevăzute la nivel naţional. (Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Sălbatice de Faună şi Floră) de la Geneva. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunării cu pui de sturioni.

9 al Directivei Cadru. bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte. hidrogeologice şi de gospodărire a apelor. exploatarea şi întreţinerea reţelei naţionale de observaţii şi măsurători hidrologice.1.supravegherea calităţii resurselor de apă. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică.protecţia. . hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său. exploatarea şi întreţinerea infrastructurii „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor”. . canalizare şi epurare sunt prestate de operatori economici la nivelul fiecărui judeţ. În conformitate cu Art. hidrogeologice.administrarea.2.administrarea. . restaurarea şi valorificarea resurselor de apă. diguri de apărare împotriva inundaţiilor. plăţi. Cheltuielile curente pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” sunt asigurate în principal din venituri proprii. derivaţii. . întreţinerea cursurilor de apă. luând în considerare cheltuielile aferente exercitării următoarelor atribuţii: . Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. prevenire şi avertizare în caz de poluări accidentale. canale. formată din lacuri de acumulare. care include sistemul de contribuţii. lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor – activităţi cu caracter social. Serviciile publice de alimentare cu apă. 9. Preambul Mecanismul de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor are la bază contribuţiile aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor pe categorii de utilizatori şi surse. prize de apă şi alte lucrări specifice.constituirea şi gestionarea fondului naţional de date hidrologice. informaţii aferente acestor servicii publice sunt incluse în Planul de Management pe Bazin Hidrografic. în scopul cunoaşterii şi al gestionării unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterană pentru care prestează activităţi specifice de gospodărire a apelor.apelor. 276 .

luând ca bază datele din economie. volumul de apă prelevat variază în funcţie de cerinţa utilizatorilor (Figura 9. 277 . Dacă volumul lucrărilor de întreţinere şi exploatare are un caracter relativ constant.3 Dinamica cerinţelor de apă). precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile. Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. de circa 20 mld.3 Dinamica cerinţelor de apă La dimensionarea preţurilor făcută în anul 1990 s-a luat în calcul un volum anual de apă. refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor. gestionarea durabilă a resurselor de apă.Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei. Figura 9. realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice. solicitat de către beneficiari. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. m3 (din sursa utilizabilă). de producere a energiei. Contribuţia specifică pentru utilizarea resursei de apă pe categorii de resurse şi utilizatori este aferentă accesului la sursă şi depinde în mod direct de cheltuielile de întreţinere şi exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor şi de volumul de apă brută prelevat.

5 mld.R.9 mld. În prezent cheltuielile cu apa brută în sectorul industrial sunt sub 4%.5 mld. iar în anul 2007 la 7.A. în anul 2005 la 7.000 mld. m3 în anul 1998. în definitiv comenzi sociale în conformitate cu Legea apelor nr. lei. în sectorul energetic 0.05 mld.2 ori faţă de anul 1990. agricultură.Administraţia Naţională „Apele Române” . a condus la reducerea veniturilor necesare realizării reparaţiilor şi întreţinerii lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare.) realizează activităţi de apărare împotriva inundaţiilor.A.). deşi Administraţia Naţională Apele Române (A. în anul 2001 la 7.700 (conform Normativului pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii la mijloacele fixe aflate în administrarea Autorităţii Publice Centrale în Domeniul Apelor . m3. Un alt inconvenient major îl reprezintă faptul că. Efectul economic al ajustării contribuţiilor la cel puţin nivelul indicilor preţurilor de consum asupra utilizatorilor este nesemnificativ.107/1996 cu modificările şi completările ultarioare. Situaţia s-a menţinut astfel în anul 2007.96% din producerea de energie electrică la 1000 mc uzinat şi 0.A. Figura 9. statul nu realizează şi susţinerea financiară prin bugetul de stat. m3. m3.N. ceea ce reprezintă o reducere de 4.Restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. costurile cu apa brută sunt sub 6%.22% din producerea de energie electrică din termocentrale la 1000 mc (Figura 9. Diminuarea cererii de servicii publice de gospodărire a apelor.4).R. siderurgie. faţă de necesarul de circa 530.N.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută 278 . când s-au realizat lucrări în valoare de 305. irigaţii) a condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9. iar la unităţile de gospodărire comunală.

2. 803/2008 în august 2008 cu indicele de inflaţie aferent perioadei august 2005. 73/2005). la care s-au adăugat influenţele din alte ramuri şi nu necesarul ce trebuie realizat. Majoritatea preţurilor de consum au fost liberalizate. Deşi cerinţa de apă. investiţia de capital este dependentă de bugetul naţional.5). doar în anul 1992 s-a luat în considerare acest fapt la ajustarea preţurilor. 242/31 mai 1999. Deşi cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost ajustat prin H. deci implicit de activităţi specifice de gospodărire a apelor. Rata de revenire în investiţii este foarte scăzută. 4.O. Astfel. 2.G. Indicele de ajustare a contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor – indicele preţurilor de consum.0 mld. perioada de 3 ani constantă în nivelul contribuţiilor a dus la o puternică decapitalizare.2. prin lipsa fondurilor de investiţii.G. a fost întotdeauna sub necesar.). diguri etc. având în vedere că analiza de preţ s-a făcut pe baza costurilor înregistrate. cu circa 50 miliarde lei. mc/an faţă de circa 20 mld. pentru activele aflate în patrimoniul public valoarea amortizării nefiind calculată. prin luarea în calcul a unui volum de 11. 279 . 3. republicată în M. 9. Deficienţe ale sistemului actual de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor 1. iar cele pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor au rămas controlate de stat. controlat de stat.U. până în anul 2008 nivelul contribuţiilor aplicate în scopul gospodăririi raţionale şi durabile a resurselor de apă a fost menţinut la nivelul anului 2005 (conform O.ianuarie 2008. dar nu au fost corelate în timp real cu indicele preţurilor de consum. mc. s-a diminuat faţă de anul 1995. De aceea. Astfel amortizarea acoperă numai active relativ nesemnificative şi elimină activele mari (baraje. neasigurând realizarea programului de menţinere în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare şi a celui de monitorizare calitativă a resurselor de apă (Fig. Amortizarea se calculează în baza Legii 15/1994.9.

la cele de administrare. 280 .R.R. necesare în special pentru conformarea cu D.A.A. A.R.A. Veniturile înregistrate nu contribuie la recuperarea costurilor de investiţii şi nici la finanţarea lucrărilor majore de infrastructură.N.N. va continua să finanţeze investiţii de valoare mică. se referă la recuperarea atât a costurilor de operare. administrare cât şi a celor de investiţii. la valorile investite din fonduri proprii. conform legislaţiei române.R. va trebui să finanţeze parţial.A. contribuie parţial la recuperarea costurilor de resursă. Deoarece acest gen de infrastructură este de interes naţional. şi implementarea acesteia. de gestiune calitativă a resursei.N.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 5. aşa cum este menţionat în Directiva Cadru Apa. Întârzierile de la 6 luni la 2. Veniturile Autorităţii Publice Centrale în domeniul Apelor . din fonduri proprii. pentru ele nu se plătesc cheltuieli de amortisment. va plăti amortismente pentru aceste investiţii. reabilitarea unor lucrări majore de infrastructură. A. 6. Principiul recuperării costurilor.N. aceste lucrări sunt finanţate din bugetul de stat şi.C. Datorita limitărilor la finanţările din bugetul de stat.Figura 9. A.5 ani a ajustării contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor au condus la decapitalizarea Administraţiei Naţionale Apele Române cu repercusiuni în constituirea surselor pentru finanţarea lucrărilor de gospodărire a apelor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor.A. şi într-un procent mult mai redus.A.

Considerente în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor:  Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naţional pe surse şi utilizatori.3. principiul recuperării costurilor. incluzând aici costul de mediu şi resursa pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. prin asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii/bazine hidrografice. 281 . principiul utilizatorul plăteşte.9. Măsuri privind dimensionarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi apelor în vederea asigurării recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Articolul 9 din Directiva Cadru prevede: Principii în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor: principiul poluatorul plăteşte. sistemul actual de contribuţii specifice de gospodărire a apelor prezintă un avantaj faţă de un sistem de contribuţii specific de gospodărire a apelor pe spaţii/bazine hidrografice.2.

Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape. Măsuri şi etape Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico – financiar în domeniul gospodăririi apelor.R. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. fiind strict necesară îmbunătăţirea acestuia. Etapa 1: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori Ipoteze Stabilirea unor contribuţii specifice de gospodărirea apelor de tip binom pe baza unui element fix. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice.A. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale. proporţional cu cheltuielile necesare pentru menţinerea exploatării şi a funcţionării sistemului naţional de gospodărirea apelor. Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menţinerea în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat. 282 . Etapa 1.  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost. Etapa 2 Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale. A. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.N.

dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor.  alocarea costurilor pe categorii de surse şi utilizatori. 283 . activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice Ipoteze Determinarea/aplicarea unei contribuţii specifice pentru protecţia calităţii apelor în baza activităţii de monitoring pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterană având în vedere: realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa.  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi stabilirea noului cuantum al contribuţiilor.  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente. Etapa 2: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.  alocarea costurilor aferente primirii de substanţe uzate pe tip de poluant. biotă).  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost. fizico-chimice şi hidromorfologice – ape de suprafaţă).  stabilirea noului cuantum al contribuţiilor.  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate. precum şi mediile de investigare (apă.  dimensionarea costurilor de resursă. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. elementele de monitorizare (cantitative şi chimice – ape subterane. biologice.  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”  analiza privind influenţa noului cuantum al contribuţiilor asupra preţurilor apei potabile şi energiei. dimensionarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la nivelul necesarului Normativului de întreţinere şi reparaţii. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. sedimente.

precum şi în funcţie de tarifele şi serviciile furnizate de aceştia.Măsuri de recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă. urmărind astfel maximalizarea eficienţei costurilor prin realizarea de economii la 284 . precum şi crearea de structuri eficiente de management al apei. Beneficiarii eligibili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autorităţile Locale (Consilii Judeţene şi Locale) în colaborare cu Operatorii regionali (societăţi comerciale deţinute de Unităţile Administrativ Teritoriale asociate în Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară). îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă şi a gradului de gospodărire a nămolurilor (provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate). canalizare şi epurare • Promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională. în cazul acesta. Mediu. În acest fel. din cadrul P. se stabileşte la nivelul fiecărui Operator câte o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). performanţele tehnice şi financiare. construirea de staţii de epurare. cu investiţii axate pe extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitate unui proiect. operatorii sunt încurajaţi să se asocieze în vederea înfiinţării unei companii regionale de apă. pentru a depăşi eventualele probleme administrative. Master Planul trebuie să redea soluţiile tehnice viabile şi de dezvoltare. Obiectivele majore ale acestei axe urmăresc să asigure servicii de apă şi canalizare. la tarife accesibile. pentru gestionarea implementării măsurilor de investiţii. calitatea apei potabile în toate aglomerările umane. capacitatea profesională şi managerială. a serviciilor de alimentare cu apă şi apă uzată. Totodată. Măsuri în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă. Acordarea finanţării în sectorul de apă este condiţionată de înfiinţarea Operatorilor Regionali şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. canalizare şi epurare Cadru general Primul şi cel mai important domeniu de intervenţie. Operatorii regionali sunt consideraţi eligibili în baza unui set de criterii privind mărimea. precum şi eficientizarea serviciilor publice de apă şi canalizare. Master Planul are scopul de a stabili şi prioritiza nevoile şi investiţiile în realizarea lucrării cu costuri cât mai mici.O.S. De asemenea. îl reprezintă sectorul care vizează „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.

la nivelul fiecărui Master Plan aprobat de Ministerul Mediului. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei din punct de vedere al costului infrastructurii locale de apă şi al serviciilor. a operaţiunilor.scară. 285 . optimizarea costurilor de investiţii globale şi cele de operare induse de asemenea investiţii. canalizare şi epurare va trebui să genereze costuri de investiţie minime şi. pe termen lung. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. dar şi pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor. Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă şi apă uzată.10. Analiza economico-financiară în contextul Master Planului realizează un calcul al costurilor de operare şi întreţinere asociate cu proiectele identificate în programul de investiţii pe 30 de ani. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiţii comun. • Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. • Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane. de asemenea. Anexa 9. Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale. a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionale echilibrate. canalizare şi epurare.1 sintetizează Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă. • Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă. Pentru a realiza acest lucru. să genereze costuri de operare minime. pentru că orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul îl va percepe utilizatorilor. la calitatea cerută şi la tarife acceptabile. bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar. acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. prin investiţii şi promovarea de operaţiuni independente. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată).

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru sursele de ape subterane sau de suprafaţă. se impun măsuri de interdicţie a unor activităţi şi de utilizare cu restricţii a terenului. în conformitate cu prevederile art.08. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman În jurul lucrărilor de captare.3. construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentarii cu apă potabilă. irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate. 5 alin.1.G. pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei. 930/11. se impune asigurarea acestor zone având în vedere legislaţia în vigoare. în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii surselor de apă. 107/1996. păşunatul. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim sever (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) sunt interzise: • • • • utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice. Realizarea zonelor de protecţie se face în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. identificate în capitolul 5. şi a H. culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracţiunii animale. „Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării”. 9. cu modificările şi completările ulterioare. economice şi sociale.(1) din Legea apelor nr. 107/1996. ca urmare a activităţii umane. întrucât nu pentru toate captările de apă din sursele de suprafaţă şi sursele subterane se asigură zone de protecţie. cu modificările şi completările ulterioare. se instituie zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică.2005 . De asemenea. 286 . precum şi captările aferente acestora. În cadrul celor 18 zone de protecţie pentru captări de apă din surse de suprafaţă pentru potabilizare şi 279 zone de protecţie pentru captări de apă subterane pentru potabilizare.Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operaţionale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi pot fi consultate la Consiliile Judeţene sau la Ministerul Mediului – Direcţia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale.

irigării cu ape uzate. • • • pescuitul şi scăldatul. • • • nu sunt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi a depozitelor acoperitoare ale acviferului. pentru orice fel de culturi. activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică şi pentru zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie etc. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. chiar epurate complet.• • • amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. se vor lua următoarele măsuri de protecţie constructive şi de exploatare: • cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel puţin suprafaţa de teren aferentă zonei de protecţie sanitară cu regim sever. terenul va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaţiilor. depozitarea de materiale. excavaţii de orice fel. recoltarea gheţii. lucrările vechi de excavaţii deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potenţial poluant. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) terenurile pot fi exploatate agricol de către deţinătorii acestora. cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaţiei . dar cu interzicerea: • • • utilizării îngrăşămintelor naturale. astfel delimitat încât. utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile. în funcţie de condiţiile locale. construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apă. 287 . precum şi adăparea animalelor.în aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanţe impurificatoare. prin aplicarea de măsuri de protecţie. Zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever.

depozitarea.• crescătoriilor de animale şi depozitării de gunoaie animale. executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole: grajduri. executarea de foraje pentru prospecţiuni. În cazul în care în 288 . amplasarea de unităţi zootehnice. gaze etc. depozitarea de carburanţi. protector al acviferului este îndepărtat. în vederea înscrierii acestora în Registrul zonelor protejate. staţionarea sau introducerea în subteran a substanţelor poluante. efectuarea de irigaţii cu ape uzate. explorări şi exploatări de petrol. Direcţia Apelor Prut acordă avizul. spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei. drenuri şi foraje. executarea de decopertări prin care stratul acoperitor. pe aceste terenuri sunt interzise: • • • • • • toate activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică. pentru captările de apă destinate alimentarii cu apă potabilă. iar măsurile de protecţie au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural. amplasarea de campinguri. depozite de îngrăşăminte şi de substanţe fitosanitare. Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaţa şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergenţe naturale (izvoare). neepurate sau insuficient epurate. containere cu deşeuri. amplasarea de platforme de gunoi. precum şi evitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor cu substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile. amplasarea de unităţi care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare. respectiv autorizaţia de gospodărire a apelor. În afară măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă. respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. combustibili solizi etc. Direcţia Apelor Prut întocmeşte şi ţine la zi evidenţa computerizată a zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologică din spaţiul hidrografic PrutBârlad şi o transmite la sfârşitul fiecărui an calendaristic Direcţiei de specialitate din cadrul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. amplasarea de sere. În perimetrele de protecţie hidrogeologică se interzic: • • • • • • • • evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier. silozuri de cereale. lubrefianţi.

9. în vederea avertizării în timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei.4. în conformitate cu normele din H. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către autorităţi desemnate prin lege. comisarii Gărzii Naţionale de Mediu judeţene. respectiv pentru stabilirea condiţiilor de cantitate pentru prelevarea din sursele de apă pentru folosinţe 289 .populaţie. avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor se va acorda numai dacă documentaţia de fundamentare a acesteia demonstrează ca nu este fezabilă nici o altă soluţie de alimentare cu apă. 930/2005. parte componentă a Reţelei Naţionale de Observaţii şi Măsurători pentru Gospodărirea Apelor a Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Sistemul de monitoring integrat al apelor. inspectorii compartimentelor de inspecţie teritorială pentru resurse minerale ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe Măsurile pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe . având în vedere situaţia preexistentă în zona de amplasament.aceste zone nu poate fi asigurată protecţia sanitară. 8.G. Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecţie hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin reţeaua hidrogeologică naţională.1 „Analiza economică asupra utilizării apei”) se concretizează în următoarele tipuri de activităţi şi măsuri: • Controlul respectării cerinţelor din avizele şi autorizaţiile de gospodărirea apelor. precum şi programul de monitoring pe care deţinătorul captării urmează să îl efectueze în lucrările respective. industrie şi Agricultură (prezentate în cap. respectiv: • • • • inspectorii Inspecţiei de stat a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi inspectorii din cadrul Direcţiei Apelor Prut. Documentaţia trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentru supravegherea calităţii apei în amonte de captare. alte persoane împuternicite de conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau al autorităţii administraţiei publice locale.

raţională şi complexă a apelor şi asigură coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu. 4 din Legea apelor nr. în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. cu excepţia apelor geotermale. Pădurilor şi Protecţiei Mediului. prin unităţi de profil. Autoritatea publică centrală poate institui un regim de supraveghere specială. indicatorii de capăt privind prelevarea apei (cantitate apă prelevată) şi evacuarea apelor uzate (volume.). respectiv.. acte care reglementează legătura cu resursa de apă.G. este un drept exclusiv al Guvernului. 290 . 107/1996. organizează şi desfăşoară pe bazine hidrografice activitatea de gospodărire unitară.N. Administraţia Naţională „Apele Române” avizează/autorizează folosinţele construite pe ape sau în legătură cu apele în scopul gospodăririi raţionale a resurselor de apă şi al protecţiei acestora împotriva epuizării şi poluării. Conform prevederilor art.A. precum şi în baza Ordinului nr. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor) elaborează strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor.A. Coordonarea şi monitorizarea activităţii de emitere a avizelor şi a autorizaţiilor de gospodărire a apelor se organizează şi se exercită de către Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin personalul propriu. emite avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor. 107/1996. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. indicatori de calitate). în calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor. Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor. în interdependenţă cu principiile gospodăririi apelor şi asigurării dezvoltării durabile. indiferent de forma de proprietate. stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă.R. în condiţiile legii. Apele din domeniul public se dau în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” de către Ministerul Apelor.În conformitate cu Legea apelor nr. stabileşte regimul de folosire a resurselor de apă de către folosinţe. precum şi prin personalul de specialitate al Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul celor 11 Direcţii ale Apelor şi Sistemelor de Gospodărirea Apelor (S. controlul activităţii de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor se realizează de către personalul împuternicit al autorităţii centrale pentru gospodărirea apelor. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. exercitat prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor). A.

Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se emit în baza Ordinului nr. Programele de etapizare cuprind lucrări şi măsuri.R. în cazul în care se constată nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor de calitate reglementaţi prin autorizaţie. Avizul de gospodărire a apelor se emite. 73/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 400/2005 privind înfiinţarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”. de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă. acestea întocmesc programe de etapizare care cuprind lucrările şi măsurile necesar a fi executate în vederea protecţiei calităţii apelor. în temeiul Art. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Analiza de fond şi realizarea lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizare includ. în baza documentaţiilor de fundamentare a solicitării întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. care se suportă de către titular.A. din partea unităţilor de gospodărire a apelor. 107 din Legea Apelor nr. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinţelor legale în ceea ce priveşte valorile parametrilor de capăt. penalităţilor şi sancţiunilor cuvenite pentru încălcarea dispoziţiilor legale.inspecţia – destinată verificării încadrării în prevederile actelor de reglementare şi a legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor a folosinţelor de apă şi aplicării amenzilor. surse de finanţare. Nerealizarea lucrărilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sancţiuni precum şi retragerea actului de reglementare. 661 din 28 iunie 2006 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor publicat în MONITORUL OFICIAL nr. iar pe parcursul funcţionării acesteia. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor” publicate în MONITORUL OFICIAL nr. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apelor şi conformarea la termenele stabilite a folosinţelor de apă. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. 658 din 31 iulie 2006 şi trebuie să se bazeze pe studii hidrologice. 107/1996 cu modificările şi completările ulteriore. termene de conformare.. 52 din Legea Apelor nr. care se negociază în vederea aprobării cu Direcţiile Apelor şi/sau A. Funcţionarea folosinţei de apă este reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor. următoarele aspecte: . autoritatea din domeniul apelor aplică penalităţi pentru depăşirea valorilor reglementate. potrivit art.N. 661 din 1 august 2006. 291 . responsabilii de realizarea măsurilor şi efectul măsurii aplicate.

lucrări. industrială şi pentru irigaţii . amenajări pentru navigaţie. pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor este menţionată în Ordinul nr. În Anexele 1c2 şi 1d2 ale aceluiaşi ordin sunt menţionate competenţele de emitere a avizului de gospodărire a apelor. alte lucrări de acest fel. referitoare la FOLOSIREA APELOR: .Alimentari cu apă potabilă. cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentari cu apă potabilă. alin. 292 . alte asemenea lucrări. Anexele 1b1 şi 1b2. 662/2006. 662/2006. . pct. iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă. tot în Anexa 1b1. în conformitate cu prevederile art. 54. pentru începerea execuţiei şi anume. plutărit şi flotaj. Lista lucrărilor şi categoriilor de activitate desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. lucrări de captare a apei. (1) din Legea apelor nr. dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s. poduri plutitoare. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe..lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei. III. max. folosinţe hidromecanice. turistice sau pentru agrement.lucrări de folosire a apelor. inclusiv cele din mediul rural. amenajări balneare. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe: . De asemenea. în vederea conformării acesteia la termenele stabilite. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.competenţă în funcţie de cerinţa Qzi. staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor. injecţii de ape în subteran.2 l/s. În Ordinul nr. în condiţiile în care. unde trebuie asigurate condiţii de realizare treptată a canalizării şi epurării apelor uzate. amenajări piscicole. sunt prevăzute lucrări pentru care este necesară notificarea către unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române". Anexa 1a. .negocierea – stabilită între folosinţa de apă ce urmează a fi reglementată şi emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor. sunt menţionate lucrările şi categoriile de activităţi pentru care nu este necesară solicitarea şi obţinerea avizului de gospodărire a apelor. pentru alimentarea cu apă pentru folosinţe destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii. centrale hidroelectrice. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate. alimentari cu apă industrială şi pentru irigaţii. nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii cu capacitate de până la 0. pentru aceasta.

iazuri agropiscicole .competenţă în funcţie de suprafaţă totală amenajată. .. Activităţile constau în analiza cerinţelor de apă ale beneficiarilor în funcţie de realizările anilor anteriori şi de solicitările de resurse de apă. activităţile de monitoring ale utilizatorilor de apă.D.R.A.N. Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se determină şi se reactualizează periodic.M. Conform preveedrilor art. tematice şi comune pentru activităţile de prelevare din sursele de apă pentru folosinţe În conformitate cu Legea apelor nr. 12.Lucrări de explorare/exploatare prin foraj – competenţă de autorizare doar pentru Direcţiile Apelor. . • Controale planificate. 21/2002 – privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale.D. secetei.. Conform prevederilor art. recirculare şi folosire repetată.Centrale hidroelectrice inclusiv microhidrocentrale . pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente. sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei. normele de consum se propun de utilizatorii de apă. şi A.Amenajări piscicole. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.competenţă în funcţie de puterea instalată. au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare. precum şi condiţiilor de aplicare a restricţiilor temporare de folosire a resurselor 293 . Scopul este realizarea unei gospodăriri operative a resurselor de apă şi asigurării integrale cu apă a folosinţelor. din Legeai apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. se avizează de ministerele interesate şi se aprobă de către M.Alimentari cu apă din subteran prin foraje . la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilor folosite. 21/2004 – privind sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supra-exploatării resursei. utilizatorii de apă sunt obligaţi să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate şi să economisească apa prin folosire judicioasă.. Procedural.D. M.D.M. a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele se realizează de către SGA-uri. . OUG nr. OG nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. după caz.competenţă în funcţie de debit. 13 şi 14 din Legea apelor nr. De asemenea. Soluţionarea eventualelor divergenţe este de competenţa Guvernului.

