Pentru imbunatatirea sistemelor de amenajare hidrotehnica si alimentare cu apa din bazinu hidrografic al Crasnei , s-au analizat : situatia existenta

a sistemelor de amenajare din bazin,folosintele de apa sin bazin si cerintele actuale, modul de satisfacere a cerintelor, analiza cantitativa si calitativa a resurselor de apa si modul lor de utilizare. Imbunatatirea sistemelor de amenajare existente sau intocmirea unor scheme de amenajare complexe noi, in lipsa unor planuri de dezvoltare durabila, cu anumite deficiente, se pot realiza strategii care sa aiba la baza anumite principii sau metodologii fixe si precise: -elaborarea schemelor de gospodarire a apelor de perspectiva si identificarea prioritatilor si stabilirea etapelor; -elaborarea de scheme de gospodarirea a apelor de perspectiva imediata si extinderea lor pana atingerea etapei de perspectiva indepartat;

Acumularea de la Varsolt In urma cresterii cerintelor de apa , a aparut necesitatea realizari a unor amenajari de tip hidrotehnic, mai ales cele care consta in lacuri de acumulare , cu scopul de a retine volume de apa din perioadele de viituri si redistribuirea lor in perioade secetoase , transferul de debite intre bazine hidrografice , transportul apei la distanta prin canale, conducte in scopul de alimentare a diferitelor asezari. Barajul de la Varsolt constituie sursa principala de alimentare cu apa potabila a municipiului Zalau si a orasului Simleu-Silvaniei. Descriere: -amplasament : raul Crasna, circa 1 kilometru amonte de localitatea Varsolt; -suprafata bazinului de receptie : 345 kmp -perioada de executie : 1977 -1979 Barajul de acumulare a fost proiectat la inceput pentru atenuarea undelor de viitura pe raul Crasna, in cadrul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor pe zona Varsolt-Moftin , si asigurarea cantitatilor de apa in vederea alimentarii amenajarilor de irigatii, insa pe parcursul desfasurarii lucrarilor , s-a schimbat destinatia si anume, intr-un lac de acumulare pentru alimentarea cu apa potabila a doua localitati : Zalau si Simleu.

Procesul de eutrofizare a lacului de acumulare Varsolt: Lacurile ocupa forme negative de relief (cuvete , depresiuni , cupe) care sunt umplute cu apa.Pentru stabilirea gradului de trofie a lacurilor de acumulare, un rol insemnat il are

ponderea prezentei biomasei maxime a fitoplanctonului in zona fotica, saturatia in oxigen si concentratia azotului mineral total. Datorita adancimii mici, in lacul de acumulare de la Varsolt se produc circuite biochimice rapide,echilibrul dinamic din ecosistemul acvatic al acumularii este foarte instabil.Dupa procesul de oxigen , lacul se incadreaza in grupa lacurilor oligotrofe. Eutrofizarea lacurilor naturale si antropice este considerata ca fiind cea mai semnificativa problema ceea ce priveste calitatea apei, aceasta referindu-se la prezenta excesiva a apei cu diferiti nutrienti care determina anumite schimbari, cum ar fi: imbogatirea cu alge a apei si/sau alte plante acvantice , determina schimbari negative ale calitatii apei, problem de gust si miros, mortalitatea pestilor. Cu alte cuvinte, procesul de eutrofizare reprezinta un proces natural de imbatranire a unui lac, proces care decurge intr-un timp indelungat, cele mai vulnerabile sisteme fiind cele de acumulare, in care s-au observant procese de degradare a apei , manifestate prin procese de inflorire cu alge toxice. Ca urmare a procesului de eutrofizare si a efectelor adverse ale acesteia, in barajul de acumulare de la Varsolt se poate constata un astfel de process, datorat faptului ca suprafata de receptie din amonte este alcatuita dintr-o pondere de 65% de terenuri agricole si livezi, terenuri pe care au fost aplicate de-a lungul timpului ingrasaminte si pesticide, care au fost spalate de precipitatii si transportate in acumulare. Cel mai bun proces de combatere a eutrofizarii apelor si a efectelor adverse ale acestuia o reprezinta reducerea fosforului in punctul sursei de poluare din sistemul raului amonte de acumulare. Deci,eutrofizarea reprezinta un process natural de imbatranire a unui lac , proces care atrage dupa sine imbogatirea sistemelor cu substante nutritive, care la randul lor atrag o crestere a productivitatii biologice, astfel deosebindu-se diferite stadii trofice, definite astfel: Lacuri oligotrofice, sunt lacuri in general tinere, caracterizate de cumulul factorilor fizico-chimici;din cauza saraciei substantelor nutritive, productia biologica primara este putin intense , acestea reprezentand lacuri cu o biomasa scazuta, cu intensitate redusa a metabolismului; Lacuri mezotrofe, caracterizate printr-o imbogatire in substante nutritive, ceea ce produce o sporire a productiei biologice, astfel inregistrand un deficit de oxigen; Lacuri eutrofe , lacuri bogate in substante nutritive, determinand o dezvoltare biologica rapida si o crestere a deficitului de oxigen, inregistrat mai ales la adancimi foarte mari;

