,

CLIMATUL 1

SI

FORMAIIIINEA PAMPHOEUR
-
STUDIU EXTRAS D+N REVISTA y;«BASARABIA AGRICOLA,
\
ANUL II No, it 12 I PREZENTAT CONGRESULUI
AGRICOL DELA ABUCURE§TI DIN ZILELE
; DE 5, 6, 7 DECEMBRIE 1920/41,,i,ekCiAs.. ri#

r 11,1'

*A-Naar:MI %'
nr)Z: .

1b11,L7-002,-/

MARIN CHIRITESCU
Inglner agrlool
Consider wide! at lad. Ch4lniu '
Confareatiar de agrogoologla la tJoala NatiDnaI da vIticultur5 Chtiletu

,
X

catimiNT.A.T.7
='S.ploc5r.a.fia T3r.rif:" Btr- l="u4e:rzaa.1. 4.'423

1900
.P11E/mi., t LET
-
www.digibuc.ro
4.
rIt
 CLIMATUL SI FORMATIUNEA PAIONTURILOR

Actiunea factorilor de ordin chimic, fizic §i biologic,

cari au conlucrat In timpul epocilor geologice la schimbarea
scoartei globului, sfaramancl rocile, schimbandu-le compozi-
tia chimica §i constitutia fizica §i de multe ori dislocand pro-
dusele rezultate, pentru a le depune in alte parti, '0 continua
actiunea lor asupra solurilor §i in timpul de fall Aceasta ac-
liune bine Inteles n'a fost totdeauna aceea0 ; ea a variat
ca timp, paralel cu schimbarile ce a suferit clima, ear ca loc
de asemenea potrivit cu natura climei dominante §i cu carac-
terul agro-geoiogic al fiecafei regiuni In parte. In mod Olin-
tific, din punctul de vedere al formatiunei lor, Fallou ') i a
poi Hilgrad2) imparte pamanturile In :
1) Pdmdaturi eluviale sau sedentare, cari s'au format
prin actiunea factorilor climaterici pe locul lor de origina, ro-
ca muma. In aceste pamanturi se poate urmari diferitelestadii
de dezagregare ale rocel. Nu sunt stratificate ca terenurile
diluviale ci se prezinta sub forma unui amestec de corpuri
de diferite marimi rezultate dill, dezagregare.
Aceste terenuri putin proftinde ocupa mare parte din re-
giunile de coline care nu sunt datorate actiunei ghetarilor.
2) Pdmduturi coluviale sau de transport, cari s'au for-
mat in alt loc decat locul lor de origina, In urrna actiunei
de transport a apei sau vantului sau greutatei lor proprii.
1) Fiederich Albert Falou Pedologie oder algemeine und besoAdere Bo-
denkunde pag. 165 Dresden 1862.
) E. W. Hilgard Ueber die Einfluss des Klimas auf die Beldung und zu-
samme ansetzung des Bodens. Forschungen aufdern 'abide der agricultur Phisk
11198 Vol. 16.

www.digibuc.ro
 2

Dupa distantele la cari se gAsesc de locul lor de origina sau

dupa agentul cari le-a transportat, aceste douA categorii se
sub-Impart In :
1) Pdnuintwi glaciate, cari au luat na§tere prin actiunea
de transport a ghetarilor.
2) Pdmdnturi sedimentare formate prin actiunea de tran-
sport a apei.
3) Pdmdaturi Aeolice formate prin actiunea de transport
a vAntului.
Clasificatia de mai sus care se sprijina pe procesele na-
turale principale care au contribuit la formarea solurilor prin
sub impartirile ce cuprinde, nu imparte in mod absolut §i
dinstinct solurile din punctul de vedere al tuturor caracterelor
ce prezinta 0 astfel de clasificatie de alt fel a solurilor, nici
nu este posibild, ele fiind impartit f In diferite feluri din felurite
puncte de vedere. Clasificatiunea de mai sus formeaza punctul
initial in istoria formArii pAmAnturilor §i punctnl de plecare
al unei clasificatiuni mai complecte.
Fac orii climaterici cari prin actiunea lor de ordin chi-
mic sau fizic, provoacA descomintnerea sau dezagregarea ro-
cilor '§i continua mai departe actiunea lor asupra materiilor
rezultate, prin mijlocul diferitilor agenti §i dupA ce au fost
depuse inteun anumit loc In niod temporar sau difinitiv.
Dupa ce solurile au fost despartite in cele doua mari grupe,
prin actiunea de transport a apei, ghetarilor sau vantului, cli-
ma'§i continua mai departe actiunea prin toti factorii ei, atAt
asupra pamanturilor Eluviale EAt §1 asupra pamAnturilor Ko-
luviale, modificAndu-le constitutia fizicA §i compozitia chi-
mica. Din momentul a§ezarii pamanturilor, sau terminarel
primei faze a formetiunei, evolutia structurei fizice si com-
pozitiei chimice a pamAnturipr trece pe primul plan §i se
poate urmAri paralel cu natura §i actiunea climei.
In general pamAnturile se poate spune ca sunt un ame-
stec de roci de diferite forme, marimi §i compozitii chimice,
In diferite grade de dezagregare §i descompunere legate In-
tre ele prin argila, din resturi de substante organice In dife-
rite grade de descompunere supt formä de humus, care da
culoarea Inchisa, din apl, aer §i microorganisme.
Duo gradul de dezagregare §i faramitire a sfaramaturilor
de roca, §1 dupa cum prevaleaza until sau altul din elemen-

www.digibuc.ro
 3

-tele constitutive, din punct de vedere al constitutiei lor fizice,

pamanturile se pot deosebi ca pamanturi argiloase, lutoase
humoase, nisipoase, pietroase, prunduri, etc. 0 clasificatie
stricta i naturala in acest sens, de sigur ca este greu de
facut Intre fiecare categorie stabilita in mod artificial, se
i
poate interpune o intreaga serie de terenuri cu constitutiuni
intermediare, ca urmare a originelor mineralogice diferite, a
formatiunilor diferite, carora sunt datorite, si in fine datorita
gradului diferit de dezagregare i descompunere in care se
gasese. Peste aceste caractere, datorite originei mineralogice,
formatiunei i gradului diferit de dezagregare i descompu-
nere se imprima actiunea climei (land nastere la diferentieri,
distincte dupa natura i caracterul factorilor ei.
Clasificatiunile naturale ale solurilor
Dintre factorii climaterici, cantitatea de apa care cade
anual din atmosfera pe pamant, are o importanta covarsitoare,
pentru agricultura, Intru cat prin actiunea dizolvanta pe care
o are asupra sarurilor minerale din sol, stabileste legatura
§i puntea de trecere intre solutiile nutritive din sol si planta.
Importanta ei creste prin faptul Ca repartitia ei nu este
egala in toate régiunile. Cantitatea care cade apoi nu este
aceasi tn fiecare an. Din pnnctul de vedere al cantitätei de
apa care cade anual In fiecare regiune, Widtsoe, seful stati-
unei agricole experimentale din Utah, America de Nord, Im-
parte regiunile agricole in patru categorii.
I) Regiuni agricole aride, cu pana la 250 m. m. apa anual.
2) Regiuni agricole semiaride, cu 250-500 m. m.
apa a nual.
3) Reginni agricole subumede cu 500 750 m. m.
apa anual.
4) Regiuni agricole umeda cu peste 750 m, m. apa a-
nual.
Dupa datele Institutului meteorologic al Romaniei, media
antitatei de apa cazuta anual In vechiul regat !titre 1891
1902 a fost de 590 m.m. i dupa clasificatia de mai sus ar
urma ca vechiul regat ese din primele doua categorii, arid si
semiarid, si se aseaza in a treia categorie a regiunilor sub-u-
mede, In cari apa perde din importanta covAr§itoare pe care
o are.
www.digibuc.ro
 4