D. Activitatea de control presupune deplasare în teren la utilizatorii de apă.D.M.D. şi A. se efectuează controale planificate. atunci când este cazul.M.constatările din teren. .N. Măsurile au fost grupate în funcţie de tipul activităţilor şi presiunilor create de acestea cu impact asupra stării apelor. şi A.A. de obicei. 9.-urilor. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor Stabilirea măsurilor pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informaţiile din documentele strategice şi legislative.D. Dacă se constată încălcări ale legislaţiei în domeniul apelor. Agenţiilor Regionale şi Judeţene de Protecţia Mediului. prin compartimente de specialitate.A. agenţilor economici.G. Modul în care se desfăşoară controlul activităţii de gospodărire a apelor este inspecţia realizată prin controale planificate. A. Controalele tematice se desfăşoară în baza dispoziţiilor primite din partea M.-urilor şi Direcţiilor Apelor se elaborează Planuri de restricţii în folosirea apei în perioade deficitare (secetă).R.A.D.R..5.M. Garda de Mediu şi Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului.de apă. Sistemelor de Gospodărirea Apelor.D.realizarea măsurilor impuse prin procesele verbale anterioare.R.-uri. şi se concretizează prin întocmirea unui raport de activitate.R.A. În baza dispoziţiilor transmise de M.G. controale tematice şi controale comune. operatorilor de servicii publice pentru apă. Deplasările se încheie prin întocmirea de procese verbale de constatare. . Verificarea activităţii folosinţelor de apă se realizează prin acţiuni de control periodice efectuate de către A. Direcţiile Apelor şi S. Controalele comune se desfăşoară împreună cu reprezentanţi ai M. La deplasarea în teren a inspectorilor din cadrul Direcţiilor Apelor. în care se evidenţiază: . se întocmesc Procese Verbale de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiei.A... respectiv: 294 . La nivelul S.N. se deplasează şi un reprezentant al S.G.G. se desfăşoară controale tematice şi comune..A.-ului pe raza căruia se desfăşoară controlul. documentele de autorizare şi pe baza informaţiilor colectate de la nivelul Direcţiilor Apelor. În cadrul Birourilor de Inspecţie Teritorială a Apelor de la nivelul A.A.măsuri de îmbunătăţire şi termene precise.A.N. al Direcţiilor Apelor şi S.A.R.N.N.

respectiv cele care se referă la: • Directivele nr.C. Pentru aglomerări se vor avea în vedere. cu referire la măsurile aplicate activităţilor industriale. pentru alimentarea cu apă potabilă. 75/440/C.E.E. 295 . I.E.. 98/83/C. regionale şi locale. regionale şi locale..E.. surse de finanţare.- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi.P. nr.E..E. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să ţină cont de categoriile de ferme existente. Master Planurile elaborate la nivel judeţean şi măsurile recomandate de acestea.E.E. 78/659/C. precum şi sursele de finanţare. nr.E.E. cu referire la măsurile aplicate activităţilor agricole. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole. iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea legislaţiei de mediu în vigoare. regionale şi locale. nr.) şi ramura industrială. privind epurarea apelor uzate urbane şi a altor directive europene asociate. • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare. Strategii naţionale. Strategii naţionale. 79/869/C. programe cu referire la măsurile aplicate pentru implementarea Directivei 91/271/C. Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în considerare următoarele: Strategii naţionale. şi nr. - Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale.E. 76/160/C.P. acolo unde există. pentru fiecare directivă europeană (DEAUU. deşeuri etc. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu. substanţe periculoase/prioritar periculoase. SEVESO II.

91/676/C.E.E.). M.P. prin intermediul proiectelor promovate la nivel naţional. şi nr.A. pentru colectarea şi epurarea apelor uzate Directivele nr.E. regionale şi locale care indică: • • • • Măsuri implementate în trecut. şi cele 7 directive fiice.E.E. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. privind serviciile de apă (I. cât şi documentele strategice care asigură cadrul de realizare a acestora: Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului... respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04).E.• • • Directivele nr.E. în domeniul apei. programe ale Băncii Mondiale sau parteneriate public-private etc. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C. regionale şi locale.E.S. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U. respectiv proiecte finalizate şi în derulare.E. S. privind depozitarea deşeurilor Priorităţile indicate de politicile naţionale.A.E.M. privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C.E.E. Bruxelles. Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C. 1999/31/C. Capitolul 22: Mediu – Calitatea apei”.E. Măsurile de bază trebuie să fie fundamentate pe baza strategiei naţionale..D. regionale şi locale se referă la strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor şi au ca obiective: 296 .E.P. S. Măsurile implementate în trecut se referă la lucrările de canalizare-epurare realizate deja sau în curs de finalizare.D.A. Directiva nr.R. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare a ale directivelor europene în domeniul apei.D.E. nr. Disponibilitatea resurselor financiare etc.E. Priorităţi indicate de politicile naţionale. Planul de implementare pentru Directiva nr.U. Măsuri impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene. 76/464/C.T.. 86/278/C. pentru managementul nămolului şi deşeurilor.P. 91/271/C.A. 24 Noiembrie 2004.I.E. 99/31/C.. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.

- aplicarea Programului de Guvernare. modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare a apelor uzate.P.P.P.Protecţia mediului aplicat şi: aplicarea Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013. reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente. (proiecte de investiţii).A. medii şi mari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi.S. - - aplicarea Strategiei şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. modernizarea tehnologiilor de epurare în staţiile de epurare existente.S. AT 2005/RO/16/P/PA/01.. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale. prin Axa prioritară „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată”. Efluentul realizat prin aplicarea acestor măsuri trebuie să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în NTPA 001 (Anexa 3 la H. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare mixte.G. 352/2005.E. mediu) menţionează Master Planurile judeţene pentru sectorul apă: o finanţate prin I.A. Lucrările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările umane constau în reabilitarea. extinderea.S.S. Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări/măsuri: • • • • • • • construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare. pentru realizarea conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/C.A. o cu asistenţă tehnică finanţată prin I. Anexa 2 (lista indicativă a proiectelor majore pentru P. Tabel 1). precum şi a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate. 297 . construirea de staţii de epurare pentru aglomerări umane mici.E. aplicarea Strategiei Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare. respectarea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a Capitolului 22 .O. o în pregătire pentru finanţare din credite externe. o finanţate prin MF I. 2002/RO/16/P/PA/013-04 şi 2002/RO/16/P/PA/013-05. implementarea Programului Operaţional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013. reabilitarea sistemelor de canalizare.

O.• • construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi. evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile. Calitatea Apei. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut .A.G. Anexa 3 la Planul de implementare al Directivei 91/271/C. „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă/apă uzată” (Anexa 2 la P. Anexa 3 (pentru aglomerările din judeţe fără Master Planuri). • • • • documentul de Poziţie – Cap. programele de etapizare anexate la autorizaţiile de gospodărirea apelor.E. privind epurarea apelor uzate urbane. respectiv în Planul de implementare al Directivei 91/271/C.3.E. metodologia elaborată de A.E.E. construirea de rezervoare tampon şi platforme de depozitare controlată a nămolului din staţiile de epurare etc.A. 351/2005 şi în a căror reţea de canalizare se evacuează ape uzate de la unităţile industriale care intră sub incidenţa Directivei nr. Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane (presiuni punctiforme stabilite la cap. 3. Mediu) – elaborarea Master Planurilor pentru judeţe.1 şi prezentate detaliat pentru fiecare aglomerare în Anexa 298 .E. şi cele 7 directive fiice.P.N.S. în baza informaţiilor furnizate de: • • operatorii de servicii publice de apă de la nivel local şi regional. Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări umane cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi sunt centralizate în Anexa 9. Pentru aglomerările care au prevăzute în autorizaţia de gospodărirea apelor limite pentru substanţe din lista I şi lista II ale H. programele de conformare anexate la autorizaţia de mediu. se iau în considerare şi măsurile prevăzute în programele de eliminare a substanţelor prioritar periculoase/reducere treptată a evacuărilor de substanţe prioritare.R. proiectele I. privind epurarea apelor uzate urbane.S. evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate.4.E. evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora. 76/464/C. 22 „Mediu”.Bârlad” cu referire la evoluţia locuitorilor. Termenul de conformare este stipulat în Anexa A4 (pentru aglomerările din Master Planuri) şi.

6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme .8 (%) 39. în anul 2015 situaţia se prezintă centralizat în Tabelul nr. Cheltuieli de Măsura Reabilitarea/modernizarea/extinderea canalizare Construirea/extinderea/modernizarea staţiilor de epurare Total reţelelor de investiţie mil.7 60.5 473.e. Referitor la reducerea poluării după implementarea măsurilor. 9.3) au fost estimate în spaţiul hidrografic Prut . 8 mil.Bârlad la circa 784.7. Euro 311. care au sistem de canalizare centralizat/staţii de epurare) cu termen de conformare 2015.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut . repartizate astfel: Tabelul 9.Bârlad Cheltuielile de investiţii au fost obţinute prin însumarea pe tipuri de măsuri aplicate numai surselor de poluare punctiforme (aglomerări umane >2000 l.e. dacă e cazul.3 100 1 2 Figura 9. 9.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr. aglomerări umane <2000 l. şi.3 784.nr. 299 . crt. Euro. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .

35 13164.93 114.18 462.60 2177.60 6330.90 25168.20 33224.82 16.58 2410.98 Reducere totală < 2000 l.e.e.e.e.B.51 10255.67 2063.37 362.e 10000-150000 l.58 331.35 649.18 8741.08 6201. referitoare la eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor. 2000-10000 l.21 1132.O.09 362.65 10790.72 51755.68 745.5 C.27 86.C.29 5015. Total 0.95 15201. C.69 Dimensiunea aglomerării Aglomerări cu staţii de epurare < 2000 l.00 754. respectiv Anexa nr.85 16.28 12781.00 16. 2000-10000 l.72 86.00 98. 300 . Total 357. estimate conform „Metodologiei de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane”.30 46306.95 24512.22 7978.11 2070.90 25540. 9.43 5923. 2000-10000 l.67 88670. >150000 l.00 371.70 20971.S.45 287.42 2539.47 Valorile din tabel s-au obţinut prin însumarea concentraţiilor de poluanţi reduse.13 1494.15 9142.e.Tabelul 9.95 33142.64 2811.58 2504.26 1527.O. Total 357.97 6360.72 51001.78 407.70 0.95 24881.65 0. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative .57 67698.21 1115. NT PT Aglomerări cu sistem centralizat de canalizare < 2000 l.20 76.e.62 12326.11.43 6021.e 10000-150000 l.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Reducerea încărcării (tone) în perioada 2006-2015 M.50 8740.09 18372.e.e 10000-150000 l.35 42367.28 0.e.38 745.31 1957.14 3170.57 17797.00 369.95 7722.91 441. >150000 l.93 0.T.38 401.99 1362. >150000 l.e.

concentraţiile pentru unii poluanţi (substanţe organice şi nutrienţi) ar putea creşte deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerările fără sisteme de colectare existente în anul 2006 se transformă în poluare punctiformă de la sistemele de colectare ce se vor realiza până în anul 2015.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .Bârlad Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerările umane cu evacuare în amonte de corpul de apă de suprafaţă. 301 .efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .Figura 9.

şi cele 7 directive fiice privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunităţii modificată şi completată prin Directiva 2006/11/C. • Directiva 2006/118/C. privind epurarea apelor uzate urbane.C.E.E. şi 2003/35/C. • Directiva 80/68/C.E.E.E. • Directiva 85/337/C.• Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile industriale au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare.E. a legislaţiei naţionale de implementare.E. pe baza măsurilor necesare respectării legislaţiei europene în domeniul protecţiei mediului. • Directiva 75/442/C.E. respectiv cele care se referă la: • Directiva 76/464/C. Administraţia Naţională „Apele Române” a elaborat o „Metodologie de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale”.E.E. modificată prin Directivele 97/11/C.E. privind deşeurile periculoase. privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.P. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii.E.E. • Directiva 1999/31/C. (I.C..E. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu. precum şi informaţiilor furnizate de agenţii economici şi previziunilor statistice elaborate pentru sectorul industrial.E. respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 302 . în domeniul apei. privind accidentele majore (Seveso II).E. • Directiva 91/271/C. privind privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase.P. • Directiva 91/689/C. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U.E.). privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. modificată prin Directiva 98/15/C.E. – Directiva cadru a deşeurilor.C. • Directiva privind controlul şi prevenirea integrată a poluării 96/61/E. • Directiva 96/82/E. • Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deşeurilor. strategiilor aplicate pe termen mediu. privind depozitarea deşeurilor.E.

E. Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu. Proiecte noi care se derulează după emiterea autorizaţiei de gospodărirea apelor.E. 303 . şi 86/280/C.. La stabilirea măsurilor s-au analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare.Perioade de tranziţie sub Directiva 1999/31/E. 2000/76/C.E. Disponibilitatea resurselor financiare se referă la alte măsuri cu finanţare certă: .. referitoare la descărcările de substanţe periculoase în apele de suprafaţă). Programe de eliminare/reducere a poluării cu substanţe din lista I/II pentru evacuare în receptori naturali şi reţele de canalizare. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării).E. 24 Noiembrie 2004.E.N. • • • • • • • Anexa VIII (Perioade de tranziţie sub Directiva 96/61/C. .E. 91/271/C.E. Banca Mondială etc. Anexa VI (Lista unităţilor industriale care fac obiectul perioadei de tranziţie pentru Directiva 76/464/C.E. şi „directivele fiice” 82/176/C. cum sunt: • Poziţia Comună a Uniunii Europene pentru Capitolul 22 . B.Fonduri Structurale Europene (Fonduri de Coeziune.. privind depozitarea deşeurilor. modificate prin 88/374/C. 84/156/C.).E. 83/513/C. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională.R..E. 84/491/C. Capitolul 22: Mediu” (Planurile de implementare pentru Directivele Europene 76/464/C.. B.E.Mediu: CONF – RO 52/04: Anexa III . Bruxelles. Metodologia elaborată de A.E.E.). Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu.52/04).E. 1999/31/C.D..E. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor.E.I..Evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora..Bârlad” . Inventarul detaliat al substanţelor periculoase evacuate în corpurile de apă şi în sistemele de canalizare.Împrumuturi interne şi externe (ex.E.E.E..E.E.E.Finanţare din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013). şi 90/415/C.E.E..R.Capitolul 6 .E.C. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut . .A. 96/61/C.E. Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007-2013) cu cofinanţare privată şi naţională.

Măsurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se referă la efluenţii de la staţiile de epurare finale. Inventarul măsurilor de bază pentru activităţile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activităţi specifice sectorului industrial din spaţiul hidrografic Prut Bârlad.8. 9. hârtiei şi a produselor din hârtie. 304 . precum şi la descărcările directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane. tratarea şi prelucrarea lemnului. evacuează ape uzate preepurate în canalizare (numai cele care deţin autorizaţie de gospodărirea apelor). alte industrii. Costurile de investiţii au fost preluate din programe de etapizare sau proiecte (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute). Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare unitate industrială în Anexa 9. depozitare de substanţe chimice periculoase sau stocare de deşeuri pe platforme. Dacă nu au fost disponibile astfel de informaţii s-a recurs la estimarea costurilor utilizând costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial. industria metalurgică de prelucrarea metalelor feroase.12 şi în mod centralizat în Tabelul nr. activităţi industriale care sunt monitorizate şi deţin autorizaţii de gospodărirea apelor cu programe de etapizare şi autorizaţii de mediu cu programe de conformare.Inventarul măsurilor de bază s-a aplicat unităţilor industriale după următoarele criterii: • criteriul evacuării în resursele de apă: evacuează direct ape uzate epurate în ape de suprafaţă. fabricarea celulozei. precum şi epurare extensiva în iazuri. • criteriul sectoarelor industriale de activitate: activităţi industriale care intră sub incidenţa unor directive specifice pentru poluare. respectiv: industria minieră. ambele surse de tip punctiform şi/sau difuz dacă prezintă riscul de producerea poluării accidentale. cu infiltrare în sol. industria alimentară. industria chimică. bataluri etc. • criteriul tipului de poluare: surse punctiforme – care evacuează ape uzate prin staţii de epurare proprii. surse difuze – care deţin activităţi ce implică manipulare.

39 1. este prezentată pentru fiecare agent economic în Anexa 9. nr.71 59.16 0 0. nr.02 0.Bârlad Nr.13 0.02 0 21. Indicatorii de calitate analizaţi sunt indicatorii generali pentru substanţe organice (C.3 0.01 0 0.11 0.G.05 15. 15 16 17 Industria transporturilor Industria serviciilor de utilităţi publice Industria sănătăţii şi asistenţei sociale Total investiţii mil.02 2.4 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .03 0.002 0 0.13.19 0.100 0.66 % 0.C. crt. 352/2005 cu modificările şi completările ulterioare sau valorile autorizate în condiţiile în care aceste valori sunt mai mici decât cele prevăzute de legislaţie.003 0.94 0.efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .13 0.Tabelul 9.G.003 0 3.70 0.32 100 Termen de conformare 2015 2007 2015 2022 2007 2014 2013 2015 2007 2008 2007 2009 2022 2007 Cuantificarea reducerii încărcării de poluant (tone poluant) ca diferenţa dintre încărcarea de poluant realizată în anul 2006 şi încărcarea de poluant prevăzută a fi realizată în anul 2015. rulmenţilor etc. Euro 0.O. H.02 0 0. 305 .02 0..41 0. 1 2 3 Cheltuieli de Sector industrial Industria minieră Industria chimică Industria de tratare şi prelucrare a lemnului 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Industria alimentară Industria de prelucrare a ţiţeiului Industria de fabricare a celulozei şi hârtiei Industria metalurgică Industria energetică Industria mineralelor (ceramicii) Industria textilă Industria electronică Industria de maşini şi echipamente Industria construcţiilor Industria fabricării lagărelor.001 2.01 13. 351/2005.46 0. a valorilor concentraţiilor maxim admise la evacuarea în apele de suprafaţă din H.

nutrienţi (azot total. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase.G.E.E.E. azotiţi. privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor.G.5). amoniu. respectiv: • H.E. cu modificările şi completările ulterioare. fosfor total şi fosfaţi). care transpune în legislaţia românească Directiva 76/464/C. 964/2000 privind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.G.C.E. 783/2006 care modifică şi completează H. • H. 306 . şi cele 7 directive fiice.. precum şi Directiva 80/68/C.O. 351/2005..E. Măsurile de bază sunt asociate cu prevederile legislaţiei care implementează cerinţele directivelor europene în domeniu.B. azotaţi. care transpune în legislaţia românească Directiva 91/676/C. precum şi alţi indicatori specifici industriali care se regăsesc în autorizaţia de gospodărirea apelor.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut . Figura 9.Bârlad • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile agricole au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislaţiei în vigoare.

În aceasta secţiune se tratează numai măsurile de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative (fermele zootehnice).). Administraţia Naţională Apele Române (A.• Legea 84/2006 pentru aprobarea O. În aceasta metodologie se prezintă o strategie globală de stabilire a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură. metodologia are în vedere stabilirea programului de măsuri pentru presiunile punctiforme şi difuze din Agricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaţă. nr. 352/2005 care modifică şi completează H.).N.E.R.C. În vederea stabilirii măsurilor.I.) şi de procedura de evaluare strategică de mediu (Directiva S.C.) a elaborat o „Metodologie privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.G.P.A. în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva 96/61/E. precum şi măsurile de bază stabilite sub incidenţa Directivei 91/414/C. stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei 91/676/C. privind produsele pentru protecţia plantelor.A. Referitor la măsurile de bază pentru sursele agricole. ca parte a programului de măsuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic.E. Scopul metodologiei este de a realiza o listă de măsuri de bază sau combinaţii de măsuri (de bază + suplimentare) aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor punctiforme) sau la nivel de sub-bazin hidrografic (cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.G.A. Realizarea inventarului posibilelor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu.G. Realizarea inventarului măsurilor de bază la nivel de bazin/spaţiu hidrografic. (I. Abordarea pentru presiunile viitoare trebuie să ţină seama de procedura de evaluare a impactului de mediu (Directiva E.E.P. precum şi la nivelul apelor subterane. De asemenea. Programul de măsuri a fost stabilit având în vedere următoarele etape: Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative din agricultură. având în vedere presiunile existente.E. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. 307 .U.1 s-au prezentat măsurile de bază pentru surse agricole difuze din zonele vulnerabile. • H. în subcapitolul 9.

Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate. 6.P.I. Având în vedere legislaţia mai sus menţionată.La stabilirea măsurilor de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative. Aplicarea B. sunt prezentate în Anexa 9. sau analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare. Construcţia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate. Construcţia/impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare. acestea au fost estimate utilizând costurile unitare specifice din staţiei de epurare (treaptă mecanică. Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu.Bârlad pentru care s-au stabilit măsuri de bază este de 10. costurile de investiţii au fost preluate din programele de etapizare şi de conformare sau din documentaţia diverselor proiecte. măsurile de bază pentru fermele zootehnice aparţin următoarelor familii de măsuri: 1.P. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsură în parte a fost preluat din programul de etapizare anexat la autorizaţiile de gospodărirea apelor sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei de mediu sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei integrate de mediu.C. dezinfecţie) – în cazul 308 . Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu. 3. având în vedere eventualele perioade de tranziţie obţinute de unităţile cu instalaţii I. Construcţia/modernizarea/extinderea/reabilitarea evacuării în apele de suprafaţă. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor. 2.14.T. eventual treaptă terţiară. Construcţia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării.P.P. treaptă biologică. Măsurile de bază stabilite pentru fiecare fermă zootehnică identificată ca fiind presiune semnificativă.. peste 2000 de porci (cu mai mult de 30 kg) şi peste 750 de scroafe. 22 „Mediu”. (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu creştere intensivă a porcilor şi păsărilor: cu capacitate de peste 40. 4. Datele/informaţiile din anexă sunt prezentate la nivelul anului 2006. De asemenea. cum sunt: • • • • Documentul de Poziţie – Cap. Numărul unităţilor zootehnice din spaţiul hidrografic Prut . 5.A. . acolo unde au fost disponibile. în situaţia în care aceste costuri nu au fost disponibile.000 de păsări.C.

3 bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare Construcţia platformelor de stocare a 3.2 mecanică.1 Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate Construcţia/modernizarea/extinderea/ reabilitarea staţiei de epurare (treaptă 3. precum şi valorile limită 444000 183000 2005-2011 16000 2007-2008 25000 2005-2014 Denumirea măsurii specifice Cost de investiţie (EURO) Termen de implementare/ conformare (interval) 2005-2011 220000 309 .metodologia A. treaptă biologică. pentru implementarea măsurilor de reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la fermele zootehnice.9 Se observă. Pentru evidenţierea reducerii cantităţilor de poluanţi din apele de suprafaţă s-a făcut o analiză cantitativă. având în vedere volumul de ape epurate evacuate în resursele de apă de suprafaţă în anul 2015.A. că în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. în fig. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut . În tabelul nr. termenul final de implementare al măsurilor este anul 2014. De asemenea.. pe familii de măsuri. eventual treaptă terţiară. 9.5 gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării Total Figura 9. dezinfecţie) – în cazul evacuării în ape de suprafaţă Construcţia/impermeabilizarea 3.9 se prezintă costurile de investiţie estimate precum şi perioadele de conformare pentru familiile de măsuri la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.N.10 se prezintă repartizarea costurilor de investiţii. Tabelul 9.Bârlad Codul familiei de măsuri 3.R. având în vedere compararea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în anul 2006 cu cantităţile estimate a fi evacuate în anul 2015. 9.

la care se adaugă o creştere medie de 10% (Q 2015 = Q 2006 * 1. este permisă 310 .6. Se menţionează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 52 unităţi zootehnice pentru care nu s-au stabilit măsuri de bază. Conform art. 9. Figura 9. Volumul de ape tratate evacuate în apele de suprafaţă în anul 2015 a fost estimat având în vedere volumul evacuat în anul 2006. lit.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut . nu sunt permise evacuări directe în apele subterane. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor nr.G. 352/2005 – NTPA 001) sau valorile din autorizaţia de gospodărirea apelor.Bârlad Întrucât majoritatea surselor punctiforme semnificative din Agricultură au trecut la tehnologie uscată. 48 alin(1). dacă în aceasta sunt prevăzute concentraţii mai mici faţă de legislaţie în vigoare. nu dispunem la această dată de valori determinate ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate. M.ale concentraţiilor de poluanţi din legislaţia în vigoare (H. acestea conformându-se cu legislaţia în vigoare. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. neexistând evacuări directe la efluent.1).

