INTRODUCERE

Functiile solului, in pofida importantei lor fundamentale pentru ecosistem si

pentru economie, sunt considerate ca fiind sigure si abundente, spre deosebire de cazul
aerului si al apei. Degradarea solului trece in general neobservata, intrucat este un proces
lent care prezinta rareori efecte dramatice imediate.
Degradarea solului, in diversele sale forme constituie o problema fundamentala
si persistenta. Situatia din Europa se reflecta si este amplificata in multe parti ale lumii.
Este, de asemenea, o chestiune de evolutie la nivel mondial, deoarece dregradarea
solului, saracia si migratia se consolideaza reciproc, dar acesta este adesea ignorat in
mare parte, deoarece efectele observate apar progresiv.
Scopul lucrarii este de cunoastere amanuntita a invelisului de sol din interiorul
comunei Pucheni Dambovita si in special a solurilor degradate, atat natural, cat si
antropic in vederea stabilirii celor mai bune masuri pentru protectia, ameliorarea si
utilizarea judicioasa a acestuia.
Pentru prezentarea geografica a comunei am consultat material bibliografic, harti
si materiale obtinute in urma observatiilor efectuate de specialisti de la statia
meteorologica Voinesti, de la Agentia De Protectie a Mediului Dambovita si Centru de
Statistica al Judetului Dambovita.
Pucheni este o comuna situata in nord-vestul judetului Dambovita, la poalele
Muntilor Leaota, in bazinul hidrografic al Vaii Largi. Comuna este situata pe ambele
maluri ale garlei Valea Larga si se margineste la N cu Muntii Gavana si Marginea
Domneasca, la S si V cu comuna Miclosani si la E cu comuna Raul Alb, din judetul
Dambovita, si comuna Barbuletul.
Se intinde pe o suprafata de 1250 hectare, iar din acestea 400 hectare sunt livezi
cu pruni, iar restul padure. In comuna se afla: Dealul Crucii, Dealul Flastiei si Dealul
Omului Mort si Muntii Gavana si Marginea Domneasca.

ASEZAREA GEOGRAFICA
Comuna Pucheni se afla asezata in partea de nord-vest a judetului
Dambovita, in zona Subcarpatilor de Curbura, in cadrul subunitatii
Subcarpatii Ialomitei. Asezata intr-o zona depresionara, sub culmea Muntelui
Leaota, la 45 km departare de Municipiul Targoviste si 38 km fata de
Municipiul Campulung, doua foste capitale ale Tarii Romanesti, comuna
Pucheni are o suprafata de 35, 18 km2.

Coordonatele comunei se prezinta astfel:

- punctul cel mai vestic (Dealul Merinzilor) este situat la 25 grade 14
minute longitudine estica
- punctul cel mai estic (Dealul Orlea) este situat la 25 grade 26 minute
longitudine estica
- punctul cel mai sudic (Culmea Miclosanilor) este situat la 45 grade
10 minute latitudine nordica
- punctul cel mai nordic (raul Ialomicioara) este situat la 45 grade 15
minute latitudine nordica.
Comuna are urmatoarele vecinatati: la est localitatile Runcu si RaulAlb, la vest comuna Cetateni judetul Arges si comuna Malu cu Flori judetul
Dambovita, iar la nord o parte a comunei Cetateni si linia de hotar fata de
judetul Arges care urmareste culmea muntilor Gavana si Marginea
Domneasca.
Localitatea Pucheni se remarca in cadrul judetului ca un teritoriu locuit
in vremuri stravechi cu o pozitie geografica favorabila, de la inceputurile sale
si pana astazi comuna a purtat aceeasi denumire.
1

In componenta comunei Pucheni intra 5 sate: Pucheni satul

resedinta, Meisoare, Varfureni, Bradatel, Valea Larga care au drumuri ce le
leaga doar cu comunele Malu cu Flori si Rau-Alb si numai prin satul de
centru.
Ca localizare geografica se poate observa ca satul Pucheni se gaseste
intr-o arie depresionara ce ii poarta numele. Pe langa acesta, doar satul Valea
Larga se rasfira, de o parte si de alta a vaii Raului Valea Larga, restul urca
spre culmi: satul Meisoare, situat la altitudini ce depasesc 800 m. Varfureni
intre 600-700 m, Bradatel intre 600- 700 m. Satele componente ale comunei
sunt situate la distante de 2-5 km fata de satul resedinta.