Aceasta clasificatiune a regiunilor de formare a solurilor

In cadrul cifrelor de mai sus nu se poate Insa generaliza si aplica
la toate regiunile, Intru cat nu este numai apa care contribue
la formarea dIferitelor feluri de pamanturi.
Caniitatea absoluta de precipitatiuni atmosferice care cade
In timp de un an Mtn) regiune, actioneaza asupra formarei
pamantului, In strânsa legaiud cu gradul de umiditate din
atmosfera, temperatura dominanta, distributia anula a preci-
pitatiunilor atmosferice, calitatile fizice ale solului, configura-
Va solului, caracterul vegetativ al regiunei, frequenta si iuteala
vânturilor, etc,
La aceiasi cantitate absoluta de precipitatiuni atmosferice
daca umiditatea relativa a aerului este ridicata, efectele cli-
matului asupra formatiunei solului se apropie sau chiar sunt
la fel cu efectele unui Climat mai umed. In regiunile cu veri
secetoase si calde se observa un climat arid din punctul de
vedere al cantitatei absolute de percipitatiuni atmosferice ;
Masivele paduroase fac ca efectele unui climat arid sa fie
mai putin aride etc.
Dr. Georg Wiegner ') profesor la politechnica din Zurich,
Inteun climat cu o temperatura medie potrivita, Imparte re-
giunile in felul dimator :
1) Regiuni aride cu mai putin de 200 m. m. apa anual.
2) Regiuni semi aride cu 200-400 m. m. apa anual.
3) Rcgiuni sub umede cu 400-500 m. m. apa anual.
4) Regiuni umede cu peste 500 m. m. apa anual.
. Pentru a arata cum clasificatiunea regiunilor fn cele pa-
tru categorii de mai sus variaza in functiune de complexul
factorilor climaterici, H Stremme2), spune ca in Germania
soluri cu caractere de clima sub umeda se gasesc in regiuni
cu o temperatura mijlocie anualä de 8-9° §i cu 500 m. m.
precipitatiuni atmosferice, pe cata vreme acelea.Fi soluri in
Argentina se gasesc in regiuni cu o temperatura medie anuala
de 16 17 ° §i cu 600 m.m. precipitatiuni atmosferice pe an.
In Europa centrala, pentru ca inteo regiune sa se poatä
forma soluri cu caractere de climat umed, trebue sa cada a-
nual 600 m. m. de apa, pe Cata vreme In regiunile tropicale
pentru aceleasi formatiuni, este nevoe de 2000 m. m. anual.
1) Dr. Georg. Wiegner Boden lnd Bodenbildung hi Koloindchemischer
Betrachtung 1918.
2) H. Stremme. Die Verbreitung der Klima1isehen Bodentypen.

www.digibuc.ro
 s

Ramann) numeste aride, regiunile In can evaporatia poate in-

trece cantitatea precipitatiunilor cazute anual si regiuni umede
pe acelea In cari percipitatiunile atmosferice sunt mai marl
decal posibilitatea de evaporatie anuala.
Glinka2) Imparte solurile in :
1) Soluri endodynamomorje ale thor calitati sunt cap-
tate dela roca muma pe care s'a format.
2) Solari ektodynamomorfe, soluri de origina geologica
diferitä, cu aceleasi calitati MO, capatate in urma aliunei
acelorasi factori climaterici.
Grupa solurilor ektodynamomorfe sunt Impartite mai de-
darte in ;
1) Soluri de umiditate optima (Laterite, pamanturile rosii
-si galbene.
2) Soluri de umiditate mijlocie (Podsol, solurile ceiu§ii
de padure).
3) Soluri de umiditate potrivita (Cernoziom, Regur).
4) Soluri de umiditate insuficienta, (solurile castanii din
Rusia, Pusta ungureasca, Stepele Romaniei, Spania si Ame-
sica.
Sibirtzev9 Imparte solurile in felul urmator ;
A) Soluri zonate (climatetice), formate prin actiunea cli-
mei, care face sa dispara caracterele, originare cari trebuiau
mostenite dela roca murna.
1 ) Laterite, formate in clima calda si umecla in regiunea
tropicelor. .
2) Soluri formate prin depozitarea prafului purtat de van-
turi (aeolice), cari apar in regiunile foarte aride din interio-
rul diferitelor continente
3) Soluri de step uscata, semidezertica.
4) Cernoziomul.
5) Soluri cenusii de padure.
6) Soluri de podsol.
7) Tundra
B) Soluri Intrazonale, soluri In care caracterele locale
ale rocei mume depasesc actiunea climatului.
e
1) E. Raman Bodenkunde.
2) K. Glinka. Die Typen der Bodenbildung, ihre Klassitikation und geo-
graphische Verbreitung.
3) N. Slbritzew Etude des Soles de la Russia. Congree geologique interna-
tional, compte rendu dela VII session Petersburg 1897.

www.digibuc.ro
 6

1) Saraturile.
2) Solurile calcaroase.
3) Soluri turboase.
C) Solari Azonale sau necomplecte.
1) Soluri skelete, prundisuri depuse de fluvii, nisipurile
depuse de vánturi.
2) Soluri aluviale, rezultate din aluviunile basinurilor
aquatice supt actiunea factorilor climaterici.
P. Kosovici 1mparte solurile in urmatoarele grupe :
1) Soluri de 1ormatiLne dezertica.
2) Soluri de formatiine semidezerf ca.
3) Soluri de formatiuni de cernoziom.
4) Soluri ne formatiune podso-ica.
5) Soluri rle formatiune de Tundra.
6 Soluri de brmatiune marecagioase".
7) S:luri de formatiune lataitica.
Ori care ar fi clasificatiunea luata de baza in studiul
zonelor naturale de soluri, un lucru ramAne bine stabilit, si
anume ca solurile nu sunt numai produsul rocilor mume din
cari au luat nastere, pe loc sau in altä parte uncle au lost
transportate pe diferite cai, ci rezultatul conlucrarii a mai
multi faclori ca : clima, roca muma, vegetatie, vechime etc,
si aceasta notia indrumar. 2 a .;tiintei agrogeologice este me-
ritul pedoloc.filor rusi, ca : Dokuciaev, Sibirtev, Gedroiz, Ko-
sovici, Glinka, Grosul Tolstoi, Sciusiev, Nabekih, etc.
Actiunea climatului asupra formatiuni solurilor.
Climatele variind prin natura si intimitatea factorilor lor
componenti, dau nastere la formatiuni de soluri diferite si cari
se pot aseza intr'o Inlantuire logica.
lelerenurile din regiunile umede, in deosebi unde si tem-
peratura nu este prea ridicata, procesele de descompunere
a partilor constitutive sunt mai slabe. CAnd totusi cu ajutorul
caldurei procesele de descompunere sunt active, concentra-
liunea lor nu se sporeste, mare parte din saruri fiind luate de
apa care se scurge sau se infiltreaza in si.bsol, iar In sol 11-
man mai mult substante in forma coloidala, ca argila, care
constituie elementul principal din solurile regiunelor umede.
Procesele de descompunere a resturilor de substance or-
ganice in regiunile umede fiind putin active, humusul se ga--

www.digibuc.ro
 7

se§te in mare cautitate, cu o mare putere de absorbtiune §i

fixare a substantelor colodiale din sol §i in special a oxizi-
lor de fier hidratati.
Formatiunile marecagioase se gasesc numai in regiunile
umede §t numai rareori §i in mod cu totul izo!at in regiunile
aride, datoritä conditiunilor specifice cu caracter cu totul local.
Procesele de descompunere provocate de actiunea facto-
rilor climaterici fiind reduse, au lac nni mult in stratul su-
perior al solului fara a putea actiona asupra subsolului, care
ramãne cu o constitutie rnecan ia §i chirnica cu totul diferita
decAt a solului.
In regiunile cu climat arid se intampla in generalitatea
cazurilor, procese inverse cari dau naftere la soluri cu call-
tai cu totul opuse. ,