Anexa 1a . Avizarea/autorizarea se face numai în baza avizului emis de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru injectarea. fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor”. 311 . art. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor de tip injecţii de ape în subteran. 661 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. Conform Ordinului nr. • studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanţele poluante evacuate nu afectează structurile geologice. art. documentaţia tehnică trebuie să cuprindă: • analiza tehnologică şi economică din care să rezulte imposibilitatea aplicării unei soluţii de epurare. • proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor ce urmează a fi injectate în subteran. Competenţele de emitere a avizului de gospodărirea apelor şi a autorizaţiei de gospodărirea apelor pentru injecţii de ape uzate (de mină.„Lista lucrărilor şi categoriilor de activităţi desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. ca şi a apelor de mină sau de zăcământ pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente. Ordinul nr. sunt permanent improprii pentru alte scopuri. Evacuările directe în apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativă este interzisă şi prin H. în cazul injecţiilor de ape uzate de mină. apele subterane şi substanţele minerale exploatabile. aparţin Administraţiei Naţionale „Apele Române” (nivel central). indiferent de mărimea debitului. • precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologice ale acesteia şi a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice. de zăcământ.doar injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice de foarte mare adâncime care. a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie.G. 8. din motive naturale. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor”. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. nr. în straturi de foarte mare adâncime şi pe baza unor studii speciale. de zăcământ. 18. menţionează faptul că avizarea/autorizarea se acordă pentru lucrări. a apelor uzate industriale. industriale) în straturi de foarte mare adâncime. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. sau industriale în straturi de foarte mare adâncime.

E. şi 86/280/C.E. eliminarea poluării cu substanţe periculoase..E.E. • descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecţiei de ape uzate..C. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C. • Directiva Consiliului 80/68/C.E..E.E.E. înlocuită de Directiva 2006/11/C. • Directiva Consiliului 2006/118/E. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi de a îmbunătăţi mediul acvatic prin aplicarea măsurilor de reducere progresivă a evacuărilor. 84/491/C. transpusă în legislaţia din România prin H. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.• descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinţe negative asupra calităţii apei subterane. 53/2009. 312 . În acest context.7.. Obiectivul acestor directive este reducerea poluării cu substanţe din lista II (lista gri) în toate statele membre. 83/513/C. 76/464/C. măsurile pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare răspund cerinţelor de implementare a următoarelor Directive Europene: • Directiva Consiliului nr. modificate prin 88/347/C.E.E. privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substanţele prioritare/prioritar periculoase şi care înlocuieşte Anexa X a Directivei Cadru Apa. 84/156/C. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase. respectiv lista I (lista neagră) precum şi eliminarea/reducerea poluării cu substanţe prioritare periculoase/substanţe prioritare. Întrucât multe din substanţele prioritare din Directiva 2008/105/E. (anexa X a Directivei Cadru Apa) se regăsesc în listele de substanţe periculoase (lista I şi II) din legislaţia Uniunii Europene.E.E.G. În decembrie 2008 a intrat în vigoare Directiva 2008/105/E.E. 9.E..E.E. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi a celor de eliminare a evacuărilor.E.E.C. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu au fost identificate unităţi industriale care evacuează ape uzate direct în apele subterane.E. asigurări asupra durabilităţii lucrărilor.C. şi 90/415/C.

E. • Cadmiu şi Mercur .G.E.C. celuloză şi hârtie). Astfel. .În legislaţia din România care transpune Directiva 76/464/C. Tricloretilenă.E. organică. nr. 351/2005 completată cu H. respectiv H.. Triclorbenzen – se solicită perioada de tranziţie pentru 21 de unităţi industriale din industria chimică (anorganică. 210/2007. cauciuc.E.G.G. pe lângă substanţele din lista I şi lista II este definit şi termenul «substanţe prioritare» termen definit de Directiva Cadru Apa şi Directiva 2008/105/E.G. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în cadrul căruia: . Perioada de tranziţie asumată în Documentul de Poziţie CONF-RO 37/01 pentru Directiva 76/464/C. „substanţe prioritare” . petrochimie. 783/2006 şi H.se stabileşte cadrul legal unitar şi instituţional necesar prevenirii poluării resurselor de ape interioare de suprafaţă. este de 3 ani (până la 31 decembrie 2009) pentru următoarele substanţe periculoase din Lista I: • Hexaclorbenzen. persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare. 351/2005 aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor. privind Standardele de Calitate de Mediu. cu directivele fiice şi Directiva 80/68/C. cu substanţe periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista I.substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă.România solicită perioada de tranziţie pentru 3 unităţi industriale. • Lindan . în vederea limitării consecinţelor de natură să pună în pericol resursele de apă şi ecosistemele acvatice. H. pentru a reduce poluarea cauzată de substanţele periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista II şi de substanţele prioritare/prioritar periculoase. ape litorale şi ape subterane cu familiile şi grupele de substanţe periculoase din listele I şi II şi cu substanţe prioritare/prioritar periculoase.E. „substanţe prioritar periculoase” sunt substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice. 313 .G. persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc.se solicită o perioadă de tranziţie pentru 27 de unităţi industriale. să degradeze zonele de frumuseţe sau să interfereze cu utilizarea durabilă a resurselor de ape pe tot cuprinsul ţării. Hexaclorbutadiena.se prevăd măsurile corespunzătoare pentru a elimina poluarea apelor prevăzute în subpunctul anterior. 351 defineşte următorii termeni: „substanţe periculoase” .substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice. ape maritime teritoriale. H. 1.E. 2 – diclor-etan.

Programul nu se aplică evacuărilor de efluenţi menajeri proveniţi de la locuinţe izolate neracordate la un sistem de canalizare şi situate în afară zonelor de protecţie sanitară. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. evacuărilor de materiale conţinând substanţe radioactive şi evacuărilor de apă uzată în apele maritime prin conducte. II) şi din substanţele prioritare/prioritar periculoase) în apele de suprafaţă. emisiilor. De asemenea. Potrivit H.Substanţele din Lista II sunt inventariate şi monitorizate în conformitate cu cerinţele Directivei. subterane şi în canalizare. potrivit dispoziţiilor Legii Apelor nr..P. vizează apele uzate industriale epurate sau neepurate. pierderilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase. 662/2006 şi 661/2006). 351/2005. Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentru epurarea apelor uzate. unităţile care evacuează astfel de substanţe se află şi sub incidenţa altor directive privind poluarea industrială (Directiva I. la implementarea celor mai bune 314 . orice evacuare directă sau indirectă în resursele de apă. evacuări care trebuie reglementate prin dispoziţii speciale care să nu fie mai puţin stricte decât cele prevăzute în prezentul program de acţiune.G.C. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor. Autorizaţia de gospodărirea apelor specifică valorile limită maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile şi grupele de substanţe periculoase şi de substanţe prioritare/prioritar periculoase. programul se aplică tuturor utilizărilor industriale de apă. iar programele de reducere a poluării vor include de asemenea obiective de calitate. apele uzate evacuate din staţiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. trebuie să fie autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor. Directiva SEVESO II). Întrucât. nr. alte măsuri de reducere necesare precum şi prevederi pentru monitoring. măsurile care se aplică se referă. în special.M. în concordanţă cu prevederile H. precum şi apele de suprafaţă şi apele subterane. standarde de emisie pentru substanţe din lista II. surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai multe din substanţele periculoase (lista I.P. în cele mai multe cazuri. care ar putea conţine una sau mai multe substanţe periculoase (lista I şi II) şi substanţe prioritare/prioritar periculoase. Aceste programe vor fi introduse în autorizaţia de gospodărire a apelor. 351/2005. cât şi pentru schimbările tehnologice în procesul de producţie în vederea reducerii/eliminării evacuărilor. Programele de reducere sau de eliminare a poluării cu astfel de substanţe sunt incluse în programele de etapizare anexate autorizaţiei de gospodărire a apelor (conform O. prin programe de etapizare.G.

R. O altă măsură importantă este obligativitatea realizării auto-monitoringului apelor uzate epurate evacuate de către unităţile care evacuează astfel de substanţe. Astfel.290 euro.E.690 euro reprezintă costuri de investiţii.15.E. 76/464/C.D.E.E. B.E.1. 9.E. cuprinde totodată măsurile pentru reducerea concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme şi difuze de poluare.E. finanţarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. se derulează o serie de activităţi care vor conduce la o cunoaştere mai bună a stării corpurilor de apă din punct de vedere chimic.).I..tehnologii disponibile (B. având în vedere substanţele specifice tipului de activitate. Investiţiile în sectorul industrial vor fi finanţate în special din sursele proprii ale agenţilor economici.12. însă se iau în considerare şi următoarele surse de finanţare: Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. 9.E.E. şi 90/415/C. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională) cu cofinanţare privată şi naţională.E..15. din care suma de 1. şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.E. în vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii stării chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apă). privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C.. B. Banca Mondială etc. 83/513/C.5 şi Anexa nr. în conformitate cu cerinţele Directivei 2008/105/C. La nivelul Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad.. Anexa nr. Măsurile aplicate în vederea reducerii substanţelor prioritare/prioritar periculoase au fost luate pentru un număr de 30 surse punctuale/difuze/unităţi industriale.625.. modificate prin 88/347/C.T.E.E. dar şi la cunoaşterea emisiilor din diverse surse de poluare. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad la nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 100 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr..E. programele de reducere/eliminare a poluării cu substanţe periculoase şi substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt incluse în măsurile prezentate detaliat în subcapitolele 9. Aceeaşi abordare este prevăzută şi pentru sursele difuze de poluare. În cadrul politicii comunitare în domeniul mediului.E. Având în vedere că 315 . înlocuită de Directiva 2006/11/C.A. 84/156/C. 84/491/C.E.E.E.E..676. împrumuturi interne şi externe (ex.). şi 86/280/C.E. pentru aplicarea măsurilor de bază necesare reducerii/eliminării de substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt prevăzute costuri în valoare de 1. iar substanţele pentru care s-au luat aceste măsuri se regăsesc în Anexa 9. 9.

rezultatele obţinute în urma derulării acestor activităţi au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a măsurilor de reducere a concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic. Astfel. urmând a fi implementată. directivă care stabileşte specificaţiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şi care trebuie transpusă şi implementată de toate Statele Membre. 5 al Directivei Cadru Apa şi a Directivei 2006/118/E.C. precum şi stabilirea măsurilor de control pentru substanţele prioritare. care presupune adăugarea de noi substanţe prioritare. Este încă în proces de elaborare Ghidul privind stabilirea standardelor de calitate privind mediul şi Ghidul privind monitorizarea sedimentelor şi biotei. a cărei obiectiv principal este obţinerea unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substanţele prioritare şi pentru o serie de alţi poluanţi.4 a Directivei EQS cu ajutorul căruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare. La acelaşi nivel. ca o măsură prioritară. se lucrează la elaborarea unei Metodologii generale pentru revizuirea listei de substanţe prioritare. 9. a Comisiei Europene. stabilirea de standarde de calitate pentru noile substanţe în apă. într-un mod cât mai eficient din punct de vedere economic şi al mediului.8. Acest lucru se va oglindi în următorul Plan de Management Bazinal.poluarea chimică a apelor de suprafaţă reprezintă o ameninţare atât pentru mediul acvatic cât şi pentru sănătatea umană. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale Măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale se referă în special la implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor 316 . (EQS) privind Standardele de Calitate a Mediului în domeniul apei. Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă.C. a fost adoptată. La nivel european este în curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec în conformitate cu Art. Tot în cadrul politicii comunitare în domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane care va sta la baza actualizării caracterizării în conformitate cu Art.C. iar emisiile trebuie tratate la sursă. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. În 2009 a intrat în vigoare Directiva 2009/90/E. sedimente şi/sau biotă şi revizuirea celor existente. Directiva 2008/105/E. vor trebui identificate cauzele poluării.

Scopul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este de a preveni poluările accidentale şi de a asigura managementul optim al situaţiilor de criză ce se ivesc în cazul producerii acestora. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a resurselor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad este avizat de Comitetului de Bazin Prut – Bârlad. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale” este precizat în Ordinul M.A. 278/1997. cât şi planurile proprii ale unităţilor potenţial poluatoare şi ale folosinţelor de apă.accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare şi la implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale. 317 .P.M. pe cursul de apă şi la folosinţele de apă în caz de poluare accidentală pentru localizarea şi limitarea ariei de răspândire a efectelor. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea şi intervenţia rapidă pentru combaterea poluărilor accidentale. nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. • Implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare Organizarea activităţii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare este realizată în conformitate nr. Această activitate are la bază Planurile elaborate la nivelul fiecărui bazin hidrografic. Dezastrelor (Legea 124/1995 privind unele ordonanţe ale Guvernului). respectiv: • • • Asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale şi a pagubelor cauzate folosinţelor de apă. 124/1995 cu Legea nr. Asigurarea unui sistem operativ de avertizare a autorităţilor şi a folosinţelor din aval asupra producerii poluării accidentale şi asupra evoluţiei propagării undei poluante.P. Asigurarea unor măsuri operative de intervenţie «in situ» la sursa de poluare. precum şi Legea Apelor nr.

I. Filialele bazinale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” acordă asistenţă tehnică folosinţelor de apă. determinării factorilor răspunzători. colectarea.P.A. o constituie aprecierea impactului posibil al poluării raportate. cu subsistemul Centrul Internaţional pentru Alarmare (P. cât şi în caz de poluări accidentale majore cu efect transfrontalier.A.Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se elaborează de către orice folosinţă potenţial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentală a resurselor de apă. cuprinzând Sisteme de Gospodărire a Apelor.respectiv Direcţiile Apelor ale A.I. • Implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale În România funcţionează în baza Ordinului ministrului nr.A.I. Cea de-a două funcţiune a P.N.C. conform regulamentelor cu statele vecine. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost stabilite planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale.I.C. De asemenea. atât în caz de poluare a apelor pe cursurile interioare. Sistemul de Alarmare în Caz de Poluări Accidentale (S.A. care asigură şi rolul de Centru Internaţional de Alarmare în caz de Poluări Accidentale – C. intermediare .C.A. Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile în vederea definirii pericolului.ROM). «Apele Române» şi nivelul superior. pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. «Apele Române» şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. În situaţia poluărilor accidentale. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare în caz de poluare accidentală este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populaţiei prin factorii de răspundere.). Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei niveluri: de bază. neutralizarea şi distrugerea poluantului. Comunicările se concentrează în principal pe colectarea de date suficiente asupra tipului şi conţinutului în poluanţi şi de transmitere a informaţiilor. asupra 318 . precum şi de prevenire a altor consecinţe.N. . luării unor măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic. 223/2006. format din A. stabilirii cauzelor. de autorităţi regionale şi alte organisme. respectiv de alarmare la nivel naţional şi internaţional.P.A.-ROM (P.) pentru cazurile de poluări accidentale majore transfrontaliere. Sistemul coordonează şi/sau realizează acţiuni operative de monitorizare a undei poluante. limitarea răspândirii. stabilirii măsurilor de prevenire şi pregătire pentru intervenţii.

Acest sistem a început să opereze în 1997 şi funcţionează.W. Odată ce impactul poluării este bine cunoscut. dar este planificat a se extinde în viitor cu activităţile de avertizare în caz de inundaţii şi cu alte 319 . fiind o parte integrată a sistemului informatic al I. Sistemul A. Fiecare Centru de Alarmare are 3 unităţi de bază: • • • Unitatea de Comunicare. transnaţional şi naţional.A.S. Comunicarea se face prin internet şi mesaje SMS.D. dacă alarmarea internaţională este necesară. Acest sistem are următoarele scopuri: • comunicarea informaţiilor privind schimbările bruşte în caracteristicile apei.P. care decide cu privire la avertizările internaţionale. care evaluează impactul transfrontalier posibil al unui accident.C. La nivelul bazinului Dunării.I.E.) care intră în structura reţelei transnaţionale de informare în caz de poluări sau situaţii de urgenţă.S. cuprinzând atât cursul major al Dunării cât şi afluenţii.W.C.C. funcţionează Sistemul de Avertizare în caz de Accidente (Accident Emergency Warning System – A. Unitatea de Decizie. care este tradus în limbile naţionale ale ţărilor din bazinul Dunării. cea de-a treia funcţiune o reprezintă nominalizarea instituţiei care trebuie să fie informată sau alertată şi a acţiunilor necesar a fi întreprinse. trebuie să se confirme dacă poluarea raportată are un impact transfrontalier şi în consecinţă.I. cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluări accidentale sau de modificări neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundaţiile). sunt descrise în Manualul Internaţional de Operare.W.sănătăţii umane şi/sau mediului. Unitatea de Experţi utilizează baza de date de substanţe periculoase pentru a evalua posibilul impact asupra mediului şi Modelul de Alarmare în bazinul Dunării pentru a evalua şi prognoza transferul de poluanţi în reţeaua hidrografică. prin furnizarea rapidă de informaţii ţărilor riverane afectate. care are ca obiectiv general creşterea siguranţei şi protecţia mediului în cazul unei poluări accidentale. care primeşte şi trimite mesaje de avertizare (funcţionează continuu). Procedurile de operare ale Sistemului A.R.). (Danubis). Fiecare din acestea sunt prevăzute cu un Centru Principal Internaţional de Alarmare (P. • asigurarea unui sistem operativ de avertizare.E.S. în toate ţările dunărene. Unitatea de Experţi. sistemul se ocupă doar cu poluările accidentale. pentru Dunărea este activat în eventualitatea unui pericol de poluare transfrontalieră a apei sau în cazurile în care nivelurile concentraţiilor poluanţilor au fost depăşite. în prezent.E. În prezent. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul ţărilor riverane. La nivelul P.A.

temperatura apei şi aerului. precipitaţiilor. conductivitate. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ şi calitativ al resurselor de apă din România. impactul poluărilor accidentale este măsurat.M. După identificarea poluanţilor. probele de apă sunt prelevate şi analizate de laboratoarele Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul Direcţiilor Apelor şi de la nivelul Sistemelor de Gospodărirea Apelor pe raza cărora s-a semnalat poluarea. analizându-se indicatorii specifici până la normalizarea concentraţiilor acestora în apele receptoare.: I. atât pe parcursul incidentului. Informaţiile privind tipul de poluant. impactul poluării asupra florei şi faunei acvatice sunt transmise factorilor responsabili de la toate nivelurile din Sistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale. În cazul poluărilor accidentale. Astfel. În relaţiile bilaterale cu ţările vecine:  cu Ucraina este în vigoare Acordul în domeniul gospodăririi apelor în context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de acţiuni şi activităţi specifice ce se derulează pentru prevenirea. turbiditate). în cadrul acestui proiect se vor moderniza şi automatiza 60 staţii pentru măsurarea nivelului apei. a fost testat de multe ori pe parcursul diverselor alerte şi a arătat că sistemul A. Bucureşti).I.fenomene periculoase (îngheţ). care retransmit aceste informaţii ţărilor din aval (în caz de poluare transfrontalieră). De asemenea. potenţial REDOX.W. precum şi pentru sistarea lor.E. precum şi de alte laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (Ex. Modul de operare al sistemului A. având în vedere parametrii biologici sensibili la tipul de poluant. se monitorizează unda poluantă. variaţia concentraţiilor în apele de suprafaţă. este capabil să transmită mesajele de avertizare în conformitate cu Manualul de Operare. cât şi după acesta.C. oxigen dizolvat. 10 staţii pentru calitatea apei (pentru măsurarea pH. 26 telepluviometre şi 7 de staţii pentru măsurarea debitelor. limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor accidentale deja produse.S.E. 320 . Un rol important în identificarea eventualelor fenomene de poluări accidentale îl are implementarea Programului Naţional DESWAT în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. Cadrul ce reglementează relaţia bilaterala şi acţiunile operative cu Ucraina în domeniul poluărilor accidentale este constituit de: • „Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră” semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997.  cu Republica Moldova nu este semnat până în prezent acord la nivel guvernamental. folosinţelor din aval (pentru restricţionarea utilizării apei) şi pentru luarea celor mai eficiente măsuri de combatere a poluării.W.S.

9. Analiza Cost Eficienţă O cerinţă esenţială a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (art. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu.border Region” în cadrul programului Joint Operaţional Programme România-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013 Lider proiect: D. Măsurile de bază şi măsurile suplimentare. poluării cu nutrienţi. componente ale programului de măsuri.Prut: 302.563 euro.A.9.4 s-au analizat presiunile semnificative din spaţiul hidrografic Prut Bârlad.• „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita”. Prut Buget total: 2. 11). 321 . Problematica poluărilor accidentale la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este tratată şi într-un proiect internaţional ce este în curs de evaluare: „Monitoring and Warning System for Emergency Situations for Drought.104 euro Cofinanţare A.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apă şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorită: • • poluării cu substanţe organice. În prezent regulamentele din relaţia bilaterală cu Ucraina sunt în proces de negociere în vederea actualizării şi armonizării acestora cu prevederile apărute la nivel european. au fost prezentate detaliat la începutul capitolului 9. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei s-au luat în considerare două scenarii şi anume:  Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile acestora. iar în capitolul 3.N. „Apele Române” – D.A. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu.696.  Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potenţialului ecologic bun a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa. Floods and Accidental Pollutions in the Eastern Cross . 4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (art. În capitolul 3.

utilizând modelarea matematică pentru azot şi fosfor şi substanţe organice. a poluării cu nutrienţi şi a poluării cu substanţe periculoase au fost prezentate în subcapitolele 9. presiunilor hidromorfologice. În această etapă s-au elaborat scenarii de prognoză a calităţii apelor pentru anul 2015 în vederea stabilirii impactului cantitativ al măsurilor de bază ce se vor implementa.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Măsurile de bază pentru reducerea poluării cu substanţe organice. în vederea stabilirii unui program de măsuri coerent şi integrat.5 şi 9.7.• • poluării cu substanţe periculoase. Figura 9. 322 .1. Scenariul optim ce presupune aplicarea măsurilor suplimentare faţă de scenariul de bază a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente stării bune a corpurilor de apă pentru nutrienţi şi substanţe organice. 9. pentru corpurile de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu. O etapă importantă este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizării apei pe baza scenariilor de dezvoltare până în anul 2015.

Respectarea prevederilor din autorizaţia de gospodărire a apelor pentru toate tipurile de lucrări (inclusiv balastiere). legislaţia românească în domeniu prevede o serie de reglementări. pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate. din Legea apelor nr. Menţionăm ca în prezent. Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare. Dintre aceste măsuri de bază menţionăm următoarele: Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice 1215/2008 al O. În etapele următoare se vor realiza studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. În etapa actuală. având în vedere asigurarea funcţionării ecosistemelor acvatice în aval de lucrarea hidrotehnică (debit ecologic/salubru). 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii. 64 alin. precum şi asigurarea debitelor pentru celelalte folosinţe de apă (debit de servitute). 1163/2007.) şi 10% Q (debitul mediu multianual). în elaborarea Planului de Management. s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q 95% (unde Q 95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%. Dacă în actele de reglementare din domeniul gospodăririi apelor este prevăzută asigurarea unui debit mai mare decât 323 .• Măsuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice În vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă şi asupra mediului în general. deţinătorii de lucrări hidrotehnice (prize. baraje şi lacuri de acumulare) sunt obligaţi să asigure în aval debitele necesare folosinţelor.G. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. nr. În acest sens. Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autorităţile competente din domeniul protecţiei mediului. În conformitate cu prevederile art.M. nr. debitul care trebuie asigurat în avalul lucrărilor hidrotehnice transversale trebuie să respecte condiţiile din actele de reglementare privind gospodărirea apelor. pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice. debit necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pentru ecosistemele acvatice în aval de lacurile de acumulare. (1). În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. precum şi debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). Aplicarea prevederilor din H. pentru următoarea etapă este necesară realizarea unui normativ care să reglementeze valorile debitului ecologic.