INVELISUL DE SOL
Solul este cea mai importanta componenta de la suprafata scoartei
terestre care alaturi de apa si aer alcatuiesc mediul inconjurator. Solul permite
cresterea plantelor, influenteaza circuitul apei in natura si implicit climatul
nostru. Fara prezenta solului existenta organismelor pe Pamant ar fi
imposibila. Solul se formeaza in functie de tipul rocii, relief, clima,
apa din sol, organisme, timp si sub influenta omului.
Formarea solului sau pedogeneza este rezultatul actiunii factorilor
fizici, chimici, biologici si proceselor antropice asupra rocilor cu formarea
orizonturilor de sol. Solul este intr-o permanenta schimbare. Aceste schimbari
apar dupa perioade lungi sub actiunea unor factori multipli ducand la
formarea unor soluri complexe. Compozitia chimica a solurilor depinde de
roca din care s-au format. Astfel pe roci de tip granit, gresie sau roci
nisipoase se formeaza soluri acide, iar pe calcit sau alte roci cu continut de
carbonati se formeaza soluri cu continut ridicat de baze. Tipul de sol care se
2

formeaza depinde in primul rand de compozitia rocii si de mineralele care

intra in alcatuirea ei.
Rocile sunt divizate in componente mai mici prin alterare. Alterarea
reprezinta procesul de descompunere a rocilor, solului si a mineralelor la
contactul direct cu atmosfera.
Alterarea poate fi mecanica (fizica) care implica fragmentarea rocilor
sau a solului la contactul direct cu conditiile atmosferice cum ar fi caldura,
apa, gheata sau presiunea sau alterarea chimica care are in vedere efectele
directe produse de substantele chimice din atmosfera sau a substantelor
chimice eliberate prin procesele biologice asupra rocilor, solurilor si
mineralelor (cunoscut ca alterare biologica).
Solurile contin cantitati variabile de particule de dimensiuni diferite.
Exista soluri formate din cantitati mari de argila, pulbere sau nisip. Proportia
egala dintre cele trei categorii de nisip, pulberi si argila duce la formarea unor
soluri numite lutoase.
Humusul reprezinta materialul organic din sol de culoare maro inchis
sau negru. El este deosebit de important pentru sol pentru ca poate pastra apa
si nutrientii.
In literatura de specialitate, humusul se refera la orice material organic
care a ajuns la o anumita stabilitate din punct de vedere chimic daca
conditiile din sol nu se modifica.
In agricultura, humusul este descris de multe ori ca fiind compostul
maturat sau compostul natural din sol de padure sau alte surse utilizat ca
amendament. Termenul este utilizat pentru descrierea orizontului de la
suprafata ce contine substante organice.
Humusul interactioneaza cu particule anorganice si cu organismele din
sol contribuind la fertilitate. Aceasta este determinata de organismele si
plantele moarte, precum si de ingrasamintele organice. In timp, substantele
3

organice in sol sufera multe transformari in prezenta organismelor cu formare

de macronutrienti ca magneziu, calciu, etc., micronutrineti ca zinc, bor etc.,
dar si apa si CO2. Acesti nutrienti pot fi apoi preluati fie de catre plante fie de
catre organismele prezente in sol.
Una din functiile cele mai importante ale solului este capacitatea de
schimb. Aceasta ajuta planta sa creasca prin utilizarea depozitelor de nutrienti
sau formarea de depozite de poluanti. Aceasta proprietate de a schimba
reversibil nutrienti se numeste capacitate de schimb. Particulele de sol au
rolul unor schimbatori de ioni. In sol acestia sunt substante organice,
minerale argiloase si oxizii. Cei mai importanti oxizi sunt oxizii de fier si cei
de mangan. Cei mai importanti ioni care se schimba sunt calciul, magneziul,
potasiul si sodiul. Toti acesti compusi sunt capabili sa schimbe ioni in diferite
proportii.
Schimbul are loc intre particulele de sol si solutia solului, ionii
implicati in nutritie sunt schimbati in cantitati echivalente.
Solul joaca un rol important pentru sustinerea plantelor si ca baza
pentru dezvoltarea oamenilor si animalelor. Capacitatea solului de a tampona,
filtra si de a transforma este limitata ceea ce a determinat extinderea
programelor de protectie a solului in ultimii ani. Scopul acestor programe
este de a proteja solul de acoperire, eroziune si poluare.
Acoperirea solului reprezinta pierderea solului prin utilizarea de
materiale impermeabile ca asfaltul, betonul sau prin construirea de cladiri.
Motivele pentru care se acopera solul sunt diverse precum protectia fata de
umiditate, imbunatatirea capacitatii de transport, crearii de spatii deschise
usor de curatat si rezistente si protectiei solului impotriva patrunderii
poluantilor. Acoperirea are efect direct asupra formarii apei subterane si
scaderii nivelului acestuia.

Evaporarea este redusa si umiditatea se modifica in zona acoperita.