Descompunerea fiind foarte activa, elementele constitutive

ale solurilor sunt descompuse aproape complect, sau com-
plect, sarurile solubile rezultate insa in loc de a fi spalate
de apa se acmuleaza in sol. Substantele koloide sunt puti-
ne4, §i solurile sunt grauntoase, putin aderente, resturile sub-
stantelor organice sunt complect descompuse. Humusul se ga-
se§te iu foarte mica masura §i formatiunile marecagioase
lipsesc. Deosebirea intre sol §i subsol, din punct de vedere al
constitutiei mecanice §i chimice, este foarte mica, deoarece ac-
liunea puternica a factorilor climaterici se -face simlita pAna
in subsol.
Intre aceste doua tipuri de formatiuni, cari rezulta in re-
giuni cu conditiuni climaterice opuse, se interpun o intreaga
serie de trepte de formatiuni corespunz4toare diferitelor cli-
mate, cari dupa complexul actiunei factorilor se pot a§eza
intre cele doua tipuri extreme.
Hilgard, comparând datele rezultate din analizele a mai
multe so[uri din regiuni aride §i nmede da urmatoarele date :
Soluri din regiuni Soluri din regiuni
Aride Umede

K, 0 . . . . 0,67 0/0 0,21 °/o

Na, 0 0,35 °A 0,14 0/0
Ca 0 1,43 0 ° . . . 0,13 O/0
Mg. 0 1,27 Vo 0,29 ° 0
Fe, 03 5,48 Vo 3,88 0/0
Al, 03. 7,41 0/0 . . , . 3,66 Vo

www.digibuc.ro
 -8

Soluri din regiuni So lull din rejuni

Aride Limede

P.2 03 0,16 0/0 0,12 0/0

S 02 0 06 0/0 0,05 Vo
S2 0 solubie . . 6,71 0/0 4,04 0/0
Humus 1,13 0/0 1,22 0/0
Az 0,13 Vo

bin datele de mai sus se vede a in regiunile aride

toate särurile sunt in cantitate mai mare decAt in regiunile
umede,. §i din contra humusul este in mai mare cantitate in
regiunile umede decal in regiunile aride unde resturile sub-
stantelor organice snnt descompuse aproape complect.
Climatul RomAniei (regatul vechiu)
Dupa datele publicate de Institutul meteorologic al României
media precipitaliunilor atmosferice cazute anual intr'un period
de 15 ani 1884-1898 este de 605 m.m sau 605 litri pe
metrul patrat, sau 6050 metrii cubi la hectar.
Dintre cei '15 ani asupra carora s'au concentrat datele me-
teoroligege au fost ;
3 ani foarte ploio§i 1886, 1893 §i 1897
5 ani ploio§i 1884, 1885, 1888, 1890, 1895
6 ani seceto§i 1887, 1889, 1891, 1892, 1896 1898.
tin an foarte secetos 1894.
Tot in aceastä epoca de 15 ani, regiunile mari ale re-
gatului vechi, au primit urmatoarele cantitäti de apa in
mijlociu :
Oltenia . . anual 752 m.m.
. .

Muntenia . If. 616 m.m.

.
Moldova .. . 554 m.m. PP

Dobrogea. . 508 m.m.

Cele mai putine precipitatiuni atmosferice au cazut In
anul 1896 In urmätoarele localitäti din Dobrogea:
Mangalia, jud. Constanta . . 164 m.m. anual
Chilia veche, jud. Tulcea . . 181
Oheringec, jud. Constanta . 183
Cara Murat, . . 187
Har§ova, , . . 189

www.digibuc.ro
 9

Atata dupd cifra medie de 605 m.m. pentru 1ntreg re-

gatul vechi, cat 0 dupa cifrele mijlocii pe regiuni, In cadrul
clasificatiei lui Hilgard, ar urma cä regatul vechi trebue0e
pus In categoria regiunilor sub umede, iar dupa clasificatia
lui G. Wiegner in randul regiunilor umede.
Cifra medie calculatä pentru Intreg regatul vechi, ca pi
cifrele calculate pentru -regiunile mari, dacd poate servi de
orientare generald asupra regimurilor ploilor, nu poate servi
de bud in studiul legaturilor cauzale dintre climä sau re-
gimul ploilor §i formatiunea solului. Din acest punct de ve-
dere aceastd centralizare este artificiald.
Reddm la pag. 10 cantitatea de apd cdzutd In fiecare dis-
trict In 1902, anual, pe luni, pe anotimpuri ca §i o medie
pe anii 1884 1898.
Urmärind mediile pe 1884-99, dupd clasificatia lui Hil-
gard ar urma ca §ease din judete §i anume Falciul, Roma-
nul, Ialomita, Iaii, Boto§ani §i Tutova, cad In categoria re-
giunilor semi aride, 17 in categoria regiunilor sub umede pi
noul In categoria regiunilor umede.
Dei aceste date ar inlesni Inteo anumitä mdsurd stu-
prul legdturei intre regimul ploilor §i felul formatiunii soluri-
lou lor, totu0 nu pot servi de bazd sigura intrucat din acest
ipuct de vedere valoarea lor nu este mai mare ca valoarea
datelor pentru intreg regatul vechiu sau pentru cele patru re-
giuni mari ale lui.
In legaturd cu altitudinea deasupra nivelului mdrei, datele
meteorologice inregistrate In regatul vechi in anul 1902 §i
media pe 1884-1898 sunt urmätoarele
1884-98 1902
Altitudini mai mici de 100 m. . . . 505 m.m. . . 434 m.m.
1, cuprinse intre 100-200 m . 589 D . . 502
200 300 . 589 . . 527 f/ 10

n 300 400 . 764 n 1, . . 651 14 II

n " 400-500 . 775 , . 674 n U
mai mari de 500 m . . . 878 . . 821 Al n

Cea mai parte din judetele regatului vechi nu au un ca-

I) Toate datele meteorologice aratate act sunt sau extrase sau Interpretate oi si-
stematizate dupa Anuarele lnstitutului meteorologic al Romaniei oi din Materiale
pentru climatologia Romaniei de $t. G. Hepites.

www.digibuc.ro
 C.A1.11"MIT.254.TI I.I.ocII 3DE P2-10.a.= P asrrn..-zorzim
i
19 0 2 LIUNI in m.m. ANII m.m.
_ ANOTIMPURI
No. 1 DISTRICTE
a
I II II1 V VI VII VIII IX X XI XII 1902 1884-98 Iarna !Prim Vara Toam
I I