ţinând cont şi de aportul de bazin.E.E. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun . pentru corpurile de apă (rezultate în urma aplicării testului de desemnare) care nu ating starea ecologică bună (S. este necesară menţinerea valorilor autorizate.) din punct de vedere al elementelor biologice. (Figura nr. Directiva Cadru Apa prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu. 9. din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.E. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.B.valoarea minimă mai sus menţionată a debitului ecologic.) în 2015 sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 (Figura nr. Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.3 s-a prezentat abordarea privind desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate.corpuri naturale şi corpuri puternic modificate/artificiale după cum urmează: 1.14).7) în vederea atingerii stării bune/potenţialului ecologic bun.B. Asigurarea şi menţinerea debitului ecologic va trebui să ţină cont totodată şi de fezabilitatea tehnică a măsurii aplicate. consecinţă a alterărilor hidromorfologice.E.B. În cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de măsuri (tabel 6. În situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval. Asigurarea debitului minim necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pe corpurile de apă din avalul construcţiilor hidrotehnice trebuie să aibă în vedere o strânsă corelare între măsurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate în amonte de bararea transversală şi starea ecologică determinată pe corpul de apă din aval. 2. 9. implicit a conservării şi dezvoltării ecosistemelor acvatice. se poate lua în considerare o creştere a acestui debit. pe baza unor studii bine fundamentate şi de a căror rezultate se va ţine cont în autorizaţiile emise. Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza funcţie de două categorii .P. În capitolul 6. rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice.13).B. 324 .

E.E. în 2021 sau 2027 Figura 9. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.B. în 2015 NU Atingerea P.B.B. Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor 325 .B.E. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosinţelor de apă şi asupra mediului în general Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Este fezabil din punct de vedere tehnic să se implementeze aceste măsuri până în 2012 implicând costuri nedisproporţionate (acceptabile)? DA Atingerea P.B.Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea măsurilor pentru a restaura condiţiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Aceste măsuri sunt tehnic fezabile şi nu au costuri disproporţionate pentru a fi operaţionale în 2012? DA Atingerea SEB în 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 Figura 9.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice Selectarea măsurilor care conduc la atingerea P.B.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .B.E.).B.. sau un obiectiv mai puţin sever decât P. Prin măsuri de restaurare se înţeleg măsurile ce conduc la atingerea stării ecologice bune a apei (S.P.E.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E.E.E.

) ci doar la atingerea potenţialului ecologic bun (P.B.E. meandre/braţe secundare. respectiv a unui regim hidrologic corespunzător folosinţelor şi speciilor acvatice şi a unei legături funcţionale între râu şi lunca inundabilă. Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru îmbunătăţirea conectivităţii laterale sunt următoarele: • • • restaurarea zonelor umede: foste bălţi. De asemenea. pietriş.E. prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor. De exemplu: • • măsuri de realizare a unui pescuit raţional. măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităţii. restaurarea proceselor naturale. Pentru creşterea biodiversităţii mediului acvatic este necesară. nisip. trebuie luate măsuri specifice funcţie de tipul de specie.). bălţi. Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general de următoarele tipuri/categorii: • • • restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural. restaurarea reliefului din lunca inundabilă. restaurarea albiei: vaduri.hidromorfologice sunt măsurile ce nu conduc corpul la atingerea stării ecologice bune (S. realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversală a cursului de apă. bolovăniş. Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural în cazul refacerii conectivităţii longitudinale sunt următoarele: • • îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau funcţia pentru care au fost create a dispărut. În continuare se va folosi noţiunea de măsuri de renaturare prin care se înţeleg atât măsurile de restaurare cât şi cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice.B. renaturare maluri. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apă în care trăiesc specii migratoare. pe lângă renaturarea elementelor peisajului natural şi restaurarea proceselor naturale. 326 . măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin etc.

Pe râurile interioare se consideră că nu există soluţie tehnic fezabilă privind amenajările pentru migraţia peştilor pentru barări transversale ale cursului de apă cu înălţimea mai mare de 15 m. el depinzând de modificările sociale. atât în amonte. o prioritizare a măsurilor care să asigure în primul rând conectivitatea longitudinală în cazul barărilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori.16). prezentate anterior. de altfel acestea constituie în prezent propuneri de măsuri pentru acele baraje cu o înălţime cuprinsă între 15 – 50 m. în general au fost realizate amenajări pentru migraţia peştilor pentru barări cu înălţimea de până la 15 m. ecosistemele acvatice antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată de potenţialul ecologic bun sau la starea ecologică bună funcţie de tipul corpului de apă. Corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu până în 2015 vor fi subiectul unei proceduri de justificare a excepţiilor (amânarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau 12 ani. În acest Plan de Management s-a avut în vedere o serie întreagă de propuneri de măsuri (tabel 6. pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. în special pentru corpurile de apă situate pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori de medie şi lungă distanţă (Anexa 9. Aceste modificări depind la rândul lor de dezvoltarea noilor tehnologii. În această etapă de elaborare a Planului de Management s-a avut în vedere.Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor. s-a considerat că nu mai este necesară refacerea conectivităţii longitudinale. În cazul în care nu se poate aprecia efectul măsurii asupra stării ecologice a apei. studii de fezabilitate şi proiecte pilot. În cazul în care rezultatele activităţilor de monitoring au evidenţiat prezenţa unor specii de peşti migratori. În al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag să fie revizuit pentru barajele cu înălţimi mai mari de 15 m. Menţionăm că pe plan european. Testul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale trebuie refăcut la fiecare 6 ani. Directiva Cadru Apa cere revizuirea listei cu corpurile de apă puternic modificate şi artificiale la fiecare 6 ani. în general. economice şi de mediu. 327 . se pot propune studii de specialitate. măsuri rezultate în urma desemnării finale a tuturor corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale (subcapitolul 6. prezentate în Capitolul 10).3). sau este dificil de găsit o soluţie tehnică pentru o situaţie concretă. sau adoptarea unor obiective mai puţin severe. la reactualizarea Planului de Management. cât şi în aval de barierele transversale (datorită existenţei speciilor migratoare şi pe afluenţi).7).

se propun măsuri suplimentare pentru presiunile punctiforme şi difuze aparţinând activităţilor industriale şi agricole. Euro.Ţinând cont de aceste aspecte. • Măsuri suplimentare pentru reducerea poluării cu substanţe organice.5 şi obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7. Se precizează ca în prezent nu sunt identificate surse de finanţare pentru aplicarea măsurilor privind conectivitatea laterală (Anexa 9. c). b. în scopul realizării obiectivelor stabilite. Astfel în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se preconizează realizarea unui număr de 43 măsuri. a conectivităţii laterale precum şi alte tipuri de măsuri necesar a fi luate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. având în vedere atingerea obiectivului de mediu propus. 328 . inclusiv în implementarea acordurilor internaţionale importante la care se face referire în art. 9.17 (a. precum şi odată cu finalizarea studiilor de cercetare. aglomerărilor umane. nutrienţi şi substanţe periculoase în vederea atingerea stării bune a apelor În situaţia în care măsurile de bază implementate nu sunt suficiente pentru atingerea stării bune a apelor. Se pot adopta de asemenea măsuri suplimentare ulterioare pentru creşterea gradului de protecţie sau îmbunătăţirea apelor aflate sub incidenţa Directivei Cadru a Apei. dar şi altor surse. fezabilitate şi a studiilor pilot. 1. dar şi altor instituţii (primării şi consilii locale. Pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu.17 b). în al doilea ciclu de planificare. odată cu creşterea confidenţei în evaluarea stării/potenţialului ecologic.387 mil. O sinteză a testului de desemnare şi implicit a măsurilor de re-naturare pentru corpurile care riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită presiunilor hidromorfologice se prezintă în Anexa nr. Măsurile suplimentare sunt acele măsuri desemnate şi implementate pe lângă măsurile de bază.15 se prezintă locaţia unde se vor realiza măsurile de asigurare a conectivităţii longitudinale. Responsabilitatea realizării măsurilor revine în mare parte Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Direcţia Apelor Prut. În Figura nr. se va reanaliza eficienţa măsurilor implementate şi eventual se vor propune alte măsuri care să asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă afectate de presiunile hidromorfologice. respectiv corpurile de apă stabilite la Capitolul 3. al căror cost de investiţii este de 3. 9. trebuie avută în vedere introducerea de măsuri suplimentare. agenţi economici) cu surse de finanţare de la instituţiile precizate.

Figura 9.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 329 .

7 ale Directivei Cadru Apa. respectiv la care pot fi aplicate excepţiile de la obiectivele de mediu.4-4. pe când instrumentele sunt de natură administrativă. cum ar fi o aplicaţie structurală. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. Aceste excepţii se prezintă detaliat în capitolul 10. economică sau consultativă. trebuie văzute ca „măsuri” în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. 330 . conduce la elaborarea unui program de măsuri care să asigure atingerea obiectivele de mediu. O consecinţă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. Starea corpului de apă Măsuri suplimentare Măsuri de bază Corpuri/Grup corpuri de apă Figura 9. 4. Totuşi.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Există o delimitare între măsuri şi instrumente. au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. cât şi instrumentele. conform art. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare.Combinaţia optimă de măsuri de bază şi măsuri suplimentare stabilită pe baza aplicării analizelor cost-eficienţă şi cost beneficiu. atât măsurile. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local.

nutrienţi şi substanţe periculoase şi aplicabile activităţilor economice (industriale şi agricole) şi aglomerărilor umane. .taxă pe pescuit.) în conformitate cu Regulamentul nr. În categoria instrumentelor de aplicare/sprijinire a programelor de măsuri se regăsesc: • Taxe/subvenţii. Rezultatele aplicării modelarii calităţii în anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului măsurilor de bază. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de subbazine. Implementarea măsurilor necesar a fi luate de către fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F. s-a utilizat modelarea matematică cu ajutorul a două modele de calitate a apei (modelele WaQ şi QUAL 2K).E.9. 9. De asemenea. . Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplică pentru prognoza calităţii apelor din punct de vedere al poluării cu substanţe organice. .subvenţii/plăţi pentru aplicarea programului Naţional de Dezvoltare Rural. în special pentru implementarea Axei prioritare 2 şi pentru implementarea Directivei Cadru a Apei şi Natura 2000 (art. sunt prezentate pe familii de măsuri în Anexele nr. Categoriile de măsuri suplimentare propuse de Administraţia Naţională „Apele Române” pentru diminuarea efectelor presiunilor din activităţile umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor. Modelul WaQ (Water Quality) prognozează calitatea apei din punct de vedere al nutrienţilor (azot total şi fosfor total). Acest sprijin are la bază Programul Naţional de Dezvoltare Rurală care acoperă o perioada de 7 ani (1 ianuarie 2007 – 31 331 .R. respectiv a reducerii poluării cu substanţe organice.18 . 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare Rurală. precum şi instrumente de selectare a priorităţilor în luarea măsurilor suplimentare de reducere a poluării. Se aplică ecuaţia de bilanţ de încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. 38 al Regulamentului 1698/2005). precum şi al poluării cu alţi poluanţi. difuze cât şi fondul natural.subvenţii acordate pentru dezvoltarea agriculturii ecologice/organice.A.20. iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice.D. sunt prezentate şi estimări de costuri unitare specifice pentru evaluarea cheltuielilor de investiţii şi operare a măsurilor suplimentare propuse.Pentru a realiza o prognoză a calităţii apelor la nivel de bazin/spaţiu hidrografic în anul 2015.

Unul dintre scopurile sprijinului prevăzut pentru axa 2 şi care are relevanţă în acest context este de a acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecţie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice. referitoare la Agricultură şi silvicultură – şi de a menţine sistemele agricole de tip HNV (high natural value . acoperirea terenurilor etc.A.N. realizarea şi menţinerea zonelor tampon de-a lungul apelor. În Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea riscului poluării apelor (de ex.E. cât şi prin Axa 3. din care 82% reprezintă aportul F. are o valoare totală de aproximativ 2. sprijinite atât prin Axa 1. reducerea utilizării fertilizanţilor şi a pesticidelor. pentru a compensa în zonele în cauză costurile suportate şi pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate în urma 332 .E. anual şi pe hectar de suprafaţă agricolă utilizată. de a îndeplini obligaţiile prevăzute de Directiva Cadru Apa şi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice.). aplicarea agriculturii organice. care vor aduce un aport important protecţiei resurselor apelor (de ex. de a susţine Natura 2000. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3. cerinţele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acordă utilizatorilor. apei şi solului .R.D. În continuare se prezintă câteva măsuri de dezvoltare Rurală legate de managementul apei: investiţii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd). instruiri pentru fermieri.E.D.R. precum şi un plan de finanţare.R.cu valoare naturală înaltă). privind sistemele de canalizare).decembrie 2013) şi care conţine axele şi măsurile propuse pentru fiecare axă.. Pe lângă aceste acţiuni din Axa 2 mai există şi alte intervenţii.D.A.. aplicarea practicilor de Agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa.conform priorităţilor de mediu ale U. care pot fi susţinute prin F. menţinerea terenurilor necultivate. Axa 2 a P. conversia terenurilor arabile în păşuni. conservarea solului (reducerea arăturilor.3 miliarde Euro. realizarea şi menţinerea zonelor de protecţie pentru captările de apă. restaurarea şi întreţinerea zonelor umede. Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului rural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţelor agricole cât şi al celor forestiere.

măsurile devin obligatorii. şi în special la nivelul Districtului Internaţional al Dunării. 38 trebuie să aibă în vedere. Utilizarea acestui articol în programul de dezvoltare Rurală cere ca programul de măsuri al Planului de Management să fie stabilit. propunerea de suport este de 500 Euro/ha pentru primii 5 ani şi 200 de Euro/ha pentru următorii ani. Aplicarea măsurilor Art. Vaslui. elaborate la nivel european.. nu este prevăzută o alocaţie financiară pentru aplicarea acestui Articol. 92/43/C. Regulile de implementare a articolului 38 al Regulamentului nr. Se precizează că o dată cu prevederea sprijinului. Subvenţii locale – producător agricol. de introducere şi comercializare pe piaţa de profil a detergenţilor fără conţinut de fosfaţi. Instrumentul reprezintă o posibilitate multiplă de posibile cooperări între diferiţi actori la diferite niveluri (ex. fie prin acorduri voluntare. studii Ex: Consultanţă pentru fermieri.R. putându-se chiar realiza un addendum la programul de măsuri. La nivelul spaţiului hidrografic Prut . • Consultanţă. 1698/2005. (Directiva Cadru Apa).: Crearea unor structuri eficiente de cooperare între fermieri şi companiile de apă. • Aranjamente de cooperare Ex.E. de asemenea o negociere între autorităţile de gospodărirea apelor şi fermieri şi autorităţile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală. Întrucât în P. este puţin probabil ca acest sprijin să se acorde până în 2013. unde câteva ţări au implementat-o cu succes printr-o abordare legislativă la nivel naţional. vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2009.D. iar măsurile propuse se referă la: aplicarea codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile.E.Bârlad sunt necesare măsuri suplimentare pentru activităţile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apă în sub-bazinele hidrografice: Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av. (Directivele pentru reţeaua Natura 2000) şi 2000/60/C. De asemenea. caz de secetă). la nivel european există preocupări privind 333 .punerii în aplicare a Directivelor 79/409/C.E. De asemenea. studii de cercetare ştiinţifică şi studii de proiectare tehnică.N. fie prin legislaţie. având în vedere acceptanţa acestor măsuri. se vor identifica zonele/sub-bazinele pentru care este necesar a se implementa măsurile specifice. În cazul în care acest sprijin se va acorda până în 2013. Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerările umane în ceea ce priveşte poluarea cu nutrienţi este şi măsura suplimentară care poate fi promovată. dacă este necesar.E. Această măsură privind utilizarea detergenţilor fără fosfaţi este amplu dezbatută la nivelul Uniunii Europene.E.

promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizării detergenţilor fără fosfaţi. În România nu au existat angajamente voluntare care să se refere la reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţi. În anul 2008, Ministerul Mediului a iniţiat câteva întâlniri cu Asociaţia Producătorilor de Detergenţi şi Cosmetice (RUCODEM), precum şi cu principalii producători de detergenţi din România, în vederea realizării unui acord voluntar pentru producerea şi comercializarea detergenţilor fără fosfaţi. Discuţiile vor continua până la realizarea unui acord pe baze voluntare, având în vedere şi faptul că la nivelul Districtului Internaţional al Dunării, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a agreat împreună cu statele semnatare reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţii de spălare comercializaţi cu 90% până în anul 2013 (Resolution of the 10th I.C.P.D.R. Ordinary Meeting, December 2008). În vederea realizării efective a unui acord voluntar cu producătorii şi importatorii de detergenţi sunt necesare eforturi pentru intensificarea conştientizării producătorilor de detergenţi privind beneficiile asupra mediului, pentru îmbunătăţirea comunicării dintre factorii de decizie şi sectorul privat, precum şi acţiuni pentru acordarea unor facilităţi de promovare pentru companiile producătoare. Pentru buna implementare a prevederilor Directivelor 79/409/C.E.E. şi 92/43/C.E.E. sunt necesare măsuri suplimentare în domeniile: • conservarea habitatelor dependente de apă; • conservarea speciilor dependente de apă; • utilizarea durabilă a resurselor; • management şi administraţie. Aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbărilor climatice, a fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă, precum şi protecţia corpurilor de apă subterană. În acelaşi timp este necesară o cunoaştere mai bună a situaţiei pe teren privind distribuţia spaţială a habitatelor şi speciilor. O altă categorie de măsuri sunt cele care contribuie la scăderea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor protejate şi riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea şi creşterea suprafeţelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesară coordonarea activităţii instituţiilor interesate şi diminuarea situaţiilor conflictuale între acestea. În Anexa nr. 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. Aceste măsuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate şi aprobate până în prezent pentru

334

ariile naturale protejate, fiind introduse doar acele măsuri care au legătură cu habitatele şi speciile direct dependente de apă. Pe parcursul implementării practice, măsurile suplimentare şi instrumentele trebuie adaptate fiecărei situaţii în parte, suplimentate şi comparate cu valorile experimentale/ştiinţifice. Astfel, catalogul instrumentelor şi măsurilor este un catalog „deschis”, care poate fi extins în cazuri specifice. Potrivit cerinţelor Art. 14 al Directivei Cadru Apa, la stabilirea programului de măsuri trebuie asigurată informarea, consultarea şi implicarea activă a factorilor interesaţi în luarea deciziilor şi a factorilor interesaţi în domeniul gospodăririi apelor. În acest context, stabilirea finală a programului de măsuri, respectiv adoptarea măsurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultării şi implicării active a acestora. Procesul s-a desfăşurat începând cu 1 ianuarie 2009 şi s-a finalizat în 10 noiembrie 2009. Detalii privind procesul de consultare pentru elaborarea Planului de Management se regăsesc în cap. 11.

Analiza cost-eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală

Analiza Cost - eficienţă reprezintă o tehnică de evaluare care furnizează o prioritizare, graduare a măsurilor suplimentare pe baza costului şi eficientei ecologice, unde celei mai „cost eficiente” măsuri i se atribuie „ranking-ul” cel mai înalt (costul cel mai redus raportat la efectul cel mai bun în plan ecologic).

Cadru general Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apă, identificate în cadrul analizei de reevaluare a riscului, au fost selectate cele mai relevante măsuri suplimentare care în combinaţie cu măsurile de bază duc la atingerea stării bune a corpului de apă aflat la risc. Analiza Cost Eficienţă realizată la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru măsurile suplimentare are drept scop prioritizarea măsurilor suplimentare având gradul cel mai înalt de eficienţă în planul elementelor biologice de calitate. În contextul abordării analizei cost-eficienţă există o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaţie structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. O consecinţă a acestui fapt este

335

că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile, cât şi instrumentele, trebuie văzute ca „măsuri’’ în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. Prioritizarea celor mai „cost-eficiente” măsuri în scopul atingerii stării bune este realizată pentru corpurile de apă de suprafaţă. Problematicile apelor subterane sunt parţial acoperite de o serie de măsuri şi instrumente care pot fi aplicate atât pentru apele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate în zone cu poluare difuză. Abordare Analiza cost-eficienţă este realizată într-o succesiune de 5 etape, astfel: Etapa 1: Selectarea sistemului de măsuri suplimentare pe baza presiunilor identificate Analiza cost-eficienţă realizată la scara sub-bazinului hidrografic are în vedere măsurile suplimentare la nivelul corpurilor de apă din cadrul sub-bazinului care riscă să nu atingă obiectivele până în 2015, datorită presiunilor semnificative. În ipoteza analizată, măsurile suplimentare propuse conduc în totalitate la atingerea stării/potenţialului bun prin realizarea reducerii poluanţilor (conform modelărilor WAQ, QUAL 2K, balanţa masică). Etapa 2: Clasificarea efectului măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate Pentru evaluarea eficienţei în plan ecologic a măsurilor suplimentare au fost luate în calcul principalele grupuri de indicatori definite în Anexa V a Directivei Cadru a Apei (FP – fitoplancton, FB/MF - fitobentos/macrofite, MZB - macronevertebrate, P - peşti (ihtiofauna). Etapa 3: Evaluarea efectului măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi a măsurilor aferente alterărilor hidromorfologice Efectele au fost evaluate în conformitate cu Anexa 1 „Efectul măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze” clasificate în funcţie de sursa de presiune/măsură şi Anexa 2 „Evaluarea efectelor măsurilor propuse pentru C.A.P.M. în

336

cazul elementelor biologice reprezentative” la „Elementele metodologice privind evaluarea analizei cost eficienţă”. Etapa 4: Prioritizarea măsurilor în baza raportului „cost eficienţă” Ţinând cont de valoarea de capital (valoarea investiţiei), de costurile de operare şi întreţinere, de efectul măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate, măsurile suplimentare au fost prioritizate. Evaluarea costurilor aferente măsurilor suplimentare a ţinut cont de evaluarea costurilor directe (la modul cantitativ) precum şi de evaluarea costurilor indirecte (estimate calitativ). Etapa 5: Analiza măsurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic, din punct de vedere al atingerii obiectivelor Scopul acestei etape a fost: - de a veni cu un raport logic care să arate cu care investiţie şi pe ce perioadă obiectivele de mediu pot fi atinse; - de a descrie un criteriu de prioritizare şi analiză a posibilităţii de implementare a măsurilor. Identificarea unei singure şi optime soluţii s-a dovedit dificilă, pentru ca unele costuri şi - probabilitatea atingerii ţintei pot fi doar evaluate calitativ. A fost realizată o analiză a măsurilor suplimentare prioritizate în baza criteriului „cost – eficienţă” din punct de vedere al probabilităţii de implementare a măsurilor în 2012 şi al impactului acestora în plan indirect, tradus prin evaluarea calitativă a costurilor indirecte. Astfel, la nivelul Direcţiei Apelor Prut măsurile suplimentare necesare atingerii obiectivelor de mediu au fost grupate la scara a 2 subbazine hidrografice (Podu IloaieiHolboca şi Satu Nou-av. Vaslui). Analiza la scară a fiecărui bazin hidrografic este prezentată în Anexa nr. 9.22 „Analiza cost eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală”. În Anexa nr. 9.23 se prezintă măsurile suplimentare şi instrumentele aplicate la nivelul corpurilor de apă, pentru diminuarea efectelor poluanţilor în vederea îmbunătăţirii stării apelor din sub-bazinele hidrografice Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av. Vaslui.

337

La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad au fost identificate un număr total de 13 măsuri suplimentare şi 2 instrumente în scopul atingerii potenţialului ecologic bun al corpurilor de apă. Costul total necesar realizării măsurilor suplimentare şi aplicării instrumentelor suport de realizare a acestora se ridică la 42,4 mil. Euro. Diferenţa de 3,384 mil. Euro faţă de valoarea din tabelul 9.11 reprezintă costul total al măsurilor suplimentare necesar a fi aplicate pentru atenuarea efectelor presiunilor hidromorfologice.

