PLANUL DE MANAGEMENT AL SPAŢIULUI HIDROGRAFIC PRUT - BÂRLAD

CONŢINUT Capitolul 1. Capitolul 2. Introducere Prezentarea generală a spaţiului hidrografic 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. Capitolul 3. Delimitarea spaţiului hidrografic Hidrografie Relief Utilizarea terenului Geologie Clima Resurse de apă Categorii de apă de suprafaţă Ecoregiuni, tipologia şi condiţiile de referinţă 3.2.1. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru râuri 3.2.2. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apă Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructură 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu 3.5.1. Poluarea cu substanţe organice 3.5.2. Poluarea cu nutrienţi 3.5.3. Poluarea cu substanţe periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice 1

Caracterizarea apelor de suprafaţă 3.1. 3.2.

Capitolul 4.

Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană 4.2. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre 4.3. 4.4. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană.şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Capitolul 5.

Identificarea şi cartarea zonelor protejate 5.1. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării 5.2. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 5.3. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important 5.4. 5.5. Zone sensibile la nutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţi Zone pentru îmbăiere Reţelele şi programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafaţă 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate 6.2. Caracterizarea stării apelor 6.2.1. Ape de suprafaţă 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate 6.3. Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Ape de suprafaţă Ape subterane Zone protejate

Capitolul 6.

Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6.1.

Capitolul 7.

Obiectivele de mediu 7.1. 7.2. 7.3.

Capitolul 8.

Analiza economică

2

8.1. 8.2. 8.3.

Analiza economică asupra utilizării apei Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă

Capitolul 9.

Programe de măsuri 9.1. 9.2. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene Măsurile şi etapele pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă 9.3. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 9.4. Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe 9.5. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor 9.6. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate 9.7. 9.8. Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale 9.9. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu

Capitolul 10.

Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1 Analiza Cost-Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate 10.1.1. Analiza Cost-Beneficiu 10.1.2 Analiza de disproporţionalitate 10.2 Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10.2.1 Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu 10.2.2. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11.1 Aspecte cantitative 3

Capitolul 11.

11.2 Capitolul 12.

Schimbări climatice Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire Hidrografic a Planului de Management al Spaţiului

Informarea, consultarea şi participarea publicului 12.1. 12.2.

Capitolul 13. Capitolul 14. Bibliografie Anexe

Probleme şi incertitudini Concluzii

4

LISTA DE TABELE Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Tabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Tabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apă Tabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Tabelul 3.5. 1 Tipologia lacurilor naturale Tabelul 3.5. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Tabelul 3. 6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare FAZA I Grupul L.M.-G.I.G. Tabelul 3. 7 Situaţia aglomerărilor umane, staţiilor de epurare, precum şi a încărcărilor organice totale, colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 4. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Tabelul 4.2. 1 Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Tabelul 4.2. 2 Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Tabelul 4. 3 Exploatări semnificative de apă subterană (>= 1.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 5. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 6. 1 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional - râuri Tabelul 6. 2 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri 5

Tabelul 6. 3 Elemente, parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Tabelul 6. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Tabelul 6. 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Tabelul 8. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă, canalizare şi epurare Tabelul 8. 3 Caracteristicile staţiilor de epurare Tabelul 8. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii Tabelul 8. 5 Tarifele serviciilor publice Tabelul 9. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentarii cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie, din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.E.E. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 5 Alocare financiară a P.O.P. pe axele prioritare Tabelul 9. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative - efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Tabelul 9. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 6

11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 7 .Tabelul 9.

S. 2 Sectiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani 8 .LISTA DE FIGURI Figura 2. 4 Principalele unităţi geologice Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut .e. 1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 2.Bârlad Figura 3. 1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut . 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut Figura 4.Bârlad Figura 3.industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut .1. 3 Utilizarea terenului Figura 2. Figura 3. 18 Ilustrarea conceptului D. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare .I. Figura 4. 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Figura 3. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Figura 3.P. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative Figura 3. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut . 8 Aglomerări umane (>2000 l. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .1.Bârlad Figura 3. 1 Categorii de ape Figura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 3. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Figura 3. 4 Tipologia lacurilor Figura 3. 2 Principalele unităţi de relief Figura 2.R. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă. 6 Corpurile de apă de suprafaţă Figura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.e.Bârlad Figura 3.Bârlad Figura 3.

1.1.3.h.3. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut . 4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) Figura 4.Bârlad Figura 5. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.Bârlad Figura 6. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut . 5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4.1.3.3.1. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.Bârlad Figura 6.4.Figura 4. 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6.Bârlad Figura 4.1.3. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut . 3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Figura 4. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut -Bârlad Figura 4.Bârlad Figura 5. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Figura 6. 3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă Figura 6. Prut-Bârlad 9 . 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut . 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 5. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut . 6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Figura 4. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană Figura 5.

8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Figura 8. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate Figura 6. Prut-Bârlad (mii mc) Figura 8.Figura 6. 10 Structura principalelor cheltuieli Figura 9. subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Figura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica de către S.A. 9 Debite înregistrate de D.Bârlad Figura 6.Bârlad Figura 6.3. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Figura 8.3. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Figura 8. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 6. 6 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut . 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc) Figura 8. 5 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc) Figura 8.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Figura 9.H.3. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate Figura 8.Bârlad Figura 8. Dunăre.3 Dinamica cerinţelor de apă Figura 9.8.3.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 10 .4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută Figura 9.Bârlad Figura 9. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut .

Figura 9.B. Figura 9.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .B.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut .E.Bârlad Figura 9.Bârlad Figura 10.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Figura 9. 3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.P. 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice Figura 9.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut .efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut . 2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 Figura 10.Bârlad Figura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Figura 10. 4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 11 .B.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Figura 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Figura 9.E.Bârlad Figura 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme .Bârlad Figura 9.E.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . sau un obiectiv mai puţin sever decât P.

5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 12 .Figura 10.

Anexa 9.Bârlad Anexa 6. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .E.E. Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C.b Corpurile de apă de suprafaţă localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor Anexa 9.C.3. potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Anexa 6.6.Bârlad Anexa 9.7.1 Starea ecologică.Bârlad Anexa 7. Situaţia transpunerii şi implementării în legislaţia românească a Directivelor Europene din domeniul mediului apei şi a altor Directive Europene asociate Anexa 9.1. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 5. Lista zonelor vulnerabile şi a localităţilor din zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut .4.P.2.1. Anexa 9. Valorile prag şi valorile fondului natural pentru corpurile de apă subterană Evaluarea cerinţei de apă. şi Directiva Păsări 79/409/C.c de bază asupra acestora Corpurile de apă subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate Anexa 9.4. de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (pesticide) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9.2. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad Anexa 7. Tendinţe.P.Bârlad Anexa 9. Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut .LISTĂ ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Lista autorităţilor competente Lista persoanelor de contact pentru obţinerea informaţiilor utilizate în elaborarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut .5. Anexa 8.4. din spaţiul 13 .a Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile) din spaţiul hidrografic Prut .1.1.2. Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.E.E.

din spaţiul hidrografic Prut .10(1) Anexa 9.19.11. raportate E-P. canalizare şi epurare.a Lista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România Măsuri de asigurare a continuităţii longitudinale a cursurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut . Eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor punctiforme de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor în spaţiul hidrografic Prut .12.R.Bârlad Măsuri de îmbunătăţire a continuităţii laterale a corpurilor de apă în spaţiul Anexa 9.17. Proiecte supuse evaluării impactului asupra mediului (E.18. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din spaţiul hidrografic Prut . Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .R.A. Măsuri privind reducerea poluării punctiforme şi difuze cu substanţe prioritare/prioritar periculoase din spaţiul hidrografic Prut . Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru 14 .c Anexa 9.10.) analizate în cursul anilor 2006-2009 în spaţiul hidrografic Prut . Inventarul amplasamentelor care se încadrează sub incidenţa Directivei Consiliului 96/82/C.13. privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESOII) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Anexa 9.16 Anexa 9.Bârlad Anexa 9.hidrografic Prut .Bârlad Anexa 9.T. Cuantificarea reducerii efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenţii din activităţile industriale în spaţiul hidrografic Prut .14.C.Bârlad Anexa 9. Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile industriale I.Bârlad Alte tipuri de măsuri hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .17.P.I. Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă.15.b hidrografic Prut .9.Bârlad Anexa 9.P. 17.Bârlad Anexa 9.8.Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9.E.Bârlad Anexa 9.Bârlad Anexa 9.

23 speciilor direct dependente de apă Analiza Cost Eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală Măsuri suplimentare pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative în vederea îmbunătăţirii stării apelor din spaţiul hidrografic Prut .5 Corpurile de apă de suprafaţă pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut .2.4. Chestionar privind elaborarea draftului Planului de Management Centralizator al Procesul de consultare a publicului Rezultatele procesului de consultare a Planului de Management Anexa 10.Bârlad Anexa 10.22 Anexa 9. Chestionar privind colectarea şi epurarea apelor uzate din aglomerările umane Anexa 12.7. Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă subterane din spaţiul hidrografic Prut . 15 . Corpurile de apă subterane pentru care se aplică excepţii în spaţiul hidrografic Prut .4. stării apelor Măsuri suplimentare necesare pentru bună conservare a habitatelor şi Anexa 9.Bârlad Anexa 10. Anexa 12.Bârlad Fişă evaluare beneficiu de mediu Analiza Comparativă cost beneficiu Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare Informaţii privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare Anexa 10.21.6 Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut . Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor din Agricultură în vederea îmbunătăţirii Anexa 9.2 Anexa 10.Bârlad Anexa 10.20.3.8.1.Bârlad Anexa 12. Anexa 12.diminuarea efectelor presiunilor de la activităţile industriale în vederea îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9.1 Anexa 10.3 Anexa 10.

– Analiza cost-beneficiu A.P.L. – Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare A.H. – Codul de bune practici agricole C. – Agenţia pentru Protecţia Mediului A.E.E.N.R.P. – Comunitatea Economică Europeană C.M. – Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 16 .T.N. – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale A. – Administraţia Domeniului Public A.A.A.A.ABREVIERI A.M. – concentraţii maxim admise C.C.I.M.M. – corp de apă artificial C.O.A.A.F.C.h.A.P.E. – consum chimic de oxigen C.B.A. – Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică C.P.C. – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului A.Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării A. – Best Available Technique (Cele mai bune tehnici disponibile) B.O. – Analiza cost-eficienţă A.– cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic D.N.T.B.N.D.B.I. – Corine Land Cover C.A. – Agenţia Regională pentru protecţia mediului B.B. .R.F.D..C. – Administraţia Fondului de Mediu A.R. – Banca Europeană de Investiţii B.P.C. – Administraţia Naţională „Apele Române” A. – Corp de apă puternic modificat C.A.A.A. – Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate A.R. – Directiva Cadru în domeniul Apei D.5 – Consum Biochimic de Oxigen în 5 zile la 20°C C.I.D. – Direcţii de Apă D.D.R. – Bazin Hidrografic C.E.A.P.S.R. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură A.N. b.M.N. – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare B.P.S.I.E.M.M.E.C.P.D.

– Danube Regional Project (Proiectul Regional al Dunării) E. – Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunării” I. – Drum Comunal D.D.P.R. .W. – Directiva Apelor Subterane 2006/118/E.C. – Institutul Naţional de Cercetare .R.A. Agrochimie şi Protecţia Mediului – Bucureşti I.E.R.D.R.P.U.J. – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală F. – Garda Naţională de Mediu G.C.R.D.N.D. – Drum Naţional D.A. – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre–Aderare 17 . – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie. – Europa Centrală şi de Est ECOSTAT– Ecological Status (Stare ecologică) E..S.P.P.P.E.C. – Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor I.C.R.Q.P.G. – Ape Subterane (Groundwater) G. – European Union (Uniunea Europeană) F.R.P.H. – Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea I.I. – Sistemul Informaţional Geografic G. – Hotărâre de Guvern GAEC – Codul pentru bune condiţii agricole şi de mediu G.P. – figura H.E. – Integrated Prevention Pollution Control (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) I.R. CE – European Council (Consiliul European) E.R.M.M.N. – Registrul European al Poluanţilor Emişi E–P.T.C.I.–Ecological Ouality Ratio (Raport de calitate ecologică) E.W.A.C.S.E.A.C. – Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi E.P.Fondul European pentru Pescuit Fig.E.D.M.C.A.N.S.G.I. I.Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” IS – Index saprob I.N..C. – Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului I. – Driver-Pressure-State-Impact-Response (Activitate antropică-Presiune-StareImpact-Răspuns) D. – Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra mediului) E. – Drum Judeţean D.I.C. U.D.

S.G.P.H. – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile M.A.M. – Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice P.G. – milion/milioane M. – Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării P. – Ministerul Administraţiei şi Internelor mil.M. – Man and the Biosphere Programme (Programul Omul şi Biosfera) M.M. – Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group (Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene) l.G.B.P.D.D. – Ordonanţă a Guvernului O.B.T. – Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic P.–G.S. – Ministerul Mediului M.D.R. – Potenţial ecologic bun PIN–MATRA– Programme Internaţional Nature Management Central and Eastern Europe P. – locuitor(i) L.S. – Valoarea fondului natural (natural background level) NTPA. – Ministerul Sănătăţii MZB – Macrozoobentos N.H.R.D.P.S.A. – Ordinul Ministrului O.I.A.H.A.L.N.B.B.e.B. – Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.A..E. – Lower Danube River System –Sistemul Dunării Inferioare M.G. – Ministerul Agriculturii.D.J.G. – Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 18 .M. GNP – Produs Intern Brut (Gross Naţional Product) P.B. – Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului O.D. – Organizaţii Non–Guvernamentale O. – Ministerul Apelor Pădurilor şi Mediului MATRA – Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda MONERIS – MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems (Modelarea Emisiilor de Nutrienţi în Sistemele de Rau) M.R. – Materii totale în suspensie M. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale M.L.M.I.N.I. – locuitor(i) echivalent(i) loc. – Nivel Normal de Retenţie N.A.M.M. STAS – Normative tehnice de aplicare a legislaţiei O.D.U.

– Secţia de Hidrogeologie S.D.E.A.C.E.P.G. – Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrală (Regional Environmental Center) REFCOND – Condiţii de Referinţă ROMSILVA. – Plan de Management Bazinal P.A. s. – Stare ecologică bună SEVESOII– Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S. – Planul Naţional de Dezvoltare Rurală P. – Programul de Măsuri P. – Special Areas of Conservation (Arii speciale de conservare) S.A.D.R.A. – Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor RAMSAR – Convenţia pentru Zone Umede de Importanţă Internaţională R–E1. – Sites of Community Importance (Situri de importanţă comunitară) SOR – Societatea Ornitologica din România S.R.S. – Valorile prag. – Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategica de mediu) S.M. (threshold values) T.A.. R. – Regia Naţională a Pădurilor S.G.I.V.PHARE – Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy (Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei) P.E. – Programul Operaţional pentru Pescuit în perioada 2007–2013 P.O.N.R–E2 – Rivers Eastern Continental –Tipuri de râuri est continentale (intercalibrare) R.– spaţiu hidrografic SNGD – Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor S. – Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor P. – Special pre–Accession Programme for Agriculture and Rural Development (Programul Special de Pre–Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii S.C.E. – Special Protected Areas (Arii de protecţie specială avifaunistică) T.P.O.P.E.B.M. – Taxa pe Valoarea Adăugată U.O.N.D.H.A. – Technical Assistance Information and Exchange System (Sistemul de Asistenţă Tehnică şi Schimb Informaţional) T.A.P.S.O.V.D.I.B.C.N.N.H.D.R.C.X.h. Mediu – programul Operaţional Sectorial pentru Mediu în perioada 2007–2013 P. Scientific and Cultural Organisation 19 . – United Nations Educational.

– Valoare Adăugată Brută V.foarte bun PG PM PU .irigaţii .mediu .D.carstic . – World Wide Fund (Fondul Mondial pentru Natura) Tipuri acvifere P K F q .A.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .W. – Zonă vulnerabilă la nitraţi WAQ – Model pentru prognozarea calităţii apei W./Z.fisural .N.F.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .U.V. .B.menajeri.agricoli.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .E.N.A.industrie .puternic nesatisfăcător 20 . – United Nations Development Program component – The Global Environment Facility QUAL 2K – A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality V.V.nesatisfăcător PVU .–G.zootehnie Poluatori: I A M Z . .debit specific Utilizarea apei PO IR I P Z . – Valoare netă actualizată Z.Gradul de protecţie globală al corpurilor de apă subterană .industriali.F.zootehnici PVG .N. .bun .piscicultură .alimentari cu apă pentru populaţie .poros .P.

Partea I nr. Partea I nr. 519 din 26/07/2010. Actul a intrat în vigoare la data de 12 ianuarie 2010. 1.conform Hotărârii nr. 732/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului . Publicat în Monitorul Oficial. 144/2010 din 23/02/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor. 1. Actul a intrat în vigoare la data de 26 iulie 2010. 2. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale .Lista actualizată a denumirilor oficiale pentru autorităţi ale administraţiei publice centrale. autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice 1. 725/2010 din 21/07/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Publicată în Monitorul Oficial. modificată prin Hotărârea Guvernului nr.” 6.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studii pentru Ordine Publică în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru completarea anexei nr. 720/2010. Comerţului şi Mediului de Afaceri – conform Hotărârii nr. Publicat în Monitorul Oficial. Partea I nr.conform Hotărârii nr. organizarea. 139 din 02/03/201. Comerţului şi Mediului de Afaceri. precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. 1635/2009 din 29/12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor. Publicat în Monitorul Oficial. 22 din 12/01/2010.380/2009 privind înfiinţarea. 1 la Hotărârea Guvernului nr.conform Hotărârii de Guvern nr. 4. Actul a intrat în vigoare la data de 4 ianuarie 2009. 0 Actul a intrat în vigoare la data de 02 martie 2010. 1.634 din 29 decembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei. Ministerul Administraţiei şi Internelor .conform Hotărârii nr. pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.conform Hotărârii de Guvern nr. 548 din 04/08/2010. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ministerul Mediului şi Pădurilor . 3. Partea I nr. „Ministerul Economiei. 904/2010 din 25/08/2010 privind restructurarea şi reorganizarea Ministerului Dezvoltării 21 . 5. Publicat în Monitorul Oficial. Ministerul Sănătăţii . Actul a intrat în vigoare la data de 04 august 2010. 3 din 04/01/2009. nr.

497 din 19/07/2010. 671/2007. Publicat în Monitorul Oficial. 10. Familiei şi Protecţiei Sociale . Publicat în Monitorul Oficial. 22 .conform Ordinului nr.conform Hotărârii nr. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii . 728/2010 din 21/07/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.conform Hotărârii nr.A.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. 616 din 31/08/2010. 263 din 22/04/2009. Familiei şi Protecţiei Sociale.R.S. Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.N. precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.conform Legii nr. 346/2006 din 21/07/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării. Partea I nr. 3/2010 din 05/02/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 512 din 22/07/2010. 76/2009 din 11/02/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Publicat în Monitorul Oficial. partea I nr.C. Actul a intrat în vigoare la data de 13 iulie 2010. 658 din 6 aprilie 2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 9. Administraţiile Bazinale de Apă . 89 din 13/02/2009. Actul a intrat în vigoare la data de 31 august 2010. 1. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii.. Partea I nr. 12. Actul a întrat în vigoare la data de 31 iulie 2006. Partea I nr. publicat în Monitorul Oficial. Actul a intrat în vigoare la data de 22 aprilie 2009. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010. 7. Ministerul Muncii. Partea I nr. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice .conform Hotărârii de Guvern nr. 8. 11. Ministerul Apărării Naţionale .Regionale şi Turismului. 107/1996. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii . 478 din 13/07/2010. Publicat în Monitorul Oficial.conform Legii nr. Actul a intrat în vigoare la data de 13 februarie 2009. 622 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice . Partea I nr. Publicat în Monitorul Oficial. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010. 146 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 654 din 28/07/2006.

definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”. referitor la 23 . definirea „condiţiilor de referinţă” pentru apele de suprafaţă. luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanţe prioritare care prezintă un important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptată a evacuărilor. definirea a 5 clase de calitate a apelor ţinând seama în primul rând de elementele biologice. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă. operaţional şi de investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordării ecosistemice. precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere. atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane. emisiilor şi pierderilor substanţelor prioritar periculoase. Directiva Cadru în domeniul apei fundamentează o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor. realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul recuperării costurilor aferente serviciilor de apă. când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. stabilirea unei reţele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării apelor. stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic. ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene. stabilirea obiectivelor de mediu. prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane. Introducere Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000. urmărind noi elemente: elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri. cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale.1. pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie realizat până în 2015.

poluarea cu substanţe prioritar periculoase şi alterările hidromorfologice. conceptul de reabilitare al resurselor de apă. poluarea cu nutrienţi.prevenirea şi controlul poluării.C. în special. elaborarea proiectului Planului de Management pe bazin hidrografic. 2007..  Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au fost prezentate spre informare şi consultare publicului. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/E.12. măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiază factorii majori care influenţează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic. Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice.12. De asemenea. folosind controlul poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor.  În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanţe organice. atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şi subterane. prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi pentru 24 . Planul de management bazinal este în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socioeconomică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toate ramurile economiei. precum şi standarde de calitate a mediului. Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomică prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe. până la 22. cu privire la următoarele etape referitoare la: calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic şi despre rolul consultării. pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată. sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22. specifică faptul că Statele Membre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii. până cel mai târziu în 2006. în cadrul întâlnirilor privind elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (2007).2008 şi consultarea publicului 6 luni în cursul anului 2009.

Administraţia Naţională „Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. componentă cantitativă de gospodărire a apelor din cadrul Schemelor Directoare.B. De asemenea. împreună cu Ministerul Mediului. pornind de la caracterul regenerabil dar limitat al resurselor de apă dulce. managementul apelor trebuie să ofere soluţii pentru asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaţiei şi economiei. unitară.2000.H. Planul de management al bazinului hidrografic (P.dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. echilibrată şi complexă a resurselor de apă. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobat prin HG 1212/29. Ca infrastructură de bază a economiei. la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost creat Departamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice.47 din Legea apelor nr. precum şi de la principiile gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafaţă şi subterane. În acest scop. autoritate competentă pentru implementarea Directivei Cadru Apa în România. atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. aparţinând Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice. componenta de gospodărire cantitativă a resurselor de apă din cadrul Schemelor Directoare.A. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărire a apelor cu organele 25 . în conformitate cu prevederile art. s-a înfiinţat un Comitet de Bazin.B.) trebuie corelat cu planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice (P. În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.M. componentă de gospodărire calitativă a resurselor de apă şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic. În acest context. la nivelul fiecărei Direcţii de Ape s-a înfiinţat un compartiment pentru elaborarea Planului de Management bazinal. la nivelul fiecărui bazin hidrografic.H. Administraţia Naţională „Apele Române” a fost desemnată.11. 913/2001. iar în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.) cât şi cu programele de dezvoltare şi etapizare. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu Ordinul nr.

Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport 2004 a fost elaborată de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea cu contribuţia ţărilor dunărene şi aprobată de miniştrii mediului din ţările dunărene reuniţi în cadrul Conferinţei Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13.2004. acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 4000 km2. 26 . Sava. Acest comitet îşi propune respectarea şi aplicarea principiilor gospodăririi durabile a resurselor de apă şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă. Deltă şi apele costiere. În acest scop statele semnatare a Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării să fie format din trei părţi: Partea A: Planul general ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere şi se referă la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2. Dunărea. statele dunărene. lacurile cu suprafeţe > 100 km2. Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului 2010. utilizatorii din bazinul respectiv. În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei. beneficiarii serviciilor de gospodărire a apelor şi cu organizaţiilor neguvernamentale locale cu profil de protecţie a mediului. Partea C: Planurile de management la nivel de sub-bazine naţionale (în cazul României -11).administraţiei publice locale. Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaţional (Tisa. Partea B: Planurile naţionale de management ale ţărilor dunărene. printre care şi România trebuie să contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării. Prut.12. urmând aceeaşi modalitate de realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004. Delta Dunării).

astfel. zone protejate.C. agenţii economici.în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. în vederea informării şi consultării publicului pe o perioadă de peste 10 luni în cursul anului 2009 (până la 10 noiembrie 2009). Aşa cum s-a precizat mai sus. Datele au fost furnizate în principal de colectivele din cadrul Direcţiei Apelor Prut şi S. referindu-se la: cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2. De asemenea. pentru analiza evoluţiei în timp a unor parametrii caracteristici. lacurile cu suprafeţe > 10 km2. Planul Naţional de Management al Apelor din România este format din 11 Planuri de Management Bazinale.P. Planul Naţional şi Planurile sub-bazinelor conţinând informaţii adiţionale/complementare. Proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad . având ca obiectiv armonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere.R.a fost prezentat pe website-ul Direcţiei Apelor Prut pe 22 decembrie 2008.A-urilor. starea apelor. Bulgaria şi Serbia). cât şi în anul 2009. obiectivele de mediu. programele de măsuri. însă procesul de elaborare nu a început încă. există iniţiative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internaţionale cum ar fi Prut şi Delta Dunării împreună cu Republica Moldova şi Ucraina. Direcţiile Judeţene de Agricultură din judeţele aparţinând 27 . în special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafaţă şi subterane. România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin. ce cuprinde problemele de importanţă bazinală cu efecte transfrontaliere. au fost organizate întâlniri cu ţările vecine (Ungaria.G. inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (I.D.Partea B De asemenea. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. atât în anul 2008.). acest lucru este menţionat specific în capitolul respectiv. Se precizează ca nivelul de detaliu creşte de la partea A (internaţională) la partea C (sub-bazine naţionale). Partea B (naţională) . Datele şi informaţiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007.varianta preliminară . analiza economică şi excepţiile de la obiectivele de mediu. la nivel bilateral. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioadă mai îndelungată de timp. acvifere transfrontaliere cu suprafaţa > 1000 km2.

chimice şi hidromorfologice. În acest sens. pe baza elementelor biologice. Administraţiile Regiunilor de Dezvoltare. De asemenea.).267 km2 (fig. în concordanţă cu cerinţele Directivei 2001/42/C. Institutul Naţional de Statistică etc. Prezentarea generală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad 2.1. 2.). acestea fiind integrate în proiectul Planului de Management bazinal şi puse pe site-ul Direcţiilor Apelor şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” în vederea consultării publicului şi în mod special a unităţilor implicate în procesul de implementare al Directivei Cadru. elaborate de către institutele de cercetare şi universităţi. precum şi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a potenţialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate. Îmbunătăţirile/actualizările au vizat unele capitole. Agenţiile de Protecţia Mediului şi Garda de Mediu.E. având o suprafaţă totală de 20.1. 28 . sinteză a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice. o serie de autorităţi ale administraţiei publice centrale.E. 2. Delimitarea spaţiului hidrografic Planul de management se elaborează pentru spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut. care vor trebui să ia măsuri pentru a se atinge obiectivele de mediu ale diverselor categorii de ape. privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (transpusă prin H. în vederea aprobării prin Hotărâre de Guvern. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe). conform prevederilor Directivei Cadru. autorităţile locale şi judeţene. Pe măsură ce se s-au finalizat studiile. după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului Naţional de Management şi a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice. proiectul Planului de Management bazinal – varianta preliminară – a fost îmbunătăţit. privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă.G. Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea.spaţiului analizat. bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţi de stânga ai râului Siret din judeţele Botoşani şi Galaţi. a urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (S. autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice şi-au schimbat în mod oficial denumirea.A. nr. planul conţine o listă cu denumiri actualizate ale acestora. care se regaseşte după secţiunea „Abrevieri”.

1 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 29 .Figura 2.

Al doilea afluent ca lungime al Dunării. 23. Târgu Bujor. Huşi. Hârlău.9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi Republica Moldova pe 711 km.77 21.196.85 4. Iaşi.500 km2 se desfăşoară pe teritoriul a trei state: Ucraina.196 milioane locuitori (din care 1.67 0. Galaţi.267 % din suprafaţa totală pe b. Darabani.566 7481 920 612. spaţiul hidrografic Prut .487 în b. Dorohoi. crt.550 13. Vaslui. Densitatea populaţiei este de circa 112 loc/km2 (tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr. Suprafaţa totală a bazinului de 27. Bacău şi Vrancea.74 0. Tabelul 2. râul Prut (952. Populaţia din aceasta zonă este de circa 2. Bereşti.85 31. 1 2 3 4 5 6 7 Suprafaţ Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Neamţ Bacău Vrancea Galaţi Total a (km2) 4782 4564 5318 172 946 157 4328 20.34 0.52 26.24 0.h. România şi Republica Moldova.04 27. este delimitat în partea de nordest şi est de bazinul râului Prut. locuitori rezidenţi în 15 oraşe: Botoşani.h.Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoşani.53 20.04 mil.590 % din populaţia totală pe b. Prut). Vaslui şi Galaţi şi parţial judeţele: Neamţ.1).215.35 100 Populaţia (locuitori) 414042 692546 455.88 100 30 .485 2.Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest. 18. Bazinul râului Bârlad. afluent de stânga al Siretului.h. Negreşti şi Tecuci. Săveni. Târgu Frumos. Din punct de vedere administrativ. Iaşi. Bârlad.60 22.62 0. În mediul urban trăiesc mai mult de 1. Siret la vest şi Nistru la nord şi est.

2‰.2. are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7.3. cel mare afluent de stânga al Siretului. 2 Altitudinea medie variază între 130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluenţă.639 km.220 km2. Panta medie a bazinului este de 0.967 km (cca. O caracteristică a b. unde se regăseşte şi altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare-Tudora). Bazinul are o altitudine medie de 211 m şi o pantă medie de 5‰. situată în totalitate în bazinul râului Prut. 31 . 2. are înălţimea medie de circa 150 m. 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii) şi 18% sunt cursuri semipermanente. de la nord la sud.Bârlad aparţine Podişului Moldovei şi părţii de nord-est a Câmpiei Române. Bârlad:  Podişul Central Moldovenesc. 4. Hidrografie Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafaţă de recepţie de 10. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralelă cu munţii Carpaţi. Prut este forma alungită cu o lăţime medie de circa 30 km. alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime medie de circa 400 m. Râul Bârlad adună 144 de afluenţi codificaţi cu o lungime totală de 2.  Podişul Sucevei. scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii. Bazinul superior prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre stânga. 2. se individualizează următoarele subunităţi morfologice care aparţin atât b. h. Raul Bârlad. În continuare.2)  Câmpia Moldovei. (Fig.2. fragmentate de văi adânci (150-200 m).h. Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Relief Relieful spaţiului hidrografic Prut .h. iar cursul inferior este cvasisimetric.6% din suprafaţa ţării). Prut cât şi b. limita vestică a bazinului Prut.

Figura 2. 2 Principalele unităţi de relief 32 .

Bârlad 27%.19% în b.3). Terenurile arabile sunt predominante atât în b.h. Prut şi 16. Bârlad.• Dealurile pliocene (Colinele Tutovei.  Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar. Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. cât şi de factorii antropici (Fig.h. luciul de apă ocupă un procent de 1. Pădurile.h. 2. Bârlad (46%). cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului.4.h. adânci de 100-150 m. Astfel.h. 2. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13.Bârlad este influenţat de condiţiile fizico-geografice. Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrografic Prut . separate de văi consecvente. Prut 21. sunt dezvoltate în special în zonele de contact cu relieful înalt de podiş.26 în b. ce ocupă în b. 33 .h. Prut (54.1% în b. Dealurile Fălciului.7%) cât şi în b.h.3% în b. Prut şi 0.h.4% şi în b. cu lăţimi de circa 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m. Bârlad. Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord şi circa 250 în sud.

3 Utilizarea terenului 34 .Figura 2.

din care utilizabile sunt circa 960 mil. Bârlad şi afluenţi ai acestora. cele calcaroase aflorând pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc. n 2. un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9. rocile calcaroase fiind pe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc. depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă.85 mil. la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm. Climă Prin aşezarea în partea de est a ţării.2. 2.5 ºC. În zonele joase predomină un climat de stepă. Resurse de apă Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează circa 3661 mil. În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm.5.0 şi ºC î bazinul hidrografic Bârlad este de 9. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614. Podişului Sucevei şi văii Prutului. 35 . Podişul Moldovei are un climat temperatcontinental cu unele particularităţi.4. mc. (Fig. Stocul de 3661 mil. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400 mm şi 600 mm pe an. Geologie Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios. iar în cele mai înalte. Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile de tip silicios.) 2.6. reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal de râurile Prut. mc/an. În ambele bazine.7. mc/an. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse. unde se înregistrează aproximativ 600 mm. mc/an. pliocenă şi cuaternară. media pe bazin ajungând la circa 520 mm.

Figura 2. 4 Principalele unităţi geologice 36 .

În lungul cursului. râul Prut are o lungime de circa 211 km.6 mil. mc/an) în secţiunea Rădăuţi.7 mil. mc (6.Bârlad sunt estimate la 460. râul Jijia. Râul Prut izvorăşte de pe versantul N-E al masivului Cernahora la altitudinea de 1580 m. În spaţiul hidrografic Prut Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de apă reduse: Jijia 1. 37 . mc (7.97 mc/s) din care aportul surselor freatice este de 34.58 mc/s). Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut .56 mil.1. Caracterizarea apelor de suprafaţă 3. debitul mediu multianual al râului Prut creste de la 78. mc (7.4 ‰.8 mc/s) provin din surse freatice şi 246.241 km2. din munţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunărea la altitudinea de 2 m.Bârlad sunt identificate 417 râuri cu suprafeţe mai mari de 10 km2 şi 75 de lacuri (acumulări şi un lac natural) cu suprafeţe mai mari de 50 ha (fig.4 mil. mc/an) la conflue nţa cu Dunărea.2 l/s/km2. un coeficient de sinuozitate de 1. iar al surselor de medie şi mare adâncime de 216.7 – 2. la Oroftiana.1 mc/s (2462 mil. Vaslui în secţiunea Moara Domnească 2 l/s/km2 şi Tutova în secţiunea ac.7 mil.1). mc/an) în secţiunea Bârlad. mc (1. Până la intrarea pe teritoriul României. Aportul principalului afluent. ajungând la 105 mc/s (3314 mil. mc/an) atât pentru râul Vaslui (la Moara Domnească) cât şi pentru râul Tutova (acumularea Cuibul Vulturilor).87 mc/s). 3.1 mc/s).7 mc/s (2736 mil. • Râuri Prutul este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră. panta longitudinală de 6. Resursa utilizabilă este de circa 251.5 l/s/km2. 3.8 mc/s) din surse de adâncime. Bahlui în secţiunea Iaşi 2. la 11 mc/s (347 mil. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apele subterane freatice cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m). mc/an) în secţiunea Ungheni. mc (6. Aportul afluenţilor mai importanţi este de 1 mc/s (31. Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9.18 şi un bazin de 8. mc (14.4 mil. mc/an) la confluenţa cu Siretul.1 mil. din care 214. Cuibul Vulturilor 1. este de 10 mc/s (316 mil.8 l/s/km2. mc/an).48 mc/s (300 mil. Categorii de apă de suprafaţă În spaţiul hidrografic Prut . la 86.

1 Categorii de ape 38 .Figura 3.

Pe partea dreaptă râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care menţionăm: Poiana. Coeficientul de sinuozitate este de 2. La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruia se pot face transferuri de debit în Jijia Veche. Başeu.2‰. care însumează o suprafaţă de 1.33 km/km2). Multitudinea iazurilor din bazin. Brăneşti şi Chineja. Volovăţ. Oancea. Isnovăţ. Racoveţul. Rădăuţi. Vorniceasa. o lungime de 275 km.45. Gârla Mare. ultimul fiind şi cel mai important. în lungime de 49 km. În bazinul Başeu majoritatea râurilor au curs temporar. 39 . Pistinka.30. Elan. Larga. iar coeficientul de sinuozitate este de 1. Panta medie a râului Prut este de 0. Jijia.În continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoriul României: Raul Başeu (F = 965 km2. Liucica. cu altitudinea medie de 152 m.809 km.3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1. Bahlui) şi aproape 8. de la altitudinea de 340 m. Partea din râu în aval de Chipereşti şi până la vechea confluenţă cu Prutul. izvorăşte din Masivul Bour. Vilia. L = 118 km). Jijia.967 km2 şi lungimea. mc. Pe teritoriul României suprafaţa bazinului hidrografic este de 10. Bazinul hidrografic al râului Jijia are o suprafaţă de 5. din care 3. Densitatea reţelei hidrografice este de 0. Lopatnic. Mirnova. iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰. pe care face şi graniţa de est.000 km au curgere intermitentă (Putreda. pe teritoriul Ucrainei.190 ha cu un volum de 34 mil. Ciugurul.55. Corneşti. Pe teritoriul României lungimea afluenţilor codificaţi este de 3. având o pantă medie de 2. România şi Moldova) 11. Aluza).757 km2. Raul Jijia. a fost determinată de necesitatea asigurării rezervelor de apă. Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia. a căpătat denumirea de Jijia Veche. traseul râului Jijia a fost modificat prin execuţia unei albii artificiale până la confluenţa cu râul Prut. panta longitudinală a râului este de 1‰.000 km au curgere permanentă (Başeu. Din dreptul localităţii Chipereşti. Râbniţa şi Ceremuşul. Din stânga nu primeşte afluenţi importanţi din Carpaţi.Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări (Ucraina.000 km. izvorăşte din Dealul Ibăneşti – Herţa de la altitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m. Kamenka. cel mai important afluent de pe partea dreapta al Prutului.În acest sector afluenţii de dreapta sunt: Pruteţul.41 km/km2 fiind superioară mediei pe ţară (0. este de 742 km. Frasinul. Moşna.

004 0. ajungând la vărsare la 20 m. crt.080 km2 şi o lungime a reţelei hidrografice de 672 km. Râul Bârlad are 45 afluenţi din care cei mai importanţi sunt: Sacovăţ. iar pentru afluenţii mai mari variază între 3-7‰. Pereschiv şi Berheci.6 6778 220 10.Râul Jijia are 36 afluenţi din care ce mai importanţi sunt: Sitna. Jijioara şi Bahlui.220 km şi o lungime de 207 km.008 0.010 0. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl. Izvorăşte din Dealurile Valea Ursului.587 0.0 215 313 40 250 257 0.Vaslui. Tutova. Tabelul 3. Râul Bârlad este un râu tipic de silvostepă având o suprafaţă de bazin de 7.030 3 Bârlad Tecuci Sacovă ţ 39.15 şi 2. Coeficientul de sinuozitate este 1.35 km/km2. de la altitudinea de 347 2 m.365 km. L = 72 km). Lungimea totală a reţelei hidrografice codificate este de 2.00 1/7160 . L = 25 km).004 0. Geru (F = 755 km2.015 0.01 5 0. Afluenţi de stânga ai râului Siret în judeţele Botoşani şi Galaţi au o suprafaţă a bazinelor hidrografice de 2.465 0. Miletin.3 0. L = 62 km) şi Suhu (F = 373 km2. (km) Bârlad Băceşti Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m /s) 3 minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% Qm/Q M 1 207 138 292 0.00 0 1/95 2 Bârlad Vaslui 176 1550 236 2.344 0. Racova.00 4 0.080 0. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0. Crasna.29 0 0.13.002 Racova Puşcaşi 0. Panta medie a râului Bârlad este de 2‰.750 0.490 4 5 Tungujei 16 6. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Debite medii Lungime Nr.90 0. Alimentarea din izvoare şi prezenţa pânzelor freatice sunt cu totul insuficiente ceea ce duce în anii deosebit de secetoşi la apariţia fenomenului de secare. Panta longitudinală a acestora este de 3‰ şi coeficientul de sinuozitate variază între 1. Cei mai importanţi sunt: Călmăţui (F = 363 km2.3.

0 13.0 1/22 0.00 1/373 18.00 5 1/706 Başeu Ştefăneşti Jijia Dorohoi 18 267 238 262 0.331 0.008 19 Jijia Todireni 181 1070 186 2.03 0 5 1/2560 10 Berheci Feldioara 26.0 1/22 20.6 88.0 11.8 1.0 15.0 15.080 0.00 1/1740 1 0 1/2640 Qm/Q M 7 7.080 0.080 0.03 0 0.3 495 261 0.0 10.00 1/2260 .2 46 940 220 41 167 202 2.3 402 9074 12000 15620 25095 26874 917 268 529 480 361 290 279 168 0.02 0 0.50 1/400 17.00 5 0.24 0. (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 2 6 Vaslueţ Soleşti Crasna Mânjeşti 35 429 245 0.010 0.712 79.454 0.80 0.040 0.0 9.281 0.035 20 21 Sitna Todireni 3.00 2 0.020 Miletin N.0 13.16 0.007 0.0 105 92.005 0.040 1/1080 15. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl.060 0.2 6.0 7.001 0.01 0 0.090 0.020 0.0 652 554 387 212 79.015 0.Debite medii Lungime Nr.0 401 216 0.004 9 65 172 281 0.0 12.06 0 0. crt.875 0.001 0.469 0.902 0.100 0.9 83.005 8 Simila Bârlad Tutova Rădeni 2.0 1/49 20.015 0.00 1/1097 0 0.650 0.5 265 250 0.0 13. Bălcescu 0.050 11 12 13 14 15 16 17 Zeletin Galbeni Prut Prut Prut Prut Prut Rădăuţi Stânca Ungheni Fălciu Oancea 7.

46 0.9 ha 42 .200 0.89 ha şi Balta Teiva-Vişina. S = 2 ha În judeţul Iaşi: Lacul Pruteţ-Bălătău. S = 24.3 1.06 0. S = 6. (km) Supraf aţa (km2) Q mediu Altitudine multianu (mdM) al (m3/s) minime lunare în m3/s cu asigurările 80% 90% 95% 0 22 Bahlui Hârlău Bahlui Iaşi Bahlueţ Pd.00 7 00 1/1080 Qm/Q M 23 12 1717 150 3. doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha (tabelul 3.120 1/763 24 1.020 1/1830 25 17 410 168 0.2). Ca suprafaţă.012 • Lacuri naturale Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. crt. Tabelul 3.020 0.010 0.Debite medii Lungime Nr.5 523 159 1. Lacul Pochina În vechea luncă inundabilă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare.08 0 0.438 0. Râul Staţia hidrometrică râu de la confl. Denumire lac Suprafaţa (km2) 0.00 5 0.00 2 0.748 Altitudine medie (m) 11 Adâncime medie (m) 1. În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în judeţul Galaţi (Prutul inferior). 2 Caracteristicile lacurilor naturale Nr.050 0.020 0.439 0. crt. dar datorită modificărilor antropice au dispărut sau au fost transformate în iazuri piscicole. Prin legea 5/2000 sunt declarate rezervaţii şi monumente ale naturii: • • În judeţul Botoşani: Bucecea-Bălţile Siretului. Iloaiei Elan Murgeni 82 137 317 0.

2.400 mil mc. geologie predominant silicioasă. Limitele ecoregiunilor Provincia Pontică şi Câmpia de Est intersectează cursurile de apă importante care provin din zona montană la altitudinea de 200-250 m.A. În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulări din care cea mai importantă este Stânca-Costeşti cu un volum total VT = 1. 3. păduri de foioase şi zone agricole. În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui. există un număr de 3 acumulări.). Ecoregiuni. Prut (225) pe râurile Başeu. Acestea sunt reprezentate în Fig. iar între cursurile principale limita ecoregiunilor urcă până la altitudinea de 400-500 m.Bârlad s-au delimitat 2 ecoregiuni: Provincia Pontică (12) şi Câmpia de Est (16). Pe afluenţii râului Siret. Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizează prin geologie predominant silicioasă.• • În judeţul Galaţi: Balta Potcoava (49 ha).2. ce se află pe teritoriul administrat de D. soluri cernoziomice. Prut.Bârlad. pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuţiei geografice a faunei acvatice. Ecoregiunea Provincia Pontică se caracterizează printr-un relief uşor ondulat în partea de N. iar restul îndeplinesc alte funcţii (irigaţii.8 ha). Sunt amplasate cu precădere în b.h. pentru a delimita bazinele hidrografice a căror cursuri de apă sunt situate în regiunea de dealuri joase. 43 . Bahlui şi afluenţi ai acestora. adăpat etc. multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Lacul Pochina (74. Majoritatea au rol piscicol. 3. exceptând bazinul hidrografic Bârlad.8 ha) şi Lacul Vlăscuţa (41. Puşcaşi pe râul Racova. zone limitate cu păduri de foioase. soluri cernoziomice. tipologie şi condiţii de referinţă Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru în domeniul Apei (Ilieş 1978). Acumulări Iazurile sunt prezente în număr mare (262) în spaţiului hidrografic Prut . Acumulările din spaţiului hidrografic sunt în număr de 75 (permanente şi nepermanente) din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii. Jijia. Râpa Albastră pe râul Simila. în spaţiul hidrografic Prut .

> 500 m. având la bază sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). dealuri şi podişuri.tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici. • caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura medie multianuală.1. suprafaţa bazinului de recepţie. opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate: • structura litologică a patului albiei. corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor. s-au utilizat următorii parametri: obligatorii – care conduc la primele diferenţieri: • • • • ecoregiunile. factori presupuşi a se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie de tip cauza-efect) • Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare biologică a tipologiei abiotice • Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România.2. calcaroase şi organice. • Altitudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile < 200 m. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape: • Abordarea top-down . • debitul specific mediu multianual. care definesc principalele unităţi de relief: câmpii. 200-500 m. altitudinea bazinului. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă. 44 . caracteristicile geologice. zone piemontane şi munţi. • panta medie a cursului de apă.3. • debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%.

Figura 3.Bârlad 45 . 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut .

005 mm). respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. mâl (D = 0. zona lipanului. respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2). În consecinţă. sub Art.Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaţa bazinului. Pentru structura litologică a patului albiei s-au considerat următorii constituenţi: blocuri (D > 200 mm). cu un singur subtip în funcţie de geologie. mic (< 3 l/s/km2). zona mrenei şi zona crapului) au condus la definirea. 46 . tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată. mari > 8 ºC. Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă În etapa actuală. Sintetizarea. cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2).3 – 2 l/s·km2). în secţiunile de referinţă şi cele mai bune secţiuni disponibile. mediu (3-30 l/s/km2). pentru spaţiul hidrografic Prut .005 mm). mediu (0. cu două subtipuri diferenţiate în funcţie de geologie. nisip (D = 0. cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2). ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004. în această etapă a fost definit pentru spaţiul hidrografic Prut .A.. cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2).Bârlad un număr de 7 tipuri de cursuri de apă. Caracteristicile climatice au fost diferenţiate prin precipitaţiile medii multianuale: reduse <500 mm/an.3 l/s·km2).C. zona scobarului şi a cleanului. pietriş (D = 2 – 70 mm). Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii: mare (>30 l/s/km2). conducând la reducerea numărului de tipuri. argilă (D < 0.05 – 0.3. mic (<0. medii 0-8 ºC. medii 500-800 mm/an şi abundente > 800 mm/an şi prin temperaturi medii multianuale: mici < 0 ºC. a 10 tipuri de cursuri de apă. bolovăniş (D = 70 – 200 mm). iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s·km2).05 – 2 mm).Bârlad. 5 al D. având în vedere existenţa unor date şi informaţii suplimentare rezultate din măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă). Analiza datelor şi informaţiilor mai sus menţionate şi corelarea acestora cu tipurile de ihtiofaună potenţială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona păstrăvului. Prezentarea sintetică a tipurilor şi sub-tipurilor este cuprinsă în Tabelul 3.

20.5 -5 <20 0 400 600 911 210 0.5 situat în zona RO06 de câmpie 11. argilă mâloa să mâl 130 200 500 500 700 810 1-5 0. 3 Tipologia cursurilor de apă Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Curs de apă situat în zona de dealuri sau de podişuri Curs de apă 10-a. 16 a-silicioasă 101000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă nisip.16 >300 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică câmpie F>3000 km2 ECO 11 F>5000 km2 ECO 12.010.Tabelul 3. RO04 11. 16 102000 bcalcaroasă c-organică a-silicioasă bcalcaroasă c-organică <8 <20 0 400 600 911 <3 <0. 12. pietriş nisip.3 Sector de curs de zone apă cu 16 1000 5000 umede RO09 nisip.16 nisip. mâl. mâl <2 <20 0 400 600 911 1-3 situat în zona de câmpie Sector de curs de apă situat în zona de RO10 11.4 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol . 12.05-1 RO10 * 47 q95% (l/s/km2) 0. argilă 0. 12.

este necesară o investigare şi analiză hidrologică aprofundată. 48 q95% (l/s/km2) 0 Ecoregiunea Panta (‰) Q (l/s/km2) Geologia Simbol .Pa rii Precipitaţii (mm/an) ra Altitudinea (mdMN) Structura litologică et m Temperatura (°C) Suprafaţa (km2) Tip Sector de curs de zone apă cu >300 RO11 11. 12.1-1 RO11 F>5000 km .16 0 >500 0 a-silicioasă bcalcaroasă c-organică umede situat în zona de câmpie F>3000 km2 ECO 11 2 nisip. Având în vedere diversitatea şi heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apă din această categorie.57 0 <8 <2 În privinţa cursurilor de apă nepermanente.16 Curs de apă nepermanent situat în zona RO19 de dealuri şi podişuri Curs de apă nepermanent situat în zona de câmpie RO20 102000 a-silicioasă bcalcaroasă nisip. care să conducă la diferenţierea detaliată a unor noi tipuri sau/şi sub-tipuri. nisip 530 200 500 450 550 810 1. reprezentate de acele cursuri de apă caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero. urmată de investigaţii directe ale comunităţilor biologice specifice tipurilor respective. au fost menţinute cele 4 tipuri definite în etapa anterioară. funcţie de altitudine. mâl <20 0 400 500 911 101000 a-silicioasă bcalcaroasă pietriş . mâl. argilă <1 <20 0 400 600 911 210 0.* ECO 12.

constând în selectarea secţiunilor de referinţă sau a celor mai bune secţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice.: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulată „expert judgement” (experienţa expertului). Resturile lemnoase să nu fie înlăturate. 3. În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altor elemente biologice. numărul tipurilor fiind în acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare în cadrul unor tipuri. 49 . specifice fiecărui tip de corp de apă. Condiţii de referinţă pentru râuri Directiva Cadru (Anexa II 1.Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 417 cursuri de apă (din care 8 au secare permanentă) cursuri de apă cu suprafeţe mai mare de 10 km2 identificate pe arealul de activitate al Direcţiei Apelor este prezentată în Fig. fizico-chimice neperturbate sau cu influenţe antropice minime.3 (i)) prevede stabilirea condiţiilor de referinţă pe baza elementelor hidromorfologice. Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat. Condiţiile de referinţă reprezintă valorile elementelor biologice. Cursuri de apă şi habitate Secţiunile de referinţă trebuie să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu păduri neexploatate. pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevantă. utilizării terenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse. corespunzând unor situaţii din prezent sau din trecut. Secţiunile de referinţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice. fizico-chimice şi biologice. completată în unele cazuri (ex. care sunt în concordanţă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului Internaţional al Dunării: Utilizarea terenului în bazinul de recepţie Influenţele urbanizării. Definirea condiţiilor de referinţă s-a realizat în mod preponderent prin metoda abordării spaţiale. este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră.3. Lipsa datelor istorice relevante a evidenţiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a condiţiilor de referinţă. hidromorfologice. Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportului sedimentelor.

Bârlad 50 .Figura 3. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .

Criterii fizico-chimice Să nu existe surse punctiforme de poluare organică.Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabile Vegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală. S-a realizat o selecţie a siturilor potenţiale. în lacuri). Să nu existe alterări ale regimului termic. Să nu se manifeste acidifierea. Utilizarea în scop recreaţional Fără utilizare intensivă în scop recreaţional. hidromorfologice şi fizico-chimice. alcalinizarea şi salinizarea. evacuărilor în unde pulsatorii. Biomanipulare Nu există biomanipulare (de ex. Secţiunile de referinţă selectate acoperă variabilitatea temporală şi spaţială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv. Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificări minore. derivaţiilor. punându-se totodată bazele unei reţele de secţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice. Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienţi. Să nu existe surse de poluare difuză. 51 . Biologie Fără alterări ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex. Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor. piscicultura). Morfologia lacului Alterările hidromorfologice să nu influenţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere să nu fie perturbat.

Pentru a se stabili cu mai mare acurateţe condiţiile de referinţă specifice tipului. valorile de referinţă ale indicilor care intră în alcătuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6. pentru râuri fiind utilizate comunităţile de macronevertebrate. iar pentru fitoplancton. Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent. în definirea condiţiilor de referinţă s-a avut în vedere reprezentativitatea elementelor biologice. în anexa 6. având în vedere diversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. Pentru analiza comunităţilor de macronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică. funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia. În următorul ciclu de planificare se vor studia în acest scop şi comunităţile de fitobentos. Bănărescu (1964) şi fitoplanctonul. precum şi disponibilitatea datelor.A. pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este considerat reprezentativ utilizându-se un indice multimetric. reprezentată de utilizarea mai multor indecşi. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiţiilor de referinţă. respectiv bună-moderată. Pentru macronevertebratele bentice. Participarea României la exerciţiul european de intercalibrare s-a realizat pe bază de voluntariat.B.bună. condiţiile de referinţă vor fi definite într-o etapă ulterioară. sau evaluat: ihtiofauna potenţială stabilită de academicianul P.4.1.În spaţiul hidrografic Prut . precum şi necesitatea investigării şi analizei hidrologice aprofundate. De asemenea. România nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dată.1. Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 3.1. în special în cele de ordin mic. 52 . În sistemele lotice. comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stării ecologice şi este utilizată pentru a furniza informaţii suplimentare evaluării realizate pe baza celorlalte elemente biologice.1.Bârlad au fost selectate un număr 4 secţiuni de referinţă (din care 2 secţiuni fiind situate pe curs de apă nepermanent) şi 5 cele mai bune secţiuni disponibile. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare Scopul Intercalibrărilor internaţionale este de a stabili cât mai exact limitele între starea ecologică foarte bună .

11 şi 12 200500 mixtă Nisip şi pietriş 10 10-1000 500800 silicioasă Bolovăni ş.pietriş Caracteriz are (cf GIG) Ecoregi Une a Suprafaţa (km2) Altitu dine (m) Geologie Substrat 100-1000 53 .A. PRUT Carpaţii. PRUT câmpie. Nu se aplică pentru D. PRUT Nu se aplică pentru D. În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. PRUT suprafaţa bazinului mică medie. suprafaţa bazinului medie. PRUT Nu se aplică pentru D. rezultatele intercalibrării tipurilor comune R-E1 ş i R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de ţările care au corespuns cerinţelor exerciţiului (Austria.A.A.Tabelul 3.A. altitudine medie Zona de Nu se aplică R-E4 pentru D. PRUT Nu se aplică pentru D. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Secţiunea Tipul (cf GIG) Tipul abiotic anterior Tipul abiotic actual / cursul de apă/ bazinul hidrografic Nu se aplică R-E1 pentru D.A.A. Slovacia). altitudine medie Având în vedere că la data realizării primei faze a exerciţiului european de intercalibrare. metodele de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitate deplină cu cerinţele Directivei Cadru Apa. categoria Râuri. Din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate secţiuni care să participe în prima fază a Exerciţiului European de Intercalibrare din anul 2005.

geologia bazinului de recepţie al lacului: calcaroasă. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Tipologia abiotică a lacurilor naturale Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt în concordanţă cu cele recomandate de Directiva Cadru şi se bazează pe următorii parametrii principali: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m).2. s-au considerat două clase de suprafaţă: mai mici de 0. s-a propus utilizarea a doi indicatori: . fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei.5 km2 şi mai mari de 0.3. Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naţional a arătat că nu există întotdeauna o relaţie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă în bazinul de recepţie. Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0. macronevertebrate.Alcalinitatea şi/sau concentraţia de calciu din apa lacului (pentru departajarea între geologia calcaroasă şi silicioasă) . Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaţă a lacului stabilită de Directiva Cadru este de 0. Geologia bazinului de recepţie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. silicioasă sau organică (meq/l). suprafeţelor mari de teren amenajat agricol sau influenţei unor surse de poluare. Astfel. adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring. zona de câmpie (< 200 m). din cauza motivelor prezentate mai sus. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităţilor biologice.Culoare (pentru a indica geologia organică sau de turbă). acolo unde natura substratului a fost evidentă.2.5 km2. reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. Acesta este un proces care urmează a fi finalizat în etapele următoare.5 km2. zona de deal şi de podiş (200-800 m). Pentru a descrie influenţa naturii substratului asupra corpului de apă. Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existenţei solurilor alcaline. Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcţie de reprezentativitatea lor.5 km2. peşti. mică (3-15 m) şi mare (> 15 m). în procesul de definire a tipologiei sa considerat geologia reală a zonei. fiind investigate o parte din elementele de calitate recomandate: fitoplancton. 54 .

şi Figura 3.După prelucrarea şi analizarea datelor. mare Lac situat în zona de deal şi podiş. Balta Potcoava şi Bucecea-Bălţile Siretului) şi unul de tipul ROLN15 (Turbăria de la Dersca).M. hidromorfologice şi biologice. Balta TeivaVişina. fizicochimice şi biologice. Anexa V: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinţă ale parametrului biomasă).3.2 . 55 . Tabelul 3. de pe lacurile naturale.4. siliciu.Bârlad. pentru cele 7 lacuri naturale au fost definite două tipuri.1. condiţiile de referinţă reprezintă o stare din prezent sau din trecut corespunzând condiţiilor naturale sau cu impact antropic foarte scăzut. microfitobentos.5. adâncime foarte mică. macrofite şi peşti. prezentate în Tabelul 3. suprafaţă ROLN15 200 – 800 <3 foarte mică siliciu SS ROLN01 < 200 <3 siliciu (0. adâncime foarte mică. atât de la nivelul secţiunilor incluse în programul naţional de monitorizare. siliciu – alcalinitate moderată. exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice. 1 Tipologia lacurilor naturale Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Suprafaţa Categoria (S.1) S-SS Condiţii de referinţă pentru lacurile naturale Potrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2. în spaţiul hidrografic Prut .1. XL) Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru în sect. 1.5. macrozoobentos. din care 6 de tipul ROLN01 (Lacul Pochina.L. S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de Direcţia Apelor Prut. Lacul Vlăscuţa. Pruteţul Bălătau. cât şi a celor investigate suplimentar. au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice.

mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile).1D. geologia bazinului de recepţie a lacului: calcaroasă.2). alături de Ungaria şi Bulgaria. mică (3-15 m) şi mare (> 15 m). 56 . zona de câmpie (< 200 m). macronevertebrate şi peşti.4 şi tabelul 3.2. După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut . Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări în ceea ce priveşte stabilirea stării ecologice şi implicit a condiţiilor de referinţă pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul naţional. ROLN08. procesul de definire a condiţiilor de referinţă specifice tipului să se îmbunătăţească şi să se dezvolte. 3. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost selectate lacuri naturale considerate de referinţă sau cele mai bune secţiuni disponibile. macrofite. zona de deal şi de podiş (200-800 m). 3. rezultând 18 lacuri de acumulare de tipul ROLA02. 14 de tipul ROLA03a şi unul de tipul ROLA03b (fig.Urmează ca pe măsura ce datele referitoare la elementele de calitate menţionate anterior vor fi disponibile.1. adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m). în care este inclusă şi România. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru lacurile de acumulare Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din spaţiul hidrografic Prut . timpul de retenţie mic (< 3 zile). Valorile de referinţă propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonică-lacuri naturale se află în anexa 6. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea condiţiilor de referinţă. au fost utilizate următoarele criterii: altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m).Bârlad. Pentru tipurile ROLN07. în particular pentru fitobentos. silicioasă sau organică (meq/l).3. În anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul est-continental.Bârlad.5.

Figura 3. 4 Tipologia lacurilor 57 .

0) ROLA03a MEDIU ROLA03b Tip Simbol Lac situat în zona de câmpie. Participarea la Exerciţiul European de intercalibrare România a participat la acest exerciţiu cu un număr de 8 lacuri de acumulare. Parametrii biologici analizaţi au fost: concentraţia de clorofilă „a”(µg/l) şi fitoplancton (compoziţie.5. siliciu Lac situat în zona de câmpie. procentaj de Cyanofite din biomasă. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologică (bună-moderată) pentru tipurile de lac participante. Rezultatele primei faze a exerciţiului de intercalibrare s-au concretizat în identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului şi ale clorofilei „a”.Bârlad nu a fost selectat nici un lac de acumulare care să participe în prima fază a exerciţiului european de intercalibrare. ca fiind la limita dintre clasele de calitate bună şi cea moderată.6 În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care România este parte. Din spaţiul hidrografic Prut .Tabelul 3. adâncime mică. siliciu ROLA02 < 200 3 . Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrul grupului de intercalibrare se prezintă în Tabelul 3.15 siliciu (< 1. adâncime foarte mică. 58 . Acestea au fost identificate preliminar. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Altitudine (m) Adâncime medie (m) Geologie – alcalinitate (meq/l) Timp de retenţie Subtip Mare ROLA02a MARE ROLA03 < 200 <3 siliciu (< 1. Singurul element biologic de calitate inclus în intercalibrarea Europeană a lacurilor de acumulare este fitoplanctonul. biovolum-mm3/l).0) Condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiu următor. probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice. pe baza informaţiilor disponibile.

Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea. o parte din apele costiere.A. În conformitate cu Art. lac. substrat siliciu. suprafaţa bazinului de recepţie < 20000 km2 Delimitarea corpurilor de apă Nu se aplică pentru D.I. Criterii de bază pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă s-a ţinut cont de următoarele: • • • categoria de apă de suprafaţă.3.C. sector de râu. caracteristicile fizice ale apelor de suprafaţă.A. raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei.5 3. canal. PRUT Nu se aplică pentru D.Tabelul5Tabelul 3. de adâncime mare. prin „corp de apă de suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu. GIG Nume lac Tip abiotic Altitu dine (m) Acumulare . PRUT 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0. astfel că delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importantă. ape tranzitorii. suprafaţă LM7 mare. Adânci me medie (m) Precipitaţii medii anuale (mm) şi T(°C) Alcalinita Suprafaţă te (meq/l) lac (km2) Tip Caracteriz are cf. 2. tipologia apelor de suprafaţă.M. 59 .6 Lacuri de acumulare participante la Exerciţiul european de intercalibrare .FAZA I Grupul L. sector de canal.G.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/E..-G.

M. al Dunării Identifying hydromorphological pressures on the Danube River. este necesar să se păstreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şi necesitatea evitării fragmentarii apelor de suprafaţă într-un număr prea mare de corpuri de apă.E.N. • alterările hidromorfologice: -în cazul alterărilor hidromorfologice semnificative.P. criteriile de desemnare a C.D. în mod suplimentar/plus.P.-G. -C. -corpurile de apă puternic modificate pot fi identificate şi desemnate atunci când starea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterărilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaţă.P. limitele corpurilor de apă nu vor coincide cu limitele zonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost definite în scopuri diferite. 60 . Questionnaire – step 1.A. • ariile protejate: -limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de apă.F. c) Significant pressures/impacts.A. următorii parametrii: • starea apelor: -un element discret de apă de suprafaţă nu trebuie să conţină elemente semnificative ale unor stări diferite.Criterii adiţionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă Pentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaţă s-au considerat. pe baza unor criterii diferite. s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional U. -în procesul de sub-divizare progresivă a apelor în unităţi din ce în ce mai mici. sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezultă din alterările generate de activităţile umane şi (b) împiedică atingerea stării ecologice bune. de cele mai multe ori.M. un „corp de apă” trebuie să aparţină unei singure clase a stării ecologice.

hidroenergie. agricolă. întregul curs de apă se poate considera ca fiind un singur corp de apă. 61 . • Gruparea (agregarea/„aggregation”) corpurilor de apă în funcţie de cauza care le influenţează starea . apărare de inundaţii. în cazul unei cascade de lacuri de acumulare. navigaţia.Aspecte . • Corpuri de apă mici – s-a ţinut cont de abordarea prezentată mai sus şi astfel. 5 Etapele de identificare a corpurilor de apă. hidroenergie). acestea au putut fi grupate ţinând seama de acumularea strategică ce regularizează scurgerea. recreere şi turism) şi care confluează într-un lac/curs de apă s-au putut grupa într-un singur corp de apă.afluenţii ce aparţin aceleiaşi tipologii şi a căror stare este naturală sau este determinată de aceeaşi presiune dominantă (alimentare cu apă. în cazul în care întregul bazin este „natural” sau este influenţat. industrie şi dezvoltări urbanistice. de o anumită presiune (ex. în principal. în anumite cazuri (bazine hidrografice mici). Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaţă au fost luate în considerare toate râurile al căror bazin hidrografic are o suprafaţă mai mare de 10 km2 şi lacurile de acumulare cu suprafaţa la nivelul normal de retenţie mai mare de 50 ha. piscicultură.cheie ale delimitării corpurilor de apă Figura 3. De asemenea.

iar 3 de corpuri de apă artificiale. datorită redefinirii tipologiei corpurilor de apă. dintre acestea un număr de 250 corpuri de apă sunt reprezentate de corpuri de apă nepermanente. Au fost identificate corpuri de apă. Prin aplicarea criteriilor menţionate anterior. 3.cursuri nepermanente.lacuri naturale. în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad s-a identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă (Fig. pe baza criteriilor biotice.6. 7 corpuri de apă . cele care au secare permanentă. 46 corpuri de apă . Lungimea maximă a corpurilor de apă este de 387 km. Totodată la nivelul anului 2008. râurile cu secare odată la câţiva ani (2-5 ani) şi râurile cu secare rară (odată la mai mult de 5 ani). iar lungimea minimă este de 1 km.86 km.Bârlad s-a identificat un număr de 7 lacuri naturale. În spaţiul hidrografic Prut . 62 . q95% = 0 .Procesul de identificare a corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008. Corpurile de apă de suprafaţă). care au stat la baza delimitării corpurilor de apă.lacuri de acumulare.nu s-au mai considerat şi delimitat corpuri de apă. din care 7 sunt arii protejate pentru habitate şi specii. Media lungimilor corpurilor de apă delimitate în spaţiul hidrografic Prut .Bârlad este de 23. în principal. dintre tipurile de corpuri de apă . dintre care: • • • 286 corpuri de apă-râuri. râurile cu secare în fiecare an.

6 Corpurile de apă de suprafaţă 63 .Figura 3.

C.inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E. ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l. având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafaţă: a. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane .P. de asemenea.) care sunt relevante pentru factorul de mediu . b. sunt considerate surse semnificative de poluare.1.3. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat.).e.4. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme. instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E. aglomerările <2000 l.R.C. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpul de apă.4. 3.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în resursele de apă.E. de asemenea. Directivele Europene prezintă limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative şi substanţele şi grupele de substanţe care trebuie luate în considerare. O alternativă este aceea ca înţelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set simplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă.e. După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact.) . Aceasta abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţie conduce la identificarea presiunilor semnificative. Presiuni semnificative Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative În conformitate cu Directiva Cadru în Domeniul Apei.E. Industria: i. aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense. 64 . (Directiva I.apa. se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat.P. În acest sens.P.Directiva 91/271/C.E.

) .E. fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/E. iii.ii.E. iii. ţinând seama de criteriile menţionate mai sus. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii).P.C. În spaţiul hidrografic Prut–Bârlad sunt inventariate un număr de 124 folosinţe de apă care folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate. unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E. industriale şi ape meteorice sunt colectate de 65 .P. în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/C. care înlocuieşte Directiva 76/464/C.E. alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa.R.apa. fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei 2006/11/E. alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu apa.E. În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme:  Surse de poluare urbane/aglomerări umane În general. Agricultura: i.inclusiv unităţile care sunt inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (E.C. ii.) care sunt relevante pentru factorul de mediu . 33 industriale şi 10 agricole).C.E. c.) apele uzate urbane ce pot conţine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere. (Directiva I.P. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii.E.C.E. care înlocuieşte Directiva 76/464/C. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane. În urma analizării surselor de poluare punctiformă.

e.198.445.722 1.600 214. În tabelul nr.869 l.e. 1.1249 763. detergenţi.198. Tabelul 3. substanţe organice.000 375.. la nivelul sfârşitului anului 2007. având în vedere încărcarea organică biodegradabilă.e. sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinţe. nutrienţi.7 se prezintă atât numărul aglomerărilor (>2000 l. 15000 – 150000 l. cât şi situaţia dotării cu staţii de epurare.29 57.e. staţiilor de epurare.e şi în plus treapta terţiară – pentru îndepărtarea nutrienţilor – pentru aglomerările cu peste 10000 l. de staţii de epurare Încărcare organică totală (l.e).E.783 257. în special materii în suspensie.205.364 3.) 1.E. În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/C. dar şi alţi poluanţi ca metale grele. neavând sisteme de colectare şi/sau staţii de epurare cu dotare şi funcţionare corespunzătoare (cel puţin cu epurare mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l.117 1.373 32. cât şi de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate.e.către sistemele de colectare/canalizare.e. 2000-10000 l. 7 Situaţia aglomerărilor umane.08 45. hidrocarburi petroliere. 581.).e) l.006 25. în spaţiul hidrografic Prut–Bârlad există un număr de 286 aglomerări umane (>2000 l. cu o încărcare organică totală corespunzând la 3. depinzând de tipurile de industrie existente. privind epurarea apelor uzate urbane.).360.e.77 44. având în vedere respectarea concentraţiilor maxime admise.646 3.869 Încărcare organică colectată (l.e) l.075 1.87 2 5 8 11 26 cu Tomeşti şi Holboca 66 .e. precum şi a încărcărilor organice totale. exprimată în locuitori echivalenţi.21 0. conduse la staţia de epurare (unde sunt epurate corespunzător) şi apoi evacuate în resursele de apă.17 Încărcare organică epurată (l. întrucât.684 167.05 12.696 % 42.e. colectate şi epurate în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Număr Dimensiune aglomerare umană > 150000 l.61 1.054 % 86. 10000 – 15000 l.93 23.173. micropoluanţi organici etc. România a obţinut perioada de tranziţie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018).e. Apele uzate urbane conţin. Total ∗ de aglome rări umane 3 9 21 253 286 ∗ Nr.42 2. 3.