E 1 78
Mehedinti

WWW040...3t.PO,CIDOA:M=CPNCP0,00[1-.p
1...1.* ..... 6.DND
1 16 120 32 O8 65 33 36 99 20 68 20 625 774 200 135 168 108
2 Gorj 20 84 48 24 65 59 49 86 63 69 .21 59 647 888 147 137 194 153
, 3 Do lj 6 91 18 30 53 42 31 88 19 44 12 66 500 620 162 101 161 75
4 ; Vilicea 16 62 38 20 79 97 56 99 45 78 12 I 76 678 908 134 137 252 135
5 Romanati 7 68 15 34 53 42 30 50 30 31 10 71 441 509 122 102 122 71
' Olt
6 9 51 21 39 74 43 91 22 51 10 65 541 553 119 134 199 83
7 Arge, 17 59 49 21. 99 165
,04 52 119 2 63 710
49 63 15 761 128 169 275 127
8 Muscel 19 44 63 39 143 180 106 140 87 107 35 66 1020 308 124 245 426 299
9 Teleorman 13 37 18 35 59 90 51 49 30 22 12 65 484 546 84 112 193 69
10 Ylasca 7 29 27 52 80 93 47 35 30 27 12 56 495 554 72 159 175 69
11 Dambovita 15 34 35 54 83 139 91 104 61 58 15 1 79 788 756 98 192 334 134
11 Prahova 33 24 52 42 101 131 64 90 64 49 9 85 744 744 98 195 275 122
13 Buz Au 12 19 27 28 91 52 48 54 35 43 8 68 485 523 55 146 154 86
14 Ilfov 8 22 21 62 122 63 42 40 29 26 54 502 540 205 145 68

1.-.
13 61
15 Ialomita 10 28 21 48 111 42 52 43 23 25 9 9 64 476 487 71 180 137 57
16 Constanta 6 31 10 35 73 30 36 63 87 26

...
21 5 7 14 331 519 55 118
17 Tulcea 7 17 9 38 101 37 56 32 29 28 5 82 421 509 46 148 105 62
18 Br lila 13 24 15 38 120 38 35 35 25 35 9 77 464 519 75 173 108 69
19 R.-Sarat 14 22 21 17 83 50 34 42 51 43 5
:-..
73 455 584 61 121 126 99
20 Patna 10 16 19 15 71 50 44 43 46 44 p 55 418 632 46 105 137 95
21 Tecuci 8 16 23 20 65 45 25 30 31 33 2 48 34-6 532 52 108 100 66
22 Covurlai 9 7 15 22 100 43 17 34 23 37 1 62 370 510 52 137 94 81
23 Tutova 10 11 21 23 74 55 28 39 41 43 1 47 393 501 44 118 122 85
24 Bacau 14 21 38 32 76 76 41 88 24 41 7 V49 512 565 52 148 205 77
25 Neamt 14 20 46 33 101 108 54 123 37 37 9 48 630 791 58 180 285 83
28 Roman 11 17 43 24 69 53 48 56 36 33 4 50 444 471 56 136 157 93
27 Vaslui 18 13 29 16 54 48 29 38 20 35 2 52 349 520 61 98 113 57
28 Mein 21 19 32 23 82 44 48 39 33 40 4 g 45 428 460 73 137 129 77
29 Ia91 19 12 49 18 74 64 54 64 32 29 0 43 488 493 72 141 182 81
30 Sueelivii 17 40
31 : Botopini
17
13 13 37
28
21
97
97
117
117
60
54
111
68
33
23
49
64 .2
-
8 Q39
45
618
540
827
495
52
51
165
155
288
235
90
79
32 Dorohoi 20 16 36 24 84 138 54 54 14 50 2 38 529 .591 50 144 244 67 I
I p Mijlooitt 13 -34 30 32 87 72 47 65 34 42 9 4161 523 008 83 146 184 85

N [->
www.digibuc.ro g
R2RRIU5R2RE,RVRgTgg*412grAg:2KiE,
 II

racter climateric uniform, sunt numai Impartiri administrative

si /n granitele lor se cuprind regiuni cu configuratie geogra-
fled si altitudini diferite cari atrag dupd ele caractere clima-
terice deosebite. Multe dintre judete, afard de aceastä consi-
deratiune, desi au caracter gaografic uniform, sunt strabatute
in parte de ape curgAtoare cari prin basinurile lor influen-
teazd regimul ploilor.
Din punctul de vedere studiat de noi i aceasta centra-
lizare este artificialä si nu poate fi luatä de bazd.
Mai aproape de scopul urmärit de nol In lucrarea de
fala sunt datele meteorologice centralizate pe bazinurile ru
rilor principale cari strabat suprafata tärei si Influenteazd in-
teo anumitä mdsund asupra regimului ploilor. Ream la pag.
12 date dupd media datelor meteorologice inreg.strate pe .
principalele basinuri In anul 1902 pe luni i anotimpuri cum
§i mediile pe epoca 1896-1902.
Dupd datele de mai sus si In cadrul clasificatiunel liii
Hilgard regiunile strabatute de bazinurile de mai sus se pot
Impärti in felul urmator:
I Reginni semi-aride
1. Basinul direct in -mare
2. 11
Prutului.

H Regluni sub umede

1. Basinul direct In Dungre.
2. II CAlmätuiului.
3. ,, Siretului.
4. f.1
Intre Olt si Argq.
5. ft Intre granita si Jiu.
6. 7)
Oltului.
7. 11
Ialomitei.
8. IP Argesului.

III. Regiuni umede

1. Basinul Jiului.
Centralizate In atest fel datele meteorologice dau rezul-
tate mai apropiate de adevarata stare a fenomenelor natur

www.digibuc.ro
 Valori mijlocil lunare i pe anotimpuri ale OA pe basinuri-anul 1902
.M111111=11112
x... TT IT 1 Ia =..m. Total
Anual
Medii
Period, AN OTIMPURI
BASINURILE
II 1 III IV V I VI VII VIII 1 XI 1X XI XII 1902 1896-1902 Iarna Prim. Vara Toam.
44.
I

..
1 Direct in Duniire 6,9 43,6 13,3 36,2 76,3 41,4 35,0 46,6 19,4 29,2 10,8 69,3 428,3 511 85,0 125,8 123,3 f_59,4

2 Intre granitfi gi Yin 5,9120,7 13,8 26,7 61,4 43,3 30,8 100,7 13,2 55,0. 19,4 60,4 551,3 939 201,9 101,9 174,8 87,6
e
I

3 Jiul 17,0 93,5 42,3 32,4 63,3 47,4 40,7 87,7 45,3 63,8 15,8 73,1 622,3 789 166,6 138,0 175,8 124,
,
4 Oltul 13,0 63,3 26,8 29,9 72,1 73,5 42,0 92,4 34,7 57,3 13,1 71,4 589,5 698 129,5 128,8 207,9 105,1

5 Intre Olt gi Argeg 11,0 11,3 22,1 37,2 66,2 82,3 54,5 62,8 32,9 37,7 10,2 68,2 530,2 608 98,9 125,8 204.6 80,

r.6 Argegul 10,9 33,7 41,8 49,0 100,9 114,7 69,7 78,2 50,5 54,6 17,6 65,6 696,1 701 89,6 200,7 269,5 122,7

7 Ialomita 12,3 26,4 42,2 44,3 103,3 99,4 65,1 78,1 48,1 44,8 9,9 75,9 659,8 670 77,7 189,8 242,6 10278

8 almAtuiul l4i,5 27,5 18,1 41,1 115,9 45,6 39,6 36,1 27,0 39,4 11,0 70,8 486,5 526 81,8 175;1 121,3 77,