Sub suprafata acoperita apa nu se scurge si astfel creste pericolul de
inundatie.
De multe ori solurile nu sunt complet acoperite. Rata de infiltratie a
apei provenita din precipitatii in sol este diferita in functie de materialul
utilizat pentru acoperire.
Alternativele constau in modificarea tipurilor de pavaje utilizate pentru
realizarea curtilor, traseelor pentru biciclisti etc.,utilizarea unor materiale mai
permeabile, in mediu urban marirea spatiilor in care sunt plantati copaci,
plantarea de vegetatie pe marginea drumurilor.

FACTORII PEDOGENETICI
Dealurile subcarpatice de pe teriroriul comunei Pucheni, prin
totalitatea insusirilor naturale ,calitative si cantitative cat si a celor introduse
de activitatea antropica constituie un mediu geografic care favorizeaza
aparitia si manifestarea unei game largi de procese geomorfologice actuale.
Astfel Geologia : influenteaza mecanismele care declanseaza procesele
geomorfologice prin intermediul petrografiei si inclinarii satelor , prin
caracteristici ale rocilor si prin inclinarea si cutarea stratelor geologice;
Relieful: influenteaza prin valoarea indicilor morfometrici si
morfografici , dar si prin orientarea versantilor;
Clima: prin variatiile mari de temperatura de la iarna la vara , prin
caracterul torential al ploilor; prin insolatia puternica din timpul verii,
genereaza dezechilibre locale;

Apele: prezinta importanta prin regimul scurgerii apelor de suprafata

indiferent daca sunt concentrate in rauri , organisme torentiale sau disipate
prin deplasari in masa;
Vegetatia: intereseaza prin gradul in care acopera suprafata localitatii.

RELIEFUL
Din punct de vedere fizico-geografic , comana Pucheni este situata in
cadrul Subcarpatilor interni ocupand o suprafata de 35,2 km 2.
Sectorul nordic al comunei detine altitudinile cele mai mari - Gavana
1230 m, Negrita 1119 m.
Altitudinile cuprinse intre 800 si 100m au o extindere mare in partea
nordica a comunei in Piscul Richitis , zona Meisoare ,Dealul Juganru (908m),
Poiana Dosul Stanei (957m) si Poiana lui Vlad si coboara pe interfluvii pana
la nivelul Dealului Miclosani (826m) pe interfluviul stang prin Dealul
Bradatel (836m) .
Aceste trepte hipsometrice permit urmatoarea localizare a asezarilor :
satul Pucheni se gaseste intr-o arie depresionara care-i poarta numele , la
altitudinea de 608m, insa cu energia zonei de habitat ce depaseste 310m

DENSITATEA FRAGMENTARII RELIEFULUI

Raportata la subunitatile de relief in care se situeaza

(dealuri,depresiuni si zona montana) densitatea retelei hidrografice ce a
impus fragmentarea variaza mult.
6

Valorile cele mai ridicate se gasesc in jurul raului Valea Larga si in

zona depresionara care se compara cu zona de colectare a retelei hidrografice
temporare si permanante astfel in Depresiunea Pucheni se inregistreaza
valorile cele mai mari.
Adancimea fragmentarii reflecta stadiul de evolutie si alcatuirea
biologica a regiunii.

PARTICULARITATI MORFOLOGICE

Teritoriul comunei Pucheni este situat in cadrul zonei interne a

Subcarpatiilor de Curbura, sectorul dintre Dambovita si Ialomita.
Pe teritoriul comunei sunt doua tipuri de reliel ce apartin unitatii
deluroase pericarpatice-dealuri si depresiuni subcarpatice.

GEOLOGIA SI LITOLOGIA

Suportul geologic al comunei Pucheni este reprezentat printr-o n

singura uitate structural majora: unitatea de oxigen. Din punct de vedere
litologic si stratigrafic intreaga zona studiata face parte insa din zona flisului
intern reprezentat aici prin panza de Ceahlau.
Cele mai vechi depozite din aria flisului intern apartin creatacicului
inferior.

CRETACICUL INFERIOR

Albinul - in sectorul comunei Pucheni , cretaciul inferior este legat

numai de prezenta depozitelor sedimentare apartinand Albinului.
Albinul este alcatuit dintr-un facies conglomeratic- grezos a carui
grosime maxima depaseste 2000m, urmareste marginea externa a masivului
cristalin
al Leaotei, prelungind pana in Valea Dambovitei aria de
Sedimentare a conglomeratelor de Bucegi.

HIDROGRAFIA SI HIDROGEOLOGIA APELE

CURGATOARE

Cunoasterea apelor curgatoare prezinta o deosebita importanta atat din

punct de vedere teplogic privind scurgerea,evolutia,modelarea si
fragmentarea reliefului cat si in scopul valorificarii acestuia.
Apele curgatoare de pe teritoriul comunei Pucheni sunt reprezentate de
raurile Valea Larga , Ialomita in partea de nord-est si Raul Alb in est.
REGIMUL DE ALIMENTARE

Cantitatea de apa care alimenteaza raul Valea Larga si afluentii sai

provine din surse diferite si este influentate in cea mai mare parte de un intreg
complex de factori fizico-geografici.
8

In functie de acesti factori alimentarea cu apa se realizeaza din doua

surse(suprafata si subterane)
CLIMA
Clima regiunii studiate intruneste caracterele unitatilor in care se
incadreaza si o serie de particularitati determinate de conditiile fizico
geografice locale.
Pentru caracterizarea elementelor chimice s-au folosit datele
observatiilor meteorologice diurne, lunare si anuale din perioada 2002 si
2010 obtinute de la statia meteorologica Voinesti-cea mai apropiata de
sectorul studiat.
Temperaturile maxime si minime absolute - temperaturile extreme
demonstreaza mai precis caracterul continental al climei. In ceea ce priveste
temperatutile extreme se constata ca numai maximele sufera efectele
zonalitatii altitudinale.
Variatia temperaturilor minime redate in grafic reliefeaza cresterea
continua a valorilor din ianuarie si pana in iunie, dupa care se inregistreaza o
scadere continua, remarcam faptul ca minimile absolute au valori pozitive in
lunile iunie,iulie si august.

PDURILE DE FAG

Se ntlnesc n cadrul comunei pn la altitudini de peste 900 m,

urcnd pn la zona submontan n nord. Specia dominant este fagul (Fagus
silvatica) care alctuiete fie pduri pure de fag, fie pduri de amestec.

Fgetele montane care coboar uneori pn la 600 m altitudine

sunt reprezentate prin pduri pure de fag, dar i de asociaii cu alte specii:
Paltinul (Acer pseudoplatanus)
Teiul rou (Tilia cordata)
Scoruul psresc (Sarbus aucuparia)
Frasinul (Fraxinus excelsior)
Mesteacnul (Betula verrucosa)
Fgetele colinare mbrac dealurile i culmile mai nalte i se prezint
sub forma unui amestec de Fagus silvatica cu Carpinus betulas (Dealul
Brbuleul). n aceste pduri se ntalnesc o serie de arbuti, unii iubitori de
mai mult lumin, alii de umbr i umiditate.
Dintre speciile iubitoare de lumin amintim lemnul cainesc
(Ligustrumm vulgare), iar ca arbuti dornici de mai mult umezeal lemnul
rios (Evonymus verrucosa) i salcia cpreasc (Salix caprea).

PDURILE DE AMESTEC DE FAG I RINOASE

Se ntlnesc pe versanii umbrii ce depesc 800 m altitudine mai
ales spre contactul cu muntele i zona submontan, care datorit maselor de
aer foehnizate au permis o rspndire a fagului i la nlimi de peste 900 m.
Specia predominant a acestor pduri este fagul (Fagus
sylvatica), ce se ntlnete n cadrul intervalului altitudinal menionat n
amestec molidul (Picea excelsior) i bradul (Abies alba) n proporii mai
mici.

10

PAJITILE
Ocup o suprafa de 1.624 ha. Se prezint la baza etajului fagului in
sectorul montan dar i la partea superioar a pdurilor de amestec de fagrinoase n aceeai regiune, n rest ea se prezint discordant alternd cu
pdurile de fag. Ocup suprafee mai domoale dect acelea pe care se afl
pdurea i cea mai mare parte la nivelul culmilor i povrniurilor puin
nclinate.
Ca urmare a erodrii solului, datorit punatului excesiv i instalarii
de organisme toreniale n regiunea Vrfureni au luat extindere pajitile
degradate de brboas.
n regiunea Meioare se ntlnesc pajiti cu Caricelo humilis BrochyPodietum pinnateum care au fost semnalate pentru prima dat de Caraiman
n 1879 pe interfluviul Ialomiei cu Rul Alb.
PRECIPITAIILE ATMOSFERICE
Constituie o faz a circuitului apei n natur ce cad sub form
lichid, solid i mixt. Repartiia teritorial i evoluia regimului
precipitaiilor atmosferice prezint un interes deosebit deoarece asigur
rezerva i umezeala necesar a vegetaiei, iar pe alt parte intensific i
procesele de modelare actuale ale reliefului.

PRECIPITAII MEDII ANUALE

n tabelul urmtor se poate observa c precipitaiile nregistrate
de-a lungul anilor prezint valori diferite, iar n funcie de gradul n care
11

depete sau nu media multianual, aceti ani sunt considerai ani ploioi sau
ani secetoi.
Cantitatea anual de precipitaii (mm/an)
S
taia

I
I

I
II

I
V

V
I

V
II

V
III

I
X

X
I

X
II

A
nual

V
5
6
6
6
5
5
8
4
7
5
6
6
6
oineti 94 75 29 99 21 97 37 11 83 42 70 31
23

VEGETAIA I FAUNA
Vegetatia
Flora i vegetaia comunei Pucheni, sunt determinate de
zonalitatea altitudinal, parametrii topoclimatului, roca parental, nveliul de
sol i nu n ultimul rnd factorul antropic, prin defririle masive, apariia de
formaiuni vegetale noi. Ca o consecin a suprafeei restrnse pe care o
ocup zona studiat, a caracterului discontinuu al vegetaiei etajarea
altitudinal a formaiunilor vegetale este puin evident. Totui diferena de
altitudine dintre partea superioar, partea nordic i central-sudic a comunei
reuete s impun o zonalitate pe vertical nsoit de caracteristicile unei
regiuni restrnse ca ntindere.
Comuna Pucheni prin caracteristicile climatice, prin influena
sistemelor barice europene, prin altitudinile prezentate reuete s reflecte nu
numai inegalitatea i discontinuitatea arealului vegetal, dar i componena
vegetal care ocup acest spaiu. Din acest punct de vedere sectorul studiat
include n etajul vegetal de dealuri cu pduri de foioase ce constituie etajul
nemoral.

12

Vegetaia azonal
n spaiul inferior al versanilor, pe valea rului Valea Larg,
datorit condiiilor de umiditate ridicat a solului i naturii aluvionare a
acesteia, se dezvolt o vegetaie constituit din plante higrofile, dar i pduri
care apar de cele mai multe ori sub forma leanurilor denumite i zvoaie.
Vegetaia acvatic
Este srac n specii i este prezent insular n ochiurile de ap
permanent din lungul Vii Largi. Dintre plantele hidrofile specifice acestor
ape, menionm iarba broatei, broscria i brdiul. O mare frecven o au
i algele filamentoase.
Fauna
Varietatea condiiilor geografice asigur mediul optim de via i
pentru o faun bogat. Gradul relativ mare de mpdurire a regiunii asigur
condiii bune de habitat pentru mai multe specii de animale de interes
cinegetic i peisagistic.
Principala caracteristic a faunei acestor dealuri subcarpatice este
marea eterogenitate taxonomic i ecologic a elementelor constitutive, aici
coexistnd numeroase specii. Caracterul transversal al dealurilor subcarpatice
permite ptrunderea i deplasarea n dou sensuri a unor elemente ce devin de
acum comune i dealurilor. Caracteristica de baz a acestora este slab,
stabilitatea ce se poate remarca din numrul mare al speciilor migratoare.

13

Fauna pdurilor i pajitilor

Unele specii gsesc condiii de via apropiate de spectrul lor ecologic
dezvoltnduse mult mai bine n aceste regiuni. Dintre nevertebrate n litiera
groas a pdurilor se ntlnesc gasteropode acestea fcnd parte din
vieuitoarele specifice locului.
Dintre speciile ce se deplaseaz dinspre munte, dar i dinspre
cmpie, amintind cprioara i mistreul. Att n pdurile submontane, ct i n
cele colinare se ntlnete jderul de scorbur. Mamifer venit din zona de
cmpie i adaptat condiiilor de deal, bine rspndit este iepurele (Lepus
eurapaeus).
Caracteristic pentru pdurile pericarpatice de fag este i veveria
(Scirus vulgaris) care alturi de roztoarele mici ca oarecii (Apademus
flacolis), oarecele scrumtor (Lerionomya glocotus), obolanul cenuiu
(Rothus norvecicus), prul mare (Glis glis) nlnii n zonele de pajiti
completeaz fauna de mamifere a acestor pduri.

Fauna acvatic
Fauna ihtiologic a rului Valea Larg este slab reprezentat avnd n
vedere mrimea acestui ru dar i faptul c pe timp de var seac.
Caracteristic i cea mai ntlnit este mreana, ce coboar de cele
mai multe ori din zona montan. Prezena numeroaselor baraje antropice
mpiedic ptrunderea de specii de peti din rul Dmbovia.
Tot din familia petilor, ns introdui antropic n zon sunt carai,
care populeaz apele micilor lacuri fcute de oameni n cadrul gospodriilor.
14

INFLUENA ANTROPIC
Solurile din cadrul teritorului administrativ Pucheni Dmbovia au
suferit influene profunde datorit interveniei neraionale ale omului.
Influena activitii omului asupra evoluiei nveliului de sol se
manifest foarte diferit. Prin luarea n cultur a terenurilor, omul nltur
vegetaia natural, pe care o nlocuiete cu diferite culturi agricole care-i
asigur hrana necesar. ns, o dat cu satisfacerea nevoilor alimentare, apar
o serie de modificri ale mediului ambiant care, n final, se vor rsfrnge tot
asupra oamenilor. Astfel, prin cultivarea solului se micoreaz intensitatea
procesului de bioacumulare, scade cantitatea de humus i elemente nutritive,
se degradeaz structura solurilor, apare fenomenul de tasare.
O practic negativ este aceea de a nu ine cont la nfiinarea
plantaiilor pomicole de panta terenului, de expoziie sau de curbele de nivel.
Aceeai problem apare i pe terenurile cu destinaie arabil, cultura
cartofului sau a porumbului fcndu-se haotic, deselenind suprafee situate
pe pante, nerespectnd regulile de cultur n regim de pant. Toate acestea
favorizeaz apariia i evoluia eroziunii de suprafa prin ap, a celei n
adncime i a alunecrilor de teren.
Omul, prin practicarea iraional a punatului, a dus la
degradarea covorului vegetal i la srcirea acestuia n specii valoroase de
plante. Prin punatul intensiv, gradul de acoperire al solului cu vegetaie
ierboas a sczut, ceea ce a dus la creterea riscului erozional.
n consecin la aceast activitate, pe versani au aprut i sunt
ntr-o continu evoluie formele de eroziune n adncime reprezentate de

15

iroiri, ogae i alunecri de teren care scot din circuit suprafee nsemnate de
teren agricol.
Exploatarea neraional a lemnului n zona studiat duce la
degradarea accentuat a mediului nconjurtor, favoriznd apariia
fenomenului de eroziune n adncime i a alunecrilor de teren. Defririle
influeneaz n mod negativ microclimatul zonei.

PROCESELE PEDOGENETICE CE AU CONTRIBUIT LA

FORMAREA NVELIULUI DE SOL
Solificarea, datorit diversitii factorilor pedogenetici, prezint pe
suprafaa uscatului aspecte variate, materializate n ceea ce se cunoate sub
denumirea de profil de sol. n seciuni verticale, solurile apar alctuite din
strate diferite, denumite orizonturi pedogenetice, orizonturi genetice,
orizonturi de sol sau simplu orizonturi. Succesiunea normal a orizonturilor
unui sol constituie profilul acestuia. Procesele care duc la formarea
orizonturilor, profilelor i, n general, a solurilor se numesc procese
pedogenetice.
n cadrul teritoriului administrativ al comunei Pucheni un rol
deosebit de important n formarea nveliului de sol au avut procesele de
bioacumulare, eluviere-iluviere, alterare specific, gleizare-stagnogleizare.

PROCESE DE BIOACUMULARE

16

Reprezint esena solificrii i constau n acumularea de substane

organice, ndeosebi sub form de humus. Datorit acestor procese, n partea
superioar se formeaz un orizont specific, bioacumulativ. Bioacumularea
este un proces general, ntlnit la toate solurile.
n cadrul teritoriului studiat, cantitatea de precipitaii este
suficent pentru a favoriza dezvoltarea unui covor ierbos bine ncheiat, fapt
pentru care bioacumularea este destul de intens i se manifest pn la
adncimea de 25-30 cm., fapt ce permite separarea unui orizont A foarte bine
conturat. n funcie de coninutul de humus, acest orizont se poate prezenta
sub form de Am, cnd coninutul de humus este mai ridicat (3%) sau sub
form de orizont Ao, cnd coninutul de humus este mai sczut.
PROCESELE DE ELUVIERE-ILUVIERE
Ca i bioacumularea, eluvierea-iluvierea este un proces general, dar
care prezint intensiti diferite n funcie de condiiile de solificare,
ndeosebi de cele climatice, (fiind cu att mai accentuat cu ct clima este mai
umed).
Eluvierea (levigarea, splarea sau migrarea) const n deplasarea
sub influea apei a unor componeni din partea superioar a profilului de sol,
iar iluvierea n depunerea acestora mai n adncime.
Sub influena acestor procese se formeaz strate srcite n
componenii eluviai, denumite orizonturi eluviale, i strate mbogite n
componenii iluviai, denumite orizonturi iluviale.
Eluvierea-iluvierea se produce cu intensiti diferite n funcie de
condiiile de solificare, n special fa de clim (fiind mai accentuate cu ct
clima este mai umed). Avnd n vedere precipitaiile destul de bogate din
zon, n afar de sruri sunt supuse eluvierii-iluvierii i unele componente
17

care nu se dizolv n ap, dar care n contact cu apa formeaz suspensii foarte
fine, adic substanele coloidale. Din aceast categorie fac parte argila i
oxizii de fier.
Prin eluvierea argilei din orizonturile de la suprafa i depunerea
acesteia mai n adncime se formeaz orizontul B argic sau B textural, care se
noteaz cu Bt. De regul, acumularea argilei n orizontul Bt este nsoit i de
acumularea de oxizi de fier care-i imprim un colorit glbui-rocat.
Procesul de formare a orizontului Bt poart numele de proces
argiloiluvial i este caracteristic solurilor din clasa luvisoluri.
Cnd migrarea argilei este intens, deasupra orizontului Bt se
formeaz un orizont eluvial srcit n coloizi i mbogit rezidual n particule
grosiere, de obicei cuaroase, motiv pentru care prezint o culoare deschis i
se noteaz cu E. n funcie de intensitatea eluvierii, orizontul E poate fi E
luvic (El), cnd eluvierea este mai puin intens i E albic (Ea), cnd
eluvierea este mai intens.
Asocierea orizonturilor El i Bt este caracteristic solurilor
denumite luvice, iar aceea a orizonturilor Ea i Bt este specific solurilor
denumite luvosoluri albice.
PROCESELE SPECIFICE DE ALTERARE
Alterarea este un process general, care contribuie la formarea
materialelor parentale i la formarea prii minerale a solurilor, din care se
continu i pe tot parcursul evoluiei tuturor solurilor. La unele soluri, n afar
de efectele obinuite, alterarea duce la formarea unor orizonturi sau
caracteristici specifice.
Un process specific de alterare este cel care duce la formarea aanumitului orizont B cambic, notat cu Bv. Denumirea ,,cambic provine de la
18

latinescul cambiare= a schimba, a modifica, cu sensul de orizont rezultat din

materialul parental modificat datorit alterrii.
Spre deosebire de celelalte orizonturi B, de acumulare a unor
substane coloidale, Bv nu este un orizont iluvial, ci reprezint un orizont
rezultat din alterarea materialului parental care, prin alterare, i-a schimbat
ndeosebi culoarea i structura, devenind un orizont B. Orizontul Bv poate
conine, fa de materialul parental aflat dedesubt, un plus de argil ns, de
obicei, nu datorit migrrii din partea superioar (ca n cazul lui Bt) ci ca
urmare a formrii prin alterarea la acest nivel.
PROCESELE DE GLEIZARE I STAGNOGLEIZARE
Aceste procese au loc n condiiile unui exces permanent sau periodic
de ap n sol. Excesul de umiditate n sol se poate datora apei freatice aflate
la adncime mic sau a apei din precipitaii care se acumuleaz i stagneaz
deasupra unui orizont impermeabil.
Excesul de apa din panza freatica determina procesele de gleizare , in
urma carora se formeaza orizontul de glei, notat cu G. Acesta poate fi de doua
feluri: glei de reducere (Gr) si glei de oxidare (Go)
Orizontul Gr se formeza in conditii prelungite de exces de umiditate ,
care determina o intensitate mare a proceselor de reducere a compusilor de
fier, situatie in care acestia capata culori verzui, albastrui, vinetii, culori pe
care le imprima sub forma de pete si agregatelor de sol.
Orizontul Go se formeaza in conditii de exces de apa mai putin
accentuat, motiv pentru care compusii de fier se afla atat in stare redusa, cat
si oxidanti. Prin urmare , acest orizont prezinta pete avand culori de reducere
(verzui, albastrui, vinetii), dar predominante sunt culorile de oxidare (galbui,
ruginii).
19

CARACTERIZAREA SOLURILOR
CONSIDERATII GENERALE
Datorita variatiei mari a factorilor de solidificare la suprafata scoartei
terestre exista o multime de soluri. De-a lungul timpului au fost facute
numeroase incercari de clasificare .
Dupa intemeierea pedologiei, ca stiinta si in masura , in care s-a
acumulat un material din ce in ce mai bogat referitor la geneza, alcatuirea si
propietatile solului, incercarile de clasificare s-au inmultit si au devenit din ce
in ce mai complete .
Invelisul de sol din zona studiata este foarte variat , acesta reflectand
conditiile pedogenetice de ansamblu ale Subcarpatilor Ialomitei si
Piemontului Candesti, dar si o serie de particularitati locale in mod special de
relief , materiale parentale si vegetatie .
In acesta situatie , in cadrul teritorului administrativ al comunei
Pucheni Dambovita s-a format un invelis de sol reprezentat de 6 clase si 8
tipuri de sol .Incadrarea solurilor pe clase si tipuri s-a realizat pe baza
Sistemului roman de Taxonomie a Solurilor (S.R.T.S. 2003), dupa cum se
prezinta in tabelul urmator.
REPARTITIA TERITORIALA A SOLURILOR IN RAPORT CU
CONDITIILE DE
MEDIU
Solurile ce se regasesc pe baza teritoriului administrativ Pucheni
Dambovita sunt repartizate functie de o serie de factori naturali, cum sunt
20

relieful, clima, materialul sau roca parentala, adancimea apei freatice, gradul
de acoperire cu vegetatie si tipul de vegetatie, reteaua hidrografica .
Acesti factori au dus la o serie de transformari fizice si chimice
cunoscute sub numele de dezagregare si alterare. Produsele rezultate in aceste
procese se acumuleaza la suprafata scoartei si formeza un invelis aparte
numit roca afanata, in care aerul , apa si organismele vii se gasesc intr-un
strans contact , intr-o permanenta interactiune , in diferite conditii climatice
ducand la formarea de noi produsi minerali si organici prin transformarea
mineralelor initiale.
Solurile astfel formate ,datorita actiunii factorilor pedogenetici , sufera
procese de levigare a carbonatilor de calciu, procese de degradare texturala,
de acumulare a argilei intr-un orizont Bt, procese de podzolire, gleizare si
stagnogleizare.
Asa cum s-a vazut anterior , solurile ce se regasesc in cadrul
teritoriului Pucheni Dambovita fac parte din clase de soluri, fiecare dintre ele
cu mai multe tipuri si subtipuri de soluri.Sunt soluri cu diferite grade de
dezvoltare , de la soluri neevoluate pana la soluri in curs de evolutie si bine
evoluate , afectate diferit, funcie de conditiile de mediu , de fenomene cum ar
fi eroziunea in suparfata sau in adancime , alunecarile de teren, cu grade
diferite de aprovizionare cu elemente nutritive si material organic, cu insusiri
fizice si material organic, cu insusiri fizice si chimice foarte variate .

DESCRIEREA CLASELOR SI TIPURILOR DE SOL

Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor al caror profil morfologic
prezinta un orizont pedogenetic esential, considerat orizont diagnostic pentru
clasa respectiva .
21

Tipul de sol reprezinta o grupa de soluri separata in cadrul clasei de

sol, avand in vedere unele trasaturi specifice , cum ar fi culoarea , textura sau
aparitia unor orizonturi noi subordonate orizontului diagnostic.
In cadul teritoriului administrativ al comunei Pucheni Dambovita mare
raspandire au solurile din clasa protisoluri(regosolurile), urmate de cele din
clasele cambisoluri, luvisoluri, antrisoluri si cernisoluri.
Predominante la nivel de teritoriu sunt solurile din clasele Protisoluri
si Cambiosoluri care ocupa impreuna 1229,47 ha, adica 66,81% din
suprafata agricola.
Din clasa Protisoluri, regosolul imbraca 649,41 ha, adica 32,59% din
suprafata agricola, fiind cel mai raspandit tip de sol din arealul analizat .
Regosolul se gaseste pe arii extinse in partea de N, centrala, in S, E si
V, adica in toate zonele comunei, fiind format pe diferite materiale parentale,
reprezentate de la nisipuri, luturi, argile pana la gresii, carbonatice sau lipsite
de carbonati, cu diferite grade de eroziune in suprafata si in adancime , dar si
cu alunecari si prabusiri de mal .
Eutricambosolul este intalnit cu precadere in partea de nord
teritoriului, sub forma unei benzi transversale pe directia est-vest, fiind
format pe depozite de pana lutoase si pe gresii, afectat fiind de fenomenele de
eroziune, alunecari si prabusiri de mal. Urmeaza ca suprafata ocupata
aluviosolul(207,89 ha). Arealele pe care acest tip de sol le ocupa se gasesc in
sudul si estul teritoriului, avand ca materiale parentale depozite de panta lutoargiloase si gresii, fiiind afectate de aceleasi fenomene de degradare ca si
celelalte soluri analizate anterior.
Din clasa Cernisoluri avem ca preprezentant faeziomul, un tip de sol
intalnit in sud-vestul si nord-vestul comunei Pucheni pe 224,39 ha, cu
subtipul calcaric, formate pe marne.

22

In sudul si nordul teritoriului avem prezent gleisolul, soluri din clasa

Hidrisoluri pe o suprafata mai mica, 17,90 ha. Aceste tipuri de soluri sunt
afectate de excesul de umiditate, provenit din stagnarea apei din precipitatii la
suprafata solului in cazul stagnosolului, si din nivelul apei freatice aflat la
adancime mica in cazul gleisolului. Sunt soluri formate la baza versantilor, in
zone depresionare, unde se aduna surplusul de apa de pe versanti.
Erodosolul din clasa Antrisoluri se afla in sudul, centrul si nordul
teritoriului, fiind cel mai degradat tip de sol, cel mai putin productiv, fiind
folosit cu precadere ca pasune.
Este intalnit pe versanti cu panta mare, fiind afectat de eroziunile in
suprafata si adancime, dar si de alunecari de teren si prabusiri de mal .

23