PREZENTAREA ORAȘULUI COMĂNEȘTI

Județ: Bacău
Regiunea geografică: Moldova
Populație: 19 568 loc (locul 96)
Recensământ: 2002
Suprafață: 64 km2 (locul 135)
Site-uri utile:
Densitate: 410 loc/km2 (locul 56)
Primaria Comănești
Altitudine: 370-520 m. (locul 123)
Atestare documentară: 1409 (locul 109)
Latitudine: 46 grade 25' 48"
Longitudine: 26 grade 27' 00"
Localități: Podei, Vermești
Primar: Viorel Miron, PNL, din 2004

Comănești este un oraș din județul Bacău, Moldova, România. Are o populație de 23.796
locuitori. Numele orașului este derivat din cuman. (cuman-comănești).
Geografie Comănești
Orașul Comănești face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Având o altitudine între 501
m și 1349 m este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuș. Orașul Comănești are acces pe
cale ferată, fiind situat la 75 km de Adjud și 42 km de Ghimeș, dar și pe șosea fiind situat la: 58
km de Bacău (DN 2G), la 22 km de Târgu Ocna (DN 12A), la 75 km de Adjud (DN 11A) și la 82 km
de Miercurea Ciuc (DN 12A). Orașul este o așezare intramontană tipică, cu un relief deluros și
colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasă cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce-l
înconjoară.

Istoric Comănești
Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această
perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine de la "cumanii" care
au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar prima
menționare pe o hartă datează din 1696, pe "harta Samson".

Începând cu sfârșitul secolului XVIII, orașul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, care și-au
menținut prezența în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghika, parcul din fața
muzeului și gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghika.

Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova și
Transilvania, a condus la o creștere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării
industriale a resurselor lemnoase din munții învecinați (peste 15 gatere înainte de 1900), dar și
a minelor Galion, Asău, Lăloaia. A fost declarat oraș în 1952.
În vara anilor 2004, 2005 și 2006, Comăneștiul a fost lovit de inundații ale Trotușului.

Demografie Comănești
La recensământul din 2002, populația orașului a fost de 23.679 locuitori, dintre care:
*Români: 23.166 (97,83%)
*Romi (Țigani): 395 (1.66 %)
*Alții: 0,51%
Sub profil confesional, 91,40% sunt ortodocși (21.644 persoane), 5,78% sunt romano-catolici
(1.369 persoane), 1,24% penticostali (294 persoane) și sub 1% alte religii.

Economie Comănești
Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi,
dintre care 7 exploatabile economic. În proporție mai mică există în zonă și resurse de petrol. În
satul component Vermești există o mină în care se exploatează cărbune brun din 1836. Mina,
care în 1989 avea 5.000 de angajați, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care
mai lucrau aici au rămas șomeri.

Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce
mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din
domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici.

Un rol important pentru economia orașului îl are și industria alimentară. Importantă pentru
economia orașului este și centrala electrică de termoficare, care are o putere de 25MW și a fost
construită în 1954.

În anul 2003 Comăneștiul avea o rată a șomajului de 18,1%, mult peste media națională, ceea
ce a dus la declararea orașului ca zonă defavorizată.

Turism Comănești
Printre clădirile istorice ale orașului se numără Palatul Ghika (actualmente muzeu al orașului) și
Gara din Comănești (construită în 1890), ambele situate în centrul orașului. Biserica Sfântul
Spiridon, construită în secolul XIX (1812) este o ctitorie a familiei Ghika.

Politică Comănești
Primarul orașului, Viorel Miron și viceprimarul Nicolae Ciocan, sunt membri PNL. Consiliul local
este compus din 19 consilieri.
Personalități locale Comănești

*Ilie Verdeț (1925 - 2001), politician, lider comunist, ministru și prim-ministru al României.

*Ioan Casian de Vicina (n. 1969), episcop ortodox, membru al Sfântului Sinod al BOR

Ioan Lascǎr - (n. 1948), chirurg plastician, profesor universitar.