9 Siretul 13,5 16,9 31,5 23,3 79,1 68,3 40,9 61,1 35,0 40,4 5,1 52,7 467,8 602 54;8 133,9 170,3 80,5

10 Prutul 16,0 .13,5 34,3 20,9 83,7 80,2 47,3 52,8 23,4 40,5 1,1 42,4 456,1 497 58,0 138,9 180,3 65,1.

11 Direct In mare 6,2 26,3 9,5 33,2 80,0 24,4 44,5 21,9 18,3 10,5 11,4 57,6 344,2 412 51,0 122,7 90,8 40 ;-

. .

www.digibuc.ro
 13

rale §i deci a legAturilor de cauzalitate cari sunt intre climaf,

regimul ploilor §i formatiunea solurilor.
Cele mai mici medii de precipitatiuni atmosferice sunt
in regiunile cele mai secetoase, Dobrogea §i regiunile din
dreapta §i stAnga Prutului. In ordinea crescAndA a precipita-
tiunilor anuale, vine apoi regiunea din basinul DunArei cu o
medie de precipitatiuni de 511 m.m. anual. Pentru aceste
trei regiuni datele meteorologice centralizate sunt cele mai
apropiate de tema urmaritA de noi i cele mai indicate sA
formeze o medie justä. Toate aceste basinuri ocupa dealun-
gul lor regiuni cari nu au o prea mare diferentä de alti-
tudine care ar putea influenta regimul lor ploios.
Dun Area dupg ce scapA dela portile de fier strAbate re-
giuni cu foarte mici variatiuni de altitudine. Tot de aseme-
nea se prezinth §i basinul Direct In mare" §i Basinul Prututui.
Pentru Basinurile celorlalte rduri datele medii, rezultate
din centralizarea datelor culese In IntreagA regiune pe cafe o
strAbAte, sunt cu totul artificiale. Aceste date medii pe Intreg
Basinul nu pot da indicaii nici asupra regimului ploilor §i
cu atAt mai putin asupra legAturilor de cauzalitate Intre re-
gimul ploilor §i formatiunea solurilor. Pentru Jiu, Olt, Argq,
Ialomita de exemplu, mediile calculate sunt compuse din date
inregistrate In regiuni cu caractere §i regimuri plorose i cli-
materice cu totul deosebite. In regiunile muntoase, pe care
le stAbat aceste Muni, se pot gAsi de regulA precipitatiuni
atmosferice peste 800 m. anual.
Mai jos In regiunea dealurilor §i colinelor, precipitatiunile
atmosferice sunt mai mici, §i mai jos, In regiunea cAmpiei
ele sunt §i mai mici, ajungAnd pan la 400 m.m. sau supt
400 m. m. anual. Aceste date culese din regiuni atAt de di-
ferite i centralizarea la un loc nu pot da o mljlocie dreaptg,
Cea mai dreapta mijlocie a precipitatiunilor atmosferice
nu se poate scoate decAt centralizAnd datele inregistrate In
legAtura cu variatiunea configuratiunei geografice, a altitndi-
nei regiunei ce o strabate fiecare rAtt. In acest fel basinurile
acestori rAuri, cari au un curs mai mult sau mai ptitin dela
Nord spre Sud, trebue Impartit In : Basin superior, Basin mi-
jlociu, §i Basin inferior, ale cAror date sA se centralizeze apoi
pentru a se scoate mcdiile.
AceastA 1mprial i centralizare de foarte mare interes
lipse§te din publicat unile Institutului Meteorologic sau cel

www.digibuc.ro
 14

putin noi nu o cunoastem si nici nu o putem face din lipsa

de date suficienle.
Ne vom multumi sa folosim datele de mai sus asupra
Basinurilor intregi cari totusi ne pot serVi In desvoltarea
temei de fata dnpa cum vom vedea mai departe.
Incadrand regiune celor 11 Basinuri In clasificatia lui
Hilgard arn vazut, ca dupa datele medli, ce ne stau la /tide-
mania asupra precipitatiunilor atmosferice ce primesc anual,
numai Basinul Marei si al Prutului se poate clasifica In
randul celor semiadde si opt Basinuri In randul celor umede.
Clasifieatia lui Hilgard insa are la baza numai precipitatiunile
atmosferice call cad anual, si la formarea caracterului mai
li ult arid sau mai putin arid al unei regiuni contribue In
mare masura si capacitatea de evaporatie a regiunei, tern-
peratura dominanta, umiditatea relativa a atmosferei, frequ-
enta si iuteala vanturilor, si repartitia precipitatiunilor atmos-
ferice anuale pe cele patru anotimpuri.
Studiind chestiunea in legatura cu toti acesti factori vont
vedea ca mare parte din regiunile, cari dupa cantitatea de apa
cazuta anual cad In categoria regiunilor semiaride sau sub
umede, trebuesc clasate In randul regiunilor aride si se
miaride. In aceasta ordine de idei, dupa cum am amintit la
Inceput, H. Stremme spune ca regiunile sub' umede In Ger-
mania se gasesc inteun climat cu 8° 9° temperatura me-
die anuala, si 500 m.m. precipitatiuni atmosferice, pe cata .
vreme In Argentina se gasesc in climate cu o temperatura
medie anuala de 16°-17° si cu 800 m.m. precipitatiuni
atmosferice.
Temperatura. Factorul principal care Influenteaza climatul
regiunilor, impriniandu-i un caracter mai mult sau mai putin
arid este temperatura, care daca este ridicata face ca mare
parte din apa de nloae sa se evaporeze, sa fie deci Inlatu-
rata dela actiunea sa asupra vietei plantelor si asupra for-
matiunei sulurilor.
Redam la pag. 15 mersul temperaturilor medii pe luni
si anotimpuri in anul 1902 pentru mai multe localitati.
Din tabloul de mai sus se vede in primul rand ca tem-
peratura medie anuala in regatul vechi numai In regiunea
muntoasa sau In reg.unea dealurilor se apropie de datele
medii de temperatura luate de baza de Stremme r entru Ger-
mania la clasificarea regiunilor cu precipitatitmi atmosferice
de 500 m.m. anual ca sub umede. Opt din cele 15 locali-
www.digibuc.ro
 LUNI Teraperatara mijlocie a aerul-al. C° 19=2
7.3
§i s 7a <An
bp ce
A -5 0 a. 0 CD CS CS
a z >4 crA ..a
0 A notimpuri
.v.00
e
ETIJ3
a)
63,
6
CS