Aprecierea gradului de troficitate este deficila, in masurarea acestui indicator fiind importante fenomene precum : regimul oxigenului, transparenta apei, cantitatea de

nutrient, organismele indicatoare, biomasa, diverse categorii de biocenoze, productivitate biologica. Dupa regimul de oxigen , lacul de acumulare Varsolt, se incadreaza in grupa lacurilor oligotrofe, dupa regimul nutrientilor lacul este mezotrof, fosforul indica un potential trofic ridicat al lacului, gradul de curatenie , calculate in functie de bioindicatori, incadreaza lacul in zona de mezosaproba cu tendinte spre oligosaprob. Masurile necesare pentru a intarsia procesul de eutrofizare consta in: *lucrari de combatere a eroziunii solului din bazinul hidrografic, situate in amonte de baraj si crearea unor centuri de protective verzi in jurul lacului cu scopul de a stopa si diminua patrunderea de substante nutritive in sol; *aplicarea ingrasamintelor strict necesare pe terenurile agricole din amonte, astfel ca, in cazul fenomenului de siroire, acestea sa nu fie transportate in lacul de acumulare. *curatirea de vegetatie a cuvetei lacului inainte de umplere si nu arderea acestuia, cenusa rezultata fiind sursa bogata in fosfor; Pentru diminuarea masei de aluviuni transportate in lac,se recomanda realizarea de lacuri de acumulare laterale, in care accesul apei se realizeaza numai in afara perioadelorde viituri. Pentru reabilitarea lacurilor deja cu procese de eutrofizare, trebuie luat in calcul cantitatea de fosfor prezenta intr-un volum de apa, de fosforul care intra si iese din lac,, de fosforul stocat in sedimente susceptibil de a fi introduce in lac. Daca in cazul in care reducerea fosforului care patrunde in lac nu este realizabila sau nu poate imbunatatii calitatea apei, atunci se apeleaza la alte procese de tratare constand din: -introducerea de substante care au ca efect diminuarea fosforului:var, saruri de fier sau aluminiu,polielectroliti; -oxidarea sedimentelor:injectarea de nitrat de calciu sau clorura ferica in sediment in scopul creerii unor compusi insolubili in apa; -scaderea nivelului apei pentru a expune sedimentele la aer; -spalarea hidraulica a aluviunilor a aluvinilor ; -dragajul :una din metodele cele mai eficiente, insa dezavantajele consta in faptul ca pretul este destul de ridicat si este nevoie de spatiu pentru depozitarea a sedimentelor dragate. -utilizarea de algicide: utilizarea sulfatului de cupru pentru combaterea dezvoltarii algelor; -curatirea vegetatiei acvatice prin metode mecanice; -introducerea organismelor cosumatoare de alge si vegetatie acvatica:crustacee, moluste,pesti fitofagi;

-acoperirea sedimentelorcu folii de plastic sau cu particule care impeidica schimbul de sediment; -aerarea hipolimnionului, procedeu care consta in insuflarea aerului intr-un cilindru asezat aproape de fundul lacului.Aerul, impreuna cu apa antrenata intra in o a doua camera existent, prin partea de sus a cilindrului, amestecul fiind apoi refulat prin niste deschideri laterale.Pentru reducerea consumului de energie, aerarea apei se efectueaza numai in situatii critice