) şi gradul de racordare la sistemele de colectare. iar din numărul total de 26 staţii de epurare.185 452.B. <2000 l.8 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C.551 Fosfor total (Pt) t/an 378. sa înregistrat un număr de 2 evenimente.373 Substanţe organice (C.492 1633.C. pe parcursul perioadelor cu ploi intense.C. în care un număr de 23 sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate şi pluviale nu au putut funcţiona corespunzător.) care nu sunt încă dotate cu staţii de epurare.B.883 Azot total (Nt) t/an 1412.) şi tipul de staţii de epurare existente În spaţiul hidrografic Prut .965 2548.10000 l.e.-Cr) t/an 14595.317 130. în tabelul 3. Total 17274.Bârlad Categorii de aglomerări/Poluanţi evacuaţi >100.e.000 l.8 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.963 876.534 67 . iar în figura 3. nici una nu se conformează momentan cerinţelor legislative (se vor conforma prin realizarea programelor de măsuri).O. – Cr şi C. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate.e.O.641 Substanţe organice (C.23 185.000 – 100. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă.O. În figura 3. în tabelul 3.) care nu sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi care nu prezintă staţii de epurare.e.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerări.Bârlad există un număr de 11 aglomerări umane (cu mai puţin de 2.e. 10.000 l.727 4.404 35.646 52. Se precizează că la nivelul anului 2007.000 l.e.923 5641.9 se prezintă aceeaşi situaţie.Se menţionează că există un număr de 260* aglomerări umane (> 2000 l. De asemenea.O. 2000 .e. Tabelul 3.5) t/an 4711.7 se prezintă aglomerările umane (>2000 l. 8 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .112 69.e.

) şi gradul de racordare la sistemele de colectare din spaţiul hidrografic Prut .Figura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.e.Bârlad 68 .

Figura 3.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiul hidrografic Prut . 8 Aglomerări umane (>2000 l.e.Bârlad 69 .

e. respectiv construirea unei staţii de epurare a apelor uzate. reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă şi canalizare. Popas Dunărea.000 60.1 km) şi evacuate în râul Bahlui prin cele 2 descărcări ale staţiei de epurare.10 1 525. Valurile Dunării.000 l.94 8 5.P.385 l/s.714 1837.430 27.255 Total În continuare se prezintă situaţia celor mai importante aglomerări umane (>10000 l.3 8 Cupru (Cu) kg/an 3541.036 18340.147 mil.e.): Iaşi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (660. Libertatea.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 464.866 684.944 20204.000 721. 70 . Există în derulare un program cu fonduri I.e. în valoare de 60 mil. 9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în spaţiul hidrografic Prut .153 Plumb (Pb) kg/an 463. mc ape uzate neepurate.0 00 160.Tabelul 3.e.611 2.000 Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an 19.3 44 1.) prezintă o reţea de canalizare în lungime de 480 km şi nu dispune de o staţie de epurare.e. Galaţi Municipiul Galaţi (450. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 1. Nu sunt depăşite valorile stabilite prin actele de reglementare.593 l/s. <2000 l. Evacuarea apelor uzate orăşeneşti ale municipiului Galaţi se face prin intermediul a şase colectoare în fluviul Dunărea: Micro19. echipată cu treaptă mecanică şi biologică. euro privind reabilitarea reţelei de aducţiune şi a staţiilor de pompare.e. 10.Bârlad Categorii de aglomerări/poluan ţi evacuaţi >100.343. iar epurat doar mecanic este de 661. SP3.000 Nichel (Ni) kg/an 660.10000 l.000 l.000 l.000 Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 523. 4270. 13 iunie. 2000 .A.230 8.43 19 779.S.000–100.e.000 l. În anul 2007 s-a evacuat un volum total de 31.00 0 113.

) dispune de un sistem de reţele de canalizare. staţia de epurare evacuează în râul Vaslui debite de aprox. Staţia de epurare. motiv pentru care o parte din apele menajere din zonele neracordate sunt preluate de reţelele pluviale.Botoşani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (250. Totuşi.5 km) este divizor.P. Reţeaua de canalizare s-a proiectat şi s-a executat în sistem divizor.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 325. Bârlad Municipiul Bârlad (80.e. cu o capacitate de 600 l/s.000 l.B.091 l/s prin colectorul Spătar Angheluţă. Există în derulare un program pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare – epurare beneficiind de fonduri I.) dispune de un sistem centralizat de canalizare în lungime de 117 km şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică.e. staţii de pompare intermediare. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 372.A. amoniu şi substanţe organice (C.. provenit din zona de sud a municipiului Botoşani.685 l/s.1 km) şi evacuate în râul Sitna printr-o staţie de epurare. Staţia de epurare (capacitate proiectată de 256 l/s pentru treapta mecanică şi 340 l/s pentru treapta biologică) evacuează în prezent 199. cuprinzând o reţea pentru colectarea apelor uzate menajere şi industriale şi o reţea pentru colectarea apelor pluviale. circa 380 l/s. în râul Bârlad. Reţeaua de canalizare nu acoperă toate zonele. 170 l/s.O.S.173 l/s ape epurate în râul Vaslui. De asemenea.e. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie.994 l/s ape uzate epurate. În prezent. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: fier total.413 l. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. echipată cu treaptă mecanică şi biologică. ajungând în iazurile de retenţie ale acestora şi ulterior în pârâul Valea Seacă (14.564 l/s prin colectorul Racova şi respectiv 4. colectoare principale şi staţie de epurare a apelor uzate cu treaptă mecanică şi biologică. Municipiul Vaslui mai evacuează direct în râul Delea ape uzate prin colectoare de canalizare care nu au continuitate şi nu sunt racordate la staţia de epurare: 6. 71 . evacuează 154. unitatea evacuează în pârâul Teascu – SP Tulbureni un debit de apă uzată neepurată. existând totuşi întrepătrunderi între canalizarea pluvială şi cea menajeră.269 l/s). Sistemul de canalizare (163. în anumite zone ale oraşului.5). Vaslui Municipiul Vaslui (95. există întrepătrunderi ale reţelelor de canalizare menajeră şi pluvială.000 l.

echipată cu treaptă mecanică şi chimică. mc apă uzată în emisar prin cele 6 colectoare (zona industrială. Debitul evacuat după epurarea mecanică şi biologică este de 81.786 mil.-Cr). echipată cu treaptă mecanică şi biologică. Cudalbi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14.399 l/s. substanţe organice (C.O.C. 72 .e.6 km) şi evacuate în râul Jijia printr-o staţie de epurare. amoniu. şi posedă o reţea de canalizare (22.e.634 l/s. substanţe organice (C.000 l.Tecuci Municipiul Tecuci are populaţie de 54.2 km). zona pod Cuza Vodă). Dorohoi Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (42. şi posedă o reţea de canalizare (80.e. detergenţi anionici activi.550 l.082 l/s ape epurate în râul Bahlueţ. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu.-Cr). azot total.850 l. C. pod Criviţeni.e. pod Ghica Vodă. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu. fosfor total. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.C. Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2007 s-au încadrat în limitele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor. un volum de 1. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale.e. amoniu.O.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 45.754 l/s ape epurate în râul Bârlad.43 l/s ape epurate în râul Huşi. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Debitul evacuat după epurare este de 0.7 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 62.B.97 mil.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Geru printr-o staţie de epurare. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. În anul 2007 a fost evacuat un volum de 2.) dispune de o reţea de canalizare proiectată şi executată în sistem unitar (61.5. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie.O. Huşi Municipiul Huşi (33.660 l. pod Elena Doamna. fosfor total. Târgu Frumos Aglomerarea Târgu Frumos are populaţie de 14.2 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 53. S-a evacuat în râul Bârlad. zona spital. şi o staţie de epurare mecano-biologică ce evacuează 40. mc ape uzate suficient epurate. fosfor total.572 l.

Târgu Bujor Aglomerarea Târgu Bujor are populaţie de 12. amoniu.e. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. apele uzate fiind evacuate în râul Suhu (0. după o prealabilă epurare mecanicobiologică şi chimică sunt evacuate în râul Chineja. detergenţi anionici activi.006 l/s).871 l/s ape epurate în râul Bahlui. şi posedă o reţea de canalizare (9 km).662 l.O. 73 .5 km. mc (un debit mediu de 9.284 mil. echipată cu treaptă mecanică şi biologică.500 l.e) dispune de un sistem de canalizare realizat în sistem mixt: unitar (în zona centrală) şi separativ în restul localităţii. Negreşti Oraşul Negreşti (11. fosfor total. Debitul evacuat după epurare este de 1.056 l.027 l/s ape insuficient epurate.200 l. Pechea Aglomerarea (18.e. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii azot total şi fosfor total. Apele uzate de tip menajer.998 l/s. Belceşti Aglomerarea Belceşti are populaţie de 11. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi.5 km. Hârlău Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (12. Debitul mediu al efluentului epurat este de 11. substanţe organice (C. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 8. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: materii în suspensie.e.C.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 3 km) şi evacuate în râul Podriga printr-o staţie de epurare. azot total. şi posedă o reţea de canalizare (10. echipată cu treaptă mecanico-biologică şi chimică.) sunt colectate în reţeaua de canalizare (cu o lungime de 27.) dispune de un sistem de canalizare în lungime de 7. În anul 2007 s-a evacuat un volum de 0.e.-Cr).450 l.Darabani Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici (14.e. fosfor total.317 l/s).560 l.225 l/s. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: azotaţi şi azotiţi.6 km) şi evacuate în râul Bahlui prin staţie de epurare. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi biologică) evacuează în râul Bârlad un debit de 4.02 km) şi o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 1.

373 l.) dispune de 9 km canalizare. industria chimică.) dispune de 1.e.e).342 l. fermele zootehnice etc. Târgu Frumos comuna (11. Ciurea (Piciorul Lupului) (10.) dispune de un de sistem de canalizare (10. Sursele punctiforme de poluare industriale şi agricole trebuie să respecte cerinţele Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al 74 .5 km canalizare şi evacuează 1.e).805 l.).e. Următoarele aglomerări nu dispun de reţele de canalizare şi staţii de epurare: Matca (19.e.e). prin evacuarea de poluanţi specifici tipului de activitate desfăşurat.e). S-au înregistrat depăşiri la indicatorii hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. dar insuficiente: • • • • • • • Lieşti (16.) dispune de 5 km canalizare şi evacuează 2.400 l.126 l.16 km canalizare şi evacuează 0. Tomeşti (13. nutrienţi (industria alimentară.650 l.000 l.210 l.705 l/s ape în râul Başeu.).700 l.Săveni Aglomerarea Săveni (10. Brăhăşeşti (11. se pot evacua substanţe organice.e.4 km canalizare. Astfel. precum şi micropoluanţi organici periculoşi (industria chimică organică. Corod (11.500 l. industria chimică etc.e).)  Surse de poluare industriale şi agricole Sursele de poluare industriale şi agricole contribuie la poluarea resurselor de apă.e. Următoarele aglomerări dispun doar de reţele de canalizare. metale grele (industria extractivă şi prelucrătoare.015 l/s ape uzate în râul Bârlad Holboca (14.).076 l/s ape uzate în râul Siret Iveşti (16. industria petrolieră etc. Munteni (11.) dispune de 3 km canalizare şi evacuează 3.700 l.917 l/s ape uzate în râul Miletin Ghidigeni (11.) dispune de 10 km canalizare.e).516 l. Tuluceşti (12.e.e.000 l. celuloză şi hârtie.860 l.) dispune de 1.e. Zorleni (10. Deleni (11.e.) dispune de 5.4 km) şi o staţie de epurare prevăzută cu treaptă mecanică şi biologică ce evacuează 7.19 l/s ape uzate în râul Bârlad Flămânzi (14.000 l.e. Slobozia Conachi (11900 l.). industria fertilizanţilor.000 l.e.).

hexaclorbutadiena.P.C.9 se prezintă sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole. Directivei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole . în tabelul 3. având în vedere cantităţile de metale evacuate şi monitorizate. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare.E.C.G.5) şi de nutrienţi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare.11 se prezintă aceeaşi situaţie.C. care înlocuieşte Directiva 76/464/C. (Directiva SEVESO). În figura 3.G. având în vedere anumite unităţi industriale care evacuează cadmiu şi mercur (27 de unităţi la nivel naţional). La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. pentru instalaţiile sub incidenţa Directivei I. (Directiva I.G.E. în tabelul 3.O. De asemenea..B.C.E. Pentru implementarea Directivei 76/464/C.O.E.E. tricloretilena şi triclorbenzen (21 unităţi). România a obţinut o perioadă de tranziţie de 3 ani (decembrie 2009). privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii. 75 . hexaclorciclohexan (3 unităţi) şi hexaclorbenzen. Directivei 2006/11/E.).2 . precum şi cerinţele legislaţiei naţionale (H.C. 8 au instalaţii care intră sub incidenta Directivei I. De asemenea.C.P.P.P. – Cr şi C.10 se prezintă cantităţile monitorizate de substanţe organice (exprimate ca C.E.P. Din punct de vedere al evacuărilor de substanţe poluante în resursele de apă de suprafaţă. 352/2005 privind modificarea şi completarea H. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor.E. România a obţinut perioade de tranziţie cuprinse între 2 şi 9 ani (maximum decembrie 2015). nr.E. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase).dicloretan.poluării – 96/61/E. Directivei privind accidentele majore – 86/278/C. H. privind poluarea cauzată de substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al comunităţii... 1.P.91/676/C. din cele 43 surse punctiforme industriale şi agricole semnificative.

Figura 3. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare .Bârlad 76 .industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut .

922 472.000 225.P.C.O.795 0.949 17.P.795 455.000 11.P. 11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Categorii de aglomerări/ poluanţi evacuaţi Industrie I.C.000 1822.A.P.761 0.C.-Cr) t/an 3421. Industrie total Alte surse punctiforme Cupru (Cu) kg/an Zinc (Zn) kg/an Cadmiu (Cd) kg/an Nichel (Ni) kg/an Plumb (Pb) kg/an Mercur (Hg) kg/an Crom (Cr) kg/an 3153. 10 Evacuări de substanţe organice şi nutrienţi în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi agricole din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Substanţe Tip de industrie/poluanţi evacuaţi Industrie I.O.193 1.130 Azot total (Nt) t/an Fosfor total (Pt) t/an 5.540 211.063 4. Staţia de epurare (treaptă mecanică şi chimică) evacuează în râul Jijia un debit de 1.195 0. Judeţul Botoşani S.761 0.P.069 Tabelul 3. Industrie total Alte surse punctiforme organice (C.768 8355. Industrie non I. Industrie non I.076 2.P.395 3171.033 0.P.000 458.130 20. ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă.531 7. 77 .203 0.949 0.163 0.818 0.5) t/an 772.102 l/s.040 În continuare se prezintă situaţia celor mai importante surse punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.C.Tabelul 3.043 223.P.229 131.B. Fabricarea cărămizilor. DOROHOI.000 1811.C.008 3893.C. termen de conformare 2015.365 48.375 8404.689 984.113 20.039 3.930 333.532 1.905 Substanţe organice (C. CERAMICA S.

C. azotiţi. Unitatea se află în zonă vulnerabilă. Creşterea păsărilor. AVICOLA S. substanţe organice (C. după preepurare.P. comerţ cu ridicata a ouălor. Transporturi urbane. AVICOLA S.C.5 ha) şi datorită lipsei unor instalaţii de preepurare. Industrie alimentară prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre. Termen de conformare: 2009. Judeţul Iaşi S. (debit autorizat: 34.S.A.C. S.C.L. TRANSPORT MIXT S.P. C. MITTAL STEEL S. Unitatea creează probleme mediului datorită stocării dejecţiilor în iazurile de decantare (18. Termen de conformare: 2009.A. Creşterea pasărilor.DOROHOI. Se înregistrează valori mari la indicatorii: materii în suspensie.R.P.A. fosfor total.T. Apele uzate.C.P.C. 78 . Industrie alimentară . AVICOLA S. Bârlad. S. suburbane şi metropolitane de călători. după epurare (7. PUI PROD S. o parte în râul Simila (10 l/s) şi altă parte în râul Bârlad (10 l/s). Producerea rulmenţilor.-Cr).. ineficientă. după preepurare. AGROCOM STRUNGA S. S. Termen de conformare: 2008. RULMENŢI S.5 l/s). Unitatea dispune de staţie de epurare mecano-biologică.C.O. Lipovăţ. Creşterea pasărilor.C. Apele epurare insuficient sunt stocate în bazine însumând 5698.B. Termen de conformare: 2011. Unitatea are autorizaţie I.A.C. Apele uzate sunt evacuate în râul Jijia.P. substanţe extractibile. IAŞI AB.A.39 l/s) sunt evacuate în râul Bahlueţ.16 l/s) sunt evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi. Unitatea are autorizaţie I. Unitatea are autorizaţie I.O.5.P. S.C. DOROHOI .Activităţi în ferme mixte.P. sunt evacuate: o parte în canalizare (16. după epurarea mecanică şi chimică. comerţ cu ridicata al ouălor.A. şi se află în zonă vulnerabilă. IAŞI.72 l/s) sunt evacuate în râul Bahna. RĂZBOIENI. hidrogen sulfurat şi sulfuri totale. Unitatea nu dispune de staţie de epurare.C. Unitatea se află în zona vulnerabilă.A. Apele uzate.C. Unitatea se află în zonă vulnerabilă. S.756 l/s. Judeţul Vaslui S. termen de conformare 2022. Apele uzate neepurate (9.A.P. Apele uzate. Termen de conformare: 2014. unitatea are autorizaţie I.C... Debitul evacuat după epurare este de 2. LEŢCANI. Prelucrarea metalelor feroase.13 mp. OR TÂRGU FRUMOS.

compostare cu un volum de 700 mc. C. Ambele sunt în curs de modernizare..C. 2000).B.C. Industria alimentară . S. Cerealprod S. ponderea cea mai mare o ocupă terenurile arabile.Independenţa Creşterea porcinelor.C.4.104 l/s). Conform Corine Land Cover (C.Producţia de metale feroase sub forme primare şi cea de feroaliaje.P.C. Unitatea se află în zonă vulnerabilă. 79 .4 % din totalul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (fig.5. sunt evacuate în colectorul Mălina (900.). iar 21.O. Judeţul Galaţi SC ARCELOR MITTAL GALAŢI S.P. ZAHARUL LIEŞTI S. 3.. Se înregistrează depăşiri ale indicatorilor: substanţe organice (C. 3. Termen de conformare: 2014. De remarcat e faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţă de 7.Dejecţiile sunt stocate pe platforma de deshidratare . în concordanţă cu relieful. Unitatea are autorizaţie I. iar deşeurile solide sunt depozitate pe o platformă având capacitatea de 700 mp. Galaţi .Fabricarea zahărului. inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se observă o diferenţiere netă a utilizării terenurilor.C.2.L.A. Industria metalurgică . urmată de suprafaţa aferentă pădurilor.O. Apele uzate sunt evacuate în râul Siret: 24.P.283 l/s epurate doar mecanic.-Cr) şi amoniu. Se înregistrează valori mari ale indicatorului materii în suspensie. care trebuie modernizată. Dejecţiile sunt stocate pe batale (5.P.A.304 l/s) şi în colectorul Cătuşa (1048. Apele uzate epurate mecano-biologic şi chimic. şi apoi de ariile agricole eterogene. Unitatea are autorizaţie I.10. Termen de conformare: 2011.000 mc). Surse difuze de poluare semnificative.A.406 l/s epurate mecano-biologic şi chimic. S.C. Unitatea nu dispune de staţie de epurare.

2 % (1. situri industriale abandonate. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare a dejecţiilor. produse finite. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare. stocare de deşeuri neconforme. produse auxiliare. c. unităţi ce produc poluări accidentale difuze. alte unităţi/activităţi agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. Figura 3. Industria: depozite de materii prime. precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme. b.382. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a.Suprafaţa agricolă reprezintă circa 68. comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole.209 ha) din suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze: 80 . unităţi care utilizează pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare.

În figura 3. De asemenea. Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor. întâlnită deseori pe malurile râurilor şi lacurilor. Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităţilor constituie o sursă de poluare difuză locală.). un număr de 44 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare şi nici una din ele nu este conformă cu cerinţele Directivei 91/271/C. Creşterea animalelor domestice. Surse de poluare urbane/aglomerări umane În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de: • • • Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice.e. De asemenea. fenomenul de poluare difuză este accentuat datorită faptului că la sfârşitul anului 2006.Bârlad. activităţile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă. poate conduce la poluarea resurselor de apă.e.E.E.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare.7 se prezintă aglomerările umane (> 2000 l.e.) identificate în spaţiul hidrografic Prut . dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaţă.. Din cele 286 aglomerări (>2000 l. modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la staţiile de epurare. în Raportul Naţional 2004. Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenţie din punct de vedere al colectării deşeurilor depozite menajere de gunoi prin construirea şi unor ecologice eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor.  Agricultura Pe lângă presiunile punctiforme exercitate. percolare etc. Căile prin care poluanţii (în special nutrienţii şi pesticidele. numai un procent de 45.17 % din populaţia echivalentă (a aglomerărilor >2000 l. s-a evidenţiat faptul că cele mai importante surse de poluare difuză sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele 81 .) este racordat la sistemele centralizate de canalizare.

404 4. situaţia efectivelor de animale.749 115.56 kg P/ha de teren agricol. La nivel naţional.102 161. în anul 2007. Comparând cantităţile specifice de îngrăşăminte utilizate în România cu cantităţile utilizate în statele membre ale U.467 Densitate animale echivalente Nr. identificate în conformitate cu cerinţele Directivei 91/676/C. au fost cu circa 10 % mai mari faţă de situaţia din 2002. cantităţile de îngrăşăminte naturale utilizate au scăzut cu circa 10 %. se prezintă în tabelul 3.vulnerabile şi potenţial vulnerabile.12. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole./ha agricol 0.44 0. Tabelul 3. 82 .570 27.59 0. se observă că România se situează cu mult sub media Europeană.51 0. când la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad erau utilizate cantităţi medii de circa 6. 12 Situaţia efectivelor de animale în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Animale Judeţul Botoşani Iaşi Vaslui Galaţi Bacău Neamţ Vrancea echivalente Mii capete 190.E. cantităţile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate în substanţă activă) utilizate în anul 2007.860 7.40 În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad numărul de animale echivalente estimate este de circa 683. respectiv 1.47 0. La nivelul judeţelor aferente spaţiului hidrografic Prut-Bârlad.5/ha suprafaţă agricolă).56 0. În anul 2007.E.E. comparativ cu anul 2002.653 (reprezentând o densitate specifică de animale echivalente de 0. Datele cu privire la cantităţile de îngrăşăminte şi numărul de animale domestice la nivel naţional sau judeţean au fost preluate din Anuarul Statistic al României 2007..40 0.91 kg N/ha de teren agricol.498 176.

cât mai ales calitatea apelor subterane. scurgerea din reţelele de drenaj. având în vedere căile prezentate mai sus. scurgerea subterană. Prut). eroziunea solului. 3. Modelul a fost elaborat şi aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) în mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. se prezintă contribuţia modurilor de producere a poluării difuze cu azot şi fosfor (estimare preliminară). Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantităţile de poluanţi emise de sursele difuze de poluare. 6.12.11 şi 3. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme şi difuze. estimarea încărcărilor cu poluanţi a apelor este mai dificilă decât în cazul surselor punctiforme având în vedere modul diferit de producere a poluării. 83 . printre care şi bazinul/districtul Dunării.Emisiile de nutrienţi din surse difuze Presiunile difuze datorate activităţilor agricole sunt greu de cuantificat. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atât la nivel naţional (al statelor din Districtul internaţional al Dunării). 2. În figurile 3. pentru anul 2007. Presiunile agricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaţă. Pe lângă emisiile punctiforme.. În cazul surselor de poluare difuze. modelul MONERIS consideră următoarele moduri (căi) de producere a poluării difuze: 1. 4. scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti. scurgerea de suprafaţă. În ultimul timp. depuneri din atmosferă. 5. cât şi la nivel de sub-bazine internaţionale (Tisa.

9% 0.2% 9.Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 4% 29% 7% 5% 17% 38% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 0.1% 64. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic PrutBârlad 84 .6% 0. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic PrutBârlad Se menţionează că scurgerea subterană reprezintă principala cale de emisie difuză pentru azot.4% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.8% 24. iar scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti prezintă contribuţia cea mai mare la emisia difuză de fosfor.

De asemenea, modelul MONERIS cuantifică contribuţia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totală de nutrienţi. Astfel, pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultură, localităţi (aşezări umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din atmosferă), precum şi fondul natural. De subliniat este faptul că modelul MONERIS ia în considerare toate sursele de poluare şi nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. În figurile 3.13 şi 3.14, se prezintă emisiile de azot şi fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminară), având în vedere aportul fiecărei categorii de surse de poluare, pentru anul 2007. Emisia difuză medie specifică pe suprafaţa totală pentru azot este de 2,785 kg N/ha, iar pentru fosfor este de 0,59 kg P/ha.

Emisii de azot din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

8.8%

7.8%

15.0%

55.4%

Emisii difuze totale – 5646 t N/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se observă că mai mult de jumătate (55,4 %) din cantitatea de azot emisă de sursele difuze se datorează activităţilor agricole, rezultând o emisie specifică de 2,26 kg N/ha suprafaţă agricolă.

85

Emisii de fosfor din surse difuze in spatiul hidrografic Prut - Barlad

3.3% 24.9%

6.9%

64.8%

Emisii difuze totale – 1197 t P/an
Agricultura Localitati Alte surse Fond natural

Figura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Se menţionează că de asemenea, mai mult de jumătate (64,8 %) din emisia totală difuză se datorează agriculturii, care contribuie cu circa 776 t/an, ceea ce reprezintă o emisie specifică de 0,56 kg/ha suprafaţă agricolă. 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative Informaţiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apă de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sunt necesar a fi cunoscute şi monitorizate în scopul identificării corpurilor de apă puternic modificate. Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional U.N.D.P.-G.E.F. al Dunării şi iau în considerare tipurile de lucrări hidrotehnice, magnitudinea presiunii şi efectele acestora asupra ecosistemelor. Din multitudinea activităţilor desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele, numai unele dintre ele exercită asupra acestora o presiune semnificativă, determinată pe baza unor criterii bine stabilite, care se regăsesc în Capitolul 6, în tabelul 6.6 (Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă). Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apă care sunt afectate semnificativ de prezenţa presiunilor hidromorfologice. 86

În Figura 3.15 se prezintă presiunile hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut Bârlad (atât lucrările existente cât şi cele propuse a fi executate). Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate etc.), cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane. În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice: Lacurile de acumulare permanente a căror suprafaţa este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 65 din care 49 sunt complexe şi au ca folosinţă principală apărarea de inundaţii. Lacurile de acumulare produc în principal, ca presiune hidromorfologică, întreruperea continuităţii scurgerii şi regularizarea debitelor (fig. 3.15). În b. h. Prut sunt 26 acumulări complexe, din care cea mai importantă este StâncaCosteşti (pe râul Prut) cu un volum total VT = 1.400 mil m3 care are rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigură nevoile de apă ale zonei (alimentare cu apă pentru populaţie, industrie, agricultură etc.) şi valorifică potenţialul hidroenergetic. În b. h. Bârlad sunt 20 acumulări din care mai importante sunt: Soleşti pe râul Vaslui, Râpa Albastră pe râul Simila, Puşcaşi pe râul Racova. Pe afluenţii râului Siret, exceptând bazinul hidrografic Bârlad, ce se află pe teritoriul administrat de D.A. Prut, există un număr de 3 acumulări complexe. Iazurile, sunt prezente în număr mare (262) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, multe din ele fiind amenajate încă din timpul lui Ştefan cel Mare, majoritatea având ca folosinţă principală piscicultura. Sunt amplasate cu precădere în b.h. Prut (225) pe râurile Başeu, Jijia, Bahlui şi afluenţi ai acestora. Regularizări şi îndiguiri Pe teritoriul Spaţiului Hidrografic Prut - Bârlad, există un număr de 82 de corpuri de apă râu (83 cu Jijia amonte Sitna) regularizate pe o lungime totală de 1057,529 km. Analizând parametrii hidromorfologici ai acestora în conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constată că un număr de 31 lucrări de regularizare existente şi una în curs de execuţie totalizând 412 km (+280 km) pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative (în prezent 15 corpuri de apă cu peste 70% lucrări regularizare şi 16 cu lucrarea în curs de execuţie).

87

Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad 88

Din îndiguirile din spaţiul hidrografic Prut, în număr de 103, însumând o lungime de 1.173 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menţionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un număr de 3, având o lungime totală de 266 km (5 corpuri de apă cu peste 70% lucrări de îndiguire). Regularizările şi îndiguirile (fig. 3.15), produc în principal, ca presiune hidromorfologică, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale continuităţii laterale. Derivaţii Din cele 5 obiective hidrotehnice din aceasta categorie, 4 au drept scop suplimentarea debitelor afluente pentru asigurarea scurgerii salubre şi a necesarului minim de apă pentru alimentarea cu apă a unor localităţi, iar una (derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb) are rol de deviere a apelor mari. Aceste lucrări produc modificări semnificative ale debitelor cursurilor de apă pe care funcţionează. Dintre derivaţiile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, ce sunt prezentate în fig. 3.16, cea mai lungă este derivaţia Munteni-Tecuci-Malul Alb, L = 13,1 km, cu un debit instalat de 260 mc/s, la nivelul anului 2007 prin aceasta fiind tranzitat un volum de Vtr = 83,57 mil. mc/an; pentru suplimentare de debite în anul 2007 a funcţionat doar derivaţia Bucecea Sitna, volumul tranzitat fiind de 5,613 mil. mc/an. Derivaţiile, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilităţii albiei şi biotei. Prelevări/restituţii de apă semnificative Prelevările de apă/restituţiile (evacuările) produc alterări hidromorfologice semnificative care se materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pe care sunt poziţionate atât prizele de apă cât şi evacuările de apă ale căror debite prelevate, respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. Menţionăm că o analiză mai detaliată a acestor presiuni este prezentată în Cap. 8.1.3 - Analiza economică - Situaţia prelevărilor de apă. Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, în spaţiul hidrografic Prut Bârlad la nivelul anului 2007, nici o folosinţă nu a fost considerată ca semnificativă din punct de vedere al debitelor captate, debitele necesare folosinţelor de apă fiind asigurate în mare parte din acumulări construite special în acest scop. Pe baza aceloraşi criterii s-a 89

identificat un număr de 3 unităţi, a căror debit restituit prin 5 puncte de evacuare constituie din punct de vedere cantitativ presiuni hidromorfologice semnificative (Figura 3.16), şi anume: pe corpul de apă Sitna av. Catămărăşti - am. Dracşani + afl.: S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.E. (Qev = 0,373 mc/s) S.C. „APA GRUP” S.A. Botoşani S.P. Tulbureni (Qev = 0,38 mc/s) pe corpul de apă Bahlui - confl. Bahlueţ - confl. Jijia: S.C. APA VITAL Iaşi S.E. (Qev = 2,005 mc/s) pe corpul de apă Vaslui av. Ac. + Rac: GOSCOM Vaslui S.E. (Qev = 0,17 mc/s) pe corpul de apă Delea: GOSCOM Vaslui - colector Delea (Qev = 0,0106 mc/s)

-

3.4.4.

Proiecte viitoare de infrastructură Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra

corpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaţie, producere de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor, îndiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă. Este destul de dificil de cuantificat presiunile şi impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apă. Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art. 4.7– şi anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă; (b) motivele acestor modificări sau degradări sunt stabilite în mod specific şi explicate în Planul de management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; 90

(c) motivele acestor modificări sau degradări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor stabilite în paragraful 1 (D.C.A.-Art. 4.1- Obiective de mediu) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile; (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificări sau degradări ale corpurilor de apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijloace, care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului. În consecinţă, aceste viitoare proiecte de infrastructură pot fi obiectul unor evaluări de impact de mediu (E.I.A.) şi/sau a unor evaluări strategice de mediu (S.E.A.), în timpul fazei de planificare a acestora, ţinând cont de presiunea şi impactul lor asupra mediului acvatic. Totodată trebuie avută în vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte, deoarece este posibil ca uneori, acestea să producă efecte transfrontaliere. La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt în curs de implementare sau în execuţie un număr de 12 proiecte de infrastructură. Pentru 7 dintre acestea au fost realizate evaluări de impact de mediu (E.I.A.). În figura 3.15 se prezintă aceste proiecte viitoare de infrastructură, din care câteva sunt descrise în continuare:

91

16 Prelevări/restituţii de apă semnificative 92 .Figura 3.

3. 2. aval de localitatea Cotu Morii. Proiectul are studiu de impact de mediu (E.Proiectul prevede realizarea unui dig apărare de 5. Amenajare râu Tecucel pentru apărarea de inundaţii a municipiului Tecuci. Construire stăvilar pe cursul râului Jijia Nouă.24 km. apărare de mal pe 1. mc.) realizat în anul 2007.Vaslui – Secuia. Proiectul este în curs de autorizare. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor.1. Proiectul este în curs de autorizare.) realizat în anul 2004.Proiectul este în curs de execuţie şi prevede alimentarea gravitaţională a albiei vechi a râului Jijia. asigurând deversarea în albia veche a unui debit de 0. 5. 4. În timpul fazei de exploatare impactul de mediu nu este semnificativ iar în fazele implementării impactul asupra mediului va fi controlat şi calitatea mediului va atinge standardele internaţionale.I.A. judeţul Vaslui proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea şi îndiguirea albiei pe o lungime de 30. 93 .6 km. Proiectul are impact transfrontalier. Principalul obiectiv al acestui proiect este apărarea împotriva inundaţiilor cu probabilitate mai mică de 5% . 6.I.A. în zona Cotu Morii. Principalul obiectiv al acestui proiect este de alimentare cu apă a braţului vechi al râului Jijia.5 mc/s. Proiectul prevede regularizarea albiei pe 130 km şi realizarea a trei acumulări cu un volum total de 41. judeţul Galaţi .3 km. Acumulările Ezer şi Dracşani sunt realizate iar acumularea Ibăneasa este în execuţie. judeţul Iaşi . Amenajare râu Bârlad pentru combaterea inundaţiilor în zona amonte oraş Negreşti. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor.8 km. Comuna Victoria. judeţul Vaslui .proiectul este în curs de execuţie şi prevede regularizarea albiei pe 22 km şi îndiguire pe 30. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor.8 km.Proiectul prevede calibrarea albiei pe o lungime de 6. Apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti . judeţul Iaşi . Proiectul are impact transfrontalier.riscul producerii unui accident natural de inundaţie este redus la 1-2 evenimente într-o 100 de ani.8 km şi consolidarea albiei pe 1. Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor în judeţele Botoşani şi Iaşi – proiectul este în curs de execuţie.65 mil.461 km şi recalibrare albie 7. Principalul obiectiv al acestui proiect este de apărare împotriva inundaţiilor. prin intermediul unei subtraversări de dig existente. Proiectul are studiu de impact de mediu (E. Amenajare râu Jijia în zona Ţigănaşi.

D. bazinale. peste limitele admise. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale. Prut.C. au fost identificate sursele industriale cu risc potenţial ridicat de poluare accidentală. privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group). biologică sau bacteriologică a apei. Bârlad şi 6 pe alţi afluenţi ai b.5. aceste surse de poluare sunt unităţi care folosesc. La nivelul Districtului Internaţional al Dunării.R. stochează şi evacuează substanţe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă. acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale. Activităţi de piscicultură/acvacultură O caracteristică importantă a spaţiului hidrografic Prut .C. există un număr de 229 iazuri (187 în b.h. În funcţie de tipul poluărilor accidentale. iar datorită duratei reduse. şi care afectează în special subbazinele râurilor Başeu. Fenomenele au avut impact local. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potenţial (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaborată de Grupul Experţi I. Nici o unitate din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu este inclusă în Lista desemnată. Prin aplicarea metodologiei I. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-a identificat un număr de 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale şi care sub coordonarea Direcţiei Apelor Prut şi-au elaborat Planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. precum şi realizarea de acumulări care au folosinţă piscicolă.D. Astfel.h. fără ca pe termen lung acestea să inducă o modificare semnificativă a biodiversităţii acvatice.Bârlad o reprezintă existenţa (din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole. efectele fenomenelor în discuţie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. din bazinul hidrografic Prut. chimică. pe teritoriul administrat de Direcţia Apelor Prut. a lungimii tronsonului afectat şi a inerţiei comunităţilor din structura biocenozelor acvatice. (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potenţial ridicat. produc. 94 .P.3. transfrontaliere) asupra resurselor de apă.h. În general.P.4. În anul 2007. 36 în b. nu au fost desemnate asemenea locaţii. care reprezintă alterări bruşte de natură fizică. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad s-au înregistrat 6 poluări accidentale ale cursurilor de apă de suprafaţă.R. Intr-un singur caz s-a sesizat mortalitate piscicolă de mică amploare (40 kg peşte afectat). a naturii poluantului. Jijia şi Bahlui şi ale afluenţilor acestora.

9. lacul Gaşca din Complexul Somova-Parches. novac (Hypophthalmichtys nobilis.700 ha. nu este asigurată o structură adecvată pe specii în bazinele acvatice naturale/antropice. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010”.h.1. când pot apărea dejecţii sau scurgeri de substanţe organice şi nutrienţi conţinuţi în hrana administrată peştilor. Starea ecologică.Siret) şi 15 acumulări (11 în b. Bârlad) în care se practică activităţi de acvacultură. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apă pescuitul comercial. Fluviul Dunărea. Prut şi 4 în b. atunci când afectează fauna acvatică.mai ales eroziune. Efectele lor se materializează. avifauna şi alte elemente ale lanţului trofic. Practicarea activităţilor de piscicultură/acvacultură poate constitui presiune asupra corpului de apă atunci când: este crescută producţia de peşte fără asigurarea unor măsuri de purificare specifice a apei.2 „Caracterizarea stării apelor”. respectiv potenţialul ecologic al corpurilor de apă pentru iazurile/acumulările monitorizate este prezentată în cap. Speciile predominante de peşti sunt: crap (Cyprinus carpio). prin modificarea formei profilului longitudinal. iar a lacurilor de acumulare 3. ecologice şi reduce impactul negativ asupra mediului. 95 . capturile ne-intenţionate.289 ha. sunt stabilite atât zone şi perioade de prohibiţie cât şi zone de protecţie pentru resursele acvatice vii.h. Suprafaţa piscicolă totală a celor 229 iazuri este de aproximativ 10. Modernizarea tehnologiilor de creştere poate sprijini practicile sănătoase. râul Prut. lacurile Erenciuc şi Belciug.2 Mai fac obiectul unor restricţii pentru protecţia faunei. Alte presiuni relevante O altă categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o constituie balastierele. Caras (Carrasius gibelio auratus) şi şalău (Stizostedion lucioperca). astfel încât în aceste zone activitatea de pescuit comercial nu reprezintă o presiune semnificativă. zona Sacalin-Zatoane şi zona Rezervaţiei Marine Vama Veche . în general. braconajul. biban (Perca fluviatilis). Principalele presiuni identificate sunt perturbarea habitatului. în variabilitatea depozitelor din albia râului şi în procesele de degradare . Conform “Ordinului nr. 6. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură/acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă sunt menţionate detaliat la cap.

107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor. alin. asupra respectării legislaţiei existente. precum şi implicaţiile unei exploatări neraţionale asupra râurilor şi această presiune trebuie supusă inventarierii şi monitorizării. morfologică. sau peisajele. constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunerea aluvionară în sectorul de influenţă al balastierei. În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă. Pe de altă parte. cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă”. constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor. de către cei ce sunt în măsură să aplice legea. constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă. prin exploatări organizate. constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni. termenele de exploatare. reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii. 96 . Astfel. în România în această perioadă se conturează clar o tendinţă de dezvoltare şi se construieşte foarte mult. această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative. 33. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite. putând afecta siguranţa şi eficienţa funcţionării acestora sau altor infrastructuri inginereşti destinate captării apei. perioada de refacere a materialului aluvionar din albie). de natură: • • • • • hidraulică. hidrogeologică. bălţilor. conform prevederilor art. deci cerinţa din punct de vedere economic este foarte mare şi poate uneori este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaţiile şi avizele emise. se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zone care necesită decolmatare. (2) din Legea Apelor nr. de protecţie sau de traversare a albiei. Aceste balastiere funcţionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformeze autorizaţiilor şi avizelor emise (respectând cantităţile. se precizează: „Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă.Având în vedere importanţa acestei activităţi desfăşurate de regulă în albiile minore ale cursurilor de apă. poluantă. a afecta lucrările de amenajare. cuvetele lacurilor. o primă măsură ce trebuie aplicată este aceea de a se se întări controlul asupra acestor exploatări.

articol care precizează: Fiecare Stat Membru trebuie să asigure trecerea în revistă a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o porţiune a unui district al unui bazin hidrografic internaţional care se află pe teritoriul său. regularizării şi igienizării râului în zona de exploatare. păstrării talvegului natural al râului. Acest proces de evaluare a presiunilor antropice şi a impactului acestora la nivelul corpurilor de apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingă obiectivele Directivei Cadru.). • Evaluarea impactului. 97 .De asemenea. • Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu. a căror efecte cu siguranţă vor fi resimţite în perioada următoare. în cazul în care acestea se fac haotic. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc. volumelor de balast extrase (să nu depăşească volumele depuse prin aport la viituri) etc. în anul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 1. • Identificarea presiunilor semnificative. respectării perimetrelor de exploatare. această presiune poate avea un impact semnificativ negativ mai ales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor nu sunt respectate. În urma inventarierii balastierelor din cadrul Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad. Sperăm că situaţia se va îmbunătăţi odată cu demararea acţiunilor de reîmpădurire. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice şi impactul acestora este prezentată în articolul 5 al Directivei Cadru.253 mc. impact negativ semnificativ manifestat asupra: secţiunilor optime de scurgere. nerespectând prevederile legale. 3. alunecări de maluri.155.17): • Identificarea activităţilor şi a presiunilor. Tot în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere. având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante (figura nr. 3. amplificarea viiturilor. formarea de torenţi.5. efectul lor materializându-se asupra stabilităţii terenului (prin apariţia eroziunii.

18 este ilustrată schema analitică D.. cât şi răspunsul (măsurile de bază ce vor fi luate pentru a îmbunătăţi starea corpului de apă).R. pentru analiza presiunilor şi a impactului s-a folosit conceptul D. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Totodată.R.4.P.R.I. În figura nr. 18 Ilustrarea conceptului D.I. (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropică-Presiune-Stare-ImpactRăspuns).P.S.I.P.S. astfel a fost necesar să se utilizeze informaţii/date despre activităţile antropice şi schimbările la nivelul stării corpului de apă.Descrierea corpului de apă şi a bazinului Identificarea activităţilor şi a presiunilor Identificarea presiunilor semnificativ Date furnizate de sistemul de monitoring Evaluarea impactului Obiective Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu Figura 3. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratată în subcapitolul 3. 98 . 3. Activitate Creşterea populaţiei Presiune Evacuarea apelor uzate Creşterea concentraţiei de Stare Impact Dezvoltare algală Răspunsul Controlul evacuării Figura 3. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informaţii ce vor fi utilizate în analiza de risc şi în caracterizarea stării apelor în conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa.S.

riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apă permanente. Dacă la nivelul unui corp de apă nu sunt stabilite secţiuni de monitorizare. în general. care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. în cazul în care există date de monitoring disponibile. instrumente precum modelarea matematică pot fi utilizate pentru estimarea efectelor măsurilor de bază propuse. cele din Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă a fost evaluat având în vedere corpurile de apă redelimitate în anul 2008. După finalizarea studiului ştiinţific „Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. iar procesul a continuat. obiectivele preliminare utilizate au fost. au fost determinate preliminar trei clase de corpuri de apă: „la risc”. ape costiere) conform cerinţelor 99 . precum şi identificarea măsurilor de bază care aplicate până în 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. În acest sens. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienţi). În Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. Astfel. în prima etapă. În procesul de evaluare a impactului presiunilor semnificative. În anul 2008. „fără risc” şi „în curs de evaluare”. elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate pentru corpurile de apă localizate pe râurile cu bazine hidrografice mai mari de 4000 kmp. lacuri. la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate într-o altă secţiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apă în scopul realizării monitoringului/evaluării). 161/2006) pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. reactualizarea informaţiilor privind presiunile semnificative şi impactul acestora asupra apelor. ape tranzitorii.Procesul de evaluare a impactului presiunilor antropice are la bază compararea stării corpului de apă cu obiectivele de mediu aferente corpului de apă analizat. în a două etapa (2009) pentru restul de corpuri de apă identificate. în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-au realizat Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra stării apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. modelele WAQ (nutrienţi) şi QUAL 2K (substanţe organice). În prima etapă. obiective care nu sunt în acord cu cerinţele Directivei Cadru.

2013 pentru activităţile antropice cauzatoare de presiuni semnificative).4). ca fiind cele mai importante probleme de gospodărire a apelor. iar evaluarea este dată de cea mai proastă situaţie regăsită la cele 2 categorii de risc. chimice şi hidromorfologice” şi realizarea evaluării stării la nivel de corp de apă. Pentru riscul ecologic. Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţe organice. s-au utilizat şi parametrii abiotici (elemente fizico-chimice şi hidromorfologice). alterări hidromorfologice. Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. pe baza elementelor biologice. poluarea cu nutrienţi. cât şi la nivel naţional. şi de alterările hidromorfologice. precum şi de evaluarea impactului acestora. Ca şi în anul 2004.C. Corpurile de apă la nivelul cărora există presiuni semnificative şi/sau impact semnificativ şi pentru care nu se vor implementa măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2015 sunt identificate ca fiind la risc. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3. corpurile de apă „în curs de evaluare” au fost clasificate în cele două clase („la risc” sau „fără risc”). având în vedere că aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate. poluarea cu nutrienţi. însă în lipsa unor corelaţii exacte dintre presiune/măsuri şi impact.Directivei Cadru Apa 2000/60/E.. evaluarea realizată pe baza elementelor biologice are un rol primordial. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi. poluarea cu substanţe periculoase. 100 . luând în considerare scenariul de bază (implementarea măsurilor de bază până în 2012 . Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. în anul 2008. atât la nivelul Districtului Internaţional al Dunării. poluarea cu nutrienţi. Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic. Elementele metodologice mai sus menţionate au fost aplicate având ca obiectiv atingerea stării ecologice şi a stării chimice aferente anului 2015. precum şi de alterările hidromorfologice). considerând valorile prag propuse în noua Directivă privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei.

În aceasta etapă. precum şi reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drastice a concentraţiei de oxigen.4. precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă.  aplicarea analizei cost – eficienţă şi cost – beneficiu. iar gruparea corpurilor de apă nu a putut fi realizată (confidenţă scăzută). scăderea biodiversităţii speciilor. 3. Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creştere algală excesivă). Poluarea cu nutrienţi O altă problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi (azot şi fosfor). Lipsa sau insuficienţa epurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice.  stabilirea măsurilor suplimentare.).5. care odată ajunse în apele de suprafaţă încep să se degradeze şi să consume oxigen. utilizarea fertilizanţilor). Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor. ceea ce determină schimbarea compoziţiei speciilor. Ca şi în cazul substanţelor organice. scăderea biodiversităţii speciilor. Poluarea cu substanţe organice Aşa cum s-a prezentat în subcapitolul 3. cât şi surselor difuze (în special celor agricole: creşterea animalelor. poluarea cu substanţe organice se datorează emisiilor/evacuărilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze.2.2).  aplicarea excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienţi în cazul lacurilor. industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate). 6. 3. râuri puţin adânci cu curgere lentă). sursele industriale şi agricole.1. în special aglomerările umane. în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale şi de acumulare. în condiţiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metode şi/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa.5. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 101 . emisiile de nutrienţi se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate urbane. recreere etc. se precizează că evaluarea riscului a fost realizată numai pentru a fi utilizată la:  caracterizarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi a stării chimice (cap.

Presiuni hidromorfologice Aceste presiuni influenţează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafaţă şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. declinul reproducerii naturale a populaţiilor de peşti. stăvilare.4. cu efecte asupra regimului hidrologic.5. Substanţele periculoase produc toxicitate persistentă şi bioacumulare în mediul acvatic. impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori. având ca rezultat deteriorarea stării. făcând dificilă decelarea efectului faţă de tipul de presiune. lucrările de regularizare şi consolidările de maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere. dar mai ales asupra migrării biotei. 102 .5. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic.3. de multe ori. Construcţiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje. precum şi alterarea compoziţiei populaţiilor. dar şi asupra biotei. Se remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaţiei dintre presiunile hidromorfologice şi impactul acestora. Poluarea cu substanţe periculoase Poluarea cu substanţe prioritare/prioritar periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conţin poluanţi nesintetici (metale grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi organici).trofic exprimat prin indicatori specifici. trebuie subliniată lipsa sau insuficienţa datelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu un grad de încredere mediu sau ridicat. praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor. 3. reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanţe periculoase. Astfel. variatele tipuri de presiuni acţionează sinergic. luându-se în considerare şi manifestarea procesului de eutrofizare. 3. Lucrările în lungul râului (îndiguirile. transportului de sedimente.

dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier (Fig. Corpurile de apă subterană care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate. Starea corpului de apă.C.1. Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. care corespunde liniei de cumpănă a acestora. delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de apă subterană. starea corpului de apă: → calitativă. acestea nu se constituie în corpuri de apă.. 01= numărul corpului de apă în cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran.4. hidrodinamic. PR= spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Caracterizarea apelor subterane 4. Codul corpurilor de apă subterană (ex: ROPR01) are următoarea structură: RO = codul de ţară. Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă. delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut pe baza următoarelor criterii: • • • geologic. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. a constituit obiectivul central în procesul de delimitare. 4. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afară bazinului. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. atât cea cantitativă cât şi cea calitativă. În restul arealului. → cantitativă. structurale.1). Au fost delimitate şi caracterizate corpuri de apă subterană de tip poros. ci şi prin caracteristicile petrografice. conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/E. 103 . Identificarea. Astfel.

1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Prut 104 .Figura 4.

I.Z I.alimentari cu apă populaţie.irigaţii. Utilizarea apei: PO. I.0 Utilizare a apei 6 PO PO. ROPR01/Lunca Prutului superior 2.A PM PU. P PO.0 .0 . ROPR06/Câmpia Covurlui 7. Z A.5.0 . ROPR04/Câmpia Tecuciului 5. I. 0-40 0-10 PO. F-fisural. Straturi acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor. PM Calitate Cantitate 9 B 10 B Stare Transfrontalier / ţara 7 11 Nu Tip predominant: P-poros. ROPR05/Podişul Central Moldovenesc 6. ROPR02/Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior şi ale afluenţilor săi 3.Tabelul 4. Z.0 – 60. I.5.M PM B B Da/R. IR. ROPR03/Lunca râului Bârlad 2133 1033 P P Nu Nu 2.0-15. Z PO. PM S S B B B B Nu Nu Nu Poluatori Grad de protecţie globală 8 PU. Z PVG PM PM B* B B B P Nu 2. Z PO. Sub presiune: Da/Nu/Mixt. Z.10.0 2 48 3 P Sub presiune 4 Nu Strate acop. P .A. K-carstic.0 PO.0 P.piscicultura.ROPR07/Câmpia Moldovei 1445 12531/ 9662 785 5221 P P P Da Nu Nu 40. IR . 4. 1 Caracteristicile corpurilor de apă subterană Caracterizare Cod/nume Suprafaţa geologică/hidrogeologică Tip 1 1. 5 1.industrie. Moldova Nu Nu I. Z 105 . I .0 2.

* posibil să fie stare bună 106 .medie.buna.foarte buna. M-menajeri. PU .nesatisfăcătoare. A-agricoli.puternic nesatisfăcătoare Stare calitativă şi cantitativă: Buna (B)/Slaba (S) Transfrontalier: Da/Nu. PM . Poluatori: I-industriali. Zzootehnici Gradul de protecţie globală: PVG . PG . PVU .zootehnie.

Infiltraţia eficace este cuprinsă între 15-32 mm/an. ROPR04. eventualul caracter transfrontalier şi ţara au fost sintetizate în tabelul 4. dezvoltat atât în bazinul hidrografic al râului Siret cât şi în cel al râului Prut. 107 . Bârlad şi Siret.30 l/s/foraj. Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de apă subterană din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice. fiind cantonat în depozite sarmaţian-ponţiene. Depozitele acviferului freatic din lunca Prutului superior sunt constituite din nisipuri fine.A. Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 4 (ROPR01. fiind dezvoltate în depozite aluvial-fluviale. a fost atribuit pentru administrare D. gradul de protecţie.0 . Stratul acoperitor este alcătuit din argile şi silturi nisipoase şi argiloase cu dezvoltare discontinuă şi cu grosimi de circa 5 -7 m. Apele freatice au nivel liber. şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc). Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior Corpul de apă subterană de tip poros permeabil ce aparţine Holocenului se dezvoltă în lunca râului Prut. prezintă o importanţă economică mai redusă. Acest corp este transfrontalier.Caracterizarea tuturor celor 7 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în spaţiul hidrografic Prut . ROPR03. porospermeabile. Este de subliniat faptul că un corp.2. riscul şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii. Toate cele 7 corpuri de apă subterană identificate aparţin tipului poros. datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Un corp de apă subterană şi anume ROPR05 (Podişul Central Moldovenesc) deşi este sub presiune. pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona Oroftiana – Rădăuţi-Prut). Fiind situate aproape de suprafaţă terenului. ele au nivel liber. ROPR02. medii şi elemente de pietriş cu grosimi cuprinse între 2 .1.5 m. Debitele exploatabile (în cazul celor 3 foraje ale staţiei de ordinul I Rădăuţi-Prut) sunt cuprinse între 2. Prut. iar alimentarea acviferului se realizează din precipitaţii şi într-o mică proporţie din infiltraţiile din râu. de vârstă cuaternară.Bârlad este prezentată în continuare. acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană. ROPR06 şi ROPR07) au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale râurilor Prut.

acviferul freatic este situat la adâncimi ce variază de la 1 la 3 m. La nivelul unor depozite argiloase sau nisipoase fine din lunca Başeului şi a afluenţilor mai importanţi.3 – 4. iar cele situate sub depozitele argiloase aluviale au adâncimi de circa 5 m. Debite mai mari au fost puse în evidenţă în zona Truşeşti. Apele freatice din depozitele aluvionare ale râului Başeu sunt situate la adâncime mică (cca. 108 .5 m de la suprafaţa terenului. 4.1. În cursul mijlociu al Jijiei.1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR02 Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţilor săi Corpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi.Diagramele Piper şi Schoeller (fig. pentru denivelări de 2.6 m.1) executate după datele analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale arată că apele sunt bicarbonat-calcicesulfat-magneziene. iar debitele obţinute sunt de 2. Debitele variază foarte mult în funcţie de litologia acviferului. nivelul apei se află la 0.2 l/s/foraj pentru denivelări de 3 m. unde din aluviunile situate între adâncimile de 3-9 m (acviferul este constituit din nisipuri fine şi medii şi pietrişuri) s-au obţinut 2 l/s. Figura 4. cu denivelări de 5 m. iar debitele obţinute din nisipuri fine cu pietriş sunt de 1-2 l/s/foraj. Coeficienţii de filtraţie în cursul superior al Jijiei sunt cuprinşi între 2 şi 14 m/zi. În lunca Volovăţului. acviferul este constituit din nisipuri fine ce se dezvoltă între 5-6 m iar debitele sunt modeste. este de tip poros permeabil de vârstă cuaternară. acviferul este constituit din nisipuri fine argiloase şi nisipuri medii-grosiere situate între adâncimile de 2 şi 8 m. 2 m).8 m.1.5 l/s pentru denivelări de 2. de 0. acviferul freatic este constituit din nisipuri fine. În lunca râului Jijia şi a afluenţilor săi. nisipuri argiloase cu intercalaţii de pietrişuri.

pentru denivelări de 2. cât şi debitele sunt variabile de la un sector la altul. Acviferul freatic. medii şi grosiere având în bază pietrişuri. nivelul are caracter ascensional. acviferul freatic este cantonat în nisipuri fine. se alimentează exclusiv din precipitaţii. grosimi mari mari.5 m până la 15 m şi sunt constituite din nisipuri fine. Datorită acestor depozite slab permeabile din acoperiş. Grozeşti. s-a obţinut 1 l/s. Compoziţia granulometrică a depozitelor prezintă variaţii pe verticală şi orizontală de la nisipuri fine. sunt la staţiile hidrogeologice de ordinul I Cârniceni. în bază cu elemente de pietriş. grosimea acestor depozite variază între 5-10 m. La Săveni. Grosimea depozitelor este cuprinsă între 2-10 m. Nivelul hidrostatic în zona luncii Prutului se situează între 0 şi 2 m. pe alocuri. aluviunile se află la adâncimi de la 1. cu rare elemente de pietriş. putând ajunge chiar la 20 m. Atât constituţia rocii magazine. în zona Bodeşti acviferul freatic se află sub presiune. la nisipuri medii şi grosiere. Pe terasă şi în zonele de câmp înalt. iar uneori (în anumite perioade de maxim ale nivelului) poate fi chiar uşor artezian.9 m şi este acoperit de depozite siltitice cu grosimi cuprinse între 4 şi 11. Stratul acvifer freatic este acoperit (în cea mai mare parte) de depozite impermeabile sau semipermeabile constituite din argile. În zona de luncă aferentă judeţului Iaşi. peste 10 m.5 m. 4. silturi argiloase sau argile siltice. Debitele au valori de 2. 109 . siltice. adâncimea nivelului creşte foarte mult depăşind 10 m şi 20 m. Lunca Banului etc.2).6 – 3. În lunca râului Prut. din nisipurile fine ce se dezvoltă la adâncimile de 8-12 m. slab productiv.5 m.2 până la 9.Lunca râului Sitna poate oferi debite de 2 l/s pentru denivelări de 2. Costuleni. Terasa inferioară a Prutului este constituită din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş. la o denivelare de 3 m. În zona judeţului Vaslui. Adâncimea patului orizontului acvifer freatic se situează la 3-4 m (în zona Mastacani) şi se scufundă treptat ajungând în zona Fălciu-Vetrişoaia la 7-16 m (fig.5 l/s.5 m. în lunca râului Podriga. acviferul din lunca Prutului este constituit din nisipuri şi pietrişuri cu grosimi de 3. Aluviunile sunt constituite din nisipuri situate între 10-12 m.1.

transmisivităţile sunt între 1-50 m2/zi.Figura 4.3) executate pe baza datelor provenite de la forajele de observaţie situate pe corpul de apă subterană pun în evidenţă acest lucru. 110 . Aceste depăşiri ţin de chimismul acviferelor pe care le drenează şi tipul rocilor pe care le străbat (parageneza minerală).1.1. Din datele utilizate pentru construirea diagramelor Piper şi Schoeller rezultă că peste jumătate din ape depăşesc concentraţia maximă admisibilă la sodiu. determinând un chimism al apei tot atât de variat. Captarea ce aparţine Consiliului local Stănileşti este constituită dintr-un dren cu lungimea de 120 m din care se captează un volum de 4872 mii m3/an (apă potabilă). au indicat depăşiri peste concentraţia maxim admisibilă pentru NH4+ şi NO3-.2 Secţiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt cuprinşi între 0. Analizele chimice efectuate pe probe de ape freatice (prelevate în anul 2007) din forajele reţelei hidrogeologice din lunca şi terasele râului Prut. Datorită dezvoltării pe o suprafaţă foarte întinsă parageneza apelor este foarte variată. Diagramele Piper şi Schoeller (fig. clor şi sulfaţi.5-10 m/zi. iar debitele specifice sunt sub 1 l/s/m.4.

5 m şi conţin ape cu nivel uşor ascensional (1. aluviunile de luncă şi terasă ale văii Bârladului sunt constituite din nisipuri fine până la grosiere şi pietrişuri cu structură încrucişată. în general.5 .2 m de la suprafaţa terenului) sau cu caracter liber.1. 111 . În lunca Bârladului s-au obţinut debite de 0. În jurul oraşului Bârlad.5 . grosiere şi pietriş.2.1 . la baza ei se constată prezenţa unor izvoare cu debite de 0. nedepăşind 10 m.11 m fiind constituit din nisipuri fine.5 m.6 l/s se întâlnesc la baza terasei medii. acviferul situat între adâncimile de 7 .0. Local.8 l/s/foraj. acviferul este sub presiune. Făgădău şi Griviţa cu debite de circa 1 l/s. În bazinul mijlociu al Bârladului se întâlnesc mai multe izvoare captate din Valea Mare. la adâncimi de 3 m. Valea Ţarinei şi Valea Seacă şi cele din dealul Zorleni. Terasa inferioară a Bârladului este fragmentată şi puternic drenată.5 . Grosimea depozitelor permeabile este în jur de 2 . Depozitele acvifere sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietrişuri. În bazinul inferior aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş. izvoare cu debite de 0.0.3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR03 Lunca şi terasele râului Bârlad Corpul de apă subterană de tip poros permeabil dezvoltat în lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluenţilor acestuia este de vârstă cuaternară.Figura 4. între adâncimile de 2 şi 7. Nivelul hidrostatic se întâlneşte.3 l/s. cu intercalaţii argiloase.

4). de cele mai multe ori. Pentru afluenţii săi.Stratul acoperitor este constituit din depozite groase.5 l/s/foraj. nivelul are caracter ascensional uneori ridicându-se foarte aproape de suprafaţa terenului. 112 . mineralizaţia apelor freatice este mai ridicată. debitele sunt şi mai mici de 1 .4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR04 Câmpia Tecuci Acest corp de apă subterană se dezvoltă în depozite de vârstă cuaternară şi este de tip poros permeabil fiind situat la baza loessului.magneziene. apele aparţinând tipului clorurate – sulfatate – calcice . Corpul se dezvoltă pe o suprafaţă întinsă. cu gradienţi mici (0. Adâncimea nivelului hidrostatic este în funcţie de grosimea loessului (frecvent circa 20 m).6‰).1. iar debitele obţinute dintr-un foraj rar depăşesc 3 . Alimentarea acviferului freatic se realizează din precipitaţiile atmosferice cu o infiltraţie eficace de 15-63 mm/an. ceea ce explică variaţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. silturi. impermeabile (argile. silturi argiloase (grosimea este cuprinsă între 2 . reduse. Figura 4.1.3 l/s/foraj. Din cauza depozitelor impermeabile din acoperişul straturilor acvifere. fapt pus în evidenţă de diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza datelor obţinute din forajele aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig. Datorita circulaţiei reduse a apei prin aceste depozite. în general. 4. Direcţia generală de curgere este sud-est. acolo unde acesta devine mai nisipos având ca pat impermeabil argilele cuaternare. Resursele de ape freatice din lunca Bârladului sunt.10 m).

al. acumulat în depozitele de vârstă sarmaţiană ce se dezvoltă pe teritoriul judeţelor Neamţ.5 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil. slab mineralizată. corpul nu este la risc.5) executate după datele I.5 mm/an. Potenţialul productiv al acestui acvifer freatic este limitat la 1 l/s/Km2.G. Parametrii hidrogeologici au următoarele valori: coeficienţii de filtraţie sunt de 4-6 m/zi.8).H.8. 86. şi PROSPECŢIUNI S.A. arată că din punctul de vedere al paragenezei există două categorii de apă. Datorită grosimii mari a stratului acoperitor. ajung până la adâncimea de 300 m. Diagramele Piper şi Schoeller (fig. gradului de protecţie bun – mediu. Figura 4. una bicarbonat calcică. Din toate forajele executate în judeţul Bacău doar în trei foraje au fost identificate niveluri poros permeabile până la adâncimea de 100 m (forajul Mărgineni intre: 70 şi 78. Pentru judeţul Neamţ din forajele executate se evidenţiază că în partea nord-estică straturile acvifere se dezvoltă între 100.1. potabilă şi altă clorosodică sulfatată. aceste intervale care cantonează apa.N.. 1986).A.1. iar transmisivităţile de 40 – 50 m2/zi. 4.7 şi 78. (Maieru et. Bacău şi Vaslui. cu valori ale infiltraţiei eficace cuprinse între 63 şi 94. Sub această adâncime posibilitatea de 113 . forajul Ungureni intre: 86 şi 96 m şi forajul Orbeni intre: 72.8 şi 91.300 m. În celelalte foraje. sau o capacitate optimă a unui foraj de captare de 2-3 l/s.Principala sursă de alimentare a acviferului din depozitele de la baza loessului o constituie precipitaţiile.

Pildeşti.5 l/s la Cuci (la o denivelare de 20 m). sunt situate între 56. are un grad de potabilitate acceptabil. apa din straturile acvifere componente situate până la 100 m adâncime. Menţionăm ca apele acumulate în depozitele basarabiene din staţiunea balneoclimaterică Strunga sunt indicate în afecţiuni ale aparatului locomotor (de natură reumatismală). la o denivelare de 5.5 m).1. 2006. Dulceşti.2 l/s (Ruginoasa..9 l/s – 6.15 l/s (Popeşti. sunt cuprinse între 0. La est de Siret. cu adâncimea de 110-150 m. 114 . în forajele executate la vest de Siret se constată că straturile acvifere. Debitele obţinute din unele foraje săpate pe teritoriul judeţului Neamţ.2-6. la adâncimi de 200-300 m. sunt de 0.4 l/s la Ion Creangă (la o denivelare de 52 m) şi 0. azotiţilor (Ruginoasa). în forajele executate la sud de râul Bahlui. reprezentate prin nisipuri. straturile acvifere. În judeţul Iaşi. iar din punct de vedere chimic apele nu se încadrează în limitele de potabilitate. straturile acvifere fiind situate în intervalul de adâncime de 74. fier (Homiceni).3 m.25 m adâncime. Comarna).6). Pentru judeţul Neamţ. sulfaţilor (Ciurea). nisipuri argiloase. Miron Costin) prezintă nivel artezian. Straturile acvifere sunt reprezentate prin nisipuri cu lentile de gresii. Miron Costin).5-20.4 m. nisipuri argiloase. nisipuri cu pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de marne. Debitele obţinute din foraje.debitare este slabă. straturile acvifere fiind în intervalul 50-102 m). gresii şi nisipuri gresificate (Macaleţ et al. 458/2002 în cazul sodiului (Dancu. se dezvoltă între adâncimile de 26 m (Dulceşti) şi 238 m (Goşmani). clor (Bozienii de Jos. 4. Pentru partea sud-vestică a corpului de apă.5-10. Unele foraje (Tupilaţi. în forajele executate la Ion Creangă şi Cuci. clorurilor (Comarna şi Ciurea).8 l/s la Breaza (la o denivelare de 8. constituite din nisipuri şi nisipuri argiloase. capacitatea de debitare a acviferului sarmaţian este cuprinsă între 0. iar apele fiind nepotabile (depăşiri la sodiu şi amoniu). săpate la adâncimile de 75-350 m.6-204. 3 l/s/foraj.2 m) şi 2.4-15. debitul având valorile de 0. fig. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. Breaza. Ciurea. azotiţi (Pildeşti). amoniului (Ruginoasa şi Dancu) oxidabilităţii (Popeşti şi Comarna) şi a mineralizaţiei totale (Comarna). ale aparatului digestiv şi în oftalmologie. au fost înregistrate depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr 458/2002 în cazul parametrilor sodiu (Bozienii de Jos şi Pildeşti).5 m şi 184. Sub adâncimea de 350 m acviferele lipsesc sau sunt foarte slabe şi cu apă sărată.12 l/s la Pildeşti (la o denivelare de 31 m) şi 4. amoniu (Pildeşti şi Goşmani) şi oxidabilitate (Bozienii de Jos şi Miron Costin). Apele sunt parţial potabile. la o denivelare de 6. La Iaşi sunt utilizate apele minerale din depozitele miocene (badenian-sarmaţiene) la complexul balnear Nicolina.

forajele au fost săpate la adâncimi de 163-400 m. reprezentate prin nisipuri.6 l/s (Răcăciuni). respiratorii etc.8-19. Staturile acvifere. Motoşeni. dermatologice.3 m) şi 2. respectiv la vest de Siret.02 l/s (Răchitoasa. sulfaţi (Gârleni). Un număr de cinci foraje (Filipeşti.pentru profilaxia şi tratarea afecţiunilor reumatismale. nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. constituite din nisipuri. cloruri (Gârleni). a reieşit că debitul este cuprins între 0. la adâncimi de 250-350 m. Cleja şi Orbeni) sunt arteziene. Mărgineni.8 m). sunt cuprinse în intervalul 43-345 m.23 l/s (Siretu. La est de Siret. Siretu. sunt situate în intervalul de adâncime 33-330 m. la o denivelare de 2. Filipeşti. având capacitatea de debitare cuprinsă între 0. 458/2002 la fier (Gârleni). iar unele foraje (Pânceşti.3-11. Dumbrava şi Gârleni). nisipuri argiloase şi nisipuri gresificate. la o denivelare de 2.7-13.3 l/s (Galbeni. 115 . Straturile acvifere. foraj artezian) şi 9. amoniu (Ilieşi. azotiţi (Ilieşi). Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.1. Figura 4. Apele prezintă depăşiri ale concentraţiei maxim admise la sodiu (Galbeni). Podu Turcului) au debit artezian. fier (Parincea) şi amoniu (Galbeni şi Parincea).6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Din forajele executate în judeţul Bacău. nisipuri cu pietrişuri. posttraumatice. hidrogen sulfurat (Filipeşti) şi oxidabilitate (Filipeşti).

nisipuri. la o denivelare de 37 m) şi 4.8-13.3-284 m. Mălina.4 l/s şi 1. Primele intercalaţii poros permeabile se întâlnesc de la circa 50 m.56 l/s (la o denivelare de 56. Corpul de apă ROPR06 (Câmpia Covurlui) Acviferul freatic este acumulat. 116 . azotaţi (Vetrişoaia). Pe teritoriul judeţului Vaslui.74 l/s (la o denivelare de 15. iar ultimele până la 250 m. Cătuşa şi afluenţii lor.76-114 m.5-284 m.2). Capacitatea de debitare este cuprinsă între 0. Menţionăm că forajul executat în curtea spitalului din Ghermăneşti. precum şi în nisipurile şi pietrişurile (de vârstă holocensuperioară) din alcătuirea luncilor văilor Suhurlui.1 şi 84. acolo unde depozitele loessoide sunt mai groase (pe câmpul înalt). Vetrişoaia).29 m) şi 189. nisipuri gresificate. forajele executate la adâncimi de 50-350 m au interceptat straturile acvifere. gresii şi nisipuri argiloase. Se poate constata că până la adâncimea de 100 m se întâlnesc un număr limitat de intercalaţii poros permeabile de la una (în forajul Pogăneşti între 84 şi 98 m) până la două intercalaţii (în forajul Lipovăţ între 72. Pogăneşti. Vetrişoaia. fier (Huşi. Pungeşti. Ivăneşti. forajele săpate până la adâncimea de 300 m au interceptat stiva depozitelor sarmaţiene. la o denivelare de 3-8 m).66 l/s. Alexandru Vlahuţă. în nisipurile şi pietrişurile din alcătuirea teraselor cu altitudinea relativă de 2-5 m (de vârstă holocen-inferioară). la adâncimea de 350 m. Lipovăţ. constituite din alternanţe de argile. Apele prezintă depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.8 l/s (Soleşti. Ivăneşti). Huşi.3 şi 75. a interceptat următoarele două complexe acvifere: 91. Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stiva groasă a depozitelor din acoperiş şi lipsesc presiunile şi impacturile antropice directe asupra corpului. Debitele obţinute din aceste foraje de adâncime variază între 0.1 l/s (Berezeni. având debitul de 0.19 m). nisipuri cineritice şi gresii. reprezentate prin nisipuri.Pe teritoriul judeţului Vaslui. 458/2002 la sodiu (Soleşti. 15-20 m şi 30-40 m (de vârstă pleistocen-superioară). azotiţi (Huşi şi Puieşti) şi amoniu (Soleşti. în nisipurile şi nisipurile argiloase (de vârstă pleistocen mediu-pleistocen superioară) din baza depozitelor loessoide prezente la partea superioară a câmpului înalt. în intervalul 21. cu debitul de 0. Nivelurile hidrostatice oscilează de la 0 m în luncile principale până la adâncimi de peste 20 m. Pogăneşti. Lozova. Apele celor două complexe sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale aparatului digestiv. Bârlad şi Murgeni). Berezeni. în general.8 şi 90.

se constată o scădere a nivelului piezometric între anii 1975 şi 1984. Pe hărţile hidrogeologice. Astfel. la vest de Frumuşiţa şi 5 m. prezentând o direcţie generală de curgere a apei de la nord la sud. Cercetând evoluţia nivelului piezometric anual (maxim.4 grade germane (fântâna Schela).05 (fântâna Odaia Manolache). în cazul forajului F1 Izvoarele. mineralizaţia totală între 698. 4.6 grade germane (fântâna Valea Călmăţui) şi 181. Izohipsele descriu linii foarte sinuoase şi au valori cuprinse între 120 m. care comunică hidraulic între ele. ale podişului (câmpului înalt). 117 . la Şendreni-Barboşi-Galaţi. Capacitatea de debitare a acviferului freatic oscilează între 0.8 m). indicând un potenţial acvifer slab. datorită naturii rocilor şi lucrărilor de hidroamelioraţii. Rezultatele analizelor fizico-chimice au arătat că pH-ul este cuprins între 6.3 m2/zi (foraj Pechea). după care se remarcă o tendinţă generală de scădere până în anul 2004.1. Suhurlui. Mălina.7).3 (fântâna Tudor Vladimirescu) şi 7 (fântâna Barboşi). Gerul. există 2-3 strate acvifere freatice suprapuse.3 mg/l (fântâna est Tudor Vladimirescu) şi 3692. între 9. s-a constatat că. acviferul freatic a fost redat prin hidroizohipse şi hidroizobate. către Siret şi Dunăre.45 m2/zi (foraj Vânători) şi 35. până la circa 40-50 m adâncime. iar duritatea totală. urmată de o creştere în perioada 1984-1991. Lozova. Caracterul hidrochimic al apelor freatice este predominant bicarbonato-sulfatic şi magnezio-calco-sodic. precum şi cu apele de suprafaţă. mediu şi minim) al acviferului freatic din extremitatea de sud a Podişului Moldovenesc. la o denivelare de 1. Se remarcă şi drenări locale exercitate de văile Călmăţui. în unele sectoare. în perioada 19752005.272 l/s (foraj Şendreni. Începând cu anul 2004 şi continuând în anul 2005 se înregistrează o creştere a nivelului piezometric. ca efect al precipitaţiilor abundente.2 l/s (foraj Braniştea. la o denivelare de 7 m) şi 4. aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale (fig. Valorile transmisivităţii sunt cuprinse între 4.Datele privind caracteristicile hidrogeologice ale freaticului provin din cartările de suprafaţă şi din forajele hidrogeologice executate. Cătuşa şi afluenţii lor.

Figura 4. prezenţa intercalaţiilor nisipoase este mai des semnalată la est de Jijia. amoniului (fântâna Tudor Vladimirescu. fântâna Smârdan. fântâna Mihail Kogălniceanu. gresii şi mai rar gresii oolitice. Depozitele volhinian superior–basarabian inferioare sunt alcătuite din argile şi marne argiloase cu intercalaţii de nisipuri. fântâna Şiviţa. azotaţilor (fântâna Lieşti. foraj Movileni. Aici apar 118 . Deşi fondul litologic predominat este argilos se pot remarca unele trăsături zonale. foraj Tudor Vladimirescu). fântâna Izvoarele. foraj Braniştea).7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoarele F1 (perioada 1975-2005) În acest sector al Podişului Moldovenesc se constatau (2006) depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr. nisipuri cu pietrişuri. 458/2002. Corpul de apă ROPR07 Câmpia Moldovei Corpul de apă subterană de tip poros permeabil este cantonat în depozitele de vârstă volhinian superior-basarabian inferioară. foraj Şiviţa). Astfel. fântâna Ijdileni. două foraje Tudor Vladimirescu. fântâna Vânători. fântâna Smârdan. fântâna est Slobozia Conachi. fântâna sud Frumuşiţa. foraj Vameş. fântâna Braniştea. fântâna est-nordest Barboşi) şi fierului (fântâna Independenţa.1. fântâna Izvoarele. fântâna Pechea. în cazul azotiţilor (fântâna Tudor Vladimirescu. fântâna Vasile Alecsandri.

în cazul unui foraj executat la Botoşani). În zona Coşuleni-Băluşeni.9 m şi au fost obţinute debite ce variază între 3.2.2. fiind vulnerabil la poluare. pentru denivelări de 0. 458/2002. care nu este captat decât în fântâni săteşti şi puţuri forate de mică adâncime. 458/2002. în cazul fierului şi sulfaţilor. 4. 6 l/s.1 şi 4. nisipurile apar foarte rar şi numai în intercalaţii subţiri.5 m şi 11. până la adâncimea de 15 m.3 şi 13. deoarece. în care nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-12 m. în general. Din punct de vedere hidrochimic s-a constatat că apele prezintă. 119 . acviferul freatic a fost captat prin fântâni săteşti. Aceste foraje au adâncimea cuprinsă între 8. în cazul fierului (cu valori de până la 21. datorită poziţiei sale. depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea privind calitatea apei potabile nr.7-3 m. plasat. Nivelul hidrostatic este situat între 2 şi 5. O altă probă de apă prelevată dintr-un puţ domestic din localitatea Băluşeni şi analizată fizico-chimic în martie 2006 prezenta depăşiri peste concentraţia maxim admisă de Legea nr.2. săpate la adâncimi cuprinse între 7 şi 15 m. Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă şi cu ecosisteme terestre Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de apă subterană existente în spaţiul hidrografic Prut cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt incluse în tabelul 4.2. Menţionăm însă că prezenţa fierului se datorează fondului natural genetic şi nu unei surse locale de poluare. În interfluviul Jijia-Sitna. nisipuri cu pietrişuri. Acviferul prezintă variaţii mari din punct de vedere al capacităţii de debitare şi este constituit dintr-un strat poros-permeabil constituit din nisipuri. se află în strânsă interdependenţă cu apele de suprafaţă. Acviferul freatic a fost interceptat printr-un număr de 5 foraje executate în zona Botoşani.4 m. în general.8 mg/l.chiar intercalaţii de nisipuri cu aspect tufaceu.

1 2 3 ROPR03 ROPR04 ROPR06 ROPR07 4 5 6 Tabelul 4.Tabelul 4. Vaslui. Bahlui. . Roşcani. Miletin Râurile Bârlad. crt. Zeletin.pajişti. crt. Denumire corp Ecosistem terestru Nr.vegetaţie de carpen din pădurea Icuşeni. Ciornohal. fag de la ROPR07 Câmpia Moldovei Fundeanu. Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului 3 4 120 . Covurlui Volovăţ. 2 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu ecosisteme terestre Codul corpului de apă subterană Luncile şi terasele ROPR02 1 2 ROPR03 ROPR04 Prutului mediuinferior . ulm şi frasin de la Balta-Munteni şi Torceşti Tufărişuri din pădurea Gârboavele Pădurile de carpen. . Cătălina-Cornari. Icuşeni. Jijia. Başeu. 1 Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de apă de suprafaţă Codul corpului de apă subterană ROPR01 ROPR02 Lunca Prutului superior Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior Lunca râului Bârlad Câmpia Tecuciului Câmpia Covurlui Câmpia Moldovei Prut Râurile Prut. Ibăneasa. Podriga. Burla Denumire corp Interdependent cu râul Nr. păduri din lunca râului Prut. Berheci.păduri de alun. alun.2. Dunărea Râurile Suhurlui. carpen de la Medeleni. Păduri de carpen.2. Tutova Râurile Călmăţui.

captările de la Galaţi (o captare constituită din 70 de puţuri şi o altă captare cu 84 puţuri).2 şi Fig. 2 Cele mai importante surse din care se prelevează debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr de 7 dintre care menţionăm. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut . Negrileşti (25 puţuri).Bârlad l 4. un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei. fiecare având un volum anual captat de peste 1500 mii m3/an.G. la nivelul anului 2008. 930/2005 (fig. Figura 4.3. în mod deosebit. 121 . iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. stabilite conform H.4. Captările de apă subterană care exploatează un volum de apă semnificativ (>= 1. 4.1).500 mii m3/an) sunt în număr de 7 şi sunt prezentate în tabelul 4.3. Tutova (14 puţuri) şi Bârlad (9 puţuri). Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad există. 4.3.3.

Figura 4. 2 Captări de ape subterane – spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 122 .

C.A. TECUCI S.C.5 6 7 ROAG12 ROAG12 ROSI05 25 38 46 5802. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. GALAŢI S. APA CANAL SA 3 ROSI05 GALAŢI – SalciaLieşti S. puţuri 29 Volum captat (mii m3/an) 2554 ROPR03 Tecuci 2 ROPR03 Bârlad 9 70. AQUAVAS VASLUI S. din care: 2586 S. crt. AQUAVAS VASLUI Localizare Nr. 3 Exploatări semnificative de ape subterane (>= 1. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apă subterană se evaluează pe baza rezultatelor obţinute din monitorizarea cantitativă şi calitativă (chimică) prezentată în 123 .C.500 mii m3/an) din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr.4.A. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite.C. 1 Cod corp Nume captare S. TERM S.C. TERMSAL S.C. 4.Tabelul 4. AQUAVAS VASLUI S.C. APA CANAL GALAŢI Vadu-Roşca Salcia – Lieşti judeţul Galaţi 30 au fost exploatate 40 în conservare 3185 4 ROAG12 Tecuci Bădeana .5 neexploatate 7064 Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.Tutova Negrileşti Vadu-Roşca judeţul Vrancea 46 3469 5 ROPR05 14 5392.

2.1).4. cu condiţia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate. carst etc. NH4+. în continuare. astfel: • • dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc. din numărul punctelor de monitorizare. prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali.subcapitolul 6. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale straturilor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie: favorabilă (F): strat acoperitor continuu. dacă există surse de poluare la suprafaţă. 124 . Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa informaţiilor referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare. în subcapitolul 6. cloruri. mercur. marna). arsen etc. predominant coeziv (argilă. grosime mare (mai mare de 10 m).1. presiunile antropice. loess. marne fracturate). medie (M): strat acoperitor discontinuu.). o conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scăzută.2. numărul celor poluate este mai mic de 20%. sulfaţi. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi ale altor parametri de poluare au fost interpretate având ca reper valorile prag (determinate pentru NO3. • corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat. PO43-. NO2. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative. nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri. <100 mm/an. 4. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere: • corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare. pentru fiecare corp de apă subterană. plumb. De asemenea. În cazul corpurilor de apă subterană nepoluate s-au evaluat.2. litologia şi infiltraţia eficace (fig.) determinate. după caz. grosime variabilă. sau dacă. permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice. cadmiu. se prezintă starea corpurilor de apă subterană. s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală.

starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. 125 Realimentare .4. pentru clasa PM. 1 Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă PVG =protecţie globală foarte bună. pentru clasele PU şi PVU. PU = protecţie globală nesatisfăcătoare. corpul este la risc. corpul nu este la risc. PVU = protecţie globală puternic nesatisfăcătoare. corpurile de apă subterană se caracterizează astfel: • • • pentru clasele PVG şi PG. 100-200 mm/an. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile. mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare subterană Figura 4. Pentru aprecierea corpurilor de apă subterană care sunt la risc cantitativ s-a avut în vedere evaluarea următoarelor criterii: starea cantitativă a apelor subterane . pe o durată de minim 10 ani. realimentare mare. deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi.- realimentare medie. În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. suplimentare de protecţie. >200 mm/an. PG = protecţie globală bună. sub impactul unor exploatări. corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor. PM = protecţie globală medie.

ele respectă criteriile de risc. corpuri de apă la risc .  Directiva 79/409/C. privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă. privind epurarea apelor uzate urbane. conform Directivei Cadru pentru Apă (Anexa IV). 126 . privind calitatea apei destinate consumului uman. zone pentru îmbăiere.E. În urma evaluării riscului neatingerii stării calitative (chimice) s-a constatat că există două corpuri de apă subterană la risc din punct de vedere calitativ.E.Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: corpuri de apă subterană care nu sunt la risc . Astfel..E.  Directiva 78/659/C.E.  Directiva 79/923/C.E. care se supun reglementarilor următoarelor directive europene:  Directiva 98/83/C. privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă.E. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important. toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. privind conservarea păsărilor sălbatice. şi 2006/44/C.E. Identificarea şi cartarea zonelor protejate Zonele protejate reprezintă areale de pe teritoriul fiecărui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerinţelor speciale de protecţie prevăzute în legislaţia comunitară.E.E. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi.cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.E. Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune. 5.E. pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.E.  Directiva 91/271/C. se specifică că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113.  Directiva 75/440/C.E.E.  Directiva 91/676/C.

E.1. Directiva 92/43/C. un rezumat al Registrului zonelor protejate trebuie să fie inclus în Planul de management al bazinului/spaţiului hidrografic şi trebuie să cuprindă hărţi cu localizarea fiecărei categorii de zonă protejată precum şi lista actelor normative la nivel comunitar.  Directiva 2006/7/C.E. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv prin Legea nr.  Legea Apelor nr. privind calitatea apei destinate consumului uman. care furnizează în medie cel puţin 10 m3/zi sau deservesc cel puţin 50 de persoane. 5.E. privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C. a florei şi faunei sălbatice.  Hotărârea de Guvern nr.2009 privind zonele protejate cuprinse în Registrul zonelor protejate actualizat în anul 2009. precum şi perimetrele de protecţie hidrogeologică. Legislaţia specifică zonelor de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării este reprezentată de:  Directiva 98/83/C. Menţionăm că datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la bază datele din 2007. naţional şi local pe baza cărora au fost identificate şi desemnate aceste zone.E.E. Conform Directivei Cadru pentru Apă. pentru fiecare captare se instituie în teren zonele de protecţie sanitară. 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. OUG nr. privind cerinţele de calitate pentru ape de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă. 3/2010).E.  Hotărârea de Guvern nr. care pot fi cu regim sever sau de restricţie.E.E. 310/2004 şi Legea nr. Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării reprezintă zonele pe corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman. În funcţie de gradul diferit de risc faţă de factorii de poluare. 112/2006.  Directiva 75/440/C. privind conservarea habitatelor naturale.. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a 127 .

55%). 128 .G. Precizăm faptul că zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor măsuri de protecţie speciale privind calitatea apei.862 locuitori.82 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 490. Pentru acestea. Pentru acestea.G. Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut în vedere: Măsurile de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii.970. acestea regăsindu-se în cadrul prevăzut de H. 662/2005. debitul mediu prelevat a fost de 7.1 sunt reprezentate captările de apă destinate potabilizării din sursele de suprafaţă şi din sursele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.964 locuitori. din care. cu modificările şi completările ulterioare (H. 201/2002 însă beneficiază de anumite măsuri de protecţie pentru protejarea resurselor acvatice vii.G.2. Pentru sursele de apă din subteran au fost inventariate un număr de 279 captări de apă din care 261 au asigurate zone de protecţie (93. 202/2002 şi H. 567/2006 şi H. toate au asigurate zone de protecţie (100%). nr.39 l/s iar populaţia deservită este reprezentată de 221. 210/2007). Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole şi cele privind calitatea apelor pentru moluşte.G. În Figura 5. La nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 18 captări de apă din sursele de suprafaţă.940. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut în vedere identificarea cursurilor de apă care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potenţial economic şi interesul comercial pentru aceste specii.G. 5. debitul mediu prelevat a fost de 16.probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă. H.

Bârlad 129 .Figura 5. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiul hidrografic Prut .

 Ordinul nr.. H.  Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.  Ordinul nr. a florei şi faunei sălbatice.U. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor.E.E. privind calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăţire pentru a permite viaţa piscicolă. 563/2006. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010.E.  O. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.E. 20/2010 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv. regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv. şi 2006/44/C. conservarea habitatelor naturale.E. nr. privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva 2006/113.G. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. 69/1994 prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia cu modificările şi completările ulterioare.  Legea nr. 262/330/2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte. cu modificările şi completările ulterioare (H.  Ordinul nr. care pot fi capturate din mediul acvatic. pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România.  Ordinul nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. 210/2007) – transpune Directiva 79/923/C.G.  Hotărârea de Guvern nr. pe specii.  Legae nr.G.  Ordinul nr. 210/2007) – transpune Directivele 78/659/C. 1231/812/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de susţinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007. 130 .G. cu modificările şi completările ulterioare (H.Desemnarea zonelor de protecţie pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic are la bază următoarele acte normative:  Hotărârea de Guvern nr. cu modificările şi completările ulterioare.

sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide. avat. cum ar fi ştiucă (Esox lucius). sânger. Conform raportărilor. sunt interzise: 131 . somn. făcute la EUROSTAT de către A. În zonele de protecţie. Conform Directivei 78/659/C. mreană. şalău şi sturioni. nr. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportărilor A. B. Ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii. astfel încât anual. la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.A. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia pescuitului în anul 2010” şi prevăd: zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. prin ordin comun al autorităţilor responsabile în domeniul pescuitului şi în domeniul protecţiei mediului se stabilesc perioadele şi zonele de protecţie a acestora. cu excepţia pescuitului ştiinţific şi de cercetare sau pentru prevenirea inundaţiilor. perioadele de protecţie şi activităţile interzise. B.E. Zonelor cu specii care au potenţial economic în vederea practicării pescuitului comercial. morunaş. oblete. ştiucă. Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.A.P.Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedere economic are în vedere identificarea: A. Protejarea resurselor acvatice vii este definită conform legii nr. Precizăm faptul că aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.N. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. scobar.N. Aceste zone au fost stabilite prin “Ordinul nr. bibanul (Perca fluviatilis). către Comisia Europeană) şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii. pentru perioada 1998-2007 capturile semnificative au fost pentru speciile: plătică. cosaş. Corpurilor de apă din care au fost realizate capturi semnificative. roşioară. batcă.G.. caras. C.E. novac. lin. biban. 317/2009 pentru aprobarea O. crap. în perioadele stabilite.P. babuşcă. precum păstrăvul (Salmo trutta). A. Aceste specii sunt considerate de către autorităţile responsabile în domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante din punct de vedere economic şi se regăsesc în zona ciprinicolă. speciile şi perioadele de prohibiţie.U. lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus).

precum şi măsuri preventive. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae aşa cum prevede anexa nr. transportului şi comercializării. nr. Conform O. Prin acelaşi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii. f) evaluarea măsurilor adoptate. b) lucrări care împiedică migrarea. Conform informaţiilor furnizate de către A. următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade.S. Convenţia Internaţională privind Comerţul cu specii ameninţate de Faună şi floră sălbatică (C.U. d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării. în 2008 capturi semnificative au fost înregistrate în: Dunărea inclusiv zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. păstrăv fântânel.E.a) pescuitul oricăror specii de peşti. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare.) a fost ratificată de România prin Legea nr. extragerea de nămol. lacuri şi o parte din zona costieră românească sunt parte componentă a unor arii naturale protejate ceea ce asigură un grad de protecţie impus de prevederile legislaţiei din domeniul ariilor naturale protejate.N. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale.G.judeţul Botoşani Totodată numeroase cursuri de apă. în special de măsurile de management. colectarea gheţii. C. precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal. inclusiv stabilirea de cote. după caz. scrumbie şi calcan sunt stabilite zone şi perioade de prohibiţie anual. 69/1994 care prevede interzicerea comerţului internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia. În România pescuitul speciilor de lostriţă. sturioni şi delfini este interzis tot timpul anului. b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii.A. 5. d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. lacurile de acumulare din aval de Râmnicu-Vâlcea pe râul Olt.T. mihalţ.I. luându-se. tăierea şi recoltarea plantelor. crustacee. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. păstrăv indigen. nisip şi pietriş. coregon. înscrise pe o listă 132 . moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice. se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă.P.judeţul Vrancea şi Stânca-Costeşti . măsuri de protejare. lacurile de acumulare Sascut-Bereşti judeţul Bacău. de cruţare. păstrăv de mare. c) reglementarea perioadelor. reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole. în timp ce pentru speciile de ştiucă. cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei. Călimăneşti . c) lucrări în zona malurilor.

în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt prezente următoarele specii importante din punct de vedere economic: ştiucă.2) au fost identificate următoarele specii de sturioni: Morun (Huso huso). pentru a conveni împreună asupra cotelor de captură şi de export de sturioni. Până în prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numărul de exemplare vii care au ajuns în Dunăre crescând de la 4.agreată (Anexa I). 133 . sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea lor gravă. lin. Acest moment a marcat o cotitură istorică în conservarea şi comerţul cu aceste specii. care ar putea deveni ameninţate cu dispariţia (listate în Anexa II). au fost necesare măsuri care să asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibiţia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) şi se implementează un program de refacere a populaţiilor de sturioni prin repopulare a Dunării.A.Bârlad prin suprapunerea zonelor ciprinicole şi cu acipenseride identificate în planul de management anterior cu zonele în care se practică pescuit comercial conform raportărilor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (A. Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul spaţiului hidrografic este de 1.2. La nivelul spaţiului hidrografic Prut .P.) au fost identificate zone de protecţie pentru resursele acvatice vii. plătică. La propunerea Germaniei în 1997.5% se află în arii naturale. babuşcă. un procent de 75. Pastrugă (Acipenser stellatus) şi Cegă (Acipenser ruthenus). În acelaşi timp este încurajată acvacultura acestor specii.864 în 2005 până la peste 100. În ultimele decenii nu au mai fost semnalate capturi de Viză (Acipenser nudiventris).P.N. sisteme sau metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă.N. Nisetru (Acipenser gueldenstaedti). populaţiile acestora au suferit un declin semnificativ în ultima perioadă astfel că. Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atât pentru prelevare din natură cât şi pentru exploatare. Acipenseridele au valoare economică semnificativă. şi reglementează şi supraveghează comerţul altor specii. şalău şi pe sectorul cuprins între acumularea Stânca-Costeşti (aval baraj) şi confluenţa cu Dunărea (Figura 5. Ţările care pescuiesc sturioni au fost solicitate să întreprindă anual acţiuni de coordonare interguvernamentală la nivel de bazin hidrografic. aşa cum se poate observa în Figura 5. biban. Din lungimea totală de 742 km considerată zonă pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic pe râul Prut. somn. însă.667 km. fiind interzisă folosirea oricăror mijloace.000 exemplare în 2009. caras. 25 de specii de sturioni şi peşti cu padelă au fost trecute în Anexa II a Convenţiei.A. roşioară. Conform A.

Figura 5. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 134 .

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  Legea nr. 407/2006.  Hotărârea de Guvern nr.judeţul Botoşani.A. zone protejate. naţional şi local şi care au legătură cu corpurile de apă. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.N.Secţiunea a III-a.  Hotărârea de Guvern nr.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.E. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. privind conservarea habitatelor naturale. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.E.3.A. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate).E. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional .  Hotărârea de Guvern nr. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  Directiva 92/43/C.E. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.  Hotărârea de Guvern nr.P. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări). 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei. Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate în mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar. conservarea habitatelor naturale. 1529/2006). parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (modificată de Hotărârea de Guvern nr. a înregistrat şi transmis la nivelul anului 2008 capturi în lacul StâncaCosteşti . Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 79/409/C. 195/2005 privind protecţia mediului. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.  Legea nr. 5. 135 .  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  Hotărârea de Guvern nr.

1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad Nr. • 9 zone au custode/administrator.058 ha. Hotărârea de Guvern nr. În funcţie de categoria de management. 2. Astfel.A. • 7 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană la risc. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. la nivelul anului 2007. *La legislaţia naţională şi comunitară se adăugă şi legislaţia existentă la nivel local prin care se stabileşte un regim de protecţie pentru alte arii naturale. rezervaţii naturale 811 ha.3. – Sites of Community Importance) 43.05 ha. Din totalul de 17 zone protejate: • 15 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important se întind pe următoarele suprafeţe: parcuri naturale 8. crt. 1.247 ha.Bârlad zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important totalizează un număr de 17 şi o suprafaţă de 66. Moldova Plan de Management 136 .  Ordinul nr. Tabelul 5. Numele ariei naturale protejate desemnate în România RO. pentru spaţiul hidrografic Prut . din care 2 sunt transfrontaliere (Tabelul 5. arii de protecţie specială avifaunistică (S. • 4 zone au regulament şi Plan de Management.P. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.0070 1.C. – Special Protected Areas) 73.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară.S.1).I. Prutului Frumuşiţa 2.571 ha. aşa cum se poate observa în Figura 5.P.414 Prutului Lunca Joasă a Prutul de Jos NU – Lunca Vlădeşti – Prutul de Jos NU Numele ariei naturale protejate desemnate în Rep. situri de importanţă comunitară (S.A.395.

Figura 5.Bârlad 137 . 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut .

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. În ariile naturale protejate sunt incluse corpuri de apă râuri cu o lungime totală de 1.  Hotărârea de Guvern nr. hidrogeologie) ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă de suprafaţă şi subterane.E. 5. climă.395 ha datorită. în principal. respectiv constituirea reţelei Natura 2000.E. Zone sensibile la nutrienţi. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt suprafeţele de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraţi din surse agricole şi care contribuie la poluarea acestor ape. hidrologie.E.201.Comparând suprafaţa totală a ariilor naturale protejate cu situaţia centralizată în anul 2005.  Directiva 91/676/C.E. Legislaţia specifică este reprezentată de:  Directiva 91/271/C. finalizat în decembrie 2004. 138 .Bârlad se află o specie prioritară şi 6 habitate prioritare (specii şi habitate naturale aflate în pericol de dispariţie) prezente în 6 arii naturale protejate. Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de către „Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Agrochimie şi Protecţia Mediului” pe baza evaluării condiţiilor naturale (sol.4. se observă o creştere a acesteia de la 15.54 km şi corpuri de apă lac cu o suprafaţă de 115 kmp. Zone vulnerabile la nitraţi Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienţi (azot total şi fosfor total). privind epurarea apelor uzate urbane. îndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor asumate în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. În ariile naturale protejate din spaţiul hidrografic Prut . Detalii legate de zonele sensibile la poluarea cu nutrienţi şi de zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi veţi găsi în capitolul 9 din prezentul Plan de Management. Reţeaua Natura 2000 cuprinde arii de protecţie specială avifaunistică desemnate conform prevederilor Directivei Păsări şi situri de importanţă comunitară desemnate conform cerinţelor Directivei Habitate. teren.889 ha la 66.E. privind epurarea apelor uzate urbane şi în conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu.E. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/C.

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.2015 prevederile H. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile din cadrul spaţiul hidrografic Prut Bârlad este de 13858.E. Până în anul 2014 raportarea anuală a calităţii apei de îmbăiere se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. împărţite în: Prut Superior.) au fost transpuse în legislaţia românească prin: • • • Hotărârea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apelor de îmbăiere. respectiv. Hotărârea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apă din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere. ale Normelor de supraveghere. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.4 şi Anexa 5.Bârlad se află 2 zone vulnerabile: Prut Superior şi Prut Inferior (Figura 5. cu modificările şi completările ulterioare. 164 de localităţi. 88/2004. 139 . 459/2002 şi.1 se prezintă tabelul cu localităţile situate în zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.01.E. 57 localităţi. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. Zone pentru îmbăiere Prevederile legislaţiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/C.67 km2.E.1) Din cele 2 zone vulnerabile fac parte 221 localităţi (comune+oraşe). Pe teritoriul spaţiului hidrografic Prut . 743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. Hotărârea de Guvern nr.G.  Hotărârea de Guvern nr.668.  Ordinul nr. inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. Prut Inferior. inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere.8 km2 şi Prut Inferior – 3. privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/C. 5. urmând ca de la 01. împărţit în: Prut Superior – 10.5. 546/2008 să între în totalitate în vigoare. Hotărârea de Guvern nr. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ordinul nr. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.87 km2. În anexa 5.189.

Bârlad 140 .Figura 5. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut .

În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la 22. • ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptorii naturali). • ape costiere.2) al Directivei Cadru Apa se realizează de către Administraţia Naţională „Apele Române” prin unităţile sale teritoriale.2006. Pentru unele corpuri de apă din Delta Dunării monitorizarea se efectuează de către Institutul Naţional de 141 . parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru în domeniul apei. Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă.Bârlad nu au fost raportate zone de îmbăiere pentru anul 2007. Reţele şi programe de monitorizare În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/E. În spaţiul hidrografic Prut .Conform reglementarilor în vigoare Institutul de Sănătate Publică Bucureşti elaborează anual Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere şi îl transmite Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă. Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde următoarele 6 subsisteme: • râuri.C. 8 (1. sedimente şi biotă. 6. • ape tranzitorii. Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6. corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate. elementele de calitate. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere este transmis anual Comisiei Europene de către Ministerul Sănătăţii Publice. • ape subterane.). • lacuri. Monitorizarea stării apelor în România pe baza programelor de monitorizare stabilite în conformitate cu Art.1.12. funcţie de tipul de program. Mediile de investigare sunt reprezentate de apă. începând cu data aderării la Uniunea Europeană. apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării „stării” acestora în cadrul fiecărui district hidrografic.

Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind la risc.1. 6. cât şi starea chimică).Cercetare . Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale.1. Programele de monitorizare a apelor de suprafaţă includ: • programul de supraveghere. cât şi programului operaţional de monitorizare.Tulcea iar pentru corpurile de apă costiere monitorizarea este realizată de Direcţia Apelor Dobrogea Litoral împreună cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa. Validarea evaluării de risc.1.Dezvoltare „Delta Dunării” . informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafaţă sunt necesare pentru: • • • • • • • • • • • • Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică. Estimarea încărcărilor de poluanţi transfrontalieri sau evacuaţi în mediul marin. În abordarea naţională. Cuantificarea condiţiilor de referinţă pentru apele de suprafaţă. Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se prezintă în figura 6. Ape de suprafaţă În conformitate cu anexa V din Directiva Cadru. Programele de monitorizare a apelor subterane includ: • programul de monitorizare cantitativă. 142 . ca răspuns la aplicarea măsurilor de îmbunătăţire sau prevenire a deteriorării. Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu. • programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaţional). Stabilirea magnitudinii şi impactului poluărilor accidentale. Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităţilor antropice. • programul operaţional. o secţiune de monitorizare poate servi atât programului de supraveghere. Evaluarea conformităţii cu standardele şi obiectivele zonelor protejate. • programul de investigare. Utilizarea în exerciţiul de intercalibrare.

Bârlad 143 . 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .Figura 6.

Programul operaţional Monitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrul bazinului hidrografic ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu şi a stării corpurilor de apă posibil la risc.1.2. Elementele de calitate monitorizate. Râuri Pentru programul de supraveghere. inclusiv datorită impactului activităţilor antropice. parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate în tabelul 6. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe sub-secţiuni: suprafaţă. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice. Lacuri La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad reţeaua pentru monitoringul de supraveghere nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 36 secţiuni (19 lacuri de acumulare). evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a resurselor de apă. sunt prezentate în tabelul 6. precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri de apă. numărul secţiunilor de monitorizare pentru râuri este de 44. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii. Pentru spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring. schimbări datorate aplicării programului de măsuri. În cazul lacurilor de acumulare. Programul operaţional se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi va înceta în cazul în care corpurile de apă vor atinge starea bună.Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. 144 . programul de supraveghere se realizează în fiecare an pe perioada unui Plan de Management şi majoritatea secţiunilor de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. dar şi în cazul lacurilor naturale mari. În România. monitoringul operaţional se realizează printr-un număr de 55 secţiuni de monitorizare. furnizând informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului.

de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Zoobentos (lista şi nr. de specii) densitate (expl/m2) Componenţa taxonomică Elemente Macrofite biologice (lista şi nr. de specii) densitate (expl/l) Componenţa taxonomică Microfitobentos (lista şi nr. 1 Elemente. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – râuri Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Componenţa taxonomică Fitoplancton (lista şi nr. de specii) densitate (expl/m2) componenţa taxonomică Fauna piscicolă (lista şi nr. 1/6 ani 1/an 1/6 ani 1/an 1/3 zile 1/3 zile H = 2/zi * Q = 20-60/an* H = 2/zi * Q = 20-60/an* 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 1/3 ani 1/3 ani 2/an 3/an 2/an 3/an Program Supraveghere Program Operaţional 1/6 ani 1/6 ani 6/an 1/6 ani 1/6 ani 6/12/an** 145 .Tabelul 6. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul şi debitul apei Regimul hidrologic Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Conectivitatea cu corpurile de apă subterană Continuitatea râului Variaţia adâncimii şi lăţimii râului Structura şi substratul patului albiei Structura zonei riverane Elemente Transparenţa Materii în suspensie.

O.Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere fizicochimice Condiţii termice Condiţii de oxigenare Turbiditate.O. Hg 6/an 6/an 1) 12/an 12/an Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiţi. Ni.O. Ortofosfaţi Ptotal Clorofila „a” Ntotal.C.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Nutrienţi (materii în suspensie) Substanţe prioritare . Mn şi/sau C. Amoniu Ntotal.apa Substanţe prioritare (materii în suspensie) Substanţe prioritare (sedimente) Substanţe prioritare (biota) Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi Alte metale grele (lista II) 6/an 6/an Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente Metale grele şi micropoluanţi organici relevanţi pentru biotă 2) 6/an 6/an 1/an 1/an 1/an Metale grele: Cd. Ptotal 6/an 6/an 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/an 6/12/an** 6/an 6/12/an** Program Operaţional 146 . Pb. Azotaţi.B. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat C.C.Cr C. .

Frecvenţa Elemente de calitate Parametri Program Supraveghere specifici neprioritari (materii în suspensie) Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** 3) coliformi totali. Salmonella 4-12/an 4-12/an 6/an 6/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 1/an Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente 1/an 1/an Program Operaţional * în cazul viiturilor frecvenţa de monitorizare va fi crescută funcţie de regimul hidrologic al râului ** se monitorizează de 12/an când este la risc datorită nutrienţilor şi substanţelor organice ** se monitorizează de 6/an când este la risc datorită alterărilor hidromorfologice şi substanţelor prioritare *** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă 1)Substanţele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/E. streptococi fecali. 2)Poluanţi specifici neprioritari (substanţe din Anexa 8 şi 9 din Directiva Cadru): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe 3)Alţi poluanţi: substanţe ce nu se regăsesc în anexele 8. coliformi fecali.): în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe. 9 şi 10 din Directiva Cadru: în cazul existenţei surselor de poluare care evacuează astfel de substanţe.C. 147 .

la completarea cunoştinţelor privind calitatea apei. nefiind necesară stabilirea în avans a reţelei de monitoring investigativ şi a elementelor de calitate monitorizate. la testarea noilor metode de evaluare calitativă. parametrii şi frecvenţele de monitorizare ale acestora. Ca şi în cazul programului de supraveghere. • stabilirea impactului poluărilor accidentale. iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit). Programul de investigare Programul de monitorizare investigativă în România a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru în domeniul apei. furnizând informaţii referitoare la programele de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale. hidromorfologice şi fizico-chimice.Râuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional pentru râuri din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este alcătuită dintr-un număr de 29 secţiuni.2. 148 . certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arată ca obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza.1. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare În tabelul 6. zona fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice. Lacuri Reţeaua pentru monitoringul operaţional la lacuri în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad nu se realizează prin nici o secţiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi se realizează prin 26 secţiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare. parametrii şi frecvenţele de monitorizare pentru elementele biologice. monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe profile (sub-secţiuni): suprafaţă. Programul de investigare se aplică. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor şi a impactului. se prezintă elementele de calitate biologice. fiind reprezentat de: • • identificarea cauzelor depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate şi în alte reglementari din domeniul gospodăririi apelor. dacă este necesar. În tabelul 6. Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operaţional să fie specific şi să aibă la bază monitorizarea unor parametri relevanţi (care să indice riscul neatingerii stării bune). se prezintă elementele. hidromorfologice şi fizico-chimice.

/m2) 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an000 1/an 2/an 2/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional Elemente biologice 149 . de specii) densitate (exp. parametri şi frecvente de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – lacuri Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr.Tabelul 6./l) biomasa (mg/l) componenţa taxonomi-că Microfitobentos (lista şi nr. de Fitoplancton specii) densitate (expl./m2) componenţa taxonomi-că Macrofite (lista şi nr. 2 Elemente. de specii) densitate (exp. de specii) densitate (exp./m2) componenţa taxonomi-că Zoobentosul (lista şi nr.

Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere componenţa taxonomi-că (lista şi nr. de Fauna piscicolă specii) densitate (exp/100m2) structura pe vârste Nivelul apei în lac şi debitele afluente şi defluente Parametri hidrologici Timpul de retenţie al lacului Conectivitatea Elemente hidromorfologice lacului cu corpurile de apă subterană Variaţia adâncimii lacului Parametri morfologici Volumul şi structura patului lacului Structura malului lacului Elemente Transparenţa Discul Sechi 1/6 ani 4/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1-30/30 zile 1/zi 1-30/30 zile 1/zi 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 1/6 ani 4/an* 1/6 ani 4/an* 150 .

B. .O. Cr C.C.O.Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere fizicochimice Condiţii termice turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat C.5 şi în unele cazuri COT şi COD Salinitate Starea acidifierii Nutrienţi Azotiţi azotaţi amoniu Ntotal ortofosfaţi Ptotal clorofila „a” Substanţe prioritare-apa Substanţe prioritare (sedimente) Metale grele şi micro-poluanţi organici relevanti pentru sedimente Substanţe Metale grele şi organici relevanţi 1/an 1/an prioritare (biota) micropoluanţi 1/an 1/an 1/an 1/an 1) 12/an 12/an 12/an 12/an 4/an 4/an 4/an* 4/an* Conductivitate/ reziduu fix pH alcalinitate 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an* 4/an* 151 .C.O.Mn Condiţii de oxigenare şi/sau C.

Frecvenţa Lacuri Elemente de calitate Parametri naturale Program suprave ghere pentru biotă Poluanţi specifici neprioritari Poluanţi specifici neprioritari (sedimente) Substanţe din lista I şi II relevante pentru sedimente Poluanţi specifici neprioritari (biota) Alţi poluanţi Elemente microbiol ogice Parametrii bacteriologici** Substanţe din lista I şi II relevante pentru biotă 3) coliformi totali. streptococi fecali. Salmonella * frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară sau mai mare funcţie de evoluţia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) ** numai în cazul secţiunilor de captare a apei de suprafaţă în vederea obţinerii de apă potabilă şi la lacurile utilizate pentru îmbăiere (Techirghiol) 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4/an 4/an 4/an 4/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 1/an 2) Lacuri de acumulare Program suprave ghere Lacuri naturale Program Lacuri de acumulare Program operaţional operaţional 4/an 4/an 4/an 4/an 152 . coliformi fecali.

Secţiunile/staţiile de monitorizare pentru apele subterane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.2. Estimarea direcţiei şi a debitului din corpurile de apă subterană care traversează graniţele Statelor Membre. Evaluarea tendinţelor pe termen lung a diverşilor parametri cantitativi şi calitativi. Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileşte cerinţele de monitorizare pentru starea apelor subterane. ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale şi datorită activităţii antropice.1. sunt prezentate în figura 6. Stabilirea. Validarea procedurii de evaluare a riscului. Parametrii monitorizaţi şi frecventele de monitorizare.6. Tabelul 6. Evaluarea schimbării (inversării) tendinţelor în concentraţia poluanţilor în apele subterane.3.2. proiectarea şi evaluarea programului de măsuri. Identificarea prezenţei tendinţelor importante şi continue de creştere a concentraţiilor de poluanţi. iar Anexa V indică faptul că informaţiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru: • • • • • • • • Evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană (inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile). 3 Elemente. Stabilirea stării chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană identificate a fi la risc de a nu atinge starea bună. inclusiv elementele de calitate sunt prezentate în tabelul 6. parametri şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional – ape subterane Frecvenţa* Elemente Parametri Program supraveghere Elemente cantitative H Q oxigen pH 2-120/an 2-12/an la izvoare 1/6 ani 1/6 ani Program operaţional 2-120/an 2-12/an la izvoare 2/an 2/an Elemente fizico-chimice 153 . realizată conform Articolului 5.

ortofosfaţi) substanţe prioritate şi substanţe prioritare periculoase poluanţi specifici neprioritari alţi poluanţi şi parametri (inclusiv ionii majori) 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an 2/an *Frecvenţa măsurătorilor de nivel la forajele reţelei hidrogeologice naţionale pentru apele freatice este funcţie de rezultatele analizei regimului de variaţie al acestora (la 3. Pentru forajele de adâncime frecvenţa măsurătorilor de nivel va fi trimestrială. numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 150 (150 foraje. 6 sau 15 zile).O. Monitorizarea calitativă (chimică) Programul de supraveghere La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.C. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. 0 izvoare). 154 .conductivitate azotaţi amoniu oxidabilitate(C.-Mn) alcalinitate alţi nutrienţi (azotiţi. au fost identificate un număr de 233 secţiuni (foraje/izvoare) monitorizate doar din punct de vedere cantitativ. Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principal validarea caracterizării realizate în conformitate cu Articolul 5 şi a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativă bună la nivelul tuturor corpurilor de apă subterană sau a grupurilor de corpuri.

Figura 6. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 155 .

V. în cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate un nr. Programul S se realizează cu o frecvenţă de 1/6 ani.E. 6. mai mult de 10 mc/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane.. pH. ionii majori cât şi ceilalţi parametri menţionaţi în tabel funcţie de utilizarea apei şi presiunile antropice. de 18 captări de apă. Pentru captările de apă potabilă frecvenţa va fi de 4 ori/an. amoniu). Parametrii monitorizaţi sunt cei definiţi de Directiva 75/440/C. care furnizează. oxigen. în medie. Statele Membre trebuie să monitorizeze toate corpurile de apă care furnizează mai mult de 100 mc/zi (în medie).E. C. în conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. Pentru apele de suprafaţă. elementele şi frecvenţa de monitorizare a forajelor situate în apropierea graniţei este cea stabilită prin convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte. aplicându-se frecvenţa de 2 ori/an. monitorizându-se parametri prevăzuţi de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.3. şi Directiva 79/869/C..1. În cazul programului SO se monitorizează parametrii obligatorii precum şi alţi parametri funcţie de categoria de risc. De asemenea. Directiva Cadru prevede monitorizarea substanţelor prioritare şi altor substanţe descărcate în cantităţi semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt prevăzute în Directiva privind calitatea apei potabile. vulnerabilitatea la poluare.Programul operaţional La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.E. poluarea specifică. monitorizându-se atât parametri obligatorii (H/Q. De asemenea. unde s-au stabilit secţiuni de monitorizare în conformitate cu prevederile Directivei Cadru. Frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor de apă de suprafaţă utilizate pentru captarea apei potabile e prezentată în tabelul următor: 156 . 0 izvoare). În cazul convenţiilor internaţionale pentru corpurile de apă transfrontaliere. Statele Membre trebuie să identifice toate corpurile de apă utilizate sau care vor fi în viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. conform articolului 6 şi anexei IV din Directiva Cadru.E. De asemeni. conductivitate.I. la care România este parte. Zone protejate Corpurile de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. existenţa Z. azotaţi. numărul secţiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ în programul operaţional este de 72 (72 foraje.

1. Negrileşti) utilizate pentru monitorizarea captărilor de apă destinată consumului uman. în care elementele hidromorfologice nu erau considerate.000-30. Referitor la parametrii şi frecvenţa de monitorizare. normative şi principii Directiva Cadru Apa defineşte în Art. apei precum şi a poluanţilor/parametrilor prevăzuţi Legea potabile 458/2002.000 >30.Comunitate deservită <10.1 Definiţii. 2 starea apelor de suprafaţă prin: • • starea ecologică starea chimică Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice. modificată şi completată de Legea 311/2005. se efectuează de 4 ori pe an. la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.000 10. elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice.2. care diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităţii apei.2. fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa. integratoare.1. Bârlad-surse locale. precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). Caracterizarea stării apelor 6.000 Frecvenţa 4/an 8/an 12/an Pentru apele subterane. 6. prin elementele de calitate biologice. • monitorizarea parametrilor fizico-chimici de obligatorii. Ape de suprafaţă 6. fronturi: Bădeana-Tutova. 157 . Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la bază o abordare nouă. se specifică faptul că: • măsurătorile de niveluri în forajele de observaţie ale Reţelei Hidrogeologice Naţionale (situate în raza de influenţă a acestor captări) se realizează o data la 3 -15 zile funcţie de regimul de variaţie al nivelurilor.2. au fost identificate un număr de 9 foraje (câte 3 foraje pe cele 3 fronturi de captare care au un debit > 20 l/s. iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice.

bună. pentru starea moderată . definite şi reprezentate astfel: • pentru starea foarte bună .valorile elementelor biologice se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. sau de zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru pentru Apă (transpuse în legislaţia românească prin Legea apelor nr. moderată. respectiv: foarte bună. pentru starea bună . se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase. Valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice ale apelor de suprafaţă se caracterizează prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. pentru starea proastă . slabă şi proastă. 158 .valorile elementelor biologice pentru apele de suprafaţă deviază moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. având la bază principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.valorile elementelor biologice se caracterizează prin abateri uşoare faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. comunităţile biologice relevante diferă substanţial faţă de cele normale asociate condiţiilor nealterate. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare). pentru starea slabă . un număr mare de comunităţi biologice relevante sunt absente faţă de cele prezente în zonele nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore.există alterări severe ale valorilor elementelor biologice. Valorile elementelor fizicochimice generale se caracterizează prin abateri minore faţă de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinţă) sau cu alterări antropice minore. • • • • Se remarcă faptul că elementele biologice sunt luate în considerare în definirea tuturor celor 5 clase.există alterări majore ale elementelor biologice.

.) din secţiunea respectivă cu valorile parametrilor din secţiunea de referinţă sau cu alterări antropice minore.2. 16(7). ∗ În România elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor se realizează de catre institutele de specialitate de cercetare-dezvoltare şi universităţi 159 . asigurând corelarea cu definiţiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa şi comparabilitatea acestora la nivel european (cap.3). indicând o stare cu atât mai bună cu cât se apropie de 1. iar starea globală este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. cât şi pentru cei nesintetici este definită prin concentraţii ce nu depăşesc valorile standardelor de calitate pentru mediu. În cazul poluanţilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună este definită prin concentraţii care rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond. atât pentru poluanţii specifici sintetici. precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde.2. în cazul celorlalte stări neexistând o definire specifică a acestora. Directiva Cadru defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaţă.1. În cazul poluanţilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună este definită prin valori apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice folosite.Elementele fizico-chimice se iau în considerare în caracterizarea stării „foarte bună” şi „bună”. pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.3. Starea ecologică bună. 6.2. Limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi bună/moderată în cadrul sistemelor de clasificare ecologică sunt componentă a procesului european de intercalibrare. stabilite în anexa IX şi sub Art. Acest raport are valori între 0 . iar cele hidromorfologice numai în caracterizarea stării „foarte bună”. cap. 3. Transpunerea definiţiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologică şi stabilirea celor 5 clase se bazează pe studii ştiinţifice ∗. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite. 6. ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu.1.1. luând în considerare starea ecologică şi starea chimică. 3. Clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă se bazează pe principiile prezentate în Fig. pentru poluanţii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implică reducerea concentraţiilor de poluanţi sub nivelul fondului natural. Clasificarea şi încadrarea în cele 5 clase ecologice se realizează prin compararea valorilor parametrilor monitorizaţi specifici categoriilor de apă de suprafaţă (Tab. 6.

Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate întrunesc condiţiile de referinţă? Da Condiţiile fizico-chimice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Da Condiţiile hidromorfologice întrunesc condiţiile pentru starea FOARTE BUNĂ? Nu Da Da Stare FOARTE BUNĂ Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezintă abateri uşoare de la valorile condiţiilor de referinţă? Da Nu Condiţiile fizico-chimice asigură funcţionarea ecosistemului şi se încadrează în limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Stare BUNĂ Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la condiţiile caracteristice stării de referinţă Da Nu Este această abatere moderată? Nu Este această abatere majoră? Da Stare MODERATĂ Da Stare SLABĂ Nu Stare PROASTĂ Figura 6. 3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă 160 .

În evaluarea stării chimice. introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. ca urmare a condiţiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial. În acest sens.Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. substanţele prioritare prezintă relevanţă. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenţialului ecologic. Comisia Europeană a aprobat Directiva nr. Pentru ilustrarea stării chimice la nivelul unui corp de apă se utilizează două culori şi anume: • • albastru pentru starea chimică bună roşu pentru altă stare decât bună. respectiv: potenţial ecologic maxim şi bun. 161 . potenţial ecologic prost. 2008/105/E. potenţial ecologic moderat. valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenţialul ecologic maxim. potenţial ecologic slab. Neatingerea stării ecologice bune sau a potenţialului ecologic bun de către corpurile de apă naturale şi respectiv puternic modificate sau artificiale datorită poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici.C. De asemenea Directiva Cadru Apa.C. Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaţă menţionate anterior. precum şi pentru caracterizarea stării din punct de vedere chimic. se aplică aceleaşi principii şi criterii ca în cazul corpurilor de apă naturale. a înlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezintă valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare şi alţi poluanţi (33 de substanţe şi grupuri de substanţe sintetice şi nesintetice + 8 alţi poluanţi sintetici). privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/E. reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. În cazul poluanţilor specifici sintetici şi nesintetici. reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaţă. este reprezentată pe hartă printr-un punct negru.

∗ sistemul de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizat de către Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii.1. Starea ecologică. Sistemul de clasificare şi evaluare al stării apelor în conformitate cu Directiva Cadru Apă este prezentat în anexa nr 6.2 Caracterizarea stării corpurilor de apă Starea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut . 6.Bârlad în conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice. lacuri – fitoplancton Pentru fitoplancton. macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă. a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apă aplicabile:  elementelor biologice: râuri . specifice tipurilor RO 01.Bârlad este reactualizată pe baza sistemelor de clasificare şi evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa ∗.2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa 162 . caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii.fitoplancton. Caracterizarea stării globale a corpurilor de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut . a Planului Naţional de Management.Reprezentarea grafică a Potenţialului ecologic se realizează astfel: *Potenţial ecologic maxim şi bun – verde *Potenţial ecologic moderat – galben *Potenţial ecologic slab – portocaliu *Potenţial ecologic prost – roşu. macronevertebrate bentice şi fauna piscicolă au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică.RO 16 (prezentate în anexă).1. la care se adaugă o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE ŞI GRI ÎNCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE ANTROPIC.

lacuri – condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienţi (fosfor total). structură zonă riverană. N-NO2.condiţii termice (temperatura apei). coeficient consolidare maluri Kmal) La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare definite de Directiva 2008/105/E. Pentru evaluarea conformării substanţelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitate specifice. structura zonei riverane). Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaţie. conectivitate ape subterane. structura şi substratul patului albiei. Ptotal). fenoli. atât pentru valoarea medie cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime admise.  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆H nat/∆Hmod. în Anexa I – partea A.Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică şi pentru tipurile RO 17. aceasta fiind aplicată corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică. fiind specifice categoriei corpului de apă:  pentru râuri . Orice depăşire a standardelor de calitate-mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor de stare bună. condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat). P-PO4.) pentru corpurile de apă naturale din spaţiul hidrografic Prut . Cr. coeficient de dragare Kd.RO 20 (prezentate în anexă).1. modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. Cu. As. Prin utilizarea elementelor de calitate menţionate anterior şi a unor abordări metodologice specifice (prezentate în anexa nr. toluen. Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologice foarte bune.Bârlad. acenaften. nutrienţi (N-NH4. lacuri: Zn.1. bună şi moderată) pentru tipurile prezentate în anexa 6. xilen. a Planului Naţional de Management. 6. pe baza cărora se realizează încadrarea în 3 clase de calitate (foarte bună.regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei). Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanţii specifici au fost stabilite valorile limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice. parametri morfologici (variaţia adâncimii şi lăţimii râului. .poluanţi specifici: râuri. NNO3.elemente fizico-chimice generale: râuri .C. PCB. caracterizarea 163 . a Planului Naţional de Management.  elementelor fizico – chimice: . continuitatea râului. conectivitatea cu corpurile de apă subterană. starea acidifierii (pH).

Figura 6.3.27 %) sunt în stare ecologică slabă.42 %) este în stare ecologică proastă.vezi excepţii) • • • • 157 corpuri de apă (66. indicând că din 237 corpuri de apă: • 2 corpuri de apă (0. pentru cazuri specifice. 6. 1 corp de apă (0. Starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management evaluată pe baza respectivelor elemente de calitate reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă (evaluarea se va realiza prin utilizarea datelor de monitoring.84 %) sunt în stare ecologică foarte bună (unul dintre acestea prezintă poluare din Ucraina cu poluanţi specifici ceea ce-l poate încadra în starea moderată .3. a instrumentelor de modelare etc. Râuri  Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) este reprezentată în fig. 3 lacuri naturale).25 %) sunt în stare ecologică bună.2.).3. 4 lacuri naturale)..7 al Directivei Cadru Apa. iar 85 corpuri de apă (34.16%) ating starea foarte bună şi bună (155 râuri. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. 74 corpuri de apă (31. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 164 .stării globale a evidenţiat că din 244 corpuri de apă.1.84%) nu ating starea bună (82 râuri.22 %) sunt în stare ecologică moderată. şi 6. 4. 159 corpuri de apă (65. nr. 3 corpuri de apă (1.

3.Figura 6. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad 165 .

11%) sunt în stare moderată 3 corpuri de apă (1. 6.69 %) sunt în stare foarte bună 160 corpuri de apă (67.3.Bârlad  Caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă pentru care au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă. ce a fost evaluat pe baza criteriilor specifice claselor de confidenţă definite în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării (realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea).• • • • • 4 corpuri de apă (1. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiul hidrografic Prut . prezintă un nivel de confidenţă moderat/scăzut.  Se menţionează că pentru 210 corpuri de apă (88.): 67.  Starea corpurilor de apă pe baza elementelor biologice evaluate corespunzătoare celor 5 clase de calitate se prezintă astfel (fig.61 %).3. fitoplanctonul având numai valoare orientativă.3% 1.51 %) sunt în stare bună 69 corpuri de apă (29.3% 29.3.3% 0. elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul.27 %) sunt în stare slabă 1 corp de apă (0. În evaluarea stării corpurilor de apă aparţinând tipurilor RO 01-RO 05.7% Stare foarte bună Stare slabă Stare bună Stare proastă 1.42 %) în stare proastă Analiza efectuată a indicat că majoritatea corpurilor de apă (73 . evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă 166 .4% Stare moderată Figura 6.30.8 %) nu ating starea bună datorită macronevertebratelor urmate de fitoplancton.

alţi poluanţi specifici). analiza efectuată indică faptul că în spaţiul hidrografic Prut . 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s. nivelul de confidenţă s-a considerat scăzut pentru un număr de 27 corpuri de apă nepermanente. reprezentând 84. sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. 6.h.62 %.  Pentru corpurile de apă nepermanente (râuri) evaluarea stării ecologice s-a realizat pe baza unui singur element biologic (macrozoobentos). salinitate.Bârlad din totalul de 237 corpuri de apă râuri.38%. Dintre acestea. Pentru starea chimică.75% 96.).3. starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza acestor elemente.3. pentru 5 corpuri de apă reprezentând 15.4. În cazurile în care pentru caracterizarea stării s-a utilizat analiza de risc reactualizată (utilizând informaţii referitoare la prezenţa/absenţa presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenţei datelor de monitoring şi imposibilităţii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinţă a caracteristicilor diferite). precum şi pe baza elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice menţionate anterior.  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind microfitobentosul şi macrofitele acvatice.80%) nu ating starea bună (Fig. Prut-Bârlad 167 . În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice. nivelul de confidenţă fiind mediu. 3.25% stare bună altă stare decat bună (proastă) Figura 6.3. au fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă în caracterizarea stării ecologice. 9 (3.(consecinţă a caracteristicilor diferite). Acelaşi lucru este valabil şi pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex.5. şi Fig. 6. Evaluarea stării corpurilor de apă în aceste cazuri a înregistrat un grad de confidenţă scăzut.

Bârlad 168 .Figura 6. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .3.

6.43%). 3 (42.  În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaţii privind celelalte elemente biologice şi fizico-chimice. evaluarea stării s-a realizat pe baza datelor de monitoring.Lacuri naturale  Starea ecologică a lacurilor naturale (fig.. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad din totalul de 7 corpuri de apă . în stare ecologică bună. 169 . Pentru starea ecologică foarte bună au fost evaluaţi şi parametrii hidromorfologici. 6.lacuri naturale: • • 4 (57. pentru 5 corpuri de apă (71. sistemele de evaluare şi caracterizare a stării corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare.3. a parametrilor fizico-chimici generali şi a poluanţilor specifici. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad  Din cele 7 lacuri naturale. Figura 6. starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza elementelor neabordate în actualul proiect al Planului de Management. În cadrul procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportări specifice. fig.  Pentru celelalte 2 corpuri de apă (28. caracterizarea stării acestor corpuri de apă realizându-se cu un grad de confidenţă scăzut.2.3.3. nivelul de confidenţă este scăzut.6) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului (considerat element reprezentativ).86 %) în stare ecologică moderată.14 %).57%) (lacuri naturale) pentru a căror caracterizare a stării ecologice a fost utilizat principiul grupării corpurilor de apă.

Situaţia stării chimice a corpurilor de apă - lacuri naturale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad este prezentată în figura 6.3.7.

Figura 6.3. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Corpurile de apă desemnate puternic modificate şi corpurile artificiale sunt clasificate în funcţie de potenţialul ecologic şi starea chimică. Pentru stabilirea potenţialului ecologic există 2 metode la nivel european: • 1. metoda Praga prin care potenţialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea măsurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosinţelor şi asupra mediului, precum şi a celor cu eficienţă ecologică scăzută • 2. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante Valorile elementelor biologice de calitate la potenţial ecologic maxim (PEM) reflectă, „pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaţă comparabil, date fiind condiţiile fizice ce rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă”. Definiţia relevă faptul că valorile biologice ale PEM (a) depind de condiţiile hidromorfologice ale PEM şi (b) pot fi diferite de acelea ale oricărui tip de corp de apă de suprafaţă natural deoarece nici un astfel de tip natural nu este în totalitate comparabil.

170

Directiva Cadru Apa defineşte condiţiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea „compatibile doar cu impactul asupra corpurilor de apă care rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă din momentul în care au fost luate toate măsurile de reducere (atenuare) a impactului acestora pentru a asigura cea mai bună apropiere de continuitatea ecologică, în special cu privire la migrarea faunei şi la locurile adecvate (habitate) pentru depunerea icrelor şi reproducere”. Măsurile de reducere la care se face referire în definiţia condiţiilor hidromorfologice ale PEM se limitează la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediului şi folosinţei/folosinţelor care sunt dependente de caracteristicile modificate. Caracterizarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi artificiale (râuri, lacuri de acumulare) din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad are la bază aplicarea principiului „celei mai defavorabile situaţii” dintre elementele biologice şi fizicochimice relevante.

Râuri  În cazul râurilor, caracterizarea potenţialul ecologic (fig. 6.3.2.) s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice, pe existenţa speciilor de peşti migratori, elementelor fizico-chimice generale şi a poluanţilor specifici, constatându-se că din 46 corpuri de apă puternic modificate din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, 9 (19,57%) ating potenţialul ecologic maxim şi bun şi 37 (80,43%) ating potenţialul ecologic moderat.  Pentru aceste corpuri de apă caracterizarea potenţialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenţă scăzut, ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic în procesul de evaluare. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apă puternic modificate (râuri) şi artificiale a avut în vedere aceeaşi abordare şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale. Evaluarea stării chimice s-a realizat urmând aceeaşi metodologie ca şi în cazul celorlalte categorii de corpuri de apă. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate-râuri, 84,78 % ating starea chimică bună. Lacuri de acumulare  Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului, a prezenţei faunei piscicole migratoare, a parametrilor fizico-chimici

171

generali şi a poluanţilor specifici, corespunzătoare claselor de potenţial definite se prezintă astfel (fig. 6.3.2.): • • 25 (54,35 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun; 21 (45,65%) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat. În cazul lacurilor de acumulare, evaluarea potenţialului ecologic s-a realizat având în vedere elementele fizico-chimice generale: condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat), nutrienţi (fosfor total) şi starea acidifierii (pH) în conformitate cu metodologiile din anexa 6.1.5. Evaluarea pe baza poluanţilor specifici s-a realizat ca şi pentru celelalte categorii de corpuri de apă. Din punct de vedere al stării chimice evaluarea s-a făcut în acelaşi mod cu cea efectuată pentru corpurile de apă naturale, având aceleaşi obiective, respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/C.E.. În cadrul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad din totalul de 46 corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare, 100% ating starea chimică bună.  Pentru 3 corpuri de apă artificiale din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad (fig. 6.3.2.) s-a constatat că: • • 2 (66 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic maxim şi bun 1 (33 %) corpuri de apă ating potenţialul ecologic moderat De asemenea, starea chimică bună a corpurilor de apă artificiale a fost atinsă în 2 corpuri de apă artificiale (66 %).

6.2.1.3 Confidenţa evaluării stării Directiva Cadru Apa în Anexa V prevede necesitatea prezentării nivelului de confidenţă şi precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. În acest sens au fost definite 3 niveluri (clase) de confidenţă pentru sistemul de evaluare al stării apelor de suprafaţă, în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării. Cele 3 clase de confidenţă pentru starea ecologică şi starea chimică sunt definite astfel: mare, medie şi scăzută.

172

Starea ecologică

173

Starea chimică

Nivelurile de confidenţă atinse în evaluarea stării ecologice şi chimice sunt ilustrate în figurile 6.3. 2 şi 6.3.5.

6.2.2.

Ape subterane În cazul corpurilor de apă subterană, Directiva Cadru defineşte starea cantitativă,

precum şi starea calitativă (chimică).

Starea cantitativă Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.

174

Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:  bilanţul hidric;  conexiunea cu apele de suprafaţă;  influenţa asupra ecosistemelor terestre dependente de apă subterană;  Intruziunea apei saline sau a altor intruziuni. Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană delimitate sunt în stare cantitativă bună. Starea calitativă (chimică) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat, în general, recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag (TV), valori ce au fost determinate pentru fiecare corp de apă subterană în parte (prezentate în subcapitolul 7.2.). Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii T.V.. În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale T.V. corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună. În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: • Evaluarea generala a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrează depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului, corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test; • Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut Bârlad; • Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile T.V. s-au înregistrat în zone unde poluanţii

175

ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă, corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apă subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale T.V. din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem, corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test; • Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate, caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia. Evaluarea stării calitative s-a făcut pentru toate cele 7 corpuri de apă subterană şi este prezentată în Fig. 6.3.8.

Corpul ROPR01 Lunca râului Prut superior În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 2 foraje. Nu s-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag în niciunul dintre forajele de monitorizare. Pe baza datelor analizate se constată că starea calitativă a corpului de apă subterană este bună.

176

Figura 6.3. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad 177 .

Lunca Bârladului Analiza stării calitative s-a făcut pe un număr de 45 foraje.Lunca Prutului mediu şi inferior În anul 2007 acest corp de apă subterană a fost monitorizat într-un număr de 79 de puncte de monitorizare (foraje). În procesul actual de evaluare 25 % dintre forajele monitorizate prezintă depăşiri faţă de valorile prag la amoniu. În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 (Bretotean et al. Todireni F3. Podu Iloaiei F4. Au fost analizate datele calitative provenite din forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Murgeni F2. Banu F4. Pe baza evaluării făcute s-au constat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (6 foraje). Todireni F3. azotiţi şi sulfaţi. Costuleni F3 şi Glăvăneşti F1). RAGCL Vaslui. 2006). Belceşti F6 şi F6A. F13 MA. azotaţi (Cotnari F3. Brateş F1. Cristeşti F5.. Sadoveni F1.Câmpia Tecuciului Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a făcut în anul 2007 pe un număr de 2 foraje. Costuleni F3. Corpul ROPR03 . Glăvăneşti F1. O zonă cu depăşiri la amoniu se înregistrează în porţiunea sudică a corpului de apă subterană (zona Brateş) unde valorile ridicate sunt determinate de fondul natural. Se constată depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (în forajele Banu F3. În procesul anterior de evaluare acest corp de apă subterană a fost considerat la risc datorită depăşirii concentraţiei maxime admisibile în mai multe foraje de observaţie la indicatorii NO3 şi NH4 cât şi a surselor punctiforme de poluare reprezentate de întreprinderile: Rulmenţi Bârlad. Dângeni F1. Ştefăneşti F3 şi Lunca Banului F1). care au monitorizat acest corp de apă subterană în anul 2007. Analiza făcută ne permite să considerăm că acest corp de apă subterană este în stare slabă pentru NO3 şi NH4. în care nu s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag la nici un 178 . F3 MA. sulfaţi (Todireni F2. Banu F3 şi F4. sulfaţi (2 foraje) şi la fosfaţi (1 foraj). Prisăcani F1 şi Dracşani F1) şi cloruri (Cotnari F2. RAGCL Bârlad. Corpul ROPR04 . azotaţi (4 foraje). Distribuţia relativ uniformă a forajelor cu depăşiri faţă de valorile prag ca şi numărul mare de foraje cu depăşiri ne îndreptăţesc să considerăm că acest corp are o stare calitativă slabă în principal datorită depăşirilor la amoniu şi azotaţi. SC Spirt Ghidigeni. la azotiţi în forajul Iaşi complex F8. F3R. Glăvăneşti F1.Corpul ROPR02 .

dar şi introducerea în observaţie a celor două foraje aflate în conservare. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. Considerăm că reţeaua de monitorizare este insuficientă şi pe viitor este necesar ori să fie introduse în observaţie forajele de exploatare existente pe suprafaţa corpului de apă subterană. iar 2 au date de calitate numai de la execuţie). Este necesar ca pentru urmărirea stării calitative să fie utilizate foraje de exploatare dacă există pe suprafaţa corpului de apă. este dificil de precizat starea calitativă a acestui corp de apă subterană. Corpul ROPR06 Câmpia Covurlui Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană nu s-a realizat în anul 2007. ori să se execute foraje noi. Pe baza analizei făcute se constată că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. Ţinând cont că suprafaţa acestui corp de apă subterană este foarte mare. Corpul ROPR05 Podişul Central Moldovenesc În anul 2007. Analiza stării calitative ne-a permis să constatăm că starea calitativă a acestui corp de apă subterană este bună. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile prag la amoniu (forajele Darabani F1 şi Cotârgaci F1) şi azotaţi (Darabani F1). Datorită faptului că acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat în anul 2007. cât şi foraje de exploatare).parametru indicator. Pe suprafaţa acestui corp de apă subterană exista 4 foraje (doua dintre acestea fiind în conservare. 179 . Pe baza analizei efectuate s-au constatat depăşiri faţă de valorile prag determinate la amoniu (Crasna FA şi Codăeşti FA) şi sulfaţi (Broscoseşti). dar şi de lipsa surselor de poluare de la suprafaţa se consideră că starea calitativă a acestui corp este bună. Ţinând seama de grosimea stratului acoperitor. Corpul ROPR07 Câmpia Moldovei În anul 2007 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 3 foraje. starea calitativă a acestui corp de apă subterană de adâncime a fost monitorizată într-un număr de 16 foraje (atât foraje care aparţin Reţelei Hidrogeologice Naţionale. Pe viitor este necesar să fie introduse în observaţie şi alte foraje existente pe suprafaţa acestui corp transfrontalier (unele dintre forajele executate în anul 2007). considerăm că numărul forajelor de monitorizare este insuficient.

4. în funcţie de caracteristicile fizice.2. Conform NTPA 013/2002. fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic identificate. sau să fie utilizate unele foraje de exploatare existente pe suprafaţa acestuia. în trei categorii: A1. apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate. Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002). A2 şi A3. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu au fost identificate situaţii de conformare. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. cu modificările şi completările ulterioare. de aceea este necesar pe viitor să fie executate şi alte foraje de monitorizare.Trebuie menţionat faptul că pentru monitorizarea calitativă a acestui corp de apă subterană numărul forajelor este insuficient. chimice şi microbiologice. astfel. cu modificările şi completările ulterioare.3. în funcţie de valorile limită. În anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost monitorizate 15 secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care 8 secţiuni îndeplinesc condiţiile impuse de NTPA 013/2002 aşa cum se poate observa în Tabelul 6. 180 . 6. Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr.

C.B. endrin) 1 4. crt. bacteriologici şi fenolilor S-a exceptat Mn N (Cu.C.5. Ni.Cr A2 se datorează indic.C..Tabelul 6. C. hexaclorbenzen.G. hexaclorbenzen. hexaclorbenzen.538 A2A3 A2A3 A2-A3 indic. Iaşi – secţia Răducăneni 1. isodrin) N (Cu.T. Iaşi S.5 298. Se. endrin) 181 . Săveni Nod hidrotehnic Stânca M. isodrin) N (Cu.A. 161/2006) Baraj acumulare Negreni Başeu S. Se. Ni.492 A3 A2 A3 C. bacteriologici A3 se datorează 3 Priză Ţuţora Prut S.O.A.009 A2 A1A2 A1-A2 N (Cu.C. hexaclorbenzen. 4 Situaţie sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (în secţiunile monitorizate) Categoria de calitate Numele Nr.B. APA VITAL 4 Priză Răducăneni (Gorban) Prut S. CONACET S. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. Se. APA VITAL S. Ni.O.012 A2 A3 > A3 2 Baraj acumulare Stânca Prut 3. Se.S.A. C.O. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H.

C. crt.B.T. Pb. benz- 182 . isodrin) N (Cu.C. benz-kfluoranten) 9 Râu Bârlad amonte Vaslui Bârlad S.O. benz-bfluoranten. Ni. 6 Baraj acumulare Tansa A2A3 >A3 7 Baraj acumulare Hălceni > A3 >A3 M. SO4 8 Priza Huşi Prut GOSCOMLOC S. Iaşi – secţia Belceşti S. Huşi 18. endrin.152 A2A3 A2 A2 cu excepţia M.T.375 > A3 A2A3 N (Cu. 684 >A3 1.-Cr. GOSCOM S. şi Mn hexaclorbenzen. Iaşi – secţia Vlădeni S. hexaclorbenzen.A. APA VITAL Bahlui S.. Ni. Se. C. Cu. endrin.C. Se.A.C.O. bacteriologici S-a exceptat Mn C.C. APA VITAL Miletin S.T.O. endrin. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H. Se.A. Pb.A.Cr s-a exceptat Mn Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.S.S. 161/2006) 5 Baraj acumulare Pârcovaci S.Categoria de calitate Numele Nr. hexaclorbenzen. C.S. Vaslui 48705 A2A3 A2A3 A2 N (Cr. isodrin) N (Cr.C.B. C. Se.C.O. APA VITAL Bahlui S. Excepţie M. hexaclorbenzen.A. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 A3 se datorează A2-A3 indic.. Ni. Se.G. Cu.Ni.5. Iaşi – sector Hârlău S. hexaclorbenzen) N (Cu. Ni.5.269 >A3 7.

endrin) 10 Baraj acumulare Soleşti Baraj acumulare Puşcaşi Baraj acumulare Cuibul Vulturilor Vaslui S. GOSCOM S.Ni. Se. isodrin) A2A3 N (Cu.Ni.Ni. 1050 A3 A3 A2 Excepţie Mn isodrin. 13 Baraj acumulare Tungujei Sacovăţ RAJAC sector Ţibăneşti hexaclorbenzen.Categoria de calitate Numele Nr. A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen. Vaslui N (Cu.A.C. GOSCOM S. benz-aantracen.C.Ni. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H.A. Se. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord. Se. crt. Pb. Se. Vaslui industrie 12 Tutova RAGCL Bârlad 39225 A3 A3 A2-A3 hexaclorbenzen.G. isodrin) N (Cu. Excepţie Mn 11 Racova S. 161/2006) Mn k-fluoranten. 48705 A2 A2 A2 Excepţie Mn hexaclorbenzen. benz(k)fluoranten) 183 . isodrin) N (Cu.

Galaţi) Excepţie M. Durduc PRODAQUA S. Se. isodrin.A. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă utilizatorului pentru potabilizare Populaţia deservită conform H.Categoria de calitate Numele Nr. Se. benz(b)fluorantren) 15 Priză Galaţi Dunărea 239000 A1-A2 *la nivelul anului 2007. A1A2 A1A2 hexaclorbenzen.. 100/2002 (medie anuală) 2005 2006 2007 Indicatori depăşiţi Starea chimică Substanţele periculoase şi prioritare/prioritar periculoase (Ord.S. realizat la nivelul anului 2008 apar 18 surse de suprafaţă. 184 . benz(k)fluoranten. APA CANAL S. în documentul „arii protejate”. 161/2006) 14 Baraj acumulare Căzăneşti S.C. isodrin) N (Cu.T. Negreşti S. Mn 4500 A2 A2 A2 Excepţie Mn N (Cu.A.G. crt. hexaclorbenzen.C. MITTAL STEEL SA Galaţi (livrează apă pt.C. S.

4. din totalul de 35 puncte de monitorizare (foraje.3. prize de apă etc. praguri de fund. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Din totalul de 12 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile nici una nu a depăşit pragul de 50 mg/l. 6. canale. precum şi lucrări de derivare a debitelor. ­ şenale navigabile. care influenţează fauna şi flora acvatică. Presiunile hidromorfologice pot conduce la: • modificarea habitatelor datorită alterărilor fizice: baraje. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. stăvilare. lucrări de regularizare şi consolidare maluri. izvoare) localizate în zone vulnerabile 4 au depăşit pragul de 50 mg/l. cu modificările şi completările ulterioare. • modificarea regimului hidrologic al apei şi sedimentelor datorită regularizării scurgerii. ­ lucrări în lungul râului – îndiguiri. • modificări ale chimismului apei cu impact local. ­ lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinţe.. prelevărilor sau restituţiilor importante de debite. presiunile hidromorfologice au fost grupate în 4 mari categorii şi anume: ­ lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Aşa cum s-a arătat în capitolul 3. diguri. Autoritatea de Sănătate Publică Iaşi şi Direcţia Apelor Prut nu au identificat zone de îmbăiere. Zonele pentru îmbăiere Conform reglementarilor în vigoare. în principal.Zonele vulnerabile la nitraţi Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile se face având în vedere. Pentru apele subterane. praguri de fund. Datorită modificărilor hidro-morfologice corpurile de apă se împart în două mari categorii: 185 .3. pentru anul 2007.

pe baza elementelor biologice. Deoarece metodologia pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. Acelaşi principiu s-a aplicat atât corpurilor de apă permanente cât şi celor nepermanente. Ca şi în cazul corpurilor de apă puternic modificate. consecinţă a alterărilor hidromorfologice. se consideră corpuri de apă artificiale derivaţiile interbazinale. ape tranzitorii. 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminară a corpurilor de apă identificate în capitolul 3. corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potenţial ecologic bun”. corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită „alterărilor fizice” şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural. chimice şi hidromorfologice a fost finalizată şi a fost parcurs şi testul de desemnare finală a corpurilor de apă. Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale dacă nu este în stare ecologică bună (utilizând datele din 2007) şi a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4. De exemplu. Conform Art.B. Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă candidate la puternic modificate şi corpurilor de apă preliminar desemnate puternic modificate (stabilite pe baza criteriilor abiotice pentru delimitarea corpurilor de apă ca urmare a acţiunii presiunilor semnificative – Tabel 6.4). Conform Directivei Cadru a Apei. care nu ating starea ecologică bună (S. artificiale şi corpuri „candidate” la puternic modificate utilizând criterii abiotice (tabel 6.E. corpurile de apă artificiale – sunt corpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană. porturi.3 în patru categorii: corpuri de apă naturale.E. puternic modificate. clasificarea corpurilor de apă cuprinde 3 categorii: corpuri naturale. ceea ce presupune conservarea amenajării râului în condiţiile în care el se află în prezent şi îmbunătăţirea calităţii şi regimului apei. corpuri puternic modificate şi corpuri artificiale. 186 . lacuri. Analiza presiunilor hidromorfologice în conformitate cu prevederile Art.8 din Directiva Cadru a Apei. În cazul corpurilor de apă puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potenţial ecologic bun”. în momentul de faţă. canalele pentru navigaţie.3 din Directiva Cadru Apa (figura 6.6).6). docuri etc. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C. ­ corpuri de apă care nu sunt puternic modificate. 2.) din punct de vedere al elementelor biologice.­ corpuri de apă puternic modificate.

A. al râului.70 > 70 < 30 30 . deversoare.P. piscicole etc. transportului sedimentelor şi migrării biotei 1) Asupra curgerii minime şi biotei Asupra regimului hidrologic.P.M./km) sau Înălţimea obstacolului (cm) Debitul minim în albie/ Q*2) (%) Gradientul (des) creşterii nivelului apei (cm)/oră Lungime diguri/Lungime corp de apă (%) Suprafaţa afectată/suprafaţa luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare/Lungime corp de apă (%) < 30 30 . C. 5 Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Categorii de corpuri de apă Construcţii hidrotehnice Nr.100 < 30 30 .A. amenajări agricole. vegetaţiei din lunca inundabilă şi zonelor de reproducere b) Lucrări de regularizare Asupra profilului longitudinal şi consolidare maluri. stabilităţii albiei şi florei Lucrări în lungul râului a) diguri.M.50 > 50 < 50 > 1003) <1 2 >3 Corp natural/cva si-natural „Candidate” la C.Tabelul 6. < 50 50 . structurii substratului şi biotei 187 tăieri de meandre Efecte Parametrii ce reflectă presiunea Densitatea pragurilor (nr. Asupra conectivităţii laterale. (alterări hidromorfologice) Lucrări de barare transversale a) baraje.70 > 70 2 . praguri de fund 1 b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii Asupra regimului hidrologic.70 > 70 < 20 >100 20 – 50 100 .

1 m3/s Q*=1. Q95% .70 > 70 (evacuări). pentru bazine cu suprafaţa < 3000 km2. Pentru bazine având Q95% < 0. Asupra curgerii minime.50 > 50 4 derivaţii > 100 100 .1 pentru Q95% > 200 l/s.50 < 50 1) 2) se consideră doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0.1·Q95%.debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecvenţă > 1/zi 188 . Dacă suprafaţa bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute menţionate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor. restituţii folosinţe Asupra stabilităţii albiei şi biotei Lăţimea şenalului (dragat)/Lăţimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit/Debitul mediu multianual (%) Debitul minim în albie/Q*2) (%) < 30 30 .05 pentru Q95% < 200 l/s. stabilităţii albiei şi biotei < 10 10 . Q* = 1.3 Şenale navigabile Prize de apă.25 x Q95% (m3/s)+ 0.

E.P. Costurile alternativelor sunt Clasificat în categoria corpuri de apă naturale Clasificat în categoria corpuri de apă puternic modificate/artificiale Figura 6. 1.B. .M. şi C. Aceste alternative tehnic fezabile reprezintă o opţiune de mediu mai bună? Da Nu Nu nedisproporţionate (acceptabile)? Da 7. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate 189 .A. Există alternative tehnic fezabile care permit atingerea aceloraşi obiective benefice asigurate de folosinţele curente de apa? Da Da Nu 6.A. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului în general? Nu Da Etapa V Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate 5. Sunt necesare măsurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea stării bune? Da Etapa IV Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului . Nu Etapa II Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Etapa III: Identificarea „măsurilor de restaurare” pentru atingerea S. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra celorlalte folosinţe de apă? Da Nu 4.Etapa I Reanalizarea corpurilor de apă identificate preliminar – C. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative Da 2 asupra principalelor folosinţe de apă care sunt deservite de lucrările hidrotehnice (alterările hidromorfologice)? Nu 3.

P. Desemnarea finală a corpurilor de apă artificiale şi a corpurilor de apă puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – elaborată în conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. .C. analiza opţiunilor alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentru fiecare corp de apă.D.lungimea pe care se manifestă impactul barării este: > 1 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului < de 1000 km2 > 2 km pentru râurile cu suprafaţa bazinului > de 1000 km2 . 190 . apă potabilă.Într-o primă etapă la elaborarea Planului de Management s-a folosit abordarea „clear cut situation” (situaţii evidente cu grad de confidenţă de 100%) – care au fost stabilite de I. identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi a mediului în sensul larg al cuvântului. Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă artificiale cât şi pentru corpurile de apă identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate. Este posibilă această abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apă puternic modificate sunt mai puţin severe decât cele pentru corpurile naturale. sunt:  Schimbarea categoriei din râu în lac. Corpurile de apă care au fost desemnate corpuri puternic modificate în primul plan se vor reevalua în următoarele planuri şi vor putea fi desemnate corpuri naturale ca urmare a îmbunătăţirii stării lor. Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaţii evidente). 4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies”.R. Principalele etape se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor. În continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare. irigaţii.lungime râu regim lentic/lungime totală corp > 50%     Regularizare/consolidare intensivă a malurilor >70 % din corpul de apă Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apă Densitate mare a barierelor în râurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinţe: producerea de energie. prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai puţin sever la un obiectiv mai sever în următoarele planuri. piscicultură). şi utilizate şi în elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunărea. apărare împotriva inundaţiilor.

(1) Tipul de presiune (3) Nr. o suprafaţă din lac făcând parte acum din site-urile Natura 2000. Posibilele măsuri de restaurare se prezintă în tabel nr. Se menţionează că modificările datorate alterărilor hidromorfologice au un impact negativ cât şi pozitiv.7.Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apă utilizând datele din 2007. Caracterizarea mediului a avut două componente: caracterizarea corpului de apă şi caracterizarea mediului în general.1 pasaje de trecere pentru migraţia ihtiofaunei Îndepărtarea barierelor transversale şi Amenajări Hidrotehnice Morfologică 1.2 refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1 1. S-au luat în considerare toate folosinţele de apă/activităţile în ordinea importanţei şi au fost caracterizate din punct de vedere social şi economic şi de asemenea din punct de vedere al mediului. Această caracterizare s-a făcut atât din punct de vedere al valorilor obţinute cât şi al valorilor pierdute. (4) Denumire (5) Realizarea unor Eficienţă (6) .Creşterea biodiversităţii . Capturarea şi transportul peştilor 191 . de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru păsări. 6.Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei . S-au reanalizat corpurile de apă unde se manifestă presiuni hidro-morfologice semnificative şi s-au selectat corpurile de apă care nu sunt în stare ecologică bună.Creşterea biodiversităţii . 7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice) Activităţi antropice (2) Nr. Tabelul 6. Etapa a III –a – Identificarea măsurilor de restaurare. Etapa a II – a – Caracterizarea folosinţelor şi a mediului în general.Creşterea abundenţei şi 1.Îmbunătăţirea parametrilor de stare a apei . crt.3.Refacerea unor habitate .Creşterea biodiversităţii .

Diversificarea morfologiei care va conduce la creşterea biodiversităţii .Creşterea biodiversităţii Etapa a IV–a .Nr. În aceasta etapă. combaterea inundaţiilor. drenaje şi alte activităţi umane la fel de importante. a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă Hidrologică Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care să 1.Refacerea peisajului natural . activităţi recreaţionale.5 structurii malului.Identificarea impactului măsurilor de restaurare asupra folosinţelor şi asupra mediului. crt.4 umede Diversificarea 1. sunt următoarele: navigaţie. hidroenergie. regularizări. 192 .A.Reciclarea nutrienţilor . 4 (3) (a) din D. Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului în general şi asupra folosinţelor/activităţilor menţionate în Directiva Cadru Apa. irigaţii. Folosinţele/activităţile specifice menţionate în Art.6 asigure satisfacerea folosinţelor de apă şi compatibilitatea acestuia cu cerinţele ecologice Îmbunătăţirea 1. Activităţi antropice Tipul de presiune Nr.Asigurarea cu apă a folosinţelor .Creşterea biodiversităţii . alimentari cu apă. Denumire migratori.Atenuarea debitelor maxime 1. porturi. inclusiv repopularea Restaurarea zonelor Eficienţă diversităţii biologice şi genetice . se realizează o descriere detaliată a impactului măsurilor asupra folosinţelor specifice şi a mediului şi o evaluare din punct de vedere tehnic şi economic.7 continuităţii transportului sedimentelor .C.Creşterea biodiversităţii .

Efecte semnificativ negative asupra folosinţelor/activităţilor specifice a) Dispariţia completă a folosinţei: • Închiderea alimentarii cu apă. b) Reducerea folosinţei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosinţei de apă • • • • Reducerea suprafeţei folosite pentru urbanizare (extinderea localităţilor) şi Agricultură (cu mai mult de 30% din suprafaţa actuală sau potenţială). • Reducerea locurilor de muncă (cu mai mult de 10% pe termen lung . Directiva habitate. în sensul larg al cuvântului • inundarea unor zone populate. • Dispariţia unor amenajări piscicole. • dispariţia unor zone umede etc. • Pierderea folosinţei de apărare la inundaţii. Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %). • Abandonarea navigaţiei (datorată. Reducerea producţiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei). • Pierderea producţiei hidroenergetice. Creşterea riscului la inundaţii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an). • Pierderea folosinţelor de agrement şi recreaţionale.20 ani. Directiva păsări) sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturale din patrimoniul universal vor fi considerate ca având efect semnificativ negativ asupra mediului. Efecte semnificativ negative asupra mediului. în special pe perioada verii). • creşterea nivelului apelor subterane. 193 . Limitarea navigaţiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an). Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte directive europene (de ex. c) Pierderi de producţie sau socio-economice • • Reducerea producţiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local). sau cu mai mult de 2%/an). de exemplu scăderii nivelurilor apei.

opţiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”. măsurile de re-naturare din etapa a IV-a care implică modificări ale activităţii/folosinţei specifice existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune. 3) Menţinerea folosinţei existente cu reducerea impactului asupra mediului. Identificarea „altor mijloace”/„opţiunilor alternative” Opţiunile alternative se pot încadra în următoarele: 1) Înlocuirea folosinţei existente. 2. Creşterea cerinţei şi a gradului de asigurare a folosinţelor deservite de corpul de apă respectiv. în cazul agriculturii. exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse. opţiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea activităţii agricole în imediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon. în cazul activităţilor recreaţionale. înlocuirea navigaţiei cu alte mijloace de transport. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de exemplu irigaţii) de caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însă înlocuirea folosinţei (de exemplu din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă (agricultură în altă zonă). opţiunea presupune/include limitarea unor activităţi în anumite locaţii şi în anumite perioade de timp. Evaluarea „fezabilităţii tehnice” În cazul în care se pot identifica „alte mijloace” care să furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apă respectiv.Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. exemplu: mutarea facilităţilor de agrement şi a producţiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate în afara luncii inundabile sau alimentarea cu apă din alte bazine hidrografice. mai întâi se face o evaluarea dacă aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. Aspecte legale. 194 . opţiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii şi a regimului de regularizare a debitelor ecologice. la alt corp de apă/alt bazin. de exemplu: în cazul folosinţei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apă. 2) „Mutarea” folosinţei existente deservite de corpul de apă respectiv. În această etapă se face diferenţa între: 1. înlocuirea alimentării cu apă din sursa de suprafaţă cu apă din subteran. Fezabilitatea tehnică se referă la:    Aspecte fizice (inginereşti). în cazul navigaţiei.

De asemenea.Bârlad Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad se prezintă în Anexa 6.Evaluarea opţiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului În cazul în care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile.2. Evaluarea costurilor disproporţionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” şi care reprezintă o „opţiune de mediu semnificativ mai bună” trebuie să facă – mai apoi . 5 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad. Etapa a VI–a – Justificarea desemnării.5 se prezintă harta cu clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. 6. urmează să se evalueze dacă reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună. având în vedere un număr total de corpuri de apă identificate de 339 din care: ­ 244 corpuri de apă naturale (237 din categoria râuri şi 7 din categoria lacuri naturale). ­ 3 corpuri de apă artificiale. Pentru corpurile de apă care au fost desemnate final ca fiind puternic modificate sau artificiale este necesară elaborarea unei justificări a desemnării (un rezumat al etapelor precedente). Figura 6. În Fig. 195 .subiectul unei evaluări de cost. respectiv să nu implice costuri foarte mari (disproporţionate). în figura 6. ­ 92 corpuri de apă puternic modificate (46 categoria râuri şi 46 categoria lacuri de acumulare).6 se prezintă situaţia (în procente) privind clasificarea corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .

6 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad 196 .Figura 6.

25 obiective socio-economice. Crasna – Justificarea desemnării Etapa I . M. 15 poduri beton.T.. + P. nr. calitatea fizico-chimică a apei este bună. 2 poduri C.J. turism. Bârlad ..84% din lungimea corpului de apă.E.F. 3 staţii C. Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună deoarece este îndeplinită condiţia cu un grad de siguranţă 100%.E.scăderea gradului de apărare. 161/2006.confl.93 km2.F. este zona cleanului.E.realizarea conectivităţii laterale.Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic: Lucrări de regularizare şi îndiguire pe 76. pierdere în utilizarea anterioara a terenului Descrierea impactului măsurilor asupra mediului Impact semnificativ pozitiv .C. 22.3 km D.Exemple de justificare a desemnării pentru corpurile de apă: Corp de apă r.a Identificarea măsurilor de restaurare Restaurarea zonelor umede şi realizarea lucrărilor necesare (S. privind calitatea apei destinate consumului uman.. protecţie împotriva inundaţiilor.zone protejate sub incidenţa Directivei 98/83/C.. Etapa a III .3 km D.D. calitatea biologică este bună. 8.. reducerea nutrienţilor şi poluanţilor..F.55% din suprafaţa corpului de apă se află sub incidenţa Directivei Nitraţi 91/676/C. Alterarea fizică se referă la funcţiunea de combatere a inundaţiilor. 14. Regularizare/consolidare intensivă a malurilor > 70 % din corpul de apă.216 ha păşuni.F. Conf.a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Prin folosinţa de combatere a inundaţiilor sunt apărate următoarele obiective: 514 gospodării din 9 localităţi (2 municipii). în cadrul bazinului hidrografic aferent corpului există 5 captări de suprafaţă şi 22 captări subterane . Gârboveta . există legătură cu corpul de apă subteran ROPR03. dar şi 197 .M.7 km D. 27 poduri de alte tipuri. 6. 14.6 km C. Ord.N. corpul de apă nu este parte a niciunui tip de arie protejată.) Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor Impact semnificativ negativ .. precum şi un polder cu suprafaţa de 2. recreaţional. biodiversitate.468 ha teren arabil şi 1.D. 40. Etapa a II .E.confl. nu există specii de peşti migratori.

D.1.5 ha.a Identificarea măsurilor de restaurare 198 . Gârboveta .confl.baraje (Înălţimea obstacolului (cm) >50) 4 iazuri piscicole pe râul Rediu: Rediu I . regularizare râu Rediu=3. Rediu II.D. calitate biologică proastă Conf. Ltot. Ord.62 ha. Bârlad . 161/2006.8 km (cca 9%) Corpul de apă nu se încadrează în stare ecologică bună Alterarea fizică se referă la funcţiunea de piscicultură. M. Crasna este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT Corp de apă Bahlueţ am.confl. hb=3. deci implicit impact social negativ Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate Realizarea unei zone umede prin înlocuirea parţială a îndiguirilor. Reg = 6. Etapa a III .9 km. Etapa a II .9 km. Suprafaţa totală a celor 4 iazuri este de 29. corpul de apă este în zonă vulnerabilă la nitraţi şi este sub incidenţa Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole. Pd Iloaiei + afl. zona respectivă se află sub incidenţa Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman. hb=4 m. hb=5. Realizarea acestei zone umede ar ajuta la atingerea potenţialului ecologic bun. Iaz Strunga .4 ha.pierderea utilizării terenului anterioare. nu există legătură cu alte directive.1. pentru cele 4 iazuri se asigură o suprafaţă totală a luciului piscicol de 29.52 ha Calitatea fizico-chimică a apei proastă.52 ha. nr.M. Există o zonă de protecţie pentru captare de apă potabilă din subteran (Războieni).Reanalizarea corpurilor de apă Criteriul hidromorfologic Lucrări de barare transversală .Impact semnificativ negativ .3 ha. legătură cu corpul de apă subterană freatică ROPR02 *Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior. Regularizare râu Bahlueţ=2. – Justificarea desemnării Etapa I .a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului Corp de apă nepermanent Pentru folosinţa de piscicultură.23. hb=4. IazPaharnic . însă nu ar desemna în continuare corpul de apă ca fiind natural REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă r.

4 (în special pct. Impact pozitiv.1.stare ecologică bună dar se vor înregistra pierderi de habitate adaptate la condiţiile din acumulări/impact social negativ . Nu pot fi aplicate alte măsuri sau îmbunătăţiri fezabile tehnic. (b) (i)). este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT 7. Impact posibil negativ .2 Îndepărtarea barajului transversal şi refacerea conectivităţii longitudinale a cursului de apă 1. Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi asupra mediului Descrierea impactului măsurilor asupra folosinţelor 1. 1) obiectivele de mediu indicând ca elemente principale: • • prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaţă şi subterane (art.imposibilitatea asigurării luciului piscicol Descrierea impactului măsurilor asupra mediului 1. Directiva Cadru Apa stabileşte în Art.2. REZULTATUL TESTULUI DE DESEMNARE: Corp de apă Bahlueţ am. (a) (i).pierderea locurilor de muncă 1. 4. reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene. inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic 199 . utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor.1. îmbunătăţirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă. 4.desfiinţarea activităţii 1. art. Pd Iloaiei + afl.2 Impact parţial pozitiv .6. Impact semnificativ negativ . protecţia.6 Stabilirea regimului hidrologic pentru amenajările piscicole care să asigure satisfacerea cerinţelor de apă şi compatibilitatea acestora cu cerinţele ecologice. Obiective de mediu Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apa.1. având ca scop protecţia pe termen lung. dar măsura nu conduce la obţinerea stării bune a corpului de apă Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate.6.

respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. ce sunt prezentate detaliat în Cap. pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică.1. În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu.. nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane. precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii „stării bune” până în 2015 (art.modificate şi artificiale. 4. • • reducerea tendinţelor semnificative şi susţinute de creşteri ale poluanţilor în apele subterane. atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaţia comunitară (art. (a) (b) (ii)). se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. a a Planului Naţional de Management. • • • pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune. Ape de suprafaţă  Pentru apele de suprafaţă. (a) (iii)). obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” şi „potenţialul ecologic” sunt definite în anexa 6. 4. include: • pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune.1. În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse. • protecţia şi îmbunătăţirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii „potenţialului ecologic bun” şi a „stării chimice bune” până în 2015 (art.2. în condiţiile prevăzute de Art.) Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani.1. 4(4). 7. 200 . 10. 4. • reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuărilor de substanţe prioritar periculoase în apele de suprafaţă prin implementarea măsurilor necesare. (5).1. prin Planurile de Management bazinale. 4.1. (c)). atingerea obiectivelor de mediu până în 2015. În esenţă. (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu.

7. ape costiere (corpuri naturale). ape tranzitorii.2.  Pentru fiecare corp de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost stabilite obiectivele de mediu specifice categoriilor: râuri. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate în 201 .1. pentru cazuri specifice. 4. Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte următoarele obiective pentru apele subterane:  pentru stare: realizarea unei stări bune (cantitativă şi chimică) şi garantarea nedeteriorării acesteia  „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. lacuri. corpuri de apă puternic modificate (râuri. fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite în Cap.7 al Directivei Cadru Apa.caracterizarea detaliată a stării corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentată în cap. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art. instrumentelor de modelare etc. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.Identificarea şi cartarea zonelor protejate.  luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi. 5 .).2.2. se aplică cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. evaluate pe baza elementelor de calitate prezentate în cap. în următorul Plan de Management bazinal. 4. lacuri de acumulare. Se menţionează că în cazul în care unui corp de apă i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu.).1.  Obiectivul „nedeteriorării stării” corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. obiectivele de mediu sunt cele prevăzute de legislaţia specifică. Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiică a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/E. ape costiere) şi corpuri de apă artificiale. În cazul apelor subterane.  În Anexa 7.2.E. 6. 6.2.1. starea bună implică o serie de „condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/C. Pentru zonele protejate.C..2. se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă respective se vor reactualiza o data la 6 ani. al Directivei Cadru Apa).

colaborator.L.T. a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag.D. funcţie de particularităţile specifice fiecăreia.H.N. în funcţie de alegerea statelor membre. trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values . ioni.G. Cl-.). pentru celelalte substanţe poluante. Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea T. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (N. • • „substanţe sintetice”: tricloretilenă. BANAT au fost parteneri iar I.N.R. respectiv bună şi slabă.A. urmând ca acestea să fie stabilite pe baza unor studii ulterioare. Directiva Cadru specifică utilizarea codurilor de culori.V. având la bază valorile fondului natural (natural background level . Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane. Pb.V. SO42-.două clase.B.B. sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat al activităţilor umane”: As. respectiv: verde pentru starea bună şi roşu pentru starea slabă.A.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene.L.V.D. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform D. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care M.C.A. atât pentru starea cantitativă. NH4+.N.) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană.M. cât şi pentru cea chimică. Hg. tetracloretilenă.) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei Apelor. A.şi SO42-.A. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii mai sus menţionaţi pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag. Pentru reflectarea acestei clasificări.. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe. Cd.1 μg/l individual şi 0. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0. „parametri indicatori ai intruziunilor saline sau ai altor intruziuni”: conductivitatea sau Cl. În cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. 202 . şi D. urmând ca fiecare ţară membră să stabilească T. este următoarea: • „substanţe..

într-o primă etapă. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice • • verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor înlăturarea. Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural. dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate. percentila 50 se aplică atunci când.) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic.L. a: • • probelor cu balanţa ionică incorectă (eroarea> 10 %).B. rămân prea puţine foraje (sub 20).V. pentru fiecare corp de apă subterană în parte. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane. înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane). în ordine cronologică. Transformarea seriilor de timp în valori mediane. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă). fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative. • Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea T. Foraje cu o concentraţie medie a NO3 > 10 mg/l. probelor cu > 1000 mg NaCl. prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a făcut parcurgând următoarele etape: • ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană.Pentru determinarea valorilor fondului natural. probelor nepotrivite cu tipologia acviferului. Excluderea probelor cu aport antropic: probele cu substanţe artificiale (cum ar fi pesticide). sub forma de tabele în EXCEL. care a cuprins. probele cu alţi indicatori anorganici antropici. • Calcularea valorilor fondului natural (N. probelor cu adâncimea necunoscută. 203 . s-a realizat o bază de date. criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: Foraje cu o concentraţie medie a Cl > 200 mg/l.) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor „cloruri” şi „azotaţi”).

M.D.B. determinat. s-a optat pentru folosirea valorilor din Legea 458/2002 (conform Anexei II.V.) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii: • • valoarea fondului natural a fost mai mică decât valoarea C. a fost considerată ca fiind egală cu valoarea C. 458/2002 privind calitatea apei potabile” (Legea nr.A.M.A.B. Validarea valorilor prag s-a făcut avându-se în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale fiecărui corp de apă subterană (expert judgment). conform „Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr. Aceasta metodologie a fost aplicată pentru determinarea N. din Legea 458/2002. iar.A din G. situaţie în care valoarea prag T. dar având în vedere utilizările relevante ale apei subterane şi legăturile hidraulice slabe dintre acestea şi apele de suprafaţă.L. situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1. faptul că prin metodologia de determinare a N. conservare şi procesare a probelor.Bârlad.M..L.W.2 (conform Guidance on Groundwater Status and Trend Assessment). În România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise. 204 . pentru toate corpurile de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut .M.B. Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător.L. Dintre aceste standarde se utilizează valorile cele mai restrictive.. cu valorile de referinţă (C. numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al C. Valorile acestora sunt prezentate în anexa 7.A.A.• Analizarea şi validarea valorilor fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – „expert judgement”. Din compararea valorilor fondului natural N.percentila de 90 .V. . pe de-o parte..A. 311/2004) şi standardul pentru ape de suprafaţă Ordinul 161/2006 pentru aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”.M. pe de altă parte. ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă.L. 458/2002) completată cu „Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.V.).2. Valorile prag T.. Această valoare a fost aleasă având în vedere.10 % din valori sunt mai mari decât N. şi T. au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural N.B. valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea C.L. erorile care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare.B.M. Valorile prag pentru fiecare corp de apă subterană au fost aprobate prin Ordinului 137/2009.. C.A.

7.3.

Zone protejate

Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele specificate în legislaţia care le desemnează, aşa cum se arata în capitolul 5. Obiectivele de mediu generale ale directivelor specifice se referă la:  protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei, ca apă curată şi sanogenă - zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.  protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape dulci care întreţin sau care, dacă poluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreţine ihtiofauna, precum şi protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape marine şi salmastre în scopul susţinerii vieţii şi dezvoltării speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora - zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.  conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional şi care au legătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.  reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraţi.  protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape reziduale (ape uzate orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibile la nutrienţi.  conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi protejarea sănătăţii oamenilor, printr-un management corespunzător al calităţii apelor de îmbăiere – zone pentru îmbăiere. Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepţia zonelor destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important, pentru care există legislaţia specifică în domeniul ariilor naturale protejate.

205

8. Analiza economică 8.1. 8.1.1. Analiza economică a utilizării apei

Caracterizare generală Obiectivul acestei secţiuni este de a evalua importanţa apei pentru folosinţe,

precum şi a dezvoltării socio-economice a spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Analiza importanţei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spaţiului hidrografic din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macro-economici privind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin P.I.B./spaţiu hidrografic/bazin hidrografic precum şi evoluţia în timp a acestora pentru a putea evidenţia tendinţele cerinţei de apă. Totodată este furnizată şi o caracterizare a folosinţelor de apă, precum şi a activităţilor specifice de gospodărire a apelor proprii spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Spaţiul hidrografic al Direcţiei Apelor Prut este situat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Regiunea Nord-Est participă la formarea P.I.B.-ului naţional cu o pondere de 11,81 %, ceea ce o clasează pe poziţia 5 între cele 8 regiuni ale României. Din punct de vedere al evoluţiei demografice în ultimii 3 ani se constată o foarte uşoară scădere a populaţiei (1‰), cauzată în principal de migraţie, precum şi de scăderea sporului natural al populaţiei în ultimii ani. În Tabelul 8.1. se prezintă situaţia demografică şi situaţia indicatorilor macroeconomici aferenţi spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Populaţie în spaţiul Hidrografic Anul Prut - Bârlad - mii locuitori Urban 2004 2005 2006 2007 1180 1176 1174 1171 Rural 1064 1060 1057 1054 P.I.B. Regiuni de dezvoltare (milioane lei) N-E 29476,2 34037,4 S-E 29425,1 33096,7 P.I.B./locuitor corespunzător Regiunii de dezvoltare - lei/loc (din statistică) N-E 13135,5 15222,3 S-E 10323,4 11627,4

Nu sunt date statistice disponibile Nu sunt date statistice disponibile

206

8.1.2.

Activităţi specifice de gospodărire a apelor Direcţia Apelor Prut, unitate subordonată Administraţiei Naţionale „Apele Române”

este, în conformitate cu prevederile art. 81 alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării şi din sursele subterane aparţinând spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Principalele atribuţii ale D.A. Prut în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 sunt: a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naţionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene; b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor; c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale, şi a fondului naţional de date din domeniu; d) gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi protecţia acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestor resurse; e) administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii naţionale de gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa; f) administrarea, exploatarea şi întreţinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu; g) administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică; h) administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii resurselor de apă; i) realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaţii în unităţile sistemului de gospodărire a apelor; elaborarea de produse software în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei; j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, în toate formele sale de utilizare, cu potenţialele lor naturale, cu excepţia resurselor acvatice vii, pe bază de abonamente, conform prevederilor Legii apelor nr.

207

107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a serviciilor comune pe bază de contracte economice încheiate cu utilizatorii de apă şi cu alţi beneficiari; k) apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaţiilor, aferente acestora; l) întreţinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrare; m) avizarea lucrărilor şi activităţilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, precum şi eliberarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor; n) instruirea şi perfecţionarea personalului din domeniul gospodăririi apelor în centrele proprii de formare profesională şi/sau în colaborare cu alte instituţii specializate; o) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, de gospodărire a apelor şi de mediu, instrucţiuni şi monografii, studii de impact, bilanţuri de mediu; p) realizarea de tipărituri în domeniul apelor; q) elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice; r) efectuarea şi/sau participarea la audituri şi consultanţă pentru terţi în vederea funcţionării în siguranţă a lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută la sursă; pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice; de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale; de apărare împotriva inundaţiilor; în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U.E. în domeniul apei, inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora.

208

8.1.3.

Situaţia prelevărilor de apă în S.H. Prut - Bârlad În anul 2007 a fost prelevat şi livrat către utilizatori un volum de 369.313 mii mc din

sursele de suprafaţă şi subterane, din care 82,67 % din sursele de suprafaţă şi 17,33 % din sursele subterane (Fig. 8.1). Operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată au prelevat un volum de 1.495.030 mii m3.

Subteran 0

64,004

Dunare

Supraf aţă Dunare Subteran

Supraf aţă 0 100,000 200,000

305,309

300,000

400,000

Figura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepţia Hidroelectrica, de către S.H. Prut-Bârlad (mii mc) Repartiţia volumelor de apă livrate pe tipuri de utilizatori se prezintă astfel: Din sursele de suprafaţă (Fig. 8.2) (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate) a fost livrat un volum de: 35.285 mii m3 - Populaţiei (prin unităţile de gospodărie comunală); 22.278 mii m3 - Industriei (cu excepţia agenţilor producători de energie electrică); un total de 89.655 mii m3 pentru agricultură, din care: 33.508 mii m3 - Irigaţii 56.147 mii m3- Acvacultură.

Din sursele subterane a fost livrat un volum de apă de 217.618 mii m3 din care pentru: populaţie prin gospodării comunale un volum de 63.260 mii m3; industrie un volum de 106.364 mii m3; agricultură un volum de 47.994 mii m3. (Fig. 8.3)

209

Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (mii mc)

Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii mc)

Referitor la volumele de apă prelevate în sistem propriu nu există o evidenţă clară a volumelor prelevate. S-a realizat astfel o estimare a acestora pornind de la ipoteza că populaţia neconectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă din bazin utilizează sisteme proprii de alimentare iar consumul specific este de 110 l/om/zi, în conformitate cu STAS 1343/1-91. Astfel, volumul de apă prelevat din sistem propriu reprezintă circa 43,3 milioane mc. Referitor la volumele de apă restituite de la folosinţele de apă în anul 2007 la nivelul D.A. Prut a fost evacuat un volum de: 91.786 mii mc de către populaţie; 150.934 mii mc de către industrie; 38.454 mii mc de către agricultură.

În figura 8.4 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

210

Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Din totalul de circa 282.124 mii m3 restituiţi, a fost epurat, conform cerinţelor Directivei privind calitatea efluentului evacuat, un volum de 143.135 mii m3, iar un volum de 138.938 mii m3 nu necesită epurare. În figura 8.5 se prezintă repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă.

Figura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate

211

canalizare. epurare Servicii comunitare de utilităţi publice . serviciul de distribuţie a apei potabile prin reţeaua centralizată de alimentare cu apă.529. desfăşurate la nivelul comunelor.Bârlad este formată în principal din: 36 staţii de tratare a apei în scop potabil. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale şi unităţile industriale în reţeaua centralizată de canalizare. 5 km reţea de canalizare. municipiilor sau judeţelor de către operatorii specifici sub conducerea.8. 1. serviciul de tratare şi clorinare a apei prelevate din subteran în scopul potabilizării. 1 km reţea de distribuţie a apei potabile.2 se prezintă evaluarea preliminară a gradului de racordare al populaţiei la reţeaua centralizată de alimentare cu apă. oraşelor.alimentare cu apă. Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă.966. canalizare. 51/2006 din 8 martie 2006 (“Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice”) cu modificările şi completările ulterioare. 27 staţii de epurare cu o capacitate de epurare corespunzătoare a 1. Serviciile asigurate la nivelul gospodăriilor comunale/primăriilor: serviciul de tratare şi clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafaţă în scopul potabilizării. sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general.413. epurare din spaţiul hidrografic Prut .1. În tabelul 8.502 locuitori echivalenţi.4. 2. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. serviciul de epurare a apelor uzate. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice. 212 . În conformitate cu Legea nr. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale. canalizare şi epurare la nivelul anului 2006 şi date statistice 2000-2002.

885 mii mc.9 6 0.2 748 33.3 Populaţie conectată la canalizare Urban mii loc.1 728 32.9 Urban mii loc.2 Rural mii loc.9 98 8. Datele preliminare au la bază premisele estimării realizate la nivelul Administraţiei Naţionale Apele Române în baza datelor statistice înregistrate la nivelul Institutului 213 .545 mii mc. canalizare şi epurare Populaţie conectată la sisteme centralizate de alimentare cu apă Anul Tot mii loc.5 718 63.E.5 % în 2000.8 792 75.E. % 5 2000 917 40. % 9 734 64.1 714 31.3 890 40. 98/83/C.7 %.5 2002 10 0.0 807 70. – Roof report) în anul 2007 se constată o reducere a volumelor totale de apă potabilă introdusă în reţea (98.2 % în 2006.6 10 0.1 719 68.1 524 46.5 992 44. uz public cât şi pentru alţi consumatori.8 99 8.7 737 70.4 729 33. volum ce cuprinde apă potabilă pentru uz casnic. % 11 554 24. privind calitatea apei destinate consumului uman şi a Directivei nr. % 13 6 0.4 Rural mii loc. Este de notat totuşi începutul procesului de creştere a ratei de racordare a populaţiei totale la reţeaua centralizată de alimentare cu apă de la 40. % 10 9 0. privind epurarea apelor uzate urbane.8 % în 2000 (date din Raportul 2004) la 44.9 % în 2006.4 Rural mii loc.0 524 50. % 7 97 8.5 2001 10 0.5 141 12.9 11 1. la reţeaua de canalizare de la 33. % 6 820 72. ca urmare a demarării lucrărilor de investiţii în domeniul implementării Directivei nr.1 % în 2000 la 33.2 Urban mii loc. 2 Gradul de racordare al populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă.1 7 0. consecinţă directă a introducerii contorizării individuale.9 2006 Raportat la nivelul anului 2002 (171.2 704 67.3 % în 2006.5 531 24.7 530 23.) cu circa 42.E. şi la Staţiile de Epurare a Apelor Uzate (în mediul rural) de la 0. % 8 743 33. 91/271/C.7 851 78.8 Populaţie conectată la staţii de epurare Tot mii loc.2 Tot mii loc. la 0.Tabelul 8. % 12 548 48.8 906 40.

002. În conformitate cu Raportarea privind Stadiul implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. privind epurarea apelor uzate urbane” – Iunie 2008.002.029 3. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile de epurare În conformitate cu situaţia inventariată în cadrul Raportării Directivei Ape Uzate.H.E.146 1000000 2000000 3000000 Figura 8.3 se prezintă caracteristicile Staţiilor de Epurare. la reţeaua de canalizare au fost racordaţi un număr de 1.029 locuitori echivalenţi iar la staţiile de epurare un număr de 1.6).235 locuitori echivalenţi („Stadiul realizării lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane şi a capacităţilor în execuţie şi puse în funcţiune până în semestrul I 2008 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad”) (Figura 8.Naţional de Statistică în anul 2002 şi a Documentului de Poziţie al României privind accesul la Uniunea Europeană Cap.146 locuitori echivalenţi înregistraţi la nivelul S.Bârlad în anul 2007. Directiva nr.232. Populaţie echivalentă racordată la staţiile de epurare Populaţie echivalentă racordată la reţeaua de canalizare Total populaţie echivalentă 0 1. precum şi datele rezultate ca urmare a „Studiului pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării planurilor de amenajare”. situaţia racordării populaţiei echivalente la reţeaua de canalizare se prezintă astfel: din totalul de 3. în tabelul 8. 214 .475. privind epurarea apelor uzate urbane.235 1. 91/271/C.E.475. 91/271/C. Prut .E.E.232. 22 Mediu.

Identificarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor. cadrul strategic naţional de referinţă şi alte strategii. programe şi planuri. 2 Capacitat e totală 1000 l.e.e. total nr. Volumul II . 21 Capacitate totală 1000 l. La nivelul ţării studiul este organizat în 4 volume numerotate I. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică+biologică Nr. compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă. 4 Staţii de epurare cu treaptă mecanică Capacitate totală 1000 l.Prevederi privind dezvoltarea folosinţelor şi a cerinţelor de apă cuprinse în planurile naţionale de dezvoltare a României.2. III şi IV. 3 Caracteristicile staţiilor de epurare Staţii de epurare a apelor uzate Anul Nr. Se precizează că în anul 2010 va avea loc o reevaluare a acestor tendinţe datorită noilor condiţii socio-economice. 2008 27 Capacitate totală 1000 l.e. Studiul a fost structurat pe două paliere: □ la nivelul ţării.Tabelul 8. 1. Obiectivele acestui studiu sunt: stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. 5 Nr. 33. Menţionăm că evaluarea tendinţelor în evoluţia cerinţelor de apă s-a realizat având la bază indicatorii economici şi prognoza acestora în anul 2008. II. 5 8. total nr. total nr. 5 Staţii de epurare avansate/staţii moderne cu treaptă terţiară Nr. □ la nivel de bazin/spaţiu hidrografic. Tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă Estimarea cerinţei de apă se regăseşte în „Studiul privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice” elaborat în anul 2008 la nivelul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. astfel: Volumul I . 665. având drept beneficiar Ministerul Mediului.e. total nr.413. 215 . 714. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă.

1. 81. 108 din Constituţia României. bonificaţii şi penalităţi. ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale „Apele Române” (şi implicit ale tuturor Direcţiilor Apelor) în scopul funcţionării în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor în conformitate cu art. Evaluarea nivelului actual al recuperării costurilor pentru serviciile de apă 8.Volumul III . alin (1) din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. 216 . La nivelul spaţiului hidrografic Prut . plăţi.Bârlad studiul este organizat într-un singur volum şi este denumit Volumul 2 în vederea asigurării continuităţii cu volumele 1 (1A – Memoriu şi 1B – Anexe.Prevederi ale planurilor de dezvoltare regională în domeniul gestionării resurselor de apă sau în activităţi legate de apă. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” aprobată cu modificări prin Legea nr. se pot acorda bonificaţii utilizatorilor care demonstrează grija pentru folosirea şi protecţia calităţii apei sau penalităţi pentru utilizatorii la care se constată abateri de la prevederile contractuale.3. 4 alin (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.Bârlad .3. Sistemul de plăţi se bazează pe regula beneficiarul. elaborate în anul 2007 şi intitulate „Situaţia actuală a gestionarii pe folosinţe a resurselor de apă”): spaţiul hidrografic Prut . Mecanismul economico-financiar în domeniul gospodăririi apei Evaluarea recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii.Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. Volumul IV . 404/2003. cu modificările şi completările ulterioare şi al art.Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. Bilanţul apei.Volumul 2 . În funcţie de modul de folosire a resurselor de apă. Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor de apă. respectiv poluatorul plăteşte în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. republicat la art. Bilanţul apei. Notă: rezumatul studiului se regăseşte în anexa 8.1 (Evaluarea Cerinţei de Apă) 8.

de gospodărire a resurselor de apă. cu excepţia apelor geotermale. de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. gestionarea durabilă a resurselor de apă.G. inclusiv de raportare a stadiului implementării acestora. nr. indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării precum şi din sursele subterane. Veniturile Administraţiei Naţionale „Apele Române” (implicit ale Direcţiei Apelor Prut) se asigură prin aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor. care include sistemul de contribuţii. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor financiare privind gospodărirea apei. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici. a tarifelor şi penalităţilor. în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte. Activităţile specifice de gospodărire a apelor sunt servicii publice după cum urmează: de asigurare a cerinţelor de apă brută în sursă. plăţi. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. al cărui scop principal este conservarea şi protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării. precum şi menţinerea „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor” la parametrii nominali de exploatare.E. 107/1996 cu modificările şi completările Administraţia Naţională „Apele Române” este singura în drept să aplice sistemul de plăţi pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor.07.În conformitate cu Legea apelor nr. 803/31. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.2008 stabileşte cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor. de apărare împotriva inundaţiilor. în legătură cu implementarea Directivei Cadru a Apei şi a celorlalte Directive U. H. 217 . în domeniul apei.

a tarifelor şi a penalităţilor.G. nr. malurile cursurilor de apă.2009 reactualizează cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.06. subteran.R. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuţii CANTITATE Contribuţii pentru utilizarea resurselor de apă Contribuţii pentru potenţialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele din administrarea A. Contribuţii pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile. licitaţii etc. 522/22. pescuitului sportiv şi agrementului Penalităţi pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Contribuţiile pentru serviciile de utilizare a resurselor de apă (lei/mii mc. pompare şi transport Tarife pentru valorificarea potenţialului apelor cu asigurarea condiţiilor pentru practicarea acvaculturii. sunt diferenţiate pe categorii de surse (suprafaţă. Tabelul 8.) CALITATE Contribuţii pentru primirea apelor uzate în resursele de apă Tarife pentru activităţi conexe legate de valorificarea patrimoniului ALTELE Tarife pentru serviciile de emitere a actelor de reglementare 218 .4 prezintă structura tipului de contribuţii percepute de Direcţia Apelor Prut. cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare. prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008-1 martie 2009.A. grupate în planul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. Dunărea) ca urmare Penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate Tarife pentru alte activităţi conexe necesare desfăşurării activităţii de bază (caiete de sarcini. Tabelul 8.Nota: H.N. apă brută utilizată).

unităţi de cultură) şi se regăsesc în H. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producători de energie electrică Fig. 8. 803 – Anexat. 8. Fig.1 prezintă Cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare.8 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. Prut-Bârlad. energetic.G. 219 . Figura 8.a condiţiilor diferite de asigurare a apei şi pe utilizatori (gospodării comunale. 8.H. industrie. subteran. pentru utilizatorul: gospodărie comunală agrozootehnică de tip industrial. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Fig. pentru utilizatorul: operator economic producător de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare în S.8. Dunăre. Figura 8. subteran pentru utilizatorul: Irigaţii şi acvacultură. agricultură.7 prezintă cuantumul contribuţiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare. Dunăre. Dunărea.

Direcţia Apelor Prut. acestea se diferenţiază pe tipul de substanţă poluatoare. 803/2008. de producere a energiei. în calitate de unic operator în domeniul activităţilor specifice de gospodărire a apelor.7 %. 522/2009). numai în anul 2007: . indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.G. Dunăre. din surse de suprafaţă circa 8. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă.pentru operatorii producători de energie electrică prin hidrocentrale.În ceea ce priveşte contribuţiile pentru activitatea de primire a apelor uzate în resursele de apă (lei/mii kg substanţă poluantă evacuată). bazine hidrografice. reactualizată cu H.9) astfel. unitate subordonată Administraţiei Naţionale.pentru serviciile facturate operatorilor economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală).9 %.G. precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile. 8. . realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice. Figura 8. ca urmare a efectului diferit a acestora asupra resurselor de apă. 220 . circa 12. Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. subteran pentru utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Cuantumul contribuţiilor aferente primirii apelor uzate în resursele de apă şi cel al penalităţilor pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor se regăsesc în anexa (H. se confruntă cu valori semnificative de debite aferente serviciilor facturate (Fig.9 %. . unităţilor de cultură.pentru operatorii de gospodărie comunală din subteran circa 25. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor. agrozootehnice de tip industrial. instituţiilor publice.8.

221 . iar reducerea acestuia influenţează negativ veniturile unităţilor de gospodărire a apelor şi implicit realizarea lucrărilor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. în detrimentul cheltuielilor destinate activităţii de bază. cheltuielile destinate activităţii de bază au pondere sub 50%.A. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007 Cheltuielile legate de activitatea de gospodărire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apă prelevat. întreţinere şi reparaţii a utilajelor şi mijloacelor de transport deţin o pondere mare. De asemenea. este prezentată în Figura 8. cheltuielile de exploatare. Cheltuielile aferente lucrărilor specifice de gospodărire a apelor nu au fost acoperite din veniturile obţinute din activităţile specifice de asigurare a apei brute. datorită subdimensionării cuantumului contribuţiilor şi a reducerii volumului de apă prelevat. datorită restrângerii activităţilor economice.Figura 8. Rezultatul patrimonial al deficitului financiar la nivelul Direcţiei Apelor Prut la nivelul anului 2007 este de 12. precum şi managementului calitativ al resurselor de apă. Astfel: Structura principalelor cheltuieli în 2007 necesare efectuării lucrărilor specifice de gospodărire a apelor.10.435 mii lei. 9 Debite înregistrate de D. Astfel.

A. serviciul public de 222 . 241 din 22 iunie 2006 (“Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare”) cu modificările şi completările ulterioare.Figura 8. 10 Structura principalelor cheltuieli Astfel rata de recuperare a costurilor financiare la nivelul D.Administraţia Naţională Apele Române . Mecanismul economico-financiar în domeniul serviciilor publice de apă Evaluarea recuperării costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare În conformitate cu Legea nr. 8. agricultură.3.2. respectiv de gospodărie comunală.în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator. şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor . nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. astfel că în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. Prut este de 53%. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă. industrie.

În cazul gestiunii delegate pentru funcţionarea serviciului. pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de A. adoptată de consiliile locale. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare.C. autorităţile administraţiei publice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice. coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale.N. Operatorii de servicii de alimentare cu apă. se află sub conducerea. În conformitate cu preveedrile art. astfel încât structura şi nivelul acestora: a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului. operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt cei stabiliţi prin Legea nr. preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apă. cât şi administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia. după caz.R. consiliile judeţene. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 20 din Legea nr. În conformitate cu prevederile art. se stabilesc. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. canalizare şi epurare îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia. se ajustează. protecţia şi conservarea mediului. denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului.S. se modifică. 223 . se avizează şi se aprobă în condiţiile Legii nr. Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară. c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital. 241/2006 cu modificările şi completările ulterioare. 34 din Legea nr.alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare. canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor. Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator. Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire. În condiţiile legii. precum şi sănătatea populaţiei. pe baza unui contract denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. b) contract de parteneriat public-privat.

a costurilor de întreţinere şi reparaţii. • aprobarea tarifelor să se facă de către consiliile locale. în funcţie de consumul de apă. precum şi profitul operatorului. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. să încurajeze funcţionarea eficientă a acestora şi protecţia mediului. după caz. Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de producţie şi exploatare. cu respectarea următoarelor condiţii: • structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv al furnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare. operatori regionali şi în curs de regionalizare a căror aplicaţie a fost aprobată sau este în curs de aprobare la AUTORITATEA DE MANAGEMENT din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu. respectiv de canalizare. e) să garanteze continuitatea serviciului. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. rezultând un nivel al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. • operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcţie de rata inflaţiei. operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă fixă. în conformitate cu dispoziţiile legale. să descurajeze consumul excesiv. • • sa fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului.d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. după cum urmează (Tabel 8. pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. În 2007 Administraţia Naţională împreună cu Asociaţia Română a Apei a iniţiat o intervievare a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare. în baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale responsabile. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale şi includ cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor. să încurajeze investiţiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către utilizatori.5): 224 . proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în exploatare şi funcţionarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă. şi una variabilă. respectiv de cantitatea de ape uzate. consiliile judeţene sau. în condiţiile legii. în baza avizului autorităţii de reglementare şi cu condiţia respectării cerinţelor. înregistrate la utilizatori.

APA GRUP S. Programe de măsuri Directiva Cadru privind Apa (D.C. Iaşi S.).68 1.Tabelul 8. AQUAVAS SA Vaslui 1. Prut cu toţi operatorii intervievaţi Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori.07 Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus în Observaţii Societatea S. are ca obiectiv ambiţios stabilirea unui cadru European unic şi coerent pentru politica şi gestiunea apelor.42 0.64 0.42 Nota: Exemplul este aferent D.74 tariful de canalizare Tarif aducţiune: 1.4 S.74 0. APA CANAL S.A. integrând deopotrivă şi directivele 225 .C. Prin urmare.68 0.99 1.C. activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare.22 1.91 0. 9. adoptată la 23 octombrie 2000 de către Parlamentul European şi Consiliu.80 2.99 0. 5 Tarifele serviciilor publice Tarif apă potabilă consumat ori industriali (lei/mc) 1.A. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale.99 0. Galaţi 1.C. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%. diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare. APA VITAL S.64 Anul 2007 Tarif apă potabilă consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori casnici (lei/mc) Tarif canalizare consumat ori industriali (lei/mc) 1.C.99 1.A.A.A. Botoşani S.

„Programele de măsuri se revizuiesc. sunt prezentate în Figura nr. planul de management al bazinului hidrografic care include programe de măsuri.1. precum şi locul programului de măsuri în acest context. consultarea şi participarea factorilor implicaţi în luarea deciziilor pentru stabilirea programului de măsuri.25 din Legea apelor nr. programul de monitoring care are ca scop supravegherea calităţii corpurilor de apă şi verificarea dacă obiectivele de mediu sunt atinse. reducerea poluării apelor subterane. 23 . 9. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurată şi informarea. Potrivit cerinţelor Art. În conformitate cu prevederile art. 43 (18) şi (19) se corelează programul de măsuri cu politicile şi strategiile dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 şi termenul la care programul de măsuri devine operaţional (22 decembrie 2012). Se fixează astfel un cadru de protecţie a apelor care să permită: prevenirea degradării mediului acvatic. 226 . Planul Naţional de Management al apelor din România. în mod progresiv. inclusiv pregătirea unor documente de planificare şi reactualizarea lor la fiecare 6 ani: caracterizarea stării actuale a corpurilor de apă. reducerea sau eliminarea treptată a emisiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în apele de suprafaţă.europene din domeniul apelor. trebuie să conţină „un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă. ca parte a schemei directoare. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora.” De asemenea. la starea cerută până la termenul limită extins. în art. se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani”. bazată pe protecţia pe termen lung a resurselor de apă disponibile. Natura ciclică şi etapele necesare procesului de planificare a Planului de Management. conservarea sau ameliorarea stării apelor. dacă este necesar. În vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementează un proces global. promovarea unei utilizări durabile a apei.

inclusiv măsurile sub legislaţia specificată în Articolul 10 şi în partea A a anexei VI (lista măsurilor de bază ce urmează a fi incluse în programele de măsuri).A. Directiva Cadru defineşte 2 categorii de măsuri.. ii. „Măsurile de bază” sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia apelor.). şi anume: i.E.E. conţinutul său fiind fixat de art. Directiva privind apa potabilă (80/778/C. şi anume măsuri de bază şi măsuri suplimentare. iii. Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/C.E. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/C. 11 şi Anexa VI ale directivei.C.E.E.E.Figura 9.).).1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de Management Programul de măsuri este rezultatul concret al D. amendată de Directiva 227 .

xvii. xiv. iv. x. Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient apa. xv.E. ii. xiii. Directiva privind nămolurile din staţiile de epurare (Directiva 86/278/C. v.E.). precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă).). Refacerea şi restaurarea zonelor umede. x.E. Directiva privind poluarea cu nitraţi din surse agricole (91/676/C.).E. Reîncărcarea artificială a acviferelor.E. Promovarea producţiei agricole adaptate. Alte măsuri relevante.).E. ix. ix.C. Uzine de desalinizare. Directiva privind produsele pentru protecţia plantelor (91/414/C. 228 . Proiecte de construcţie. xi. v. iv. Instrumente economice sau fiscale. Măsuri de management de necesitate (ex.E.). vi. viii. Proiecte educaţionale. Controlul emisiilor. Instrumente legislative. „Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate şi implementate în plus faţă de măsurile de bază cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în Articolul 4. iii. Coduri de bună practică.).(98/83/E. xii. viii.). vi.E. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/C.E. vii. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/E. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/C. Controlul captărilor. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele neamenajate (92/43/C. vii. xi. dezvoltare şi testare.). xvi.C. Proiecte de cercetare. Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex.C.). şi anume: i. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/E. Instrumente administrative. cum ar fi culturi fără cerinţe mari de apă în zonele afectate de secetă).E. Proiecte de reabilitare.E.E. Înţelegeri/acorduri de mediu negociate.

vor fi selectate combinaţiile de măsuri (măsuri de bază + măsuri suplimentare) care prezintă cel mai bun raport costeficienţă. iar efectele/beneficiile să fie identificate la nivelul corpurilor de apă din aval. Prin aplicarea analizei economice şi a scenariilor (prin modelare). • Stabilirea programului de măsuri final . lista de măsuri va conţine în mod obligatoriu măsurile de bază. acorduri voluntare şi programe educaţionale.identificarea surselor de poluare cărora li se aplică măsuri suplimentare (în concordanţă cu anexa VI a Directivei Cadru) atunci când aplicarea măsurilor de bază nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu.programul de măsuri trebuie să permită crearea unei sinergii şi complementarităţi între diferitele măsuri legale obligatorii cu instrumente financiare. stabilirea programului de măsuri la nivel de spaţiu hidrografic necesită parcurgerea următoarelor etape: • • Stabilirea listei de măsuri de bază la nivel de spaţiu hidrografic prin reactualizarea inventarului presiunilor semnificative şi realizarea inventarului măsurilor de bază. Datorită considerentelor mai sus menţionate. Realizarea inventarului măsurilor suplimentare . Programul de măsuri se aplică presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor de apă. • Aplicarea scenariilor şi analizei economice prin utilizarea unor modele pentru estimarea efectelor măsurilor şi aplicarea analizelor cost – eficienţă (şi anume că gradul maxim posibil al eficienţei ecologice să fie atins cu costuri cât mai reduse) şi cost – beneficiu pentru prioritizarea măsurilor şi estimarea beneficiilor. datorită relaţiei de transfer a poluanţilor din amonte în aval.1. precum şi eventuale măsuri suplimentare având în vedere atingerea stării bune a apelor. 9. măsurile se pot lua la nivelul corpurilor de apă din amonte (care pot să nu fie risc). în cazul surselor difuze de poluare măsurile pot fi stabilite la nivel de sub-bazin. Măsuri pentru implementarea legislaţiei europene pentru protecţia apelor Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul calităţii 229 .Etapele de stabilire a programului de măsuri Presiunile identificate în Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice reprezintă baza pentru stabilirea listei de posibile măsuri. evaluarea costurilor aferente şi a efectelor acestor măsuri vor fi utilizate în analiza economică. De asemenea. În anumite cazuri. Aşa cum s-a subliniat anterior.

dintre care cele mai importante sunt: Planul de implementare pentru Directiva 98/83/C. cât şi documentele strategice naţionale care asigură cadrul de realizare a acestora.E. Planul de implementare pentru Directiva nr. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C. Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007 – 2013.E. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare ale directivelor europene în domeniul calităţii apei. Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului. Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007 – 2013. Bruxelles. 1999/31/C. privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole. Documentele strategice naţionale care asigură cadrul general de implementare a măsurilor din acest plan sunt: Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030).E.. Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C. pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare. privind depozitarea deşeurilor.E. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C.E. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C. Planul Naţional de Dezvoltare – 2007-2013. Planul de implementare pentru Directiva 91/676/C.E. privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C. amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC.E.E.E.E. prin îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi documentul „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). 230 . Capitolul 22: Mediu”. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. privind calitatea apei destinate consumului uman. Programul Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013.E. Astfel. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.apei. Planuri Naţionale de Dezvoltare Sectoriale: • • • • Programul Operaţional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013. 24 Noiembrie 2004.

). respectiv: Planurile judeţene de măsuri prioritare . Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi.G. Planurile judeţene de dezvoltare economică şi socială .2013. mediu şi lung.la tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. 231 .D. pentru perioada 2005-2006. Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (2005-2007).D. Planurile regionale de acţiune pentru mediu (PRAM) 2007 . Legislaţia care asigură implementarea măsurilor de bază privind protecţia mediului şi în special a apelor şi ecosistemelor acvatice se prezintă în Anexa 9. În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calităţii apelor cu referire la obiective. Strategia naţională a României privind schimbările climatice (2005-2007). prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. pe termen scurt. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (P. planurile de acţiune regionale. autorităţi responsabile. Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială .secţiunea Protecţia Mediului. • • • • • Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (S.N. Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României. Programul Forestier Naţional. Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020.N. perioade de tranziţie. cerinţe.• • • • • • • • • Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare. judeţene şi locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă. Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD). Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD).G.).. Strategia Energetică a României (2007 .secţiunea Protecţia Mediului.1.Capitolul 22 Mediu . Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010).2013). Strategia de implementare a obligaţiilor privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase – SEVESO II. Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei. La aceste documente naţionale se adaugă şi programele.

Obligaţia de a asigura monitorizarea reglementată.Cerinţele orizontale de reprezentarea a României în Comitetul ştiinţific cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. . precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/C. privind calitatea apei destinate consumului uman Obiectivele principale ale Directivei sunt: • • Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman.. pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.E. 9 şi 13) . măsurile stabilite. acordarea de posibile derogări în condiţiile prevăzute de directiva şi informarea consumatorilor (Articolele 8. interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate. 3. .E.Obligaţia de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate. a calităţii apei destinate consumului uman (Articol 7) şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor (Articolul 13). DIRECTIVA 98/83/C.evaluare financiară pentru implementare.Obligaţia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valori pentru parametrii relevanţi (Articolele 2-5).Obligaţia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6). Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8. . precum şi sursele de finanţare pentru acestea. în care apa trebuie să fie corespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5. Cerinţele principale ale Directivei sunt: . .Obligaţia de a asigura că substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice (Articol 10). pe întreaga ţară. A asigura că apa destinată consumului uman este sanogenă şi curată. 232 . valorile stabilite pentru următorii parametrii nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos: • până la 31 decembrie 2010.000 de locuitori. inclusiv publicarea regulată a rapoartelor şi prezentarea lor către Comisie.

Implementare Ministerul Mediului. Ministerul Mediului (M.• până la 31 decembrie 2010.I. • până la 31 decembrie 2015.) Responsabil pentru Transpunerea Directivei Promovarea măsurilor legislative având ca scop protejarea sănătăţii Scopul activităţilor publice prin stabilirea cerinţelor pentru calitatea apei potabile. pentru amoniu. aluminiu. consilierea populaţiei şi diseminarea informaţiei. aluminiu. fier şi mangan în aglomerările urbane cu peste 100. Ministerul Agriculturii. cadmiu.000 de locuitori. va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă. nitraţi.000 de locuitori. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative centralizează planurile de conformare şi monitorizează şi controlează implementarea acestora.M. • până la 31 decembrie 2015. pesticide.) Ministerul Agriculturii. Ministerul Administraţiei şi Internelor Instituţii colaboratoare (M. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR) Producătorii şi distribuitorii de apă Ministerul Sănătăţii va asigura elaborarea calendarului şi estimarea costurilor monitorizării de audit.A.S.000 de locuitori.000 şi 100. Producătorii şi distribuitorii de apă vor asigura aprovizionarea cu apa potabilă. • până la 31 decembrie 2010. conformarea cu standardele.000 de locuitori. aluminiu. pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10. fier. Autorităţi responsabile: Ministerul Sănătăţii (M.000 şi 100. amoniu. cadmiu şi pesticide în aglomerările urbane cu mai puţin de 10.). Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora planul şi calendarul activităţilor de conformare pentru producătorii din industria alimentară. fier. turbiditate. monitorizarea de control şi 233 . plumb. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. plumb. pentru amoniu. raportarea. inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei. pesticide şi mangan în aglomerările urbane cuprinzând între 10. pentru oxidabilitate. nitraţi.

inspecţia pentru sistemele de alimentare cu apă.C. În cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de către producătorii de apă potabilă se face evaluarea situaţiei existente. 2-5). a fost transpusă în legislaţia naţională. constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Pana la 31 decembrie 2015 România va iniţia şi aplica toate măsurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Directivei. Cerinţele minime referitoare la parametrii de calitate şi valorile lor sunt stabilite în Anexa I. Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calităţii reţelelor interioare de distribuţie a apei. Partea A şi B a Planului de implementare a directivei. Apa să fie lipsită de orice microorganisme sau substanţe care. stabilind cerinţele pentru apa potabilă. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie solicitată Iniţierea şi aplicarea măsurilor pentru asigurarea unei aprovizionării cu apă potabilă în conformitate cu prevederile directivei Perioade de tranziţie etapizate. identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile. 234 . identificarea soluţiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate. care trebuie să aibă anumite valori pentru parametrii relevanţi (Art.acoperirea costurilor monitorizării de audit. până la cel târziu 31 decembrie 2015 Măsuri pentru implementarea cerinţelor Directiva 98/83/E. supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile. diseminarea informaţiilor şi raportarea. Una dintre obligaţiile importante este aceea de a aplica măsuri pentru asigurarea calităţii apei destinate consumului uman. de asemenea. Următoarele măsuri trebuie să asigure o calitate a apei conformă cu cerinţele: construirea de noi captări de apă de suprafaţă şi subterană din zone de protecţie pentru captările de apă din surse de suprafaţă şi subterane destinate potabilizării. vor fi stabilite graficele de realizare a activităţilor şi investiţiilor. prin număr sau concentraţii. Producătorii de apă îmbuteliată pentru asigurarea calităţii si monitorizării apei îmbuteliate. privind calitatea apei destinate consumului uman. incluzând costurile acestora şi impactul asupra costului apei.

autorizarea sanitară a staţiilor de tratare a apei pentru potabilizare. reabilitarea tehnologiilor de tratare. construirea de noi staţii de tratare. în paralel. utilizarea instalaţiilor. monitorizarea apei la ieşirea din staţia de tratare. schimbarea instalaţiilor interioare. serviciile de apă) pentru remedierea deficienţelor şi realizarea conformării etapizate. • informarea populaţiei în situaţia în care se constată probe necorespunzătoare pentru un parametru relevant pentru sănătatea publică şi asupra măsurilor ce trebuie luate. au fost luate măsuri care vizează: • • • • • • • asigurarea supravegherii şi controlului protecţiei sanitare a surselor de apă destinate consumului uman. introducerea parametrilor microbiologici în monitorizarea de audit. amenajare. construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei). mediu. inspecţia sanitară periodică a staţiei de tratare şi a reţelei de distribuţie. având în vedere standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.- reabilitarea reţelelor de apă existente în vederea îmbunătăţirii distribuţiei apei potabile şi reducerea riscurilor de accidente frecvente. autorizare care se revizuieşte anual. - construirea de noi reţele de distribuţie. clorinarea apei. 235 . aplicarea măsurilor de remediere. îmbunătăţirea tehnologiilor de tratare. a materialelor şi a substanţelor în contact cu apa este permisă numai cu avizarea acestora de către MS (Ordinul ministrului sănătăţii nr. • colaborarea dintre autorităţile locale implicate (sănătate publică. pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase din zona urbană). 1030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare. administraţie publică. la ieşirea din rezervoarele de stocare a apei. îmbunătăţirea managementului deşeurilor municipale nepericuloase (clasa «b») rezultate de la tratarea apei (depozitarea deşeurilor nepericuloase solide se va realiza până la 16 iulie 2009 pe depozitele existente sau. pierderi importante de apă şi contaminare ulterioară a apei. Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătăţii publice.

9.. bugetele locale.A.R. Îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de distribuţie a apei brute şi potabile în conformitate cu standardele europene. şi a termenelor asumate prin Poziţia Comună (ex.128. elaborarea raportului anual privind monitorizarea calităţii apei de băut în mediul urban.2 şi în mod centralizat în Tabelul nr.S..A. Creşterea gradului de conectare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă în scopul respectării termenelor şi angajamentelor asumate. Costuri Investiţii (Euro) 213. Îmbunătăţirea performantelor hidraulice ale reţelei de distribuţie şi a apei potabile. Denumire familie de măsuri familie de măsuri 1. SAMTID etc.1.D. Vaslui) sau în curs de 236 . limită clor rezidual în apa distribuită de 0.Bârlad Cod Nr. Reducerea pierderilor de apă pe reţelele de aducţiune şi distribuţie a apei (obiectiv 1025%). Cheltuielile estimate de la bugetul de Stat. Alimentare cu apă în scop potabil 1. Asigurarea dezvoltării sistemului de furnizare a apei potabile către populaţie. • • • • • • • Asigurarea condiţiilor de prelevare a apei brute. fonduri structurale şi de coeziune.). S. 8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă.1. crt.861 Costurile de investiţii au fost estimate pe baza informaţiilor din Master Planurile judeţene aprobate până în prezent (pentru judeţele: Botoşani.P.5 mg/l).A.• • notificarea îmbolnăvirilor asociate apei conform Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr.E.2-0. alte fonduri (I.939. 1 Măsuri necesare pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor din spaţiul hidrografic Prut . Măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apei destinate consumului uman vor avea o eficienţă în ceea ce priveşte: • Îmbunătăţirea eficientei de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilor Directivei 98/83/C.P. Înlocuirea materialelor care nu corespund standardelor şi regulamentelor europene (conducte din azbest). Tabelul 9. parteneriate publice private sunt prezentate pentru fiecare localitate în Anexa 9.657 Costuri de operare & întreţinere anuale (Euro) 16. Iaşi.

prin asigurarea serviciilor de alimentare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.E. oferind oportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării.S. Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 213. privind epurarea apelor uzate urbane.Bârlad.aprobare (pentru judeţul Galaţi). În vederea îndeplinirii cerinţelor directivei.O. Planul de Dezvoltare Naţională.C. concomitent cu asigurarea infrastructurii de apă uzată (canalizare şi epurare). pe baza programelor de etapizare sau proiectelor (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute).O. Euro.N.O.E. Obiectivele se referă la protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară). Directiva Consiliului 91/271/C. DIRECTIVA 91/271/C. este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apei.E. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 . Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre. modificată prin Directiva 98/15/C. iar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile.2013. în 27 februarie 1998. În vederea accesării fondurilor europene. ţara noastră trebuie să asigure: 237 .S. amendată de Directiva Comisiei 98/15/E.E. va contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu. în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.S. P.A. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor” la nivelul spaţiului hidrografic Prut . aplicând costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judeţene. precum şi pe baza aplicării metodologiei A.E. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. P. Mediu acoperă perioada 2007-2013. are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă.13 mil. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P. Mediu).R. cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone. Rezolvarea problemei de alimentare cu apă potabilă se va realiza integrat.

e. pentru toate evacuările de la staţiile care reprezintă 4000 l.. 4 (1a. din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane. Monitorizarea evacuărilor de la staţiile de epurare şi efectul lor asupra mediului. Pana la 31 decembrie 2007.. în România legislaţia interzice deversarea nămolului direct în apele de suprafaţă (H. nivelul de epurare trebuie să fie mai stringent (epurare secundară plus epurare avansată) pentru evacuările de ape uzate de la aglomerările cu mai mult de 10000 l. cât şi unităţilor industriale care evacuează ape uzate în reţele de canalizare ale aglomerărilor şi staţiilor de epurare urbane.E.e.000 l.. de asemenea. • Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora (art.e sau mai mult.000 l. pentru public şi Comisia Europeană. 5(2)): • • până la 31 decembrie 2015 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10.b) şi art. România a obţinut perioade de tranziţie pentru: • Colectarea apelor uzate urbane (art.e. înainte de evacuarea în apele receptoare..G.000 l.000 l. după cum urmează: • • până la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări umane cu mai mult de 10.. 238 . Pentru implementarea şi conformarea cu prevederile Directivei Consiliului 91/271/C. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2. apele uzate biodegradabile de la staţiile de epurare ale sectorului industrial menţionat în directivă. Stabilirea programelor de implementare şi publicarea la fiecare 2 ani a rapoartelor privind situaţia existentă.e.e. 4.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10.346 aglomerări umane cu mai puţin de 10. Realizarea nivelului de epurare biologică pentru aglomerările cu 2000 – 10000 l. Implementarea unor reguli generale şi a unor activităţi de avizare/autorizare care să asigure un control asupra depozitării finale pe termen lung a nămolului rezultat din staţiile de epurare.e.E.1. 3. 188/2005). Realizarea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane pentru toate aglomerările cu peste 2000 l. 3 al Directivei).e. 2. 5. 6. până la 31 decembrie 2018 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 2. respectă condiţiile stabilite în autorizaţiile specifice. Reglementarea iniţială şi/sau autorizarea specifică pentru toate evacuările în mediul natural ale apelor uzate care aparţin atât staţiilor de epurare urbane şi staţiilor de epurare din industria agro-alimentară.

Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Garda Naţională de Mediu Administraţia Naţională „Apele Române” (Direcţiile Apelor) Elaborarea unui program de acţiune pentru reabilitarea. Promovarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti Inspecţia şi controlul evacuărilor de ape uzate • Asigurarea avizării/autorizării evacuării apelor uzate provenite de la aglomerări umane sau de la industria agro-alimentară asimilată. a receptorilor naturali în care se evacuează apele uzate urbane sau industriale Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală (ANSRC) Administraţia publică locală Realizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate Licenţierea operatorilor pentru servicii publice de epurare a apelor uzate 239 . modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/C. privind epurarea apelor uzate urbane şi responsabilităţile acestora sunt prezentate în continuare: Factori de decizie Responsabilitate • Stabilirea standardelor şi obiectivelor de calitate a Ministerul Mediului apelor • Elaborarea normelor pentru condiţiile de evacuare a apelor uzate • Stabilirea sistemului de monitoring al evacuărilor de ape uzate Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Dezvoltării.E. conform normativelor NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002 • Monitoringul apelor de suprafaţă.E.e.

Bârlad (Figura nr. în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de integrare Europeană. Ministerul Mediului. actualizare şi urmărire a aplicării strategiilor. modernizarea şi construcţia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. 316/2007).e. Referitor la soluţiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare în instalaţii mici compacte. elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea nr.e revine autorităţilor administraţiei publice locale (consilii judeţene. control şi inspecţie le revine sarcina să se asigure ca vidanjarea periodică se realizează corespunzător. acestea trebuie să asigure anumite 240 .). unde se coordonează elaborarea şi urmărirea implementării programelor de realizare a infrastructurii pentru apă potabilă şi pentru apă uzată. planurilor şi programelor naționale sectoriale. primării). Acest fapt a fost convenit şi ca mod de operare în cadrul Comitetului Interministerial al Apelor. nr. art. proprietare a sistemelor de colectare (reţele de canalizare şi staţii de epurare).2). 51/2006. M. În plus. modernizarea şi construcția sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l. prin regulamentul său de organizare şi funcţionare (H.Companii Locale de Apă şi Canalizare (sub autoritatea municipalităţii – proprietate de stat sau proprietate privată) • Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate urbane • Automonitoringul şi raportarea către Direcţiile Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” • Conformarea cu condiţiile de evacuare • Managementul şi depozitarea nămolului Responsabilitatea realizării programelor de acţiune pentru reabilitarea. respectiv urmăreşte realizarea programelor de ac țiune pentru reabilitarea. în dome niul protecției mediului şi gospodăririi apelor. 12.A. Autorităţilor care realizează activităţile de autorizare. 9.G.I. acestea se aplică în zonele unde nu există sisteme centralizate de canalizare şi nu este posibil să fie construite (în general în aglomerări cu mai puţin de 2000 l. Legislaţia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare şi etanşare) şi eficienţele de epurare de realizat. iar prin avizare/autorizare se asigură respectarea acestor cerinţe.e. În ceea ce priveşte gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la termenul de conformare cu cerinţele Directivei 91/271/CEE în spaţiul hidrografic Prut . în baza atribuțiilor de elaborare.a). monitorizează planurile.

racordaţi 2083511 261037 405494 344150 3094191 Staţii de Epurare Nr.e.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut .încărcări organice biodegradabile preconizate să fie realizate până în anul 2018 (Tabelul nr.e. Figura 9. 2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi populaţia echivalentă prevăzute a se conforma cu cerinţele Directivei la sfârşitul termenului de tranziţie.2). din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Aglomerări cu mai mult de 2000 l. racordaţi 2082095 261180 405571 345345 3094191 241 . 2010 2013 2015 2018 Total 27 27 58 172 284 Total l.e. 8 18 54 204 284 Total l.Bârlad Tabelul 9. Anii Sisteme de Colectare Nr. 9.

3 şi în mod centralizat în Tabelul nr.A.A.Valorile din tabelul nr. SAMTID etc.) în Anexa 9. parteneriate publice private în perioada 2004-2018 sunt prezentate pentru fiecare aglomerare (inclusiv pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l.R.P.2 (a1) 1. S. crt.2 (d2) 2018 76180 113773163 6 48101182 Datele au fost estimate pe baza Master Planurilor judeţene disponibile la sfârşitul anului 2009. privind recuperarea costurilor.S.. 242 . Euro.D. Tabelul 9.E.2 (b2) 2018 671236116 21751213 1.Evoluţia locuitorilor. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad” cap.2 au fost preluate din Master Planurile judeţene şi acolo unde acestea n-au fost disponibile în forma finală.e.2 (b1) Costuri de Termen de conformar e Costuri Investiţii (Euro) operare & întreţinere anuale (Euro) 2018 466419340 26349969 1. privind epurarea apelor uzate urbane în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cod Nr. 9..A. 2006.2 (a2) 1.R.3 Costurile de investiţii totale necesare implementării cerinţelor Directivei sunt în valoare de 1137. Denumire familie de măsuri familie de măsuri Construirea/reabilitarea/exti 1 nderea reţelelor de canalizare Construirea/reabilitarea/mo 2 dernizarea/extinderea staţiilor de epurare 3 Managementul deşeurilor nepericuloase (nămol) TOTAL Spaţiul hidrografic PrutBârlad 1. Cheltuielile estimate de la bugetul de stat.A.P.N. fonduri structurale şi de coeziune. alte fonduri (I.N.2 2018 1. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 91/271/C.E. precum şi metodologiei elaborate de A.A. 2 .). bugetele locale. informaţiile au fost estimate prin metodologia elaborată de A. aplicaţiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeană.73 mil. 9.R.

A. parteneriate etc. în concordanţă cu Liniile directoare ale strategiei comunitare.P. 40% din fonduri europene structurale şi de coeziune) şi 30% din alte surse (împrumuturi. Obiectivul axei prioritare 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. PHARE) care au permis asigurarea în primii ani a susţinerii financiare necesare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în infrastructură în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate.R.-Cr. Mediu). în calitate de stat membru. pentru atingerea conformării.E. eficienţa şi „poluatorul plăteşte”). în valoare de 3. care se reactualizează după necesităţi s-au stabilit măsuri având drept scop stabilirea cererii reale de finanţare pentru lucrările din domeniile serviciilor de apă. În vederea accesării fondurilor europene.O. Prin această strategie.S.G. S. respectiv minim 70-90% C.A.O.267 miliarde Euro (85% finanţare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată. Planul de Dezvoltare Naţională.A. canalizare şi epurare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.P. 352/2005).). prin asigurarea serviciilor de alimentare. credite pentru finanţarea serviciilor publice şi investiţii în infrastructură cu garanţii guvernamentale sau locale. cât şi a unui cadru credibil şi stabil de planificare a investiţiilor pe baza unor principii recunoscute la nivel internaţional (de exemplu: subsidiaritatea. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operaţional Sectorial (P. SAMTID. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă pentru Perioada de Programare 2007 . 243 .T.5. România beneficiază de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu. 90% M.O.România a definitivat la începutul anului 2004 Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă în domeniul serviciilor publice.2013.C.B. 75% C. stimularea participării capitalului privat şi a parteneriatelor public-private (30% bugetul de stat şi local. astfel încât în perioada de tranziţie solicitată. Resursele financiare avute în vedere sunt: utilizarea de fonduri multilaterale sau nerambursabile. Măsurile aplicate sunt menite să asigure eficienţe de epurare conforme cu prevederile Directivei 91/271/C. 70-80% Nt şi 80% Pt.. să existe suficiente posibilităţi de finanţare pentru lucrările de investiţii planificate.S.S..E.. administraţia locală sau întreprinzătorii privaţi.D. De la data aderării. astfel încât efluentul de la staţia de epurare să aibă o calitate conform legislaţiei în vigoare (H.. La aceste fonduri se vor adăuga permanent cele provenite de la bugetul statului. România a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (I.

Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea eliminării prin co-incinerare în cuptoarele din fabricile de ciment.E. cupru. când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare a fost transpusă prin O. când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare. nichel.M. Directiva a fost promovată în sensul de a încuraja utilizarea potenţialului agrochimic al nămolului din staţiile de epurare şi de a reglementa utilizarea lui într-o manieră care să prevină şi să reducă efectele nocive asupra solurilor. zinc şi mercur) în solurile pe care se aplică nămoluri. a nămolurilor ce corespund calităţii stabilite în cerinţele legale. a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament agricol. apelor. Astfel se vor stabili: cantităţile maxime de nămoluri exprimate în tone materie uscată care poate fi aplicată 244 . conform Strategiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Planului Naţional pentru Gestiunea Deşeurilor sunt: Asigurarea.DIRECTIVA 86/278/C. 344/2004 privind protecţia mediului şi în special a solurilor. Prin acest ordin se stabilesc măsurile necesar a fi luate de către operatorii de servicii publice pentru apă. vegetaţiei. ca deşeuri. unităţile industriale şi autorităţile competente în vederea implementării cerinţelor directivei. animalelor şi omului.E. respectiv: Valorile pentru concentraţiile de metale grele (cadmiu. concentraţiile de metale grele din nămoluri şi cantităţile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinaţie agricolă. Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaţă. privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de la staţiile de epurare în agricultură Directiva 86/278/CCE privind protecţia mediului şi în special a solurilor. Interzicerea utilizării nămolurilor atunci când unul sau mai multe metale grele din soluri depăşeşte valorile limită pe care le stabilesc şi necesitatea de a lua măsuri pentru asigurarea ca aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor. în măsura posibilităţilor. astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora. Obligativitatea de reglementare a utilizării nămolurilor în aşa fel încât acumularea de metale grele în soluri să nu conducă la o depăşire a valorilor limită. Obiectivele gestionarii nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale. plumb. Obligativitatea producătorilor de nămoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toate informaţiile menţionate. Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri.

b) compoziţia şi caracteristicile nămolurilor. Producătorul de nămol are obligaţia să ţină la zi registrele cu: a) cantităţile de nămoluri produse şi cantităţile de nămoluri furnizate pentru agricultură. d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor şi „să comunice. Înregistrarea cantităţilor de nămoluri produse. apelor de suprafaţă şi subterane. Obligativitatea utilizatorilor de nămoluri de a ţine cont de necesităţile nutriţionale ale plantelor astfel încât să nu fie compromisă calitatea solurilor.mmediu. Interzicerea utilizării de nămoluri sau livrarea de nămoluri în vederea utilizării lor: • pe păşuni sau pe culturi furajere în anumite condiţii. Aceste rapoarte sunt disponibile publicului pe site-ul Ministerului Mediului şi la nivel local la Agenţiile de Protecţia Mediului (http:// www. Ministerul Mediului realizează anual.doc). Aceste registre sunt la dispoziţia autorităţilor competente. Aceste registre se solicită doar când este necesară autorizarea pentru împrăştierea nămolului de la staţiile de epurare pe terenuri agricole. precum şi numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor. c) tipul de tratament efectuat. conform indicatorilor de caracterizare a nămolurilor din prezentul ordin. Este necesar să se respecte valorile limită pentru cantităţile de metale introduse în soluri pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp. în acelaşi timp cu respectarea valorilor limită pentru concentraţia de metale grele în nămoluri. tipul de tratament efectuat.ro/departament_mediu/gestiune_deşeuri/industriale/RAPORTnămoluri2007.pe sol pe unitatea de suprafaţă şi pe an. • pe culturile de legume şi fructe în timpul perioadei de vegetaţie. pe baza informaţiilor din registrele transmise de producători la Agenţiile Locale de Protecţia Mediului. rapoarte naţionale privind nămolurile provenite de la staţiile de epurare din România. 245 . compoziţia şi caracteristicile nămolurilor. informaţiile care se găsesc în registrele de evidenţă”. la cererea autorităţilor competente. Obligativitatea ca nămolurile să fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultură. • pe solurile destinate culturilor de legume şi fructe care sunt în contact direct cu solul.

informaţii redate mai jos: Tabelul 9. compostare etc. • Rata de producere a nămolului pe cap de locuitor este considerată ca fiind un bun indicator pentru estimările realizate.Administraţia Naţională „Apele Române” a colectat informaţii despre cantităţile de nămol rezultate de la staţiile de epurare şi utilizarea acestora. tratarea nămolului prin alte metode. Astfel. privind epurarea apelor uzate urbane.E. Raportul a fost realizat de către compania Milieu Ltd şi WRC pentru Comisia Europeană. În vederea realizării unui scenariu privind trendul producţiei şi utilizării nămolului s-au avut în vedere rezultatele raportului european „Environmental. Producţia de nămol în ţările care deja s-au conformat cu cerinţele Directivei (Austria. 4 Utilizarea nămolului de la staţiile de epurare urbane în anul 2007 în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Cantităţi nămol uscat utilizate (tone/an) 146. sociale şi de mediu. cât şi perspectiva oportunităţilor/riscurilor. Directoratul General de Mediu. în cazul României acest termen fiind anul 2018. economic and social impacts of use of sewage sludge on land”. Aceasta este promovată şi se estimează ca va fi finalizată la sfârşitul anului 2011. precum şi opţiunilor de utilizare a nămolului în perspectivă. inclusiv impactul asupra sănătăţii. în scenariul de bază s-a considerat că producţia de nămol va creşte şi se va stabiliza odată cu implementarea finală a Directivei 91/271/C. Scopul proiectului este acela de a furniza Comisiei europene elementele necesare pentru evaluarea impacturilor economice.25 de eliminare (depozitare 10464. atât în ceea ce priveşte practicile existente de utilizare a nămolului pe terenuri.) Total 10611 În prezent nu este disponibilă o strategie naţională privind utilizarea nămolului provenit din staţiile de epurare a apelor uzate.E. Danemarca şi Germania) a fost determinată ca variind 246 .75 Utilizări ale nămolului Utilizare în agricultură Depozitare pe depozite de deşeuri Incinerare Alte forme temporară pe platforme proprii.

/locuitor şi an poate fi o rată de producere a nămolului maximă şi acceptabilă. 45. perioada 2015 – 2018 .935 tone substanţă uscată/an în anul 2015. cu producerea de energie prin fermentare anaerobă în metantancuri şi depozitarea ulterioară a acestora pe platforme în incinta staţiei sau în alte platformele pentru deşeuri locale sau zonale.30% valorificare energetică . Procentele propuse iau în considerare următoarele aspecte: 247 .130 tone substanţă uscată/an în anul 2018.40% altele (depozitare temporară. Pentru România a rezultat următoarea prognoză a ratelor de producere a nămolului: perioada 2005-2010 . în silvicultură. Ca atare. Această valoare se va utiliza şi în cazul României a cărei rată de producere a nămolului este scăzută. 53. 20% vor fi utilizate în agricultură. Până la termenul de implementare al Directivei (anul 2018) cantitatea de nămol estimată a fi generată de la staţiile de epurare urbane va fi aproximativ: 7.2 kg s.578 tone substanţă uscată/an în anul 2010./loc/an. de câmpie. • • perioada 2011-2015: .130 tone substanţă uscată/an.7. 30% valorificate energetic şi 40% prin alte metode (depozitare temporară. Se recomandă şi împrăştierea pe terenuri agricole a nămolurilor. Faţă de cantităţile de nămol rezultat de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale existente în anul 2007.10% incinerare.u.611. De aceea s-a considerat ca media de 25 kg s.6 kg s. Din analiza Master Planurilor judeţene care au primit finanţare pe baza aplicaţiilor de la Comisia Europeană se remarcă faptul că soluţiile recomandate şi acceptate de administraţiile locale sunt cele de tratare a nămolului în staţiile de epurare. depozitare în depozite speciale). . cu luarea în considerare şi a cerinţelor Directivei Nitraţi. .între 23 şi 29 kg s.u. depozitare în depozite speciale). procentele privind cantităţile de nămol produse ce vor fi valorificate/utilizate sunt următoarele: . se estimează că se va ajunge în anul 2018 la 53. Din această cantitate estimată. în silvicultură.20% utilizare în agricultură. utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere.u.25 kg s.u. dar numai în zonele agricole. 10% incinerate.u/loc/an./loc/an./locuitor şi an. de circa 10.641 tone substanţă uscată/an în anul 2013. 10. utilizare în lucrări de reconstrucţie ecologică a zonelor miniere.

nu indică o creştere importantă pentru a putea folosi cantităţi mari din nămolul de epurare ca îngrăşământ. care să nu afecteze mediul şi totodată la utilizarea în agricultură. depozitare şi utilizare a nămolului secundar/terţiar (prelucrare.2018) • respectarea prevederilor Directivei Nitraţi: extinderea zonelor vulnerabile la 55% din suprafaţa agricolă a României.O. bogate în nutrienţi. împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tonă. corelată cu dezvoltarea agriculturii.000 l. depozitare.e. • problema nutrienţilor în bazinul fluviului Dunărea. Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentru reabilitarea facilităţilor de tratare. perspectiva de creştere a suprafeţei agricole. care vor avea staţii de epurare cu treaptă avansată de îndepărtare a conţinutului de nutrienţi şi vor fi responsabile de producerea unor cantităţi importante de nămol. Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului din staţiile de epurare este afectată de prevederile Directivei Nitraţi în sensul că România are declarat în proporţie de 57. pentru care se prevede o dezvoltare moderată. În acelaşi timp. în metale grele. cu peste 150. utilizare în silvicultură: 210 €/tonă. nămolurile de epurare trebuie transportate în condiţii de siguranţă. investiţii legate de construirea noilor staţii de epurare sau de modernizarea celor existente. Se menţionează că aceste investiţii au fost prevăzute în P.• tendinţa de descreştere a numărului populaţiei în România. • o dezvoltare moderată a agriculturii în perioada luată în considerare (2010.3). utilizare. care indică atingerea stării bune a apelor până în anul 2015. în ceea ce priveşte prevederile Directivei Cadru Apa. prin împrăştiere pe terenurile agricole. transport) de circa 107 – 355 €/tonă nămol s.S. la axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. să se ia în considerare compoziţia nămolurilor provenite de la staţiile de epurare. Astfel. 9.u. În ceea ce priveşte utilizarea nămolului în Agricultură şi silvicultură. streptococi fecali etc. Sunt necesare investiţii importante pentru construirea unor instalaţii adecvate de tratare a nămolului rezultat din staţiile de epurare pentru ca acesta să poată fi utilizat în agricultură. • existenţa a 22 aglomerări mari.69% teritoriul (suprafaţa agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraţi. costurile de investiţie şi operare pentru lucrările de utilizare a nămolului au fost estimate în cadrul Master Planurilor judeţene în mod integrat cu lucrările necesare staţiilor de epurare (Anexa nr. În plus. Mediu. 248 . costurile aferente pentru investiţii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi: împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tonă.

şi Directiva Nitraţi. astfel încât să respecte prevederile tuturor Directivelor. 249 . Principalele cerinţe ale Planului de acţiune pentru implementarea acestei directive sunt: • Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control.E.E. Măsurile necesare asigurării unui management al deşeurilor de tip nămol din staţii de epurare.C. • Întocmirea cadastrului acestor ape.E. în acest ultim caz.E.E.E. acolo unde nu este posibilă realizarea unor sisteme de epurare. În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici în ceea ce priveşte împrăştierea nămolurilor pe terenurile agricole. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole Principalele obiective ale Directivei Consiliului 91/976/C. nămolul se transportă prin vidanjare la staţiile de epurare cele mai apropiate. • prevenirea poluării apelor cu nitraţi. respectiv măsurile de dotare a laboratorului pentru analiza cantitativă şi de utilizare a nămolului în agricultură. cuprinse în Planul de acţiune sunt următoarele: • reducerea poluării produse sau induse de nitraţi din surse agricole.De aceea utilizarea trebuie să se facă cu prudenţă.. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construi staţii de epurare de dimensiuni mici sau sisteme individuale de epurare (nămolul rezultat se poate supune cerinţelor Directivei 86/278/C. protejarea sănătăţii populaţiei şi mediului prin reducerea riscului de contaminare şi îmbunătăţirea monitoringului de calitate pentru nămol. ci şi minimizarea contaminării apelor subterane datorită depozitării nămolului la standarde europene.e.E. DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/C. Aglomerările cu mai puţin de 2000 l. au obligativitatea de a realiza o epurare corespunzătoare (art. privind Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. • Desemnarea zonelor vulnerabile.) sau se pot utiliza bazine vidanjabile.E. pentru a nu ajunge în emisarii naturali (lucru interzis în România prin Legea Apelor). respectiv D.A. utilizarea nămolurilor fiind posibilă numai după tratarea acestora. 2 (9) şi art. au ca efect nu numai respectarea prevederilor Directivei 86/278/C.

P.. Autorităţile responsabile pentru stabilirea programelor de acţiune şi controlul eficienţei acestora sunt: Autorităţile locale de la nivelul comunelor .E. 1270/30. Agrochimie şi Protecţia MediuluiI. Directiva 91/676/C.E.2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii.2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din sursele agricole cu modificările şi completările ulterioare.2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. a fost transpusă în totalitate în legislaţia românească prin acte legislative specifice prezentate în Anexa nr.11.• Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării codului.  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi al Ministrului Agriculturii. • Elaborarea. în vederea stabilirii eficienţei acestor planuri la nivel de comună.A.11. termen de îndeplinire şi sursele de finanţare. respectiv sol. 250 . revizuiri periodice ale planului de acţiune şi elaborarea şi adoptarea reglementărilor naţionale necesare în vederea implementării planului de acţiune.C. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.  Ordinul comun nr. Cele mai importante acte în transpunerea acestei directive şi care au relevanţă la stabilirea programului de măsuri sunt:  Hotărârea de Guvern nr. .1.P. Direcţiile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală şi Garda Naţională de Mediu controlează modul de aplicare a Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile şi raportează semestrial Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie. 9. subterane.elaborează schemele de monitorizare pentru nitraţi din surse agricole în apele de suprafaţă.A. stadiului implementării acestui program. prin Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice-O. 964/13.S. • Alte cerinţe pentru implementare se referă la responsabilităţi. respectiv Ministerului Mediului. 1182/22. implementarea şi punerea în practică a programelor de acţiune. raportare.elaborează un Plan de acţiune care va cuprinde măsurile din program.10.

România nu a obţinut perioada de tranziţie pentru această Directivă. Întrucât zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi sunt considerate zone protejate. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă. Lista localităţilor pe spaţiul hidrografic Prut-Bârlad cu zonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi (zone vulnerabile) s-a prezentat în Anexa nr. în special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şi infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de suprafaţă a lichidelor care conţin dejecţii animale şi dejecţii de materii vegetale precum furajele însilozate.P. capacitatea şi construirea bazinelor/platformelor destinate stocării dejecţiilor animale. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/C. Zonele Vulnerabile au fost identificate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (I.C. menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbţiei azotului din sol care.A. 5 alin.G.) având în vedere prevederile H. în special nivelul şi uniformitatea acestora.A. modurile de împrăştiere a îngrăşămintelor chimice şi a dejecţiilor animale. Zone vulnerabile la nitraţi”. numărul şi suprafeţele aferente lor sunt prezentate în subcapitolul 5.N. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. 4 din Directivă). 251 .. Codul de bună practică agricolă ce vizează reducerea poluării cu nitraţi. programele de acţiune se pun în practică în termen de patru ani de la elaborarea lor (art. s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. pentru a putea menţine la un nivel acceptabil scurgerea în ape a elementelor nutritive. în lipsa unui astfel de strat vegetal.R.E.1. în special utilizarea unui sistem de rotaţie a culturilor şi proporţionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale.) împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” (A. se aplică în zonele vulnerabile şi ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării. Cele mai importante prevederi din acest cod sunt: perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare.E. ar provoca o poluare a apelor cu nitraţi.4 „Zone sensibile la nutrienţi. gestionarea terenurilor. 5. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte. îngheţate sau acoperite cu zăpadă. condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi. inundate.

într-o primă aproximare s-au estimat costuri de circa 1 milion de Euro (costuri de investiţii. 252 . De asemenea.4. În subcapitolul 9.c se prezintă corpurile de apă de suprafaţă şi subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bază asupra acestora. aplicarea programelor de acţiune şi respectarea codului de bune practici agricole.a se prezintă măsurile de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole (zone vulnerabile). în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi. indiferent dacă sunt sau nu localizate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. la nivelul întregului spaţiu hidrografic s-a prevăzut ca măsură generală de bază. în anexele 9. având în vedere reactualizarea listei de zone vulnerabile şi mărirea suprafeţei considerate vulnerabilă la poluarea cu nitraţi din surse agricole. În continuarea acestui subcapitol se tratează programele de măsuri de bază pentru sursele difuze . Este specificat că până la recalcularea costurilor de implementare ale acestei Directive. precum şi particularizările pentru condiţiile naturale şi socio-economice ale fiecărei unităţi teritorialadministrative încadrate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. costul implementării măsurilor prevăzute de programele de acţiune s-au estimat la circa 221 milioane Euro.4.b şi 9.E. Programele de măsuri de bază aplicate surselor agricole difuze cu nitraţi s-au stabilit la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad având în vedere în principal: • • • Planul de implementare al Directivei 91/676/C. întreţinere şi exploatare) pentru fiecare localitate situată în zonele vulnerabile. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemul radicular al plantelor în cazul culturilor irigate. Astfel..- elaborarea planurilor de fertilizare în funcţie de fiecare exploataţie şi ţinerea registrelor de utilizare a fertilizanţilor. În vederea reducerii poluării cu nitraţi din surse agricole. În Anexa 9. În conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare s-au elaborat Programele de - acţiune pentru zonele vulnerabile* la nivel de unităţi teritorial – administrative. inclusiv estimarea costurilor implementării acestor măsuri.4.5 se prezintă măsurile pentru sursele semnificative punctiforme de poluare.zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi.E.

E. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor. 437/2005. 253 . 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţa şi a utilizării lor pe teritoriul României.E. Comisia Europeană a început în anul 1995 reevaluarea substanţelor active existente pe piaţa Uniunii Europene. Potrivit prevederilor art. Autorităţile competente pentru implementarea şi controlul acestei Directive sunt: Unităţile fitosanitare. prin transpunerea prevederilor directivelor de modificare a Anexei I. adică cele care prezintă cel puţin o utilizare sigură. În acest sens. animalelor şi mediului pe care îl implică utilizarea produselor de protecţie a plantelor. anexa la H.E. 91/414/C. a fost necesară armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene cu privire la plasarea pe piaţă şi utilizarea acestor produse pe teritoriul ţării.E. privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor Directiva 91/414/C.E. 539/2007.. Agenţiile pentru Protecţia Mediului.G.E. Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală etc. Conform hotărârii Guvernului nr. Astfel. anexă care a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. se va completa corespunzător. 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României. Inspectoratele Teritoriale de Muncă. 1559/2004. Principalele obiective: reducerea riscului pentru sănătatea oamenilor. reglementează procedura de autorizare a produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul Comunităţii. în România se omologhează numai produse de protecţie a plantelor formulate pe baza substanţelor active incluse în Anexa I la Directiva 91/414/C. 838/2006 modificată şi completată prin anexa la hotărârea Guvernului nr. lista prevăzută în anexă a fost completată prin anexa la Hotărârea Guvernului nr.. a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 3 din hotărârea Guvernului nr.DIRECTIVA CONSILIULUI 91/414/C.E. Substanţele active a căror utilizare a fost aprobată de către Comisia Europeană. care transpune prevederile Directivei Consiliului nr. au fost incluse în Anexa I a Directivei 91/414/C. publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.E. Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor. pe măsura evaluării şi autorizării de noi substanţe active de către Comisia Europeană. cu modificările şi completările ulterioare. Inspectoratele Judeţene de Poliţie. În vederea alinierii procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţie a plantelor la cea comunitară.E.E.

G. cu privire la: domeniul de activitate al unităţii (Omologare/Comercializare/Distribuţie/Transport /Stocare/ Utilizare/Deţinere). 1559/2004. 628/2006.Pentru includerea în programul de măsuri a acestor reglementări în domeniu. precum şi pentru reducerea emisiilor de astfel de produse. precum şi O. suprafaţa agricolă tratată cu produse fitosanitare.5. au ţinut cont de: • Aplicarea măsurilor generale din Directiva 91/414/C. sistem şi capacitate stocare pentru produse fitosanitare. comercializează.E. Administraţia Naţională Apele Române (A. 9. stocuri pesticide interzise prin lege. utilaje de împrăştiere a pesticidelor pe suprafeţele agricole etc. 254 .E. Această centralizare se regăseşte în Anexa nr. termenele de conformare şi costurile măsurilor. cantitatea de pesticide utilizată. Familiile de măsuri stabilite pentru a fi implementate în vederea controlului produselor de protecţia plantelor. stochează/deţin. Măsurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologhează. distribuie. şi informaţii/date la nivelul anului 2006. utilizează şi care nu se conformează în totalitate cerinţelor specifice. stochează/deţin. precum şi din alte reglementări în vigoare. modificată şi completată cu H. în vederea neutralizării sau stocuri pesticide omologate. utilizează pesticide. condiţiile de organizare şi funcţionare.N.G.R. distribuie.) a elaborat „Metodologia privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. Această anexă prezintă. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a făcut o centralizare a măsurilor propuse de unităţile care omologhează. pe lângă măsurile propuse. clasificarea produselor fitosanitare folosite. 894/2005. transpusă prin H. 41/2007. de prevederile cu privire la: condiţiile de stocare a produselor fitofarmaceutice. modalităţile de manipulare/utilizare. În aceste condiţii. • Reducerea riscului la manipularea şi stocarea produselor fitosanitare. comercializează. au ţinut cont.M. 134/2006 şi a măsurilor din Ordonanţa nr. Această metodologie cuprinde o secţiune cu măsuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protecţie a plantelor. având în vedere conformarea cu legislaţia specifică. în special.A.

a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate). Întrucât persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie să aibă pregătire în domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior şi mediu. sunt de 118. pe o suprafaţă agricolă de 187.096 ha. distribuie. 255 . 209 fără programe/măsuri de conformare. De asemenea. precum şi privind reducerea emisiilor de pesticide în corpurile de apă. comercializează. privind conservarea habitatelor naturale. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-au evidenţiat 7 unităţi care au specificat această măsură în programul de măsuri.E.E. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva 92/43/C. stocate în vederea neutralizării şi nici produse fitosanitare omologate.E.E.Se precizează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad există unităţi care nu au stabilit măsuri.E. să fie „instruirea personalului”.E. având în vedere faptul că la nivel naţional prevederile sunt transpuse prin acte normative comune. Datele disponibile la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad s-a utilizat o cantitate totală de pesticide de 69. DIRECTIVA 79/409/C. întrucât se conformează legislaţiei în vigoare. Numărul de unităţi pentru care s-au stabilit astfel de măsuri este de 7.E. atestat prin certificat de atestare profesională eliberat nominal în urma examinării de către unitatea fitosanitară. Pentru spaţiul hidrografic Prut-Bârlad costurile totale estimate pentru implementarea măsurilor privind conformarea cu legislaţia în vigoare specifică produselor fitosanitare. privind conservarea habitatelor naturale.E. s-a hotărât ca o măsură particulară din programul de măsuri. stochează/deţin. acestea respectând legislaţia în vigoare. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) În acest subcapitol se prezintă în comun măsurile referitoare la Directiva 79/409/C.5. autorităţile competente sunt aceleaşi. 9. au evidenţiat că nu există cantităţi de pesticide. Analizând Anexa nr. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) DIRECTIVA 92/43/C.23 tone. dar şi pentru că o serie de măsuri trebuie luate concomitent. s-a constatat că în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad funcţionează 42 unităţi autorizate care omologhează. interzise prin lege.400 Euro. multe proiecte care se desfăşoară prevăd acţiuni comune pentru îndeplinirea obligaţiilor celor două directive. utilizează pesticide.

E. 256 . managementul şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte regulile pentru exploatarea acestora. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări):  Conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre pentru care se aplică Tratatul. Principalele obiectivele ale Directivei 79/409/C. conservarea habitatelor naturale.  Reglementează protejarea. O.U. pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie. readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor respective.C.G.urilor/S.A. precum şi pentru ouăle. dacă este cazul.E. Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuitul agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. care să reunească ariile speciale de conservare. Stabilirea modalităţilor de administrare/preluare în custodie a ariilor naturale protejate. Principalele obiectivele ale Directivei 92/43/C.-urilor şi a S.C. Realizarea planurilor de management şi a regulamentelor.I. a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare prevede o serie de măsuri de bază pentru implementarea directivelor: Identificarea şi apoi stabilirea în acord cu Comisia Europeană a listei S.-urilor. transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuiau să fie depline la data aderării.A.E. care permite menţinerea sau.Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”. Stabilirea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare (în special a celor prioritare). cuiburile şi habitatele acestora.  Realizarea unei reţele ecologice europene coerente.P. Constituirea Consiliilor Consultative şi a Consiliilor Ştiinţifice. privind conservarea habitatelor naturale.E.  Se aplică pentru pasări. Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri şi proiecte. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt:  Contribuie la menţinerea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică Tratatul.

Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul naţional inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional.M. în planurile cadastrale şi în cărţile funciare. o Măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. şi evidenţierea obligatorie a ariilor naturale protejate şi a coridoarelor ecologice în planurile naţionale.o Măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale. Obligativitatea stabilirii şi implementării măsurilor compensatorii precum şi necesitatea informării Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.) Scopul activităţilor Responsabil pentru transpunerea Directivelor Promovarea măsurilor legislative având ca scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. Organizarea şi participarea la seminariile biogeografice. o Zonarea internă. Realizarea unor studii de evaluare adecvată pentru planuri şi proiecte şi competenţele privind emiterea avizul Natura 2000. 257 .R. Desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. Interzicerea activităţilor din siturile Natura 2000 şi cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor şi speciilor pentru protecţia şi conservarea păsărilor sălbatice.B.D.D. În tabelul de mai jos sunt prezentate autorităţile responsabile pentru implementarea prevederilor legale la nivel naţional: Ministerul Mediului (M. Transmiterea către Comisia Europeană a informaţiilor privind ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică. obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru A. zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Ministerul Mediului (M.N. Instituţii colaboratoare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (A.P.).C. precum şi de controlul lucrărilor cu impact asupra speciilor şi habitatelor naturale. Garda Naţională de Mediu şi inspectoratele teritoriale sunt responsabile de controlul modului de respectare a legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate şi a măsurilor de conservare.N. Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este responsabilă d asigurarea cadrului necesar pentru realizarea administrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate.-uri şi A.M.P.).M.N. Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului identifică şi propun arii naturale pentru includerea acestora în reţeaua Europeană de situri Natura 2000.M. organizează campanii de informare şi consultare a publicului cu privire la dezvoltarea reţelei Natura 2000 şi monitorizează şi elaborează rapoarte cu privire la starea de conservare a ariilor naturale protejate. 258 .) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Adoptarea de măsuri de conservare specifice.M. în scopul realizării Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 şi asigură educarea şi informarea publicului privind obligaţiile ce le revin pentru protecţia şi conservarea capitalului natural la nivel naţional.D. regional şi local.R.A.) Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (A. Implementare Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului colaborează cu Ministerul Mediului în activitatea de monitorizare a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi a siturilor de importanţă comunitară.P.M. Educarea şi informarea publicului.D. Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (I. Raportări către Comisia Europeană.) şi inspectoratele teritoriale Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (A.-uri) Garda Naţională de Mediu (G.N.P.

statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei.E. nr. a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/C. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Iniţierea şi aplicarea măsurilor privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică. de reglementare şi administrative necesare aducerii la îndeplinire a directivei în termen de doi ani de la notificarea acesteia. Statele Membre pun în aplicare dispoziţiile legale.M. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.).G.). statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale.Ministerul Mediului (M. La intervale de trei ani. România a transpus prevederile Directivelor 79/409/C. 259 .E. nr. Scopul activităţilor Perioada de tranziţie Solicitată Nu există perioadă de tranziţie. inclusiv actul normativ de desemnarea a acestora (H. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013.E.M.E.E. prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. şi 92/43/C. conservarea habitatelor naturale. 407/2006 şi în 2007 a transmis Comisiei Europene informaţiile privind ariile de protecţie specială avifaunistică.E.) Responsabil pentru transpunerea Directivelor Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia de a elabora şi de a aplica regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate.E. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. inclusiv a tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România). începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Păsări (79/409/C. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării este coordonatorul tehnic în cadrul procesului de validare a siturilor Natura 2000.E. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România) şi ariilor speciale de conservare (O.

M. a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. validarea şi consultarea publicului. verificarea. la rândul lui. Astfel. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protecţie pentru arii protejate în aceeaşi zonă. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară O. administraţii de arii naturale protejate. Dezvoltare Rurală şi Pescuit. trebuie realizată o 260 . Pentru implementarea reţelei Natura 2000 Ministerul Mediului a contractat completarea fiselor standard de date pentru siturile Natura 2000 Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării.Măsuri pentru implementarea cerinţelor În procesul de implementare a reţelei Natura 2000 trebuie implicaţi toţi factorii interesaţi. nr. Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti. respectiv instituţii publice. managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie. Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aproximativ 17% din suprafaţa ţării. Institutul de Speologie Emil Racoviţă. cel puţin. În acelaşi timp a fost creat un sistem informaţional care oferă informaţiile necesare pentru caracterizarea şi evaluarea reţelei Natura 2000 şi pentru a permite selectarea siturilor. analizarea datelor. schimbul de opinii.F. Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. la nivel judeţean s-au desfăşurat campanii de informare susţinute de agenţiile locale şi regionale pentru protecţia mediului. De asemenea. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti. în cadrul Planului de Management. Asociaţia Grădinilor Botanice din România.). Aceste activităţi de conştientizare şi participare publică au fost susţinute şi de proiecte PHARE şi Life Natura şi ale A.W. 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). a subcontractat o serie de instituţii. Societatea Ornitologica Română. autorităţi ale administraţiei publice locale. România.G. După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 va trebui să se asigure un management eficient al siturilor. în colaborare cu Inspectoratele teritoriale ale Gărzii de Mediu. organizaţii neguvernamentale. care. W. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau. proprietari de terenuri. muzee. În urma derulării acestor proiecte s-au obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. organizaţii neguvernamentale.F. institute de cercetare (Institutul Naţional de Cercetări Marine „Grigore Antipa”. nr. universităţi. Grupul Milvus etc. În 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei.M. Agenţiile Locale de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţiile de Plăţi.

€.achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice.corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioadă de raportare.S.. ale Administraţiei Fondului de Mediu derulate sau aflate în derulare. . este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate.O. materiale şi broşuri pentru conştientizarea publicului. 150 mil. cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale. privind conservarea habitatelor naturale.S. care urmăreşte managementul ariilor protejate. Sumele pentru această prioritate conform P.D.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă.R.).O. În Anexa 9. bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale.inventarierea. 261 . Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate. şi Directiva Păsări 79/409/C. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt reprezentate până în prezent de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor PHARE şi LIFE Natura. Aceste sume sunt destinate în mod deosebit conformării cu Directivele Păsări şi Habitate.E. hărţi etc. şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000. . Acţiunile vor fi coordonate între P. Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”. Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi sunt prevăzuţi aprox.regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate.implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică.E.N. Anexa 9.E.O.E. inclusiv perioadele de desfăşurare şi sumele alocate. Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor directivelor 79/409/C. Mediu şi P.6 prezintă proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C. Acestea se vor realiza pentru întocmirea: . aplicării legislaţiei şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate.E.E. Axa prioritară 4 din P.realizarea de panouri informative. . în vederea asigurării plăţilor compensatorii pentru proprietari/administratori. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzător al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversităţii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile.S. pentru întărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului. privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi 92/43/C. accentul pe anumite capitole. .E.E. cheltuielile de la bugetul de stat.

apei şi solului (art. 11 al Directivei 96/61/C. 327/11. . pentru activităţile menţionate în Anexa I a directivei. . Anexa I. . .E. (M. 9. 1078/30. .Publicarea informaţiilor în concordanţă cu cerinţele Directivei 96/61/C.Măsuri pentru prevenirea poluării.E.11.2006).Of.Măsuri pentru reducerea poluării în context transfrontalier (art. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă.E.).Măsuri speciale referitoare la protecţia calităţii aerului.). 9.) . comune cu operatorul în vederea verificării conformării cu condiţiile impuse prin autorizaţia integrată de mediu (art.E.Monitorizarea şi raportarea de date în conformitate cu Registrul Emisiilor de Poluanţi (art.E. apă şi sol.E.Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordurilor/autorizaţiilor integrate de mediu în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/C. 18.)..E. 9 al Directivei 96/61/C. 17 ale Directivei 96/61/C.E. II şi III din Directiva 96/61/C. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.. aprobată prin Legea nr.E. amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/EC. .DIRECTIVA 96/61/C.Elaborarea de programe de control şi inspecţie. 262 . 14 al Directivei 96/61/C. (art. .Stabilirea de valori limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza B. 8 al Directivei 96/61/C. inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor.A. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Cerinţe pentru implementare prevederilor Directivei 96/61/C.E.E.). utilizarea eficientă a energiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri produse în vederea respectării prevederilor art.). Cerinţele specifice privind abordarea integrată..).E.T. 10 al Directivei 96/61/C.04. în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE.Introducerea sistemului de schimb de informaţii privind dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile (art. sunt transpuse în totalitate prin OUG nr. în vederea atingerii unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.Of. 84 / 2006 (M. 3 al Directivei 96/61/C. .Măsuri suplimentare pentru a acoperi cerinţele speciale referitoare la atingerea standardelor de calitate a mediului (art. se referă la: .2005).

Alte instrumente legislative relevante pentru implementarea prevederilor directivei I.U.P. din care 12 folosinţe de apă au perioadă de tranziţie (Anexa nr.E. Instalaţiile cu perioadă de tranziţie sunt acelea pentru care s-a obţinut o anumită perioadă de timp. . 76/464/C. corelate cu calitatea apei: • • • • Directiva Consiliului nr.E.Inventarierea instalaţiilor/activităţilor aflate sub incidenţa prevederilor Directivei şi a emisiilor provenite de la acestea.. Directiva 2006/44/C. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării se întind de la 31 decembrie 2008 până la 31 decembrie 2015. precum şi participarea publicului la decizia de mediu (art. –E.Bârlad un număr de 12 instalaţii industriale cu perioadă de tranziţie.C. privind calitatea apei de suprafaţă destinate preparării apei potabile în Statele Membre.E. Din punct de vedere al gospodăririi apelor.E.C. 59 folosinţe deţin autorizaţii de gospodărire a apelor şi 1 folosinţă de apă este în procedură de autorizare 263 . nivelul conformării precum şi a rapoartelor pentru Registrul poluanţilor emişi.). sunt acele instalaţii pentru care s-a considerat că până la data de 30 octombrie 2007 există suficient timp pentru conformare.E.E. În procesul de negociere cu Uniunea Europeană privind Directiva I. de 60 de folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I..C. . privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea susţinerii vieţii piscicole.Asigurarea accesului la informaţiile privind datele de monitorizare şi emisie... cu cerinţele U. 15 al Directivei 96/61/C. necesară pentru conformarea cu prevederile Directivei I.E. .E. după 30 octombrie 2007.E.Întocmirea rapoartelor privind implementarea.P. Perioade de tranziţie obţinute pentru Directiva 96/61/C. şi Directivele „fiice”.Asigurarea conformării cu prevederile Directivelor listate în Anexa II a Directivei 96/61/C. Cele fără perioadă de tranziţie.P...P.E.R. modificată de Directiva 91/692/C.7).. 9.P.E.P. Directiva 75/440/C.G.P.E.). în acord.. la sfârşitul anului 2008 a fost inventariat un nr.P. În O.Realizarea sistemului de cooperare transfrontalieră în situaţia în care activităţile pot avea impact major negativ asupra calităţii mediului dintr-o ţară membră a Uniunii Europene (art. . 152/2005 se nominalizează unităţile industriale..P. în conformitate cu Decizia 2000/479/C.. 17 al Directivei 96/61/C. au existat în spaţiul hidrografic Prut .E.E. deci.E.C. Directiva Cadru Apa 2000/60/C.

produselor finite şi intermediarilor.P. 264 . sunt incluse şi măsurile care se referă la diminuarea impactului deşeurilor asupra solului şi apelor subterane: • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a materiilor prime. • Utilizarea aburului secundar. • Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor B. • Introducerea manipulării şi depozitarii în siguranţă a substanţelor chimice cu risc de inflamare. • Obligaţiile generale ale operatorului privind exploatarea instalaţiei.P. în special prin aplicarea recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile. explozie. motorină etc. luarea măsurilor necesare. • Introducerea de instalaţii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă a apei tehnologice. • Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei. modernizarea tehnologiilor. luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora. în vederea reducerii poluării se referă la introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologii disponibile în domeniu (B.T. toxic etc. De asemenea. valorificarea sau neutralizarea şi depozitarea lor. evitarea producerii de deşeuri. • Reactivarea/construirea forajelor de observaţie din vecinătatea batalurilor şi a haldelor de depozitare. • Reabilitarea/modernizarea instalaţiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculare internă a apei tehnologice (recuperarea condensului pur. în vederea încadrării efluentului evacuat în valorile limită de emisie stabilite în autorizaţia de gospodărirea apelor şi în autorizaţia integrată de mediu. • Îmbunătăţirea funcţionării în siguranţă a batalurilor.T. recircularea/recuperarea solvenţilor.C. iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată..A. respectiv: • Reducerea pierderilor de substanţe periculoase în apă. cum ar fi luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării.). • Închiderea depozitelor de reziduuri la bataluri.Măsurile necesare implementării Directivei I. în cazul încetării definitive a activităţilor.) în procesul de producţie.. modificarea circuitului de alimentare cu apă la staţiile de spălare). pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru refacerea amplasamentului şi a zonelor afectate etc.A. • Realizarea de depozite de deşeuri nepericuloase.

trebuie să aplice măsuri în conformitate cu cerinţele Directivei I.T.3 milioane EURO.R. conform dispoziţiilor legale în vigoare.C. aprobată prin Legea nr. 96/82/E. 96/82/E. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Unităţile industriale care fac parte din Registrul European al Poluanţilor Emişi (EP. Directiva Consiliului Europei nr. numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în O. privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase („Seveso II”) se aplică amplasamentelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major. („Seveso II”) urmăreşte 265 . din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II) şi DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2003/105/C.E. Costurile preliminare estimate care sunt asociate acestor măsuri sunt de circa 4.P.G.C. 2003/105/E. pe care România l-a transmis la Comisia Europeană.Pentru a se asigura aplicarea cerinţelor legale. DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/C. pentru factorul de mediu apa. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare.C.E. respectiv pentru un număr de 3 unităţi.E din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei Consiliului 96/82/C.P. nr. din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr.C. Directiva Consiliului Europei nr. Măsurile menţionate sunt incluse în programele de etapizare şi programe de conformare care sunt anexe la autorizaţia integrată de mediu.R.) din anul 2007 (Anexa 9. autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite autorizaţiile integrate de mediu. 8).U. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.

b) la nivel regional • Agenţiile regionale pentru protecţia mediului. având în vedere accidentele industriale recente şi studiile efectuate asupra substanţelor cancerigene şi periculoase pentru mediu. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase cu modificările şi completările ulterioare. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.S. denumite în continuare I. art.G. din cauza amplasării şi a proximităţii unor astfel de locaţii. c) la nivel judeţean: • Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. conform art. Autorităţile publice investite la nivel regional şi judeţean.U. identifică amplasamentele sau grupurile de amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major. 7 şi 10. 5(1). prin secretariatul de risc. prin secretariatul de risc. nr. prin Inspectoratul General pentru 266 . prevăzute la art. precum şi a inventarului de substanţe periculoase de pe aceste amplasamente. utilizând informaţiile primite de la operator. prin: secretariatul de risc. nr. prin secretariatul de risc. Implementarea legislaţiei europene s-a realizat pe baza procedurilor şi normativelor specifice menţionate în Anexa 9.1. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obţinut perioadă de tranziţie în urma negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Garda Naţională de Mediu. • inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. precum şi pericolul amplificării acestuia prin efectul „Domino”.. autorităţile publice investite şi responsabile pentru aplicarea acestei hotărâri sunt următoarele: a) la nivel central • Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.G. • Comisariatele judeţene din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. precum şi clarificarea unor prevederi ale acesteia. Unităţile economice care intră sub incidenţa Directivei • Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. 5.extinderea ariei de aplicare a Directivei. Situaţii de Urgenţă. Conform H. Directiva SEVESO II este transpusă total în legislaţia românească prin H. • Comisariatele regionale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

804/2007. care prezintă riscuri de accidente majore. Informaţiile vor cuprinde cel puţin elementele prevăzute în H. au obligaţia să ia următoarele măsuri: . cu avizul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă. astfel încât în elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. . pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară în jurul amplasamentelor existente. Titularul activităţii are obligaţia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv. Operatorii amplasamentelor identificate conform alin.că au fost incluse măsuri adecvate de siguranţă în proiectarea.asigurarea informaţiilor necesare autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. . a sistemelor de 267 . în scopul de a demonstra: .SEVESO trebuie să implementeze măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi să limiteze consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu. construcţia. exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor. . Titularul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport de securitate.G. 804/2007 care intră sub incidenta art. la intervale de 3 ani. (1) din H. informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident. echipamentului şi infrastructurii din interiorul amplasamentului. . Operatorii amplasamentelor care intră sub incidenţa Directivei Seveso au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinţele acestora. 9. unităţilor de stocare. Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii. în vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident major.implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore.G.să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaţii.identificarea pericolelor potenţiale de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.că planul de urgenţă internă a fost elaborat. iar informaţiile necesare pentru elaborarea planului de urgenţă externă au fost furnizate Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei politici.

management al securităţii. 804/2007 acestea putând fi incluse în planurile de management ale bazinelor hidrografice. 804/2007. autorităţile competente (Ministerul Mediului. de exemplu. 1 la H. de securitate publică sau de apărare naţională. care să asigure evaluarea sistematică a operatorilor/stabilimentelor sau. Directiva Seveso acordă drepturi publicului atât în domeniul accesului la informaţii. precum şi factorilor de decizie din cadrul unităţilor care deservesc publicul. dar şi de cea activă. În acest caz. H. Categoriile şi grupurile de substanţe periculoase se regăsesc în Anexa nr. cel puţin o inspecţie pe an la nivelul fiecăruia. tuturor persoanelor.G. direct la operatori). comercială. care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. cât şi cel al consultării. Agenţiile de Protecţia Mediului etc. operatorii şi autorităţile competente este necesar să participe activ prin distribuirea de pliante şi broşuri. Este vorba atât de informarea pasivă. 10.să furnizeze informaţiile necesare Inspectoratului Situaţiilor de Urgenţă în vederea întocmirii planului de urgenţă externă. . a rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenţă internă pentru aceste amplasamente să fie avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major. atât autorităţile publice cât şi operatorii au obligaţii privind informarea publicului. pentru a limita consecinţele acestuia şi să notifice autorităţile competente în urma producerii unui accident major. cu aprobarea autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean. H. Tipul de informaţii disponibile publicului sunt stipulate la art. 14. care să informeze publicul cu privire la comportamentul în caz de accident. . operatorul poate solicita autorităţilor publice competente la nivel regional şi judeţean ca anumite date din raport să nu fie făcute publice. Documentaţiile întocmite de către operatori sunt puse la dispoziţia publicului interesat şi în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiilor de mediu. personală.să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente.G.) sunt obligate să organizeze un sistem de inspecţie. Din motive de confidenţialitate industrială. Operatorii amplasamentelor Seveso care intră sub incidenţa prevederilor art. care constă în accesul continuu la informaţii (internet. mass-media. 804/2007 furnizează informaţii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident. Totodată. operatorul 268 .G. operatorii trebuie să elaboreze un plan de urgenţă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accident major.

de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/C. iar costurile nu au putut fi defalcate. sau în alte politici relevante.P. între amplasamente şi zone rezidenţiale. 6. şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/C.E. clădiri şi zone de utilitate publică..C.I. La nivelul anului 2008 au fost inventariate 16 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II (Anexa nr.E. să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora. este o cerinţă a Directivei Consiliului 85/337/C.A.E privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. se vor lua măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont. Inspectoratele Județene pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisariatele Judeţene al eGărzii Naţionale de Mediu organizează sistemul de inspecţie şi control adaptat tipului de amplasament în cauză. de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art.9) DIRECTIVA 85/337/C.C. pe de altă parte.) Procedura E.E. de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate.are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului un raport modificat din care sunt excluse informaţiile confidenţiale. amendată de Directiva Consiliului 97/11/E.E. Autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului. 9. indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricărei alte documentaţii elaborate de operator. căi principale rutiere. 9. în cazul amplasamentelor existente. au fost inventariate împreună cu unităţile I.I.P. În Anexa nr. şi 269 .E. De asemenea.12 unde se prezintă măsurile pentru reducerea presiunilor de la activităţile industriale s-au menţionat şi directivele sub care pot fi încadrate măsurile de implementat. pe de o parte. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. unităţile care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane.E.A. zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi. astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie. privind evaluarea impactului asupra mediului (Directiva E. stabilite în funcţie de nivelul de pericol. trebuie să ia măsurile necesare ca în politica de dezvoltare a teritoriului. în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean.

Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu[rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.A. nr.35%). în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie.A. − definirea domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului. precum şi lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului sunt menţionate în Anexele 1 şi 2 ale HG nr. Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente. este transpusă în legislaţia românească prin H. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră. 270 . în perioada 2005 – 2009 sunt prezentate în Anexa 9.A.M. Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.M. Pentru obţinerea acordului de mediu. - OM nr. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. nr. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. aşa numita Directiva E. în special proiectele care au relevanţă pentru apă. sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care constă în: − evaluarea iniţială a proiectului realizată de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar. proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului.10. 445/2009.G.96/61/C.I. nr. − încadrarea proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.I.I. Câteva proiecte importante supuse Procedurii E. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi implementată prin următoarele acte normative: O. au obţinut acordul de mediu un număr de 14 (82. naturii.I. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.E.A. dimensiunii sau localizării lor. O. Directiva E. Dintr-un total de 17 proiecte supuse procedurii E. datorită printre altele.. − analiza calităţii raportului privind impactul asupra mediului.

conform prevederilor art.O.E. Planul Naţional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective vor fi atinse prin implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit.P.E.) pentru pescuit şi acvacultură.2013.G.O.P. sindicatelor. Pescuit şi care au în centru Regulamentul Consiliului (C. Programului Operaţional pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013 şi legislaţia aferentă (Anexa nr. O.A. P.) a lansat la 11 iulie 2009 Programul Operaţional pentru Pescuit (P.P. 9. care urmăreşte implementarea în România a unui pescuit durabil şi diversificarea activităţilor economice în zonele de pescuit.G. reprezintă implementarea Planului Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură pentru perioada 2007 . precum şi legislaţia naţională care implementează prevederile documentelor europene. a fost elaborat de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în urma unui proces de consultare a agenţilor socio-economici. organizaţiile şi autorităţile publice locale pot obţine finanţare din fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană (U.Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură şi acvacultură şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă Legislaţia comunitară în domeniul pescuitului. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Planul Naţional Strategic de Pescuit este în conformitate cu Politica Comună de Pescuit şi politica de guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităţile. acestea fiind: 271 .-urilor şi organizaţiilor profesionale.N. În România s-a implementat legislaţia naţională corespunzătoare domeniului de piscicultură şi acvacultură. Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A. Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde activităţile prioritare şi stabileşte metodologia prin care se pot accesa fondurile nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru perioada 2007 . a autorităţilor publice centrale şi locale.2013 în domeniul pescuitului şi acvaculturii.O. asigură cadrul legal pentru implementarea măsurilor de bază în domeniul pisciculturii şi acvaculturii. precum şi alte documente europene relevante.P.N. 4 (i) al Directivei Cadru a Apei. cum a fost denumită strategia de dezvoltare a sectorului pisciculturii şi acvaculturii. Programul Operaţional pentru Pescuit cuprinde patru obiective specifice. P.) nr. Pescarii.1).). Principalele documente din legislaţia comunitara sunt cele promovate de D. obiectivele şi resursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în România. elaborându-se documentele strategice Planul Naţional Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013.

Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti. reintroducerea lostriţei în apele interioare etc. Euro). Se recomandă ca rezultatele Master Planului să fie comunicate autorităţilor naţionale şi judeţene pentru adaptarea planurilor de management bazinale. regional şi naţional.Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (100 mil. introducerea de măsuri pentru protecţia/refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagră.). regional şi naţional vor trebui să fie adaptate potrivit rezultatelor acestui Master Plan. Este necesară. introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale.- Dezvoltarea completivităţii şi durabilităţii sectorului pescăresc primar. pescuit în apele teritoriale. planurilor de amenajare a teritoriului judeţean.Axa Prioritară 2: Acvacultură. planurile de amenajare a teritoriului judeţean. măsuri pentru promovarea acvaculturii organice. . elaborarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unor recife artificiale de-a lungul coastei Mării Negre. În zonele sensibile aceasta va fi o condiţie obligatorie pentru acordarea finanţării pentru proiecte. elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a se vedea în ce măsură este posibilă reconstruirea rutei de migraţie a sturionilor de-a lungul Dunării. care să determine capacitatea de susţinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice. Sprijinirea elaborării unui P. aceasta se va concentra asupra barajelor de la Porţile de Fier. Cel mai probabil. Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăţirea calităţii în aceste zone. de asemenea.Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun (40 mil. procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură (140 mil. Pe baza obiectivelor specifice au fost dezvoltate cinci axe prioritare de intervenţie în care se acordă o atenţie specială selectării măsurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului şi pentru compensarea efectelor negative potenţiale ce pot apărea. 272 . Euro). în concordanţă cu Politica Comună de Pescuit. Euro).O. Având în vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare. s-au propus următoarele măsuri de bază: elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în România pentru următorii 20 de ani. . planurilor de management bazinale. efectele pozitive vor apărea în urma realizării măsurilor planificate în cadrul următoarele axe prioritare: .

se prevede crearea de zone protejate acolo unde pescuitul este interzis. procesarea şi comercializarea produselor piscicole şi de acvacultură. întărirea controlului pentru folosirea acestor locuri de către pescari şi descurajarea pescuitul ilegal. se vor aplica măsuri pentru pescuitul în apele interioare astfel încât să se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare. pescuit în apele teritoriale. Programul va reţine 5 măsuri din cele 6 propuse de regulamentul Fondului European pentru Pescuit. Această măsura poate oferi sprijin sub formă de primă pentru: compensaţii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în ferme ecologice (producţii organice).introducerea unor scheme de aqua-mediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale. De asemenea. În cadrul Axei Prioritare 2: Acvacultură. se vor aplică măsuri pentru investiţii productive în acvacultură. numai pentru unităţile de acvacultură care desfăşurau activităţi de acvacultură anterior deciziei. Refacerea zonelor de reproducere şi alte acţiuni similare se pot 273 . compensaţii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanţă cu NATURA 2000. În cadrul Axei Prioritare 3 „Măsuri de interes comun” se urmăreşte crearea unei infrastructuri comune pentru lucrătorii sectorului piscicol. Astfel. intenţionându-se acordarea de prime fermierilor din acvacultură care se angajează să aplice formele de acvacultură cuprinse în articolul 30 din Regulamentul Comisiei privind Fondul European pentru Pescuit. prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunării şi de-a lungul fluviului Dunărea. sprijinirea restructurării sectorului prin intermediul acţiunilor colective. dintre care măsura 3. acţiuni care urmăresc dezvoltarea pieţei. compensaţii reprezentând o valoare maximă la hectar în fermele de acvacultură unde sunt aplicate obligaţiile de aqua-mediu în plus faţă de cadrul legal.2 Protecţia şi dezvoltarea faunei şi florei sălbatice are relevanţă pentru bazinele hidrografice. măsuri de aqua-mediu şi măsuri pentru pescuitul în apele interioare. peisajului şi resurselor naturale şi diversitatea genetică şi managementul peisajelor şi caracteristicile tradiţionale ale zonelor de acvacultură (Delta Dunării. Măsurile de aqua-mediu au scopul de a promova practicile de producţie prietenoase cu mediul în sectorul de acvacultură românesc. zonele montane). Măsurile de aqua-mediu au în vedere introducerea de noi metode pentru producţia din acvacultură care sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. a patrimoniul genetic sălbatec şi a mediului.

măsuri cu privire la protecţia şi îmbunătăţirea mediului ariilor protejate din cadrul reţelei NATURA 2000. 5 Alocare financiară a P. incluzând cartarea şi a managementului de risc (sisteme de avertizare).300. studiilor pentru monitorizarea şi supravegherea speciilor şi a habitatelor.735.714. organisme sau firme.000.000.739. (de ex.318.7 76. autorităţi publice sau private responsabile pentru iniţierea sau pentru implementarea măsurilor.000 100.E.000 40.942.000 3. unde aceste zone sunt direct legate de activităţi piscicole) poate acoperi de asemenea costurile pentru consultarea actorilor implicaţi pe durata discuţiilor planurilor de management. pe axele prioritare Prioritate Contribuţia publica totală (Euro) Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5 Total 13.P.579. În ceea ce priveşte finanţarea aplicării măsurilor prin Programul Operaţional pentru Pescuit (P. Aceştia primesc ajutor 274 .P.735.000.000.P.7 Contribuţie F.207 Contribuţie naţională (Euro) 3. prelucrarea informaţiilor şi material publicitare. (%) 75 75 75 75 75 75 Beneficiarii sunt operatori.). protecţia şi îmbunătăţirea mediului în cadrul programului NATURA 2000.000 105.000 30.000.000 14.000 10.000.7 307. dacă sunt legate de activităţi de pescuit. Această măsură va sprijini acţiuni pentru: construirea sau instalarea facilităţilor statice sau mobile destinate protecţiei şi dezvoltării faunei şi florei acvatice.904.000.P.975.7 de milioane de Euro până în 2013 (75%).207 230.P.942. Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile de 230.000 10.O.000 75.325.E. la care se adaugă contribuţia României. (Euro) 9. de 77 de milioane de Euro (25%). Sprijinul conform Art 38(2)(c) din F.000 35.000.E.7 Rata de cofinanţare F. reabilitarea apelor interioare.000 25.O.dovedi de asemenea necesare pentru managementul durabil al pescuitului în apele interioare. inclusiv a zonelor de reproducere şi a rutelor de migraţie pentru speciile migratoare.000 140. cu următoarea defalcare financiară: Tabelul 9.618.000.

(Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Sălbatice de Faună şi Floră) de la Geneva. În vederea asigurării corelării necesare a măsurilor pentru categoria de presiuni piscicultură.I.public conform articolului 3 (l) din Regulamentul Fondului European pentru Pescuit (F.).G.E.P. Această măsură de populare şi de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizării obligaţiilor pe care ţară noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune. Ele emit semnale care vor fi recepţionate iar apoi redirecţionate cu ajutorul sateliţilor.T.S. proveniţi din crescătorii de peşte. 1176/2005 privind statutul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunării cu pui de sturioni. 239 din 28 aprilie 2009 privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani. Sturionii trăiesc în apele de coastă ale Mării Negre şi se reproduc pe Dunăre.E. Măsuri şi etape pentru aplicarea principiului recuperării costurilor serviciilor de apă Nota: În conformitate cu H. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun nr. În vederea protejării acestora a fost iniţiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de către Ministerul Agriculturii. Speciile şi numărul de exemplare de sturioni sunt stabilite de comun acord cu Ministerul Mediului. proiectele şi acţiunile prevăzute la nivel naţional.000 de pui de sturioni. Ministerul Agriculturii. din planul de management bazinal. aceasta administrează resursele de apă din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a 275 . vor fi aduşi în Dunăre peste 100. împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor în România. În total. sturionii sunt preferaţi de către pescari deoarece ei sunt producători de icre negre. Programul se derulează prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. din care se prepară renumitul caviar de Marea Neagră. au iniţiat un protocol de colaborare pentru promovarea şi realizarea obiectivelor comune în vederea asigurării implementării eficiente a Programului Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013. iar aceştia se monitorizează de către specialiştii în acvacultură cu ajutorul unor cipuri speciale. 9. cu strategiile. În ceea ce priveşte peştii migratori. Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Durabile. cât şi faţă de Secretariatul C. regional şi local în acest domeniu.2.

1.administrarea. hidrogeologice şi de gospodărire a apelor. restaurarea şi valorificarea resurselor de apă. informaţii aferente acestor servicii publice sunt incluse în Planul de Management pe Bazin Hidrografic.protecţia. . prize de apă şi alte lucrări specifice. 9. Serviciile publice de alimentare cu apă.supravegherea calităţii resurselor de apă. 9 al Directivei Cadru.apelor. . În conformitate cu Art. canale. plăţi. în funcţie de activităţile prestate şi de cele privind folosirea raţională a resurselor de apă. canalizare şi epurare sunt prestate de operatori economici la nivelul fiecărui judeţ. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică. diguri de apărare împotriva inundaţiilor. . care include sistemul de contribuţii. luând în considerare cheltuielile aferente exercitării următoarelor atribuţii: . . întreţinerea cursurilor de apă. prevenire şi avertizare în caz de poluări accidentale.2. formată din lacuri de acumulare. Cheltuielile curente pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” sunt asigurate în principal din venituri proprii. 276 . bonificaţii şi penalităţi şi care funcţionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte. hidrogeologice.administrarea. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă. exploatarea şi întreţinerea infrastructurii „Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor”. derivaţii. în scopul cunoaşterii şi al gestionării unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterană pentru care prestează activităţi specifice de gospodărire a apelor. exploatarea şi întreţinerea reţelei naţionale de observaţii şi măsurători hidrologice. hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său. lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor – activităţi cu caracter social.constituirea şi gestionarea fondului naţional de date hidrologice. Preambul Mecanismul de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor are la bază contribuţiile aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor pe categorii de utilizatori şi surse.

solicitat de către beneficiari. 277 . luând ca bază datele din economie. aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are deci la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei. precum şi din faptul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor. inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei. refolosirea şi economisirea resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici.3 Dinamica cerinţelor de apă). Cerinţa de unicitate a nivelului contribuţiilor în plan naţional este datorată echipării economice diferite la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. gestionarea durabilă a resurselor de apă. m3 (din sursa utilizabilă). Contribuţia specifică pentru utilizarea resursei de apă pe categorii de resurse şi utilizatori este aferentă accesului la sursă şi depinde în mod direct de cheltuielile de întreţinere şi exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor şi de volumul de apă brută prelevat. de producere a energiei. realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii hidrografice.3 Dinamica cerinţelor de apă La dimensionarea preţurilor făcută în anul 1990 s-a luat în calcul un volum anual de apă. Figura 9. volumul de apă prelevat variază în funcţie de cerinţa utilizatorilor (Figura 9. de circa 20 mld. Dacă volumul lucrărilor de întreţinere şi exploatare are un caracter relativ constant. precum şi condiţiei de a nu influenţa semnificativ costurile de producţie a apei potabile.

A.) realizează activităţi de apărare împotriva inundaţiilor.A.2 ori faţă de anul 1990. m3 în anul 1998.000 mld.R. m3.700 (conform Normativului pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii la mijloacele fixe aflate în administrarea Autorităţii Publice Centrale în Domeniul Apelor .R. Diminuarea cererii de servicii publice de gospodărire a apelor. În prezent cheltuielile cu apa brută în sectorul industrial sunt sub 4%.Restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. agricultură. iar la unităţile de gospodărire comunală. în anul 2005 la 7.Administraţia Naţională „Apele Române” .). Efectul economic al ajustării contribuţiilor la cel puţin nivelul indicilor preţurilor de consum asupra utilizatorilor este nesemnificativ. m3. în sectorul energetic 0.107/1996 cu modificările şi completările ultarioare. deşi Administraţia Naţională Apele Române (A.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută 278 . irigaţii) a condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9.05 mld.22% din producerea de energie electrică din termocentrale la 1000 mc (Figura 9.9 mld.N. când s-au realizat lucrări în valoare de 305.A. m3. în anul 2001 la 7.N.4). Un alt inconvenient major îl reprezintă faptul că. în definitiv comenzi sociale în conformitate cu Legea apelor nr.5 mld. faţă de necesarul de circa 530.5 mld. iar în anul 2007 la 7. a condus la reducerea veniturilor necesare realizării reparaţiilor şi întreţinerii lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare. Figura 9. costurile cu apa brută sunt sub 6%. Situaţia s-a menţinut astfel în anul 2007. lei. siderurgie. statul nu realizează şi susţinerea financiară prin bugetul de stat.96% din producerea de energie electrică la 1000 mc uzinat şi 0. ceea ce reprezintă o reducere de 4.

Deficienţe ale sistemului actual de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor 1. perioada de 3 ani constantă în nivelul contribuţiilor a dus la o puternică decapitalizare. dar nu au fost corelate în timp real cu indicele preţurilor de consum. Majoritatea preţurilor de consum au fost liberalizate.). 803/2008 în august 2008 cu indicele de inflaţie aferent perioadei august 2005. a fost întotdeauna sub necesar. 4. republicată în M. controlat de stat.G. Amortizarea se calculează în baza Legii 15/1994.U. mc. la care s-au adăugat influenţele din alte ramuri şi nu necesarul ce trebuie realizat. 2.5).G. 279 . deci implicit de activităţi specifice de gospodărire a apelor. pentru activele aflate în patrimoniul public valoarea amortizării nefiind calculată. 3. 242/31 mai 1999. Astfel amortizarea acoperă numai active relativ nesemnificative şi elimină activele mari (baraje.9. neasigurând realizarea programului de menţinere în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare şi a celui de monitorizare calitativă a resurselor de apă (Fig. Deşi cerinţa de apă. Rata de revenire în investiţii este foarte scăzută. Deşi cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost ajustat prin H.2. doar în anul 1992 s-a luat în considerare acest fapt la ajustarea preţurilor. având în vedere că analiza de preţ s-a făcut pe baza costurilor înregistrate. Indicele de ajustare a contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor – indicele preţurilor de consum.O. prin luarea în calcul a unui volum de 11. investiţia de capital este dependentă de bugetul naţional. De aceea. s-a diminuat faţă de anul 1995.ianuarie 2008. mc/an faţă de circa 20 mld. Astfel.2. până în anul 2008 nivelul contribuţiilor aplicate în scopul gospodăririi raţionale şi durabile a resurselor de apă a fost menţinut la nivelul anului 2005 (conform O. prin lipsa fondurilor de investiţii. 9.0 mld. iar cele pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor au rămas controlate de stat. cu circa 50 miliarde lei. diguri etc. 73/2005).

contribuie parţial la recuperarea costurilor de resursă. pentru ele nu se plătesc cheltuieli de amortisment.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum 5.A. administrare cât şi a celor de investiţii.N.A. la cele de administrare. 6.R. Deoarece acest gen de infrastructură este de interes naţional. Veniturile Autorităţii Publice Centrale în domeniul Apelor . A.A. Datorita limitărilor la finanţările din bugetul de stat. se referă la recuperarea atât a costurilor de operare.5 ani a ajustării contribuţiilor specifice de gospodărire a apelor au condus la decapitalizarea Administraţiei Naţionale Apele Române cu repercusiuni în constituirea surselor pentru finanţarea lucrărilor de gospodărire a apelor necesare menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. A. de gestiune calitativă a resursei.N.R. A.A. Veniturile înregistrate nu contribuie la recuperarea costurilor de investiţii şi nici la finanţarea lucrărilor majore de infrastructură. la valorile investite din fonduri proprii. din fonduri proprii. aşa cum este menţionat în Directiva Cadru Apa.N.C. va plăti amortismente pentru aceste investiţii. şi într-un procent mult mai redus. necesare în special pentru conformarea cu D.Figura 9. va trebui să finanţeze parţial. va continua să finanţeze investiţii de valoare mică. Întârzierile de la 6 luni la 2.R.A.N. conform legislaţiei române. aceste lucrări sunt finanţate din bugetul de stat şi.A. şi implementarea acesteia. Principiul recuperării costurilor. reabilitarea unor lucrări majore de infrastructură.R. 280 .

incluzând aici costul de mediu şi resursa pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. Considerente în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor:  Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naţional pe surse şi utilizatori.9. sistemul actual de contribuţii specifice de gospodărire a apelor prezintă un avantaj faţă de un sistem de contribuţii specific de gospodărire a apelor pe spaţii/bazine hidrografice. principiul utilizatorul plăteşte.2. Măsuri privind dimensionarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi apelor în vederea asigurării recuperării costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor Articolul 9 din Directiva Cadru prevede: Principii în abordarea politicii aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor: principiul poluatorul plăteşte. prin asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor spaţii/bazine hidrografice. 281 . principiul recuperării costurilor.3.

 Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menţinerea în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat. proporţional cu cheltuielile necesare pentru menţinerea exploatării şi a funcţionării sistemului naţional de gospodărirea apelor.N. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. Etapa 2 Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale. fiind strict necesară îmbunătăţirea acestuia.  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost.R. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori.A. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor. A. activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice. Etapa 1. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale. Etapa 1: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori Ipoteze Stabilirea unor contribuţii specifice de gospodărirea apelor de tip binom pe baza unui element fix. Măsuri şi etape Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico – financiar în domeniul gospodăririi apelor. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. 282 .

283 . activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice.  realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente. elementele de monitorizare (cantitative şi chimice – ape subterane. fizico-chimice şi hidromorfologice – ape de suprafaţă).  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române”  analiza privind influenţa noului cuantum al contribuţiilor asupra preţurilor apei potabile şi energiei. Etapa 2: Redimensionarea cuantumului contribuţiilor activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementarilor legale precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ. biotă). activităţi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice Ipoteze Determinarea/aplicarea unei contribuţii specifice pentru protecţia calităţii apelor în baza activităţii de monitoring pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterană având în vedere: realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa. dimensionarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la nivelul necesarului Normativului de întreţinere şi reparaţii. precum şi a contribuţiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.  dimensionarea costurilor de resursă.  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost.  defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente activităţilor de primire în apele de suprafaţă a substanţelor poluante din apele uzate.  alocarea costurilor aferente primirii de substanţe uzate pe tip de poluant.  centralizarea costurilor la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi stabilirea noului cuantum al contribuţiilor. dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. sedimente. biologice.  alocarea costurilor pe categorii de surse şi utilizatori. precum şi mediile de investigare (apă.  stabilirea noului cuantum al contribuţiilor. Subetape  definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului contribuţiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor.

cu investiţii axate pe extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. pentru a depăşi eventualele probleme administrative. precum şi eficientizarea serviciilor publice de apă şi canalizare. canalizare şi epurare Cadru general Primul şi cel mai important domeniu de intervenţie.O. precum şi în funcţie de tarifele şi serviciile furnizate de aceştia. Totodată. Măsuri în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă. Beneficiarii eligibili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autorităţile Locale (Consilii Judeţene şi Locale) în colaborare cu Operatorii regionali (societăţi comerciale deţinute de Unităţile Administrativ Teritoriale asociate în Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară). se stabileşte la nivelul fiecărui Operator câte o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). din cadrul P. îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă şi a gradului de gospodărire a nămolurilor (provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate). canalizare şi epurare • Promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională. în cazul acesta. îl reprezintă sectorul care vizează „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”. calitatea apei potabile în toate aglomerările umane. operatorii sunt încurajaţi să se asocieze în vederea înfiinţării unei companii regionale de apă. capacitatea profesională şi managerială. criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitate unui proiect. urmărind astfel maximalizarea eficienţei costurilor prin realizarea de economii la 284 . Operatorii regionali sunt consideraţi eligibili în baza unui set de criterii privind mărimea. De asemenea. la tarife accesibile. Master Planul are scopul de a stabili şi prioritiza nevoile şi investiţiile în realizarea lucrării cu costuri cât mai mici. Obiectivele majore ale acestei axe urmăresc să asigure servicii de apă şi canalizare. Acordarea finanţării în sectorul de apă este condiţionată de înfiinţarea Operatorilor Regionali şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. În acest fel. a serviciilor de alimentare cu apă şi apă uzată.S.Măsuri de recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă. Master Planul trebuie să redea soluţiile tehnice viabile şi de dezvoltare. Mediu. construirea de staţii de epurare. precum şi crearea de structuri eficiente de management al apei. pentru gestionarea implementării măsurilor de investiţii. performanţele tehnice şi financiare.

bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar. de asemenea. să genereze costuri de operare minime. acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. • Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă. 285 . dar şi pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor.10. pe termen lung. a operaţiunilor. a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionale echilibrate. Pentru a realiza acest lucru. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). • Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. • Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane. optimizarea costurilor de investiţii globale şi cele de operare induse de asemenea investiţii. canalizare şi epurare. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiţii comun. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei din punct de vedere al costului infrastructurii locale de apă şi al serviciilor. Anexa 9. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. Analiza economico-financiară în contextul Master Planului realizează un calcul al costurilor de operare şi întreţinere asociate cu proiectele identificate în programul de investiţii pe 30 de ani. prin investiţii şi promovarea de operaţiuni independente. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. la nivelul fiecărui Master Plan aprobat de Ministerul Mediului.scară. pentru că orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul îl va percepe utilizatorilor. Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă şi apă uzată. la calitatea cerută şi la tarife acceptabile.1 sintetizează Analiza economico-financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă. canalizare şi epurare va trebui să genereze costuri de investiţie minime şi. Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale.

2005 . se impune asigurarea acestor zone având în vedere legislaţia în vigoare. se instituie zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică. 107/1996. Realizarea zonelor de protecţie se face în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. economice şi sociale. 107/1996. ca urmare a activităţii umane. În cadrul celor 18 zone de protecţie pentru captări de apă din surse de suprafaţă pentru potabilizare şi 279 zone de protecţie pentru captări de apă subterane pentru potabilizare.1.(1) din Legea apelor nr. Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman În jurul lucrărilor de captare. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim sever (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) sunt interzise: • • • • utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice. cu modificările şi completările ulterioare. întrucât nu pentru toate captările de apă din sursele de suprafaţă şi sursele subterane se asigură zone de protecţie.G. se impun măsuri de interdicţie a unor activităţi şi de utilizare cu restricţii a terenului. identificate în capitolul 5. irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate. De asemenea. pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei. cu modificările şi completările ulterioare. „Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării”. în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii surselor de apă. în conformitate cu prevederile art. precum şi captările aferente acestora. culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracţiunii animale.pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru sursele de ape subterane sau de suprafaţă. 930/11. 9. păşunatul. construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentarii cu apă potabilă.08. şi a H. 5 alin.3.Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operaţionale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi pot fi consultate la Consiliile Judeţene sau la Ministerul Mediului – Direcţia Generală pentru Managementul Instrumentelor Structurale. 286 .

Zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever. construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apă. prin aplicarea de măsuri de protecţie. să se elimine pericolul de alterare a calităţii apei. se vor lua următoarele măsuri de protecţie constructive şi de exploatare: • cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel puţin suprafaţa de teren aferentă zonei de protecţie sanitară cu regim sever. precum şi adăparea animalelor. În cele 279 zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie (18 pentru captările din ape de suprafaţă şi 261 pentru captările din ape subterane) terenurile pot fi exploatate agricol de către deţinătorii acestora. utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile. 287 . terenul va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaţiilor. în funcţie de condiţiile locale. • • • pescuitul şi scăldatul. lucrările vechi de excavaţii deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu potenţial poluant. pentru orice fel de culturi. chiar epurate complet. depozitarea de materiale. astfel delimitat încât. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei. irigării cu ape uzate.în aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanţe impurificatoare. recoltarea gheţii. dar cu interzicerea: • • • utilizării îngrăşămintelor naturale. excavaţii de orice fel. • • • nu sunt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi a depozitelor acoperitoare ale acviferului.• • • amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaţiei . activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică şi pentru zone de protecţie sanitară cu regim de restricţie etc.

În cazul în care în 288 . executarea de decopertări prin care stratul acoperitor. pentru captările de apă destinate alimentarii cu apă potabilă. gaze etc. protector al acviferului este îndepărtat. Direcţia Apelor Prut întocmeşte şi ţine la zi evidenţa computerizată a zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologică din spaţiul hidrografic PrutBârlad şi o transmite la sfârşitul fiecărui an calendaristic Direcţiei de specialitate din cadrul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. amplasarea de sere. depozite de îngrăşăminte şi de substanţe fitosanitare. respectiv autorizaţia de gospodărire a apelor. neepurate sau insuficient epurate. combustibili solizi etc. În afară măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă. staţionarea sau introducerea în subteran a substanţelor poluante. precum şi evitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor cu substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile. în vederea înscrierii acestora în Registrul zonelor protejate. spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei. amplasarea de platforme de gunoi. iar măsurile de protecţie au drept scop păstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural. lubrefianţi. containere cu deşeuri. Direcţia Apelor Prut acordă avizul. drenuri şi foraje. depozitarea de carburanţi. silozuri de cereale. executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole: grajduri. depozitarea. amplasarea de unităţi care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare. În perimetrele de protecţie hidrogeologică se interzic: • • • • • • • • evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier.• crescătoriilor de animale şi depozitării de gunoaie animale. amplasarea de campinguri. executarea de foraje pentru prospecţiuni. respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrările de captare. pe aceste terenuri sunt interzise: • • • • • • toate activităţile menţionate pentru perimetrele de protecţie hidrogeologică. Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descărcare la suprafaţa şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergenţe naturale (izvoare). efectuarea de irigaţii cu ape uzate. amplasarea de unităţi zootehnice. explorări şi exploatări de petrol.

Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe Măsurile pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinţe . Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecţie hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin reţeaua hidrogeologică naţională. comisarii Gărzii Naţionale de Mediu judeţene. respectiv pentru stabilirea condiţiilor de cantitate pentru prelevarea din sursele de apă pentru folosinţe 289 . precum şi programul de monitoring pe care deţinătorul captării urmează să îl efectueze în lucrările respective. în conformitate cu normele din H. avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor se va acorda numai dacă documentaţia de fundamentare a acesteia demonstrează ca nu este fezabilă nici o altă soluţie de alimentare cu apă. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către autorităţi desemnate prin lege. respectiv: • • • • inspectorii Inspecţiei de stat a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi inspectorii din cadrul Direcţiei Apelor Prut.populaţie.G. industrie şi Agricultură (prezentate în cap.aceste zone nu poate fi asigurată protecţia sanitară. inspectorii compartimentelor de inspecţie teritorială pentru resurse minerale ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. în vederea avertizării în timp util a consumatorilor asupra oricărei eventuale poluări a apei. 930/2005. având în vedere situaţia preexistentă în zona de amplasament.4. Documentaţia trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentru supravegherea calităţii apei în amonte de captare. 9. alte persoane împuternicite de conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau al autorităţii administraţiei publice locale.1 „Analiza economică asupra utilizării apei”) se concretizează în următoarele tipuri de activităţi şi măsuri: • Controlul respectării cerinţelor din avizele şi autorizaţiile de gospodărirea apelor. parte componentă a Reţelei Naţionale de Observaţii şi Măsurători pentru Gospodărirea Apelor a Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Sistemul de monitoring integrat al apelor. 8.

acte care reglementează legătura cu resursa de apă. A. indicatorii de capăt privind prelevarea apei (cantitate apă prelevată) şi evacuarea apelor uzate (volume. raţională şi complexă a apelor şi asigură coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu. 107/1996. exercitat prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor).În conformitate cu Legea apelor nr. este un drept exclusiv al Guvernului.. în interdependenţă cu principiile gospodăririi apelor şi asigurării dezvoltării durabile. Coordonarea şi monitorizarea activităţii de emitere a avizelor şi a autorizaţiilor de gospodărire a apelor se organizează şi se exercită de către Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile prin personalul propriu. indicatori de calitate). indiferent de forma de proprietate. cu modificările şi completările ulterioare. Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Conform prevederilor art. Administraţia Naţională „Apele Române” avizează/autorizează folosinţele construite pe ape sau în legătură cu apele în scopul gospodăririi raţionale a resurselor de apă şi al protecţiei acestora împotriva epuizării şi poluării. Apele din domeniul public se dau în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” de către Ministerul Apelor. stabileşte regimul de folosire a resurselor de apă de către folosinţe.A. în calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (autoritatea publică cenrtală în domeniul apelor) elaborează strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. cu excepţia apelor geotermale. cu modificările şi completările ulterioare. prin unităţi de profil. controlul activităţii de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor se realizează de către personalul împuternicit al autorităţii centrale pentru gospodărirea apelor.R. în condiţiile legii.). 4 din Legea apelor nr.G. Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor.N.A. 290 . organizează şi desfăşoară pe bazine hidrografice activitatea de gospodărire unitară. emite avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor. precum şi în baza Ordinului nr. 107/1996. respectiv. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. Autoritatea publică centrală poate institui un regim de supraveghere specială. stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă. precum şi prin personalul de specialitate al Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul celor 11 Direcţii ale Apelor şi Sistemelor de Gospodărirea Apelor (S.

autoritatea din domeniul apelor aplică penalităţi pentru depăşirea valorilor reglementate. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor” publicate în MONITORUL OFICIAL nr. responsabilii de realizarea măsurilor şi efectul măsurii aplicate. Analiza de fond şi realizarea lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizare includ. potrivit art. în cazul în care se constată nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor de calitate reglementaţi prin autorizaţie. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apelor şi conformarea la termenele stabilite a folosinţelor de apă. acestea întocmesc programe de etapizare care cuprind lucrările şi măsurile necesar a fi executate în vederea protecţiei calităţii apelor. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinţelor legale în ceea ce priveşte valorile parametrilor de capăt. 661 din 28 iunie 2006 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor publicat în MONITORUL OFICIAL nr. Programele de etapizare cuprind lucrări şi măsuri. 52 din Legea Apelor nr. Avizul de gospodărire a apelor se emite. de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă. surse de finanţare. care se negociază în vederea aprobării cu Direcţiile Apelor şi/sau A. din partea unităţilor de gospodărire a apelor. termene de conformare. 291 . iar pe parcursul funcţionării acesteia. 107/1996 cu modificările şi completările ulteriore.inspecţia – destinată verificării încadrării în prevederile actelor de reglementare şi a legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor a folosinţelor de apă şi aplicării amenzilor. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.. Nerealizarea lucrărilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sancţiuni precum şi retragerea actului de reglementare. în temeiul Art. 661 din 1 august 2006. în baza documentaţiilor de fundamentare a solicitării întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. 658 din 31 iulie 2006 şi trebuie să se bazeze pe studii hidrologice.R. penalităţilor şi sancţiunilor cuvenite pentru încălcarea dispoziţiilor legale.Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se emit în baza Ordinului nr. care se suportă de către titular. următoarele aspecte: .N. 107 din Legea Apelor nr. Funcţionarea folosinţei de apă este reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor.A. 73/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 400/2005 privind înfiinţarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

industrială şi pentru irigaţii . Lista lucrărilor şi categoriilor de activitate desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. Anexele 1b1 şi 1b2. pentru începerea execuţiei şi anume. 54. III. . pentru aceasta. în conformitate cu prevederile art. (1) din Legea apelor nr. 662/2006. pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor este menţionată în Ordinul nr. pct. amenajări pentru navigaţie. alimentari cu apă industrială şi pentru irigaţii. dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 l/s. alte lucrări de acest fel. inclusiv cele din mediul rural. injecţii de ape în subteran.negocierea – stabilită între folosinţa de apă ce urmează a fi reglementată şi emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor. poduri plutitoare.lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei. pentru alimentarea cu apă pentru folosinţe destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate..competenţă în funcţie de cerinţa Qzi. unde trebuie asigurate condiţii de realizare treptată a canalizării şi epurării apelor uzate. . 662/2006. Anexa 1a. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. max. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe: . amenajări balneare. plutărit şi flotaj. alte asemenea lucrări. turistice sau pentru agrement. nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii cu capacitate de până la 0. 292 . De asemenea. în vederea conformării acesteia la termenele stabilite. lucrări de captare a apei. alin.2 l/s.lucrări de folosire a apelor. referitoare la FOLOSIREA APELOR: . cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentari cu apă potabilă. centrale hidroelectrice. În Ordinul nr. în condiţiile în care. folosinţe hidromecanice. tot în Anexa 1b1.Alimentari cu apă potabilă. amenajări piscicole. respectiv cele care au legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinţe. staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor. În Anexele 1c2 şi 1d2 ale aceluiaşi ordin sunt menţionate competenţele de emitere a avizului de gospodărire a apelor. iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă. sunt menţionate lucrările şi categoriile de activităţi pentru care nu este necesară solicitarea şi obţinerea avizului de gospodărire a apelor.lucrări. sunt prevăzute lucrări pentru care este necesară notificarea către unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române".

D. recirculare şi folosire repetată. sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei. precum şi condiţiilor de aplicare a restricţiilor temporare de folosire a resurselor 293 .. utilizatorii de apă sunt obligaţi să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate şi să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea. 13 şi 14 din Legea apelor nr. activităţile de monitoring ale utilizatorilor de apă.D. . Soluţionarea eventualelor divergenţe este de competenţa Guvernului. 21/2002 – privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale.N. pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente.. secetei.competenţă în funcţie de debit.. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Procedural.Alimentari cu apă din subteran prin foraje . Scopul este realizarea unei gospodăriri operative a resurselor de apă şi asigurării integrale cu apă a folosinţelor.R.M.Centrale hidroelectrice inclusiv microhidrocentrale . Activităţile constau în analiza cerinţelor de apă ale beneficiarilor în funcţie de realizările anilor anteriori şi de solicitările de resurse de apă. au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare. la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilor folosite. Conform prevederilor art. . 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.D. Conform preveedrilor art.competenţă în funcţie de puterea instalată. normele de consum se propun de utilizatorii de apă. OG nr.A. după caz.M. 21/2004 – privind sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se determină şi se reactualizează periodic. din Legeai apelor nr. inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supra-exploatării resursei.competenţă în funcţie de suprafaţă totală amenajată. • Controale planificate. . 12.Lucrări de explorare/exploatare prin foraj – competenţă de autorizare doar pentru Direcţiile Apelor. tematice şi comune pentru activităţile de prelevare din sursele de apă pentru folosinţe În conformitate cu Legea apelor nr.Amenajări piscicole.D. OUG nr. se avizează de ministerele interesate şi se aprobă de către M. şi A. M. iazuri agropiscicole . a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele se realizează de către SGA-uri.

Agenţiilor Regionale şi Judeţene de Protecţia Mediului.A. La deplasarea în teren a inspectorilor din cadrul Direcţiilor Apelor. Modul în care se desfăşoară controlul activităţii de gospodărire a apelor este inspecţia realizată prin controale planificate. se efectuează controale planificate.A.A.A.R. . În baza dispoziţiilor transmise de M. Măsurile au fost grupate în funcţie de tipul activităţilor şi presiunilor create de acestea cu impact asupra stării apelor. . Verificarea activităţii folosinţelor de apă se realizează prin acţiuni de control periodice efectuate de către A.A. Direcţiile Apelor şi S. şi A.A.R. agenţilor economici.-uri. Sistemelor de Gospodărirea Apelor.N.D. prin compartimente de specialitate. Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor Stabilirea măsurilor pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităţi cu impact asupra stării apelor se face având în vedere informaţiile din documentele strategice şi legislative.N.. Activitatea de control presupune deplasare în teren la utilizatorii de apă.realizarea măsurilor impuse prin procesele verbale anterioare.M. Controalele tematice se desfăşoară în baza dispoziţiilor primite din partea M.A. Garda de Mediu şi Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului.R.-ului pe raza căruia se desfăşoară controlul.de apă.măsuri de îmbunătăţire şi termene precise. atunci când este cazul. operatorilor de servicii publice pentru apă.constatările din teren. al Direcţiilor Apelor şi S. Controalele comune se desfăşoară împreună cu reprezentanţi ai M. Deplasările se încheie prin întocmirea de procese verbale de constatare.M. A. se întocmesc Procese Verbale de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiei. 9. Dacă se constată încălcări ale legislaţiei în domeniul apelor.D.A. documentele de autorizare şi pe baza informaţiilor colectate de la nivelul Direcţiilor Apelor.N.D.D.A.G..-urilor.G. În cadrul Birourilor de Inspecţie Teritorială a Apelor de la nivelul A.R. în care se evidenţiază: . La nivelul S.D.5. şi se concretizează prin întocmirea unui raport de activitate.M. se deplasează şi un reprezentant al S. de obicei.-urilor şi Direcţiilor Apelor se elaborează Planuri de restricţii în folosirea apei în perioade deficitare (secetă).G.N.D. controale tematice şi controale comune. se desfăşoară controale tematice şi comune.G. şi A.R..N.. respectiv: 294 .

E. Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să ţină cont de categoriile de ferme existente. cu referire la măsurile aplicate activităţilor agricole.P. regionale şi locale. substanţe periculoase/prioritar periculoase. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu. Strategii naţionale.E.E.P. Master Planurile elaborate la nivel judeţean şi măsurile recomandate de acestea.E. 79/869/C. Strategii naţionale. I. respectiv cele care se referă la: • Directivele nr.E. SEVESO II.. 295 . regionale şi locale.E.E. cu referire la măsurile aplicate activităţilor industriale.C.. nr..- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi.. 76/160/C. 75/440/C. Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în considerare următoarele: Strategii naţionale.E. surse de finanţare. - Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale.E. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole.E. privind epurarea apelor uzate urbane şi a altor directive europene asociate. acolo unde există. precum şi sursele de finanţare. • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane – aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare. pentru fiecare directivă europeană (DEAUU. regionale şi locale. 98/83/C. pentru alimentarea cu apă potabilă.) şi ramura industrială.E. nr. Pentru aglomerări se vor avea în vedere. nr. programe cu referire la măsurile aplicate pentru implementarea Directivei 91/271/C. 78/659/C. şi nr. deşeuri etc. iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea legislaţiei de mediu în vigoare.

Planul de implementare pentru Directiva 76/464/C.E.E. privind serviciile de apă (I. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/C.P.E.M.E. 91/676/C.E. respectiv proiecte finalizate şi în derulare. privind epurarea apelor uzate orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/C. regionale şi locale care indică: • • • • Măsuri implementate în trecut.E. Măsuri impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene. 91/271/C.• • • Directivele nr.A. 99/31/C. 86/278/C. Capitolul 22: Mediu – Calitatea apei”. 1999/31/C.E.. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.E.E.D.).D. Priorităţi indicate de politicile naţionale. Măsurile de bază trebuie să fie fundamentate pe baza strategiei naţionale.R. şi „directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii. 24 Noiembrie 2004. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U.E. Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare a ale directivelor europene în domeniul apei.E. M.I. S.P. şi nr.D.P. şi cele 7 directive fiice.E. pentru managementul nămolului şi deşeurilor..E. Planul de implementare pentru Directiva nr.E. în domeniul apei. cât şi documentele strategice care asigură cadrul de realizare a acestora: Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.E.E. Bruxelles. Directiva nr. Disponibilitatea resurselor financiare etc. nr.A.S.E.. pentru colectarea şi epurarea apelor uzate Directivele nr. programe ale Băncii Mondiale sau parteneriate public-private etc. S.. respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). regionale şi locale se referă la strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor şi au ca obiective: 296 .U. prin intermediul proiectelor promovate la nivel naţional.T.A.. Planul de implementare pentru Directiva 96/61/C.A. 76/464/C. Măsurile implementate în trecut se referă la lucrările de canalizare-epurare realizate deja sau în curs de finalizare. privind depozitarea deşeurilor Priorităţile indicate de politicile naţionale. regionale şi locale.

Anexa 2 (lista indicativă a proiectelor majore pentru P. aplicarea Strategiei Naţională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi canalizare. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare mixte.S. pentru realizarea conformării din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/C. - - aplicarea Strategiei şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. o finanţate prin MF I.A.S. precum şi a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate.A.E.P.S.E. construirea (extinderea) şi modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale. modernizarea tehnologiilor de epurare în staţiile de epurare existente. 2002/RO/16/P/PA/013-04 şi 2002/RO/16/P/PA/013-05.P. mediu) menţionează Master Planurile judeţene pentru sectorul apă: o finanţate prin I.O. implementarea Programului Operaţional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013.Protecţia mediului aplicat şi: aplicarea Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013. 297 .A. medii şi mari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi.S.- aplicarea Programului de Guvernare. Efluentul realizat prin aplicarea acestor măsuri trebuie să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în NTPA 001 (Anexa 3 la H. o în pregătire pentru finanţare din credite externe. reabilitarea sistemelor de canalizare. 352/2005. respectarea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a Capitolului 22 .P. Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări/măsuri: • • • • • • • construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare. prin Axa prioritară „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată”.G. construirea de staţii de epurare pentru aglomerări umane mici. AT 2005/RO/16/P/PA/01. (proiecte de investiţii). Tabel 1). extinderea. Lucrările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările umane constau în reabilitarea. modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare a apelor uzate. o cu asistenţă tehnică finanţată prin I. reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente..

evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile.3. în baza informaţiilor furnizate de: • • operatorii de servicii publice de apă de la nivel local şi regional. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut .Bârlad” cu referire la evoluţia locuitorilor. Mediu) – elaborarea Master Planurilor pentru judeţe.E. construirea de rezervoare tampon şi platforme de depozitare controlată a nămolului din staţiile de epurare etc. şi cele 7 directive fiice. evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. Termenul de conformare este stipulat în Anexa A4 (pentru aglomerările din Master Planuri) şi.E. respectiv în Planul de implementare al Directivei 91/271/C.E.P.R.4.S.E.A. „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă/apă uzată” (Anexa 2 la P. se iau în considerare şi măsurile prevăzute în programele de eliminare a substanţelor prioritar periculoase/reducere treptată a evacuărilor de substanţe prioritare. 22 „Mediu”. • • • • documentul de Poziţie – Cap.E. 76/464/C. 3. programele de etapizare anexate la autorizaţiile de gospodărirea apelor.A.S. metodologia elaborată de A. Anexa 3 (pentru aglomerările din judeţe fără Master Planuri). programele de conformare anexate la autorizaţia de mediu.1 şi prezentate detaliat pentru fiecare aglomerare în Anexa 298 .E. evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora.G. Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane (presiuni punctiforme stabilite la cap.N. Pentru aglomerările care au prevăzute în autorizaţia de gospodărirea apelor limite pentru substanţe din lista I şi lista II ale H. Calitatea Apei.O. privind epurarea apelor uzate urbane. 351/2005 şi în a căror reţea de canalizare se evacuează ape uzate de la unităţile industriale care intră sub incidenţa Directivei nr. Anexa 3 la Planul de implementare al Directivei 91/271/C. Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la aglomerări umane cu mai mult de 2000 locuitori echivalenţi şi aglomerări umane cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi sunt centralizate în Anexa 9. proiectele I.• • construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerări cu mai puţin de 2000 locuitori echivalenţi. privind epurarea apelor uzate urbane.

8 (%) 39. Cheltuieli de Măsura Reabilitarea/modernizarea/extinderea canalizare Construirea/extinderea/modernizarea staţiilor de epurare Total reţelelor de investiţie mil.nr.3 784.7 60. Referitor la reducerea poluării după implementarea măsurilor.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Nr. 9.3 100 1 2 Figura 9.5 473.Bârlad la circa 784.e. Euro. dacă e cazul.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut . aglomerări umane <2000 l. crt.3) au fost estimate în spaţiul hidrografic Prut . 8 mil. care au sistem de canalizare centralizat/staţii de epurare) cu termen de conformare 2015. şi. 9. repartizate astfel: Tabelul 9.Bârlad Cheltuielile de investiţii au fost obţinute prin însumarea pe tipuri de măsuri aplicate numai surselor de poluare punctiforme (aglomerări umane >2000 l. 6 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . Euro 311.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme . în anul 2015 situaţia se prezintă centralizat în Tabelul nr.e. 299 .7.

72 86.e.42 2539.47 Valorile din tabel s-au obţinut prin însumarea concentraţiilor de poluanţi reduse.e 10000-150000 l. C.e.28 12781.09 18372.C.S.30 46306.57 67698. 2000-10000 l.27 86. 300 .67 2063.82 16.90 25540.20 76.91 441.e. 7 Reducerea încărcării de poluanţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative .e.78 407.70 20971. Total 357. referitoare la eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor.09 362.60 2177.5 C.22 7978.11.e 10000-150000 l.35 649.67 88670.45 287.13 1494. 9.69 Dimensiunea aglomerării Aglomerări cu staţii de epurare < 2000 l.51 10255.00 369.21 1115.85 16. NT PT Aglomerări cu sistem centralizat de canalizare < 2000 l.93 114.58 331.58 2410.98 Reducere totală < 2000 l.18 8741.00 98.50 8740.08 6201.14 3170.Tabelul 9.65 10790. Total 0.29 5015.43 5923.B.28 0.15 9142.95 15201.95 24512.95 33142. 2000-10000 l.65 0.57 17797.90 25168.26 1527. >150000 l. >150000 l.T.70 0.00 16.43 6021.35 13164.72 51755.20 33224.38 745.00 754.99 1362.64 2811.efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Reducerea încărcării (tone) în perioada 2006-2015 M.e.95 24881.97 6360. 2000-10000 l.O.35 42367.e.e.11 2070. >150000 l.38 401.60 6330.72 51001.62 12326.O.00 371.68 745.e.95 7722.31 1957. respectiv Anexa nr.21 1132.37 362.e.58 2504.18 462.e 10000-150000 l. estimate conform „Metodologiei de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la aglomerări umane”. Total 357.93 0.

Bârlad Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerările umane cu evacuare în amonte de corpul de apă de suprafaţă.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .efluenţii de la aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut . 301 .Figura 9. concentraţiile pentru unii poluanţi (substanţe organice şi nutrienţi) ar putea creşte deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerările fără sisteme de colectare existente în anul 2006 se transformă în poluare punctiformă de la sistemele de colectare ce se vor realiza până în anul 2015.

• Directiva 85/337/C. modificată prin Directivele 97/11/C. • Directiva privind controlul şi prevenirea integrată a poluării 96/61/E.E.P. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii. • Directiva 2006/118/C.E.E. • Directiva 91/271/C. (I. • Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deşeurilor. privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.E.C.E. Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinţelor directivelor europene în domeniu. respectiv îndeplinirea obligaţiilor asumate prin „Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 302 . şi cele 7 directive fiice privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunităţii modificată şi completată prin Directiva 2006/11/C. în domeniul apei.. privind epurarea apelor uzate urbane. modificată prin Directiva 98/15/C. • Directiva 80/68/C.E.E. a legislaţiei naţionale de implementare.• Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile industriale au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi difuze pentru respectarea legislaţiei în vigoare. • Directiva 96/82/E. • Directiva 1999/31/C.E. şi 2003/35/C. pe baza măsurilor necesare respectării legislaţiei europene în domeniul protecţiei mediului.E.C.E. Administraţia Naţională „Apele Române” a elaborat o „Metodologie de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile industriale”. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.E.E. – Directiva cadru a deşeurilor. privind deşeurile periculoase.C. Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv general asigurarea conformării cu cerinţele U. precum şi informaţiilor furnizate de agenţii economici şi previziunilor statistice elaborate pentru sectorul industrial. privind accidentele majore (Seveso II). • Directiva 91/689/C.E.P. strategiilor aplicate pe termen mediu.E.E. • Directiva 75/442/C.E.E.E. privind privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase.E. respectiv cele care se referă la: • Directiva 76/464/C. privind depozitarea deşeurilor.).

Inventarul detaliat al substanţelor periculoase evacuate în corpurile de apă şi în sistemele de canalizare.E. B. Banca Mondială etc..E. Proiecte noi care se derulează după emiterea autorizaţiei de gospodărirea apelor. cum sunt: • Poziţia Comună a Uniunii Europene pentru Capitolul 22 . modificate prin 88/374/C. 96/61/C..Evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora.R..E.R.E.Fonduri Structurale Europene (Fonduri de Coeziune.E. Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu.Capitolul 6 .Perioade de tranziţie sub Directiva 1999/31/E.. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor.E.D.E.E.N. Programe de eliminare/reducere a poluării cu substanţe din lista I/II pentru evacuare în receptori naturali şi reţele de canalizare. Programul Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007-2013) cu cofinanţare privată şi naţională..E.).E. 2000/76/C.E.E. ..E. La stabilirea măsurilor s-au analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare.E. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională.. 24 Noiembrie 2004. Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu. Metodologia elaborată de A. Capitolul 22: Mediu” (Planurile de implementare pentru Directivele Europene 76/464/C. şi „directivele fiice” 82/176/C. Disponibilitatea resurselor financiare se referă la alte măsuri cu finanţare certă: . şi 90/415/C.Finanţare din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013). referitoare la descărcările de substanţe periculoase în apele de suprafaţă).52/04).).E.E. .. 91/271/C.Mediu: CONF – RO 52/04: Anexa III .E. privind depozitarea deşeurilor.E. privind prevenirea şi controlul integrat al poluării). Bruxelles.C.I. B. 1999/31/C. Anexa VI (Lista unităţilor industriale care fac obiectul perioadei de tranziţie pentru Directiva 76/464/C. şi 86/280/C.E. 84/491/C. 84/156/C.Bârlad” .A.E...E.E.E.Împrumuturi interne şi externe (ex.E.E. „Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la nivelul spaţiului hidrografic Prut . 83/513/C.E. • • • • • • • Anexa VIII (Perioade de tranziţie sub Directiva 96/61/C. 303 .

• criteriul tipului de poluare: surse punctiforme – care evacuează ape uzate prin staţii de epurare proprii. precum şi epurare extensiva în iazuri.12 şi în mod centralizat în Tabelul nr. tratarea şi prelucrarea lemnului. evacuează ape uzate preepurate în canalizare (numai cele care deţin autorizaţie de gospodărirea apelor). surse difuze – care deţin activităţi ce implică manipulare. alte industrii. cu infiltrare în sol. activităţi industriale care sunt monitorizate şi deţin autorizaţii de gospodărirea apelor cu programe de etapizare şi autorizaţii de mediu cu programe de conformare. respectiv: industria minieră. Costurile de investiţii au fost preluate din programe de etapizare sau proiecte (pentru acele măsuri finalizate sau prevăzute). depozitare de substanţe chimice periculoase sau stocare de deşeuri pe platforme. • criteriul sectoarelor industriale de activitate: activităţi industriale care intră sub incidenţa unor directive specifice pentru poluare. 304 . industria metalurgică de prelucrarea metalelor feroase. fabricarea celulozei.8. industria alimentară. ambele surse de tip punctiform şi/sau difuz dacă prezintă riscul de producerea poluării accidentale. Inventarul măsurilor de bază pentru activităţile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activităţi specifice sectorului industrial din spaţiul hidrografic Prut Bârlad. 9. bataluri etc. Măsurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se referă la efluenţii de la staţiile de epurare finale. precum şi la descărcările directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane. industria chimică. hârtiei şi a produselor din hârtie.Inventarul măsurilor de bază s-a aplicat unităţilor industriale după următoarele criterii: • criteriul evacuării în resursele de apă: evacuează direct ape uzate epurate în ape de suprafaţă. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare unitate industrială în Anexa 9. Dacă nu au fost disponibile astfel de informaţii s-a recurs la estimarea costurilor utilizând costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial.

19 0.002 0 0. 351/2005.G. Indicatorii de calitate analizaţi sunt indicatorii generali pentru substanţe organice (C.66 % 0.4 9.32 100 Termen de conformare 2015 2007 2015 2022 2007 2014 2013 2015 2007 2008 2007 2009 2022 2007 Cuantificarea reducerii încărcării de poluant (tone poluant) ca diferenţa dintre încărcarea de poluant realizată în anul 2006 şi încărcarea de poluant prevăzută a fi realizată în anul 2015. nr. 1 2 3 Cheltuieli de Sector industrial Industria minieră Industria chimică Industria de tratare şi prelucrare a lemnului 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Industria alimentară Industria de prelucrare a ţiţeiului Industria de fabricare a celulozei şi hârtiei Industria metalurgică Industria energetică Industria mineralelor (ceramicii) Industria textilă Industria electronică Industria de maşini şi echipamente Industria construcţiilor Industria fabricării lagărelor. a valorilor concentraţiilor maxim admise la evacuarea în apele de suprafaţă din H.13.01 0 0.03 0.003 0 3.efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut . 15 16 17 Industria transporturilor Industria serviciilor de utilităţi publice Industria sănătăţii şi asistenţei sociale Total investiţii mil.70 0.003 0.46 0.01 13. 305 .02 0.001 2. crt.02 2. 352/2005 cu modificările şi completările ulterioare sau valorile autorizate în condiţiile în care aceste valori sunt mai mici decât cele prevăzute de legislaţie.41 0.39 1. H.. 8 Cheltuielile de investiţii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .16 0 0.Tabelul 9.13 0.3 0.02 0.Bârlad Nr.05 15.02 0 0.13 0.02 0 21.100 0.O. este prezentată pentru fiecare agent economic în Anexa 9. nr. Euro 0.C.94 0.71 59. rulmenţilor etc.11 0.G.

C.G.E. care transpune în legislaţia românească Directiva 76/464/C..B. cu modificările şi completările ulterioare. respectiv: • H..E. 964/2000 privind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. amoniu. nutrienţi (azot total. şi cele 7 directive fiice.G.5). azotaţi. 306 . precum şi alţi indicatori specifici industriali care se regăsesc în autorizaţia de gospodărirea apelor.O. Măsurile de bază sunt asociate cu prevederile legislaţiei care implementează cerinţele directivelor europene în domeniu.E. care transpune în legislaţia românească Directiva 91/676/C. precum şi Directiva 80/68/C. Figura 9.E. • H. fosfor total şi fosfaţi).E. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor. 783/2006 care modifică şi completează H.E.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la activităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad • Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii din activităţile agricole Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenţii de la activităţile agricole au fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislaţiei în vigoare. 351/2005. azotiţi.G.

). ca parte a programului de măsuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic.E.C.A.) şi de procedura de evaluare strategică de mediu (Directiva S.) a elaborat o „Metodologie privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”.1 s-au prezentat măsurile de bază pentru surse agricole difuze din zonele vulnerabile.P.E. nr. Referitor la măsurile de bază pentru sursele agricole. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.I. stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei 91/676/C.P. În aceasta secţiune se tratează numai măsurile de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative (fermele zootehnice). Realizarea inventarului posibilelor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu.A. • H. privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. având în vedere presiunile existente. în subcapitolul 9. în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru. În aceasta metodologie se prezintă o strategie globală de stabilire a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură. Scopul metodologiei este de a realiza o listă de măsuri de bază sau combinaţii de măsuri (de bază + suplimentare) aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor punctiforme) sau la nivel de sub-bazin hidrografic (cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.N.R.). De asemenea.• Legea 84/2006 pentru aprobarea O.G. privind produsele pentru protecţia plantelor.A. 307 . Realizarea inventarului măsurilor de bază la nivel de bazin/spaţiu hidrografic. precum şi la nivelul apelor subterane.G. În vederea stabilirii măsurilor. Abordarea pentru presiunile viitoare trebuie să ţină seama de procedura de evaluare a impactului de mediu (Directiva E. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. (I.E.E.U.E. precum şi măsurile de bază stabilite sub incidenţa Directivei 91/414/C. 352/2005 care modifică şi completează H. metodologia are în vedere stabilirea programului de măsuri pentru presiunile punctiforme şi difuze din Agricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaţă. Administraţia Naţională Apele Române (A. Programul de măsuri a fost stabilit având în vedere următoarele etape: Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative din agricultură. cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva 96/61/E.G.C.

I. Construcţia/modernizarea/extinderea/reabilitarea evacuării în apele de suprafaţă.. Numărul unităţilor zootehnice din spaţiul hidrografic Prut . peste 2000 de porci (cu mai mult de 30 kg) şi peste 750 de scroafe. având în vedere eventualele perioade de tranziţie obţinute de unităţile cu instalaţii I. Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate. dezinfecţie) – în cazul 308 . Programul de conformare anexat la autorizaţia integrată de mediu. 2.000 de păsări. costurile de investiţii au fost preluate din programele de etapizare şi de conformare sau din documentaţia diverselor proiecte.Bârlad pentru care s-au stabilit măsuri de bază este de 10. 5. cum sunt: • • • • Documentul de Poziţie – Cap. Datele/informaţiile din anexă sunt prezentate la nivelul anului 2006. treaptă biologică.La stabilirea măsurilor de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative. De asemenea.P.C. 6.T.14. 4. (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu creştere intensivă a porcilor şi păsărilor: cu capacitate de peste 40. Având în vedere legislaţia mai sus menţionată. sunt prezentate în Anexa 9. 22 „Mediu”. sau analizat informaţiile cuprinse în diverse documentaţii şi acte de reglementare. Aplicarea B.P. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsură în parte a fost preluat din programul de etapizare anexat la autorizaţiile de gospodărirea apelor sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei de mediu sau/şi din programul de conformare anexat autorizaţiei integrate de mediu. Construcţia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării.A. .P. Programul de conformare anexat la autorizaţia de mediu.C. măsurile de bază pentru fermele zootehnice aparţin următoarelor familii de măsuri: 1. în situaţia în care aceste costuri nu au fost disponibile. acestea au fost estimate utilizând costurile unitare specifice din staţiei de epurare (treaptă mecanică. Măsurile de bază stabilite pentru fiecare fermă zootehnică identificată ca fiind presiune semnificativă. 3. Construcţia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate. acolo unde au fost disponibile. eventual treaptă terţiară. Construcţia/impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare. Programul de etapizare anexat la autorizaţia de gospodărirea apelor.P.

eventual treaptă terţiară. pe familii de măsuri. precum şi valorile limită 444000 183000 2005-2011 16000 2007-2008 25000 2005-2014 Denumirea măsurii specifice Cost de investiţie (EURO) Termen de implementare/ conformare (interval) 2005-2011 220000 309 . pentru implementarea măsurilor de reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţii de la fermele zootehnice.9 se prezintă costurile de investiţie estimate precum şi perioadele de conformare pentru familiile de măsuri la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad.9 Se observă. Pentru evidenţierea reducerii cantităţilor de poluanţi din apele de suprafaţă s-a făcut o analiză cantitativă.A. în fig.N. că în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.. având în vedere volumul de ape epurate evacuate în resursele de apă de suprafaţă în anul 2015. 9. În tabelul nr.5 gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdicţie a aplicării Total Figura 9.Bârlad Codul familiei de măsuri 3.3 bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă de spălare şi/sau irigare Construcţia platformelor de stocare a 3. termenul final de implementare al măsurilor este anul 2014.R. dezinfecţie) – în cazul evacuării în ape de suprafaţă Construcţia/impermeabilizarea 3. 9 Costuri de investiţii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind presiunile punctiforme agricole semnificative în spaţiul hidrografic Prut .metodologia A.2 mecanică. treaptă biologică.1 Construcţia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate Construcţia/modernizarea/extinderea/ reabilitarea staţiei de epurare (treaptă 3. având în vedere compararea cantităţilor de poluanţi evacuaţi în anul 2006 cu cantităţile estimate a fi evacuate în anul 2015. 9. De asemenea. Tabelul 9.10 se prezintă repartizarea costurilor de investiţii.

este permisă 310 . 352/2005 – NTPA 001) sau valorile din autorizaţia de gospodărirea apelor.ale concentraţiilor de poluanţi din legislaţia în vigoare (H.6. Volumul de ape tratate evacuate în apele de suprafaţă în anul 2015 a fost estimat având în vedere volumul evacuat în anul 2006. Se menţionează că la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 52 unităţi zootehnice pentru care nu s-au stabilit măsuri de bază. 48 alin(1).1). Figura 9. Conform art. la care se adaugă o creştere medie de 10% (Q 2015 = Q 2006 * 1.Bârlad Întrucât majoritatea surselor punctiforme semnificative din Agricultură au trecut la tehnologie uscată.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrografic Prut . 9. lit. nu dispunem la această dată de valori determinate ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate.G. neexistând evacuări directe la efluent. dacă în aceasta sunt prevăzute concentraţii mai mici faţă de legislaţie în vigoare. nu sunt permise evacuări directe în apele subterane. Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. M. acestea conformându-se cu legislaţia în vigoare.

nr. • proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor ce urmează a fi injectate în subteran. de zăcământ. a apelor uzate industriale. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. în straturi de foarte mare adâncime şi pe baza unor studii speciale. industriale) în straturi de foarte mare adâncime. art. 661 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. 18. 311 . ca şi a apelor de mină sau de zăcământ pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente. din motive naturale. • precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologice ale acesteia şi a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice. fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate.„Lista lucrărilor şi categoriilor de activităţi desfăşurate pe ape sau care au legătură cu apele. pentru care este necesară emiterea avizului şi autorizaţiei de gospodărirea apelor”. documentaţia tehnică trebuie să cuprindă: • analiza tehnologică şi economică din care să rezulte imposibilitatea aplicării unei soluţii de epurare. Avizarea/autorizarea se face numai în baza avizului emis de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru injectarea. Conform Ordinului nr. Evacuările directe în apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativă este interzisă şi prin H. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. • studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanţele poluante evacuate nu afectează structurile geologice. Ordinul nr. menţionează faptul că avizarea/autorizarea se acordă pentru lucrări. sau industriale în straturi de foarte mare adâncime. construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor de tip injecţii de ape în subteran.doar injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice de foarte mare adâncime care. aparţin Administraţiei Naţionale „Apele Române” (nivel central). indiferent de mărimea debitului.G. art. de zăcământ. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea „Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor”. a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie. apele subterane şi substanţele minerale exploatabile. Competenţele de emitere a avizului de gospodărirea apelor şi a autorizaţiei de gospodărirea apelor pentru injecţii de ape uzate (de mină. Anexa 1a . sunt permanent improprii pentru alte scopuri. în cazul injecţiilor de ape uzate de mină. 8.

. Obiectivul acestor directive este reducerea poluării cu substanţe din lista II (lista gri) în toate statele membre. • Directiva Consiliului 2006/118/E. 84/491/C.C.G. şi 86/280/C.E.E. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase. şi 90/415/C.. transpusă în legislaţia din România prin H.E. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.E.C. 312 . Măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi de a îmbunătăţi mediul acvatic prin aplicarea măsurilor de reducere progresivă a evacuărilor. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C.E. 83/513/C.E.7. eliminarea poluării cu substanţe periculoase. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritare şi a celor de eliminare a evacuărilor. asigurări asupra durabilităţii lucrărilor.E.E.. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. Întrucât multe din substanţele prioritare din Directiva 2008/105/E. în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad nu au fost identificate unităţi industriale care evacuează ape uzate direct în apele subterane. • Directiva Consiliului 80/68/C.E. 84/156/C.• descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinţe negative asupra calităţii apei subterane. (anexa X a Directivei Cadru Apa) se regăsesc în listele de substanţe periculoase (lista I şi II) din legislaţia Uniunii Europene. respectiv lista I (lista neagră) precum şi eliminarea/reducerea poluării cu substanţe prioritare periculoase/substanţe prioritare. 76/464/C. În decembrie 2008 a intrat în vigoare Directiva 2008/105/E... măsurile pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare răspund cerinţelor de implementare a următoarelor Directive Europene: • Directiva Consiliului nr.E. În acest context.E.E. înlocuită de Directiva 2006/11/C. 9.E.E.E.E.E.C. • descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecţiei de ape uzate.E. modificate prin 88/347/C. 53/2009.E. privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substanţele prioritare/prioritar periculoase şi care înlocuieşte Anexa X a Directivei Cadru Apa.

351 defineşte următorii termeni: „substanţe periculoase” .E. celuloză şi hârtie). respectiv H. Perioada de tranziţie asumată în Documentul de Poziţie CONF-RO 37/01 pentru Directiva 76/464/C.E. 210/2007. este de 3 ani (până la 31 decembrie 2009) pentru următoarele substanţe periculoase din Lista I: • Hexaclorbenzen. 2 – diclor-etan. persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc. petrochimie. ape maritime teritoriale. 351/2005 completată cu H..se solicită o perioadă de tranziţie pentru 27 de unităţi industriale.substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă. Astfel. „substanţe prioritare” .C. cu substanţe periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista I. H. persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare.G. „substanţe prioritar periculoase” sunt substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice.E. • Lindan . în vederea limitării consecinţelor de natură să pună în pericol resursele de apă şi ecosistemele acvatice.G. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în cadrul căruia: . • Cadmiu şi Mercur . organică. H. pe lângă substanţele din lista I şi lista II este definit şi termenul «substanţe prioritare» termen definit de Directiva Cadru Apa şi Directiva 2008/105/E. .E. 1. ape litorale şi ape subterane cu familiile şi grupele de substanţe periculoase din listele I şi II şi cu substanţe prioritare/prioritar periculoase. 313 .G.substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice.E.G. pentru a reduce poluarea cauzată de substanţele periculoase din familiile şi grupele de substanţe incluse în lista II şi de substanţele prioritare/prioritar periculoase.G. nr. Tricloretilenă.E.se prevăd măsurile corespunzătoare pentru a elimina poluarea apelor prevăzute în subpunctul anterior. Hexaclorbutadiena.În legislaţia din România care transpune Directiva 76/464/C. 783/2006 şi H. Triclorbenzen – se solicită perioada de tranziţie pentru 21 de unităţi industriale din industria chimică (anorganică. privind Standardele de Calitate de Mediu.se stabileşte cadrul legal unitar şi instituţional necesar prevenirii poluării resurselor de ape interioare de suprafaţă. 351/2005 aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor. cauciuc. cu directivele fiice şi Directiva 80/68/C. să degradeze zonele de frumuseţe sau să interfereze cu utilizarea durabilă a resurselor de ape pe tot cuprinsul ţării.România solicită perioada de tranziţie pentru 3 unităţi industriale.

în special. evacuări care trebuie reglementate prin dispoziţii speciale care să nu fie mai puţin stricte decât cele prevăzute în prezentul program de acţiune. 351/2005.P. măsurile care se aplică se referă.C. pierderilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase. Programele de reducere sau de eliminare a poluării cu astfel de substanţe sunt incluse în programele de etapizare anexate autorizaţiei de gospodărire a apelor (conform O. prin programe de etapizare. Întrucât. Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentru epurarea apelor uzate. II) şi din substanţele prioritare/prioritar periculoase) în apele de suprafaţă. în concordanţă cu prevederile H. potrivit dispoziţiilor Legii Apelor nr. 351/2005. apele uzate evacuate din staţiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. evacuărilor de materiale conţinând substanţe radioactive şi evacuărilor de apă uzată în apele maritime prin conducte.M. 662/2006 şi 661/2006). care ar putea conţine una sau mai multe substanţe periculoase (lista I şi II) şi substanţe prioritare/prioritar periculoase. vizează apele uzate industriale epurate sau neepurate. trebuie să fie autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor. Potrivit H. cât şi pentru schimbările tehnologice în procesul de producţie în vederea reducerii/eliminării evacuărilor..Substanţele din Lista II sunt inventariate şi monitorizate în conformitate cu cerinţele Directivei. nr. precum şi apele de suprafaţă şi apele subterane. Directiva SEVESO II). surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai multe din substanţele periculoase (lista I. programul se aplică tuturor utilizărilor industriale de apă. De asemenea. emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase.P. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.G. subterane şi în canalizare. Programul nu se aplică evacuărilor de efluenţi menajeri proveniţi de la locuinţe izolate neracordate la un sistem de canalizare şi situate în afară zonelor de protecţie sanitară. în cele mai multe cazuri. unităţile care evacuează astfel de substanţe se află şi sub incidenţa altor directive privind poluarea industrială (Directiva I. iar programele de reducere a poluării vor include de asemenea obiective de calitate. la implementarea celor mai bune 314 . standarde de emisie pentru substanţe din lista II. Autorizaţia de gospodărirea apelor specifică valorile limită maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile şi grupele de substanţe periculoase şi de substanţe prioritare/prioritar periculoase. emisiilor. orice evacuare directă sau indirectă în resursele de apă. Aceste programe vor fi introduse în autorizaţia de gospodărire a apelor.G. alte măsuri de reducere necesare precum şi prevederi pentru monitoring. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor.

. şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane. Având în vedere că 315 .E.).E.E.tehnologii disponibile (B.E. în vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii stării chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apă). La nivelul Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad.E. cuprinde totodată măsurile pentru reducerea concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme şi difuze de poluare. în conformitate cu cerinţele Directivei 2008/105/C. iar substanţele pentru care s-au luat aceste măsuri se regăsesc în Anexa 9. Anexa nr. înlocuită de Directiva 2006/11/C.12. O altă măsură importantă este obligativitatea realizării auto-monitoringului apelor uzate epurate evacuate de către unităţile care evacuează astfel de substanţe. În cadrul politicii comunitare în domeniul mediului. din care suma de 1. 9.5 şi Anexa nr.E. Astfel.690 euro reprezintă costuri de investiţii. Aceeaşi abordare este prevăzută şi pentru sursele difuze de poluare. modificate prin 88/347/C.T. Măsurile aplicate în vederea reducerii substanţelor prioritare/prioritar periculoase au fost luate pentru un număr de 30 surse punctuale/difuze/unităţi industriale. Banca Mondială etc. 76/464/C.E. 83/513/C. împrumuturi interne şi externe (ex. privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directivele „fiice” 82/176/C..D.. 9. având în vedere substanţele specifice tipului de activitate.E. 9. şi 86/280/C.E. B.E. se derulează o serie de activităţi care vor conduce la o cunoaştere mai bună a stării corpurilor de apă din punct de vedere chimic.E.R.E. 84/156/C.A.).290 euro.I.E. însă se iau în considerare şi următoarele surse de finanţare: Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune.15.15.E. şi 90/415/C. programele de reducere/eliminare a poluării cu substanţe periculoase şi substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt incluse în măsurile prezentate detaliat în subcapitolele 9.E.E. pentru aplicarea măsurilor de bază necesare reducerii/eliminării de substanţe prioritare/prioritar periculoase sunt prevăzute costuri în valoare de 1. Investiţiile în sectorul industrial vor fi finanţate în special din sursele proprii ale agenţilor economici. dar şi la cunoaşterea emisiilor din diverse surse de poluare..E.1.. 84/491/C.. B.E.E. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională) cu cofinanţare privată şi naţională..676.E. finanţarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013.625. În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad la nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 100 unităţi industriale care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.

a fost adoptată. iar emisiile trebuie tratate la sursă. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale Măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale se referă în special la implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor 316 . stabilirea de standarde de calitate pentru noile substanţe în apă. precum şi stabilirea măsurilor de control pentru substanţele prioritare. care presupune adăugarea de noi substanţe prioritare. Directiva 2008/105/E. Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă. se lucrează la elaborarea unei Metodologii generale pentru revizuirea listei de substanţe prioritare.8. La nivel european este în curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec în conformitate cu Art.C. Astfel. ca o măsură prioritară. În 2009 a intrat în vigoare Directiva 2009/90/E.C. directivă care stabileşte specificaţiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şi care trebuie transpusă şi implementată de toate Statele Membre. Este încă în proces de elaborare Ghidul privind stabilirea standardelor de calitate privind mediul şi Ghidul privind monitorizarea sedimentelor şi biotei.4 a Directivei EQS cu ajutorul căruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare. privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării. (EQS) privind Standardele de Calitate a Mediului în domeniul apei. vor trebui identificate cauzele poluării. a cărei obiectiv principal este obţinerea unei stări chimice bune a apelor de suprafaţă prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substanţele prioritare şi pentru o serie de alţi poluanţi. sedimente şi/sau biotă şi revizuirea celor existente.C. a Comisiei Europene. într-un mod cât mai eficient din punct de vedere economic şi al mediului. Tot în cadrul politicii comunitare în domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane care va sta la baza actualizării caracterizării în conformitate cu Art. urmând a fi implementată.poluarea chimică a apelor de suprafaţă reprezintă o ameninţare atât pentru mediul acvatic cât şi pentru sănătatea umană. rezultatele obţinute în urma derulării acestor activităţi au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a măsurilor de reducere a concentraţiilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic. 5 al Directivei Cadru Apa şi a Directivei 2006/118/E. 9. La acelaşi nivel. Acest lucru se va oglindi în următorul Plan de Management Bazinal.

Asigurarea unui sistem operativ de avertizare a autorităţilor şi a folosinţelor din aval asupra producerii poluării accidentale şi asupra evoluţiei propagării undei poluante.A. Această activitate are la bază Planurile elaborate la nivelul fiecărui bazin hidrografic. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. 317 . Dezastrelor (Legea 124/1995 privind unele ordonanţe ale Guvernului). precum şi Legea Apelor nr.P. pe cursul de apă şi la folosinţele de apă în caz de poluare accidentală pentru localizarea şi limitarea ariei de răspândire a efectelor. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale” este precizat în Ordinul M. Asigurarea unor măsuri operative de intervenţie «in situ» la sursa de poluare. 124/1995 cu Legea nr.accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare şi la implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a resurselor de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad este avizat de Comitetului de Bazin Prut – Bârlad. respectiv: • • • Asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale şi a pagubelor cauzate folosinţelor de apă.M. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea şi intervenţia rapidă pentru combaterea poluărilor accidentale. Scopul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este de a preveni poluările accidentale şi de a asigura managementul optim al situaţiilor de criză ce se ivesc în cazul producerii acestora. cât şi planurile proprii ale unităţilor potenţial poluatoare şi ale folosinţelor de apă. nr.P. • Implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ale unităţilor potenţial poluatoare Organizarea activităţii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare este realizată în conformitate nr. 278/1997.

C. «Apele Române» şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. atât în caz de poluare a apelor pe cursurile interioare. intermediare . format din A.P. pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. conform regulamentelor cu statele vecine. stabilirii cauzelor.A.A. Sistemul de Alarmare în Caz de Poluări Accidentale (S. limitarea răspândirii. Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile în vederea definirii pericolului. cu subsistemul Centrul Internaţional pentru Alarmare (P. neutralizarea şi distrugerea poluantului. .N.I. cuprinzând Sisteme de Gospodărire a Apelor.I. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei niveluri: de bază. care asigură şi rolul de Centru Internaţional de Alarmare în caz de Poluări Accidentale – C. Comunicările se concentrează în principal pe colectarea de date suficiente asupra tipului şi conţinutului în poluanţi şi de transmitere a informaţiilor. • Implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale În România funcţionează în baza Ordinului ministrului nr. stabilirii măsurilor de prevenire şi pregătire pentru intervenţii.I.).A.A.-ROM (P. luării unor măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic. De asemenea.C. Sistemul coordonează şi/sau realizează acţiuni operative de monitorizare a undei poluante. determinării factorilor răspunzători.N.) pentru cazurile de poluări accidentale majore transfrontaliere. precum şi de prevenire a altor consecinţe.C. 223/2006.I. Filialele bazinale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” acordă asistenţă tehnică folosinţelor de apă.Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se elaborează de către orice folosinţă potenţial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentală a resurselor de apă. La nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost stabilite planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru 124 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale.ROM). de autorităţi regionale şi alte organisme. cât şi în caz de poluări accidentale majore cu efect transfrontalier. «Apele Române» şi nivelul superior.A.A.respectiv Direcţiile Apelor ale A. colectarea. respectiv de alarmare la nivel naţional şi internaţional. o constituie aprecierea impactului posibil al poluării raportate. Cea de-a două funcţiune a P.P. asupra 318 . În situaţia poluărilor accidentale. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare în caz de poluare accidentală este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populaţiei prin factorii de răspundere.

dacă alarmarea internaţională este necesară. (Danubis). dar este planificat a se extinde în viitor cu activităţile de avertizare în caz de inundaţii şi cu alte 319 .E. Unitatea de Experţi. care evaluează impactul transfrontalier posibil al unui accident. Unitatea de Experţi utilizează baza de date de substanţe periculoase pentru a evalua posibilul impact asupra mediului şi Modelul de Alarmare în bazinul Dunării pentru a evalua şi prognoza transferul de poluanţi în reţeaua hidrografică. Unitatea de Decizie.S. sunt descrise în Manualul Internaţional de Operare. Comunicarea se face prin internet şi mesaje SMS. cea de-a treia funcţiune o reprezintă nominalizarea instituţiei care trebuie să fie informată sau alertată şi a acţiunilor necesar a fi întreprinse. Sistemul A. cuprinzând atât cursul major al Dunării cât şi afluenţii. transnaţional şi naţional. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul ţărilor riverane. în toate ţările dunărene. funcţionează Sistemul de Avertizare în caz de Accidente (Accident Emergency Warning System – A.sănătăţii umane şi/sau mediului. care este tradus în limbile naţionale ale ţărilor din bazinul Dunării. Fiecare Centru de Alarmare are 3 unităţi de bază: • • • Unitatea de Comunicare.R.S. Odată ce impactul poluării este bine cunoscut.I. care are ca obiectiv general creşterea siguranţei şi protecţia mediului în cazul unei poluări accidentale. pentru Dunărea este activat în eventualitatea unui pericol de poluare transfrontalieră a apei sau în cazurile în care nivelurile concentraţiilor poluanţilor au fost depăşite. trebuie să se confirme dacă poluarea raportată are un impact transfrontalier şi în consecinţă.C.E.C. care decide cu privire la avertizările internaţionale. care primeşte şi trimite mesaje de avertizare (funcţionează continuu).) care intră în structura reţelei transnaţionale de informare în caz de poluări sau situaţii de urgenţă. cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluări accidentale sau de modificări neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundaţiile). La nivelul P. prin furnizarea rapidă de informaţii ţărilor riverane afectate. • asigurarea unui sistem operativ de avertizare. Acest sistem are următoarele scopuri: • comunicarea informaţiilor privind schimbările bruşte în caracteristicile apei.S. fiind o parte integrată a sistemului informatic al I. Procedurile de operare ale Sistemului A. sistemul se ocupă doar cu poluările accidentale.A.W.).E.P.A. Acest sistem a început să opereze în 1997 şi funcţionează.D. La nivelul bazinului Dunării. în prezent.W. În prezent. Fiecare din acestea sunt prevăzute cu un Centru Principal Internaţional de Alarmare (P.C.W.I.

În cazul poluărilor accidentale.E. a fost testat de multe ori pe parcursul diverselor alerte şi a arătat că sistemul A. oxigen dizolvat. impactul poluărilor accidentale este măsurat. probele de apă sunt prelevate şi analizate de laboratoarele Administraţiei Naţionale „Apele Române” de la nivelul Direcţiilor Apelor şi de la nivelul Sistemelor de Gospodărirea Apelor pe raza cărora s-a semnalat poluarea. atât pe parcursul incidentului. se monitorizează unda poluantă. impactul poluării asupra florei şi faunei acvatice sunt transmise factorilor responsabili de la toate nivelurile din Sistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale. Cadrul ce reglementează relaţia bilaterala şi acţiunile operative cu Ucraina în domeniul poluărilor accidentale este constituit de: • „Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră” semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997. cât şi după acesta.: I. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ şi calitativ al resurselor de apă din România. în cadrul acestui proiect se vor moderniza şi automatiza 60 staţii pentru măsurarea nivelului apei. potenţial REDOX.M. precipitaţiilor.fenomene periculoase (îngheţ).I. Un rol important în identificarea eventualelor fenomene de poluări accidentale îl are implementarea Programului Naţional DESWAT în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. După identificarea poluanţilor. Bucureşti). variaţia concentraţiilor în apele de suprafaţă. 26 telepluviometre şi 7 de staţii pentru măsurarea debitelor. limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor accidentale deja produse.S. În relaţiile bilaterale cu ţările vecine:  cu Ucraina este în vigoare Acordul în domeniul gospodăririi apelor în context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de acţiuni şi activităţi specifice ce se derulează pentru prevenirea.E. analizându-se indicatorii specifici până la normalizarea concentraţiilor acestora în apele receptoare.C. având în vedere parametrii biologici sensibili la tipul de poluant.  cu Republica Moldova nu este semnat până în prezent acord la nivel guvernamental.S. 320 . conductivitate. folosinţelor din aval (pentru restricţionarea utilizării apei) şi pentru luarea celor mai eficiente măsuri de combatere a poluării. este capabil să transmită mesajele de avertizare în conformitate cu Manualul de Operare. care retransmit aceste informaţii ţărilor din aval (în caz de poluare transfrontalieră). precum şi pentru sistarea lor. precum şi de alte laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (Ex. Informaţiile privind tipul de poluant. Astfel. temperatura apei şi aerului.W. turbiditate). Modul de operare al sistemului A. De asemenea. 10 staţii pentru calitatea apei (pentru măsurarea pH.W.

Floods and Accidental Pollutions in the Eastern Cross . 4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (art. În capitolul 3. Prut Buget total: 2.Prut: 302. Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu.A. 9.A. iar în capitolul 3. 321 . au fost prezentate detaliat la începutul capitolului 9.4 s-au analizat presiunile semnificative din spaţiul hidrografic Prut Bârlad.104 euro Cofinanţare A. Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu. În prezent regulamentele din relaţia bilaterală cu Ucraina sunt în proces de negociere în vederea actualizării şi armonizării acestora cu prevederile apărute la nivel european.border Region” în cadrul programului Joint Operaţional Programme România-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013 Lider proiect: D. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei s-au luat în considerare două scenarii şi anume:  Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile acestora. componente ale programului de măsuri. Problematica poluărilor accidentale la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este tratată şi într-un proiect internaţional ce este în curs de evaluare: „Monitoring and Warning System for Emergency Situations for Drought.• „Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita”. „Apele Române” – D. 11).696. Analiza Cost Eficienţă O cerinţă esenţială a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (art.  Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potenţialului ecologic bun a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.N.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apă şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorită: • • poluării cu substanţe organice.9. Măsurile de bază şi măsurile suplimentare. poluării cu nutrienţi.563 euro.

1.• • poluării cu substanţe periculoase. pentru corpurile de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu. O etapă importantă este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizării apei pe baza scenariilor de dezvoltare până în anul 2015. în vederea stabilirii unui program de măsuri coerent şi integrat. Figura 9. presiunilor hidromorfologice. 9. 322 . utilizând modelarea matematică pentru azot şi fosfor şi substanţe organice. a poluării cu nutrienţi şi a poluării cu substanţe periculoase au fost prezentate în subcapitolele 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Măsurile de bază pentru reducerea poluării cu substanţe organice. În această etapă s-au elaborat scenarii de prognoză a calităţii apelor pentru anul 2015 în vederea stabilirii impactului cantitativ al măsurilor de bază ce se vor implementa.7. Scenariul optim ce presupune aplicarea măsurilor suplimentare faţă de scenariul de bază a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente stării bune a corpurilor de apă pentru nutrienţi şi substanţe organice.5 şi 9.

În conformitate cu prevederile art. precum şi asigurarea debitelor pentru celelalte folosinţe de apă (debit de servitute). pentru următoarea etapă este necesară realizarea unui normativ care să reglementeze valorile debitului ecologic. din Legea apelor nr. 64 alin.) şi 10% Q (debitul mediu multianual). În acest sens. (1).G. Menţionăm ca în prezent. nr. s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q 95% (unde Q 95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%. În etapele următoare se vor realiza studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. În etapa actuală.• Măsuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice În vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă şi asupra mediului în general. Dacă în actele de reglementare din domeniul gospodăririi apelor este prevăzută asigurarea unui debit mai mare decât 323 . având în vedere asigurarea funcţionării ecosistemelor acvatice în aval de lucrarea hidrotehnică (debit ecologic/salubru).M. în elaborarea Planului de Management. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii. nr. legislaţia românească în domeniu prevede o serie de reglementări. debit necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pentru ecosistemele acvatice în aval de lacurile de acumulare. deţinătorii de lucrări hidrotehnice (prize. În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. 1163/2007. Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autorităţile competente din domeniul protecţiei mediului. debitul care trebuie asigurat în avalul lucrărilor hidrotehnice transversale trebuie să respecte condiţiile din actele de reglementare privind gospodărirea apelor. pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate. pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice. precum şi debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). Aplicarea prevederilor din H. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Dintre aceste măsuri de bază menţionăm următoarele: Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice 1215/2008 al O. Respectarea prevederilor din autorizaţia de gospodărire a apelor pentru toate tipurile de lucrări (inclusiv balastiere). baraje şi lacuri de acumulare) sunt obligaţi să asigure în aval debitele necesare folosinţelor. Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare.

din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. Asigurarea debitului minim necesar pentru menţinerea condiţiilor de viaţă pe corpurile de apă din avalul construcţiilor hidrotehnice trebuie să aibă în vedere o strânsă corelare între măsurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate în amonte de bararea transversală şi starea ecologică determinată pe corpul de apă din aval. Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza funcţie de două categorii . rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. consecinţă a alterărilor hidromorfologice. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun .E. este necesară menţinerea valorilor autorizate. Asigurarea şi menţinerea debitului ecologic va trebui să ţină cont totodată şi de fezabilitatea tehnică a măsurii aplicate.B.) în 2015 sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 (Figura nr. sau un obiectiv mai puţin sever decât P. 9.14). Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S. (Figura nr. Directiva Cadru Apa prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu.corpuri naturale şi corpuri puternic modificate/artificiale după cum urmează: 1.B. 9.E. implicit a conservării şi dezvoltării ecosistemelor acvatice. ţinând cont şi de aportul de bazin.B. În capitolul 6.7) în vederea atingerii stării bune/potenţialului ecologic bun. 2. În situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval. În cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de măsuri (tabel 6.P.13).B.E. 324 . se poate lua în considerare o creştere a acestui debit. pentru corpurile de apă (rezultate în urma aplicării testului de desemnare) care nu ating starea ecologică bună (S.E.valoarea minimă mai sus menţionată a debitului ecologic.) din punct de vedere al elementelor biologice. pe baza unor studii bine fundamentate şi de a căror rezultate se va ţine cont în autorizaţiile emise.3 s-a prezentat abordarea privind desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate.

B. în 2015 NU Atingerea P.B.E. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosinţelor de apă şi asupra mediului în general Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Este fezabil din punct de vedere tehnic să se implementeze aceste măsuri până în 2012 implicând costuri nedisproporţionate (acceptabile)? DA Atingerea P. Prin măsuri de restaurare se înţeleg măsurile ce conduc la atingerea stării ecologice bune a apei (S. în 2021 sau 2027 Figura 9. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.B.E.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenţialul ecologic bun . Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor 325 .E.).B.) în 2015 datorită alterărilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice Selectarea măsurilor care conduc la atingerea P.B.E.P.B..13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E.E.B.E.E.Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea măsurilor pentru a restaura condiţiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea îmbunătăţirilor ce pot fi făcute cu costuri nedisproporţionate şi anul când pot fi operaţionale Aceste măsuri sunt tehnic fezabile şi nu au costuri disproporţionate pentru a fi operaţionale în 2012? DA Atingerea SEB în 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai puţin sever în 2021 sau 2027 Figura 9. sau un obiectiv mai puţin sever decât P.B.

Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru îmbunătăţirea conectivităţii laterale sunt următoarele: • • • restaurarea zonelor umede: foste bălţi. meandre/braţe secundare.) ci doar la atingerea potenţialului ecologic bun (P. restaurarea proceselor naturale. respectiv a unui regim hidrologic corespunzător folosinţelor şi speciilor acvatice şi a unei legături funcţionale între râu şi lunca inundabilă. În continuare se va folosi noţiunea de măsuri de renaturare prin care se înţeleg atât măsurile de restaurare cât şi cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice. Măsurile de renaturare a elementelor peisajului natural în cazul refacerii conectivităţii longitudinale sunt următoarele: • • îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau funcţia pentru care au fost create a dispărut. 326 . bălţi. măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin etc. prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apă în care trăiesc specii migratoare.E. pietriş. De asemenea.B. trebuie luate măsuri specifice funcţie de tipul de specie.B. măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităţii.E. realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversală a cursului de apă. nisip.hidromorfologice sunt măsurile ce nu conduc corpul la atingerea stării ecologice bune (S. renaturare maluri. De exemplu: • • măsuri de realizare a unui pescuit raţional. bolovăniş. pe lângă renaturarea elementelor peisajului natural şi restaurarea proceselor naturale. restaurarea reliefului din lunca inundabilă. restaurarea albiei: vaduri. Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general de următoarele tipuri/categorii: • • • restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural. Pentru creşterea biodiversităţii mediului acvatic este necesară.).

cât şi în aval de barierele transversale (datorită existenţei speciilor migratoare şi pe afluenţi). ecosistemele acvatice antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată de potenţialul ecologic bun sau la starea ecologică bună funcţie de tipul corpului de apă. de altfel acestea constituie în prezent propuneri de măsuri pentru acele baraje cu o înălţime cuprinsă între 15 – 50 m. Corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu până în 2015 vor fi subiectul unei proceduri de justificare a excepţiilor (amânarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau 12 ani. studii de fezabilitate şi proiecte pilot. economice şi de mediu. prezentate în Capitolul 10). prezentate anterior. atât în amonte. în special pentru corpurile de apă situate pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori de medie şi lungă distanţă (Anexa 9. Directiva Cadru Apa cere revizuirea listei cu corpurile de apă puternic modificate şi artificiale la fiecare 6 ani. În acest Plan de Management s-a avut în vedere o serie întreagă de propuneri de măsuri (tabel 6. în general au fost realizate amenajări pentru migraţia peştilor pentru barări cu înălţimea de până la 15 m. s-a considerat că nu mai este necesară refacerea conectivităţii longitudinale. o prioritizare a măsurilor care să asigure în primul rând conectivitatea longitudinală în cazul barărilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori.3).16).Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor. la reactualizarea Planului de Management.7). Pe râurile interioare se consideră că nu există soluţie tehnic fezabilă privind amenajările pentru migraţia peştilor pentru barări transversale ale cursului de apă cu înălţimea mai mare de 15 m. sau adoptarea unor obiective mai puţin severe. el depinzând de modificările sociale. În această etapă de elaborare a Planului de Management s-a avut în vedere. În cazul în care rezultatele activităţilor de monitoring au evidenţiat prezenţa unor specii de peşti migratori. Testul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale trebuie refăcut la fiecare 6 ani. Aceste modificări depind la rândul lor de dezvoltarea noilor tehnologii. pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. Menţionăm că pe plan european. se pot propune studii de specialitate. sau este dificil de găsit o soluţie tehnică pentru o situaţie concretă. În cazul în care nu se poate aprecia efectul măsurii asupra stării ecologice a apei. În al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag să fie revizuit pentru barajele cu înălţimi mai mari de 15 m. în general. 327 . măsuri rezultate în urma desemnării finale a tuturor corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale (subcapitolul 6.

Se pot adopta de asemenea măsuri suplimentare ulterioare pentru creşterea gradului de protecţie sau îmbunătăţirea apelor aflate sub incidenţa Directivei Cadru a Apei. 1. în al doilea ciclu de planificare. se va reanaliza eficienţa măsurilor implementate şi eventual se vor propune alte măsuri care să asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă afectate de presiunile hidromorfologice. al căror cost de investiţii este de 3. Euro. a conectivităţii laterale precum şi alte tipuri de măsuri necesar a fi luate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad. c). Astfel în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se preconizează realizarea unui număr de 43 măsuri. aglomerărilor umane.15 se prezintă locaţia unde se vor realiza măsurile de asigurare a conectivităţii longitudinale. Se precizează ca în prezent nu sunt identificate surse de finanţare pentru aplicarea măsurilor privind conectivitatea laterală (Anexa 9.17 b). în scopul realizării obiectivelor stabilite. dar şi altor surse. În Figura nr. O sinteză a testului de desemnare şi implicit a măsurilor de re-naturare pentru corpurile care riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită presiunilor hidromorfologice se prezintă în Anexa nr. 328 . Pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. 9. având în vedere atingerea obiectivului de mediu propus. Măsurile suplimentare sunt acele măsuri desemnate şi implementate pe lângă măsurile de bază. inclusiv în implementarea acordurilor internaţionale importante la care se face referire în art. • Măsuri suplimentare pentru reducerea poluării cu substanţe organice. b. se propun măsuri suplimentare pentru presiunile punctiforme şi difuze aparţinând activităţilor industriale şi agricole. dar şi altor instituţii (primării şi consilii locale. nutrienţi şi substanţe periculoase în vederea atingerea stării bune a apelor În situaţia în care măsurile de bază implementate nu sunt suficiente pentru atingerea stării bune a apelor. Responsabilitatea realizării măsurilor revine în mare parte Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Direcţia Apelor Prut.5 şi obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7. odată cu creşterea confidenţei în evaluarea stării/potenţialului ecologic. agenţi economici) cu surse de finanţare de la instituţiile precizate. respectiv corpurile de apă stabilite la Capitolul 3. trebuie avută în vedere introducerea de măsuri suplimentare.387 mil. precum şi odată cu finalizarea studiilor de cercetare. fezabilitate şi a studiilor pilot. 9.17 (a.Ţinând cont de aceste aspecte.

Figura 9.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad 329 .

Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. atât măsurile. cât şi instrumentele. Aceste excepţii se prezintă detaliat în capitolul 10.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri Există o delimitare între măsuri şi instrumente. O consecinţă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. cum ar fi o aplicaţie structurală. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. Totuşi.Combinaţia optimă de măsuri de bază şi măsuri suplimentare stabilită pe baza aplicării analizelor cost-eficienţă şi cost beneficiu. conform art.4-4. 4. trebuie văzute ca „măsuri” în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. respectiv la care pot fi aplicate excepţiile de la obiectivele de mediu. Starea corpului de apă Măsuri suplimentare Măsuri de bază Corpuri/Grup corpuri de apă Figura 9. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local. au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. economică sau consultativă. 330 .7 ale Directivei Cadru Apa. conduce la elaborarea unui program de măsuri care să asigure atingerea obiectivele de mediu. pe când instrumentele sunt de natură administrativă.

în special pentru implementarea Axei prioritare 2 şi pentru implementarea Directivei Cadru a Apei şi Natura 2000 (art. iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. . Implementarea măsurilor necesar a fi luate de către fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (F.D. Modelul WaQ (Water Quality) prognozează calitatea apei din punct de vedere al nutrienţilor (azot total şi fosfor total).R. Se aplică ecuaţia de bilanţ de încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. În categoria instrumentelor de aplicare/sprijinire a programelor de măsuri se regăsesc: • Taxe/subvenţii.taxă pe pescuit.subvenţii acordate pentru dezvoltarea agriculturii ecologice/organice. sunt prezentate şi estimări de costuri unitare specifice pentru evaluarea cheltuielilor de investiţii şi operare a măsurilor suplimentare propuse.20.A. sunt prezentate pe familii de măsuri în Anexele nr. Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplică pentru prognoza calităţii apelor din punct de vedere al poluării cu substanţe organice.Pentru a realiza o prognoză a calităţii apelor la nivel de bazin/spaţiu hidrografic în anul 2015.subvenţii/plăţi pentru aplicarea programului Naţional de Dezvoltare Rural. respectiv a reducerii poluării cu substanţe organice. De asemenea. Acest sprijin are la bază Programul Naţional de Dezvoltare Rurală care acoperă o perioada de 7 ani (1 ianuarie 2007 – 31 331 . Rezultatele aplicării modelarii calităţii în anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului măsurilor de bază.E.9. precum şi instrumente de selectare a priorităţilor în luarea măsurilor suplimentare de reducere a poluării. difuze cât şi fondul natural. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de subbazine. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare Rurală. precum şi al poluării cu alţi poluanţi. .18 . . 9. Categoriile de măsuri suplimentare propuse de Administraţia Naţională „Apele Române” pentru diminuarea efectelor presiunilor din activităţile umane în vederea îmbunătăţirii stării apelor.) în conformitate cu Regulamentul nr. nutrienţi şi substanţe periculoase şi aplicabile activităţilor economice (industriale şi agricole) şi aglomerărilor umane. 38 al Regulamentului 1698/2005). s-a utilizat modelarea matematică cu ajutorul a două modele de calitate a apei (modelele WaQ şi QUAL 2K).

privind sistemele de canalizare).. pentru a compensa în zonele în cauză costurile suportate şi pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate în urma 332 .. În Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea riscului poluării apelor (de ex. cât şi prin Axa 3.D. Pe lângă aceste acţiuni din Axa 2 mai există şi alte intervenţii.). Axa 2 a P. de a susţine Natura 2000.R.R. precum şi un plan de finanţare. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acordă utilizatorilor. aplicarea agriculturii organice. menţinerea terenurilor necultivate.decembrie 2013) şi care conţine axele şi măsurile propuse pentru fiecare axă. Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului rural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţelor agricole cât şi al celor forestiere.D.A.cu valoare naturală înaltă). care pot fi susţinute prin F.D. Unul dintre scopurile sprijinului prevăzut pentru axa 2 şi care are relevanţă în acest context este de a acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecţie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice. acoperirea terenurilor etc.A. realizarea şi menţinerea zonelor de protecţie pentru captările de apă. realizarea şi menţinerea zonelor tampon de-a lungul apelor. aplicarea practicilor de Agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. din care 82% reprezintă aportul F. conversia terenurilor arabile în păşuni. care vor aduce un aport important protecţiei resurselor apelor (de ex.E. de a îndeplini obligaţiile prevăzute de Directiva Cadru Apa şi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice. reducerea utilizării fertilizanţilor şi a pesticidelor. anual şi pe hectar de suprafaţă agricolă utilizată. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitraţi şi sprijinul din Axa 3.conform priorităţilor de mediu ale U. cerinţele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice.R. sprijinite atât prin Axa 1. referitoare la Agricultură şi silvicultură – şi de a menţine sistemele agricole de tip HNV (high natural value . are o valoare totală de aproximativ 2.E. apei şi solului .E. restaurarea şi întreţinerea zonelor umede. În continuare se prezintă câteva măsuri de dezvoltare Rurală legate de managementul apei: investiţii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd).N. conservarea solului (reducerea arăturilor.3 miliarde Euro. instruiri pentru fermieri.

De asemenea. • Aranjamente de cooperare Ex. de introducere şi comercializare pe piaţa de profil a detergenţilor fără conţinut de fosfaţi. unde câteva ţări au implementat-o cu succes printr-o abordare legislativă la nivel naţional. Aplicarea măsurilor Art. 38 trebuie să aibă în vedere. studii Ex: Consultanţă pentru fermieri. fie prin acorduri voluntare. şi în special la nivelul Districtului Internaţional al Dunării. (Directivele pentru reţeaua Natura 2000) şi 2000/60/C. Instrumentul reprezintă o posibilitate multiplă de posibile cooperări între diferiţi actori la diferite niveluri (ex.E. (Directiva Cadru Apa). De asemenea.Bârlad sunt necesare măsuri suplimentare pentru activităţile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apă în sub-bazinele hidrografice: Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av. 1698/2005.R. Subvenţii locale – producător agricol. iar măsurile propuse se referă la: aplicarea codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile.: Crearea unor structuri eficiente de cooperare între fermieri şi companiile de apă. 92/43/C. la nivel european există preocupări privind 333 .D. Utilizarea acestui articol în programul de dezvoltare Rurală cere ca programul de măsuri al Planului de Management să fie stabilit. caz de secetă). Se precizează că o dată cu prevederea sprijinului.E. având în vedere acceptanţa acestor măsuri. Regulile de implementare a articolului 38 al Regulamentului nr. de asemenea o negociere între autorităţile de gospodărirea apelor şi fermieri şi autorităţile pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală. Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerările umane în ceea ce priveşte poluarea cu nutrienţi este şi măsura suplimentară care poate fi promovată.. vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2009. dacă este necesar. elaborate la nivel european. măsurile devin obligatorii. se vor identifica zonele/sub-bazinele pentru care este necesar a se implementa măsurile specifice.punerii în aplicare a Directivelor 79/409/C. propunerea de suport este de 500 Euro/ha pentru primii 5 ani şi 200 de Euro/ha pentru următorii ani. nu este prevăzută o alocaţie financiară pentru aplicarea acestui Articol. este puţin probabil ca acest sprijin să se acorde până în 2013. fie prin legislaţie. Această măsură privind utilizarea detergenţilor fără fosfaţi este amplu dezbatută la nivelul Uniunii Europene. studii de cercetare ştiinţifică şi studii de proiectare tehnică.E. În cazul în care acest sprijin se va acorda până în 2013. Vaslui. La nivelul spaţiului hidrografic Prut .E. putându-se chiar realiza un addendum la programul de măsuri. Întrucât în P.N. • Consultanţă.E.

promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea utilizării detergenţilor fără fosfaţi. În România nu au existat angajamente voluntare care să se refere la reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţi. În anul 2008, Ministerul Mediului a iniţiat câteva întâlniri cu Asociaţia Producătorilor de Detergenţi şi Cosmetice (RUCODEM), precum şi cu principalii producători de detergenţi din România, în vederea realizării unui acord voluntar pentru producerea şi comercializarea detergenţilor fără fosfaţi. Discuţiile vor continua până la realizarea unui acord pe baze voluntare, având în vedere şi faptul că la nivelul Districtului Internaţional al Dunării, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a agreat împreună cu statele semnatare reducerea conţinutului de fosfaţi din detergenţii de spălare comercializaţi cu 90% până în anul 2013 (Resolution of the 10th I.C.P.D.R. Ordinary Meeting, December 2008). În vederea realizării efective a unui acord voluntar cu producătorii şi importatorii de detergenţi sunt necesare eforturi pentru intensificarea conştientizării producătorilor de detergenţi privind beneficiile asupra mediului, pentru îmbunătăţirea comunicării dintre factorii de decizie şi sectorul privat, precum şi acţiuni pentru acordarea unor facilităţi de promovare pentru companiile producătoare. Pentru buna implementare a prevederilor Directivelor 79/409/C.E.E. şi 92/43/C.E.E. sunt necesare măsuri suplimentare în domeniile: • conservarea habitatelor dependente de apă; • conservarea speciilor dependente de apă; • utilizarea durabilă a resurselor; • management şi administraţie. Aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbărilor climatice, a fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă, precum şi protecţia corpurilor de apă subterană. În acelaşi timp este necesară o cunoaştere mai bună a situaţiei pe teren privind distribuţia spaţială a habitatelor şi speciilor. O altă categorie de măsuri sunt cele care contribuie la scăderea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor protejate şi riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea şi creşterea suprafeţelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesară coordonarea activităţii instituţiilor interesate şi diminuarea situaţiilor conflictuale între acestea. În Anexa nr. 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă. Aceste măsuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate şi aprobate până în prezent pentru

334

ariile naturale protejate, fiind introduse doar acele măsuri care au legătură cu habitatele şi speciile direct dependente de apă. Pe parcursul implementării practice, măsurile suplimentare şi instrumentele trebuie adaptate fiecărei situaţii în parte, suplimentate şi comparate cu valorile experimentale/ştiinţifice. Astfel, catalogul instrumentelor şi măsurilor este un catalog „deschis”, care poate fi extins în cazuri specifice. Potrivit cerinţelor Art. 14 al Directivei Cadru Apa, la stabilirea programului de măsuri trebuie asigurată informarea, consultarea şi implicarea activă a factorilor interesaţi în luarea deciziilor şi a factorilor interesaţi în domeniul gospodăririi apelor. În acest context, stabilirea finală a programului de măsuri, respectiv adoptarea măsurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultării şi implicării active a acestora. Procesul s-a desfăşurat începând cu 1 ianuarie 2009 şi s-a finalizat în 10 noiembrie 2009. Detalii privind procesul de consultare pentru elaborarea Planului de Management se regăsesc în cap. 11.

Analiza cost-eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală

Analiza Cost - eficienţă reprezintă o tehnică de evaluare care furnizează o prioritizare, graduare a măsurilor suplimentare pe baza costului şi eficientei ecologice, unde celei mai „cost eficiente” măsuri i se atribuie „ranking-ul” cel mai înalt (costul cel mai redus raportat la efectul cel mai bun în plan ecologic).

Cadru general Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apă, identificate în cadrul analizei de reevaluare a riscului, au fost selectate cele mai relevante măsuri suplimentare care în combinaţie cu măsurile de bază duc la atingerea stării bune a corpului de apă aflat la risc. Analiza Cost Eficienţă realizată la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru măsurile suplimentare are drept scop prioritizarea măsurilor suplimentare având gradul cel mai înalt de eficienţă în planul elementelor biologice de calitate. În contextul abordării analizei cost-eficienţă există o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaţie structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. O consecinţă a acestui fapt este

335

că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile, cât şi instrumentele, trebuie văzute ca „măsuri’’ în concepţia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare. Prioritizarea celor mai „cost-eficiente” măsuri în scopul atingerii stării bune este realizată pentru corpurile de apă de suprafaţă. Problematicile apelor subterane sunt parţial acoperite de o serie de măsuri şi instrumente care pot fi aplicate atât pentru apele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate în zone cu poluare difuză. Abordare Analiza cost-eficienţă este realizată într-o succesiune de 5 etape, astfel: Etapa 1: Selectarea sistemului de măsuri suplimentare pe baza presiunilor identificate Analiza cost-eficienţă realizată la scara sub-bazinului hidrografic are în vedere măsurile suplimentare la nivelul corpurilor de apă din cadrul sub-bazinului care riscă să nu atingă obiectivele până în 2015, datorită presiunilor semnificative. În ipoteza analizată, măsurile suplimentare propuse conduc în totalitate la atingerea stării/potenţialului bun prin realizarea reducerii poluanţilor (conform modelărilor WAQ, QUAL 2K, balanţa masică). Etapa 2: Clasificarea efectului măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate Pentru evaluarea eficienţei în plan ecologic a măsurilor suplimentare au fost luate în calcul principalele grupuri de indicatori definite în Anexa V a Directivei Cadru a Apei (FP – fitoplancton, FB/MF - fitobentos/macrofite, MZB - macronevertebrate, P - peşti (ihtiofauna). Etapa 3: Evaluarea efectului măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi a măsurilor aferente alterărilor hidromorfologice Efectele au fost evaluate în conformitate cu Anexa 1 „Efectul măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze” clasificate în funcţie de sursa de presiune/măsură şi Anexa 2 „Evaluarea efectelor măsurilor propuse pentru C.A.P.M. în

336

cazul elementelor biologice reprezentative” la „Elementele metodologice privind evaluarea analizei cost eficienţă”. Etapa 4: Prioritizarea măsurilor în baza raportului „cost eficienţă” Ţinând cont de valoarea de capital (valoarea investiţiei), de costurile de operare şi întreţinere, de efectul măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate, măsurile suplimentare au fost prioritizate. Evaluarea costurilor aferente măsurilor suplimentare a ţinut cont de evaluarea costurilor directe (la modul cantitativ) precum şi de evaluarea costurilor indirecte (estimate calitativ). Etapa 5: Analiza măsurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic, din punct de vedere al atingerii obiectivelor Scopul acestei etape a fost: - de a veni cu un raport logic care să arate cu care investiţie şi pe ce perioadă obiectivele de mediu pot fi atinse; - de a descrie un criteriu de prioritizare şi analiză a posibilităţii de implementare a măsurilor. Identificarea unei singure şi optime soluţii s-a dovedit dificilă, pentru ca unele costuri şi - probabilitatea atingerii ţintei pot fi doar evaluate calitativ. A fost realizată o analiză a măsurilor suplimentare prioritizate în baza criteriului „cost – eficienţă” din punct de vedere al probabilităţii de implementare a măsurilor în 2012 şi al impactului acestora în plan indirect, tradus prin evaluarea calitativă a costurilor indirecte. Astfel, la nivelul Direcţiei Apelor Prut măsurile suplimentare necesare atingerii obiectivelor de mediu au fost grupate la scara a 2 subbazine hidrografice (Podu IloaieiHolboca şi Satu Nou-av. Vaslui). Analiza la scară a fiecărui bazin hidrografic este prezentată în Anexa nr. 9.22 „Analiza cost eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală”. În Anexa nr. 9.23 se prezintă măsurile suplimentare şi instrumentele aplicate la nivelul corpurilor de apă, pentru diminuarea efectelor poluanţilor în vederea îmbunătăţirii stării apelor din sub-bazinele hidrografice Bahlui – Podu Iloaiei – Holboca şi Vaslui – Satu Nou – av. Vaslui.

337

La nivelul spaţiului hidrografic Prut - Bârlad au fost identificate un număr total de 13 măsuri suplimentare şi 2 instrumente în scopul atingerii potenţialului ecologic bun al corpurilor de apă. Costul total necesar realizării măsurilor suplimentare şi aplicării instrumentelor suport de realizare a acestora se ridică la 42,4 mil. Euro. Diferenţa de 3,384 mil. Euro faţă de valoarea din tabelul 9.11 reprezintă costul total al măsurilor suplimentare necesar a fi aplicate pentru atenuarea efectelor presiunilor hidromorfologice.

* * *

În tabelul nr. 9.11 în care se prezintă planificarea în perioada 2010 - 2027 a costurilor totale ale măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, se observă că 82,03 % din alocarea financiară revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (obs.: categoria de presiune predominantă la costuri), respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie. Acest efort financiar se concretizează, aşa cum reiese din Figura nr. 9.17, în valoarea de 572 euro/locuitor. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este cea cu termenul de conformare în anul 2010, cu o valoare planificată de 789,75 mil. Euro. Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad Costul măsurilor de bază (milioane Euro) 2010 2015 2021 Costul măsurilor suplimentare (milioane Euro) 2010 0 0 0 2015 2021 2010 Costul total al măsurilor (milioane Euro) 2015 2021 2027 0 0 0 0 0 0.00

Categoria de presiune

Aglomerări 760.51 364.18 291.21 Industrie Agricultură Hidrologie Morfologie Total 27.99 5.81 0.81 0 0 0 1.25 278.56 0 0 0 0

0.01 41.07 760.51 0.06 0 0 1.27 0 0 27.99 1.25 0 0

364.19 332.27 5.870 278.56 0.004 3.380 0.81 1.27 0 0

0 0.004 0 0.00 3.38

789.75 648.55 292.01

3.46 42.33 789.75 652.010 334.34

338

572 euro/loc

Figura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad

Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora, îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor prioritar periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.

10. Excepţii de la obiectivele de mediu 10.1. Analiza Cost Beneficiu şi Analiza de disproporţionalitate

10.1.1.

Analiza Cost Beneficiu

Analiza cost beneficiu (A.C.B.) are drept scop determinarea beneficiului net al unui program de măsuri aplicabil la o anumită scară (corp de apă/subbazin/bazin/naţional).

339

Analiza cost-beneficiu (A.C.B.) are ca rezultat final justificarea aplicării excepţiilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art. 4.4. şi 4.5 din Directiva Cadru Apa). În cadrul analizei Cost Beneficiu se vor investiga costurile şi beneficiile programului de măsuri, din perspectiva beneficiului adus mediului. Semnificaţia acestui lucru este că nu sunt avute în vedere doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul, ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.

Abordare Analiza Cost Beneficiu (A.C.B.) a fost luată în considerare când toate măsurile de bază şi suplimentare necesare pentru atingerea stării ecologice au fost identificate şi cuantificate. A.C.B. a fost aplicată numai măsurilor suplimentare în procesul de justificare al excepţiilor Analiza cost beneficiu este realizată într-o succesiune de 4 etape, astfel: Etapa 1. Definirea scării de evaluare: Scara de analiză: subbazinul hidrografic. Etapa 2. Prescreening-ul măsurilor suplimentare Se bazează pe rezultatele Analizei Cost Eficienţă care a realizat o prioritizare a măsurilor suplimentare în baza criteriului „cost – eficienţă”. Etapa 3. Evaluarea Costurilor şi Beneficiilor Evaluarea costurilor directe, financiare (de investiţie, operare şi întreţinere) – la modul cantitativ, precum şi a costurilor indirecte – la modul calitativ), a fost realizată în cadrul Analizei Cost eficienţă. Evaluarea beneficiului are ca punct de plecare măsurile suplimentare aferente presiunilor: poluare cu nutrienţi, substanţe organice şi substanţe prioritar periculoase din surse punctiforme şi difuze, precum şi măsurile aferente presiunilor hidromorfologice care au fost grupate şi prioritizate la scară subbazinală în analiza Cost Eficienţă şi pentru care au fost identificate de asemeni costurile. Aceste măsuri au fost transpuse într-o Fişă de evaluare a beneficiului de mediu în scopul evaluării, în prezent, la modul calitativ a beneficiului în subbazinul respectiv pentru

340

1 Fişe de evaluare beneficii de mediu. astfel: Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată prin compararea costurilor şi beneficiilor. Analiza comparativă cost beneficiu. 10.o serie de indicatori selectaţi ca fiind cei mai relevanţi. Analiza de disproporţionalitate Analiza de disproporţionalitate. similar analizei cost eficienţă. respectiv în ce proporţie costul total (de capital şi indirect) va fi considerat disproporţionat. Etapa 4. plecând de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu. dacă costurile depăşesc beneficiile printr-o marjă de siguranţă-prag) şi/sau dacă costurile nu sunt suportabile financiar. Abordarea analizei de disproporţionalitate este bazată pe rapoarte de cercetare.2. Proporţionalitatea costurilor a fost evaluată proporţional cu nivelul curent al cheltuielilor. folosind criteriul excedentului de la bugetul statului. a fost realizată din punct de vedere al Beneficiului (Raport Cost Beneficiu) şi al susţinerii financiare. Scara de analiză este cea a subbazinului hidrografic. Compararea costurilor şi beneficiilor Include: comparaţia costurilor şi beneficiilor pentru toate măsurile suplimentare identificate în cadrul analizei cost eficienţă evaluarea globală a raportului cost beneficiu ţinând cont şi de beneficiul monetar estimat Informaţii privind compararea costurilor şi beneficiilor sunt prezentate în Anexa 10.1. prezentări şi schimburi informaţionale şi ţine cont de 2 aspecte: beneficiul (de mediu şi monetar) adus de măsurile suplimentare.2. Informaţii detaliate privind evaluarea beneficiului sunt prezentate în Anexa 10. Astfel: Costurile disproporţionate sunt acele costuri care depăşesc beneficiile de mediu şi monetare realizate prin atingerea „stării bune” a corpurilor de apă (sau posibil. Astfel: 341 . susţinerea financiară a măsurii. Analiza de disproporţionalitate a fost abordată în 2 etape.

7. (5). deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenţei unor cauze naturale sau „forţă majoră” (art.Măsurile suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice şi surselor agricole vor fi analizate la scară naţională prin prisma excedentului bugetar de la bugetul de stat. Excepţiile de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor de mediu şi a procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor. (6) şi (7) ale Directivei Cadru Apa. modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană. 2.3 Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare. 3. 10. costul măsurilor suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice va fi raportat la cota bugetară alocată lucrărilor de investiţii în domeniul lucrărilor gospodăririi apelor.2. 4(4). deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi nu toate obiectivele de mediu pot fi atinse în cadrul actualului Plan de Management. 4. atingerea unor „obiective de mediu mai puţin severe” în anumite condiţii (art. Stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu 10. 4(4).1. Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apă din Planul de Management se clasifică în următoarele categorii (tipuri): 1. incluzând aici şi lucrările de reconstrucţie ecologică. Procesul de stabilire al excepţiilor şi implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic şi iterativ ce va fi dezvoltat şi îmbunătăţit în următoarele cicluri de planificare. noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă. Principii generale privind excepţiile de la obiectivele de mediu În situaţiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu prevăzute în cap. adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (art. 4 (6). 4 (5). sau deteriorarea 342 . prelungirea termenului de atingere al „stării bune”. care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani. costul măsurilor suplimentare aferente surselor agricole va fi raportat la principalul indicator macroeconomic aferent agriculturii (Valoarea Adăugată Brută). pe baza rezultatelor din actualul Plan de Management Bazinal. se pot aplica excepţii de la obiectivele de mediu în condiţiile prevăzute de Art. Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare este prezentată în Anexa 10. fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă.2.

activităţile industriale (Anexele 9.5). 343 . după ce evenimentele au avut loc.2.2.11). 9. (8).12. Tuturor categoriilor de excepţii identificate în Planurile Bazinale le sunt aplicabile două principii (Art.B. În cazul corpurilor de apă care nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită faptului că implementarea măsurilor de bază pentru aglomerări umane (prezentate în Anexele 9. 9.14) nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271).. Aplicarea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă Corpuri de apă de suprafaţă La nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. dintr-un număr total de 339 corpuri de apă. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu. 243 corpuri de apă ating obiectivele de mediu în 2015. urmând a fi aplicate în următoarele cicluri de planificare.M. 10.stării unui corp de apă de suprafaţă (inclusiv de la starea foarte bună la starea bună) ca rezultat al noilor activităţi durabile umane de dezvoltare.4.5. se stabilesc excepţii de tipul 4. Informaţii detaliate privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile de aplicare ale excepţiilor sunt prezentate în Anexa 10. 9.4 (prelungirea termenelor). pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. pentru 96 corpuri de apă aplicându-se excepţii de la obiectivele de mediu (Figura 10.4. (9)): • excepţiile care se aplică unui corp de apă nu trebuie să excludă sau să afecteze/compromită permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district de bazin. 9. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10.1 şi Figura 10.3. Excepţiile de tipul 4. 9.7. nu se regăsesc în actualul P.6.2. • aplicarea excepţiilor să fie corelată/consistentă cu implementarea altor reglementări legislative la nivel comunitar. cel puţin acelaşi grad de protecţie trebuie atins prin aplicarea excepţiilor ca şi cel asigurat de către legislaţia comunitară existentă. Aplicarea excepţiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 66 corpuri de apă naturale (stare ecologică şi chimică) şi 30 corpuri puternic modificate (potenţialul ecologic). 4. 9.15) şi agricultură (Anexele 9.6).3).13 şi 9. precum şi justificările de aplicare ale excepţiilor (Anexa 10.

Bârlad 344 .Figura 10. 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut .

345 . Dintre excepţiile de tipul 4. 96 (28. • • Nu se aplică excepţii de tipul 4. 4.5). (obiective de mediu mai puţin severe).4 aplicate corpurilor de apă. de la 96 corpuri de apă cu excepţii în 2015.  3 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului ca implementarea măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271). 10.59 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 şi datorită costurilor disproporţionate.2.4 (prelungirea termenelor). La nivelul s.7 al Directivei Cadru Apa.  Nu sunt corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că numai implementarea măsurilor suplimentare (măsuri pentru reducerea efectelor cauzate de presiunile hidromorfologice) nu se realizează până la 22 decembrie 2012.7. din care:  93 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de apă datorită faptului că implementarea măsurilor de bază nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271).-10. atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinţelor şi prevederilor Art.h. numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare. pentru cazuri specifice. au rezultat următoarele: • Sunt aplicate numai excepţii de tipul 4. atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015. aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată (fig. la un corp de apă în cadrul celui de al 2-lea ciclu de planificare şi la un corp de apă în cadrul celui de al 3-lea ciclu de planificare.32 %) corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită fezabilităţii tehnice şi (din acestea) 2 (0. Prut-Bârlad. Se menţionează că starea corpurilor de apă din actualul Plan de Management reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului „nedeteriorării stării” corpurilor de apă. (în relaţie cu proiectele viitoare de infrastructură).5.Din analiza efectuată la nivelul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad. Nu se aplică excepţii de tipul 4.

4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021 346 .41% 1 0.2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în anul 2007 242 71.3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015 Figura 10.29% stare f oarte bună stare bună 96 28.198 58.30% nu ating starea bună Figura 10.29% stare f oarte bună stare bună 140 41.32% excepţii Figura 10.39% 1 0.

1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare.7).1. În aceste condiţii cantitatea de nutrienţi şi substanţe organice se constituie ca un aport suplimentar de poluare care va produce în anul 2015 deteriorarea stării corpului de apă de la stare foarte bună la stare bună sau de la starea bună la starea moderată. Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. se prezintă obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10. 11. Corpuri de apă subterană În cazul corpurilor de apă subterană ROPR02 şi ROPR03 se solicită excepţia de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepţii de la obiectivele de mediu. Aspecte cantitative şi schimbări climatice 11. 347 .5 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027 În anumite cazuri se poate constata deteriorarea stării corpului de apă ca urmare a construirii unor staţii de epurare care transferă poluarea difuza de la aglomerările fără sisteme de canalizare în poluare punctiformă cu evacuare direct în resursa de apă.Figura 10.8). cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu două cicluri de planificare (2027). precum şi justificările de aplicare a excepţiilor (Anexa 10. 4(4) al Directivei Cadru a Apei.

soluţiilor şi lucrărilor pentru: realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse. măsurilor. navigaţie. respectiv Planul de management bazinal. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii. variaţia în timp şi spaţiu a secetei. soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor. zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă. Fenomene de aridizare/deşertificare – în ceea ce priveşte acest fenomen este necesară prezentarea zonelor expuse la secetă în România (zona de sud a ţării. determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. zona Dobrogei. peisagistică etc. care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. şi cuantificarea caracteristicilor acestora: frecvenţa. diminuarea efectelor secetelor. excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor. durata. acvacultură. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor. secetă. diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii. identificarea acţiunilor. tendinţelor de aridizare. parte din Podişul Central Moldovenesc etc. extinderea şi intensitatea secetelor. care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. utilizarea potenţialului apelor. extragerea de materiale de construcţii. 348 .). agrement. eroziunea solului). determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă. acţiunilor.determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. turism. . exces de umiditate. utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrică.). Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană.Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului. indicatori de secetă. Seceta. evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic.

În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturate şi separat. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile G. pe termen scurt. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor socialeconomice. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. faza de restricţii.I. încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. Inundaţii ..Se are în vedere o prezentare sintetică. În cadrul Strategiei naţionale privind reducerea efectelor secetei. exces de apă datorită funcţionării sistemelor de irigaţii. populaţia afectată de fenomenele de secetă. La nivelul Direcţiilor Apelor sunt elaborate Planuri bazinale de restricţii care să aplice restricţii în alimentarea cu apă. pe surse de producere a fenomenului: nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări). 349 . măsurile. cu menţionarea debitelor utilizate şi debitelor minime necesare. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. a celor care prezintă interes pentru asanare. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate. ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. care au fost reactualizate. mediu şi lung sunt menţionate măsuri care să permită gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seceta hidrologică. administrate şi utilizate în exploatare. pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri). a habitatelor şi a condiţiilor de mediu. Programele de măsuri se stabilesc cel mai târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. faunei. • toate folosinţele de apă. ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală. realizate.- caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. precum şi măsuri de raţionalizare în folosirea apei. la nivel de bazin hidrografic. pe judeţe. completate şi aprobate în anul 2009 şi care conţin. Toate acţiunile. corespunzătoare condiţiilor locale concrete. faza de atenţie-avertizare.S.

acest plan va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice.2009. ce se elaborează la nivel de bazin sau spaţiu.Planuri de gestiune a riscului la inundaţii …………… . . Activităţile de management al inundaţiilor se constituie într-o problema de politică... . Administraţia Naţională „Apele Române” şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au realizat eşalonarea elaborării componentelor planurilor de amenajare astfel încât elaborarea să se desfăşoare simultan pentru toate bazinele hidrografice. Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice..11.2011 22..2015 350 . În vederea stabilirii acţiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii. Cerinţele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii trebuie integrate în schemele Directoare şi constau în următoarele etape de transpunere şi implementare: .Evaluare preliminară a riscului la inundaţii …………. se avizează de către Comitetul de bazin la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se aprobă prin Hotărârea Guvernului”.Elaboratorul schemelor directoare şi a programelor de măsuri prevăzute în lege este nominalizat în Legea apelor nr.12. . Programul Naţional de Prevenire.2013 22. mediu şi lung. Acestea sunt: Planul de Management al Riscului la Inundaţii. prevenirea. Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor.Revizuire/reactualizare la fiecare 6 ani. Aceste planuri se elaborează în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii şi cu prevederile Directivei 60/2007/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii.12. în decembrie 2009.Primul raport asupra zonelor de risc la inundaţii va fi inclus în raportul asupra schemelor directoare – luna septembrie 2009 . 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare: „schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute [. 22.] se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională „Apele Române”. a bunurilor şi a mediului împotriva fenomenului de inundaţii. având ca scop protecţia vieţii. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. de planuri şi programe de termen scurt.12.Hărţi de hazard şi risc la inundaţii ………………….Transpunere în Legea Apelor până cel târziu la 26.

Se va acorda atenţie: Amenajării râurilor interioare. judeţene. În zilele noastre. mediului şi infrastructurii.2. 1208/2006). 11. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei datorită efectului de seră. pentru a lua măsuri imediate şi corecte în vederea adaptării la condiţiile climatice viitoare.- Planuri bazinale. de creşterea ratei de consum a resurselor de către societatea umana şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor. Continuarea implementării Strategiei de management al riscului la inundaţii în perioada 2009-2012 necesită investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. aprobat prin HG nr. mărirea gradului de siguranţă a lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor aflate în derulare. Reamenajării fluviului Dunărea (Proiectul de Reabilitarea ecologică şi economică a luncii Dunării. Schimbări climatice Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creşterea populaţiei globului. Întreţinerii şi exploatării în condiţii de siguranţă a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor. Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor va fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. municipale. pentru lucrări noi în zonele afectate frecvent de inundaţii. Semnale ale schimbărilor climatice în România Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un domeniu complex în care trebuie să ne îmbunătăţim cunoaşterea şi înţelegerea. în decembrie 2009. Observaţiile şi măsurătorile efectuate pe mapamond şi pe teritoriul României asupra unor parametri climatici şi efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite 351 . care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico–sociale. Amenajării bazinelor hidrografice cu scurgere torenţială. - Planul de management al zonelor inundabile. schimbările climatice au devenit o realitate oficial recunoscută. care constituie surse de risc asupra populaţiei. elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele de planuri operative de intervenţie.

Ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale. schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii de transport a albiilor. în decursul timpului. prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de apă. datorită. Acest debit suplimentar conduce la supraînălţări ale 352 . După această tornadă. menţionăm următoarele: • În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României. • Apariţia fenomenului de aridizare a climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii: . Şase inundaţii catastrofale s-au produs pe teritoriul României în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0. Vedea şi Olt.. . în principal.semnale care susţin ipoteza schimbărilor climatice.Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul României. • Apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România În data de 12. de exemplu ploaia de 120 mm căzută în 40 de minute la Cuculeasa lângă Buzău pe data de 22 iunie 1999 şi ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005. care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii etc.4°C. cu creşterile cele mai mari de până la 0.08. 26 în secolul al XVIII-lea. iulie bazinele Trotuş şi Siret inferior. iunie bazinele Argeş. schimbărilor de ordin climatic şi îndiguirii în amonte a Dunării şi a afluenţilor.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă. viituri catastrofale: 10 în secolul al XVI-lea.5%: aprilie bazinele Timiş şi Bega.5°C şi la Bucureşti 42. frecvenţa producerii acestora pe teritoriul României a crescut. de când există măsurători meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu s-au înregistrat 43. septembrie bazinele Ialomiţa. Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora a crescut. Dintre semnalele produse pe teritoriul României. • Creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate. • Creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m3/s În ultimii 166 ani se remarcă o tendinţă de creştere a debitelor maxime pe Dunărea la Baziaş cu 1200 m3/s datorită. demne de luat în considerare. 19 în secolul al XVII-lea. august bazinul Siret superior.4° C în zonele industriale. în principal. Dâmboviţa şi litoral. 28 în secolul al XIX-lea şi 42 în secolul al XX-lea. decembrie bazinele din spaţiul hidrografic Banat.

E. Astfel proiectul a fost dezvoltat şi în România iar raportul tehnic efectuat către U. care ţin seama de schimbările de ordin climatic. • Creşterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860-2004. atât a componentelor structurale cât şi cele nestructurale şi pentru adaptarea graficelor dispecer şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat şi la noile cerinţe de apă. În proiect a fost analizat şi impactul schimbărilor climatice asupra marilor aglomerări urbane şi industriale. necesare pentru calibrarea modelului. sociale şi economice. au fost dezvoltate o serie de proiecte ştiinţifice menite să clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbărilor climatice asupra diferitelor componente de mediu. 1. CECILIA: Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est şi evaluarea vulnerabilităţii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbărilor climatice şi de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate în Europa Centrală şi de Est. 353 . − Inventarierea consumatorilor de apă existenţi.nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul românesc al Dunării. Proiectul conţine studii de hidrologie. şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării a cuprins următoarele etape: − Selectarea datelor de intrare. ceea ce implică costuri suplimentare pentru a asigura acelaşi grad de protecţie împotriva viiturilor. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice pentru studiul vulnerabilităţii sistemelor de gospodărirea apelor la schimbările climatice probabile. − Crearea bazei de date şi validarea ei. − Calibrarea parametrilor modelului de simulare a scurgerii medii lunare. Acţiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbările climatice. meteorologice şi hidrologice. În continuare sunt prezentate câteva proiecte relevante. de calitatea apei şi de management al resurselor de apă (în principal pe râuri de lungime medie şi în zona costieră a Mării Negre). În districtul internaţional al Dunării în general. precum şi în România. Evaluarea cerinţelor viitoare de apă din bazinele hidrografice analizate. − Evaluarea resurselor şi a posibilităţilor de asigurare a cerinţelor de apă. a cetăţenilor şi bunurilor acestora. Accentul a fost pus pe realizarea de aplicaţii de modelare pe climă şi studii de impact în sectoare cheie din regiune.

care rezultă din diferite scenarii climatice viitoare. în timp ce în zonele montane înalte atrage atenţia topirea gheţarilor. − realizarea simulărilor hidrologice în bazinele hidrografice Mureş şi Argeş pentru perioada de referinţă 1950 – 2000 şi respectiv pentru perioada de analiză de impact 2001 – 2050. selectate în vederea analizei de impact a schimbărilor climatice . obţinute de către parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale. la scări diferite de timp. impactul pe termen lung al schimbărilor climatice globale.: Ungaria. de scurtă şi lungă durată. care conduce la mişcări ample ale masei de apă.râuri şi lacuri . ENSEMBLES: Proiect ce furnizează un ansamblu de predicţii climatice şi impactul lor Acest proiect implică folosirea de programe de schimbări climatice ce prelucrează semnale după modelul Regional Climate Change condus de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice Proiectul are ca scop: dezvoltarea unui sistem de predicţie pentru schimbările climatice prin modele de bună rezoluţie. prin studierea în detaliu a trei ţări din E.E. − descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mureş şi Argeş. globale şi regionale. hazardul şi vulnerabilitatea de mediu continuă. Obiectivul general al proiectului este de a avea o contribuţie pozitivă şi de a face faţă acestor provocări. în formatul specific modelului hidrologic de simulare. În România s-au finalizat următoarele activităţi: − descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ. − realizarea interfeţelor software de preprocesare şi preluare a datelor meteorologice de intrare. CLAVIER: Schimbările climatice şi variabilitatea: impact asupra Europei Centrale şi de Est Statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o triplă provocare: tranziţia economică şi politică în curs de desfăşurare. 354 . România şi Bulgaria. selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale. utilizând diverse scenarii de evoluţie climatică.serii de date ale rezultatelor simulărilor hidrologice . O activitate importantă a proiectului implică schimbul de cunoştinţe în domeniu şi experienţa dobândită din alte proiecte naţionale pe tema practicilor de management.C.CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: în zonele costiere atenţia este îndreptată spre efectele creşterii nivelului mării.

Comisia Europeană a lansat un studiu privind implementarea art. În luna martie 2009. O gospodărire durabilă a resurselor de apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic. organismele factorilor decizionali şi factorii interesaţi (Policy paper. resursele de apă. securitatea alimentară. Activităţile de cercetare la nivel naţional şi european privind impactul schimbărilor climatice pot fi utilizate în procesul de elaborare a planurilor de management bazinale. a legiferat în anul 2000. În acest sens va fi necesară promovarea de parteneriate eficiente între organizaţiile de cercetare. indispensabilă vieţii. Planificarea în domeniul gospodăririi apelor trebuie realizată la nivel de bazin hidrografic Resursele de apă se formează şi se gospodăresc pe bazine hidrografice. Gospodărirea raţională a resurselor de apă cere o abordare globală. acest principiu potrivit căruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea şi 355 . - maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu ieşirile din sistemul de predicţie printr-o gamă de aplicaţii privind: agricultura. în care se va aborda rolul preţului apei în contextul implementării Directivei Cadru a Apei. În vederea asigurării unei consistenţe între evaluarea schimbărilor climatice şi planul de management. Apa dulce este o resursă vulnerabilă şi limitată. Un alt proiect care se află în curs de desfăşurare în România este CCWaters – Schimbările climatice şi impactul acestora asupra alimentarii cu apă (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE). În perioada 2009 – 2015. prin Directiva Cadru a Apei 2000/60. mediului şi dezvoltării societăţii. implementarea Planului de Management bazinal va avea nevoie de de o bază ştiinţifică riguroasă pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice. al politicii privind deficitul de apă şi seceta şi al adaptării la schimbările climatice. chimice. 2008).E. sunt necesare: acordul adecvat la nivel decizional. Termenul de finalizare al proiectului este sfârşitul anului 2010. SSG Water and climate change. biologice şi umane (incluzând resursele de apă. U. elaborarea de scenarii şi aplicarea de modele. sănătatea.- cuantificarea şi reducerea incertitudinii în ceea ce priveşte răspunsurile Sistemului Pământ la presiunile fizice. energia. 2. 9 al Directivei Cadru privind Apa. asigurări şi managementul riscurilor. utilizarea terenurilor şi calitatea aerului şi ciclul carbon). care să îmbine problemele sociale şi dezvoltarea economică cu protecţia ecosistemelor naturale.

a dezvoltat o politică de protecţie împotriva inundaţiilor. România deţine o experienţă importantă.P. Prin acest program se încurajează atât conservarea şi îmbunătăţirea calităţii apei cât şi a ecosistemelor aferente. în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei. se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor. În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”.A.P. Integrarea privind calitatea şi cantitatea apei şi planificarea resursei de apă este o problemă esenţială pentru a fi luată în considerare în Planul de management integrat al bazinului hidrografic Tisa. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor. oficializată prin adoptarea programului: Action Programme on Sustainable Flood Protecţion în the D.R. în 2004. De asemenea. Obiectivul principal al programului de acţiune a fost realizarea pe termen lung a unei abordări de gestionare a riscului de inundaţii în vederea protejării vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale. este necesar să se coreleze aspectele de management calitativ (Plan de Management) şi cantitativ (plan de amenajare).R. să creeze probleme asupra cantităţii de apă.R. În România. acestea sunt suficiente. I.D. prin calitatea apei.D.managementul apelor. în corelare cu prevederile schemelor directoare. dar există şi preocuparea ca în viitor. Pe de altă parte. Deficitul de apă (secetă) şi inundaţiile reprezintă o provocare majoră în Bazinul Tisei. poate la rândul său. având în vedere că managementul apelor pe bazine hidrografice se face încă din anul 1959.C. În ceea ce priveşte rezervele de apă actuale în bazinul Tisei. Inundaţiile şi secetă au efecte negative asupra biodiversităţii şi a calităţii apei. să fie nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona resursele în mod echitabil pentru toţi utilizatorii din bazin. Din acest punct de vedere.). amplificată de schimbările climatice. precum şi valorificarea potenţialului apelor.). Partea română este responsabilă cu elaborarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor la nivelul Bazinului hidrografic al Tisei (respectiv A. Acest plan este în deplină concordanţă cu cel realizat la nivelul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării (I.N.R. Sinergia între planul de management bazinal şi managementul riscului de inundaţii într-un sub-bazin este specificată în Programul de acţiune.B. în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu 356 .C. prin creşterea cererilor pentru irigaţii agricole. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor. producerea acestor fenomene extreme. împreună cu un climat fluctuant. Ca urmare a conştientizării riscului la inundaţii într-un bazin.

Punerea în aplicare a măsurilor de mediu stabilite în D. Prevenirea poluărilor accidentale în timpul inundaţiilor prin afectarea instalaţiilor de depozitare a substanţelor periculoase. Mai exact.E. în următorul Plan de Management (2015)..M. oferă un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apă. 357 . incluzând dezvoltarea lucrărilor. instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor. dar nu face referire direct la schimbările climatice. va fi să ia în considerare problemele legate de schimbările climatice în primul ciclu al P. Programul de acţiune îşi propune să îndeplinească obiectivele şi măsurile prevăzute în Planul de Management Integrat. identificarea de noi posibile zone inundabile. ţinând cont şi de implementarea Directivei de Inundaţii al E. Comisia Europeană în Carta Albă cu privire la schimbările climatice.. şi riscul la inundaţii se va realiza prin următoarele acţiuni concertate: Asigurarea unei bune coordonări în amenajarea teritoriului. care să asigure în acelaşi timp şi protecţia împotriva inundaţiilor.E. Carta Verde a recunoscut că o provocare pentru statele membre U. Activităţile de început constau în colectarea datelor pentru: realizarea unui inventar a zonelor inundabile şi a luncilor care au fost sau nu redate râurilor de care aparţin. Programul de acţiune încurajează promovarea şi armonizarea schimbărilor de mediu în politicile de mediu. protejării populaţiei şi a bunurilor materiale şi în vederea amenajării teritoriului. propune să fie dezvoltată problema schimbărilor climatice în întregime. Aceste hărţi de risc la inundaţii vor furniza informaţii despre zonele de risc.M.B. proiecte de infrastructură pentru inundaţii. Proiectele viitoare trebuie să ţină cont de schimbările climatice: acestea trebuie să fie coerente şi globale (să reunească toate sectoarele relevante).strategia şi politicile de mediu. planificat până în 2009.A. Realizarea zonelor umede şi a celor de inundare pentru a permite reţinerea apelor mari în scopul menţinerii stării bune a apelor de suprafaţă.C. Rezultatele planului de acţiune la inundaţii constau în evaluarea zonelor inundabile şi întocmirea hărţilor de risc de inundaţii care trebuiesc integrate în P.” (iunie 2007) a recunoscut că D.A.C. evaluarea şi managementul riscului la inundaţii).U.B.C..B. Carta Verde „Adaptarea la schimbările climatice în Europa – posibilităţile de acţiune ale U. Cu toate acestea. în scopul conştientizării/informării populaţiei. legătura dintre P. precum şi protecţia mediului şi conservarea naturii cu scopul de a îmbunătăţi managementul inundaţiilor. (Directiva 2007/60/E.M.

Îmbunătăţirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice şi hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor şi dezvoltarea unor centre de prognoză hidrologică la nivelul bazinelor hidrografice. „Mai mult spaţiu pentru râuri” oferă: . care să conducă la un management eficient/responsabil. În România a fost elaborată Strategia de Management al Riscului la Inundaţii şi Planurile şi Programele necesare implementării strategiei. Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele. În Bazinul Dunării. Prioritatea în aceasta etapă/stadiu/ciclu este de a identifica eventuale presiuni asupra mediului acvatic. Este motivul pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menţinerea în timp şi spaţiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă. În locul încorsetării râurilor între diguri. De asemenea. astfel acţiunile/măsurile viitoare trebuie luate în consecinţă.- trebuie să furnizeze instrumente şi măsuri flexibile. unde se vor dezvolta noi ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi fauna specifică. proiectul WATMAN. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faţă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat.noi spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede. Noul concept. iar proiectul SIMIN . realocării digurilor. fauna şi cursurile de apă. schimbările climatice sunt o ameninţare considerabilă pentru mediu. precum şi de a se asigura că măsurile care vor fi aplicate în viitor în Bazinul Dunării nu au un impact negativ asupra stării apei. transportul sedimentelor. soluţie adoptată de regulă până în prezent. flora. având la bază noul concept european „mai mult spaţiu pentru râuri”. unor braţe secundare etc.noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă. vizează crearea unui Centru Regional pentru Situaţii de Urgenţă în vederea diminuării efectelor negative ale inundaţiilor. noul concept „Mai mult spaţiu pentru râuri” ilustrează ideea politică prin care se susţine necesitatea redării râurilor a ceea ce „le-am luat” – luncile inundabile – pentru ca acestea să dreneze corespunzător viiturile. Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente. precum şi pentru recreere şi turism. unor zone de retenţie cu inundare controlată. în curs de implementare..Sistemul Naţional Integrat Meteorologic a fost finalizat şi este format din staţii meteorologice şi sinoptice amplasate în 358 . . temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit.

În cadrul studiilor elaborate de I. canalizare şi epurare.1 miliarde euro se va asigura din surse bugetare şi fonduri europene care sunt prevăzute în Programul Operaţional Sectorial de Mediu. din punct de vedere al asigurării populaţiei cu servicii de apă. Este încă un procent relativ redus. Tot acest flux de date ce vor fi obţinute prin implementarea proiectelor va contribui la implementarea Strategiei Naţionale pentru Managementul Dezastrelor. Totodată sunt necesare măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de secetă şi inundaţii.4% şi respectiv 42. ce va fi conectată până în anul 2010 la sistemele ţărilor vecine. în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice. fiind necesară o corelare a activităţilor de la nivelul bazinelor hidrografice cu cele de la nivel european. însă. în special ale Ungariei.N. 3. în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă. sunt prezentate următoarele aspecte: .6%.G.stabilirea pe fiecare bazin/spaţiu hidrografic a scenariilor privind evoluţia viitoare a cerinţelor de apă ale folosinţelor în perioada de prognoză 2010-2020. în ghidurile europene tematice.H.A. se vor identifica necesităţile specifice. Dezvoltarea şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare În România. Finanţarea acestui program în valoare de 19. Bulgariei şi Serbiei.ţară astfel încât asigură reprezentativitatea informaţiilor meteorologice pe întreg teritoriul ţării. până în anul 2018 localităţile cu mai mult de 2000 de locuitori să fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apă. 65. în anul 2008 privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice. 359 . după definitivarea în anul 2010 a documentelor ghid. În plus. . gradul de racordare a populaţiei la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă este în prezent (iunie 2009). precum şi de direcţiile şi acţiunile stabilite în cadrul Grupurilor de lucru „Inundaţii” şi „Schimbări Climatice şi Apa” de la nivelul Comisiei Europene.compararea disponibilului de apă la surse cu cerinţele folosinţelor de apă. Cerinţele de planificare în domeniul gospodăririi apelor trebuie să ţină seama de prevederile conţinute în politicile şi strategiile internaţionale în domeniul schimbărilor climatice. România şi-a propus un program ambiţios care prevede ca.4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare este de 51.

principalii deţinători de lucrări hidrotehnice. 2021): să se asigure că sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbărilor climatice asupra stării ecologice şi chimice a apei. România. poluări accidentale etc.efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi de impactul activităţilor umane asupra resurselor de apă. principalii consumatori de apă.) vor asigura cadrul necesar pentru acţiuni şi măsuri pentru protecţia resurselor de apă şi pentru diminuarea efectelor negative ale apelor. aceste Directive europene deschid posibilitatea împărţirii responsabilităţilor între statele din acelaşi bazin hidrografic. în vederea diminuării efectelor transfrontaliere.4. pentru a fi abordate în următoarele cicluri ale P. Totodată. la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. la nivel de bazine hidrografice. precum şi adaptarea efectelor măsurilor la schimbările climatice.M. În continuare sunt rezumate problemele ce ar putea apărea în viitor. (2015. se află în proces de elaborare a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării sub coordonarea Comisiei Internaţionale de Protecţie a Fluviului Dunărea în vederea atingerii stării bune a apelor. fiind un proces continuu. alături de alte state dunărene.C. .B. Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a început în perioada iulie-decembrie 2007. Directiva Cadru pentru Apă a Uniunii Europene 2000/60 şi Directiva privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii (2007/60/E. 5. 360 .inundaţii. Creşterea colaborării internaţionale în domeniul apelor în vederea realizării de acţiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor . secete. Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate în domeniul apelor precum şi alte organizaţii internaţionale reprezentative trebuie să joace un rol central în acest proces. Informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveşte efectele negative ale schimbărilor climatice asupra apelor şi a altor activităţi economico-sociale şi implicarea factorilor interesaţi în stabilirea măsurilor de reducere a efectelor negative ale apelor inundaţii şi secete reprezintă una dintre preocupările prioritare în acest moment în România. pentru managementul apelor.

361 . proiectele de infrastructură să fie integrate în procedurile E. prin oferirea unui model de strategie în organizarea activităţilor. Informarea. strategie aprobată de Grupul de lucru permanent al I. evaluarea vulnerabilităţii ecosistemelor din bazin.D. iar activităţile ei se bazează pe cerinţele de îndeplinire a obligaţiilor Directivei Cadru şi elaborează un cadru coerent cu legături la nivel naţional.P. Bazat pe Strategia I.P. şi S.A.E.C. în iunie 2003.C. Principalele prevederi referitoare la participarea şi consultarea publicului sunt stipulate în articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participării şi consultării publicului: • • • Accesul la informaţia de bază. - - 12. tipologiilor şi secţiunilor de referinţă precum şi soluţiile propuse. Consultarea în trei etape în cadrul procesului de planificare. Întreaga activitate privind Participarea şi Consultarea Publicului a avut la bază elaborarea de Instrucţiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind „Participarea Publicului” elaborat de Uniunea Europeană şi a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunării. al cărui conţinut este propus pentru includere în Planul de Management pe Bazin Hidrografic. Strategia se bazează pe calendarul implementării Directivei Cadru.D..R. rezultatele şi concluziile în legătură cu pericolul/ameninţările schimbărilor climatice.1.. Cadrul operaţional de informare şi consultare a publicului Statele Membre încurajează implicarea activă a tuturor părţilor interesate în implementarea Directivei Cadru în domeniul Apei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. consultarea şi participarea publicului 12.A.I. sa fie integrate în Schema Directoare toate cunoştinţele. Implicarea Activă în toate aspectele implementării Directivei. s-a elaborat un PLAN OPERATIV pentru activităţi la nivelul Districtului Hidrografic al Dunării.R.- să se investigheze efectele/impactul schimbărilor climatice asupra ecoregiunilor. să se investigheze efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare active şi evaluarea creşterii (indirecte) impactului asupra stării apelor.

O. ci la persoane organizate în diferite grupuri ţintă care participă activ la realizarea documentelor Directivei Cadru a Apei pe tot parcursul implementării acesteia (Comitet de Bazin. aceste niveluri sunt: Nivel Naţional (nivelul cheie de „implementare” şi management) Nivel de subbazin (regional) Nivel local (acolo unde Directiva Cadru se implementează efectiv). Acesta are scopul de a asigura participarea utilizatorilor de apă. 1044/2005 referitor la proceduri privind consultarea utilizatorilor de apă.-uri.. prin contribuţia la procesul de armonizare a legislaţiei în domeniul apei în vederea implementării legislaţiei Uniunii Europene şi prin recomandarea finanţării şi conformării priorităţilor în scopul dezvoltării programelor de management al apei. 1012/2005 privind proceduri pentru accesul publicului la informaţii în domeniul managementului apelor.D. Ordinul Ministrului nr. Consultarea publicului constituie o formă mai susţinută de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informaţii. cadrul legal privind procesul de participare şi consultare a publicului în conformitate cu Art.C. în care informarea are un rol esenţial. interviuri şi dezbateri publice cu participarea mass-media.P. În situaţia districtului hidrografic al Dunării. 362 . Ordinul Ministrului nr.N. În România. Obiectivul principal al activităţii de participare şi consultare a publicului este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor. prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare la toate nivelurile administraţiei publice.În conformitate cu documentele de lucru ale I. asociaţii profesionale. Participarea Publicului este cerută la mai multe niveluri geografice pentru a asigura informaţii semnificative care se vor reflecta în planul de management pe bazin hidrografic.). în vederea atingerii „stării bune” a apelor în 2015. unităţi economice etc. instituţii publice.R. autorităţi locale administrative.G. a comunităţilor locale reprezentative şi a populaţiei. Hotărârea de Guvern nr. Participarea publicului poate fi definită în general ca admiterea publicului în influenţarea rezultatului planurilor de management şi proceselor de stabilire a programelor de măsuri. este asigurat prin Legea apelor nr. 14 al Directivei Cadru a Apei. 1212/2000 privind organizarea şi funcţionarea Comitetelor de Bazin. prin organizarea unor grupuri consultative. Participarea activă a părţilor interesate este o formă de implicare mult mai intensă şi nu se referă la public. riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

Relaţii Presă care se ocupă cu pregătirea interviurilor şi a conferinţelor de presă privind problemele ridicate de implementarea Directivelor Europene şi de elaborarea capitolelor din Planul de Management al Bazinului Hidrografic. În cadrul şedinţelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate: • Calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine/spaţii hidrografice şi rolul consultării publicului. aprobă încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinele/spaţiile hidrografice. cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora. 1212/2000. Fiecare Direcţie a Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Comitetul de Bazin. Beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor. deţine un Compartiment Comunicare Relaţii Publice. aprobă lista ariilor protejate şi stabilesc măsuri de reconstrucţie ecologică. 363 . organizat la nivelul fiecărei Direcţii a Apelor. Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost: colaborarea eficientă a organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele administraţiei publice locale şi menţinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă. Utilizatorii din bazinul hidrografic. asigură informarea publicului privind acţiunile organizate.Principala unitate pentru consultarea şi informarea publicului la nivel bazinal şi local este reprezentată prin Comitetul de Bazin creat pe baza H. recomandă priorităţi privind finanţarea programelor de dezvoltare. nr. propun elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic. Atribuţiile Comitetelor de Bazin sunt: colaborează cu Direcţiile Apelor în implementarea strategiilor şi politicilor naţionale de management al apelor. asigură accesul publicului la şedinţe şi la documentele lor oficiale. asigură participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor şi a fost creat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile: • • • Colectivităţile locale. avizează schemele directoare precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor.G. propun revizuirea standardelor şi normativelor de calitate a apelor şi dacă este necesar.

termenul final pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru – 2027.ro) s-au postat etapele de realizare şi raportare ale Planului de Management al bazinului hidrografic şi conţinutul cadru al acestuia. revizuirea impactului activităţii umane şi analiza economică a folosinţelor de apă – sfârşitul anului 2004. caracterizarea bazinului hidrografic.2. cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinului hidrografic – 2007. Ciclul de planificare al Directivei Cadru a Apei reprezintă un factor definitoriu în organizarea în timp a procesului privind participarea publicului: identificarea bazinului hidrografic. publicarea Planului de Management pe bazin hidrografic . Pe site-ul Direcţiei Apelor Prut (www. informarea şi consultarea publicului în legătură cu programele de măsuri şi planurile de management pe bazin hidrografic . evaluarea şi aducerea la zi. impunerea şi îmbunătăţirea unui sistem echilibrat de plăţi pentru toţi utilizatorii de apă. desemnarea bazinelor de către autorităţile competente. Elaborarea Draftului Planului de Management pe spaţiul hidrografic Prut – Bârlad şi publicarea acestuia s-a făcut la 22 decembrie 2008.forma finală şi stabilirea programelor de măsuri . anticiparea situaţiilor de criză cum ar fi inundaţiile sau seceta.• • Rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele/spatiile hidrografice. dezvoltarea şi susţinerea politicilor de management local. Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire a Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut . Imaginea de ansamblu a problemelor semnificative în managementul apei. Participarea şi consultarea publicului vizează în principal protecţia mediului şi a sănătăţii umane.consultare şi comentare a drafturilor. reactualizarea Planului de Management pe baza observaţiilor şi comentariilor publicului – 2009. pentru o perioadă de cel puţin 6 luni – sfârşitul anului 2008 şi 2009. întărirea. 364 . implementarea programelor de măsuri – 2012. transpunerea Directivei în legislaţia naţională – sfârşitul anului 2003. derogări – 2015. planuri pentru stabilirea programelor de măsuri şi schiţarea planurilor de management pe bazin hidrografic – sfârşitul anului 2006.apeprut.sfârşitul anului 2009. 12.Bârlad.

4. autorităţi administrative locale şi O. s-au desfăşurat numeroase întâlniri şi seminarii cu reprezentanţi ai operatorilor economici. Consultarea în cursul anului 2008 a grupurilor ţintă de stakeholderi privind elaborarea programelor de măsuri pentru industrie.Pentru „Informarea şi consultarea publicului” se au în vedere: 1. sinteză a problemelor importante de gospodărire a apelor la nivel bazinal (cu 2 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007. 2. Publicarea calendarului şi a programului de lucru (cu 3 ani înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2006. 3. Administraţia Naţională „Apele Române” prin intermediul celor 11 Direcţii ale Apelor a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare şi consultare a 365 . Publicarea proiectului Planului de Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2008.N. s-au organizat şedinţe lărgite ale Comitetelor de Bazin. aglomerări umane şi alterări hidromorfologice.-uri. interviuri şi articole în mass-media. agricultură.G. etape importante în realizarea proiectului Planului de Management bazinal. Consultarea Publicului În ceea ce priveşte activitatea de conştientizare a publicului în domeniul protecţiei mediului. Consultarea publicului privind proiectul Planului de Management pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data publicării acestuia. Publicarea celor mai importante probleme de gospodărirea apelor la nivel naţional.

. unde ca punct focal au fost prezentate şi dezbătute „Principalele probleme de gospodărire a apelor” din spaţiul hidrografic Prut .G.H. Staţii de epurare – conectaţi 50.unităţilor economice şi a autorităţilor publice locale privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. reprezentanţi ai consiliilor locale.H. Valerica GRIGORAŞ . membrii Secretariatului tehnic permanent. organizaţii non-guvernamentale. s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind schemele directoare de amenajare şi management a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. cadre didactice universitare. Poluarea apelor cauzată de aglomerările umane: a.D.A.N. alţi utilizatori de apă.G.A.9 % în mediul urban şi respectiv rural.D. Moldova – I.M. ing. – I. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor.53 % în mediul urban şi respectiv rural. domnişoara Ştefania DRAGOMIR . angajaţi ai D. Prut etc.A. Poluarea apelor cauzată de activităţile agricole: 366 .D.17% şi 0. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor. printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă.director tehnic D. doamna ing. doamna ing.Şef Serviciu Scheme Directoare . Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor în spaţiul hidrografic Prut Bârlad.G.Bârlad. Rata redusă a populaţiei racordate la sisteme de colectare şi epurarea a apelor uzate/funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare: Canalizare – conectaţi 68. 2.N. directori ai unităţilor de apă – canal din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad.consilier Serviciu Scheme Directoare – M. doamna dr.A.Şef Laborator S. Elisabeta CSERWID .. La aceste dezbateri publice au participat: membrii Comitetului de bazin Prut – Bârlad.Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Astfel.H. Cele mai importante probleme în domeniul gospodăririi apelor identificate în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost: 1.7% şi 0.. Daniela RĂDULESCU . în cursul anului 2007 la nivelul Direcţiei Apelor Prut.

Reducerea capacităţii de diluţie. suprafeţele de teren ocupate temporar sau definitiv. Pesticide. b. 4. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu nitraţi. a ecosistemelor terestre II. c. c. ierbicide. 3. Problemele întâlnite în activitatea de promovare a investiţiilor: a. 3. Îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice. Piscicultură. b. Turism. e. Aducerea la clasa de importanţă pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice cu vechime mare de funcţionare. c. d. Probleme legate de secetă: a. Inexistenţa unui Regulament privind activitatea de inspecţie în domeniul gospodăririi apelor. b. Identificarea zonelor cu risc crescut la inundaţii. Inexistenţa unei metodologii privind aplicarea penalităţilor. agrement. Creşterea animalelor. precum şi posibilitatea de asigurare a debitelor ecologice. b. 2. Instruirea şi implicarea populaţiei în desfăşurarea acţiunilor întreprinse la transmiterea avertizărilor de producere de situaţii de urgenţă. Alte probleme legate de activităţile de gospodărirea apelor 1. Posibile riscuri induse de modificările climatice: 367 . b.a. Apărarea de inundaţii: a. de a asigura de către acestea. de autoepurare şi suportabilitate a reţelei hidrografice. d. Defrişările. Susţinerea din partea autorităţilor publice în acţiunea de delimitare a albiilor minore şi a zonelor inundabile. Problemele întâlnite în activitatea de inspecţie: a. Necesitatea. b. Poluarea cu substanţe periculoase. Extragere de materiale de construcţie din albie. Creşterea gradului de vulnerabilitate a acoperirii necesarului de apă. Poluarea apelor cauzată de activităţile economice: a. fertilizatori. 2. Probleme legate de fenomene extreme: 1. Costurile exagerate pentru execuţia lucrărilor pe terenurile aflate în administrarea ROMSILVA. la lucrările solicitate de Autorităţile Locale. III. gestionarea gunoiului.

Cu această ocazie au fost distribuite 368 . Chiru.. Gestionarea situaţiilor de urgenţă în context transfrontalier: a. Radio: Radio Iaşi. 5. Monitorul de Vaslui. 5. 2. Dificultăţi în comunicarea şi schimbul de informaţii între părţile implicate. I. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local prin: Presa scrisă: Flacăra Iaşului. b. Cu această ocazie s-au realizat pliante şi broşuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apa. Radio Nord Est (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M. b. În lunile mai – iunie 2008 s-au organizat acţiuni în cadrul Direcţiei Apelor Prut în care au fost prezentate cerinţele Directivei Cadru a Apei. Corina M. Ciobanu. pag. În perioada 1 – 31. Gavriluţă. Creşterea intensităţii şi a frecvenţei apariţiei fenomenelor extreme – viituri şi secete. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetăţenilor. Recuperarea costurilor serviciilor de apă. Direcţia Apelor Prut a desfăşurat „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apa”. Probleme economice: a. Necesitatea unui acord guvernamental între România şi Moldova. Pag. Imparţial. agenţilor economici şi autorităţilor locale. Recuperarea costurilor din activitatea de apărare împotriva inundaţiilor. Evenimentul. D. Ziua Iaşi. 4. 2. b. Probleme privind activitatea comitetului de bazin: a. Alternarea rapidă a fenomenelor extreme va conduce la intensificarea proceselor erozionale. pag. Îmbunătăţirea fluxului informaţional cu Ucraina şi Republica Moldova. 5. pag.05. campanie iniţiată de Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. TV BIT Au fost elaborate chestionare privind implicarea stekeholderilor reprezentativi în diferitele stadii ale elaborării Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. metode şi instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare şi consultare a publicului şi de luare a deciziilor. pag. 4. Dificultăţi în funcţionarea Comitetului de bazin.2008. D. b.a. 6. Sesiunile de dezbateri publice s-au încheiat prin comunicate sau informări de presă. Radio Hit.

Iaşi. Vaslui şi Galaţi). În total au distribuite 10.cetăţenilor. periculoase Directiva calităţii apei pentru îmbăiere Directiva nitraţilor din agricultură Ape subterane poluate Calitatea apei pentru sustinerea vieţii peştilor Directiva apelor de suprafaţă destinate potabilizării „Campania de informare privind prevederile Directivei Cadru pentru Apă” a cuprins şi o componentă dedicată copiilor. Mediatizarea campaniei „Pune preţul corect pe apă” a fost realizată prin 19 articole şi comentarii ce au apărut în presa locală (în ziarele din Botoşani. 170 agenţi economici. 369 . Prin intermediul Sistemelor de Gospodărire a Apelor au fost organizate acţiuni de informare despre gospodărirea eficientă a resurselor de apă în 45 de instituţii de învăţământ.Vaslui. pliante şi afişe cu tema „Pune preţul corect pe apă”. Directiva Cadru a Apei 2000/60/CE Directiva apelor uzate urbane Directiva apei potabile Directiva privind poluarea cu subst. Desenele şi referatele realizate de copii. autorităţilor locale şi agenţilor economici din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad (judeţele: Botoşani. Elevii au primit pliante şi postere „FLOPI ŞI APA” iar la sfârşitul campaniei au realizat desene şi referate reprezentând viziunea lor asupra poluării şi economisirii resurselor de apă. 14 invitaţii la emisiunile radiourilor locale şi 4 apariţii TV. Iaşi. precum şi clasele participante au fost premiate cu diplome de Direcţia Apelor Prut. Galaţi).000 pliante către 281 consilii locale.

în cadrul proiectului U. De asemenea. Actorii locali implicaţi în aplicarea programele de măsuri. Reuşita programelor de măsuri este condiţionată totodată şi de aplicarea cu stricteţe a legislaţiei naţionale şi europene în domeniu.D. cu sprijinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Administraţiei Naţionale „Apele Române”.P.E.F. „Întărirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”. Direcţia Apelor Prut a distribuit manualul autorităţilor locale. Relaţii Publice. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. Programul de măsuri se adresează atât autorităţilor locale şi regionale. Presiune (poluator) Programe Masuri Stare Risc Impact (efect) 370 .E. care s-a elaborat de R. fixează cadrul de acţiune în domeniul apei precum şi modalităţile de finanţare. Programul de măsuri reprezintă un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic.C. agenţiilor din domeniul mediului.N.-G. Relaţii cu Presa din cadrul Direcţiei Apelor Prut s-au dat interviuri şi s-au elaborat articole pentru mass-media locală. tuturor factorilor importanţi din domeniul apei şi utilizatorilor de apă. prin abordarea lor teritorială. Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea deciziilor privind gospodărirea apelor). Aceste măsuri răspund principalelor probleme din spaţiul hidrografic Prut .Bârlad. a fost distribuit tuturor Direcţiilor Apelor din ţară. agenţilor economici.Prin intermediul compartimentului Comunicare. care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate astfel încât obiectivele de mediu să fie atinse.

domeniul activităţi industriale 30. 13. Corina M.. 5. Flacăra Iaşului.M. Chiru. 13.2008 -17. Monitorul de Vaslui.11.O.16. Chiru.10.11. 3.1. crt.11.2008 – 31.2008.2008 În cadrul acestor întâlniri au fost distribuite chestionare (Anexa 12. D.11.10. Monitorul de Vaslui.2008. 5 16.2008. pag 6. pag 6. pag.O.10. 4. pag. 13.2008 P.M.2008 P. pag. pag. 2. pag.2008: Radio Iaşi.10.31. Chiru. I. După toate întâlnirile au urmat comunicate sau informări de presă. 4.10. Flacăra Iaşului.apeprut.2008. pag. 31. 30. Jurnalul de Botoşani. Pag. 16. Gavriluţă. activităţi agricole şi alterări hidromorfologice. I. 16.10. I. pag.2008.2008. 4 31. domeniul alterări hidromorfologice 12. 2.10.2008 – 03.2008. Bună Ziua Iaşi. Ciobanu. Jurnalul de Botoşani.10. Gavriluţă.2008.10. D. D. activităţi industriale.O. Imarţial.10. D. domeniul aglomerări umane 1 Prut 15. pag.16.13. Evenimentul. pag. 5.2008.2008: Radio Iaşi.10. Radio Hit. Gavriluţă.11.2008 P. Pe site-ul Direcţiei de Apa Prut (www. Evenimentul.10. Direcţia Apelor P.10.M. 16.10. Radio Hit.2008.ro) a fost postat calendarul privind informarea şi consultarea publicului privind Programele de Măsuri.2008. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).M. Imarţial.10.2008. D. pag 5. pag 5. Bună Ziua Iaşi. procesul de consultare a publicului la nivelul spaţiului hidrografic Prut .. Pag.3. 3. Bună Ziua Iaşi.chestionarul cu privire la apele uzate) pentru colectarea opiniilor şi comentariilor principalilor stakeholderi şi s-au distribuit broşuri şi pliante.Bârlad a început în luna octombrie 2008. 3.10.O. Posturi Radio: 02. Flacăra Iaşului. 31. Radio NordEst (în cadrul programelor de ştiri).2008. Ciobanu. pag. Gavriluţă.2008. D. pag.10.2008. 3.2008. Chiru. domeniul activităţi agricole 02. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului.10.10. Corina M..10.Privind dezvoltarea Programului de Măsuri. I. direcţionat pe grupuri ţintă de stakeholderi în acord cu măsurile pentru reducerea poluării privind următoarele tipuri de presiuni: aglomerări umane. Bună Ziua Iaşi. 5.10.2008.2008: Radio Iaşi. Evenimentul. 5. 31. 3. Data programărilor întâlnirilor de consultare – informare cu stakeholderii Nr.10. Radio Nord-Est 371 .

ora 17.11. sunt luate în considerare la elaborarea proiectului Planului de Management bazinal. de a discuta posibilităţile de realizare şi finanţare a măsurilor.2008.Bârlad. Ştiri.(în cadrul programelor de ştiri). ora 18. 12.11. Această perioadă de consultare a fost prelungită până la data de 10 noiembrie 2009.11.10. Scopul acestor întâlniri a fost de responsabilizare şi conştientizare a stakeholderilor. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. TELE M 16. ştiri În data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel naţional cu participarea Direcţiilor Apelor riverane fluviului Dunărea şi a principalilor stakeholderi privind Implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice.10. a impactului acestora şi identificarea unor posibile măsuri pentru fluviul Dunărea. de asumare a măsurilor propuse şi de a găsi resursele financiare necesare punerii în practică a cerinţelor Directivei Cadru Apa.2008: Radio Iaşi (în cadrul programelor de ştiri) Televiziune: TELE M 02. activităţi agricole şi din domeniul alterărilor hidromorfologice.ro) proiectul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut . acesta fiind disponibil pentru publicul interesat 6 luni până la 22 iunie 2009. ora 17.2008. de a realiza importanţa acestui proiect. Reacţiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri în domeniile aglomerări umane. În 22 decembrie 2008 s-a postat pe site-ul Direcţie de Apa Prut (www. de a le aduce la cunoştinţă termenul final al implementării programelor de măsuri. activităţi industriale. ştiri. ora 18.2008. Scopul acestor întâlniri a fost de a discuta şi explica responsabilităţile stakeholderilor. spre a le aduce la cunoştinţă conţinutul Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad.rowater.apeprut.2008 – 13. Categoriile de stakeholderi invitaţi la aceste dezbateri de informare şi consultare reflectă importanţa şi impactul semnificativ asupra problemelor de gospodărire a apelor din cadrul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. ştiri. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de măsuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – măsuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviul Dunărea.ro) şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (www. 372 .10.2008. TELE M 12. Ştiri. TV LIFE 30. S-au organizat mai multe întâlniri în decursul anului cu principalii utilizatori şi factori interesaţi. TV LIFE 02.2008. ora 18.10.

-urilor de mediu din România în implementarea politicilor de management al apei şi de conservare a naturii”. D. 6. 3. În acest context au fost organizate mai multe dezbateri la Botoşani.În perioada mai . pag.11. 5. au fost trimise prin poştă către principalii factori interesaţi.2009: Radio Iaşi. În cadrul întâlnirilor de dezbateri publice.F. pag.11. Ziua. 9. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri). să contribuie cu propuneri la îmbunătăţirea Planului de Management. Au fost elaborate chestionare privind conţinutul Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad (Anexa 12.G. pag.11. ora 18.Bârlad au fost multiple.noiembrie 2009 W. 5. Evenimentul de Botoşani.2009. pag.11.2009. ştiri.11. D. I. Ciobanu. Aceste chestionare au fost postate pe site-ul Direcţiei Apelor Prut şi distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanţi. Galaţi cu principalii utilizatori de apă pentru discutarea măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea calităţii apelor.N. Pag. Gavriluţă.11.2009 Televiziune: TELE M 05.2009 – 06.11.2009. Prin acest proiect s-a dorit ca stakeholderii să participe activ la gestionarea durabilă a apei şi de a creşte interesul actorilor direct implicaţi în proces. fiecare stakeholder a avut posibilitatea săşi exprime punctul de vedere. 5. 7. Vaslui. Instrumentele de aducere la cunoştinţa publicului despre realizarea Planului de Management al Spaţiului hidrografic Prut .11. Chiru. Evenimentul. 3. Iaşi.11. pag.). 6. D.W. 6. Iaşi Plus. 4. 6. 5. pag. să-şi exprime în mod justificat acordul sau dezacordul cu privire la propunerile de măsuri. Bună Ziua Iaşi. Flacăra Iaşului. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivel local: Presa scrisă: Flacăra Iaşului.2009.11.2009. Radio: 05.11. Chiru. 373 . scrisori prin care se aducea la cunoştinţa acestora postarea pe site-ul Direcţie Apelor a proiectului Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad şi prin care erau invitaţi să se informeze despre conţinutul acestui proiect în vederea participării la întâlnirile organizate de către Direcţia Apelor. Radio Hit.2. De asemenea.2009. La finalul perioadei de consultare a fost organizată o conferinţă de presă la Iaşi. 6.2009. Monitorul de Vaslui. România şi Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi împreună cu Direcţia Apelor Prut a implementat proiectul „Creşterea contribuţiei O.2009. 6. pag 5.

18. Radio Hit.11. pag. 4. dintr-un număr de 270 chestionare distribuite. 3. Radio 16. urmată de discutarea şi avizarea acestuia de către membrii Comitetului de Bazin. 18. aplicarea şi testarea 374 . a fost reactualizat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. pag.2009. în cadrul şedinţei lărgite a Comitetului de Bazin a avut loc dezbaterea publică finală privind Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad. Mass-media care a oglindit aceste evenimente la nivelul Spaţiului Hidrografic Prut – Bârlad: Presa scrisă Flacăra Iaşului. e-mail sau fax.11.11. 18. Monitorul de Vaslui. Pancu. pag. În data de 16 noiembrie 2009. 5.2009. Evenimentul de Botoşani.2009 – 17. au fost sintetizate în Anexa 12. deoarece pentru prima dată a fost necesară aplicarea la nivel european şi naţional a unor metode de analiză şi evaluare conforme principiilor acestei Directive. comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaţi şi publicului.2009. CuzaNet. Evenimentul. pag.2009. 18.3 şi 12. 17.11. 17.11. Botoşani news. Astfel. pag.11.2009. Radio Nord-Est (în cadrul programelor de ştiri).2009. Pe baza observaţiilor. au fost primite 30 completate. R.2009: Radio Iaşi. 5.2009. Chiru.Datele calendaristice la care s-au realizat toate aceste întâlniri publice. comentariile şi observaţiile făcute de principalii factori interesaţi precum şi modul în care Direcţia Apelor Prut a luat sau nu în considerare propunerile făcute atât în timpul dezbaterilor cât şi cele primite prin poştă.11. au fost şi sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring şi introducerea. 13. Pe plan naţional. Probleme şi incertitudini • Ape de suprafaţă Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru reprezintă o provocare majoră. Banul Botoşănean. 5. 17. A fost creat un link pe site-ul Direcţiei Apelor Prut – Bârlad prin care toţi vizitatorii site-ului în care se află postat Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Prut Bârlad să-şi poată exprima opinia privind conţinutul acestui Plan.11. D.4.11.

starea ecologică şi potenţialul ecologic au fost evaluate având în vedere o parte dintre elementele biologice. Ca o componentă particulară a implementării Directivei Cadru.N. În actualul ciclu de planificare. planificat a se încheia în anul 2011.R. Astfel. întrucât sistemul de monitoring în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa a fost implementat începând cu anul 2007. pentru elementele biologice este necesară dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos. precum şi fitoplanctonul pentru lacurile de acumulare. dar cu toate acestea. Creşterea confidenţei în evaluarea C. o problemă întâmpinată a fost insuficienţa datelor de monitoring pe o perioadă mai lungă timp („datele istorice”). Datorită faptului că metodele conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exerciţiului de intercalibrare Europeană şi nu au fost incluse în acest proces. iar pentru elementele hidromorfologice se consideră necesar a se dezvolta 375 .Dezvoltarea sistemelor de clasificare având în vedere toate elementele de calitate.C. La stabilirea condiţiilor de referinţă. astfel.A. având în vedere pentru râuri un singur element biologic de calitate (macronevertebrate bentice) şi în unele cazuri ihtiofauna.P. este realizată cu o confidenţă scăzută. participă încă din anul 2004 alături de celelalte ţări europene la Exerciţiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor naţionale de clasificare necesare conformării cu cerinţele Directivei Cadru. este deci corelată cu evaluarea ulterioară şi a altor elemente de calitate.unor noi metode de analiză şi de evaluare a stării apelor. Faza a doua a Exerciţiului. De asemenea. va aduce clarificări mai ales în privinţa unor elemente de calitate biologică rămase încă neevaluate. desemnarea şi ulterior evaluarea potenţialului corpurilor de apă puternic modificate necesită o validare bazată pe metode de evaluare intercalibrate şi cu un grad de confidenţă ridicat.M. prin continuarea şi aprofundarea studiilor de cercetare. confidenţa în evaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic a fost medie şi scăzută. în actualul Plan de Management este evident ca există încă probleme şi incertitudini. evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate. de care trebuie ţinut cont atunci când se interpretează rezultatele unor evaluări. toate categoriile şi tipurile de corpuri de apă în conformitate cu cerinţele D.A. În actualul ciclu de planificare. hidromorfologice şi fizico-chimice.A. macrofite şi fauna piscicolă. cele fizico-chimice şi elementele hidromorfologice suport. Au fost înregistrate progrese importante. A. se poate evidenţia că realizarea următoarelor activităţi vor conduce la creşterea confidenţei în evaluare: . sistemul de clasificare trebuie să asigure corelarea între elementele de calitate biologice.

. sedimente şi biotă). . În abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secării Râurilor din România (Bucureşti 1974 . care să fie integrat cu sistemele informatice existente. fizicochimice. Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au arătat necesitatea actualizării acestuia. .un indice multimetric în care fiecare parametru hidromorfologic să aibă o anumită pondere. Pentru corpurile de apă nepermanente există incertitudini în determinarea condiţiilor de referinţă pentru cursuri de apă cu regim hidrologic nepermanent. pentru care tot procesul de identificare şi caracterizare a fost îngreunat având în vedere specificitatea acestora. menţinerea şi dezvoltarea unei baze de date. având în vedere o frecvenţă care să asigure niveluri de confidenţă şi precizie ridicate în evaluarea stării corpurilor de apă.elaborat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie şi de Institutul de Geodezie.Utilizarea metodelor de analiză conforme cu cerinţele Directivei Cadru şi o mai bună cunoaştere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice. având în vedere schimbările suferite în timp de aceste corpuri de apă. hidromorfologice).Participarea la procesul de intercalibrare Europeană în scopul asigurării unui grad de confidenţă ridicat şi a asigurării comparabilităţii limitelor dintre clasele de calitate.Dezvoltarea şi aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apă cu tipologia specifică. . hidromorfologice şi fizico-chimice) şi toate mediile de investigare (apă. .Testarea sistemelor de clasificare precum şi reglementarea acestora. mai ales în contextul schimbărilor climatice actuale. O categorie aparte de corpuri o reprezintă corpurile de apă nepermanente. precum şi în 376 . Fotogrammetrie.Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice. având în vedere asigurarea unor limite de detecţie/cuantificare care să permită conformarea cu valorile standardelor de calitate în domeniul mediului pentru îmbunătăţirea evaluării stării chimice şi ecologice a corpurilor de apă. de asemenea. . .Crearea. precum şi utilizarea unui instrument (program unitar de evaluare) pentru toate elementele (biologice. Rezolvarea acestor situaţii necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring şi pentru asigurarea elaborării unor studii de cercetare specifice. o atenţie deosebită trebuie acordată monitorizării poluanţilor specifici şi substanţelor prioritare (în special micropoluanţilor organici).Îmbunătăţirea sistemelor de asigurare şi control a calităţii în laboratoarele analitice. Cartografie şi Organizarea Teritoriului).

În elaborarea planului de măsuri pentru speciile şi habitatele direct dependente de apă atât pentru măsurile de bază cât şi pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini şi/sau probleme.C. funcţie de caracteristicile stratului acoperitor.Caracterizarea chimică a apelor subterane nu s-a realizat pentru toţi poluanţii prevăzuţi de Directiva privind apele subterane 2006/118/E. în baza cărora s-a evaluat riscul calitativ.Insuficienta cunoaştere a evoluţiei nivelurilor apelor subterane în cazul unor captări de apă neprevăzute cu sistem de monitorizare. numărul redus al analizelor fizico-chimice. . introducerea de specii alohtone etc. precum şi neasigurarea zonelor de protecţie la captările de apă instituite conform normelor legale.. Totodată sunt necesare informaţii suplimentare privind proiectele/strategiile de repopulare a apelor cu specii de peşti migratori şi specii de peşti importanţi din punct de vedere economic.P. • Zone protejate Principala problemă identificată în ceea ce priveşte problematica speciilor de peşti importanţi din punct de vedere economic este coordonarea activităţii instituţiilor interesate. datorate lipsei unei baze de date istorice privind monitoringul calitativ/cantitativ. datorită disponibilităţii reduse a datelor. în special cu reprezentanţii A.A. care să identifice măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 377 . cât şi pentru comportarea poluanţilor în timp (transport.N. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat. în special micropoluanţii sintetici.Insuficienta cunoaştere a emisiilor posibil poluatoare (în special sursele difuze) pentru unele corpuri de apă subterane. şi a celorlalte autorităţi competente pentru managementul resursele piscicole din râurile interioare şi lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit. • Ape subterane În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în caracterizarea apelor subterane se consemnează: . atât pentru cele aflate în desfăşurare.). retenţie).Lipsa instrumentelor de modelare matematică.caracterizarea şi evaluarea acestora. atât pentru calculul cantităţilor de poluanţi care ajung în apa subterană. Referitor la incertitudini. cât şi pentru cele propuse a se desfăşura pe termen scurt şi mediu. acestea au fost generate de distribuţia neuniformă a punctelor de monitorizare a calităţii în cazul anumitor corpuri de apă subterană. . transformare. în primul rând. .Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni. . necesitatea realizării unui ghid cu măsuri de gospodărire a habitatelor şi speciilor direct dependente de apă.

ci numai costurile de operare şi întreţinere aferente lucrărilor odată finalizate. Analiza de recuperare a costurilor activităţilor specifice de gospodărire a apelor a fost realizată exclusiv pentru costurile financiare. în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În acelaşi timp s-a constatat necesitatea elaborării hărţilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apă. În prezent sunt aprobate de autoritatea competentă planurile de management şi regulamentele doar pentru trei zone protejate. apă potabilă. Estimarea costurilor de resursă va fi realizată în cadrul implementării Art. necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. Evaluarea economică a serviciilor conform D.A. • Analiza economică a utilizării apei Datorită faptului că infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului. biomasă vegetală. costurile de capital aferente investiţiilor nu sunt integrate în rezultatele financiare ale Direcţiilor de Ape. Noile estimări privind evoluţia indicatorilor macroeconomici în condiţiile financiare actuale.C. pescuit comercial. Estimarea cerinţei de apă în cele 3 scenarii a plecat de la prognozele aferente anului 2008 –prognoze aferente unei creşteri economice. a fluxurilor hidrologice.) furnizate de către corpurile sau ecosistemele acvatice. respectiv creşterea economică foarte redusă. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/„resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex. Ghid Practic de utilizare”. calitatea apei etc. 9 în anul 2010. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenţa administratorilor/custozilor pentru zone protejate unde există specii şi habitate direct dependente de apă. precum şi existenţa unei autorităţi naţionale responsabilă cu managementul unitar al ariilor naturale protejate. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reducerea impactului fenomenelor extreme.conservare a speciilor şi habitatelor naturale din siturile Natura 2000 şi să estimeze costurile aferente. pot influenţa evaluarea cerinţei de apă. Estimarea costurilor de mediu va ţine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economică a costurilor de resursă şi mediu şi beneficiile în contextul implementării Directivei Cadru Apa. biodiversitate. 378 . precum şi realizarea şi aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturală protejată. recreere. inclusiv siturile din reţeaua Natura 2000.

A. regional şi local.e. canalizare şi epurare este realizată la nivelul 379 . Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală etc.R. De asemenea.disponibilitatea autorităţilor locale.gradul de coordonare la nivel naţional şi regional a strategiilor şi politicilor. rezultatele financiare. Acestea au fost totuşi estimate în cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judeţene aprobate şi instrucţiunilor metodologice elaborate de A. Realizarea lor presupune un anumit grad de incertitudine datorat următorilor factori: . Măsurile de bază pentru aglomerările umane deţin principala pondere din totalul cheltuielilor de investiţii necesar implementării programului de măsuri. politici. Analiza economico-financiară efectuată în vederea recuperării costurilor în infrastructura aferentă alimentarii cu apă. Acestea au fost stabilite pe baza Master Planurilor judeţene elaborate şi aprobate până în acest moment. în acest moment nu este disponibilă o strategie naţională care să planifice tipul măsurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. unităţilor industriale şi agricole în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor finanţate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune şi Structurale. „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile” şi „Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate”. programe şi acte de reglementare la nivel naţional. canalizare şi epurare aparţin operatorilor economici. Fondul European de Dezvoltare Regională. regional şi local a Programelor Operaţionale.capacitatea instituţională şi administrativă a autorităţilor naţionale şi regionale cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central. Pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. au fost luate în considerare şi proiectele în promovare sau derulare finanţate şi din alte fonduri.. datele privind structura cheltuielilor. • Programul de măsuri Măsurile de bază necesare implementării legislaţiei europene pentru protecţia apelor sunt prevăzute într-o serie de strategii.Având în vedere că serviciile publice de alimentare cu apă. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale. nu au putut fi obţinute datorită statutului acestor companii. planuri. . . operatorilor de servicii publice de apă.N.) în perioada 20072013. Pentru celelalte Master Planuri judeţene aflate în diferite faze de realizare sau aprobare sa luat în considerare implementarea obligatorie a legislaţiei pentru apă şi apă uzată doar pentru acele aglomerări pentru care s-a agreat oficial realizarea măsurilor cu operatorii de servicii publice locale de apă sau administraţiile publice locale.

iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. Referitor la măsurile pentru alterările hidromorfologice (măsurile de restaurare şi măsurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. În ceea ce priveşte substanţele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. se precizează că propunerea. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judeţene şi Ministerul Mediului. având în vedere procesul de instruire a acestora. 64 alin. transformare. au fost întâmpinate dificultăţi în estimarea aportului surselor de poluare difuze. precum şi dificultăţi în corelarea aportului surselor de poluare cu încărcările de substanţe poluante din apele de suprafaţă. comportarea poluanţilor în apă (transport. se propune ca în etapele următoare să se realizeze studii de aprofundare a acestei problematici pentru o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. care nu integrează în totalitate aspectele de poluare difuză a solului şi subsolului. analiza şi stabilirea acestor măsuri a fost o provocare datorită dificultăţii în estimarea fezabilităţii tehnice a acestora şi evaluarea efectelor acestor măsuri asupra biotei. ci doar estimează având în vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural. este necesară o mai bună colaborare între autorităţile privind 380 . având în vedere stabilirea măsurilor suplimentare. Evaluarea efectului măsurilor de bază şi suplimentare asupra stării corpurilor de apă s-a realizat pe baza aplicării modelelor WAQ (pentru nutrienţi) şi QUAL2k (pentru substanţe organice). retenţie). În aplicarea măsurilor pentru activităţile agricole pot apărea dificultăţi legate de numărul mare de fermieri (cultivarea pe suprafeţe mici). Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de sub-bazine. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. acesta fiind apreciat pe baza unui bilanţ general masic între încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. În acest sens. în conformitate cu prevederile art. În funcţie de răspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaţie specifică. Desigur incertitudinile legate de rezultatele obţinute pot fi atribuite limitărilor modelelor matematice. De asemenea. O altă problemă o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protecţia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat în aval de lucrările hidrotehnice.Master Planurilor aprobate. astfel încât nu există date economice – financiare pentru toate judeţele. Astfel. de asigurare a consultanţei agricole şi de control a aplicării acestei măsuri. (1). din Legea apelor nr.

În ceea ce priveşte analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice.agricultura şi dezvoltarea rurală şi autorităţile de gospodărirea apelor. respectiv reducerea economică./B.). care pot influenţa disponibilitatea financiară a unităţilor economice pe următorii 2-3 ani. 381 . O altă incertitudine determinată este legată de efectul măsurilor asupra calităţii corpurilor de apă subterană. Acesta este datorat în principal evoluţiei indicatorilor economici în condiţiile financiare actuale. a reieşit faptul că există un risc în ceea ce priveşte realizarea măsurilor suplimentare la termenele convenite. a codului bunelor practici agricole în zonele nevulnerabile etc. Din discuţiile şi negocierile avute cu utilizatorii de apă pentru stabilirea măsurilor suplimentare. având în vedere caracterul integrator al acestora. nu a fost disponibilă evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferaţi la nivelul tuturor corpurilor de apă aferenţi S. cât şi o provocare majoră având în vedere problemele şi incertitudinile aferente elementelor/activităţilor utilizate în procesul de aplicare al excepţiilor la nivelul corpurilor de apă. • Excepţii Stabilirea excepţiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă atât o problematică complexă. De asemenea.H. În ceea ce priveşte realizarea analizei cost-eficienţă s-a constatat lipsa studiilor în vederea evaluării monetare a costurilor indirecte aferente măsurilor suplimentare grupate la scară sub-bazinală. precum şi existenţa unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor măsuri suplimentare pentru activităţile agricole (aplicarea agriculturii ecologice. având în vedere aplicarea programelor de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole.H. Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor (inclusiv creşterea gradului de confidenţă în evaluarea stării/potenţialului corpurilor de apă) acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare. după modele conceptuale şi analitice integratoare. în general fiind greu de estimat perioada necesară refacerii calităţii acestora. cât şi aplicarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

tehnico-economice şi studii pilot. dintre care 286 corpuri de apă . nutrienţi şi metale grele în resursele de apă. iar 260 nu sunt dotate cu staţii de epurare. Sursele difuze 382 . Deşi au fost întâmpinate anumite greutăţi.e. s-au identificat un număr total de 339 corpuri de apă de suprafaţă. Astfel au fost definite un număr de 7 tipuri de cursuri de apă pentru spaţiul hidrografic Prut . în special. Cele mai importante concluzii care rezultă în urma elaborării Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele: • Ape de suprafaţă Tipologia cursurilor de apă a fost re definită şi sintetizată. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativă. respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioară. şi în domeniul apelor. în general. a rezultat un număr de 87 surse punctiforme semnificative (44 urbane. Aglomerările umane cu peste 2000 l. Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă.14.râuri (250 corpuri de apă nepermanente şi 3 artificiale). conducând la reducerea numărului de tipuri. urmând ca unele dintre aceste problematici să fie îmbunătăţite pentru următorul ciclu de planificare.Bârlad.lacuri naturale. Sintetizarea. cât şi sursele de poluare industriale şi agricole semnificative evacuează cantităţi importante de materii organice. CONCLUZII Se poate aprecia că pe parcursul acestui proces de realizare a primului Plan de Management. În urma analizării surselor de poluare punctiformă. 33 industriale şi 10 agricole). în spaţiul hidrografic administrat de Direcţia Apelor Prut fiind identificate un număr de 286 aglomerări umane (inclusiv Holboca şi Tomeşti). de fezabilitate. Aglomerările umane. iar pentru lacurile de acumulare s-au definit un număr de 2 tipuri (unul din ele cu două subtipuri). În spaţiul hidrografic Prut . în strânsă legătură cu cerinţele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. dintre care 242 aglomerări nu sunt dotate cu sisteme de colectare. atunci când vor exista o serie de studii de cercetare.Bârlad numărul de tipuri de lacuri naturale este de 2. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru Apa. acestea au fost depăşite. 46 corpuri de apă – lacuri de acumulare şi 7 corpuri de apă .

unul dintre acestea este transfrontalier. • Ape subterane În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost identificate.(în general aglomerările umane şi activităţile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafaţă.14%). ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apă în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad în: corpuri de apă naturale (71.04 %). respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale. poluarea cu nutrienţi. poluarea cu substanţe periculoase. consecinţă a alterărilor hidromorfologice semnificative.29 % din corpurile de apă de suprafaţă au atins starea chimică bună. 93. acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi sarmaţian-ponţiană.59 kg P/ha. Din punct de vedere al stării chimice.80 % din corpurile de apă naturale au atins obiectivele de mediu (stare ecologică bună şi foarte bună). atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune. s-au determinat emisii specifice de azot şi fosfor de 2.90 % din corpurile de apă puternic modificate şi artificiale au atins obiectivele specifice (potenţialul ecologic maxim şi bun). În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apa.785 kg N/ha şi de 0. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate luând în considerare scenariul de bază. 383 . alterările hidromorfologice (în special lucrările hidrotehnice de barare transversală şi cele în lungul albiei râului) afectează semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă. 37. Corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună. alterări hidromorfologice. precum şi de evaluarea impactului acestora.82%) şi corpuri de apă artificiale (2. corpuri de apă puternic modificate (26. De asemenea. prin aplicarea sistemului de clasificare la nivelul corpurilor de apă delimitate la nivelul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad. Pentru evaluarea impactului şi a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanţe organice. au parcurs testul de desemnare finală a corpurilor de apă puternic modificate. Toate cele 7 corpuri de ape subterane identificate aparţin tipului poros. delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de ape subterane. 66. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt: nedeteriorarea stării. precum şi atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică pentru zonele protejate. Astfel.

De asemenea.E. în punctele de monitorizare aferente fiecărui corp de apă subterană. referitoare la nitraţi. aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole în zonele ne-vulnerabile şi aplicarea agriculturii organice.. determinate pentru fiecare corp de apă subterană. rezolvarea problemelor semnalate. stabilite conform H.E. Având în vedere dinamica apelor subterane este evidentă necesitatea aplicării măsurilor suplimentare referitoare la realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (< 2000 l. Ca urmare a acestei evaluări au fost identificate 5 corpuri de apă subterană cu stare chimică bună iar 2 corpuri au starea chimică slabă. a Directivei 91/271/C. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există un număr de 255 captări de apă subterană destinate consumului populaţiei.. a Directivei 2006/118/C.În evaluarea stării chimice şi cantitative a corpurilor de apă subterană au fost urmate recomandările Îndrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor. În balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite. se vor elabora proiecte de cercetare şi modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant. 384 . toate corpurile de apă subterană se află în stare bună. În scopul atingerii stării chimice bune pentru corpurile ROPRO2 şi ROPR03 se vor aplica măsurile de bază prevăzute în Directiva 91/676/C.E.).E. 930/2005. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. în aplicarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut – Bârlad se va lua în considerare pentru viitor. Cele mai importante surse din care se prelevă debite mai mari de 1500 m3/an sunt în număr 7.e.E. estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. În scopul creşterii gradului de cunoaştere şi de protecţie a resurselor de ape subterane. Punctele de monitorizare au fost reprezentate prin forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale şi izvoare. şi a Directivei Deşeurilor 75/442/C. Reîncărcarea acviferelor se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice. iar pentru 106 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară.E.E. întocmit de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Din punct de vedere al stării cantitative. Aceasta s-a făcut pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag.E. privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva 98/15/C.G.

Zonele destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor. La nivelul anului 2007 din totalul captărilor de apă din sursele de suprafaţă 100% au asigurate zone de protecţie. un rezumat al Registrului zonelor protejate actualizat în 2008 – 2009. 10. • Analiza economică a utilizării apei Dinamica cerinţelor de apă înregistrează un declin substanţial. Din categoriile de zone ciprinicole şi zone cu acipenseride. iar pentru sursele de apă din subteran 93. Pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic au fost desemnate zone ciprinicole. zone de îmbăiere doar la Marea Neagră. unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.2 % se află în arii naturale protejate. agricultură. zone pentru îmbăiere. cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze naturale şi cursuri de apă temporare (nepermanente).55% au asigurate zone de protecţie. monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităţii apei. Până în prezent au fost identificate. irigaţii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 385 .• Zone protejate Planul de management al spaţiului hidrografic Prut Bârlad cuprinde. conform prevederilor art. zone cu acipenseride. siderurgie. În spaţiului hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării. reprezintă 3. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din cadrul spaţiului hidrografic Prut-Bârlad este de 13858. astfel încât restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.67 km2 reprezentând 2 zone vulnerabile.27 % din suprafaţa spaţiului hidrografic Prut-Bârlad Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuţia zonelor protejate este acela că tot teritoriul României a fost identificat ca fiind zona sensibilă la poluarea cu nutrienţi. inclusiv hărţile aferente acestor categorii de protecţie (Fişe de caracterizare cu un grad mare de detaliu fiind prezentate în registru). 6 şi anexei 4 din Directiva Cadru pentru Apa. zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. de către Autoritatea de Sănătate Publică. zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi.

Analiza a scos în evidenţă faptul că valoarea activităţilor specifice de gospodărire a apelor nu este recuperată prin cuantumul contribuţiilor actuale ale utilizatorilor de apă. Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va ţine cont de îmbunătăţirea actualului mecanism economico-financiar în domeniul gospodăririi apelor.Bârlad s-a studiat nivelul actual al recuperării costurilor (financiare) activităţilor specifice de gospodărire a apelor.5 mld. cheltuielile de operare şi întreţinere aferente acestei activităţi fiind suportate prin cuantumul contribuţiilor aferente activităţilor specifice de asigurare a apei brute în sursă. pentru toate categoriile de apă de suprafaţă şi subterane. dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităţii apelor. în anul 2005 la 7. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori.N.05 mld.Administraţia Naţională „Apele Române”.5 mld. agricultură şi sunt aferente activităţilor specifice de gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor . industrie. respectând principiul evitării sistemelor concurenţiale. m3 ceea ce reprezintă o reducere de 4. m3 în anul 1998. 386 .A. În spaţiul hidrografic Prut . ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuţiilor. Ca o caracteristică. în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menţinerii în siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. respectiv de: gospodărie comunală. astfel încât.R. gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat. se va determina cuantumul contribuţiilor specifice având în vedere realizarea programelor de monitoring stabilite în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru Apa. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toţi utilizatorii resursei de apă. m3.9. în anul 2001 la 7. nu se poate vorbi de o subvenţie încrucişată. Această contribuţie are la bază cantitatea şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu ţine cont de puterea financiară a unui sau altui utilizator. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaţii acordat utilizatorilor care contribuie la protecţia calităţii. Redimensionarea cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor va fi realizată în 2 etape în anul 2010. Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. m3. trebuie subliniat faptul că serviciul de apărare împotriva inundaţiilor este o activitate foarte importantă prin multitudinea şi amploarea lucrărilor. Pentru activitatea de protecţie a calităţii apelor.9 mld. în cazul stabilirii cuantumului contribuţiilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. A.2 ori faţă de anul 1990. iar în anul 2007 la 7.

menţionate în anexa VI A a D. Euro. Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanţilor şi măsurile pentru alterările hidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost eficienţă.Bârlad printr-o contribuţie de 572 Euro/locuitor.Activitatea de operare.Bârlad a fost stabilit un program de măsuri care cuprinde atât măsuri de bază.A. diferenţa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare referitor la serviciile publice de gospodărire a apelor. precum şi alte prevederi europene şi naţionale. fonduri bugetare etc. Acest efort financiar se va reflecta la nivelul spaţiului hidrografic Prut . Fondului European de Dezvoltare Regională.19% pentru presiunile hidromorfologice. Pentru perioada 2010 . Deşi în perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienţă semnificativă în ceea ce priveşte elaborarea proiectelor pentru finanţarea măsurilor.1 mil.8 mil. prin: 387 . din care: 82. cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apă.95 % pentru măsurile aplicate activităţilor industriale. în perioada 2007-2013.82 % pentru măsurile activităţile agricole şi 0. cerinţele Directivelor europene în domeniul mediului. sunt necesare eforturi viitoare pentru îmbunătăţirea eficienţei administrative şi asigurarea unei absorbţii bune a Fondurilor de Coeziune şi Structurale. exploatare şi întreţinere a infrastructurii de apă şi apa uzată nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate fiind mai mare de 100%. • Programe de măsuri În spaţiul hidrografic Prut .. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. 15.03 % revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (respectiv finanţării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţie). Euro. 1.C. Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere..2027 costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în spaţiul hidrografic Prut Bârlad se situează la valoarea de 1776. respectiv raportul dintre costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate. cu o valoare planificată pentru această perioadă de 1441. în special. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este primul ciclu al Planului de Management (2007-2015).

În cadrul analizei Cost Beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri.Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante.Aplicarea noii legislaţii privind achiziţiile publice în mod corect şi eficient. . îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă.Eforturi continue pentru întărirea capacităţii administrative cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora. Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012.Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care să răspundă priorităţilor. care necesită instruirea intensivă a beneficiarilor. fiind mecanismul de prioritizare al acţiunilor şi al programelor de măsuri. regional şi local. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale. analize de cost-beneficiu şi proceduri complexe. . are ca rezultat aplicarea excepţiilor în 388 . studii extinse.Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenţialii beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor.. deoarece nu toate „problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate „obiectivele de mediu” să fie atinse în cadrul actualului Plan de Management bazinal. Analiza Cost Beneficiu. precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor periculoase. • Excepţii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepţiilor s-a realizat la nivel de corp de apă. aplicată măsurilor suplimentare. din perspectiva beneficiului adus mediului. continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă. . De asemenea. . . S-au avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaţie cu mediul.Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficient pentru întreaga paletă de instituţii implicate în implementarea fondurilor europene. .Întărirea rolului de coordonare la nivel naţional şi regional.

4. Din analiza efectuată a rezultat ca 96 (28.4 pentru toate măsurile suplimentare identificate la scară subbazinală. 66 au fost corpuri naturale şi 30 corpuri puternic modificate. Numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepţii va scădea în următoarele cicluri de planificare.conformitate cu Art. 4. 4. Dintre corpurile de apă cărora li s-au aplicat excepţii. Pe măsură ce noi date şi informaţii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităţilor utilizate în stabilirea excepţiilor. 389 .4) pentru atingerea stării chimice bune (două cicluri de planificare (2027)). La nivelul apelor subterane au fost identificate 2 (28. toate reprezentând excepţii de prelungire a termenelor sub art. aplicarea excepţiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată. 4. acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăţirea aplicării excepţiilor la nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare.57%) corpuri de apă subterană cărora li s-au aplicat excepţii privind prelungirea termenelor (art.32 %) corpuri de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad nu pot atinge starea bună/potenţialul bun până în anul 2015.

86/280/C.C. 3. 84/156/C. 11.E. European Commission.E. Directiva 2000/60/E.BIBLIOGRAFIE 1.Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice.C. *** (2005). Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor.E. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/C. (2000). International Commission for the Protection of the Danube River. Delta Dunării. of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy. 7.E.C.E. *** (2008). Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene. Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene.WFD Roof Report). *** (2007). Raportul 2004 . xxx.C. Directive 2008/105/E.) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. of the European Parliament and of the Council.. Bucureşti. 6. Spaţiului Hidrografic Dobrogea şi apelor costiere. xxx. xxx. 390 . European Commission. (2008). Administraţia Naţională “Apele Române”. 8. and amending Directive 2000/60/E. Administraţia Naţională “Apele Române”. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 2. Bucureşti. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. 10. 9. *** (2005). Administraţia Naţională “Apele Române”.) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. xxx. a Parlamentului şi Consiliului European care stabileşte un cadru de acţiune pentru ţările din Uniunea Europeană în domeniul politicii apei. Significant Water management Issues in the Danube River Basin District.E. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River. 84/491/C. *** (2004). European Commission. 4. Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis .. International Commission for the Protection of the Danube River. 5.C.E. Raportul 2004 .E.. xxx..E.Planul de Management al Fluviului Dunărea.E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 83/513/C.) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies.

) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive. xxx. xxx. 17. 16.C.C.C.C. 18.) – Guidance document on Planning process.12. 20. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. The implementation challenge of the Water Framework Directive.) – Economics and the environment. xxx. 23. xxx. European Commission. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential. reference conditions and classification. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Guidance on Reference conditions inland waters.C. 19.) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive.) – Implementing the G. 14. 15. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.) – Transitional and coastal waters – Typology.C. xxx.) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results. 13. 391 . European Commission. European Commission. xxx. European Commission. European Commission. European Commission.S. 22.I. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. European Commission.C. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. xxx.) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. xxx. xxx. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. 21.) – Guidance on public participation in relation to the Water Framework Directive.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. European Commission. elements of the Water Framework Directive.) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. European Commission. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.C. xxx.

Joint Danube Survey-Final Scientific Report. 2008. 19th June 2007. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures . 29. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008.2. 30. 26. *** I.) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives. 36.. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 37. European Commission. 35. 32. SNIFFER. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD. Technical Report – Case Studies. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes. flood protection works. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy.Pressures and 392 . 34.C. xxx. Volume 1. 25. Economics and Environment.R. *** WFD and Hydromorphological Pressures.) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive.Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt. 2004. European Commission. *** 2010 Reporting sheets . Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector în Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A . The implementation Economics and the environment The implementation challenge of the Water Framework Directive. xxx.Final endorsed by Water Directors. xxx. 39.WFD82. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”. November 2006. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD . xxx. 33. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments.C.C.C. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E. 38.) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies. 28. Project WFD29 EA & SNIFFER. and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive.24. 27.P.D. 31. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/E.

E.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4. Matra Preaccession Projects Programme (MPAM).-Water Framework Directive 2000/60/E.E. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. Bucureşti . 41. lacuri. Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies. 40. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements . 2007.U.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7. 2007.M. ape tranzitorii. Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures.„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C. 42. Establishing measure to rehabilitate the polluted groundwater altered duet o landfill. a Tisza/Tisa sub-basin” Project. 393 . 47.“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crişuri River. Appendix B . Proiect PHARE „Development of Ialomiţa-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid/121477/D/SV/RO. 2007.I. ARCADIS Regio and WL │Delft. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment . EVD REF: PPA 06/RM/7/5. Proiect PHARE .Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO). consortium Euroconsult Mott MacDonald. Proiect PHARE . 46. through cost-efficiency analysis. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I.Project WFD76SNIFER. consortium Euroconsult Mott MacDonald. PM Project No: 300098. ARCADIS Regio and WL │Delft. in order to reach the environmental objectives required by the E.C.Impact Sheets. 2007. ARCADIS Euroconsult (NL) În asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D. Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP).. 44. pe baza elementelor biologice. 43.C. 45. chimice şi hidromorfologice”-2008. EVD REF: PPA05/RM/7/4. în order to reach the environmental objectives required by the Water Framework Directive and the Groundwater Directive.

I. Raportul naţional privind calitatea apelor de îmbăiere. chimice şi hidromorfologice”. hidrochimice şi morfodinamice pe râuri. Contract M. 53.MONERIS model .M.D.1.N.C.D. 57.D. 54.D.3842/2007.M.D. Studiu de cercetare.Decembrie 2007. Behrendt H. 56.B.74 – Redimensionarea ecologică şi economică pe sectorul românesc al Luncii Dunării. Tulcea). Delta Dunării şi zona costieră a Mării Negre şi bazinele reprezentative şi experimentale. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. Tulcea). Anuarul hidrologic al Dunării – 2005.. .D. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Studii privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I. Contract M.E. pe baza elementelor biologice.D. ***Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.D. Studiul 1.M.2008. Studii ecohidrologice. Dunăre. 49.D. – Decembrie 2008. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa „Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/C. 2008.73. Bucureşti. 50. Studiul 2.M. 51. 394 . 7420. Cercetarea proceselor hidrologice..E. 55. 52. Tema C2. Cod CPSA 7420.D.C.MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems.N.„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – I. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevăzute pe Directiva Cadru a Apei.. *** Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. Studiu pentru realizarea Planului de Management al Deltei Dunării. Venohr M.48.C. Bucureşti 2008. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (I. Contract M. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa – „Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”.

65. Meteorologie. 1974. Ignat G. Simulating River and Stream Water Quality. Construcţii hidrotehnice. 69. Platagea Gh. ***Administraţia Naţională „Apele Române” . 62. 2004.04. 67. Predoiu Ghe. *** Institutul Naţional de Statistică. 2005. Version 2. Adamescu M. Vădineanu A. Heavily Modified Water bodies. Popescu A.. Principii şi reglementari europene. 2006. Bucureşti. 2008. Codul Bunelor Practici Agricole.. Bogza St. Donita N. Raionarea hidrogeologica a teritoriului RPR. Lazar G. Cazacu C. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. P. Synthesis of 34 Sase Studies în Europe. 74.58... Hidrologie şi gospodărirea apelor. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apă-râuri. 70.The 6th Symposium for European Freshwater Sciences . C. Tudoran Ghe. Ed. ***Administraţia Naţională „Apele Române” . March 7. ..vol. 2008. 6/1958.S. Tehnica Silvică. Vădineanu R. 73. ***Administratori/custozi. 2007. 2007. Bucureşti..D. ***Administraţia Naţională „Apele Române” – Anuarul de gospodărirea apelor. Galie A. Hansen W... Probleme de geografie. Hua Tao. Steve Chapra. Mihailescu S.. 66. şi colab.Sinteza Calităţii Apelor . 395 .. Instrucţiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă . 2006. Cristofor S. Planuri de management ale ariilor naturale protejate. 60. 63.Greg Pelletier. 75. Editura Springer.R. 71.. Anuarul Statistic al României. Stancioiu P.. Şerban. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.râuri şi lacuri. Biris I – Habitatele din România. Pauca-Comanescu M.. Măsuri de gospodărire”. Ed.) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB)..S. 2006. Kampa E. Editura didactică şi Pedagogică.. 64. Priscu R. *** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie. Liteanu E. 61. Postoloache C. Editura Tipored. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Universităţii „Transilvania” din Braşov.. Rişnoveanu G.Registrele zonelor protejate. 72. 59. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine. 68. Managementul apelor. Instrucţiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apă-râuri. subalpine şi forestiere din România. II. 1/1958..anii 2005.SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (L.

în special pentru protecţia resurselor de apă. Instrucţiuni metodologice de stabilire a valorilor de fond pentru poluanţi specifici şi substanţe prioritare nesintetice (metale) pentru tipurile corpurilor de apă „Cursuri de apă influenţate calitativ din cauze naturale” având în vedere mediul de investigare apa. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea secţiunilor de referinţă. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 86. 396 .76. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei cerinţelor de apă (aglomerări. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuţiei apei potabile. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. industrie. 87. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanţi a acestora. consultarea şi participarea publicului. Instrucţiuni metodologice privind Modernizarea şi Dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitoring integrat al apelor. 88. 79. 84. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. piscicultură. 81. 85. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. irigaţii). ***Administraţia Naţională „Apele Române” Instrucţiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din România. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 77. Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei locuitorilor şi a locuitorilor racordaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apa. Instrucţiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate. 80. 83. 78. Instrucţiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme şi difuze de poluare şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă. agricultură. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice privind informarea. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 89. zootehnie. 82.

Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile industriale. Instrucţiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc. Instrucţiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apă modificate antropic pe baza testelor de desemnare 101.90. ***Administraţia Naţională „Apele Române”.model de recuperare a costurilor pentru activităţile specifice de gospodărire a apelor. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 96. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţile agricole. Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă. 93. 102. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 100. 97. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 92. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 99. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Instrucţiuni metodologice de evaluare a recuperării costurilor pentru serviciile de apă la nivelul bazinului hidrografic . ***Administraţia Naţională „Apele Române”. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru măsurile suplimentare. Instrucţiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Direcţiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc. ***Administraţia Naţională „Apele Române”. 95. 94. Instrucţiuni metodologice pentru stabilirea măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerările umane. Instrucţiuni metodologice privind restabilirea conectivităţii laterale a cursurilor de apă. 397 .C. Instrucţiunilor metodologice privind stabilirea excepţiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru în domeniul Apei (2000/60/E. 91.). Instrucţiuni metodologice privind analiza cost eficienţă pentru programul de măsuri. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaţă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. 98.

ramsar. Instrucţiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/variabilelor economice privind identificarea excepţiilor de la obiectivele de mediu. nr. Bucureşti. 582 din 30/06/2004 109.. Tomescu G. ***Legea nr. Bretotean M.G. http:// ec.03.2009 111. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu D. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. 930/2005 – Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Munteanu M.. 106. p.II.Corpurile de ape subterane la risc din România.vol.. 1.. publicat în Monitorul Oficial. 10.. 107. 458/2002 privind calitatea apei potabile. Partea I. *** H. 552 din 29 iulie 2002 108.. www. nr. http://efi-plus. Munteanu M. publicată în Monitorul Oficial. T. Tomescu G. Bretotean M. publicată în Monitorul Oficial. Tenu A. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.org 114... http://www.. Rev. Tenu A.. 2005 110..103. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. Drăguşin D. p. Macaleţ R. Tenu A. vol.A.. Rev. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane. Drăguşin Doina. publicată în Monitorul Oficial. (2006) . 112. 800/2 sep. 60/2000/E. Drăguşin D. Radu C. 458/2002..ac. 33-39.2009 113. T. Radu C.boku. 96/18.G.C. *** Hotărâre pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorarii.. T.europa. Macaleţ R. Arh.. „Hidrotehnica”. Partea I nr.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 398 .N. 50. Partea I. Radu Catalina. a costurilor disproporţionate. ***Legea nr. Bretotean M. 170 din 18. Munteanu M. 137/2009 privind aprobarea valorilor prag pentru corpurile de ape subterane din România... ***Administraţia Naţională „Apele Române”.at/software/index..privind calitatea apei potabile. Radu E. nr..htm (Proiecte prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa 4 Protecţia Naturii) 116.H. Bucureşti. Bucureşti.7. I. 104. ***Ordinul Ministrului Mediului nr. Radu E. nr. 105.htm (Proiecte LIFE pentru protecţia naturii) 115. Macaleţ Rodica.9-15.eu/environment/life/index.ro/proiecte_europene/axa4. Partea I nr.C. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România. Hidrogeologia..mmediu. Radu E.A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times