CS
cd
0
-
El 0
CZ

cn E-1
ed (...)
E
6 '=1
0 rA

I 3.3 1.1 1.8 1.1 2.41 -0.1 -1.4 1.1 1.4 3.0 1.6 0.1 1.4 D.9 2.8
11 3.0 1.7 1.6 1.1 1.8 0.8 -0.6 13 1.8 37 -0 7 -1.3 0.1 -0.3 -1.9
III 6.4 5.1 5.9 5.3 6,4 2.9 0.5 5.1 4,7 45 2.7 1.2 3.7 3.0 1.5
" IV 11.4 9.5 10.6 9.9 11.3 6.9 4.5 9.6 9.5 8.8 7.3 7.1 8.6 7,9 6.7
V 15.1 12.9 14.1 14.1 15.6 10.8 8.3 14.0 14 8 14.1 12.2 11.7 13.9 18.1 12.1
VI 20.4 18.8 20 0 20.4 20.9 16.2 13.6 20.0 20.9 20.3 17.9 17.4 20.2 19.2 18.2
H0 VII 23.1 20.7 22.1 22.2 22.6 17.3 14.6 21.8 21.5 20.3 18.3 18.2 20.3 19.4 17.7
VIII 23.2 20.4 22.4 22.2 22.9 18.2 15.5 22.5 23.0 22.0 19.1. 18.6 20.9 20.0 18,3
4 IX 18.5 15.0 17 5 17.0 18.3 13.3 11.1 1 17.3 17.4 17.2 14.2 13.9 15.6 15 0 13 7
X 12.4 9.9 11.4 11.1 12.4 89 7.6 11.6 12.0 13 0 9.0 8.8 9.5 8.8 8.,
0 XI 3.4 1.5 2.1 1.5 2.3 -0.5 -2.1 1.3 0.6 1.8 -1.4 -2.1 - 1.4 -2.2 - 2.4
ei XII -3.1 -5.2 -4.7 -5.4 -4.1 -4.9 -4.4 -5.7 -5.9 -3.6 -5.0 -8.3 - 7,0 7.3 - 7.7

pe an 11.4 9.3 10.4 10.0 11.1 7.5 5.6 10.0 10.1 10.4 7.9 7.1 8.8 8.1 7.3
0 Iarna 3.6 1.8 2.3 1.8 28 0.7 -0.6 1.9 2.3 4.1 1.3 0.2 1.5 09 0.6
Primaval a 11 0 9.2 10.2 9.8 11.1 6.9 4.4 9.6 9.7 9.1 / 7.4 6.7 8.7 8.0 6.8
"Vara 22.0 20.0 21.5 21.6 22.1 17.2 14.6 21.4 21.8 20.9 18.4 18.1 20.5 19.5 18.1
0 Toamna 11.4 8.8 10.3 9.9 11.0 7.2 55 10.1 10.0 10.7 7.3 6.9 79 7.2 6,4
H = 1v1 P V 1R4 1 ivf X 1 iv/
Anual 36.5 35.0 36.0 35.5 35.0 31.0 27.0 36.3 35.8 33.8 35.5 35.6 38.0 36.0 33.8
Iarna 17 16.0 14.8 14.5 15.5 14.0 13.2 15.0 16.8 19.0 15.0 12.0 13,8 13.5 12.2
Primiwara 28.' 27.0 25.8 27.5 27.2 22.0 20.6 26.8 26.1 26.0 27.0 27 0 29.5 27.0 25.5
Vara 36.5 35.0 36.0 35,5 35 01 31,0 27.0 36.3 35.8 33 8 35.5 35.6 38.0 36,0 33.8
Toamna 31.5 32.0 33.5 33.5 34 01 28.0 25.5 34,§ 31.5 29.5 31.0 33.1 35.5 35.0 32.0
..,

H www.digibuc.ro
0 MTiCg7olig;2=cT; g
 16

tAti, asupra cgrora sunt datele de mai sus, au o temperaturg

medie anualg peste 9°, fapt care contribue ca regiunile unde
se ggsesc aceste localitati sg fie clasificate printre regiunile
aride, chiar dacg cantitatea de apg cgzutg anual le-ar a§eza
printre cele semiaride.
Un alt moment hptgrAtor Insg este §i repartizarea tem-
peraturei In cursul lunilor §i anotimpurilor.
Dacg urmarim variatiunea temperaturilor medii pe luni
si ani observgm diferente mari. Astfel intre iarng §i varg de
exemplu, gaim diferente de temperaturg de aproape 20°. In
timpul verei temperatura ajunge Ong la 36,5° C° ca la Tur-
nu-Severin, sau chiar la 38° C° ca la Iasi. Aceastg tempera-
turg atAt de ridicatg In timpul verei face ca mare parte din
apa de p oae sa se evaporeze §i sa nu ia parte la formatiu-
nea solurilor.
Repartitia ploilor pe anotimpuri este de asemenea o cauzg
importantg, care contribue la perderea prin evaporatie a
mare parte din apa cgzutg prin ploi.
Din datele dela pagina 10 vedem ca aproape In toate ju-
detele tgrii cu exceptia numai a cdtor-va In mare parte
muntoase ploile cele mai multe sunt in lunile de prima-
varg §i varg, adicg tocmai in timpul când factorii cari acti-
veazg evaporatia sunt mai puternici §i mai activi.
Pentru a putea urmgri mai exact acest fenomen, redgm
mai jos datele comparative Inregistrate In timp de 12 ani,
la o singurg statitme, Filaret Bucure§ti.

_Anii
1891
Precipitatiuni atmosferice cAzute
larna Pr. Vara Vara
139 m.m. 158 m.m. 180 m.m.
Toamna TOTAL
89 m.m. 531 m.m.
1892 80 ,, 162 )1 220 117 ,, 596_ 7)

1893 145 ,, 198 )1 198 85 ,, 615 f)

1894 61 )1 151 /7 116 n 66 1/ 414 7/

1895 234 ,, 138 ,, 138 160 668 ),

1896 92 . 143 137 n 115 11
458 n
1897 124 )1 332 300 I/ 96 /) 841 )1

1898 62 1/ 176 ,, 219 ,, 68 ,, 511 7/

1899 50 PP
105 214 93 1) 527 ,,
1900 176 7/ 187 ,, 213 115 ,, -662 Pf

1901 149 I/ 146 11

324 V 133 -741
1902 83 )) 146 ,, 184 1/ 85 523 m.m.
Mcdic1891-1002 116 170 203 102 Lim 590
www.digibuc.ro
 IT

Din datele de mai sus se. vede cg aproape in fiecare an

cele mai multe precipitatiuni atmosferice cad In lunile de
primgvarg §i de varg. Din media pe anii 1891-1902, acest
fenomen se vede §i mai limpede. Fara a mai reda aci Inca
un tablou asupra mersului temperaturei pe anotimpuri in a-
ceiasi* ani la statiunea de observatiuni dela Filaret-Bucure0,
comparând numai aceste date asupra repartizgrei ploaiei pe
anotimpuri cu datele dela pagina 15 asupra mersului tern-
peraturei pe luni, In 15 localitati, vedem ca cea mai mare
cantitatea de apa de ploae se grupeazd pe lunile de prima-
vara §i yard cari sunt cele mai cAlduroase §i din aceastg pri-
cing cantitatea de apg cgzutä anual inteuna din regiunile ta-
rei, nu poate servi singura ca bug In clasificarea ei In ran-
dul celor aride sau umede.
Evaporafia. Lipsese date asupra evaporatiei in diferitele
statiuni meteorologice din Ora §i este o lipsa care nu ar tre-
bui sa mai continue data fiind importanta lor nu numai a-
supra climatnlui dar §i pentru organizarea §i indrumarea
technicei agricole.
Evaporatia a fost Tnregistrata IncepAnd dela 1885 numai
ja statiunea meteorologica Filaret-Bucure§ti.
Pentru mai multa u§urintg redgm la pag. 18 date asupra
principalelor elemente meteorologice inregistrate pe luni in a-
nul 1902 cum §i mai multe medii.
Din aceste date, oprindu-ne intdi asupra evapo-
ratiei, vedem ca in cursul lunilor anului, intensitatea ei va-
riaza paralel §i in acela§i sens cu ternperatura. Este minima
In luna Decembrie, cre§te In lunile lanuarie §i Februarie,
cre§te dublu 'In Martie MO de Februarie, §i de aici inainte
cre§te tot mai mult pang cand ajunge maximum de 103 m. m.
in luna lune.
Tot din tablou, vedem cg temperatura medie
acel
maxima lunarg este in August §i maximul evaporatie nu a
putut cgdea in aceia§i lung, din priuina caracterului secetos
al lunei August, and nu s'a inregistrat decat 42 m.m.
de apg.
Comparand apoi pentru fiecare lung datele privitoare la
evaporatie cu cele privitoare la precipitatiunile atmosferice
vedem cg In noug luni ale anului evaporatia este mai mare
cleat cantitatea de precipitatiuni atmosferice cari cad, §i
numai in trei luni, Decembrie, Martie §i Mai valorile evapo-