Procesul de colmatare a lacului de acumulare Varsolt A amenaja un bazin hidrografic se refera si la un control al debitelor cursurilor de apa, in lacurile de acumulare.Locul amplasarii sau localizarea unui lac de acumulare reprezinta preocuparea principala intr-o amenajare a unui sistem hidrografic, de acest fapt legandu-se urmatoarele efecte, fie ele pozitive sau negative.In problema proiectarii, un rol important il are si problema colmatarii, de aceasta depinzand durata si mudul de functionare a unui lac de acumulare, de aceea trebuie studiate atent evolutia acestui fenomen, cat si masurile de combatere. Prin colmatare se nelege umplerea sau nlarea albiei unui curs de ap, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea materialului transportat de apele curgatoare. Problema colmatarii este mult mai evidentiata si capata proportii ingrijoratoare pentru zonele colinare, unde mai ales lacurile cu debit mic risca sa fie colmatate, mai existand un factor extrem de important in acest proces, si anume lipsa sau gradul redus de zone impadurite a suprafetei bazinului de receptie, fapt identificat si in cazul procesul de colmatare a lacului de acumulare de la Varsolt, bazinul de receptie este impadurit in proportie de 9%. Deoarece procesul colmatarii lacului de la Varsolt are o dinamica si evolutie crescanda, in acelasi timp determinand o diminuare a capacitatii si duratei de functionare , sunt necesare studii si luarea unor masuri corespunzatoare pentru reducerea intensitatii si evolutiei acestui proces, fiind prioritara identificarea de mijloace pentru stoparea depunerii aluviunilor in interiorul lacului de acumulare. Fenomenul de colmatare este un proces complex care incepe din momentul in care lacul de acumulare intra in functiune si se termina in momentul in care lacul nu mai este in parametrii de functionare, adica este scos din functiune. Determinara cantitativa a colmatarii lacurilor se produce prin metode care consta in calcularea volumului de aluviuni depus in lacuri , efectuate cu ajutorul urmatoarelor masuratori: -Prin ridicari topo-geodezice , metoda care consta in golirea lacului pe timpul desfasurarii masuratorilor.Aceasta metoda se foloseste in general la lucurile de mica dimensiune, lacuri

care servesc la atenuarea undelor de viitura, lacuri care sevesc in agricultura sau piscicultura, folosinte care permit golirea periodica a acestora. -Prin ridicari batimetrice:pentru aceasta metoda este necesara cunoasterea nivelului apei din lacul din timpul masuratorilor, de-asemene metoda efectuata doar in cazul lacurilor mici, dezavantajul acestei metode fiind conditiile grele de lucru si a aluviunilor umede pot ingreuna procesul de masurare, fiind o metoda mai putin cotata. -Cu ajutorul ecosondelor:se utilizeaza o instalatie care functioneaza pe principiul ultrasunetelor insa informatia prelevata este neconcludenta in cazul lacurilor mici, de asemenea fiind o metoda costisitoare. -Prin metode fotogrammetrice:trebuie aplicate inregistrari si determinari fotogrammetrice in zonele caracteristice procesului de colmatare;metoda consta in golirea lacului deacumulare, iar pentru o precizie compatibila aceasta metoda trebuia sa fie insotita de imagini fotogrammetrice satelitare. Principala consecinta a colmatarii lacului de acumulare de la Varsolt o reprezinta scaderea capacitatii de acumulare avand drept urmare afectarea folosintelor de apa, diminuarea atenuarii posibilelor unde de viitura si cresterea riscului la inundatii, avand efecte in acelasi timp asupra calitatii apei prin influenta caracteristicilor fizico-chimice, asupra elementelor ecologice, degradarea albiilor din aval. Pierderile de volum util se remarca, de asemenea, o consecinta a colmatarii , proces demarat in urma depunerii aluviunilor,volum care,cu cat este mai mare, cu atat capacitatea lacului initiala scade, scazand astfel si puterea de regularizare a debitelor ,aparand astfel deficient in ceea ce priveste satisfacerea cerintelor de apa. Un alt proces negativ care se declanseaza din cauza colmatarii este cel al alterarii calitatii apei.Odata cu colmatarea progresiva a lacului, are loc si reducerea adancimii acestuia, fapt care duce la modificarea regimului termic care duce la declansareau unor zone insalubre.Substantele solide existente in lac pot conduce la o crestere a mineralizarii proces direct proportional cu scaderea calitatii apei.Particulele solide marunte duc la tulburarea apei,prezenta acestora impiedicand dezvoltarea micro-organismelor, insa tulburarea apei se poate reduce prin metode de ionizare sau prin introducerea de substante organice. Cercetarile facute pana in prezent demonstreaza ca pe langa factorii de tip tehnici si economici in procesul de colmatare o importanta foarte mare o are si criteriile generale de amplasare a lacului de acumulare, astfel ca printre factorii care se Numara in stabilirea locului de amplasare sunt: factori hidrologici,meteorologici, topografici, geologici,hidrogeologici, geotehnici si sociali. Factorul topografic impune respectarea urmatoarelor conditii:valea de lang amplasamentul barajului sa fie ingusta si larga in amonte, malurile cuvetei sa fie inalte si abrupte, talvegul vaii sa reprezinte pante mici.

Factorii hidrologici si meteorologici impun respectarea urmatoarelor conditii:bazinul de receptive sa fie bogat in resurse hidrologice,debitul solid sa fie cat mai mic si directia vaii pe cat posibil perpendicular pe directia vanturilor dominante. Factorii geologici,hidrologici si geotehnici impugn respectarea urmatoarelor conditii:stratificatia rocilor sa fie orizontala,terenul sa fie impermeabil ,malurile cuveteri sa fie cat mai stabile la alunecare, terenul de fundatie sa fie corespunator geotehnic. Factorii economici si sociali se impun ca si conditii prin urmatoarele:grad cat mai redus de acoperire cu obiective socio-economice, cai de comunicatie, distantele pana la folosintele de apa sau pana la obiectivele de aparat impotriva inundatiilor sa fie cat mai mici,sa nu se gaseasca zone populate aval de baraj. Analizand conditiile amplasarii lacurilor de acumulare, se poate constata ca in proiectarea lacului de la Varsolt a fost tratata putin problema influentei amplasarii asupra procesului de colmatare, si anume deoarece se constata existenta unui aport de debite solide pe raurile ce se varsa in lacul de acumulare, urmata de faptul ca in avalul barajului de acumulare, la aproximativ doi kilometrii se afla o zona populate si anume comuna Varsolt. Astfel, nu este de-ajuns faptul de constatare a existentei procesului de colmatare a lacului in cauza, aparand necesitatea de control si modalitati de interventie, modalitati care se dovedesc a nu fi simple, deoarece dupa urmarirea evolutiei fenomenului de colmatare, se poate constata ca el apare in mod natural, fiind un fenomen inevitabil. In scopul combaterii procesului de colmatere se contureaza doua actiuni : de prevenire si cele curative, cele mai eficiente fiind actiunile de prevenire,prin simplu fapt ca este mai usor de luptat cu cauzele, si nu cu cu efecte. In acadrul actiunilor de prevenire care vizeaza cauzele producerii colmatarii, se contureaza mai multe faze, si anume: -monitorizarea atenta a lacului, in scopul reducerii sau diminuarii procesului de eroziune, atat cea de suprafata cat si cea de adancime; -lucrari de protejare a albiilor si a malurilor; -asigurarea unui loc de depunere a aluviunilor,de regula se prefer amenajarea unor bazine care sa retina pe cat posibil aluviunile; Masurile curative consta in vindecarea sistemelor de acumulare, prin combaterea efectelor negative ca urmare a colmatarii, in general acestea fiind greu de aplicat si foarte costisitoare, de multe ori depasind costul realizarii unei noi acumulari. Printre masurile curative, se enumara actiuni precum : refacrea capacitatii lacurilor prin suprainaltarea barajelor,combaterea eroziunii solului in bazinul de receptive al lacului,prevenirea erodarii albiilor raurilor, asigurarea unui volum corespunzator pentru depunerea aluviunilor,refacerea capacitatii acumularii,indepartarea depunerilor din acumulare.

Reabilitarea barajului de acumulare Varsolt in scopul dezvoltarii durabile Reabilitarea lacurilor este o necessitate actuala, deoarece acestea sunt supuse unui process active de eutrofizare si implicit a consecintelor negative ale acestuia. Este importanta mentinerea sanatatii lacurilor, deoarce acestea sunt surse importante de alimentare cu apa, constituind de-asemenea un mediu armonios, recreativ.Conditiile normale de folosinte sunt afectate atunci cand pe fundul lacului nu se poate mentine viata florei si faunei, astfel fiintele subacvatice care mor se descompun si formeaza cantitati importante de namol organic,mediu placut dezvoltarii algelor,si astfel de fenomene declanseaza actiunea de eutrofizare si moartea pestilor. Dintre solutiile eficiente pentru reabilitare, se considera ca fiind oxigenarea directa a apei din lac cu sisteme pneumatice amplasate la mal, oxigenarea directa constand in dispersia aerului comprimat prin dispozitive de dispersie cu bule fine. Alta solutie, dintre acelea de reabilitare, este amplasarea de statii de pompare a namolului de pe fundul lacului, pe malurile acumularii, si prelucrarea acestuia.Aceasta actiune realizeaza tratarea fizica,chimica si biologica a apei, volumul acesteia fiind recirculate de 2 pana la 4 ori pe an. Ultima dintre solutiile eficiente de reabilitare a barajului de la Varsolt ar fi amplasarea de jeturi arteziene, jeturi care se realizeaza cu fluxuri de apa aspirate de la fundul lacului cu pompe si apoi raspandite in jet pe suprafata,astfe caderea jetului antrenand oxigenul necesar din aerul atmosferic care patrunde sub forma de bule in masa de apa din lac.