* * *

În tabelul nr. 9.11 în care se prezintă planificarea în perioada 2010 - 2027 a costurilor totale ale măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, se observă că 82,03 % din alocarea financiară revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (obs.: categoria de presiune predominantă la costuri), respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie. Acest efort financiar se concretizează, aşa cum reiese din Figura nr. 9.17, în valoarea de 572 euro/locuitor. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este cea cu termenul de conformare în anul 2010, cu o valoare planificată de 789,75 mil. Euro. Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Costul măsurilor de bază (milioane Euro) 2010 2015 2021 Costul măsurilor suplimentare (milioane Euro) 2010 0 0 0 2015 2021 2010 Costul total al măsurilor (milioane Euro) 2015 2021 2027 0 0 0 0 0 0.00

Categoria de presiune

Aglomerări 760.51 364.18 291.21 Industrie Agricultură Hidrologie Morfologie Total 27.99 5.81 0.81 0 0 0 1.25 278.56 0 0 0 0

0.01 41.07 760.51 0.06 0 0 1.27 0 0 27.99 1.25 0 0

364.19 332.27 5.870 278.56 0.004 3.380 0.81 1.27 0 0

0 0.004 0 0.00 3.38

789.75 648.55 292.01

3.46 42.33 789.75 652.010 334.34

338

572 euro/loc

Figura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad

Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora, îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor prioritar periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.

10. Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1. Analiza Cost Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate

10.1.1.

Analiza Cost Beneficiu

Analiza cost beneficiu (A.C.B.) are drept scop determinarea beneficiului net al unui program de măsuri aplicabil la o anumită scară (corp de apă/subbazin/bazin/naţional).

339

Analiza cost-beneficiu (A.C.B.) are ca rezultat final justificarea aplicării excepţiilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art. 4.4. şi 4.5 din Directiva Cadru Apa). În cadrul analizei Cost Beneficiu se vor investiga costurile şi beneficiile programului de măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. Semnificaţia acestui lucru este că nu sunt avute în vedere doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul, ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.

Abordare Analiza Cost Beneficiu (A.C.B.) a fost luată în considerare când toate măsurile de bază şi suplimentare necesare pentru atingerea stării ecologice au fost identificate şi cuantificate. A.C.B. a fost aplicată numai măsurilor suplimentare în procesul de justificare al excepţiilor Analiza cost beneficiu este realizată într-o succesiune de 4 etape, astfel: Etapa 1. Definirea scării de evaluare: Scara de analiză: subbazinul hidrografic. Etapa 2. Prescreening-ul măsurilor suplimentare Se bazează pe rezultatele Analizei Cost Eficienţă care a realizat o prioritizare a măsurilor suplimentare în baza criteriului „cost – eficienţă”. Etapa 3. Evaluarea Costurilor şi Beneficiilor Evaluarea costurilor directe, financiare (de investiţie, operare şi întreţinere) – la modul cantitativ, precum şi a costurilor indirecte – la modul calitativ), a fost realizată în cadrul Analizei Cost eficienţă. Evaluarea beneficiului are ca punct de plecare măsurile suplimentare aferente presiunilor: poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi măsurile aferente presiunilor hidromorfologice care au fost grupate şi prioritizate la scară subbazinală în analiza Cost Eficienţă şi pentru care au fost identificate de asemeni costurile. Aceste măsuri au fost transpuse într-o Fişă de evaluare a beneficiului de mediu în scopul evaluării, în prezent, la modul calitativ a beneficiului în subbazinul respectiv pentru

340

Compararea costurilor şi beneficiilor Include: comparaţia costurilor şi beneficiilor pentru toate măsurile suplimentare identificate în cadrul analizei cost eficienţă evaluarea globală a raportului cost beneficiu ţinând cont şi de beneficiul monetar estimat Informaţii privind compararea costurilor şi beneficiilor sunt prezentate în Anexa 10. respectiv în ce proporţie costul total (de capital şi indirect) va fi considerat disproporţionat. Etapa 4.o serie de indicatori selectaţi ca fiind cei mai relevanţi.1 Fişe de evaluare beneficii de mediu. folosind criteriul excedentului de la bugetul statului. astfel: Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată prin compararea costurilor şi beneficiilor. a fost realizată din punct de vedere al Beneficiului (Raport Cost Beneficiu) şi al susţinerii financiare. Informaţii detaliate privind evaluarea beneficiului sunt prezentate în Anexa 10. susţinerea financiară a măsurii. similar analizei cost eficienţă. plecând de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu. Scara de analiză este cea a subbazinului hidrografic. Astfel: 341 . Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată proporţional cu nivelul curent al cheltuielilor. Astfel: Costurile disproporţionate sunt acele costuri care depăşesc beneficiile de mediu şi monetare realizate prin atingerea „stării bune” a corpurilor de apă (sau posibil.2. Analiza comparativă cost beneficiu. 10.1. prezentări şi schimburi informaţionale şi ţine cont de 2 aspecte: beneficiul (de mediu şi monetar) adus de măsurile suplimentare. Abordarea analizei de disproporţionalitate este bazată pe rapoarte de cercetare. Analiza de disproporţionalitate Analiza de disproporţionalitate. Analiza de disproporţionalitate a fost abordată în 2 etape. dacă costurile depăşesc beneficiile printr-o marjă de siguranţă-prag) şi/sau dacă costurile nu sunt suportabile financiar.2.

Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10. incluzând aici şi lucrările de reconstrucţie ecologică. 4 (6). sau deteriorarea 342 . atingerea unor „obiective de mediu mai puţin severe” în anumite condiţii (art.Măsurile suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice şi surselor agricole vor fi analizate la scară naţională prin prisma excedentului bugetar de la bugetul de stat. 3. noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă. 4(4). costul măsurilor suplimentare aferente surselor agricole va fi raportat la principalul indicator macroeconomic aferent agriculturii (Valoarea Adăugată Brută). (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa. deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenţei unor cauze naturale sau „forţă majoră” (art. se pot aplica excepţii de la obiectivele de mediu în condiţiile prevăzute de Art. 10. modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană. Procesul de stabilire al excepţiilor şi implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic şi iterativ ce va fi dezvoltat şi îmbunătăţit în următoarele cicluri de planificare. Excepţiile de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor de mediu şi a procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor. Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apă din Planul de Management se clasifică în următoarele categorii (tipuri): 1. 2.1. Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu În situaţiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu prevăzute în cap. (5).3 Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare. fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri. 4(4). costul măsurilor suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice va fi raportat la cota bugetară alocată lucrărilor de investiţii în domeniul lucrărilor gospodăririi apelor. prelungirea termenului de atingere al „stării bune”. pe baza rezultatelor din actualul Plan de Management Bazinal.2. adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (art. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă. 4. 4 (5). care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani. deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi nu toate obiectivele de mediu pot fi atinse în cadrul actualului Plan de Management. Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare este prezentată în Anexa 10. 7.2.

se stabilesc excepţii de tipul 4. urmând a fi aplicate în următoarele cicluri de planificare. Excepţiile de tipul 4. • aplicarea excepţiilor să fie corelată/consistentă cu implementarea altor reglementări legislative la nivel comunitar.2. Tuturor categoriilor de excepţii identificate în Planurile Bazinale le sunt aplicabile două principii (Art.. cel puţin acelaşi grad de protecţie trebuie atins prin aplicarea excepţiilor ca şi cel asigurat de către legislaţia comunitară existentă. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10. 9. 4. 343 . dintr-un număr total de 339 corpuri de apă. (9)): • excepţiile care se aplică unui corp de apă nu trebuie să excludă sau să afecteze/compromită permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district de bazin. pentru 96 corpuri de apă aplicându-se excepţii de la obiectivele de mediu (Figura 10.5). precum şi justificările de aplicare ale excepţiilor (Anexa 10. pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Corpuri de apă de suprafaţă La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. 243 corpuri de apă ating obiectivele de mediu în 2015. 9.13 şi 9.6.4. 9. 10. Informaţii detaliate privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare ale excepţiilor sunt prezentate în Anexa 10.4 (prelungirea termenelor). Aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 66 corpuri de apă naturale (stare ecologică şi chimică) şi 30 corpuri puternic modificate (potenţialul ecologic).7.M.4.14) nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). 9.15) şi agricultură (Anexele 9. după ce evenimentele au avut loc.6).stării unui corp de apă de suprafaţă (inclusiv de la starea foarte bună la starea bună) ca rezultat al noilor activităţi durabile umane de dezvoltare. activităţile industriale (Anexele 9.2. nu se regăsesc în actualul P. 9. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu.11).1 şi Figura 10.3.12.B.5.2. În cazul corpurilor de apă care nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită faptului că implementarea măsurilor de bază pentru aglomerări umane (prezentate în Anexele 9. 9. (8).3).

Bârlad 344 . 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 10.

h.  3 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului ca implementarea măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). au rezultat următoarele: • Sunt aplicate numai excepţii de tipul 4. • • Nu se aplică excepţii de tipul 4. 10. Dintre excepţiile de tipul 4.2.5).4 (prelungirea termenelor).59 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 şi datorită costurilor disproporţionate.-10. la un corp de apă în cadrul celui de al 2-lea ciclu de planificare şi la un corp de apă în cadrul celui de al 3-lea ciclu de planificare. numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare. 4.32 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită fezabilităţii tehnice şi (din acestea) 2 (0. aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată (fig.Din analiza efectuată la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad.7 al Directivei Cadru Apa.7.5. 345 .  Nu sunt corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că numai implementarea măsurilor suplimentare (măsuri pentru reducerea efectelor cauzate de presiunile hidromorfologice) nu se realizează până la 22 decembrie 2012. (obiective de mediu mai puţin severe). atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. din care:  93 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că implementarea măsurilor de bază nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). pentru cazuri specifice. de la 96 corpuri de apă cu excepţii în 2015. 96 (28. (în relaţie cu proiectele viitoare de infrastructură). atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art.4 aplicate corpurilor de apă. Prut-Bârlad. Nu se aplică excepţii de tipul 4. La nivelul s. Se menţionează că starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă.

41% 1 0.198 58.30% nu ating starea bună Figura 10.32% excepţii Figura 10.29% stare f oarte bună stare bună 96 28.3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10.2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 242 71.29% stare f oarte bună stare bună 140 41.39% 1 0.4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 346 .

Corpuri de apă subterană În cazul corpurilor de apă subterană ROPR02 şi ROPR03 se solicită excepţia de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10.1. 4(4) al Directivei Cadru a Apei. Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11. 11. 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare. Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor.7). În aceste condiţii cantitatea de nutrienţi şi substanţe organice se constituie ca un aport suplimentar de poluare care va produce în anul 2015 deteriorarea stării corpului de apă de la stare foarte bună la stare bună sau de la starea bună la starea moderată. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu. precum şi justificările de aplicare a excepţiilor (Anexa 10.Figura 10. cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu două cicluri de planificare (2027). 347 .5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 În anumite cazuri se poate constata deteriorarea stării corpului de apă ca urmare a construirii unor staţii de epurare care transferă poluarea difuza de la aglomerările fără sisteme de canalizare în poluare punctiformă cu evacuare direct în resursa de apă.8).

). turism. extragerea de materiale de construcţii.). tendinţelor de aridizare. zona Dobrogei. determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă. exces de umiditate. acvacultură. Seceta. zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă. navigaţie. identificarea acţiunilor. diminuarea efectelor secetelor.determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. durata. care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. soluţiilor şi lucrărilor pentru: realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse. respectiv Planul de management bazinal. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor. utilizarea potenţialului apelor. eroziunea solului).Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului. secetă. excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor. soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor. diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii. agrement. parte din Podişul Central Moldovenesc etc. utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrică. peisagistică etc. indicatori de secetă. acţiunilor. 348 . extinderea şi intensitatea secetelor. Fenomene de aridizare/deşertificare – în ceea ce priveşte acest fenomen este necesară prezentarea zonelor expuse la secetă în România (zona de sud a ţării. şi cuantificarea caracteristicilor acestora: frecvenţa. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană. care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. măsurilor. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii. . determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic. variaţia în timp şi spaţiu a secetei.

faza de atenţie-avertizare. completate şi aprobate în anul 2009 şi care conţin. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.- caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. pe surse de producere a fenomenului: nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări). mediu şi lung sunt menţionate măsuri care să permită gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seceta hidrologică. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor socialeconomice. faza de restricţii. care au fost reactualizate.S. Toate acţiunile. având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. a habitatelor şi a condiţiilor de mediu. pe judeţe. • toate folosinţele de apă. În cadrul Strategiei naţionale privind reducerea efectelor secetei. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. 349 . populaţia afectată de fenomenele de secetă. exces de apă datorită funcţionării sistemelor de irigaţii. cu menţionarea debitelor utilizate şi debitelor minime necesare. Inundaţii . prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile G. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală. ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. administrate şi utilizate în exploatare. Programele de măsuri se stabilesc cel mai târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. măsurile. precum şi măsuri de raţionalizare în folosirea apei. la nivel de bazin hidrografic. a celor care prezintă interes pentru asanare. pe termen scurt. ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte.. La nivelul Direcţiilor Apelor sunt elaborate Planuri bazinale de restricţii care să aplice restricţii în alimentarea cu apă. faunei. pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri). încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. corespunzătoare condiţiilor locale concrete. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate. În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturate şi separat.I. realizate.Se are în vedere o prezentare sintetică.

Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice.Primul raport asupra zonelor de risc la inundaţii va fi inclus în raportul asupra schemelor directoare – luna septembrie 2009 . 22. se avizează de către Comitetul de bazin la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se aprobă prin Hotărârea Guvernului”. mediu şi lung..2013 22. acest plan va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice.Transpunere în Legea Apelor până cel târziu la 26.. În vederea stabilirii acţiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii. în decembrie 2009..12. Activităţile de management al inundaţiilor se constituie într-o problema de politică.Revizuire/reactualizare la fiecare 6 ani. Programul Naţional de Prevenire. .12. prevenirea. a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii. de planuri şi programe de termen scurt.Hărţi de hazard şi risc la inundaţii …………………. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare: „schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute [. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. Cerinţele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii trebuie integrate în schemele Directoare şi constau în următoarele etape de transpunere şi implementare: . Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor.Elaboratorul schemelor directoare şi a programelor de măsuri prevăzute în lege este nominalizat în Legea apelor nr. .11.] se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională „Apele Române”.2015 350 .2009.Planuri de gestiune a riscului la inundaţii …………… .12. ce se elaborează la nivel de bazin sau spaţiu. . având ca scop protecţia vieţii.. Aceste planuri se elaborează în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii şi cu prevederile Directivei 60/2007/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii. Administraţia Naţională „Apele Române” şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au realizat eşalonarea elaborării componentelor planurilor de amenajare astfel încât elaborarea să se desfăşoare simultan pentru toate bazinele hidrografice.2011 22. Acestea sunt: Planul de Management al Riscului la Inundaţii.Evaluare preliminară a riscului la inundaţii ………….

municipale. mărirea gradului de siguranţă a lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor aflate în derulare. Schimbări climatice Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creşterea populaţiei globului. Observaţiile şi măsurătorile efectuate pe mapamond şi pe teritoriul României asupra unor parametri climatici şi efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite 351 . - Planul de management al zonelor inundabile. Semnale ale schimbărilor climatice în România Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un domeniu complex în care trebuie să ne îmbunătăţim cunoaşterea şi înţelegerea. mediului şi infrastructurii. pentru a lua măsuri imediate şi corecte în vederea adaptării la condiţiile climatice viitoare. în decembrie 2009. 1208/2006). care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico–sociale. Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. Întreţinerii şi exploatării în condiţii de siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor. de creşterea ratei de consum a resurselor de către societatea umana şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei datorită efectului de seră. elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele de planuri operative de intervenţie. care constituie surse de risc asupra populaţiei. Amenajării bazinelor hidrografice cu scurgere torenţială. aprobat prin HG nr. judeţene. pentru lucrări noi în zonele afectate frecvent de inundaţii. 11. Reamenajării fluviului Dunărea (Proiectul de Reabilitarea ecologică şi economică a luncii Dunării. Se va acorda atenţie: Amenajării râurilor interioare. orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor. În zilele noastre. schimbările climatice au devenit o realitate oficial recunoscută.2.- Planuri bazinale. Continuarea implementării Strategiei de management al riscului la inundaţii în perioada 2009-2012 necesită investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor.

schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii de transport a albiilor. decembrie bazinele din spaţiul hidrografic Banat. în decursul timpului. Şase inundaţii catastrofale s-au produs pe teritoriul României în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0. de exemplu ploaia de 120 mm căzută în 40 de minute la Cuculeasa lângă Buzău pe data de 22 iunie 1999 şi ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005. Dâmboviţa şi litoral.Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul României. cu creşterile cele mai mari de până la 0. datorită.5%: aprilie bazinele Timiş şi Bega.Ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale.semnale care susţin ipoteza schimbărilor climatice. Acest debit suplimentar conduce la supraînălţări ale 352 . • Apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România În data de 12. • Apariţia fenomenului de aridizare a climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii: .2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă.4°C. 28 în secolul al XIX-lea şi 42 în secolul al XX-lea. care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii etc. Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora a crescut. Dintre semnalele produse pe teritoriul României. demne de luat în considerare. Vedea şi Olt. . 19 în secolul al XVII-lea. După această tornadă. schimbărilor de ordin climatic şi îndiguirii în amonte a Dunării şi a afluenţilor.5°C şi la Bucureşti 42. iunie bazinele Argeş. • Creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate. menţionăm următoarele: • În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României.4° C în zonele industriale. viituri catastrofale: 10 în secolul al XVI-lea. 26 în secolul al XVIII-lea. prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de apă. în principal. frecvenţa producerii acestora pe teritoriul României a crescut. august bazinul Siret superior. septembrie bazinele Ialomiţa. • Creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m3/s În ultimii 166 ani se remarcă o tendinţă de creştere a debitelor maxime pe Dunărea la Baziaş cu 1200 m3/s datorită.08. în principal. de când există măsurători meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu s-au înregistrat 43.. iulie bazinele Trotuş şi Siret inferior.

• Creşterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860-2004. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice pentru studiul vulnerabilităţii sistemelor de gospodărirea apelor la schimbările climatice probabile. Acţiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbările climatice. − Crearea bazei de date şi validarea ei. În proiect a fost analizat şi impactul schimbărilor climatice asupra marilor aglomerări urbane şi industriale. necesare pentru calibrarea modelului. În continuare sunt prezentate câteva proiecte relevante. − Calibrarea parametrilor modelului de simulare a scurgerii medii lunare. ceea ce implică costuri suplimentare pentru a asigura acelaşi grad de protecţie împotriva viiturilor. Proiectul conţine studii de hidrologie. 1. sociale şi economice. atât a componentelor structurale cât şi cele nestructurale şi pentru adaptarea graficelor dispecer şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat şi la noile cerinţe de apă. − Evaluarea resurselor şi a posibilităţilor de asigurare a cerinţelor de apă. În districtul internaţional al Dunării în general. 353 . au fost dezvoltate o serie de proiecte ştiinţifice menite să clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbărilor climatice asupra diferitelor componente de mediu.E. precum şi în România. a cetăţenilor şi bunurilor acestora. CECILIA: Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est şi evaluarea vulnerabilităţii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbărilor climatice şi de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate în Europa Centrală şi de Est. Astfel proiectul a fost dezvoltat şi în România iar raportul tehnic efectuat către U. şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării a cuprins următoarele etape: − Selectarea datelor de intrare. care ţin seama de schimbările de ordin climatic. meteorologice şi hidrologice. de calitatea apei şi de management al resurselor de apă (în principal pe râuri de lungime medie şi în zona costieră a Mării Negre). Evaluarea cerinţelor viitoare de apă din bazinele hidrografice analizate. − Inventarierea consumatorilor de apă existenţi. Accentul a fost pus pe realizarea de aplicaţii de modelare pe climă şi studii de impact în sectoare cheie din regiune.nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul românesc al Dunării.

O activitate importantă a proiectului implică schimbul de cunoştinţe în domeniu şi experienţa dobândită din alte proiecte naţionale pe tema practicilor de management. globale şi regionale. selectate în vederea analizei de impact a schimbărilor climatice . Obiectivul general al proiectului este de a avea o contribuţie pozitivă şi de a face faţă acestor provocări. selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale. în formatul specific modelului hidrologic de simulare. obţinute de către parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale. la scări diferite de timp. − descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mureş şi Argeş. În România s-au finalizat următoarele activităţi: − descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ. 354 . − realizarea interfeţelor software de preprocesare şi preluare a datelor meteorologice de intrare. prin studierea în detaliu a trei ţări din E.CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: în zonele costiere atenţia este îndreptată spre efectele creşterii nivelului mării. utilizând diverse scenarii de evoluţie climatică.serii de date ale rezultatelor simulărilor hidrologice . în timp ce în zonele montane înalte atrage atenţia topirea gheţarilor. de scurtă şi lungă durată. hazardul şi vulnerabilitatea de mediu continuă. CLAVIER: Schimbările climatice şi variabilitatea: impact asupra Europei Centrale şi de Est Statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o triplă provocare: tranziţia economică şi politică în curs de desfăşurare.E. care conduce la mişcări ample ale masei de apă. − realizarea simulărilor hidrologice în bazinele hidrografice Mureş şi Argeş pentru perioada de referinţă 1950 – 2000 şi respectiv pentru perioada de analiză de impact 2001 – 2050. impactul pe termen lung al schimbărilor climatice globale.: Ungaria.C.care rezultă din diferite scenarii climatice viitoare. România şi Bulgaria.râuri şi lacuri . ENSEMBLES: Proiect ce furnizează un ansamblu de predicţii climatice şi impactul lor Acest proiect implică folosirea de programe de schimbări climatice ce prelucrează semnale după modelul Regional Climate Change condus de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice Proiectul are ca scop: dezvoltarea unui sistem de predicţie pentru schimbările climatice prin modele de bună rezoluţie.

Activităţile de cercetare la nivel naţional şi european privind impactul schimbărilor climatice pot fi utilizate în procesul de elaborare a planurilor de management bazinale. implementarea Planului de Management bazinal va avea nevoie de de o bază ştiinţifică riguroasă pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice. U. În acest sens va fi necesară promovarea de parteneriate eficiente între organizaţiile de cercetare. SSG Water and climate change. sănătatea. Termenul de finalizare al proiectului este sfârşitul anului 2010. elaborarea de scenarii şi aplicarea de modele. 2008). indispensabilă vieţii. prin Directiva Cadru a Apei 2000/60. organismele factorilor decizionali şi factorii interesaţi (Policy paper. securitatea alimentară. În luna martie 2009. al politicii privind deficitul de apă şi seceta şi al adaptării la schimbările climatice. Un alt proiect care se află în curs de desfăşurare în România este CCWaters – Schimbările climatice şi impactul acestora asupra alimentarii cu apă (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE). 2. Planificarea în domeniul gospodăririi apelor trebuie realizată la nivel de bazin hidrografic Resursele de apă se formează şi se gospodăresc pe bazine hidrografice. care să îmbine problemele sociale şi dezvoltarea economică cu protecţia ecosistemelor naturale. a legiferat în anul 2000. utilizarea terenurilor şi calitatea aerului şi ciclul carbon). resursele de apă. sunt necesare: acordul adecvat la nivel decizional. biologice şi umane (incluzând resursele de apă. - maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu ieşirile din sistemul de predicţie printr-o gamă de aplicaţii privind: agricultura.- cuantificarea şi reducerea incertitudinii în ceea ce priveşte răspunsurile Sistemului Pământ la presiunile fizice. energia. chimice. O gospodărire durabilă a resurselor de apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic. Gospodărirea raţională a resurselor de apă cere o abordare globală. în care se va aborda rolul preţului apei în contextul implementării Directivei Cadru a Apei. acest principiu potrivit căruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea şi 355 . mediului şi dezvoltării societăţii. asigurări şi managementul riscurilor. Comisia Europeană a lansat un studiu privind implementarea art. Apa dulce este o resursă vulnerabilă şi limitată. În perioada 2009 – 2015. 9 al Directivei Cadru privind Apa.E. În vederea asigurării unei consistenţe între evaluarea schimbărilor climatice şi planul de management.

este necesar să se coreleze aspectele de management calitativ (Plan de Management) şi cantitativ (plan de amenajare). oficializată prin adoptarea programului: Action Programme on Sustainable Flood Protecţion în the D. Ca urmare a conştientizării riscului la inundaţii într-un bazin. România deţine o experienţă importantă. Partea română este responsabilă cu elaborarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul Bazinului hidrografic al Tisei (respectiv A.C. În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”. prin calitatea apei. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor. prin creşterea cererilor pentru irigaţii agricole.R.A. în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei.P. Din acest punct de vedere.D. împreună cu un climat fluctuant. Sinergia între planul de management bazinal şi managementul riscului de inundaţii într-un sub-bazin este specificată în Programul de acţiune.P.R. Prin acest program se încurajează atât conservarea şi îmbunătăţirea calităţii apei cât şi a ecosistemelor aferente. Integrarea privind calitatea şi cantitatea apei şi planificarea resursei de apă este o problemă esenţială pentru a fi luată în considerare în Planul de management integrat al bazinului hidrografic Tisa.R. În ceea ce priveşte rezervele de apă actuale în bazinul Tisei.C. să creeze probleme asupra cantităţii de apă.managementul apelor.D. Pe de altă parte. a dezvoltat o politică de protecţie împotriva inundaţiilor. acestea sunt suficiente.). amplificată de schimbările climatice. De asemenea. dar există şi preocuparea ca în viitor. poate la rândul său. Deficitul de apă (secetă) şi inundaţiile reprezintă o provocare majoră în Bazinul Tisei. Inundaţiile şi secetă au efecte negative asupra biodiversităţii şi a calităţii apei. având în vedere că managementul apelor pe bazine hidrografice se face încă din anul 1959. producerea acestor fenomene extreme. precum şi valorificarea potenţialului apelor.B.R. I. să fie nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona resursele în mod echitabil pentru toţi utilizatorii din bazin. se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor. Acest plan este în deplină concordanţă cu cel realizat la nivelul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării (I.).N. în corelare cu prevederile schemelor directoare. Obiectivul principal al programului de acţiune a fost realizarea pe termen lung a unei abordări de gestionare a riscului de inundaţii în vederea protejării vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor. În România. în 2004. în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu 356 .

protejării populaţiei şi a bunurilor materiale şi în vederea amenajării teritoriului. planificat până în 2009. Mai exact. Programul de acţiune îşi propune să îndeplinească obiectivele şi măsurile prevăzute în Planul de Management Integrat. legătura dintre P.” (iunie 2007) a recunoscut că D. ţinând cont şi de implementarea Directivei de Inundaţii al E. oferă un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apă. 357 ... şi riscul la inundaţii se va realiza prin următoarele acţiuni concertate: Asigurarea unei bune coordonări în amenajarea teritoriului.A. Aceste hărţi de risc la inundaţii vor furniza informaţii despre zonele de risc. Punerea în aplicare a măsurilor de mediu stabilite în D. Cu toate acestea.B.M. Carta Verde „Adaptarea la schimbările climatice în Europa – posibilităţile de acţiune ale U. proiecte de infrastructură pentru inundaţii. Activităţile de început constau în colectarea datelor pentru: realizarea unui inventar a zonelor inundabile şi a luncilor care au fost sau nu redate râurilor de care aparţin. Rezultatele planului de acţiune la inundaţii constau în evaluarea zonelor inundabile şi întocmirea hărţilor de risc de inundaţii care trebuiesc integrate în P.C. (Directiva 2007/60/E. instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.B.. Proiectele viitoare trebuie să ţină cont de schimbările climatice: acestea trebuie să fie coerente şi globale (să reunească toate sectoarele relevante). incluzând dezvoltarea lucrărilor.U. propune să fie dezvoltată problema schimbărilor climatice în întregime. Prevenirea poluărilor accidentale în timpul inundaţiilor prin afectarea instalaţiilor de depozitare a substanţelor periculoase.strategia şi politicile de mediu. în următorul Plan de Management (2015). evaluarea şi managementul riscului la inundaţii). precum şi protecţia mediului şi conservarea naturii cu scopul de a îmbunătăţi managementul inundaţiilor.B.C.C.A. Carta Verde a recunoscut că o provocare pentru statele membre U. va fi să ia în considerare problemele legate de schimbările climatice în primul ciclu al P. în scopul conştientizării/informării populaţiei. Programul de acţiune încurajează promovarea şi armonizarea schimbărilor de mediu în politicile de mediu.E.M. identificarea de noi posibile zone inundabile. care să asigure în acelaşi timp şi protecţia împotriva inundaţiilor. dar nu face referire direct la schimbările climatice. Comisia Europeană în Carta Albă cu privire la schimbările climatice.M. Realizarea zonelor umede şi a celor de inundare pentru a permite reţinerea apelor mari în scopul menţinerii stării bune a apelor de suprafaţă.E.

Prioritatea în aceasta etapă/stadiu/ciclu este de a identifica eventuale presiuni asupra mediului acvatic. noul concept „Mai mult spaţiu pentru râuri” ilustrează ideea politică prin care se susţine necesitatea redării râurilor a ceea ce „le-am luat” – luncile inundabile – pentru ca acestea să dreneze corespunzător viiturile. vizează crearea unui Centru Regional pentru Situaţii de Urgenţă în vederea diminuării efectelor negative ale inundaţiilor. Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente. Îmbunătăţirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice şi hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor şi dezvoltarea unor centre de prognoză hidrologică la nivelul bazinelor hidrografice. proiectul WATMAN. precum şi pentru recreere şi turism. „Mai mult spaţiu pentru râuri” oferă: . unde se vor dezvolta noi ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi fauna specifică. schimbările climatice sunt o ameninţare considerabilă pentru mediu. precum şi de a se asigura că măsurile care vor fi aplicate în viitor în Bazinul Dunării nu au un impact negativ asupra stării apei. flora.noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă. În România a fost elaborată Strategia de Management al Riscului la Inundaţii şi Planurile şi Programele necesare implementării strategiei. care să conducă la un management eficient/responsabil. soluţie adoptată de regulă până în prezent. transportul sedimentelor. .. unor zone de retenţie cu inundare controlată. temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit.noi spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faţă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat. în curs de implementare. realocării digurilor. iar proiectul SIMIN . Este motivul pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menţinerea în timp şi spaţiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă. În Bazinul Dunării.- trebuie să furnizeze instrumente şi măsuri flexibile. fauna şi cursurile de apă. De asemenea. Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele. astfel acţiunile/măsurile viitoare trebuie luate în consecinţă.Sistemul Naţional Integrat Meteorologic a fost finalizat şi este format din staţii meteorologice şi sinoptice amplasate în 358 . În locul încorsetării râurilor între diguri. având la bază noul concept european „mai mult spaţiu pentru râuri”. unor braţe secundare etc. Noul concept.

. Este încă un procent relativ redus. Tot acest flux de date ce vor fi obţinute prin implementarea proiectelor va contribui la implementarea Strategiei Naţionale pentru Managementul Dezastrelor.ţară astfel încât asigură reprezentativitatea informaţiilor meteorologice pe întreg teritoriul ţării. 3. ce va fi conectată până în anul 2010 la sistemele ţărilor vecine. în special ale Ungariei.A. Totodată sunt necesare măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de secetă şi inundaţii. după definitivarea în anul 2010 a documentelor ghid. din punct de vedere al asigurării populaţiei cu servicii de apă.compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă. până în anul 2018 localităţile cu mai mult de 2000 de locuitori să fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apă. însă.stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. în ghidurile europene tematice.H. 359 . 65. gradul de racordare a populaţiei la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă este în prezent (iunie 2009).1 miliarde euro se va asigura din surse bugetare şi fonduri europene care sunt prevăzute în Programul Operaţional Sectorial de Mediu. se vor identifica necesităţile specifice. precum şi de direcţiile şi acţiunile stabilite în cadrul Grupurilor de lucru „Inundaţii” şi „Schimbări Climatice şi Apa” de la nivelul Comisiei Europene.4% şi respectiv 42. canalizare şi epurare. Dezvoltarea şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare În România. fiind necesară o corelare a activităţilor de la nivelul bazinelor hidrografice cu cele de la nivel european. În plus.G. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă. în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice. În cadrul studiilor elaborate de I. în anul 2008 privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice. România şi-a propus un program ambiţios care prevede ca.N. Cerinţele de planificare în domeniul gospodăririi apelor trebuie să ţină seama de prevederile conţinute în politicile şi strategiile internaţionale în domeniul schimbărilor climatice.6%. Finanţarea acestui program în valoare de 19. sunt prezentate următoarele aspecte: . Bulgariei şi Serbiei.4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare este de 51.

(2015. România.M. .B. alături de alte state dunărene. Directiva Cadru pentru Apă a Uniunii Europene 2000/60 şi Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii (2007/60/E. 5. Creşterea colaborării internaţionale în domeniul apelor în vederea realizării de acţiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor .C. la nivel de bazine hidrografice.) vor asigura cadrul necesar pentru acţiuni şi măsuri pentru protecţia resurselor de apă şi pentru diminuarea efectelor negative ale apelor. principalii deţinători de lucrări hidrotehnice.efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi de impactul activităţilor umane asupra resurselor de apă. poluări accidentale etc. secete. pentru a fi abordate în următoarele cicluri ale P.inundaţii. pentru managementul apelor. în vederea diminuării efectelor transfrontaliere. se află în proces de elaborare a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării sub coordonarea Comisiei Internaţionale de Protecţie a Fluviului Dunărea în vederea atingerii stării bune a apelor. principalii consumatori de apă. Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate în domeniul apelor precum şi alte organizaţii internaţionale reprezentative trebuie să joace un rol central în acest proces. 2021): să se asigure că sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbărilor climatice asupra stării ecologice şi chimice a apei. principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a început în perioada iulie-decembrie 2007. În continuare sunt rezumate problemele ce ar putea apărea în viitor. Totodată. la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. Informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveşte efectele negative ale schimbărilor climatice asupra apelor şi a altor activităţi economico-sociale şi implicarea factorilor interesaţi în stabilirea măsurilor de reducere a efectelor negative ale apelor inundaţii şi secete reprezintă una dintre preocupările prioritare în acest moment în România. fiind un proces continuu. aceste Directive europene deschid posibilitatea împărţirii responsabilităţilor între statele din acelaşi bazin hidrografic. precum şi adaptarea efectelor măsurilor la schimbările climatice. 360 .4. Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice.

în iunie 2003..I.P. evaluarea vulnerabilităţii ecosistemelor din bazin.C. Consultarea în trei etape în cadrul procesului de planificare. al cărui conţinut este propus pentru includere în Planul de Management pe Bazin Hidrografic.P. Informarea. Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Statele Membre încurajează implicarea activă a tuturor părţilor interesate în implementarea Directivei Cadru în domeniul Apei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic.- să se investigheze efectele/impactul schimbărilor climatice asupra ecoregiunilor. să se investigheze efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare active şi evaluarea creşterii (indirecte) impactului asupra stării apelor. Bazat pe Strategia I. consultarea şi participarea publicului 12.D.A. sa fie integrate în Schema Directoare toate cunoştinţele. Principalele prevederi referitoare la participarea şi consultarea publicului sunt stipulate în articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participării şi consultării publicului: • • • Accesul la informaţia de bază. prin oferirea unui model de strategie în organizarea activităţilor.C. strategie aprobată de Grupul de lucru permanent al I.E. - - 12. iar activităţile ei se bazează pe cerinţele de îndeplinire a obligaţiilor Directivei Cadru şi elaborează un cadru coerent cu legături la nivel naţional.R.. şi S. Strategia se bazează pe calendarul implementării Directivei Cadru. 361 . s-a elaborat un PLAN OPERATIV pentru activităţi la nivelul Districtului Hidrografic al Dunării. rezultatele şi concluziile în legătură cu pericolul/ameninţările schimbărilor climatice.1. proiectele de infrastructură să fie integrate în procedurile E. tipologiilor şi secţiunilor de referinţă precum şi soluţiile propuse.A. Implicarea Activă în toate aspectele implementării Directivei. Întreaga activitate privind Participarea şi Consultarea Publicului a avut la bază elaborarea de Instrucţiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind „Participarea Publicului” elaborat de Uniunea Europeană şi a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunării.R.D.

ci la persoane organizate în diferite grupuri ţintă care participă activ la realizarea documentelor Directivei Cadru a Apei pe tot parcursul implementării acesteia (Comitet de Bazin. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. instituţii publice. Hotărârea de Guvern nr.N. Participarea Publicului este cerută la mai multe niveluri geografice pentru a asigura informaţii semnificative care se vor reflecta în planul de management pe bazin hidrografic. este asigurat prin Legea apelor nr. 1212/2000 privind organizarea şi funcţionarea Comitetelor de Bazin.C. Acesta are scopul de a asigura participarea utilizatorilor de apă. în care informarea are un rol esenţial. interviuri şi dezbateri publice cu participarea mass-media. Consultarea publicului constituie o formă mai susţinută de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informaţii. Ordinul Ministrului nr. asociaţii profesionale.). riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor. prin organizarea unor grupuri consultative. 1012/2005 privind proceduri pentru accesul publicului la informaţii în domeniul managementului apelor. a comunităţilor locale reprezentative şi a populaţiei.G. prin contribuţia la procesul de armonizare a legislaţiei în domeniul apei în vederea implementării legislaţiei Uniunii Europene şi prin recomandarea finanţării şi conformării priorităţilor în scopul dezvoltării programelor de management al apei. Obiectivul principal al activităţii de participare şi consultare a publicului este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor. Participarea publicului poate fi definită în general ca admiterea publicului în influenţarea rezultatului planurilor de management şi proceselor de stabilire a programelor de măsuri. în vederea atingerii „stării bune” a apelor în 2015. cadrul legal privind procesul de participare şi consultare a publicului în conformitate cu Art..D.-uri. 362 . O. autorităţi locale administrative. prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare la toate nivelurile administraţiei publice. unităţi economice etc. În situaţia districtului hidrografic al Dunării. 1044/2005 referitor la proceduri privind consultarea utilizatorilor de apă. 14 al Directivei Cadru a Apei.R.P. aceste niveluri sunt: Nivel Naţional (nivelul cheie de „implementare” şi management) Nivel de subbazin (regional) Nivel local (acolo unde Directiva Cadru se implementează efectiv). În România.În conformitate cu documentele de lucru ale I. Participarea activă a părţilor interesate este o formă de implicare mult mai intensă şi nu se referă la public. Ordinul Ministrului nr.

nr. Utilizatorii din bazinul hidrografic. Relaţii Presă care se ocupă cu pregătirea interviurilor şi a conferinţelor de presă privind problemele ridicate de implementarea Directivelor Europene şi de elaborarea capitolelor din Planul de Management al Bazinului Hidrografic. asigură accesul publicului la şedinţe şi la documentele lor oficiale. organizat la nivelul fiecărei Direcţii a Apelor. 363 . recomandă priorităţi privind finanţarea programelor de dezvoltare. propun revizuirea standardelor şi normativelor de calitate a apelor şi dacă este necesar. 1212/2000. deţine un Compartiment Comunicare Relaţii Publice. Fiecare Direcţie a Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate. propun elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic. aprobă lista ariilor protejate şi stabilesc măsuri de reconstrucţie ecologică. Beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor. cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost: colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele administraţiei publice locale şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă.Principala unitate pentru consultarea şi informarea publicului la nivel bazinal şi local este reprezentată prin Comitetul de Bazin creat pe baza H.G. avizează schemele directoare precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor. Atribuţiile Comitetelor de Bazin sunt: colaborează cu Direcţiile Apelor în implementarea strategiilor şi politicilor naţionale de management al apelor. aprobă încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinele/spaţiile hidrografice. În cadrul şedinţelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate: • Calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine/spaţii hidrografice şi rolul consultării publicului. Comitetul de Bazin. asigură participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor şi a fost creat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile: • • • Colectivităţile locale.

Imaginea de ansamblu a problemelor semnificative în managementul apei. Elaborarea Draftului Planului de Management pe spaţiul hidrografic Prut – Bârlad şi publicarea acestuia s-a făcut la 22 decembrie 2008. derogări – 2015.2. impunerea şi îmbunătăţirea unui sistem echilibrat de plăţi pentru toţi utilizatorii de apă. revizuirea impactului activităţii umane şi analiza economică a folosinţelor de apă – sfârşitul anului 2004. 364 . Pe site-ul Direcţiei Apelor Prut (www. cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinului hidrografic – 2007. publicarea Planului de Management pe bazin hidrografic .sfârşitul anului 2009. termenul final pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru – 2027. transpunerea Directivei în legislaţia naţională – sfârşitul anului 2003. Participarea şi consultarea publicului vizează în principal protecţia mediului şi a sănătăţii umane. reactualizarea Planului de Management pe baza observaţiilor şi comentariilor publicului – 2009.consultare şi comentare a drafturilor. pentru o perioadă de cel puţin 6 luni – sfârşitul anului 2008 şi 2009. informarea şi consultarea publicului în legătură cu programele de măsuri şi planurile de management pe bazin hidrografic . Ciclul de planificare al Directivei Cadru a Apei reprezintă un factor definitoriu în organizarea în timp a procesului privind participarea publicului: identificarea bazinului hidrografic. anticiparea situaţiilor de criză cum ar fi inundaţiile sau seceta. Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire a Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut . caracterizarea bazinului hidrografic.apeprut. evaluarea şi aducerea la zi.Bârlad.• • Rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele/spatiile hidrografice. desemnarea bazinelor de către autorităţile competente. implementarea programelor de măsuri – 2012.forma finală şi stabilirea programelor de măsuri . 12. întărirea. planuri pentru stabilirea programelor de măsuri şi schiţarea planurilor de management pe bazin hidrografic – sfârşitul anului 2006. dezvoltarea şi susţinerea politicilor de management local.ro) s-au postat etapele de realizare şi raportare ale Planului de Management al bazinului hidrografic şi conţinutul cadru al acestuia.

autorităţi administrative locale şi O. Consultarea Publicului În ceea ce priveşte activitatea de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului. s-au desfăşurat numeroase întâlniri şi seminarii cu reprezentanţi ai operatorilor economici. 4.G. Publicarea celor mai importante probleme de gospodărirea apelor la nivel naţional. sinteză a problemelor importante de gospodărire a apelor la nivel bazinal (cu 2 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007. Consultarea în cursul anului 2008 a grupurilor ţintă de stakeholderi privind elaborarea programelor de măsuri pentru industrie.-uri.Pentru „Informarea şi consultarea publicului” se au în vedere: 1. agricultură. Publicarea proiectului Planului de Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2008. aglomerări umane şi alterări hidromorfologice. 3.N. s-au organizat şedinţe lărgite ale Comitetelor de Bazin. etape importante în realizarea proiectului Planului de Management bazinal. Administraţia Naţională „Apele Române” prin intermediul celor 11 Direcţii ale Apelor a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare şi consultare a 365 . 2. Publicarea calendarului şi a programului de lucru (cu 3 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2006. Consultarea publicului privind proiectul Planului de Management pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data publicării acestuia. interviuri şi articole în mass-media.

Daniela RĂDULESCU .D. membrii Secretariatului tehnic permanent. Cele mai importante probleme în domeniul gospodăririi apelor identificate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost: 1. Astfel. doamna ing.H.consilier Serviciu Scheme Directoare – M. – I.G. printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă.Şef Laborator S. cadre didactice universitare. în cursul anului 2007 la nivelul Direcţiei Apelor Prut.A.unităţilor economice şi a autorităţilor publice locale privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. domnişoara Ştefania DRAGOMIR . doamna ing.. ing.9 % în mediul urban şi respectiv rural. alţi utilizatori de apă. Valerica GRIGORAŞ .53 % în mediul urban şi respectiv rural.director tehnic D. 2.G.. Elisabeta CSERWID . Poluarea apelor cauzată de aglomerările umane: a.M.7% şi 0.Bârlad. reprezentanţi ai consiliilor locale. organizaţii non-guvernamentale. s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind schemele directoare de amenajare şi management a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Poluarea apelor cauzată de activităţile agricole: 366 . doamna dr.H.H. Staţii de epurare – conectaţi 50. La aceste dezbateri publice au participat: membrii Comitetului de bazin Prut – Bârlad. Moldova – I.D. directori ai unităţilor de apă – canal din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.A.. unde ca punct focal au fost prezentate şi dezbătute „Principalele probleme de gospodărire a apelor” din spaţiul hidrografic Prut .N.17% şi 0. Prut etc. Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor în spaţiul hidrografic Prut Bârlad.G. angajaţi ai D. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor. Rata redusă a populaţiei racordate la sisteme de colectare şi epurarea a apelor uzate/funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare: Canalizare – conectaţi 68.D. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor.A.N.A.Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.Şef Serviciu Scheme Directoare .

Susţinerea din partea autorităţilor publice în acţiunea de delimitare a albiilor minore şi a zonelor inundabile. Extragere de materiale de construcţie din albie. Îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice. Posibile riscuri induse de modificările climatice: 367 . Reducerea capacităţii de diluţie. Inexistenţa unui Regulament privind activitatea de inspecţie în domeniul gospodăririi apelor. Poluarea apelor cauzată de activităţile economice: a. fertilizatori. Turism. Identificarea zonelor cu risc crescut la inundaţii. c. Costurile exagerate pentru execuţia lucrărilor pe terenurile aflate în administrarea ROMSILVA. 2. Problemele întâlnite în activitatea de inspecţie: a. ierbicide. Problemele întâlnite în activitatea de promovare a investiţiilor: a. d. Creşterea animalelor. Necesitatea. 4. 3. b. Inexistenţa unei metodologii privind aplicarea penalităţilor. Poluarea cu substanţe periculoase. gestionarea gunoiului. la lucrările solicitate de Autorităţile Locale. III. b. de autoepurare şi suportabilitate a reţelei hidrografice. Pesticide. Aducerea la clasa de importanţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice cu vechime mare de funcţionare. Piscicultură. precum şi posibilitatea de asigurare a debitelor ecologice. Creşterea gradului de vulnerabilitate a acoperirii necesarului de apă. a ecosistemelor terestre II. c.a. de a asigura de către acestea. b. Probleme legate de fenomene extreme: 1. d. 2. Instruirea şi implicarea populaţiei în desfăşurarea acţiunilor întreprinse la transmiterea avertizărilor de producere de situaţii de urgenţă. c. b. Alte probleme legate de activităţile de gospodărirea apelor 1. e. suprafeţele de teren ocupate temporar sau definitiv. agrement. Defrişările. b. Apărarea de inundaţii: a. Probleme legate de secetă: a. 3. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu nitraţi. b.

Dificultăţi în funcţionarea Comitetului de bazin. Imparţial. Dificultăţi în comunicarea şi schimbul de informaţii între părţile implicate. 2. b. 5.05. 2.. Corina M. campanie iniţiată de Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Radio Nord Est (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M. Ciobanu. Chiru. b. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetăţenilor. Cu această ocazie au fost distribuite 368 . TV BIT Au fost elaborate chestionare privind implicarea stekeholderilor reprezentativi în diferitele stadii ale elaborării Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. I. Pag. Ziua Iaşi. Recuperarea costurilor serviciilor de apă. b. agenţilor economici şi autorităţilor locale. Recuperarea costurilor din activitatea de apărare împotriva inundaţiilor. pag. Alternarea rapidă a fenomenelor extreme va conduce la intensificarea proceselor erozionale. În perioada 1 – 31. Îmbunătăţirea fluxului informaţional cu Ucraina şi Republica Moldova. Probleme privind activitatea comitetului de bazin: a. Gavriluţă.2008. Radio: Radio Iaşi.a. D. 5. pag. 4. b. Direcţia Apelor Prut a desfăşurat „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apa”. 5. Necesitatea unui acord guvernamental între România şi Moldova. În lunile mai – iunie 2008 s-au organizat acţiuni în cadrul Direcţiei Apelor Prut în care au fost prezentate cerinţele Directivei Cadru a Apei. D. 6. Creşterea intensităţii şi a frecvenţei apariţiei fenomenelor extreme – viituri şi secete. Cu această ocazie s-au realizat pliante şi broşuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apa. pag. Monitorul de Vaslui. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local prin: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. Probleme economice: a. metode şi instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare şi consultare a publicului şi de luare a deciziilor. pag. 4. Gestionarea situaţiilor de urgenţă în context transfrontalier: a. Evenimentul. Sesiunile de dezbateri publice s-au încheiat prin comunicate sau informări de presă. Radio Hit.

precum şi clasele participante au fost premiate cu diplome de Direcţia Apelor Prut. autorităţilor locale şi agenţilor economici din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad (judeţele: Botoşani. periculoase Directiva calităţii apei pentru îmbăiere Directiva nitraţilor din agricultură Ape subterane poluate Calitatea apei pentru sustinerea vieţii peştilor Directiva apelor de suprafaţă destinate potabilizării „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apă” a cuprins şi o componentă dedicată copiilor.Vaslui. 170 agenţi economici. pliante şi afişe cu tema „Pune preţul corect pe apă”.000 pliante către 281 consilii locale. Vaslui şi Galaţi). Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE Directiva apelor uzate urbane Directiva apei potabile Directiva privind poluarea cu subst. Prin intermediul Sistemelor de Gospodărire a Apelor au fost organizate acţiuni de informare despre gospodărirea eficientă a resurselor de apă în 45 de instituţii de învăţământ. Desenele şi referatele realizate de copii.cetăţenilor. 14 invitaţii la emisiunile radiourilor locale şi 4 apariţii TV. În total au distribuite 10. Iaşi. Mediatizarea campaniei „Pune preţul corect pe apă” a fost realizată prin 19 articole şi comentarii ce au apărut în presa locală (în ziarele din Botoşani. Iaşi. Galaţi). 369 . Elevii au primit pliante şi postere „FLOPI ŞI APA” iar la sfârşitul campaniei au realizat desene şi referate reprezentând viziunea lor asupra poluării şi economisirii resurselor de apă.

agenţiilor din domeniul mediului.Bârlad. Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea deciziilor privind gospodărirea apelor). De asemenea. Presiune (poluator) Programe Masuri Stare Risc Impact (efect) 370 . în cadrul proiectului U. Direcţia Apelor Prut a distribuit manualul autorităţilor locale. care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate astfel încât obiectivele de mediu să fie atinse.D.Prin intermediul compartimentului Comunicare. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. cu sprijinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Administraţiei Naţionale „Apele Române”. prin abordarea lor teritorială.F. tuturor factorilor importanţi din domeniul apei şi utilizatorilor de apă.E. a fost distribuit tuturor Direcţiilor Apelor din ţară.C. Programul de măsuri reprezintă un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic. Relaţii cu Presa din cadrul Direcţiei Apelor Prut s-au dat interviuri şi s-au elaborat articole pentru mass-media locală. agenţilor economici. Aceste măsuri răspund principalelor probleme din spaţiul hidrografic Prut . fixează cadrul de acţiune în domeniul apei precum şi modalităţile de finanţare.P. Programul de măsuri se adresează atât autorităţilor locale şi regionale. care s-a elaborat de R. „Întărirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”.-G. Reuşita programelor de măsuri este condiţionată totodată şi de aplicarea cu stricteţe a legislaţiei naţionale şi europene în domeniu.E. Relaţii Publice.N. Actorii locali implicaţi în aplicarea programele de măsuri.

ro) a fost postat calendarul privind informarea şi consultarea publicului privind Programele de Măsuri. Chiru. Bună Ziua Iaşi. Gavriluţă.10. pag.O.2008 -17.2008.10. pag. Gavriluţă.2008: Radio Iaşi. 4. procesul de consultare a publicului la nivelul spaţiului hidrografic Prut .2008 În cadrul acestor întâlniri au fost distribuite chestionare (Anexa 12.O. Jurnalul de Botoşani. 5. 3. pag. 5 16.11.2008. Ciobanu.10.10. Bună Ziua Iaşi. 13. Radio Nord-Est 371 .10.2008.10.10.2008.31. Pe site-ul Direcţiei de Apa Prut (www. activităţi agricole şi alterări hidromorfologice. pag. Radio Hit. 13. pag 5. Bună Ziua Iaşi. 16.O. Chiru.10.10. activităţi industriale..10.11. Jurnalul de Botoşani. D. Evenimentul. Direcţia Apelor P.Privind dezvoltarea Programului de Măsuri. pag 6. Flacăra Iaşului. 13. pag 5. crt.13. pag. 16.2008 P. D.10.10.10.2008 – 03. I.10.2008 P. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. Gavriluţă. 3.10.10.M. D. Radio NordEst (în cadrul programelor de ştiri). 4 31.2008. domeniul activităţi agricole 02.2008 P. Corina M.2008. pag. Pag. I. Evenimentul. 31. pag. Radio Hit.2008. Flacăra Iaşului. D. domeniul aglomerări umane 1 Prut 15. direcţionat pe grupuri ţintă de stakeholderi în acord cu măsurile pentru reducerea poluării privind următoarele tipuri de presiuni: aglomerări umane. I.10.2008.Bârlad a început în luna octombrie 2008.O.10. Gavriluţă.10. 30. 3. Monitorul de Vaslui. 3. D. domeniul alterări hidromorfologice 12.2008. pag.2008. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).11.2008.3. pag.11. Chiru. pag.10. Posturi Radio: 02. Imarţial.1. 31. 3. Evenimentul.M.2008.10.10. I.2008: Radio Iaşi.2008 – 31.M. domeniul activităţi industriale 30.16. 16. pag. pag 6.2008. 31. 4. Bună Ziua Iaşi.2008.11. Chiru. Corina M. D.2008.. Monitorul de Vaslui. 2. 5.2008.chestionarul cu privire la apele uzate) pentru colectarea opiniilor şi comentariilor principalilor stakeholderi şi s-au distribuit broşuri şi pliante.M. Flacăra Iaşului. 5..apeprut. 5. 2. După toate întâlnirile au urmat comunicate sau informări de presă.2008: Radio Iaşi. Ciobanu. Imarţial.16.2008. Pag. Data programărilor întâlnirilor de consultare – informare cu stakeholderii Nr.

TELE M 12. Ştiri. ştiri.2008. activităţi agricole şi din domeniul alterărilor hidromorfologice. TELE M 16.ro) şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (www.10. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. acesta fiind disponibil pentru publicul interesat 6 luni până la 22 iunie 2009. ştiri În data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel naţional cu participarea Direcţiilor Apelor riverane fluviului Dunărea şi a principalilor stakeholderi privind Implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice. ora 17.2008. ora 17.11.(în cadrul programelor de ştiri).10.11. În 22 decembrie 2008 s-a postat pe site-ul Direcţie de Apa Prut (www.10. spre a le aduce la cunoştinţă conţinutul Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. TV LIFE 02. activităţi industriale.rowater.10.2008. Reacţiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri în domeniile aglomerări umane.2008 – 13. sunt luate în considerare la elaborarea proiectului Planului de Management bazinal. Scopul acestor întâlniri a fost de a discuta şi explica responsabilităţile stakeholderilor.2008. ştiri. Categoriile de stakeholderi invitaţi la aceste dezbateri de informare şi consultare reflectă importanţa şi impactul semnificativ asupra problemelor de gospodărire a apelor din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.11. S-au organizat mai multe întâlniri în decursul anului cu principalii utilizatori şi factori interesaţi. ora 18. de a le aduce la cunoştinţă termenul final al implementării programelor de măsuri. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de măsuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – măsuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviul Dunărea. Această perioadă de consultare a fost prelungită până la data de 10 noiembrie 2009.Bârlad. a impactului acestora şi identificarea unor posibile măsuri pentru fluviul Dunărea. de asumare a măsurilor propuse şi de a găsi resursele financiare necesare punerii în practică a cerinţelor Directivei Cadru Apa. ora 18. Ştiri.apeprut.2008: Radio Iaşi (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M 02. de a realiza importanţa acestui proiect. ora 18. TV LIFE 30. Scopul acestor întâlniri a fost de responsabilizare şi conştientizare a stakeholderilor.ro) proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut . 12. de a discuta posibilităţile de realizare şi finanţare a măsurilor.2008. 372 .

Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. 3. Radio: 05. Gavriluţă. Aceste chestionare au fost postate pe site-ul Direcţiei Apelor Prut şi distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanţi. pag. Evenimentul. În cadrul întâlnirilor de dezbateri publice. 6.11.2009. Evenimentul de Botoşani. 5. pag 5. 5.11.2009. 5. Prin acest proiect s-a dorit ca stakeholderii să participe activ la gestionarea durabilă a apei şi de a creşte interesul actorilor direct implicaţi în proces.2009. să contribuie cu propuneri la îmbunătăţirea Planului de Management.G. 6. I.În perioada mai .2009: Radio Iaşi.N. 7. 6. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).11. fiecare stakeholder a avut posibilitatea săşi exprime punctul de vedere. 373 . 6.11. Pag.11. scrisori prin care se aducea la cunoştinţa acestora postarea pe site-ul Direcţie Apelor a proiectului Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad şi prin care erau invitaţi să se informeze despre conţinutul acestui proiect în vederea participării la întâlnirile organizate de către Direcţia Apelor. De asemenea. 9.11. 6.2009 – 06. 5.2009. au fost trimise prin poştă către principalii factori interesaţi.2009 Televiziune: TELE M 05.11.2. 4.11. pag.Bârlad au fost multiple. La finalul perioadei de consultare a fost organizată o conferinţă de presă la Iaşi.noiembrie 2009 W.11.). pag. Au fost elaborate chestionare privind conţinutul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (Anexa 12. Ciobanu.2009. D. pag. să-şi exprime în mod justificat acordul sau dezacordul cu privire la propunerile de măsuri. Bună Ziua Iaşi.2009.11. D. Iaşi. 6.W. Ziua.F.2009. Radio Hit.11. D. În acest context au fost organizate mai multe dezbateri la Botoşani. Chiru. Iaşi Plus. pag. Monitorul de Vaslui. pag. Instrumentele de aducere la cunoştinţa publicului despre realizarea Planului de Management al Spaţiului hidrografic Prut . România şi Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi împreună cu Direcţia Apelor Prut a implementat proiectul „Creşterea contribuţiei O. ştiri. ora 18. Flacăra Iaşului. Vaslui. Chiru.2009. 3. Galaţi cu principalii utilizatori de apă pentru discutarea măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea calităţii apelor.-urilor de mediu din România în implementarea politicilor de management al apei şi de conservare a naturii”.

A fost creat un link pe site-ul Direcţiei Apelor Prut – Bârlad prin care toţi vizitatorii site-ului în care se află postat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad să-şi poată exprima opinia privind conţinutul acestui Plan.2009 – 17.2009. 18. pag. în cadrul şedinţei lărgite a Comitetului de Bazin a avut loc dezbaterea publică finală privind Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad.11. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivelul Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad: Presa scrisă Flacăra Iaşului.11. Radio 16.11. a fost reactualizat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. au fost sintetizate în Anexa 12.11. 3. CuzaNet. 5.2009: Radio Iaşi. R. Botoşani news. Astfel.11. pag. urmată de discutarea şi avizarea acestuia de către membrii Comitetului de Bazin. Radio Hit. Evenimentul.2009. au fost şi sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring şi introducerea. 5. În data de 16 noiembrie 2009. 13. pag. 17.2009. Evenimentul de Botoşani. 18. pag. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri). 18. e-mail sau fax. Pancu. Chiru.3 şi 12. 17. aplicarea şi testarea 374 . comentariile şi observaţiile făcute de principalii factori interesaţi precum şi modul în care Direcţia Apelor Prut a luat sau nu în considerare propunerile făcute atât în timpul dezbaterilor cât şi cele primite prin poştă.Datele calendaristice la care s-au realizat toate aceste întâlniri publice. deoarece pentru prima dată a fost necesară aplicarea la nivel european şi naţional a unor metode de analiză şi evaluare conforme principiilor acestei Directive.2009. au fost primite 30 completate. Pe baza observaţiilor. Probleme şi incertitudini • Ape de suprafaţă Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru reprezintă o provocare majoră.4. 17.11. Monitorul de Vaslui. 18.2009.11. 5. pag. D.11.2009. comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaţi şi publicului.11. dintr-un număr de 270 chestionare distribuite. 4. Pe plan naţional.2009. Banul Botoşănean.

Datorită faptului că metodele conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exerciţiului de intercalibrare Europeană şi nu au fost incluse în acest proces. Ca o componentă particulară a implementării Directivei Cadru. de care trebuie ţinut cont atunci când se interpretează rezultatele unor evaluări. participă încă din anul 2004 alături de celelalte ţări europene la Exerciţiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor naţionale de clasificare necesare conformării cu cerinţele Directivei Cadru. macrofite şi fauna piscicolă.A. întrucât sistemul de monitoring în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa a fost implementat începând cu anul 2007.Dezvoltarea sistemelor de clasificare având în vedere toate elementele de calitate. A. este realizată cu o confidenţă scăzută. prin continuarea şi aprofundarea studiilor de cercetare.A.R. va aduce clarificări mai ales în privinţa unor elemente de calitate biologică rămase încă neevaluate.C. Faza a doua a Exerciţiului. desemnarea şi ulterior evaluarea potenţialului corpurilor de apă puternic modificate necesită o validare bazată pe metode de evaluare intercalibrate şi cu un grad de confidenţă ridicat.A. starea ecologică şi potenţialul ecologic au fost evaluate având în vedere o parte dintre elementele biologice.M. o problemă întâmpinată a fost insuficienţa datelor de monitoring pe o perioadă mai lungă timp („datele istorice”). Astfel. planificat a se încheia în anul 2011.unor noi metode de analiză şi de evaluare a stării apelor. confidenţa în evaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic a fost medie şi scăzută.N. Au fost înregistrate progrese importante. În actualul ciclu de planificare. astfel. iar pentru elementele hidromorfologice se consideră necesar a se dezvolta 375 . cele fizico-chimice şi elementele hidromorfologice suport. În actualul ciclu de planificare. De asemenea. pentru elementele biologice este necesară dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos. având în vedere pentru râuri un singur element biologic de calitate (macronevertebrate bentice) şi în unele cazuri ihtiofauna. hidromorfologice şi fizico-chimice. Creşterea confidenţei în evaluarea C. în actualul Plan de Management este evident ca există încă probleme şi incertitudini. evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate. este deci corelată cu evaluarea ulterioară şi a altor elemente de calitate. se poate evidenţia că realizarea următoarelor activităţi vor conduce la creşterea confidenţei în evaluare: . precum şi fitoplanctonul pentru lacurile de acumulare. toate categoriile şi tipurile de corpuri de apă în conformitate cu cerinţele D.P. dar cu toate acestea. La stabilirea condiţiilor de referinţă. sistemul de clasificare trebuie să asigure corelarea între elementele de calitate biologice.

.Îmbunătăţirea sistemelor de asigurare şi control a calităţii în laboratoarele analitice. având în vedere o frecvenţă care să asigure niveluri de confidenţă şi precizie ridicate în evaluarea stării corpurilor de apă. de asemenea. hidromorfologice). având în vedere schimbările suferite în timp de aceste corpuri de apă. sedimente şi biotă). . Pentru corpurile de apă nepermanente există incertitudini în determinarea condiţiilor de referinţă pentru cursuri de apă cu regim hidrologic nepermanent.Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice. În abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secării Râurilor din România (Bucureşti 1974 . având în vedere asigurarea unor limite de detecţie/cuantificare care să permită conformarea cu valorile standardelor de calitate în domeniul mediului pentru îmbunătăţirea evaluării stării chimice şi ecologice a corpurilor de apă.elaborat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie şi de Institutul de Geodezie. care să fie integrat cu sistemele informatice existente. pentru care tot procesul de identificare şi caracterizare a fost îngreunat având în vedere specificitatea acestora. Fotogrammetrie.Dezvoltarea şi aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apă cu tipologia specifică. precum şi în 376 . hidromorfologice şi fizico-chimice) şi toate mediile de investigare (apă. O categorie aparte de corpuri o reprezintă corpurile de apă nepermanente. . . .Testarea sistemelor de clasificare precum şi reglementarea acestora.un indice multimetric în care fiecare parametru hidromorfologic să aibă o anumită pondere. menţinerea şi dezvoltarea unei baze de date. Cartografie şi Organizarea Teritoriului). mai ales în contextul schimbărilor climatice actuale. Rezolvarea acestor situaţii necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring şi pentru asigurarea elaborării unor studii de cercetare specifice. fizicochimice.Participarea la procesul de intercalibrare Europeană în scopul asigurării unui grad de confidenţă ridicat şi a asigurării comparabilităţii limitelor dintre clasele de calitate. o atenţie deosebită trebuie acordată monitorizării poluanţilor specifici şi substanţelor prioritare (în special micropoluanţilor organici). precum şi utilizarea unui instrument (program unitar de evaluare) pentru toate elementele (biologice. .Utilizarea metodelor de analiză conforme cu cerinţele Directivei Cadru şi o mai bună cunoaştere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice.Crearea. . Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au arătat necesitatea actualizării acestuia.

cât şi pentru comportarea poluanţilor în timp (transport.C. Referitor la incertitudini. atât pentru cele aflate în desfăşurare. .Insuficienta cunoaştere a emisiilor posibil poluatoare (în special sursele difuze) pentru unele corpuri de apă subterane.N. atât pentru calculul cantităţilor de poluanţi care ajung în apa subterană. cât şi pentru cele propuse a se desfăşura pe termen scurt şi mediu.Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni. Totodată sunt necesare informaţii suplimentare privind proiectele/strategiile de repopulare a apelor cu specii de peşti migratori şi specii de peşti importanţi din punct de vedere economic. funcţie de caracteristicile stratului acoperitor.caracterizarea şi evaluarea acestora. introducerea de specii alohtone etc.Caracterizarea chimică a apelor subterane nu s-a realizat pentru toţi poluanţii prevăzuţi de Directiva privind apele subterane 2006/118/E. necesitatea realizării unui ghid cu măsuri de gospodărire a habitatelor şi speciilor direct dependente de apă. în baza cărora s-a evaluat riscul calitativ. în special cu reprezentanţii A. precum şi neasigurarea zonelor de protecţie la captările de apă instituite conform normelor legale. în primul rând. • Ape subterane În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în caracterizarea apelor subterane se consemnează: .). acestea au fost generate de distribuţia neuniformă a punctelor de monitorizare a calităţii în cazul anumitor corpuri de apă subterană. datorate lipsei unei baze de date istorice privind monitoringul calitativ/cantitativ. şi a celorlalte autorităţi competente pentru managementul resursele piscicole din râurile interioare şi lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit. transformare. numărul redus al analizelor fizico-chimice.P. retenţie). . . în special micropoluanţii sintetici.Lipsa instrumentelor de modelare matematică. . • Zone protejate Principala problemă identificată în ceea ce priveşte problematica speciilor de peşti importanţi din punct de vedere economic este coordonarea activităţii instituţiilor interesate. În elaborarea planului de măsuri pentru speciile şi habitatele direct dependente de apă atât pentru măsurile de bază cât şi pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini şi/sau probleme.Insuficienta cunoaştere a evoluţiei nivelurilor apelor subterane în cazul unor captări de apă neprevăzute cu sistem de monitorizare. care să identifice măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 377 .A.. datorită disponibilităţii reduse a datelor. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat.

precum şi existenţa unei autorităţi naţionale responsabilă cu managementul unitar al ariilor naturale protejate.) furnizate de către corpurile sau ecosistemele acvatice.A. Estimarea costurilor de resursă va fi realizată în cadrul implementării Art. Estimarea costurilor de mediu va ţine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economică a costurilor de resursă şi mediu şi beneficiile în contextul implementării Directivei Cadru Apa. În acelaşi timp s-a constatat necesitatea elaborării hărţilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apă. În prezent sunt aprobate de autoritatea competentă planurile de management şi regulamentele doar pentru trei zone protejate. necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reducerea impactului fenomenelor extreme. respectiv creşterea economică foarte redusă. • Analiza economică a utilizării apei Datorită faptului că infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului. 378 . ci numai costurile de operare şi întreţinere aferente lucrărilor odată finalizate. Estimarea cerinţei de apă în cele 3 scenarii a plecat de la prognozele aferente anului 2008 –prognoze aferente unei creşteri economice. Evaluarea economică a serviciilor conform D. 9 în anul 2010. biomasă vegetală. precum şi realizarea şi aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturală protejată. Noile estimări privind evoluţia indicatorilor macroeconomici în condiţiile financiare actuale. calitatea apei etc. biodiversitate. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenţa administratorilor/custozilor pentru zone protejate unde există specii şi habitate direct dependente de apă. a fluxurilor hidrologice. Ghid Practic de utilizare”. pot influenţa evaluarea cerinţei de apă. inclusiv siturile din reţeaua Natura 2000. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/„resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex. apă potabilă.C.conservare a speciilor şi habitatelor naturale din siturile Natura 2000 şi să estimeze costurile aferente. recreere. costurile de capital aferente investiţiilor nu sunt integrate în rezultatele financiare ale Direcţiilor de Ape. în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Analiza de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost realizată exclusiv pentru costurile financiare. pescuit comercial.

disponibilitatea autorităţilor locale.) în perioada 20072013. Pentru celelalte Master Planuri judeţene aflate în diferite faze de realizare sau aprobare sa luat în considerare implementarea obligatorie a legislaţiei pentru apă şi apă uzată doar pentru acele aglomerări pentru care s-a agreat oficial realizarea măsurilor cu operatorii de servicii publice locale de apă sau administraţiile publice locale. regional şi local a Programelor Operaţionale. nu au putut fi obţinute datorită statutului acestor companii. Acestea au fost stabilite pe baza Master Planurilor judeţene elaborate şi aprobate până în acest moment. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale. „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile” şi „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate”.e. regional şi local.Având în vedere că serviciile publice de alimentare cu apă. în acest moment nu este disponibilă o strategie naţională care să planifice tipul măsurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. • Programul de măsuri Măsurile de bază necesare implementării legislaţiei europene pentru protecţia apelor sunt prevăzute într-o serie de strategii. canalizare şi epurare aparţin operatorilor economici.A. politici. unităţilor industriale şi agricole în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor finanţate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune şi Structurale. Realizarea lor presupune un anumit grad de incertitudine datorat următorilor factori: .N. . Fondul European de Dezvoltare Regională. au fost luate în considerare şi proiectele în promovare sau derulare finanţate şi din alte fonduri.gradul de coordonare la nivel naţional şi regional a strategiilor şi politicilor. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală etc. rezultatele financiare. Acestea au fost totuşi estimate în cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judeţene aprobate şi instrucţiunilor metodologice elaborate de A. programe şi acte de reglementare la nivel naţional. datele privind structura cheltuielilor. De asemenea. canalizare şi epurare este realizată la nivelul 379 .R. . Măsurile de bază pentru aglomerările umane deţin principala pondere din totalul cheltuielilor de investiţii necesar implementării programului de măsuri. planuri.capacitatea instituţională şi administrativă a autorităţilor naţionale şi regionale cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central. Pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. operatorilor de servicii publice de apă.. Analiza economico-financiară efectuată în vederea recuperării costurilor în infrastructura aferentă alimentarii cu apă.

În acest sens. O altă problemă o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protecţia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat în aval de lucrările hidrotehnice. iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. astfel încât nu există date economice – financiare pentru toate judeţele. se propune ca în etapele următoare să se realizeze studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. au fost întâmpinate dificultăţi în estimarea aportului surselor de poluare difuze. acesta fiind apreciat pe baza unui bilanţ general masic între încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale.Master Planurilor aprobate. În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. în conformitate cu prevederile art. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judeţene şi Ministerul Mediului. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de sub-bazine. de asigurare a consultanţei agricole şi de control a aplicării acestei măsuri. ci doar estimează având în vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural. (1). retenţie). Astfel. De asemenea. analiza şi stabilirea acestor măsuri a fost o provocare datorită dificultăţii în estimarea fezabilităţii tehnice a acestora şi evaluarea efectelor acestor măsuri asupra biotei. care nu integrează în totalitate aspectele de poluare difuză a solului şi subsolului. precum şi dificultăţi în corelarea aportului surselor de poluare cu încărcările de substanţe poluante din apele de suprafaţă. Evaluarea efectului măsurilor de bază şi suplimentare asupra stării corpurilor de apă s-a realizat pe baza aplicării modelelor WAQ (pentru nutrienţi) şi QUAL2k (pentru substanţe organice). din Legea apelor nr. comportarea poluanţilor în apă (transport. se precizează că propunerea. transformare. 64 alin. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate. Referitor la măsurile pentru alterările hidromorfologice (măsurile de restaurare şi măsurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. este necesară o mai bună colaborare între autorităţile privind 380 . În aplicarea măsurilor pentru activităţile agricole pot apărea dificultăţi legate de numărul mare de fermieri (cultivarea pe suprafeţe mici). Desigur incertitudinile legate de rezultatele obţinute pot fi atribuite limitărilor modelelor matematice. având în vedere stabilirea măsurilor suplimentare. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte substanţele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. având în vedere procesul de instruire a acestora.

În ceea ce priveşte realizarea analizei cost-eficienţă s-a constatat lipsa studiilor în vederea evaluării monetare a costurilor indirecte aferente măsurilor suplimentare grupate la scară sub-bazinală. De asemenea. având în vedere caracterul integrator al acestora. în general fiind greu de estimat perioada necesară refacerii calităţii acestora.agricultura şi dezvoltarea rurală şi autorităţile de gospodărirea apelor. după modele conceptuale şi analitice integratoare./B. precum şi existenţa unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor măsuri suplimentare pentru activităţile agricole (aplicarea agriculturii ecologice. cât şi aplicarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. cât şi o provocare majoră având în vedere problemele şi incertitudinile aferente elementelor/activităţilor utilizate în procesul de aplicare al excepţiilor la nivelul corpurilor de apă. care pot influenţa disponibilitatea financiară a unităţilor economice pe următorii 2-3 ani. O altă incertitudine determinată este legată de efectul măsurilor asupra calităţii corpurilor de apă subterană. a reieşit faptul că există un risc în ceea ce priveşte realizarea măsurilor suplimentare la termenele convenite. Acesta este datorat în principal evoluţiei indicatorilor economici în condiţiile financiare actuale. În ceea ce priveşte analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice.). Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor (inclusiv creşterea gradului de confidenţă în evaluarea stării/potenţialului corpurilor de apă) acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. • Excepţii Stabilirea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă atât o problematică complexă. respectiv reducerea economică. având în vedere aplicarea programelor de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole.H. 381 . a codului bunelor practici agricole în zonele nevulnerabile etc. nu a fost disponibilă evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferaţi la nivelul tuturor corpurilor de apă aferenţi S. Din discuţiile şi negocierile avute cu utilizatorii de apă pentru stabilirea măsurilor suplimentare.H.

Astfel au fost definite un număr de 7 tipuri de cursuri de apă pentru spaţiul hidrografic Prut . Cele mai importante concluzii care rezultă în urma elaborării Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele: • Ape de suprafaţă Tipologia cursurilor de apă a fost re definită şi sintetizată. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane. urmând ca unele dintre aceste problematici să fie îmbunătăţite pentru următorul ciclu de planificare. În urma analizării surselor de poluare punctiformă. Aglomerările umane. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru Apa. iar pentru lacurile de acumulare s-au definit un număr de 2 tipuri (unul din ele cu două subtipuri). acestea au fost depăşite. s-au identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă. în spaţiul hidrografic administrat de Direcţia Apelor Prut fiind identificate un număr de 286 aglomerări umane (inclusiv Holboca şi Tomeşti). iar 260 nu sunt dotate cu staţii de epurare. dintre care 286 corpuri de apă . Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă.Bârlad. conducând la reducerea numărului de tipuri. atunci când vor exista o serie de studii de cercetare.14.e. respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară.Bârlad numărul de tipuri de lacuri naturale este de 2. CONCLUZII Se poate aprecia că pe parcursul acestui proces de realizare a primului Plan de Management. dintre care 242 aglomerări nu sunt dotate cu sisteme de colectare.râuri (250 corpuri de apă nepermanente şi 3 artificiale). Deşi au fost întâmpinate anumite greutăţi. şi în domeniul apelor. nutrienţi şi metale grele în resursele de apă. În spaţiul hidrografic Prut . în general. de fezabilitate.lacuri naturale. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativă. Aglomerările umane cu peste 2000 l. în special. în strânsă legătură cu cerinţele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. Sintetizarea. 33 industriale şi 10 agricole). tehnico-economice şi studii pilot. cât şi sursele de poluare industriale şi agricole semnificative evacuează cantităţi importante de materii organice. 46 corpuri de apă – lacuri de acumulare şi 7 corpuri de apă . Sursele difuze 382 .

poluarea cu substanţe periculoase. • Ape subterane În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate. respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale.59 kg P/ha.80 % din corpurile de apă naturale au atins obiectivele de mediu (stare ecologică bună şi foarte bună). Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt: nedeteriorarea stării.90 % din corpurile de apă puternic modificate şi artificiale au atins obiectivele specifice (potenţialul ecologic maxim şi bun). precum şi de evaluarea impactului acestora. 66.14%).29 % din corpurile de apă de suprafaţă au atins starea chimică bună. Astfel. alterări hidromorfologice. În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa. delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de ape subterane. De asemenea.82%) şi corpuri de apă artificiale (2. Din punct de vedere al stării chimice. 37.(în general aglomerările umane şi activităţile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafaţă. poluarea cu nutrienţi. Pentru evaluarea impactului şi a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. 93. prin aplicarea sistemului de clasificare la nivelul corpurilor de apă delimitate la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate luând în considerare scenariul de bază. corpuri de apă puternic modificate (26. Toate cele 7 corpuri de ape subterane identificate aparţin tipului poros. unul dintre acestea este transfrontalier. Corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună. 383 . acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană. au parcurs testul de desemnare finală a corpurilor de apă puternic modificate. ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în: corpuri de apă naturale (71. alterările hidromorfologice (în special lucrările hidrotehnice de barare transversală şi cele în lungul albiei râului) afectează semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă. consecinţă a alterărilor hidromorfologice semnificative.785 kg N/ha şi de 0. atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune.04 %). s-au determinat emisii specifice de azot şi fosfor de 2. precum şi atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică pentru zonele protejate.

De asemenea. Punctele de monitorizare au fost reprezentate prin forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale şi izvoare. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. întocmit de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene.E. În scopul atingerii stării chimice bune pentru corpurile ROPRO2 şi ROPR03 se vor aplica măsurile de bază prevăzute în Directiva 91/676/C. şi a Directivei Deşeurilor 75/442/C. În scopul creşterii gradului de cunoaştere şi de protecţie a resurselor de ape subterane.E.E. Aceasta s-a făcut pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag.e.E. determinate pentru fiecare corp de apă subterană.E. în aplicarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad se va lua în considerare pentru viitor. a Directivei 91/271/C. aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole în zonele ne-vulnerabile şi aplicarea agriculturii organice. iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. Reîncărcarea acviferelor se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.).E.În evaluarea stării chimice şi cantitative a corpurilor de apă subterană au fost urmate recomandările Îndrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor.E. În balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite. a Directivei 2006/118/C. toate corpurile de apă subterană se află în stare bună. în punctele de monitorizare aferente fiecărui corp de apă subterană.. 930/2005..G. se vor elabora proiecte de cercetare şi modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant. Cele mai importante surse din care se prelevă debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr 7. rezolvarea problemelor semnalate. Din punct de vedere al stării cantitative. estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. 384 . În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei. privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva 98/15/C. referitoare la nitraţi. Ca urmare a acestei evaluări au fost identificate 5 corpuri de apă subterană cu stare chimică bună iar 2 corpuri au starea chimică slabă.E. Având în vedere dinamica apelor subterane este evidentă necesitatea aplicării măsurilor suplimentare referitoare la realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (< 2000 l. stabilite conform H.

reprezintă 3. iar pentru sursele de apă din subteran 93. În spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării. • Analiza economică a utilizării apei Dinamica cerinţelor de apă înregistrează un declin substanţial. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad este de 13858. zone cu acipenseride. inclusiv hărţile aferente acestor categorii de protecţie (Fişe de caracterizare cu un grad mare de detaliu fiind prezentate în registru).• Zone protejate Planul de management al spaţiului hidrografic Prut Bârlad cuprinde. Din categoriile de zone ciprinicole şi zone cu acipenseride. Pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic au fost desemnate zone ciprinicole. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.2 % se află în arii naturale protejate. irigaţii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 385 . zone de îmbăiere doar la Marea Neagră.55% au asigurate zone de protecţie. La nivelul anului 2007 din totalul captărilor de apă din sursele de suprafaţă 100% au asigurate zone de protecţie. 6 şi anexei 4 din Directiva Cadru pentru Apa. agricultură. unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important. 10.27 % din suprafaţa spaţiului hidrografic Prut-Bârlad Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zona sensibilă la poluarea cu nutrienţi. zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi. Până în prezent au fost identificate. un rezumat al Registrului zonelor protejate actualizat în 2008 – 2009. astfel încât restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. siderurgie. Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor. zone pentru îmbăiere. monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităţii apei. conform prevederilor art.67 km2 reprezentând 2 zone vulnerabile. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. de către Autoritatea de Sănătate Publică. cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze naturale şi cursuri de apă temporare (nepermanente).

se va determina cuantumul contribuţiilor specifice având în vedere realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa.Bârlad s-a studiat nivelul actual al recuperării costurilor (financiare) activităţilor specifice de gospodărire a apelor. dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. în anul 2005 la 7. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape în anul 2010. Pentru activitatea de protecţie a calităţii apelor.2 ori faţă de anul 1990. în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor.A.05 mld. ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. A. astfel încât. pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterane. Analiza a scos în evidenţă faptul că valoarea activităţilor specifice de gospodărire a apelor nu este recuperată prin cuantumul contribuţiilor actuale ale utilizatorilor de apă. în anul 2001 la 7. Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico-financiar în domeniul gospodăririi apelor. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. respectiv de: gospodărie comunală. 386 . în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor.5 mld.9. industrie.R. m3 ceea ce reprezintă o reducere de 4. cheltuielile de operare şi întreţinere aferente acestei activităţi fiind suportate prin cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de asigurare a apei brute în sursă. Ca o caracteristică. m3. Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. agricultură şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor . Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator. iar în anul 2007 la 7.Administraţia Naţională „Apele Române”. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă. m3.N. se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori. În spaţiul hidrografic Prut .5 mld. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale.9 mld. m3 în anul 1998. trebuie subliniat faptul că serviciul de apărare împotriva inundaţiilor este o activitate foarte importantă prin multitudinea şi amploarea lucrărilor.

A. menţionate în anexa VI A a D. cu o valoare planificată pentru această perioadă de 1441. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.1 mil. exploatare şi întreţinere a infrastructurii de apă şi apa uzată nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. prin: 387 . Euro.Activitatea de operare. Pentru perioada 2010 . respectiv raportul dintre costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate. Euro. diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare referitor la serviciile publice de gospodărire a apelor. cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apă. 15. Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere.2027 costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut Bârlad se situează la valoarea de 1776. Deşi în perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienţă semnificativă în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor pentru finanţarea măsurilor. din care: 82. Acest efort financiar se va reflecta la nivelul spaţiului hidrografic Prut . în special.82 % pentru măsurile activităţile agricole şi 0. Fondului European de Dezvoltare Regională.Bârlad a fost stabilit un program de măsuri care cuprinde atât măsuri de bază. în perioada 2007-2013.19% pentru presiunile hidromorfologice. • Programe de măsuri În spaţiul hidrografic Prut .C.95 % pentru măsurile aplicate activităţilor industriale.8 mil. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate fiind mai mare de 100%.. precum şi alte prevederi europene şi naţionale. 1. sunt necesare eforturi viitoare pentru îmbunătăţirea eficienţei administrative şi asigurarea unei absorbţii bune a Fondurilor de Coeziune şi Structurale. fonduri bugetare etc..Bârlad printr-o contribuţie de 572 Euro/locuitor. cerinţele Directivelor europene în domeniul mediului.03 % revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie). Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este primul ciclu al Planului de Management (2007-2015). Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanţilor şi măsurile pentru alterările hidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost eficienţă.

Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care să răspundă priorităţilor. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale. fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri. studii extinse. analize de cost-beneficiu şi proceduri complexe. continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă. • Excepţii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă.Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenţialii beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor. De asemenea.Aplicarea noii legislaţii privind achiziţiile publice în mod corect şi eficient. . Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012.. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. S-au avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul. are ca rezultat aplicarea excepţiilor în 388 . În cadrul analizei Cost Beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri.Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficient pentru întreaga paletă de instituţii implicate în implementarea fondurilor europene. . . aplicată măsurilor suplimentare.Eforturi continue pentru întărirea capacităţii administrative cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central. regional şi local. deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate „obiectivele de mediu” să fie atinse în cadrul actualului Plan de Management bazinal. având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora. .Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante. din perspectiva beneficiului adus mediului.Întărirea rolului de coordonare la nivel naţional şi regional. care necesită instruirea intensivă a beneficiarilor. . . Analiza Cost Beneficiu. îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă. precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor periculoase.

4. toate reprezentând excepţii de prelungire a termenelor sub art.32 %) corpuri de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu pot atinge starea bună/potenţialul bun până în anul 2015. aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată. Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor. Numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare. Din analiza efectuată a rezultat ca 96 (28. 389 .4. 4. acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. Dintre corpurile de apă cărora li s-au aplicat excepţii.4) pentru atingerea stării chimice bune (două cicluri de planificare (2027)).4 pentru toate măsurile suplimentare identificate la scară subbazinală. 66 au fost corpuri naturale şi 30 corpuri puternic modificate.57%) corpuri de apă subterană cărora li s-au aplicat excepţii privind prelungirea termenelor (art. La nivelul apelor subterane au fost identificate 2 (28. 4.conformitate cu Art.

.E. Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor. 83/513/C.. (2008). Administraţia Naţională “Apele Române”.E. Directive 2008/105/E.. xxx. 8.C. Significant Water management Issues in the Danube River Basin District. 7.E. Raportul 2004 . Raportul 2004 . *** (2005). Bucureşti. 86/280/C. Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene. 2. 6. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 390 .) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. 84/156/C.C.BIBLIOGRAFIE 1. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. xxx. Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi apelor costiere. xxx. 10. *** (2004). European Commission.E. *** (2007). European Commission. *** (2005). International Commission for the Protection of the Danube River.E.C. xxx. Directiva 2000/60/E. and amending Directive 2000/60/E. Delta Dunării. 3. Administraţia Naţională “Apele Române”.C.) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies.E. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River.E.E. Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis . 9. a Parlamentului şi Consiliului European care stabileşte un cadru de acţiune pentru ţările din Uniunea Europeană în domeniul politicii apei. 5. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Bucureşti.Planul de Management al Fluviului Dunărea. Administraţia Naţională “Apele Române”. of the European Parliament and of the Council.E.WFD Roof Report). *** (2008). of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy. 4. Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene. European Commission. 84/491/C. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/C. (2000).C.Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice.E.) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. 11.. International Commission for the Protection of the Danube River.

European Commission.S.C. 23.C.) – Economics and the environment. xxx. xxx. European Commission. European Commission.) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise. reference conditions and classification. European Commission.C.C.) – Guidance on public participation in relation to the Water Framework Directive. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results. 19.C. European Commission. xxx. xxx.) – Guidance document on Planning process.C.I. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 13. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. European Commission. xxx. European Commission. 21. xxx. 391 . xxx.) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive.) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. European Commission.C.C. 14. 15. The implementation challenge of the Water Framework Directive.) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential.) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive. European Commission.) – Transitional and coastal waters – Typology.12.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. elements of the Water Framework Directive. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. xxx. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 22. 20. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Implementing the G.C.C.) – Guidance on Reference conditions inland waters. 16. xxx. European Commission. 18. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. xxx. 17. European Commission.

Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments. xxx.R. 31. Volume 1. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD.P. Economics and Environment. *** I. *** 2010 Reporting sheets .C. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. 39. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.WFD82. 26. *** WFD and Hydromorphological Pressures. European Commission. and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive.) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes.C.24. Joint Danube Survey-Final Scientific Report. 2004. 25. 38. 33. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.. November 2006. 28. 19th June 2007. 36. 34. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures . flood protection works. 32. 29.Final endorsed by Water Directors.D. 35. 37. European Commission. SNIFFER. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 30.2. Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector în Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A .Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt. xxx. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD . *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”. Technical Report – Case Studies. The implementation Economics and the environment The implementation challenge of the Water Framework Directive. 27. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008. xxx. xxx.C. 2008. Project WFD29 EA & SNIFFER.Pressures and 392 .) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives.) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies.C.

Matra Preaccession Projects Programme (MPAM).„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. consortium Euroconsult Mott MacDonald. 2007. 40. ape tranzitorii. 47. ARCADIS Regio and WL │Delft. pe baza elementelor biologice.Project WFD76SNIFER. Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale.C. 45. Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4. în order to reach the environmental objectives required by the Water Framework Directive and the Groundwater Directive.U. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D. Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP).C. through cost-efficiency analysis.M. 2007.Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG. 2007. Proiect PHARE . 42.. EVD REF: PPA05/RM/7/4. 393 . Proiect PHARE . a Tisza/Tisa sub-basin” Project.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7.“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crişuri River. 2007. 44. Appendix B . Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment .E. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I. lacuri. chimice şi hidromorfologice”-2008.E. 41. ARCADIS Regio and WL │Delft. 43. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO). Bucureşti . EVD REF: PPA 06/RM/7/5. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements . consortium Euroconsult Mott MacDonald. in order to reach the environmental objectives required by the E.-Water Framework Directive 2000/60/E. 46. PM Project No: 300098. Proiect PHARE „Development of Ialomiţa-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid/121477/D/SV/RO. Establishing measure to rehabilitate the polluted groundwater altered duet o landfill.I.Impact Sheets.

N. Cercetarea proceselor hidrologice. Contract M. 54.Decembrie 2007. Studii ecohidrologice. 2008.„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”. 53. pe baza elementelor biologice.C. Bucureşti. Delta Dunării şi zona costieră a Mării Negre şi bazinele reprezentative şi experimentale.M. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I.D.M. 394 .. Studiul 1. 56. Tema C2.D. 7420. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa – „Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”.D.MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems. Venohr M. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevăzute pe Directiva Cadru a Apei.D.C. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Studii privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice.I.48. Cod CPSA 7420. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere.D. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I. – Decembrie 2008.74 – Redimensionarea ecologică şi economică pe sectorul românesc al Luncii Dunării.D.D.D. chimice şi hidromorfologice”. Bucureşti 2008. ***Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor.. 52. Tulcea). Contract M.2008.M. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa „Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C.E..MONERIS model .B. Anuarul hidrologic al Dunării – 2005.D.M. Studiul 2. 57. 55. 49. .C. Behrendt H.D. Studiu pentru realizarea Planului de Management al Deltei Dunării.3842/2007. Dunăre. 50. Tulcea). 51.E. Contract M.1. hidrochimice şi morfodinamice pe râuri.73. Studiu de cercetare.N.

Hua Tao... Principii şi reglementari europene. Platagea Gh. 63. Donita N. 66. Probleme de geografie. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române” . II. Hidrologie şi gospodărirea apelor. Vădineanu R. Steve Chapra.S..04. Postoloache C... C. Version 2. Ed.. Universităţii „Transilvania” din Braşov. şi colab. Priscu R. Instrucţiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă . 69. Heavily Modified Water bodies.. 2007. 65.D. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apă-râuri. 2004. Tehnica Silvică.anii 2005. Pauca-Comanescu M. Cazacu C. *** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie. Hansen W. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine. Ed.Registrele zonelor protejate. 67. Meteorologie. Liteanu E. Planuri de management ale ariilor naturale protejate.vol. 60. 2006. 70. subalpine şi forestiere din România. *** Institutul Naţional de Statistică. Măsuri de gospodărire”. Stancioiu P. Cristofor S. 71. Raionarea hidrogeologica a teritoriului RPR. Editura didactică şi Pedagogică. Construcţii hidrotehnice. Kampa E..) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB). Editura Tipored. 73. 2008. . 395 .. Mihailescu S.. P. Bucureşti. 62. 1974. ***Administratori/custozi.. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apă-râuri. 64. Simulating River and Stream Water Quality. Synthesis of 34 Sase Studies în Europe.. Ignat G.. 59.Greg Pelletier. 61. Managementul apelor. Anuarul Statistic al României.The 6th Symposium for European Freshwater Sciences . 2006. Bucureşti. 2008. Predoiu Ghe. 2005.SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (L. Codul Bunelor Practici Agricole. 74. Adamescu M. Şerban. ***Administraţia Naţională „Apele Române” – Anuarul de gospodărirea apelor. 72.. March 7. 2007..S. 75.R. Biris I – Habitatele din România.Sinteza Calităţii Apelor ..râuri şi lacuri.. 1/1958. 68. Bogza St. Galie A. Vădineanu A. Editura Springer. Lazar G. ***Administraţia Naţională „Apele Române” . ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Tudoran Ghe. 6/1958. Rişnoveanu G.58. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 2006. Popescu A.

Instrucţiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme şi difuze de poluare şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 88. piscicultură. Instrucţiuni metodologice privind informarea. 87. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei cerinţelor de apă (aglomerări. industrie. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. în special pentru protecţia resurselor de apă. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind Modernizarea şi Dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitoring integrat al apelor. 86. 82. 77. 78. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 396 . agricultură. Instrucţiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile.76. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea secţiunilor de referinţă. 79. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 89. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. consultarea şi participarea publicului. Instrucţiuni metodologice de stabilire a valorilor de fond pentru poluanţi specifici şi substanţe prioritare nesintetice (metale) pentru tipurile corpurilor de apă „Cursuri de apă influenţate calitativ din cauze naturale” având în vedere mediul de investigare apa. 85. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 83. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. ***Administraţia Naţională „Apele Române” Instrucţiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din România. 84. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei locuitorilor şi a locuitorilor racordaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apa. zootehnie. 80. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 81. irigaţii). ***Administraţia Naţională „Apele Române”.

model de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. Instrucţiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apă modificate antropic pe baza testelor de desemnare 101. 99. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru măsurile suplimentare. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerările umane.C. Instrucţiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole. 96. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 94. 91. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 93. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 100.90. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.). ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. Instrucţiuni metodologice de evaluare a recuperării costurilor pentru serviciile de apă la nivelul bazinului hidrografic . Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă. Instrucţiunilor metodologice privind stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru în domeniul Apei (2000/60/E. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 397 . 98. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile industriale. Instrucţiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc. Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii laterale a cursurilor de apă. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 97. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 102. 92. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind analiza cost eficienţă pentru programul de măsuri. 95. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.

Drăguşin D.htm (Proiecte prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa 4 Protecţia Naturii) 116. Arh. Drăguşin Doina.G.at/software/index.ac.boku.. publicată în Monitorul Oficial.. 458/2002 privind calitatea apei potabile.II. Radu E. nr. publicat în Monitorul Oficial. Munteanu M.2009 111. T. Drăguşin D. *** H. nr. Bretotean M. nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Instrucţiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/variabilelor economice privind identificarea excepţiilor de la obiectivele de mediu. Tenu A. Partea I nr. vol. http://efi-plus.. Partea I. 96/18.. Radu Catalina. ***Legea nr. Bretotean M. nr. Tomescu G.. Munteanu M.9-15.. Bucureşti. nr. T.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 398 . p. Radu E. Radu E. 170 din 18.G.vol.mmediu.. 50.A. publicată în Monitorul Oficial. 106... Bucureşti.ramsar.103. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane. nr.htm (Proiecte LIFE pentru protecţia naturii) 115. 2005 110. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România.C. (2006) . p. 800/2 sep. T. Radu C. Rev. 105. Tenu A. Tomescu G. 930/2005 – Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică... 552 din 29 iulie 2002 108..2009 113. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. Munteanu M. Rev... Macaleţ R. 582 din 30/06/2004 109.. Partea I nr.C. Tenu A. *** Hotărâre pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorarii. 458/2002.A.N. 107.eu/environment/life/index. 33-39. a costurilor disproporţionate. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu D..7. „Hidrotehnica”. publicată în Monitorul Oficial. www. publicată în Monitorul Oficial al României.org 114. http://www. ***Ordinul Ministrului Mediului nr. ***Legea nr. Bretotean M. 104.H.ro/proiecte_europene/axa4.Corpurile de ape subterane la risc din România. Partea I. Hidrogeologia. Macaleţ R...europa. 10. 1. Radu C. 137/2009 privind aprobarea valorilor prag pentru corpurile de ape subterane din România.. http:// ec. 112..03.privind calitatea apei potabile. Bucureşti. 60/2000/E. Macaleţ Rodica. I.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.