www.digibuc.ro
Fillaret-Bucureti Tablou comparativ al elementelor MeteorologIce in cursul anul ii 1902
16.1011r
TEMPERATURA SOLULU1
CO

lm = 7. 6- I "E a CO

-
Co,
CO 0
LUN1 .ISMIP '10! C. a CCA

=0 ea,
4--
07
.= -1 a
A7 'iv-
7.7J
can CeJ 2 CD

700 t 1 OCI
_a
cc, CO
-A cc,
Bm.zo .MD

lanuarie 57.34 0.911 3.53 71 9 3.6 1.08 2.91 1.87 3.881 5.35 6.65 114.6 5.9 4.4 14 8
Februarie -und
m
58.06 1.30 3,66 11.0 6.3 1.88 3 77 7,42 3.57 4 53 5.40 80.2 73 15.4 17.2
Nlartie 52.99 5.21 4.33 65.7 3.6 6.47 9.81 5.58 5 57 5.o3 5.92 167.8 5.9 34.9 33.6
Apri lie 54.93 9.83 5.62 64.4 4.2 11.53 15 95 10.74 10.00 9.32 8 8 208.9 6.0 59.0 ,L 9.4
Mai 51.85 14.23 8.39 71.4 4.2 16.03 21. 3 14.46 13 02 11.96 11.14 2 6.4 77 0 57.'d
lunie 51.90 20.43 11.88 68.8 2.6 2 .57 29.91 20.78 18 39 16.58 15.07 300. 5.2 57.3 86.5
lulie 53.63 22. 2 11.79 61.2 2. 24.84 31.98 23.38 21.39 19 57 17.93 348.7 4.2 56.0 103 0
August Fj Tia 56 53,99 22. 5 12 ( 8 60.7 2 6 25.16 29.72 23.67 22.36 21.0 19.80 37 .3 2.3 42 102 6
Septembrie 57.97 17.4 ' 9.50 6.3 9 1.8 19.85 24.57 19.74 24 29 20.01 19.49 281.1 3.3 6.2 68.9
Octombrie 57.20 11.55 7.44 73.4 2.9 12.74 15.36 13.31 14.84 15.61 16.13 139 8 65 36.6 42.9
Noembrie 3.78 O, 1.6,
Decembrie in 09 60.43 1.26 69.7 3.3 3.06 4.75 8.26 10.37 11.94 70.4 72 99 21.8
57.61 -5.59 2.86 87.6 3.-- -5.32 -4.41 -1.03 2.15 4.60 6.78 68.2 6.9 56.3 57
Medii si Totaluri 55.63 10.17 7.09 69.2 3,3 11.60 15.26 11.69 12.0 . 12.09 12.31 2384.7 5.6 475.0 613 7
1885 - 900 54 99 10. 8 7.35 72.6 3.81 12.33 16.12 12..22 12.40 12.50 13.43 222.1 5.2 603 3 613.4
1886-1890 54.95 9,91 7.44 74.1 3 82 12.06 15.98 11.50 11.70 12 22 11,82 2033.7 614 3 499 8
1891-1895 54.74 10.22 7.13 71.5 3.86 12.23 15.05 12.55 12.77 12.63 12 77 2369 4 5.9 583.9 701.1
1896 - 900 55.80 10 95 7.38 71 6 3.68 12 69 16.18 12.72 13.08 12.81 12.85 2398 5 5.3 697 7 691 7
1891 900 5 02 10.48 7.25 71.6 3.79 12.46 16.17 12.62 12 92 12 7 12 81 2349.0 5.2 595 7 696 4

thU Sro PI
rum 1E11=1

EON

00,10]
www.digibuc.ro
 19

ratiei. Deasemenea pentru intreg anul cantitatea precipita-

tiunilor atrnosfericei este cu mult mai mica cleat evapo-
ratia.
Observand apoi cele cinci mijlocii pe cAte cinci ani delo
sfârsitul tabloului, vedem ca numai mijlocia anilor 1886-1890
privitoare ia precipitatiuni atmosferice, este mai mare deck
mijlo ia evaporatie.
In toate celelalte perioade cincinale media evaporatiei este
mai mare decAt media precipitatiunilor atmosferice.
Fara a avea date si din alte puncte, nu gresim când
spunem ea in mare parte din regiunile tarei, câmpia Mun-
teniei, Basinul Prutului, Siretului si Ialomitei, conditiunile
climatului se apropie de climatul Bucurestiului.
*i atunci revenind la clasificatiunea lui Ramann, de care
am amintit mai sus, si dupa care regiuni aride sunt acelea
unde precipitatiunile atmosferice anuale sunt intrecute de e-
vaporatie, si regiuni umede stint acelea in care fenomenul se
produce invers, vedem Ca cea mai mare parte din suprafata
agricola a regatului vechi se poate clasifica printre reginnile
aride sau semi-aride, chiar daca pe baza clasificatiunilor
generale existente, precipitatiunile atmosferice ar cere aitfel.
In sens contrar cu evaporatia umiditatea relativa este mai
mare in lunile de iarna, când evaporatia, este scazuta, atin-
gând maximum de 87,6 in luna Decembrie si mai mica in
lunile de vara când evaporatia este mare, ajungand minima
in luna August de 60 7, coincizând aproape cu maximul eva-
poratiei din luna lulie.
Si acest fenomen la randul sau face ca evaporatia sa
fie activa.
Alli factori cari activeaza evaporatia stint umiditatea re-
lativa si vânturile.
Vantur le, cari sunt destul de frequente in lunile de pri-
mavara si vara, miscând straturile de aer, mentine atmosfera
departe de punctul de saturatie al vaporilor de apa, tinând
in acest fel cale deschisa evaporatiei din sol sau din apa
care strabate atmosfera sau se scurge la suprafata.
Regretam ca din cauza lipsei de mijloace tehnice la im-
primat, nu putem reda aici schitele grafice asupra mersulni
lunar al elementelor meteorologice de cari ne-am ocupat.
Peetru toate considerentele de mai sus credem insa ca in

www.digibuc.ro
 20

conditiunile cltmatului nostru cea mai dreapta clasificatie a

tegiunilor ar fi urmatoarea :
1) Regiuni aride cu pana la 400 m,m. apa anual.
2) semi 400-650 ft ft ft
3) sub-umede 650-800 ff It ft
4) umede peste 800 ff ft ft

Desigur ca nici aceasta clasificatiune nu poate deslega

problema clasificatiunei unei regiuni In una sau alta din cele
patru grupe. Criteriul cel mai serios §i mai sigur ramAne tot
studiul comparativ al elementelor meteorologice ale regiunei
respective.