Realizarea sistemului informational si de alarmare-avertizare in cadrul acumularii Varsolt In vederea obtinerii unei dezvoltari durabile a barajului de acumulare Varsolt, trebuie avut in vedere realizarea unui sistem imformational si de alarmare-avertizare, rezultatul aferent implementarii acestei necesitati fiind un sistem care sa permita gospodarirea apelor eficienta. In cadrul barajului in prezent nu se poate asigura o conducere operativa , fapt argumentat prin existenta urmatoarelor cauze:intindere geografica mare, nu exista o baza de date care sa contina o situatie existenta, ceea ce ingreuneaza luarea unor decizii corecte, transmiterea datelor se face cu intarziere , nu exista un sistem care sa monitorizeze calitatea apei. Astfel ca, in ceea ce priveste situatia actuala, aceasta nu dispune de un sistem informational care sa permita cunoasterea tuturor resurselor de apa sau care sa permita exploatarea, sau anumite actiuni de interventie.

Necesitatea crearii unui astfel de sistem informational, este de o necessitate urgenta, deoarece exista un potential pericol pentru zonele populate si obiectivele economice care sunt localizate in aval de baraj. Exista un sistem de alarmare in cadrul Statului Major de Aparare Civila Salaj, dar acesta functioneaza prin declansare manuala de catre diferite persoane, in urma unor apeluri telefonice, insa in cazul producerii unui pericol in cadrul barajului va face imposibila alarmarea, deoarece in caz de ape mari in aceasta zona sunt distruse in primul rand liniile electrice si cele telefonice. Un stfel sistem informational si de alarmare se compune din urmatoarele subsiteme: -sistem automat de colectare de date cu caracter hidro-nivo-pluviometric si de gospodarire a apelor necesar exploatarii in timp real al acumularii Varsolt interconectate cu celalalte resurse de alimentare cu apa; -sistemul centralizat de alarmare-avertizare prin sirene, a localitatilor situate in aval de baraj, pentru situatiile hidrometeorologice periculoase si de accidente ale constructiilor hidrotehnice din zona; -sistem de radiocomunicatie intre cantonul de exploatare al acumularii, dispeceratul judetean Zalau, dispeceratul bazinal Cluj si de punctele din zona cu rol de interventie operativa in cazuri deosebite din punct de vedere al gospodaririi apelor;

Analiza conditiilor de satisfacere a cerintelor cu apa Pentru analiza asigurarii cu apa se efectueaza calcule de bilant in sectiuni caracteristice in bazin, in punctele de prelevare unde se considera a fi debite importante.Compararea resurselor de apa cu cerintele de apa sub aspect cantitativ se realizeaza prin metoda bilantului cumulativ,pentru fiecare sectiune calcul.

Nr CRt

Sectiune de calcul

Cursul de Apa Elemente de bilant -debs.cons. in amonte -prelevare in sectiune -Q min.nec. in albie

Bilant 80% (m3/s) 0,075 0,050

1.

Acumularea Vrol

Crasna

-tot. Q.nec. a fi asigurat -debitul mediu lunar -excendent -deficit

0,800 0,564 0,236

Se observa ca sectiunea bilantului a lacului de acumulare de la Vrol este negativa, baraj din care se alimenteaza cu apa potabila localitatile urbane Zalu si Simleu Silvaniei. Dupa analiza bilantului statistic efectuat si dupa urmarirea modului de satisfacere a cerintelor de apa din bazinul hidrografic, s-au identificat situatii de alimentare si acoperire insuficienta a cerintelor de apa, impunandu-se restrictii pe durate mai lungi, pe zona de alimentare Zalau-Simleu Silvaniei.Sursa de alimentare cu apa din acumularea Vrol nu a satisfacut cerintele de apa ale zonei, din cauza secetei prelungite din anunl 1993/1994, astfel ca s-au impus restrictii, dupa cum urmeaza : -de la 1 noiembrie 1993 faza I de restrictii : 500 l/s -de la 1 ianuarie 1994 faza a II-a de restrictii: 400 l/s -de la 1 martie 1994 faza a III-a de restrictii: 330 l/s , cerinta de apa teoretica era de 650 l/s, iar cea reala de 850 l/s.