_Compozitiunea chimica a solurilor aride si umede

din regatul vechi
Am amintit la inceput a solurile ca i fauna *i flora
unei regiuni nu sunt apartiuni izolate In complexul condi-
tiunilor de mediu In cari s'au format sou In cari se gasesc.
Mediul geografic imprima populatiei, faunei, fiord §i pa-
mAntului, caractere anumite dupa natura §i felul cnm se fac
simlite diferite elemente a. lui.
Roci de proveniente deosebitä, cu constitutie mineralagi-
Ca deosebita §i originare din diferite epoce geologice, In a-
celea§i conditiuni de mediu §i acela0 climat, in curs de mii
de ani, au suferit o metamorfosa centri petala, evoluAnd In
aceia§i directie au dat na§tere la soluri cu caractere meca-
nice §i chimice la fel, §i din contra roci identice ca origina,
formatie §i compozitie mineralogica, evoluAnd in conditiuni
climaterice deosebite, au dat na§tere la terenuri deosebite ca
compozitie chimica §i constitutie mecanica, etc.
Daca impartim cele noua bazinuri In doua categori dupa
--cantitatea de apa ce o primesc, avem urmatoarele doua regiuni :

Regiuni aride formate de :

I) Basinul direct In mare cu 412 m.m.
2) Prutului cu 479 m.m.
3) Dunarei cu 511 m.in.

www.digibuc.ro
 21

Regiuni umede formate de :

1) Basinul Siretului cu 602 m.m.
2) n Olt-Arges cu 608
3) Ialomitei , 670
4) ,, Oltului 698
5) Argeplui 701
6) jiului 789
Folosind datele lui Vlad C. Munteanu9 si C. Roman,
fosti directori ai statiunei agronomice, asupra analizelor de
soluri, grupdndu-le pe regiunile formate de cele noua bazi-,
nuri si facând media pe fiecare basin Imparte pentru fiecare
din substantele chimice constitutive ale solului obtinem datele
din tabloul ce urmeazA :
i
tO
DENUMIREA ApA PotasA Ca Ice Azat g I

Magn. Oxizi Argil& Humu

Fr. al
BASINULUI m.m. 0/0 0/0 o/a ,,.4,
./o °/o i/o °Io

Arid
1. Direct mare 412 0,400 1,360 0,276 0,325 1,387 7,317 24,30 1,97

2. Prutul 497 0,191 0,938 0,209 0,097 0,476 4,051 44,055 1,435

3. Dun Area 511 0,160 1,247 0,164 0,101 0,443 3,590 35,46 1,30

Media 473.3 0,250 1,182 0,216 0,174 0,768 4,986 34,63 1,558

timed
4. Siretul 602 0,189 1,042 0,222 0,168 0,300 4,125 36,16 3,878

5. O1t-Argeg 608 0,151 0,860 0,212 0.197 0,270 3,013 46,745 1,892

6. Ialomita 670 0,260 1,127 0.234 0,258 0.585 5,45 46,096 1,715

7. Oltul ' 698 0,176 0,613 0,187 0,087 0,352 3,66 38,28 1,315

8. Argegul 701 0,1768 0,573 0,175 0,103 0,363 3,956 42.89 1,305

9. Jiul 789 0,165 0,780 0,172 0,108 0,427 4,057 44,37 1.407

Media 678 0,1863 0,832 0,200 0,153 0,388 4,043 42,42 1,919

1) V. CArnu-Munleanu 0 Corneliu Roman Le sol arable dela Roumanie.

www.digibuc.ro
 22

Din acest tablou extragand mediile pentru fiecare sub-

stanta calculata, pe cele do , a regiuni arid t,,,j umed, §i corn-
parandu-le cu datele lui Hilgard, avem :
AMERICA ROMANIA
Soluri din regiuni Soluri din regiuni
Aride Umede Aride Umede
K2 0 0,670/0 0,210/0 0,25 Va D,18 %
Na2 0 0,35 Vo 0,14 °/0 ? ?
Ca 0 1,430/0 0,130/0 1,18 °A) 0,83 VO
Mg. 0 1,27 °/c, 0,29 °I0 0,77 Vo 0,39 0/0
Fer2 03 5,4804 3,88 °lc,
7,41 % 3,66 % 1 4.98 1I 4 ) 04 V0
Al2 03
P2 05 0,160/ 0,1204 0,17 Va 0,15 °AI
Si 02 6,710/0 4,04 Vo ? ?
Humus 1,13 (70 1,22 0/0 1,57 Vs 1,92 °A,
Azot 0,13 % ? 0,22 Vc, 0,20 Va
Argila ? ? 34,630/0 42,42 Vo

Deosebirea in compozitia chimica a celor doua feluri de

soluri, .aride §i umede din regatul vechi. se vede tot atat de
!impede ca din cifrele date de Hilgard pentru America. Cli-
matele deosebite prin elementele lor, au dat na§tere la for-
matiuni deosebite de soluri. In regiunile aride ale Romaniei
ca §i in cele ale Americei, sarurile minerale sunt in canti-
tate mai mare cleat In cele umede. Potasa, Calcea. Mag-
neziul, oxizii de fier §i de alumin, Acidul fosforic, In solu-
rile aride sunt In cantitate mai mare de cat in solurile
sumede, cari primind cantitati mai mari de apa, sarurile
stint spalate. Humusul §i argila din contra, din cauza con-
ditiunilor favorabile se formeaz a in mai mare cantitate In
regiunile umede-1,92% humus §i 42,42 0/0 argila, fall de
1,57 070 humus §i 34,63 Vo argila in regiunile aride. Elemen-
tele climaterice cari au dat na§tere la cele doua tipuri de
soluri deosebite lucreaza §i in timpurile noastre. Sunt cauze
actuale cari imprima regiunilor caractere bine distincte, In
cadrul carora trebue§te studiata nu numai fauna §i flora fie-
clrei regiuni, dar §i agricultura.
Elementele climaterice §i legatura lor de cauzalitate CU
IN

www.digibuc.ro
 23

solul, plantele i animalele trebue sA formeze punctul de in-

cepere in cunoasterea agriculturei noastre i indrumarea ei
Iji viitor. Nurnai in lumina factorilor naturali puttin cunoa0e
lipsurile agriculturei noastre si vom putea gasi mijloacele
necesare pentru indrumarea ci pe cäi sigure in viitor.
LITER A TURA
E, Ramann. Bodaikunde.
E. A. Mitscherlich-Bodenkunde fie Land und Forstwirte.
Dr. W. Kleberger Grundztige der Pfinazenernahrung slehre und Dun-
gerlehre.
Dr. Detlev Lienau: Entstehung der Ackerboden.
Gruner, Gesteins und Bodenkunde.
Lilienthal. Bodenkunde.
A. Novacki. Praktische Bodenkunde.
M. E. Cord. Geologie agricole.
K. Glinka. -Die Typen der Bodenbildnng, ihre klasification und geo-
graphische Verbreitung.
P. Kossowici. Die Schwarzerde.
N. M, Sibirtzew. Pocivcvednia.
P. A. Kostaciov. Pociva.
H. Stremme. Die Verbreitung der Klimatischen. Bodentypen in Deut-
schland.
Dr. Georg Wiegner. Boden und Bodenbildung.
Dr. G. Murgoci. Zonele naturale dNoluri In Romania.
F. A, Falou. Pedologie, oder algemeine und besondere Bodenkunde.
E. W. Hilgard. Ueber die Einfluss des Klimas auf die Bildung, und
zusammensezung des Bodens, Forsehungen auf dem-gebiete der
agrikultur Phisik 1898 vol. 16.
N. Sibirtzew Etude des Soles dela Russfe. Congres geologique inter-
national. 1899.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro