Sunteți pe pagina 1din 58

EVOLUȚIA

ACTIVITĂȚILOR 2016
ECONOMICE

PROIECT :
ELABORARE
PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
PENTRU ORAŞUL COMĂNEŞTI
-JUDEŢUL BACĂU

PROIECTANT GENERAL:
S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L. STUDIU

PROIECTANT DE SPECIALITATE: DE
S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.
FUNDAMENTARE
BENEFICIAR:
ORAŞUL COMĂNEŞTI
“ELABORARE PLANURBANISTIC GENERAL ȘI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PENTRU
ORAŞUL COMĂNEŞTI-JUDEŢUL BACĂU ”

STUDIU DE FUNDAMENTARE
EVOLUȚIA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE

BENEFICIAR: ORAŞUL COMĂNEȘTI

PROIECTANT GENERAL: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. MAS-ART DESIGN S.R.L.

FAZA: STUDII DE FUNDAMENTARE

COORDONATOR STUDIU: urb. Mariana UGLEA

ÎNTOCMIT: urb. Ana MIRON

urb. Andra-Filofteia ZAMFIR

arh. urb. Ioana-Ruxandra PRIE

2016

2 / 58
CUPRINS
Capitolul I Poziția orasului Comănești în spațiul national, regional și zonal........................................ pag.4
1.1 Premizele istorice care au determinat dezvoltarea funcţiunilor economice pag.6
1.2. Cadrul natural şi morfologia teritoriului ca factor de influenţă privind resursele şi posibilităţile de
dezvoltare................................................................................................................... .................
pag.8
1.2.1. Cadrul natural şi morfologia teritoriului........................................................................ pag.8
1.2.2. Resursele naturale....................................................................................................... pag.9
1.2.3 Locul şi rolul oraşului Comănești în cadrul periurban, judeţean, regional, naţional şi
internaţional................................................................................................................ ........
pag.9
Capitolul II Analiza dezvoltării teritoriale a orasului Comănești şi a spaţiului sau de influenţă.............. pag.11
2.1. Evoluţia teritorială ................................................................................................................. pag.11

2.3. Evaluarea sferei de influenţă teoretică şi reală....................................................................................... pag.12

Capitolul III Populația ca resursă și factor de dezvoltare economică........................................... pag.26


3.1. Dinamica populaţiei.................................................................................................... ........... pag.26
3.2. Mişcarea naturală şi mişcarea migratorie.................................................................................. pag.28
3.3. Transformări calitative............................................................................................... .............. pag.32
Capitolul IV Diagnoza activității economice în orașul Comănești.............................................................. pag.34
4.1. Structura economică pe domnenii de activitate............................................................................. pag.34

4.1.1. Agricutură, silvicultură, acvacultură și pescuit ................................................................. pag.40

4.4.2. Industria.................................................................................................................... . pag.43

4.4.3. Construcții................................................................................................................. pag.46


4.4.4. Comerț................................................................................................................ ...... pag.46
4.4.5. Servicii..................................................................................................................... . pag.46
Capitolul V Dinamica sectorului IMM.............................................................................................. pag.48
Capitolul VI Tendințe privind piața imobiliară................................................................................... pag.50
6.1. Tipuri de piețe imobiliare în orașul Comănești.................................................................. pag.50
Capitolul VII Diagnostic și priorități................................................................................................. pag.51
7.1. Analiza SWOT............................................................................................................... pag.52
7.2. Concluzii: aspecte cheie de management.............................................................................. pag.56
7.3. Măsuri și recomandări................................................................................................... ... pag.57
Bibliografie

3 / 58
CAPITOLUL I
POZIŢIA ORAŞULUI COMĂNEŞTI ÎN SPAŢIUL
NAŢIONAL, REGIONAL ȘI ZONAL
Cu o populaţie de 24.177 locuitori1, oraşul Comăneşti, este al cincilea oraş (după
numărul de locuitori) din judeţul Bacău. Acesta este situat în partea vestică a judeţului, pe DN
12 A. Râul Trotuş străbate localitatea de la nord-vest spre sud-est, împărţind localitatea în două.
Oraşul se învecinează la vest cu comuna Asău, în partea sudică cu oraşul Darmăneşti iar la est
cu comuna Poduri. În partea de nord se învecinează cu municipiul Moineşti al cărui intravilan
se suprapune parţial cu intravilanul oraşului Comăneşti. Dezvoltarea oraşului pe orizontală a
dus la situaţia în care localităţile Moineşti şi Comăneşti s-au unit, iar acest proces continuă şi
astăzi.2
Oraşul Comăneşti, împreună cu județul Bacău, fac parte din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Est. În cadrul Regiunii Nord-Est, judeţul Bacău este aşezat în partea de sud-vest a regiunii
şi se învecinează cu judeţul Neamţ la nord, judeţul Vrancea la sud, la est judeţul Vaslui şi la
vest cu judeţul Harghita şi judeţul Covasna. Suprafața județului este de circa 6620.25 km 2,
ocupând locul al doilea din cadrul regiunii (după judeţul Suceava). 3
Fig. 1- Așezarea orasului Comănești în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Sursa: MDRAP, Atlasul Teritorial Online al Romaniei

1
Sursa: Numărul populației după domiciliu la 1 ianuarie 2015 conform www.insse.ro
2
Strategia de Dezvoltare Durabila a orasului Comănești 2012-2020
3
Strategia de Dezvoltare a judetului Bacau: Document- cadru pentru perioada de programare 2014-2020

4 / 58
Analizând localitățile urbane din afara României, situate în apropierea oraşului
Comăneşti, se poate observa că două localități urbane de mici dimensiuni (centre raionale)
Cahul-punct de trecere prin Oancea şi Ungheni-punct de trecere prin Sculeni, sunt cele mai
apropiate, fiind situate la doar 203 respectiv 224 km. Față de capitala Republicii Moldova,
oraşul este situat la 309 km. În partea de nord, cel mai propiat oraş faţă de Comăneşti, din
Ucraina este Terebleche - 224 km, având punctul de trecere prin Siret. Faţă de capitala Ucrainei,
oraşul Comăneşti se află la o distanţă de 777.5 km.

Fig. 2- Harta regiunii Nord-Est - Rețeaua de localități

Analizând localităţile urbane de pe teritoriul României, situate în apropirea oraşului


Comăneşti, pot fi menţionate oraşul Adjud (Judeţul Vrancea)-75 km şi oraşul Miercurea Ciuc
(judeţul Harghita)-77.5 km.

5 / 58
RELAȚII BILATERALE
Conform PDR Nord-Est 2014-2020, în perioada 2002-2012 se observă o tendință
ascendentă în ceea ce privește valoarea exporturilor țării noastre, atât către Republica Moldova,
cât și către Ucraina, cu un episod de declin în 2009, când multe din economiile lumii au fost
afectate puternic de criza economică mondială. În acest context, autorii au apreciat că relațiile
pe care România le are cu Ucraina și Republica Moldova generează avantaje economice, iar
cooperarea transfrontalieră poate fi dezvoltată în perspectiva extinderii Uniunii Europene către
est.

1.1.PREMISELE ISTORICE CARE AU DETERMINAT


DEZVOLTAREA FUNCŢIUNILOR ECONOMICE
Prima atestare documentară a oraşului Comăneşti este din anul 1409, în perioada
domniei lui Alexandru cel Bun. Într-un document al vremii este localizat un sat “unde este
coman”, din cadrul Ocolului Tazlăul de sus, ca localitate de răzeşi cu drepturi de vămuire a
negustorilor ce tranzitau Valea Trotuşului cât şi pentru apărarea zonei. În urma unor cercetări
arhivistice, cel mai vechi document referitor la localitatea Comăneşti ar fi o scrisoare din 23
iunie 1606, în care se precizează că traseul dinspre Dunăre spre Transilvania este cel mai sigur
prin Comăneşti.
La mijlocul secolului XVIII a început exploatarea şi valorificarea cărbunilor de pământ
din bazinul Comăneşti. Utilizarea aburului în industrie şi mijloacele de transport, în cea de-a
II-a jumătate a secolului XIX, a determinat punerea în valoare a zăcămintelor carbonifere de
pe Trotuşul Mijlociu. În aceste condiţii s-au făcut multe şi importante cercetări asupra zonei în
anii 1870-1890, care au dus la descoperirea majorităţii zăcămintelor de cărbuni de aici şi
punerea lor în exploatare în perioada imediat următoare. În 1900 minele de la Comăneşţi
dădeau o producţie anuală de 10.550 tone cărbune brun. În anii participării României la Primul
Război Mondial s-a organizat în Moldova Direcţia Generală a Combustibilului, care a iniţiat
executarea unor lucrări intense de exploatare şi deschidere în bazinul Comăneşti pentru
asigurarea combustibilului necesar C.F.R.–ului. În urma deschiderii de noi mine şi a
intensificării procesului de exploatare de aici s-a asigurat creşterea cantităţii de cărbune extras.
Această producţie a fost asigurată prin minele principale existente aici şi anume: Rafira, Asău,
Lumina, Livada, Vermeşti, Dărmăneşti, Lapoş, Lăloaia.
La începuturi exploatarea cărbunelui se făcea manual cu ajutorul vagoneţilor traşi de
cai. Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din
împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporție mai mică există în zonă și resurse
de petrol. În satul component Vermești există o mină în care se exploatează cărbune brun
din 1836. Mina, care în 1989 avea 5.000 de angajați, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii
260 de mineri care mai lucrau aici au rămas șomeri.
Arhiva Întreprinderii miniere Comăneşti oferă cercetătorilor informaţii cu privire la extinderea
teritorială a exploatărilor miniere în jud. Bacău. În anul 1912, N. Ghica obţine de la stat dreptul

6 / 58
de exploatare a minei de cărbuni Fântâna lui Tranole, situată pe proprietatea sa din Comăneşti.
Ulterior va renunţa la dreptul dobândit în favoarea Societăţii Minele unite Asău-Comăneşti.4
Prin punerea în funcţiune a liniei ferate Adjud-Palanca 1898, procesul de evolutie a
cunoscut un avânt deosebit, oraşul Comăneşti devenind un puternic centru industrial.
Cărbunele alimenta căile ferate romane şi navele fluviale din Galaţi şi Brăila. În perioada
primului război mondial centrul industrial Comăneşti a fost de o importantă strategică
extraordinară, localitatea devenind principala sursă energetică a ţării. În perioada interbelică
procesul urbanistic continua, satul evoluând spre rangul de oraş în special sub aspect
industrial.5
Un eveniment important în viaţa localităţii, s-a petrecut în 1952, prin declararea
Comăneştilor ca oraş. Ridicarea la rangul de oraş a avut în vedere puterea economică,
densitatea populaţiei şi perspectivele de dezvoltare a localităţii. Cu această ocazie fostele sate
înconjurătoare: Lăloaia, Şupan, Leorda, Lunca de jos şi Şipoteni au devenit cartiere ale oraşului
Comăneşti, iar Vermeşti şi Podei-Podina au dobândit calitatea de localităţi componente.
Încă din cele mai vechi timpuri locuitorii din această zonă au avut ca principale ocupaţii
agricultura, creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului şi unele îndeletniciri
casnice prin care îşi produceau cele necesare traiului. Dintre industriile casnice mai cunoscute
erau prelucrarea lânii, cojocăria, rotăria, dogăria.
Pe lângă aceste ocupaţii, treptat apar şi alte îndeletniciri determinate de condiţiile şi
bogăţiile naturale din această unitate administrativă cum ar fi extracţia cărbunelui şi a
petrolului.
După 1952 în oraşul Comăneşti se amplifică industria de prelucrare a lemnului
înfiinţându-se Combinatul de Prelucrare a Lemnului care după 1990 şi-a restrâns activitatea
prin privatizare.
Tot după 1952 se construieşte în oraşul Comăneşti Uzina Termică – electrică, care
asigura necesarul de energie electrică a localităţii şi energia termică pentru încălzirea oraşului
Comăneşti şi Moineşti. După 1990 activitatea acestei unităţi s-a restrâns numai la furnizarea
energiei termice necesare oraşului Comăneşti.6

Concluzii:
În prezent industria extractivă nu mai funcţionează în orașul Comănești, mina
închizându-se definitiv în anul 2005. Combinatul de prelucrare a lemnului a fost închis, iar
activitatea din domeniu s-a transferat către întreprinderi de profil mic, singura care mai
funcţionează în prezent fiind Centrala termoelectrică de termoficare cu o putere de 25MW.

4
arhivelenationale.ro
5
Strategia de Dezvoltare Durabila a orasului Comănești 2012-2020
6
Monografia orasului Comănești - www.primariaComănești.ro

7 / 58
1.2. CADRUL NATURAL ŞI MORFOLOGIA TERITORIULUI CA
FACTOR DE INFLUENŢĂ PRIVIND RESURSELE ŞI
POSIBILITĂŢILE DE DEZVOLTARE
1.2.1. Cadrul natural şi morfologia teritoriului
Depresiunea Darmăneşti străbătută de râul Trotuş şi afluenţii săi având o altitudine de
330 m este ocupată în partea nordică de oraşul Comăneşti. Depresiunea este străbătută la nord
de versanţii munţilor Gosman, la vest munţii Tarcău şi Ciucului, la sud-vest munţii Nemira, iar
la est munţii subcarpatci Berzunţi. Oraşul Comăneşti este o aşezare intramontană. Depresiunea
reprezintă o subunitate geomorfologică bine individualizată în cadrul unităţii montane.
Este o depresiune intramontană tipică, cu un relif deluros şi colinar destul de accidentat
dominat de rama muntoasă cu o altitudine de 200-300 m ce o înconjoară. Spre sud-vestul
depresiunii, se observă o trecere gradată de la dealurile depresiunii la plaiurile ce urcă domol
spre culmea Nemirei. La nord-est, şeaua joasă a Moinești-ului (460 m) funcţionează ca punte
de legătură între această depresiune intramontană şi depresiunea subcarpatică a Tazlăului.
Valea Trotușului are o deschidere ce depăşeşte 2 km la nivelul luncii neinudabile în
sectorul Comăneşti şi Darmăneşti.
Aşezarea administrativă a oraşului Comăneşti se întinde pe circa 10 km în lungul văii
Trotuş, pe segmentul mijlociu al acestuia. Dintre afluenţii Trotușului cel mai important, cu un
bazin hidrografic de 24 kmp în arealul teritoriului administrativ, este Șupan.
Râul Trotuş are o albie bine dezvoltată, unitară şi rectilinie.
Depresiunea Dărmăneşti şi valea largă a Trotușului cu frecvente inversiuni de
temperatură imprimă o notă deosebită în climatul montan. Datorită aşezării, dinamica
atmosferei fiind mai moderată, cantitatea precipitaţiilor este mai redusă (600-700 mm anual).
Temperatura medie a lunii cele mai calde este de +190 C iar a lunii celei mai reci este
de -100 C. Vântul dominant este pe direcţia de la N-V la S-E.
În depresiunea Dărmăneşti, respectiv Comănești-teritoriu administrativ, bine
reprezentate sunt solurile brun gălbui situate în partea inferioară a solurilor brun acide. Acestea
se formează sub păduri de amestec de fag şi gorun şi ocupă un areal continuu de o parte şi de
alta a văii Trotușului şi pe rama muntoasă mai joasă ce înconjoară depresiunea. În partea sud-
vestică a teritoriului administrativ îşi fac apariţia solurile podzolice brune şi solurile bune
cidece cracteriează subetajul molidului şi al pădurilor amestecate de răsinoase şi fag.
Speciile de animale care trăiesc în munţii arealului Comăneşti nu sunt prea variate cu
excepţia păsărilor ce formează un etaj caracteristic al tetraonidelor. Cocoşul de munte este
endemic pentru pădurile de răşinoase. Alături de el trăiesc multe alte specii care coboară iarna
în pădurile de foioase, precum: piţigoiul de munte, piţigoiul de brădet, mierla, forfecuţa, corbul,
etc. care au o arie mai largă de răspândire. Ursul, cerbul, râsul, jderul de scorbură au o largă
răspândire, din etajul subalpin şi până la cel al stejăretelor. Specific pentru făgete sunt mamifere
ca veveriţa, scoruşul şi alte rozătoare şi din nou amintitul urs, cerb precum viezurele, lupul,
vulpea, mistrețul, iepurele, pisica sălbatică precum şi multe specii de şoareci şi şobolani.7

7
Strategia de Dezvoltare Durabila a orasului Comănești 2012-2020

8 / 58
1.2.2. Resursele naturale
Evaluarea resurselor unui oraş implică, de obicei, raportarea la un spaţiu mai larg. Prin
acest sens este necesară analiza resurselor situate în spaţiul regional, care prin natura şi
importanţa lor au influenţat tipologia şi intensitatea activităţilor industriale.
Subsolul depresiunii Darmăneşti, deci şi al teritoriului administrativ al oraşului
Comăneşti este bogat în cărbune, sub formă de cărbune brun care s-a exploatat din depozitele
sarmanțian superior şi reprezintă cel mai important bazin carbonifer din Moldova. Se găsesc
aici peste 30 de straturi de cărbune.
Alături de cărbuni, petrolul şi gazele naturale costituie o altă sursă energetică
importantă. Tot subsolul “produce” materiale de construcţii destul de diverse, reprezentate prin
gresii şi calcare specifice zonei flişului (gresiile de Goioasa, Comăneşti, şi Culmea Berzunți).
De asemenea, trebuie menţionate şi nisipurile cuaternare din albia majoră şi terasele râului
Trotuş.8

Concluzii:
Se poate spune că oraşul Comăneşti, dispune de resurse importante pentru producţia
energetică şi chimia industrială-carbune şi petrol dar şi materiale pentru construcţii. Totuşi
dezvoltarea acestor industrii a dus la degradarea ecologică.

1.2.3. Locul şi rolul oraşului Comăneşti în cadrul periurban, judeţean,


regional, naţional şi internaţional
Oraşul Comăneşti se situează în partea de N-V a judeţului pe drumul naţional 12A
Onești-Palanca urmând cursul Trotușului, care facilitează legăturile organice de
intercondiţionare cu celelalte localităţi ale judeţului şi deasemeni DN2G-Comănești-Bacau
prin Moineşti.
Funcţiunea dominantă este cea industrială având la bază extracţia cărbunelui,
prelucrarea lemnului, producţia energetică şi complementar funcţia agrozootehnică.
Oraşul Comăneşti face parte dintr-un lanţ industrial dezvoltat pe valea râului Trotuş, în
fața trecătorilor carpatice, care cuprinde două unităţi: cea sudică formată din Oneşti, Tg. Ocna,
şi cea nordică fomata din Comăneşti, Moineşti şi Darmăneşti.
Analiza situaţiei în teritoriu a condus la aprecierea că oraşele Comăneşti şi Moineşti pot
forma împreună cu Darmăneşti un megalopolis cu o relaţie funcţională de interdependență în
cadrul arcului industrial, cu păstrarea şi dezvoltarea funcţiei complementare agrozootehnice.
De exemplu staţia C.F.Comăneşti este un nod de cale ferată pentru terminalul C.F.Moineşti.
La rândul său Moineștiul oferă Comăneștiului gaze naturale şi servicii. Petrolul extras
din zona Moineşti tranzitează prin Comăneşti spre Darmăneşti şi Oneşti.9
Din punct de vedere administrativ‐teritorial, județul Bacău este constituit din 93 de
unități administrativ‐teritoriale de bază, respectiv 3 municipii, 5 orașe și 85 de comune.
În total sunt 19 localități componente ale municipiilor și orașelor, din care 8 localități
urbane și 11 localități componente de tip rural, și 491 localități rurale, din care 5 sate

8
Idem
9
Plan Urbanistic General Comănești –partea scrisa (1997)

9 / 58
componente ale municipiilor și orașelor (practic satele aparținătoare de orașul Dărmănești) și
486 de sate care constituie comunele.
Conform articolului 2 din Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Național, secțiunea a IV‐a – Rețeaua de localități, rețeaua națională de localități
este compusă din localități urbane și localități rurale, ierarhizate pe ranguri. În județul Bacău
sunt prezente localități aparținând următoarelor ranguri:
- Rangul 1: municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european – 1
localitate urbană (municipiul Bacău);
- Rangul 2: municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua
de localități – 2 localități urbane (municipiile Onești și Moinești);
- Rangul 3: orașe – în număr de 5: Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic Moldova și Târgu
Ocna;
- Rangul 4: sate reședință de comună – în număr de 85;
- Rangul 5: sate componente ale comunelor și sate aparținătoare de orașe și municipii – în
număr de 406, din care 401 sunt satele aparținătoare de cele 85 de comune și care nu sunt
reședință de comună, iar 5 sunt satele aparținătoare de orașul Dărmănești. Din punct de vedere
logic, în această categorie ar trebui incluse și cele 11 localități rurale componente ale
municipiilor și orașelor, care nu poartă propriu‐zis denumirea de sat.
Conform Hotărârii de Guvern 998 din 2008 pentru desemnarea polilor naționali de
creștere, cu completările și modificările ulterioare, municipiul Bacău este desemnat pol
de dezvoltare urbană, iar municipiile Onești și Moinești ca centre urbane în care se realizează
cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară şi națională, în special din Axa
Prioritară 1: ”Sprijinirea dezvoltării durabile orașelor – poli urbani de creștere” a
Programului Operațional Regional 2007‐2013.
În conformitate cu propunerile Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice privind o nouă ierarhizare a orașelor României în poli metropolitani și urbani pentru
creșterea competitivității și coeziunii la nivel național prin intermediul proiectelor finanțate
prin politica de coeziune, se evidențiază următoarele:
- Municipiul Bacău se încadrează în categoria polilor metropolitan cu potențial regional
(rangul 3) și cu populație între 100.000 și 200.000 de locuitori;
- Municipiul Onești se încadrează în categoria polilor urbani subregionali cu potențial de zone
urbane funcționale (rangul 5), clasa superioară în cazul municipiilor care nu sunt reședință de
județ și au o populație de minim 30.000 de locuitori;
- Municipiul Moinești este inclus în categoria polilor urbani cu influență zonală (rangul 6), cu
o populație între 20.000 și 30.000 de locuitori;
- Orașele Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic Moldova și Târgu Ocna fac parte din
categoria polilor urbani cu profil specializat și influență teritorială difuză (rangul 7), cu o
populație de regulă peste 10.000 de locuitori; Slănic Moldova face excepție, însă, din
perspectiva numărului de locuitori, ca urmare a statutului său de stațiune turistică;
- Se constată că niciun oraș nu face parte din categoria inferioară a polilor urbani de
importanță/influență locală.
Din punct de vedere al mediului urban, se constată că județul Bacău cuprinde 8 localități
urbane, raportat la un număr de 502 localități rurale, respectiv un raport de 63 de sate la o
localitate urbană, peste media națională de aproximativ 50 de sate la o localitate urbană.

10 / 58
Raportat la suprafață totală a județului Bacău, de 6621 km2, rezultă că sunt 1,2 localități urbane
/ 1000 km2, o densitate urbană ușor inferioară mediei pe țară. Din ambii indicatori prezentați,
rezultă că numărul orașelor și municipiilor este mai mic decât media națională, fapt generat
de prezența în județul Bacău a unor arii vaste care nu beneficiază de nicio localitate urbană,
cum ar fi Colinele Tutovei sau Valea Tazlăului.
Din punct de vedere al densității așezărilor rurale, valoarea de 7,58 sate/ 100 km2
(incluzând aici și localitățile rurale componente ale orașelor și municipiilor) este
superioară mediei naționale.
Rezultă că există un număr relativ ridicat de așezări rurale, fapt datorat dispersiei
așezărilor în teritoriu, pe de o parte și predominării așezărilor mici și mijlocii, cu gospodării
răsfirate (mai ales liniare) sau risipite, pe de altă parte.

În ceea ce privește cele 16 localități rurale componente și sate aparținătoare


municipiilor și orașelor, situația se prezintă în felul următor:
- Municipiul Onești are două localități rurale componente: Borzești și Slobozia;
- Municipiul Moinești are o localitate rurală componentă: Găzărie;
- Orașul Buhuși are două localități rurale componente: Marginea și Runcu;
- Orașul Comănești are două localități rurale componente: Podei și Vermești;
- Orașul Dărmănești are cinci sate aparținătoare: Dărmăneasca, Lapoș, Păgubeni, Plopu și
Sălătruc;
- Orașul Slănic Moldova are două localități rurale componente: Cerdac și Cireșoaia;
- Orașul Târgu Ocna are două localități rurale componente: Poieni și Vâlcele.

CAPITOLUL II
ANALIZA DEZVOLTĂRII TERITORIALE A ORAŞULUI
COMĂNEŞTI ŞI A SPAŢIULUI SAU DE INFLUENŢĂ

2.1. EVOLUŢIA TERITORIALĂ


Conform tendinţelor de dezvoltare teritorială a aşezărilor umane în general, şi
teritoriul actualului oraş Comăneşti s-a conturat pornind de la sursa de apă existentă în zonă.
La început aşezările umane erau dispersate în teritoriul administrativ actual, fiind concentrate
în nuclee bine conturate.
Datorită nevoii de expansiune teritorială acestea s-au extins unificându-se.
Structura spaţiului urban poartă amprenta istoriei oraşului, a succesiunii de faze de
creştere şi declin, a externalizării funcţiilor care au caracterizat evoluţia oraşului de-a lungul
timpului.
Prezenţa în subsolul depresiunii Darmăneşti a unor importante rezerve de cărbune şi
petrol a declanşat de timpuriu procesul de trecere spre capitalism prin apariţia industriei
extractive în Comăneşti.

11 / 58
2.2. EVALUAREA SFEREI DE INFLUENŢĂ TEORETICĂ ŞI REALĂ

Județul Bacău are o structură teritorială eterogenă, care cuprinde atât zone preponderent
urbane (zona municipiului Bacău, conurbația de pe Valea Trotușului), cât și zone exclusiv
rurale (de ex. la vest de Siret, în zona Colinele Tutovei) cu nevoi, provocări și priorități de
dezvoltare diferite, care nu pot fi abordate de o strategie generală, care să ignore specificul
local și oportunitățile (inclusiv de obținere a finanțărilor nerambursabile – de ex. POR, în
zonele urbane, respectiv PNDR în zonele rurale) distincte de dezvoltare a acestora.
În vederea creșterii importanței acordate dimensiunii teritoriale a politicilor de
dezvoltare de la nivel județean și a apropierii acestora de nevoile specifice ale fiecărei zone din
județ, s‐au delimitat 4 unități de planificare sub‐județene, cu rol de planificare strategică
(identificarea nevoilor și a problemelor specifice respectivei zone și a soluțiilor la acestea, prin
intermediul unor proiecte de investiții integrate): Valea Siretului, Valea Muntelui, Valea
Trotușului, Colinele Tutovei. Oraşul Comăneşti face parte din regiunea Valea Muntelui.10
Criteriile avute în vedere la delimitarea aceste unități sub‐județene de planificare au
fost:
1. Caracteristici teritoriale (distanța dintre unitățile administrativ‐teritoriale
componente, topografia teritoriului)
2. Caracteristicile economice (mobilitatea forței de muncă - navetismul,
structura economică și a ocupării)
3. Caracteristicile sociale (structura socio‐demografică)
4. Determinismul istoric (organizarea administrativ‐teritorială de‐a lungul
timpului)
În urma aplicării acestor criterii, au fost selectate 4 unități de planificare sub‐județene
la nivelul Județului Bacău, după cum urmează:
 Valea Siretului- Bacău, Buhuşi, Bereşti-Bistriţa, Blăgeşti, Buhoci, Cleja,
Faraoani, Filipeşti, Gârleni, Gioseni, Hmeius, Iteşti, Izvorul Berheciului, Letea
Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, odobeşti,
Orbeni, Parava, Prăjeşti, Racova, Răcăciuni, Sascut, Sărată, Săuceşti, Secuiesni,
Tamaşi, Traian, Valea Seacă;
 Valea Muntelui- Moineşti, Comăneşti, Darmăneşti, Slanic-Moldova, Targu-
Ocna, Agăş, Ardeoani, Asău, Balcani, Bereşti-Tazlău, Berzunţi, Brusturoasa,
Dofteana, Ghimeş-Făget, Mărgineşti, Palanca, Pârjol, Scorţeni, Solonţ,
Strungari, Zemeş;
 Valea Trotusului- Oneşti, Bârsăneşti, Buciumi, Caşin, Căiuţi, Coţofăneşti,
Gura Văii, Helegiu, Livezi, Mănăstirea Caşin, Oituz, Pârgăreşti, Sănduleni,
Ştefan ecl Mare, Targu-Trotus, Urecheşti;
 Colinele Tutovei- Coloneşti, Corbasca, Dămieneşti, Dealu Morii, Filipeni,
Găiceana, Glăvăneşti, Horgeşti, Huruieşti, Izvorul Berheciului, Lipova,
Motoşeni, Negri, Onceşti, Parincea, Pânceşti, Plopana, Podu Turcului,
Răchitoasa, Roşiori, Stănişeşti, Tătărăşti, Ungureni, Vultureni.

10
Strategia de Dezvoltare a judetului Bacau: Document- cadru pentru perioada de programare 2014-2020

12 / 58
De menționat este și faptul că la delimitarea acestor microregiuni s‐a ținut cont și de
criteriile propuse de Comisia Europeană 2 pentru delimitarea zonelor eligibile pentru aplicarea
noului instrument de finanțare pentru dezvoltarea teritorială aferentă perioadei de programare
2014‐2020 (CLLD – Acțiunile de Dezvoltare Locală plasate sub Responsabilitatea
Comunității), respectiv:
‐ zonă rurală periferică lipsită de centre urbane (de ex. Colinele Tutovei);
‐ zonă situată de‐a lungul unui sector de râu (de ex. Valea Siretului);
‐ oraș (mic sau mijlociu) și aria rurală polarizată din vecinătate;
‐ număr de locuitori între 10.000 și 150.000 de locuitori (excepție fac Microregiunile Valea
Muntelui și Valea Siretului, eligibile însă pentru un alt instrument de finanțare – Investițiile
Teritoriale Integrate (ITI);
‐ existența unor probleme comune, care necesită o abordare integrată;
‐ teritoriul delimitat trebuie să aibă o masă critică, astfel încât strategia să aibă sens și să fie
eficientă (toate microregiunile propuse au peste 1.000 km²);
‐ echivalența 1 teritoriu – 1 comunitate – 1 strategie (nu are sens ca o unitate administrativ‐
teritorială să fie inclusă în mai multe structuri asociative, cu suprapuneri și
obiective contradictorii);
‐ este posibilă crearea unor structuri asociative de tip parteneriat urban‐rural, care să ofere
oportunități de finanțare multi‐fond: FEADR + FEDR (de ex. Microregiunile Valea Siretului,
Valea Muntelui, Valea Trotușului).

Fig 3. Microregiuni de planificare sub-judetene, in judetul Bacau

Sursa: Strategia de Dezvoltare a judetului Bacau: Document- cadru pentru perioada de programare 2014-2020

13 / 58
Aceste microregiuni/unități de planificare sub‐județene pot deveni astfel, principalul
vector al promovării noilor instrumente de finanțare ale Uniunii Europene și Statelor Membre,
respectiv Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) și Acțiunile de dezvoltare locală plasate sub
responsabilitatea comunității (CLLD), asigurând o dezvoltare echilibrată, policentrică a
teritoriului județean, inclusiv reducerea decalajelor de dezvoltare între reședința de județ,
celelalte orașe și comunele. De menționat aici este și faptul că delimitarea celor 4 unități de
planificare nu are o legătură directă cu procesul de regionalizare sau descentralizare inițiat în
2013.
Trebuie menționat aici cazul special a trei unități administrativ‐teritoriale: Municipiul
Onești și Comunele Pârgărești și Târgu‐Trotuș. Deși acestea au fost analizate în cadrul
secțiunilor de analiză a situației existente și de analiza SWOT ca făcând parte din
Microregiunea Valea Trotușului, în cadrul procesului consultativ care a avut loc la nivelul
județului cu toate unitățile administrativ‐teritoriale din cele patru microregiuni, au fost
identificate nevoi și priorități comune de dezvoltare, atât cu localitățile din Microregiunea
Valea Trotușului, cât și cu cele din Microregiunea Valea Muntelui, după cum reiese și din
portofoliile de proeicte integrate pentru cele două regiuni.
Un alt argument în favoarea propunerii de proiecte integrate ale Municipiului Onești cu
celelalte unități administrativ‐teritoriale din Microregiunea Valea Muntelui sunt legate de
oportunitățile de formare a unei courbații pe Valea Trotușului, compusă din orașele Moinești,
Comănești, Dărmănești, Slănic‐Moldova, Târgu‐Ocna și Onești, care ar fi singura de acest fel
din Moldova și care ar putea beneficia de finanțări nerambursabile, inclusiv prin instrumentele
de dezvoltare teritorială (de ex. ITI), pentru pregătirea și implementarea de proiecte comune
sau de tip rețea (de ex. în domeniul turismului sau al transportului în comun).
Cu toate acestea, Municipiul Onești și comunele Pârgărești și Târgu‐Trotuș au fost
incluse, în capitolele de analiză a situației existente și de analiză SWOT, pentru a respecta
criteriile de delimitare indicate mai sus, opțiune susținută de următoarele argumente:
- Rata navetismului în majoritatea comunelor cuprinse în Microregiunea Valea Trotușului
(Gura Văii, Bucium, Cașin, Ștefan cel Mare, Buciumi, Bogdănești, Cașin, Helegiu, Bârsănești,
etc.) către Municipiul Onești varia, la recensământul din 2002 (ultimele date disponibile), între
20‐50%, în timp ce numărul navetiștilor care se deplasau dinspre localitățile din Valea
Muntelui către același municipiu nu depășea 5% din forța de muncă totală. Prin urmare, puteam
vorbi despre legături funcționale puternice între Municipiul Onești și comunele din
Microregiunea Valea Trotușului, care nu pot fi ignorate la conceperea unor proiecte integrate
(de ex. construcția unui parc industrial care să ofere locuri de muncă și pentru navetiștii din
aceste localități);
- Distanța dintre municipiul Onești și comunele din Microregiunea Valea Trotușului, cuprinsă
între 5 și 25 km, în timp ce unele dintre comunele amplasate în Microregiunea Valea Muntelui
(de ex. Balcani sau Ghimeș‐Făget) se află la circa 100 km de același municipiu. În acest
context, este puțin probabilă identificarea unor proiecte de investiții comune, care să
deservească comunități aflate la o distanță atât de mare, în timp ce în Microregiunea Valea
Trotușului colaborarea dintre municipiu și comunele din jur ar fi favorizată de distanța redusă
(de ex. un sistem integrat de colectare a produselor agricole de pe o distanță de 25 km sau
modernizarea unui drum județean de 20 km, care să asigure legătura dintre municipiu și zona
rurală pe care o polarizează);

14 / 58
- Tradiția organizării administrativ‐teritoriale: în perioada interbelică, Municipiul Onești,
comunele Pârgărești și Târgu Trotuș, precum și majoritatea comunelor din Microregiunea
Valea Trotușului făceau parte din Plasa Oituz, cu reședința la Târgu Trotuș, în timp ce
majoritatea localităților din actuala Microregiune Valea Muntelui făceau parte din Plasa
Muntele, cu reședința la Moinești; Etc.

Se constată că majoritatea comunelor (58 din 85, adică 68,2%) au în componență un


număr de 4‐8 sate. 18 comune au doar 1‐3 sate, acestea fiind situate în special în partea centrală
și vestică a județului, în microregiunile Valea Siretului, Valea Trotușului și Valea Muntelui.
Nouă comune au mai mult de opt sate în componență, majoritatea acestora fiind localizate în
microregiunea Colinele Tutovei.
Microregiunea Colinele Tutovei cuprinde 23 de comune și un total de 196 de sate,
rezultând o medie de 8,5 sate/comună, o valoare foarte ridicată, atât comparativ cu celelalte
microregiuni, cât și cu Regiunea de Nord‐Est sau cu valoarea la nivel național.
Populația totală este de doar 72.887 (2011), rezultând o densitate redusă a populației,
de doar 47,5 locuitori / km2 și o populație medie a unui sat de doar 372 locuitori. Se deduce
așadar predominarea localităților rurale mici (sub 500 de locuitori) și mijlocii (501 – 1000 de
locuitori), pe un fond de densitate ridicată a așezărilor (12,8 sate / 100 km2).
Microregiunea Valea Siretului este cea mai mare dintre cele patru de la nivelul
județului Bacău, din punct de vedere al numărului de locuitori, peste 280.000 la ultimul
recensământ. Valoarea mai ridicată se datorează includerii în această microregiune a
municipiului Bacău, care concentrează mai mult de jumătate din populația microregiunii. În
afara municipiului Bacău, microregiunea mai cuprinde un oraș (Buhuși) și 29 de comune de pe
Culoarul Siretului și cursul inferior al Bistriței, zona de maximă dezvoltare din județ. În total
sunt 126 de localități (inclusiv cele urbane), iar densitatea populației are o valoare ridicată –
187,6 locuitori / km2. Și densitatea așezărilor, de 8,4 localități/100 km2, este mai ridicată decât
media județeană, dat fiind că regiunea oferă condiții optime de dezvoltare, în apropierea
principalelor axe de transport rutier și feroviar. Localitățile rurale sunt mijlocii și mari, media
pe așezare fiind de 2.225,5 locuitori. Chiar și fără includerea localităților urbane, populația
medie a unui sat ar depăși 1000 de locuitori, ceea ce demonstrează tendința de concentrare a
populației în această microregiune.
Microregiunea Valea Trotușului include un municipiu (Onești) și 16 comune de pe
cursul inferior al Trotușului și al Tazlăului. În total, cele 76 de așezări au o populație de peste
111.000 de locuitori (2011), rezultând o valoare mai scăzută a densității populației, de 85,6
locuitori/km2, dar mai ridicată decât în microregiunea Colinele Tutovei. Densitatea mai scăzută
a populației se datorează și densității mai scăzute a așezărilor, 5,8 sate / 100 km2, ca urmare a
restricțiilor impuse de relieful subcarpatic, predominant. Altfel, se evidențiază faptul că
populația unei așezări este, în medie, de 1.468,8 locuitori, rezultând faptul că majoritatea
satelor se încadrează în categoria celor mijlocii.
Microregiunea Valea Muntelui este cea mai întinsă dintre microregiunile județului
Bacău, acoperind o suprafață de 2.288,6 km2 în aria carpatică și subcarpatică a județului.
Populația sa (în 2011) este de peste 151.000 de locuitori, din care peste o treime trăiesc în
municipiu (Moinești) și în cele 4 orașe (Comănești, Dărmănești, Slănic Moldova, Târgu‐Ocnă),
care formează o microregiune urbană axată pe cursul mijlociu al Trotușului. Pe lângă unitățile

15 / 58
administrativ‐teritoriale urbane amintite, în microregiune se mai află 17 comune, iar în total
sunt 111 localități, din care 4 au statut urban, 17 sunt sate aparținătoare de municipii și orașe și
restul de 90 sunt satele componente celor 17 comune. Rezultă o densitate destul de ridicată a
populației, 66,1 locuitori / km2, mai ales în condițiile unei densități scăzute a așezărilor, de doar
4,7 localități / 100 km, în condițiile unui relief accidentat, restrictiv din punct de vedere al
dezvoltării habitatului.
Populația medie a unei localități, de 1.400,3 locuitori, este ridicată datorită prezenței așezărilor
urbane. Localitățile rurale fac parte mai ales din categoria așezărilor mijlocii, fiind concentrate
pe cursurile văilor, Trotușul și Tazlăul, precum și afluenții acestora.11

Concluzii:
Rețeaua de așezări din județul Bacău este una relativ echilibrată, incluzând 3
municipii, 5 orașe și 85 de comune, care grupează 510 localități, din care 8 sunt localități
urbane.
Ponderea așezărilor rurale este majoritară, acestea concentrând 56,6% din populația
județului. Localitățile urbane au o densitate mai mică decât media națională, datorită absenței
acestora în anumite teritorii din județ (Colinele Tutovei). În schimb, ele se concentrează într‐
o posibilă conurbație în microregiunea Valea Muntelui, pe cursul mijlociu al Trotușului.
Așezările rurale au o densitate mai ridicată decât media pe țară, fiind preponderent mici (în
special în microregiunea Colinele Tutovei) și mjilocii.12

Dezvoltarea rapidă şi continuă a oraşelor, precum şi complexitatea relaţiilor ce se


stabilesc între acestea şi ariile învecinate sunt subiecte de analiză şi de reflecţie pentru
majoritatea specialiştilor care au ca obiect de studiu, teritoriul în general.
Complicarea în progresie geometrică a relaţiilor dintre oraş şi spaţiul său înconjurător,
face ca realitatea teritorială să depăşească, în timp, puterea de apreciere şi de intervenţie a
omului spre a-i asigura o existenţă durabilă. În literatura de specialitate, relativ bogată, spaţiul
înconjurător al unui oraş, a fost denumit periferie, regiune polarizată, zonă preorăşenească,
zonă periurbană, regiune funcţională, regiune urbană.
Oraşul Comăneşti, localitate de rang III, este în relaţie de subordonare cu celelalte
oraşe superior dezvoltate din punct de vedere economic cât şi spaţial. Rolul oraşului Comăneşti
este cel a unui pol urban cu profil specializat și influență teritorială difuză. Pentru stabilirea
potenţialului de dezvoltare economică a unităţii administrative-teritoriale studiate, este
important să se determine care sunt direcţiile de dezvoltare în care se înscrie oraşul Comăneşti
în context zonal, judeţean, regional.
Atât localizarea geografică la nivelul Regiunii Nord-Est, cât şi distanţa relativ mică
faţă de centrul important ale zonei, municipiul Bacău, pot favoriza legături şi relaţii care să
genereze o dezvoltare a zonei oraşului Comăneşti.
Relaţiile dintre oraş şi teritoriul său adiacent se caracterizează şi se materializează în
relaţii de natură economică, demografică, socială, culturală, politico-administrativă. Cele de

11
Strategia de Dezvoltare a judetului Bacau: Document- cadru pentru perioada de programare 2014-2020
12
Idem

16 / 58
natură economică sunt reciproce, oraşul având o poziţie dublă, prin faptul că valorifică
produsele din zona înconjurătoare şi influenţează, în acelaşi timp, prin funcţiile sale, zona
respectivă. Relaţiile demografice dintre oraş şi zona sa de influenţă sunt numeroase şi de regulă
foarte complexe.
Cel mai important aspect îl constituie atracţia exercitată de zona de influenţă asupra
forţei de muncă din oraş, care se deplasează zilnic sau periodic.
Zona de influenţa teoretica şi reală a oraşului Comăneşti în spaţiul judeţean este
studiată, pornind de la teoria "locurilor centrale", elaborată în perioada interbelică de geograful
german Walter Christaller, dezvoltata ulterior de un alt geograf german: August Lösch şi de
şcoala geografică anglo-saxonă. Conform acestei teorii "locul central" este o aşezare care
furnizează bunuri şi servicii pentru populaţia proprie şi pentru populaţia aşezărilor situate în
proximitate, indiferent de distanţă. Aşezarea cu calitatea de loc central poate fi urbană sau
rurală. În opinia lui Christaller, funcţiile locurilor centrale sunt în primul rând cele terţiare.
Teoria locurilor centrale nu ia însă în calcul importanţa locului central ca piaţă de desfacere a
produselor agricole sau ca posibil centru industrial, ci doar ca furnizor de bunuri şi servicii.
Pornind de la aceste premize, Christaller a propus o determinare de natură geometrică a zonelor
de influenţă a localităţilor cu rol de loc central. Astfel, la modul ideal, conform teoriei amintite,
zona de influenţă a fiecărui loc central ar fi un hexagon. În realitate, locurile centrale nu au o
dispoziţie geometrică regulată, iar zonele lor de influenţă au forme variate şi dimensiuni
diverse.
Datorită acestor limite, pot fi prezentate şi alte modalităţi de determinare a zonei de
influenţă:
 Metoda poligoanelor lui Thiessen, care porneşte de la premiza că indiferent de modul
de dispunere în spaţiu a locurilor centrale, fiecare client va apela la locul central cel mai
apropiat ca distanţă. Metoda nu ţine cont de o posibilă ierarhie a locurilor centrale, ci
toate sunt considerate de acelaşi rang. Astfel, rezultă zone de influenţă de forma unor
poligoane (vezi Figura 4). Aceste limite ale zonelor de influenţă se mai numesc şi
teoretice.

17 / 58
Fig. 4-Zonele de influenţă teoretică ale centrelor urbane româneşti, determinate prin metoda
poligoanelor lui Thiessen

Sursa: O. Groza, 2002

- Metoda Reilly-Converse (vezi Figura 4), care porneşte de la teoria atracţiei urbane
fundamentată de geograful american W.J. Reilly, care a încercat să stabilească
oanalogie între modul de atracţie comercială a două oraşe şi legea atracţiei universale
alui Newton. Aceasta a fost formulată în felul următor: două oraşe atrag cumpărătoridin
regiunea rurală înconjurătoare în mod direct proporţional cu populaţia lor şi
inversproporţional cu pătratul distanţei dintre ele. Conform acestei formulări
matematice,influenţa unui oraş asupra spaţiului înconjurător descreşte cu distanţa şi
creşte cumărimea oraşului. Această formulare a fost utilizată de P.D. Converse, care a
adăugatteoriei lui Reilly o idee interesantă, şi anume existenţa unui punct de frontieră
întrecele două oraşe considerate, unde volumul cumpărăturilor efectuate în cele
douăoraşe este egal.

18 / 58
Fig. 5.Zonele de influenţă teoretică ale centrelor urbane româneşti, determinate pe baza
formulei Reilly-Converse

Sursa: I. Ianoş, 1987

Pentru teritoriul judeţului Bacău, prin metoda poligoanelor Thiessen, au fost obţinute
zonele de influenţă teoretică ale fiecărui loc central (centru urban) în parte (vezi Figura 5). Se
constată că, cu cât centrele urbane sunt mai apropiate unele de altele, cu atât zonele de influenţă
ale acestora scad în suprafaţă.

Concluzii:
Întrucât această metodă nu ţine cont de mărimea oraşului, se poate observa că municipiul Bacău
ar avea o zonă de influenţă relativ similară cu cea a oraşelor din judeţ – Comănești, Moineşti, Slănic
Moldova, Oneşti. Centrele urbane de pe teritoriul județului nu acoperă toată suprafața acestuia, în
special în zona muncipiului Bacău, unde se observă influența judeţelor Neamţ şi Vaslui în teritoriului
județului Bacău.

19 / 58
Fig 6.Zone teoretice de influențe ale așezărilor urbane din județul Bacău

Sursa: Prelucrare proprie dupa O. Groza, 2002 și I. Ianoș, 1987

Politicile europene de coeziune care ţintesc reducerea disparităţilor de dezvoltare şi o


distribuire mai adecvată a fondurilor pentru dezvoltare în interiorul regiunilor, apreciază
importanța oraşelor ca jucători cheie într-o economie competitivă, în special când este vorba
despre o creştere bazată pe cunoaştere şi crearea de prosperitate.

20 / 58
Studierea factorilor ce pot genera competitivitate regională constituie un demers actual
la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte abordarea în domeniul planificării spaţiale.
Provocarea majoră a politicilor europene destinate dezvoltării teritoriale constă în încercarea
de a evidenţia conexiunea dintre conceptele de dezvoltare policentrică şi competitivitate
regională şi totodată între coeziune şi competitivitate, în scopul sprijinirii dezvoltării teritoriale.
Conceptul de dezvoltare policentrică pledează pentru crearea de zone dinamice ale
integrării economice, distribuite echilibrat pe teritoriul Uniunii Europene şi care cuprind
reţeaua regiunilor metropolitane şi a hinterlandului acestora, accesibile internaţional (oraşe,
municipii şi zonele rurale aferente de diverse dimensiuni). Conceptul de policentricitate nu se
limitează la zonele metropolitane de mari dimensiuni ci se referă la un sistem ierarhizat care să
exprime potenţialul aşezărilor de pe suprafaţa întregii Europe.
România asimilează politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte dezvoltarea
competitivă în plan teritorial, prin Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României şi
de integrare în structurile teritoriale ale Uniunii Europene 2007-2030 - CSDTR 2007-2030.
Acesta a fost elaborat pentru a fundamenta corelaţia între o strategie de dezvoltare teritorială şi
derularea procesului de absorbţie a fondurilor europene, unul dintre obiective constând în
identificarea proiectelor strategice de importanţă teritorială regională, inter-regională şi
naţională. Obiectivul strategic central al CSDTR 2007-2030 îl reprezintă integrarea României
în structurile teritoriale europene prin afirmarea identităţii regional-continentale, dezvoltarea
competitivităţii, creşterea coeziunii teritoriale şi dezvoltare teritorială durabilă.

Din punct de vedere conceptual, CSDTR 2007-2030 realizează o particularizare la


teritoriul României a policentricităţii, o perspectivă spaţială asupra dezvoltării care ţine cont
atât de distribuţia ariilor urbane într-un anumit teritoriu (ierarhie, distribuţia geografică,
numărul de localităţi), cât şi de reţelele de schimburi şi de cooperare între zonele urbane, la
diferite niveluri. CSDTR 2007-2030 foloseşte câţiva termeni care descriu scara geografică a
dezvoltării precum MEGA (Aria metropolitană de creştere), OPUS (Orizont Potenţial Urban
Strategic), FUA (Aria funcţională urbană) sau PIA (Aria de Integrare Policentrică).

Conform CSDTR 2007-2030, avem 9 zone urbane funcţionale din care FUA13 de
importanță naţională sau transnaţională - Iaşi şi alte 8 FUA de importanță regională sau locală
- Bacău, Botoşani, Suceava, Piatra Neamţ, Vaslui, Roman, Bârlad şi Oneşti. Zone funționale
urbane reprezintă cele mai mici elemente constitutive ale unei dezvoltări policentrice, fiind
formate dintr-un nucleu urban şi aria înconjurătoare integrată din punct de vedere al dezoltarii
economice, cu cel puţin 15.000 locuitori în centrul urban şi peste 50.000 populaţie totală a
FUA.

O altă clasificare a polilor urbani din România, conform studiului "Definirea


conceptului naţional de dezvoltare spaţială şi intoroducerea lui în structura planului naţional de
dezvoltare, vol.1 Principii generale care fundamentează conceptul naţional de dezvoltare
spaţială, elaborat de INCD URBAN Proiect în februarie 2007, ţinând seama de clasificările
SPESP, ESPON, PlanetCense, etc şi în relaţie cu ierarhizarea pe ranguri stabilită prin Legea

13
Aria Functionala Urbană

21 / 58
NR.351/2001, având drept scop asigurarea dezvoltării policentrice şi echilibrate a reţelei de
localităţi din Regiunea Nord-Est este următoarea:

 Pol naţional OPUS cu potenţial metropolitan MEGA pe termen lung - municipiul Iaşi
 Pol supraregional OPUS: municipiul Bacău
 Poli regionali OPUS (potenţial FUA) cu specificitate funcţională: municipiul Suceava
 Poli regionali OPUS: municipiile Bârlad, Oneşti, Botoşani, Piatra Neamţ, Roman,
Vaslui
 Poli subregionali: municipiile Câmpulung Moldovenesc, Dorohoi, Fălticeni, Huși,
Pașcani, Rădăuţi,Moineşti şi Vatra Dornei
 Poli locali: toate celelalte oraşe ale regiunii, considerate de rang III

Fig. 7- Structurarea polilor şi reţelelor teritoriale de dezvoltare conform CSDTR 2007-2030

Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localităţi urbane au fost iniţiate de facto prin


hotărâri de guvern destinate fundamentării finanţării unor proiecte, în principal în cadrul
Programului Operaţional Regional. Astfel, polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană din
România (vezi Figura 7) au fost desemnaţi prin HG nr. 98/2008.

22 / 58
Oraşele care funcţionează ca poli de importanță regională, supraregională sau naţională
ar trebui să coopereze în cadrul unui tipar policentric, astfel încât această cooperare să creeze
valoare adăugată pentru alte oraşe din zonele rurale şi periferice, precum şi pentru zonele cu
provocări şi nevoi specifice din punct de vedere geografic (de exemplu regiunile muntoase sau
unele zone litorale mai greu accesibile). Polii de dezvoltare urbană au un rol însemnat de liant
între polii de creştere şi celelalte oraşe mici şi mijlocii ale sistemului urban, pentru a atenua şi
preveni tendinţele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunii pe teritoriul căreia se află.
Zonele metropolitane şi oraşele de diverse dimensiuni pot să îşi dezvolte cel mai bine calităţile
în contextul unei cooperări transeuropene cu antreprenori, precum şi cu actori din societatea
civilă şi politică. Dacă aceste zone vor reuşi să pună în aplicare, de o manieră inovatoare, reţele
de colaborare într-un teritoriu european policentric, se vor crea condiţiile care le vor permite
să utilizeze cât mai bine concurenţa mondială pentru propria dezvoltare.

Consolidarea dezvoltării policentrice, creşterea competitivităţii şi inovaţia se pot realiza


doar prin crearea unor legături între zonele metropolitane şi celelalte oraşe. Cooperarea
europeană între regiunile metropolitane, precum şi între oraşele de dimensiune mică şi medie,
atât la frontierele interne, cât şi dincolo de frontierele externe ale Uniunii Europene se poate
realiza doar prin extinderea şi modernizarea constantă a reţelelor de infrastructură din interiorul
regiunilor Europei.

„Documentul comun de dezvoltare spaţială al țărilor V4+2”14 este considerat, la


nivelul Uniunii Europene, un model de bună practica în ceea ce priveşte colaborarea
internaţională în identificarea problemelor şi găsirea soluţiilor pentru coordonarea dezvoltării
spaţiale prin utilizarea, cu maximă eficienţă, a resurselor teritoriale şi a potenţialului de
dezvoltare policentrică prin valorificarea potenţialului de reţea, într-o competiţie sănătoasă,
bazată pe cooperarea dintre cei mai importanţi poli de creştere şi de dezvoltare urbană.

Documentul comun elaborat în cadrul cooperării dintre cele 6 țări identifică cele mai
importante aşezări urbane (ţinând cont de documentele relevante elaborate la nivel naţional şi
european şi de acordurile internaţionale) care sunt caracterizate printr-o concentrare mare de
locuitori şi o dinamică pozitivă în ceea ce priveşte activităţile socio-economice, care sunt
consideraţi poli de dezvoltare, aşezaţi pe axe de dezvoltare interconectate într-o reţea bine
structurată (vezi Figura 8).

În continuare, documentul se concentrează pe reţelele de transport, care joacă un rol


vital în formarea legăturilor dintre polii de dezvoltare şi care sunt de importanăă crucială pentru
accesibilitatea acestora (vezi Figurile 8 şi 9). Obiectivele principale al studiului se referă la
coordonarea dezvoltării spaţiale, identificarea eventualelor discontinuităţi în legăturile dintre
polii de dezvoltare aşezaţi pe aşa-numitele axe de dezvoltare, în scopul realizării unei reţele
coerente de transport (pe calea ferată, rutiere, aeriene şi navale).

“Common spatial development document of the V4 + 2 countries” document prezentat in cadrul intalnirii
14

ministrilor responsabili cu dezvoltarea regionala din cele 4 tari ale grupului de la Visegrad: Polonia, Cehia,
Slovacia şi Ungaria, carora li s-au alaturat in acest proiect Romania şi Bulgaria (care s-a tinut la Budapesta in
29.03.2010).

23 / 58
Documentul comun elaborat în cadrul cooperării dintre cele 6 ţări este considerat de
Comisia Europeană ca un model de bună practică în implementarea Agendei Teritoriale a
Uniunii Europene în această parte a Europei, o bază de plecare pentru actualizarea
documentelor naţionale de dezvoltare regională şi de dezvoltare a reţelelor de transport şi un
argument important pentru susţinerea finanţării proiectelor naţionale de infrastructură la nivelul
organismelor europene.

Fig. 3 Poli de dezvoltare şi axe de dezvoltare identificate in “Documentul comun de dezvoltare


spaţiala” elaborat de grupul V4+2 (Grupul Visegrad: Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria +
România şi Bulgaria)

Sursa: MDRAP, Atlasul Teritorial Online al Romaniei

24 / 58
Fig. 4 Reţeaua de aeroporturi internaţionale şi de importanta naţionala sau regional
(cuprinse in acordul TEN-T) şi alte aeroporturi de importanță transnaţională

25 / 58
În concluzie, conform politicilor europene de dezvoltare spaţiala durabilă (având ca
teme principale: dezvoltarea urbană, relaţia urban-rural, dezvoltarea zonelor rurale, reţele de
transport, coeziunea teritorială), conceptul de dezvoltare policentrică implementat în plan
naţional şi integrat în context european constituie o premiză esenţială pentru diminuarea
disparităţilor de dezvoltare între regiuni şi crearea condiţiilor pentru o dezvoltare durabilă
economică şi socială (având că teme principale: promovarea unor practici de producţie şi
consum sustenabile, implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, protecţia
mediului, dezvoltarea turismului, dezvoltarea sistemului de utilităţi publice, infrastructura
umană, ridicarea nivelului de trăi, conservarea patrimoniului cultural etc.
Pentru dezvoltarea sa economică, oraşul Comăneşti trebuie să se conecteze la strategiile
de dezvoltare a principalilor poli de dezvoltare din zonă, pe axa de dezvoltare Galați-Buzău-
Onești -Comănești/Moinesti- Bacău - Piatra Neamţ.

CAPITOLUL III
POPULAŢIA CA RESURSĂ ŞI FACTOR DE DEZVOLTARE
ECONOMICĂ
3.1. DINAMICA POPULAŢIEI
Cunoaşterea evoluţiei numerice a populaţiei constituie un instrument important pentru
determinarea tendinţelor demografice întrucât potenţialul demografic constituie o premisă
semnificativă pentru dezvoltarea socio-economică.
Pentru a beneficia de o analiză corectă şi obiectivă, asupra fenomenelor demografice ale
oraşului Comăneşti, acestea trebuie analizate într-un context mai larg. Aşadar, suportul statistic
pus la dispoziţie (anii de recensământ al populaţiei, din perioada 1992-2011), ne poate oferi
realizarea unor analize comparative, raportate la celelalte aşezări urbane din judeţul Bacău.
La Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, populaţia orașului
Comănești număra 2488015 locuitori, reprezentând 3,29% din populaţia judeţului Bacău.
Populaţia orașului Comănești a cunoscut o tendinţă de creştere demografică cu 5% între
anii 1992-2002 (de la 24.726 locuitori în anul 1992 la 25.990 în anul 2002), după care între anii
2002-2011 a înregistrat o scădere cu 6,45%, ajungând în anul 2014 la 24.313 (date la 1 ianuarie,
baza de date Tempo online).

15Sursa: Institutul National de Statistica

26 / 58
Tabel 1. Evoluția numărului de locuitori la principalele recensăminte în localitățile
urbane din orasul Comănești

Sursa: Prelucrare dupa baza de date tempo online, INSSE

La nivelul judeţului Bacău, evoluţia populaţiei a avut o traiectorie diferită, înregistrându-


se o creștere accentuată a numărului de locuitori cu 1,44% între anii 1992-2011 (de la 751.282
persoane în anul 1992 la 762.289 persoane în anul 2002), după care a urmat o perioadă de
scădere a populaţiei cu 1% între anii 2002-2011 (de la 762.289 în 2002 persoane la 754.964
persone în 2011), urmând ca până în anul 2014 populația să cunoască din nou o scădere de 1%
( 749.179 persoane în anul 2014)

Tabel 2. Evoluția numărului de locuitori la principalele recensăminte în localitățile urbane


din județul Bacău
765000
762289

760000

754964
755000
751282
750000 749179

745000

740000
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014

Sursa: Prelucrare după baza de date tempo online, INSSE

Prin analiză comparativă privind evoluţia populaţiei, se poate remarca o scădere mai
accentuată la nivelul orașului Comănești faţă de judeţul Bacău. Acest fapt se poate datora
migrării populaţiei către alte zone din cadrul judeţului ce oferă oportunităţi economice.

27 / 58
Fig. 5Evoluţia numărului de locuitori din judeţul Bacău vs.orașul Comănești

10%

5%

0%
Anul 1992% Anul 2002% Anul 2011% Anul 2014%
-5%

-10%

Judetul Bacau Orasul Comanesti

Sursa: Prelucrare după baza de date tempo online, INSSE

3.2. MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIŞCAREA MIGRATORIE


Scăderea numărului locuitorilor este determinată pe de o parte de migraţia populaţiei
tinere spre alte zone ale ţării sau în străinătate, iar pe de altă parte de mişcarea naturală
determinate prin raportarea numărului naşterilor la numărul deceselor.

MIŞCAREA NATURALĂ
Date relevante referitoare la mişcarea naturală sunt prezentate cu ajutorul bilanţului
natural. Bilanţul natural sau sporul natural exprimă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate.
În cadrul orașului Comănești rata natalităţii a fost într-o continuă scădere din anul 1992, până
în anul 2014, aceasta înregistrând o scădere cu 56.2%. Rata mortalităţii a avut o evoluție constantă,
înregistrând câte 1 deces în anii de referință. Un lucru pozitiv în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei este
reprezentat de scăderea ratei mortalităţii infantile aceasta scăzând de la 10 persoane în 1992 la 1
persoane în 2014.
Situaţia demografică arată că şansele de revigorare demografică prin creşterea numărului de
naşteri sunt foarte scăzute, tendinţa fiind de reducere continuă a numărului de copii pe care o familie
decide să îi aibă cât şi faptul că populaţia mătură a oraşului este în creştere. (Fig. 10).

Fig. 6 Bilanţul natural în oraşul Comănești între 1992-2014


500
402 401
400
300 243 242
199 197 176 175
200
100
1 1 2 1
0
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014

Rata natalitatii Rata mortalitatii Sporul natural

Sursa: Prelucrare după baza de date Tempo online, INS

28 / 58
MIȘCAREA MIGRATORIE
Prin mişcare migratorie se înţelege deplasarea populaţiei dintr-o localitate în alta, însoţită
de schimbarea statutului rezidenţial.
Mişcarea migratorie nu are un caracter întâmplător. Ea este determinată, mai mult ca
fenomene demografice, de factori de natură economică, „…ea trebuie percepută ca o încercare
de a reduce dezechilibrele existente între numărul populaţiei şi potenţialul resurselor” (Erdeli
George, Dumitrache Liliana, 2001, pag.49)
Inegalităţile înregistrate în dezvoltarea economică a unor regiuni reprezintă cauzele cele
mai frecvente ce determină mobilitatea spaţială a populaţiei. Şomajul şi nivelul scăzut al
veniturilor constituie factorii cei mai puternici de respingere, care crează potenţiali migranţi,
în timp ce prezenţa resurselor minerale, puternica dezvoltare a industriei şi serviciilor atrag o
populaţie din ce în ce mai numeroasă.
Mobilitatea populaţiei este determinată de un complex de factori, de respingere în
regiunea de plecare, şi de atracţie în regiunea de destinaţie.
Analiza mobilităţii populaţiei în oraşul Comăneşti a urmărit trei direcţii majore:
 Determinarea factorilor macroeconomici şi macrosociali care determină
migraţia pornind de la idea că “oamenii supuşi unor condiţii similare
recţionează, statistic vorbind, asemănător” (Rotariu T., Mezei E., 1999, pag.11).
 Explicarea mobilităţii populaţiei prin prisma diferenţierilor sub aspectul
calităţii vieţii.
 Identificarea elementelor particulare care determină mobilitatea
populaţiei.

Mobilitatea populaţiei înainte de 1990


Înainte de 1990 migraţia populaţiei poate fi încadrată în următoarele tipuri:

 Deplasările definitive: caracterizează populaţia activă care se orientează spre capitală


şi spre centrele economice în plină dezvoltare economică: Bacău, Iași, București. De o
amploare mai redusă este deplasarea definitivă a populaţiei vârsnice aflate în
imposibilitatea de a se gospodării. Deplasările se fac « la copii » sau la rude.
 Migraţia circulatorie a forţei de muncă: caracterizează populaţia activă care se
deplasează către locul de muncă zilnic (navetismul) sau săptămânal. Navetismul
caracterizează populaţia care se deplasa în interiorul județului (principala destinație
fiind Bacău)
 Mobilitatea populaţiei pentru studii: cuprinde elevii şi studenţi polarizaţi către centrele
de învăţământ. Principalele centre universitare care atrăgeau studenţii din zona studiată
sunt: Iaşi şi Bucureşti.

29 / 58
Sandu D. în lucrarea Fluxurile de migraţie din România (1984, pag.92) aprecia că
mobilitatea populaţiei până în 1970 este puternic influenţată de intervenţiile administrative,
rolul oraşelor crescând simţitor.
Printre factorii care au influenţat mobilitatea populaţiei se remarcă „componenta juridic-
administrativă cu acţiune diferită în perioade de timp diferite. Sistemul comunist a introdus o
serie de restricţii de stabilire a domiciliului în oraşele mari” (Rotariu T., Mezei E., 1999,
pag.13). Aceste intervenţii au avut urmări deosebit de importante asupra orientării fluxurilor
migratorii.
Mobilitatea populaţiei după 1990
După 1990 mobilitatea populaţiei prezintă următoarele caracteristici:
 Trecerea de la o migraţie internă dominată de fluxul sat-oraş la o migraţie în sens
invers, de la oraş la sat.
 Reducerea dramatică a mişcării navetiste cu aproape 95%.
 Creşterea ponderii deplasărilor de tip “du-te-vino” între România şi alte ţări.
Explicaţia acestor noi direcţii porneşte de la degradarea vieţii social-economice din
România care determină accentuarea fluxurilor internaţionale. Un fenomen interesant este
creşterea ponderii migraţiei urban-rural în condiţiile declinului industrial urban. Reducerea
mişcării navetiste este şi ea condiţionată de restructurarea economică a centrelor urbane.
Tipul migraţei (temporară, definitivă etc.) este în funcţie de sărăcia locului de plecare,
capacitatea de integrare şi noul statut social.Acelaşi autor menţionat mai sus aprecia în articolul
Migraţia circulatorie ca strategie de viaţă, 2000,tipurile de mobilitate a populaţiei
caracteristice anilor ’90: “……migraţia circulatorie, spre deosebire de cea definitivă,
presupune o valorizare ambivalentă, în acelaşi timp pozitivă şi negativă pentru acelaşi loc, de
plecare sau de sosire, de rezidenţă permanentă sau de rezidenţă temporară. Localitatea de
domiciliu permanent, este, la nivelul migraţiei circulatorii dominante în România, valorizată
pozitiv sub aspectul socio-cultural şi negativ sub aspect economic. Acesta este cazul cu
navetismul rural-urban şi cu o bună parte din circulaţia migratorie internaţională”.
Se disting mai multe tipuri de deplasări ale populaţiei:
 Deplasările definitive: caracterizează populaţia activă care se orientează spre
principalele centre de polarizare: Bacău. Fluxurile definitive în acest sens au cunoscut
în această perioadă mutaţii importante datorită restructurării economice a acestor centre
polarizatoare în perioadă anterioară. În această categorie se încadrează şi deplasările
internaţionale definitive. O categorie aparte de deplasări definitive o reprezintă cele
urban-rural.
 Migraţia circulatorie a forţei de muncă: a cunoscut mutaţii profunde în această
perioadă datorită reducerii cu peste 90% a navetismului, reducerea cu peste 80 % a
deplasărilor săptămânale şi a apariţiei noilor direcţii de migraţie peste hotare. Fluxurile
internaţionale cuprind persoane calificate şi necalificate care, prin firme de intermediere
sau reţele informale, au reuşit să pătrundă pe piaţa forţei de muncă din unele ţări din
spaţiul Schengen. O parte dintre aceştia au plecat cu ajutorul unui contract de muncă

30 / 58
ferm, o altă parte au plecat cu ajutorul vizelor turistice şi şi-au căutat un loc de muncă
pe piaţa neagră.
 Mobilitatea populaţiei pentru studii: a cunoscut modificări structurale importante prin
reducerea numărului de persoane implicate şi prin apariţia deplasărilor la studii în
străinătate, care cuprind studenţi care urmează stagii universitate sau postuniversitare
de pregătire în universităţi din marile capitale ale Europei. O parte dintre aceşti studenţi
şi-au stabilit reşedinţa în ţările în care au urmat studiile.
 Turismul organizat: cuprinde persoanele care călătoresc în diferite ţări ale lumii prin
intermediul unor agenţii de turism sau companii de transport. Scopurile turistice ale
călătoriilor au camuflat, în majoritatea cazurilor, deplasări pentru muncă (în mod
deosebit către Spania şi Italia). S-a folosit denumirea de turism organizat deoarece în
statistici o bună parte din populaţia implicată în deplasările externe apare ca deplasată
în scop turistic.
Structura fluxurilor de migraţie pe medii tinde spre o echilibrare pe cele patru fluxuri
migratorii (U-U, U-R, R-U, R-R) şi tinde să se dezvolte fluxul urban-rural determinat de
numărul mare de persoane afectate de retructurarea economică. Pierderea locului de muncă,
costurile ridicate ale vieţii, dificultatea de a obţine o locuinţă, precum şi lipsa perspectivei
profesionale a condus la apariţia şi dezvoltarea fluxurilor urban-rural (Fig. 11).
Fig. 71Fluxurile deplasărilor raport de cauzalitate

În ultimii ani factorii socio-economici au contribuit decisiv la influența fluxurilor


migratorii, atât interne, cât și externe. De menționat este faptul că, plecările în străinătate, care
au luat amploare după 1989 (odată cu deschiderea granițelor) și mai ales după 2007
(determinate de aderarea României la Uniunea Europeană), sunt mai greu de cuantificat, pe
zone de destinație. Ceea ce se știe este faptul că cea mai mare parte a fluxurilor s-au orientat
către Europa de Vest, în țări că Franța, Germania, Spania, Italia, etc. Așadar, în prezentul studiu
ne vom axa pe migrațiile interne, care sunt ușor de cuantificat, prin prisma plecărilor sau al
sosirilor cu domiciliul, în localitatea de referință.

Bilanţul migratoriu - Calculat că diferenţă între numărul de stabiliri de domiciliu şi


de plecări, sporul migraţiei relevă creşterea sau diminuarea populaţiei. Constatăm faptul că
din anul 2002 până în anul 2014, numărul stabilirilor a fost mai mare decât cel al plecărilor cu
3,2%, tendinţa fiind de creștere a numărului de persoane care se stabilesc pe teritoriul
orașului Comănești (în medie, între 2002-2014 s-au stabilit 915 persoane şi au plecat în
medie 885 persoane). (Fig. 12)

31 / 58
Fig. 8Bilanţul migratoriu în orașul Comănești între 1992-2014

700 637
600
489
500 454
373
400
299
300 241 223 238
213
200 148
100
0
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014
-100
-76
-200 -135

Stabiliri Plecari Spor migrator

Sursa:„Evoluția socio-demografica”, 2016

3.3. TRANSFORMĂRI CALITATIVE

POPULAŢIA OCUPATĂ
Structurarea populației, după criteriul economic, ne oferă măsura potențialului
demografic economic de care dispune localitatea. Astfel, a fost calculată rata de activitate ca
raport dintre populația activă și numărul total al populației pentru trei ani de recensământ (1992,
2002, 2011). Deşi oraşul Comănești deţine o populaţie adultă în creştere, evoluţia numărului
de salariaţi a fost una negativă între anii 1992-2014 acest lucru datorându-se atât scăderii
economiei la nivel naţional cât şi schimbării structurii activitatlor economice existente
(diminuarea activităţilor industriale, , etc). (Fig.13).
Fig. 9 - Numărul de salariați și șomeri în orașul Comănești în perioada 1992-2014

16000 15033
14000
12000
10000
8000 7323

6000
3503 3529
4000
2000
0 0 392 277
0
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014

Salariati Someri

Sursa: Prelucrare după INSSE, Baza de date „Tempo On-Line”, 2015

32 / 58
Nivelul şomajului din anul 2014 înregistrează o scădere cu 115 persoane faţă de ultimul
recensământ realizat în anul 2011, adică o scădere cu 29,3 %, conform datelor furmizate de către INS
(Institutul Naţional de Statistică).
Conform datelor puse la dispoziţie de către ANOFM Bacău (Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă), evoluţia numărului de şomeri a fost una în scădere constantă pe tot
parcursul perioadei de referință 2010 - 2014 , numărul acestora ajungând de la 526 de persoane în 2010,
la 278 persoane în 2014, adică o scădere de 47,1%.

Transformările suferite de populația ocupată sunt refelectate și în structura acesteia pe


principalele activități ale economiei naționale.

Fig. 10 Distribuirea numărului de angajați pe sectoare de activitate 2014

1800 1685
1600
1400
1200
1000
769
800
600
400
200 106
0
SECTOR PRIMAR SECTOR SECUNDAR SECTOR TERTIAR

2014

Sursa: Prelucrare dupa date ORC de pe lângă Tribunalul Bacau

În urma consultării datelor statistice din anii 2010 şi 2014 se poate observa faptul că în
sectorul secundar activează majoritatea populaţiei active, cu 60% din populaţie în anul 2014,
urmat de către sectorul terţiar cu o pondere de 30%. (Fig. 16)

33 / 58
Fig. 11- Evoluția numărului de șomeri în funcție de nivelul de pregătire 2010-2014
200 181
171

150
116 112 116
106 103106 99 102
100 82 80 82 83 75
68
58 59
47
50 38

0
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Scoala generala Scoala profesionala Liceu Studii superioare

Sursa:Prelucrare după INSSE, Baza de date „Tempo On-Line”, 2015

Nivelul șomajului este mai mare în rândul persoanelor cu nivel de pregătire primar,
gimnazial sau profesional, urmat de cei care au absolvit doar liceul. Aceste date ne idică faptul
că direcțiile de acțiune ale autorităților competente care activează în domeniul combaterii
șomajului, trebuie să fie orientate către calificarea și încadrare în câmpul muncii a acestor
categorii de șomeri.

CAPITOLUL IV
DIAGNOZA ACTIVITĂŢII ECONOMICE ÎN ORAŞUL
COMĂNEŞTI

4.1. STRUCTURA ECONOMICĂ PE DOMENII DE ACTIVITATE


Structura economică va fi analizată pe şase domenii mari de activitate:
 Agricultură, silvicultură şi pescuit
 Industria extractivă şi prelucrătoare
 Energie, gaze, apă, gestiune deşeuri
 Construcţii
 Comerţ
 Servicii
Împărţirea pe domenii şi pe grupe de activitate se realizează în baza codului CAEN
Rev. 2 (Codul activităţilor din economia naţională publicat în Monitorul Oficial
nr.293/03.05.2007, actualizat în 2015), declarat pe propria răspundere a firmelor în situaţiile
financiare pentru anul 2010 și 2014. CAEN este clasificarea statistică naţională a activităţilor
economice din România, iar ultima versiune, denumită CAEN Rev. 2 este realizată în
concordanţă cu versiunea europeană NACE Rev. 2, elaborată de EUROSTAT, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi implementată la nivel european cu începere de la 1
ianuarie 2008.

34 / 58
Structură pe domenii de activitate va fi analizată la nivelul oraşului Comăneşti prin
raportare la structura economică la nivel de judeţ, luând în calcul câţiva indicatori relevanţi
pentru intervalul de ani 2010 - 2014, după cum urmează:
 Număr de societăţi comerciale
 Cifra de afaceri
 Număr de angajaţi
 Profitul net
Datele utilizate pentru analiza sunt extrase din informaţia pusă la dispoziţie de Oficiul
registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău.
Conform acestor date, la nivelul oraşului Comăneşti, erau înregistraţi la 19 octombrie
2015, un număr de 694 agenţi economici activi din punct de vedere juridic şi economic. Din
totalitatea agenţilor economici activi din punct de vedere juridic, 1,1% sunt SRL-D-uri, 92,1%
sunt SRL-uri, 3,3% sunt SC-uri, 3,3% sunt SĂ-uri iar 0,2% sunt SNC-uri.
După numărul societăților comerciale totale pe sectoare de activitate în 2014, 68% sunt din
sectorul terțiar, 28% sunt din sectorul secundar şi 4% sunt din sectorul primar. (Fig.17).

Fig. 1712 - Ponderea activităţilor economice pe sectoare de activitate 2014

80,00% 68,00%
60,00%
40,00% 28%
20,00%
4,00%
0,00%
SECTOR PRIMAR SECTOR SECTOR TERTIAR
SECUNDAR

Sursa:Prelucrare dupa date ORC de pe lângă Tribunalul Bacau

La nivelul sectorului primar în intervalul 2010 - 2014 unitățile economice cu activităţi


din grupa CAEN A - agricultură, silvicultură şi pescuit, au avut o pondere de circa 91.6%.

În sectorul secundar în intervalul 2010 – 2014, 57.5% erau unități economice din grupa
C - industria prelucrătoare, urmate cu 21.7% de cele din grupa F- construcții.

În sectorul terțiar, în 2014, 46.9% din unitățile economice erau din grupa G - comerţ cu
ridicată şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de unitățile din
grupa H-transport şi depozitare cu circa 22.2% și 7.12% din grupa M-activități profesionale,
științifice și tehnice.

35 / 58
Tabel 3 - Agenţi economici pe domenii de activitate, angajati si cifra de afaceri in 2014

Nr.
Crt Cei mai importanti 10 Cifra afaceri
Numar
agenti economici din Domenii de activitate salariati
2014
zona in anul 2014 2014

1 HOLZINDUSTRIE
SCHWEIGHOFER Fabricarea de furnire şi a
BACO SRL panourilor de lemn 228,278,303 684
2 Fabricarea altor elemente de
dulgherie şi tâmplărie, pentru
ERGIO-PROD SRL construcţii 11,463,783 82
3 Comerţ cu amănuntul al
produselor farmaceutice, în
VASILIADA SRL magazine specializate 9,481,156 47
4 Fabricarea altor elemente de
dulgherie şi tâmplărie, pentru
DIMMER SRL construcţii 9,040,640 34
5 Intermedieri în comerţul cu
MIRFO SRL produse diverse 8,882,250 13
6 SAWDUST Colectarea deşeurilor
COLECTIONS SRL nepericuloase 8,127,962 77
7 Comerţ cu amănuntul în
magazine nespecializate, cu
PROMPT SERVICE vânzare predominantă de produse
SRL alimentare, băuturi şi tutun 7,615,403 32
8 Fabricarea altor elemente de
dulgherie şi tâmplărie, pentru
DOR INVEST SRL construcţii 6,877,238 59
9 TEHNOHOLZ Comerţ cu ridicata al altor maşini
GROUP SRL şi echipamente 6,574,434 8
10 Comerţ cu amănuntul al cărnii şi
al produselor din carne, în
TOMITA SRL magazine specializate 6,364,301 33
Sursa: Prelucrare dupa date ORC de pe lângă Tribunalul Bacau

36 / 58
Tabel 4. Activitatile economice si evolutia numaruui de salariati in perioada 2010-2014
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
D- G-
E- N-
PRODU COME
DISTRI ACTIVI
CTIA SI RT CU
B. TATI
FURNI RIDICA
APEI, M- DE R-
A- ZAREA TA SI K-
SALUB ACTIVI SERVIC ACTIVI
AGRIC DE CU J- INTREP Q-
C- RITATE H- I- TATI II TATI S-ALTE
ULTUR B- ENERG AMAN INFOR RINDE L- SANAT
INDUS , TRANS HOTEL PROFE ADMIN P- DE ACTIVI
A, INDUS IE F- UNTUL MATII RI TRANZ ATE SI
TRIA GESTIO PORT URI SI SIONA ISTRAT INVAT SPECT TATI
SILVIC TRIA ELECTR CONST , SI FINAN ACTII ASISTE
PRELU NAREA SI RESTA LE, IVE SI AMAN ACOLE, DE
ULTUR EXTRA ICA SI RUCTII REPAR COMU CIARE IMOBIL NTA
CRATO DESEU DEPOZ URANT STIINTI ACTIVI T CULTU SERVIC
A SI CTIVA TERMI AREA NICATI SI IARE SOCIAL
ARE RILOR, ITARE E FICE SI TATI RA SI II
PESCUI CA, AUTOV I ASIGU A
ACTIV, TEHNI DE RECRE
T GAZE, EHICUL RARI
DE CE SERVIC ATIVE
APACA ELOR
DECON II
LDA SI SI
TAMIN SUPOR
AER MOTO
ARE T
CON… CICLE…
Anul 2010 63 13 1142 28 132 79 551 65 44 16 6 9 20 35 1 21 0 8
Anul 2011 91 21 1320 5 192 131 503 54 51 16 8 10 20 47 1 33 1 9
Anul 2012 90 20 1298 5 194 164 481 65 52 15 10 17 21 60 1 31 0 5
Anul 2013 111 18 1334 2 224 134 469 91 55 12 11 10 26 52 1 25 0 12
Anul 2014 96 10 1361 2 203 119 492 85 60 8 10 10 35 29 1 25 1 13

Sursa: Prelucrare dup date ORC de pe lângă Tribunalul Bacau

Cel mai important sector economic din oraşul Comăneşti, după cifra de afaceri
înregistrată în anul 2014, este Sectorul secundar-Industria prelucrătoare (67.8%). Cea mai
mare parte a agenţilor economici din industria prelucrătoare (36.9%) au ca domeniu de
activitate fabricarea şi prelucrarea lemnului. Pe poziţia secundă, cu o pondere de 17.11% din
totalul agenţilor economici din industria prelucrătoare se află fabricarea materialelor de
construcţii.
Cel de-al doilea mare sector economic din oraşul Comăneşti în privinţa cifrei de afaceri
realizată în ultimii 5 ani este Sectorul tertiar-Comert cu ridicată şi cu amănuntul,
repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17.9%). Aproape o treime din agenţii
economici din acest sector (28,5%) este realizată în domeniul comerţ cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun iar pe poziţia
secundă cu 12.5% în domeniul intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de
construcţii/cu produse diverse.

O pondere deasemenea importantă în economia locală o deţine distribuţia apei,


salubritate, gestionarea deşeurilor, activ, de decontaminare, activitatea care a realizat la
nivelul anului 2014 o pondere de 2.8% din cifra totală de afaceri. În acest sector sunt angajaţi
7,9% dintre salariaţii municipiului.
37 / 58
Un alt sector important în economia oraşului Comăneşti îl reprezintă activitatea de
construcţii, care formează 1.9% din cifra de afaceri totală şi angajează 4.6% din salariaţii
înregistraţi.
Fig. 1813 - Ponderea activitatilor economice pe sectoare de activitate 2014

ANUL 2014
S-ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0,21
R-ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURA SI RECREATIVE 0,00
Q-SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 0,49
P-INVATAMANT 0,02
N-ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE… 0,66
M-ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 1,26
L-TRANZACTII IMOBILIARE 0,08
K-INTREPRINDERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,16
J-INFORMATII SI COMUNICATII 0,19
I-HOTELURI SI RESTAURANTE 0,52
H-TRANSPORT SI DEPOZITARE 3,63
G-COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA… 17,89
F-CONSTRUCTII 1,86
E-DISTRIB. APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR,… 2,83
D-PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI… 0,01
C-INDUSTRIA PRELUCRATOARE 67,84
B-INDUSTRIA EXTRACTIVA 0,08
A-AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 2,25

Sursa: Prelucrare dupa date ORC de pe lângă Tribunalul Bacau

Ca o concluzie, în urma verificării datelor statistice, observăm faptul că în oraşul


Comăneşti, activitatea economică cea mai dezvoltată este cea a industriei prelucrătoare cu o
pondere de 67.8%, urmată de agentul economic comerţ cu ridicată şi amănuntul, repararea
autovehiculelor şi motocicletelor cu o pondere de17.9%.
Faţă de anul 2010, se observă o schimbare a cifrei de afaceri în activităţile economice
prin creşterea cu 31% a industriei prelucrătoare, o scădere cu 20% a comerţului cu ridicată şi
amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor şi o scădere dramatică a domeniului
construcţii cu 12%.

38 / 58
Fig. 1914 - Ponderea activităţilor economice pe sectoare de activitate 2010

ANUL 2010

S-ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0,10


R-ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURA SI RECREATIVE 2,77
Q-SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 0,24
P-INVATAMANT 0,03
N-ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI… 2,28
M-ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 0,22
L-TRANZACTII IMOBILIARE 0,18
K-INTREPRINDERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,13
J-INFORMATII SI COMUNICATII 0,61
I-HOTELURI SI RESTAURANTE 0,43
H-TRANSPORT SI DEPOZITARE 1,33
G-COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA… 37,83
F-CONSTRUCTII 13,84
E-DISTRIB. APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR,… 0,11
D-PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI… 0,13
C-INDUSTRIA PRELUCRATOARE 36,84
B-INDUSTRIA EXTRACTIVA 0,26
A-AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 2,69

Sursa: Prelucrare după date ORC de pe lângă Tribunalul Bacau

Evoluţia cifrei de afaceri între anii 2010-2014 a fost una fluctuantă, înregistrându-se o
creştere foarte mare cu 90.9% între anii 2010-2012 şi o scădere cu 5.4% între anii 2012-2013.
Din anul 2013 cifra de afaceri este relativ constantă.

Fig. 2015 – Evoluţia cifrei de afaceri în oraşul Comănești 2010-2014

460000000 455923005
450000000
440000000 431108235 431243270 431495206
430000000
420000000 414855551
410000000
400000000
390000000
ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL
2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Prelucrare după date ORC de pe lângă Tribunalul Bacău

39 / 58
Fig. 2116 – Evoluţia profitului net în oraşul Comănești 2010-2014

S-ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0,20


0,10
R-ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURA SI RECREATIVE 0,00
-0,01
Q-SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 0,51
0,25
P-INVATAMANT 0,02
0,04
N-ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII 0,68
SUPORT 2,30
M-ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 1,29
0,22
L-TRANZACTII IMOBILIARE 0,08
0,18
K-INTREPRINDERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,17
0,13
J-INFORMATII SI COMUNICATII 0,17
0,63
I-HOTELURI SI RESTAURANTE 0,50
0,42
H-TRANSPORT SI DEPOZITARE 3,66
1,30
G-COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA 15,63
AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR 39,16
F-CONSTRUCTII 1,93
14,72
E-DISTRIB. APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIV, DE 2,91
DECONTAMINARE -0,14
D-PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, 0,01
APACALDA SI AER CONDITIONAT -0,12
C-INDUSTRIA PRELUCRATOARE 69,84
37,97
B-INDUSTRIA EXTRACTIVA 0,09
0,28
A-AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 2,32
2,57

-10,00 0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00

ANUL 2014 ANUL 2010

Sursa: Prelucare după date ORC de pe lângă Tribunalul Bacău

În ceea ce privește profitul net obţinut, prezentăm datele comparativ de la finele anului
2010 şi 2014. În anul 2010 cea mai mare parte a profitului a fost înregistrat în sectorul
comerţului cu ridicată şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (39.16%)
și în cel al industriei prelucrătoare (37.97%), urmate de sectorul construcţiilor (14.72%).
Celelalte sectoare au obţinut mai puţin de 15% din profitul net total.
În anul 2014 se observă o schimbare a sectoarelor de activitate pe profitul net. Astfel
cel mai mare profit s-a înregistrat în domeniul industriei prelucrătoare (69.84%) urmată de
sectorul comerţului cu ridicată şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor
(15.63%) şi de domeniul transport şi depozitare (3.66%).
În concluzie în mometul de faţă cel mai profitabil domeniu de activitate din oraşul
Comăneşti este cel al Industriei prelucrătoare.

4.1.1. Agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit


Din totalul suprafeţei agricole la nivelul judeţului Bacău, suprafaţa terenurilor
agricole a oraşului Comăneşti reprezintă 0.85%, iar terenurile neagricole reprezintă 1.07%.

40 / 58
Fig. 2217 – Suprafaţa funciară în oraşul Comănești 2010-2014

400000 320756 341296


300000
200000
100000
2726 3661
0
Oras Comanesti Judet Bacau

Total suprafata terenuri agricole (Ha) Total suprafata terenuri neagricole (Ha)

Sursa: Prelucrare după INSSE, Baza de date „Tempo On-Line”, 2015

În ceea ce priveşte suprafaţa totală a fondului funciar pe oraşul Comăneşti, se observă


o creştere cu un Ha în anul 2002, de la 6386 ha la 6387 ha.
Fig. 2318 – Evoluţia suprafeţei funciare în oraşul Comănești 1992-2014

6387 6387
6386 6386

Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014

Total suprafata terenuri (Ha)

Sursa: Prelucrare proprie date Tempo-online, INSSE

Oraşul Comăneşti deţine o structură a fondului funciar nefavorabilă dezvoltării


sectorului agricol, datorită ponderii scăzute a terenurilor agricole. Suprafaţa ocupată de terenuri
agricole reprezintă 42.6% din fondul administrativ al localităţii. La nivelul anului 2014
acestea, însumau 2726 hectare din suprafaţa totală a terenului agricol, comparativ cu anul
1992, când suprafaţa agricolă era de 3180 hectare, observându-se astfel o scădere a terenului
agricol cu 14.3%.
În perioada 1992-2014, structura fondului funciar a înregistrat schimbări semnificative,
se poate remarca o scădere a suprafeţelor ocupate de categoria agricol cu 14.3 % faţă de anul
de referinţă 1992 şi o creştere a terenului neagricol cu 10.9%. ( Fig.24)
Fig. 24- Evoluţia suprafeţei fondului funciar a oraşului Comănești în intervalul 1992 - 2014

4000 3671 3661


3180 3206 3276 3110
3000 2716 2726

2000
1000
0
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014

Total suprafata terenuri agricole (Ha) Total suprafata terenuri neagricole (Ha)

Sursa: Prelucrare proprie date Tempo-online, INSSE

41 / 58
TERENURI ARABILE
Fondul funciar agricol nu oferă posibilităţi semnificative de dezvoltare a economiei
oraşului Comăneşti. La nivelul anului 2014 cea mai mare pondere în structura fondului funciar
agricol a fost deţinută de păduri şi altă vegetaţie forestieră (2937 ha), urmate de păşuni (1643
ha). Suprafaţa terenurilor arabile reprezintă 447 ha, o pondere de 16.4% din suprafaţa agricolă
a oraşului. ( Fig. 25)
Fig. 19 -Modul de folosință pentru suprafața agricolă

Terenuri degradate si neproductive 27


Cai de comunicatii si cai ferate 153
Ocupata cu constructii 458
Ocupata cu ape, balti 86
Paduri si alta vegetatie forestiera 2937
Terenuri neagricole 3661
Vii si pepiniere viticole 2
Finete 634
Pasuni 1643
Arabila 447
Agricola 2726

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

Modul de folosinta pentru suprafata agricola (Ha) Orasul comanesti

Sursa: Prelucrare proprie date Tempo-online, INSSE

Cu privire la evoluţia suprafeţei arabile în oraşul Comăneşti, se poate observa în


graficul de mai jos o scădere cu o pondere de 38.5% în perioada cuprinsă între anul 1992 şi
anul 2014. Acest lucru denotă faptul că domeniul arabil este în scădere şi prezintă potenţial
de dezvoltare economică a localităţii.

Fig. 20 -Modul de folosință pentru suprafața agricolă

Suprafata Arabila

727

449 447 447

Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2014

Sursa: Prelucrare proprie date Tempo-online, INSSE

42 / 58
TERENURI FORESTIERE
În anul 2011, în sectorul agricol activau 303 unități locale la nivelul județului Bacău
mai mult cu 4 firme comparativ cu anul 2007. Conform Institutului Național de Statistică, cele
mai multe firme (31%) activează în domeniul cultivării plantelor nepermanente, iar un număr
semnificativ dintre acestea își desfășoară activitatea în domeniul exploatării forestiere (21%).
Acest din urmă domeniu reprezintă activitatea principală a multor firme din microregiunile
delimitate.16
Resursele forestiere reprezintă un element important al capitalului natural, care, în
condiţii de exploatare raţională, pot genera numeroase beneficii la nivelul protecţiei mediului
– combaterea eroziunii solului, îmbunătăţirea calităţii aerului, protecţia resurselor de apă,
precum şi avantaje sociale – oportunităţi de recreere pentru populaţie.
La nivelul judeţului Bacău sectorul forestier reprezintă 21.5% din suprafaţa totală a
terenurilor, iar în oraşul Comăneşti suprafaţa ocupată de sectorul forestier reprezintă 23%,
aceasta reprezentând 1% din suprafaţa judeţului.
O concentrare a activității se observă în Comănești, unde 15 firme cu CAEN de
agricultură își desfășoară activitatea în domeniul silviculturii.

Unul din principalii operatori în domeniul silviculturii din Comăneşti este TRIFOREST
SRL, companie de exploatare forestieră, acesta având cei mai mulţi angajaţi din totalul firmelor
agricole-profil forestier, mai exact 20 angajaţi (anul 2010) respectiv 41 angajaţi (anul 2014).
Sectorul ocupat cu ape, bălţi reprezintă 2.3% din suprafaţa total a terenurilor neagriole,
ocupată cu construcţii reprezintă 12.5% iar căile de comunicaţie şi căile ferate au o pondere de
4.17%. În ceea ce priveşte terenurile neproductive, acestea ocupă 0.7% din suprafaţă.

4.4.2. Industria
Asemănător altor centre urbane din România, la dezvoltarea economică participă şi
ramura industrială, respectiv industria prelucrătoare.
Industria, din punct de vedere structural, cuprinde următoarele activități economice:
industria extractivă, prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,
apă caldă și aer condiționat și distribuția apei.
Conform ultimelor date statistice, în anul 2011, în județul Bacău își desfășurau
activitatea 1.227 unități locale active cu profil industrial , reprezentând 18,87% din numărul
total al acestora înregistrat la nivel regional. În anul 2010 (ultimul an pentru care există
informații statistice), unitățile din acest domeniu au realizat o cifră de afaceri de 3.931 milioane
de lei și un număr de 32.698 angajați.
Industria prelucrătoare17reprezintă un pilon important în structura economică a
județului Bacău, firmele din această activitate înregistrând cele mai bune rezultate economice.
Cele 1.109 unități, ce reprezintă 18% din numărul total regional, au înregistrat în anul 2010 o
cifră de afaceri de 2.843 milioane lei și 25.150 angajați. În profil teritorial, s‐a observat cu
ușurință o concentrare a firmelor în anumite domenii de activitate.

16
Strategia de Dezvoltare a judetului Bacau: Document- cadru pentru perioada de programare 2014-2020
17
Idem

43 / 58
În oraşul Comăneşti activează două firme de profil - GEO COM MIN SRL şi CARBOMIN
SRL, în anul 2014 GEO COM MIN SRL se situa pe primul loc, atât ca cifra de afaceri (270.904 RON)
cât şi ca număr de angajaţi (10).

În industria alimentară predomină firmele care produc pâine și produse din


patiserie18-majoritatea dintre acestea au ca domeniu principal de activitate ”Fabricarea pâinii”.
Firmele cu cele mai mari valori ale indicatorilor (cifră de afaceri și numărul de angajați)
sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 4- Firmele cu cele mai mari valori ale indicatorilor (cifra de afaceri și numărul de
angajați) in 2012

Localitate Nume firma Cifra de afaceri Cifra de afaceri 2012


Bacau PAMBAC SA 119.977.880 533
Onesti CROCO SRL 85.064.257 246
Moinesti KARINCOM SRL 3.526.700 47
Comănești DEYCOM SRL 3.981.111 45
Targu
Ocna INOCENTA TRANS SRL 295.273 11
Buhusi PESCADO GRUP SRL 38.935.187 172
Darmanesti FREGATA IMPEX SRL 2.252.073 42
Margineni ROFIL PAN SRL 92.464 5
Podul
Turcului GIM VOX SRL 463.336 7
Magura RO EGERA SRL 1.998.181 18
FABRICA DE PAINE
Filipesti SERBAN SRL 9.350.264 124
Sursa: Strategia de Dezvoltare a judetului Bacau: Document- cadru pentru perioada de programare 2014-2020

Fabricarea produselor textile este un domeniu de activitate foarte slab dezvoltat în


microregiunea Valea Muntelui din care face parte şi oraşul Comănești, aici neexistând nici o
firmă de acest tip. În ceea ce priveşte fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte
în oraşul Comănești există două firme de profil, RONDIA SRL şi TENERIFE SAFETY SRL,
acestea înregistrând pierderi încă din anul 2012.

Prelucrarea lemnului – punct tare la nivel județean


În anul 2011, în județul Bacău activau 177 de firme cu profil de prelucrare a lemnului,
un număr relativ scăzut în comparație cu restul județelor. Cu toate acestea, din analiza firmelor,
s‐a observat că această activitate este intensă în microregiunile delimitate.
1. Microregiunea Valea Siretului – Bacău (24 firme), Sascut (3 firme), Faraoani (4 firme)
2. Microregiunea Valea Muntelui – Târgu Ocna (7 firme), Moinești (5 firme), Comănești
(32 firme), Ghimeș‐Făget (8 firme)
3. Microregiunea Valea Trotușului – Onești (17 firme), Cașin (4 firme)

18
Strategia de Dezvoltare a judetului Bacau: Document- cadru pentru perioada de programare 2014-2020

44 / 58
În oraşul Comănești la acest moment, activează 41 de firme cu acest profil, cea mai importantă
dintre acestea fiind firma HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO SRL, care în anul
2014 deţine cea mai mare cifră de afaceri- 228.278.303 RON şi reprezintă firma cu cei mai
mulţi angajaţi- 684 de persoane.

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO SRL19

De peste patru secole familia Schweighofer este asociată cu afacerile de prelucrare a


lemnului. Produsele din lemn marca Schweighofer sunt foarte căutate în peste 70 de țări din
întreaga lume.

Societatea deţine, în prezent peste 3.100 de angajaţi în cele șase locații de producție şi
este lider de piaţǎ în domeniul prelucrǎrii lemnului.

Evoluţia activităţii în ultimul deceniu: în anul 2003 a fost deschisă prima fabricǎ de cherestea
a Grupului Schweighofer în Sebeş, urmată de o a doua fabrică de cherestea în Rǎdǎuţi în anul
2008. În anul 2009 Schweighofer a achiziţionat unitatea de producție a panourilor încleiate din
Siret, urmată fiind de fabrica de panel din Comănești în anul 2010.

Ca rezultat al investițiilor continue, fabrica de panel din Comănești a devenit cea mai
mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locație. A treia fabrică de cherestea
din România – și cea mai modernă – a început operațiunile la Reci în anul 2015.

Prin investițiile permanente, Schweighofer continuă să creeze noi locuri de muncă în


România.

Motivul principal pentru localizarea unităților de producție în România este portul


internaţional Constanţa, la Marea Neagră. Din Constanța produsele pot fi expediate către
clienţii din întreaga lume.

Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice


Din cele 45 de firme active în acest domeniu în județul Bacău, jumătate își au sediul în
Municipiul Bacău.
În oraşul Comănești se află patru firme de profil, iar dintre acestea GLASS PROIECT
TERMOPAN SRL a avut cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014- 1.175.263 RON şi un
număr de 3 angajaţi.

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal


În anul 2011, în județul Bacău, 113 firme își desfășurau activitatea în industria
construcțiilor metalice și a produselor din metal. Dintre acestea, 37% au sediul în Municipiul
Bacău.
În oraşul Comănești se află şapte firme de profil, iar dintre acestea LANOS SRL a avut
cea mai mare cifra de afaceri in anul 2014- 760.931 RON si un numar de 11 angajati.

19
www.schweighofer.at

45 / 58
Fabricarea mobilei este o activitate care reușește să determine o anumită concentrare
teritorială a firmelor. Astfel, în județul Bacău există 92 de firme în acest domeniu, dintre care
34 sunt active în Municipiul Bacău.
În oraşul Comănești se află două firme de profil, iar dintre acestea R.G.S. COMPANY SRL a
avut cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014- 34.766 RON şi un număr de 43 angajaţi.

4.4.3. Construcţii
Construcţiile reprezintă circa 1,86% din cifra de afaceri la nivelul anului 2014 şi atrage
4.6% din forţa de muncă salariată, în oraşul Comăneşti această activitate nu este una
caracteristică, fiind slab dezvoltată.
Sectorul activităților din construcție a cunoscut o scădere după, cifra de afaceri și
numărul de salariați între 2010 și 2014 cu aproximativ 12%.
4.4.4. Comerţ
În 2014 cea mai mare pondere din totalul firmelor din oraşul Comăneşti o aveau cele
din domeniul comerţului cu 33.7%. Cifră de afaceri din comerț era în 2014 de circa 18% din
totalul înregistrat în oraşul Comăneşti, cu o pondere de 19.2% din forța de muncă salariată.
Sectorul activităților comerciale a cunoscut o scădere cu aproximativ 20%, după
numărul de unități economice, cifra de afaceri și numărul de salariați- între 2010 și 2014.
4.4.5. Servicii
În anul 2010, sectorul terțiar a reprezentat aproximativ 50% din Valoarea Adăugată
Brută a județului Bacău, fapt ce demonstrează importanța acestui sector în structura economiei
județene. În ceea ce privește structura sectorului terțiar în anul 2010, ponderea cea mai mare o
dețin serviciile publice (34%), urmate de cele financiare și comerciale.
În anul 2011, la nivelul județului Bacău activau 7.686 unități locale în sectorul
serviciilor. În profil temporal, între anii 2007‐2011, numărul acestora a scăzut cu 16,6%.
Cifră de afaceri realizată de firmele din acest sector, în anul 2010, a reprezentat 7.811
milioane lei (55% din cifra de afaceri totală a județului). Numărul angajaților a reprezentat
45,98% din totalul angajaților din județul Bacău. În cazul acestor indicatori trendurile au fost
negative în intervalul de analiză. Productivitatea muncii din servicii a reprezentat în anul
2010, 211 mii lei/salariat, înregistrând un trend negativ.
În cadrul oraşului Comăneşti, serviciile reprezintă cea mai mare parte din sectorul
terţiar (60%).

46 / 58
Servicii comerciale-Hoteluri și restaurante
În anul 2011, județul Bacău număra 90 de hoteluri și alte facilități de cazare și 387 de
restaurante, care, însumate, reprezentau doar 6% din numărul unităților totale înregistrate la
nivel județean. În intervalul de timp analizat se observă o creștere a numărului acestor unități
cu 10%. În anul 2010, cifra de afaceri realizată de firmele din acest domeniu reprezenta doar
2,67% din cifra de afaceri a sectorului terțiar, iar numărul angajaților o pondere de 6,73%.
Distribuția firmelor pe microregiuni este următoarea:
1. Microregiunea Valea Şiretului – Bacău (100 firme), Buhuși (10 firme), Letea Veche (8
firme)
2. Microregiunea Valea Muntelui – Târgu Ocnă (22 firme), Moinești (22 firme),
Comănești (17 firme), Dărmănești (9 firme), Ardeoani (2 firme)
3.Microregiunea Valea Trotușului‐ Onești (71 firme)
La nivelul oraşului Comăneşti, acest sector a cunoscut o creştere nesemnificativă de
0.09% (cifră de afaceri) iar firma CHIRUBIN SRL a avut în 2012 cea mai mare cifră de afaceri
(456 533 RON) şi un număr de 9 angajaţi.

Servicii financiar-bancare şi de asigurări


Pe teritoriul oraşului Comăneşti sunt prezente 10 instituții financiar - bancare: BANCA
COMERCIALĂ ROMÂNĂ BUCUREŞTI SA SUCURSALA COMĂNEŞTI, IFN
TOPAZ SRL, GOLD SEIF IFN SRL, DEXYL SRL, COR-ŞTEF ASIG-AGENT DE
ASIGURARE SRL, INTERASIG SRL, REVIS COM SRL, INTEGRAS CONSULTING
AGENT DE ASIGURARE SRL, INTERASIG-AGENT DE ASIGURARE SRL,
BESTASIG BACĂU - AGENT DE ASIGURĂRI SRL.

Din păcate, perioada de criză pe care am traversat-o a creat mari dificultăţi în accesarea
finanţărilor, creditul devenind mai scump atât pentru stat cât şi pentru persoane fizice şi pentru
companii.

În plus, deficitul fiscal ridicat a adus Guvernul în competiţie pentru lichidităţi cu


sectorul privat (în defavoarea acestuia din urmă).

Serviciile financiar-bancare au înregistrat o cifră de afaceri de 0.16% în anul 2014,


înregistrând o creştere extrem de mică faţă de anul 2010, cu 0.04%.

Informaţii şi comunicaţii
Dezvoltarea accentuată din ultimii ani pe segmentul de telecomunicaţii a fost favorizată
de utilizarea de tehnologii avansate pentru modernizarea infrastructurii de telefonie fixa,
televiziune prin cablu şi internet, extinderea reţelelor digitale şi creşterea gradului de acoperire
pentru reţelele de telefonie mobilă şi internet, apariţia unor oferte de servicii integrate, la preţuri
accesibile, ale celor mai mari operatori prezenţi pe piaţa telecomunicaţiilor din România.
Între aceştia se remarca: Telecom (telefonie fixă, telefonie mobilă, televiziune prin
cablu, internet), FIBER NET SRL, (televiziune prin cablu şi internet), OGA BIT SRL
(prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe), etc.

47 / 58
Transport și depozitare
Sectorul transporturi şi depozitare, este al doilea sector cu cele mai multe firme active
(după sectorul comerţului), înregistrând o pondere de 4% din totalul firmelor.
La nivelul anului 2014, acest sector a înregistrat 3.63% din cifra de afaceri a oraşului
Comăneşti, înregistrând o creştere cu 2,3% fata de anul 2010.
Din totalul de 105 firme, 9.5% reprezintă transportul de persoane, 28.6% reprezintă
transportul de mărfuri iar restul de 61.9% reprezintă activităţi de comerţ, depozitare şi
intermedieri.

Turism
Evoluția activităților din turism nu a înregistrat modificări importante, ceea ce arată că
nu sunt puse în valoare în totalitate resursele turistice ale oraşului. Din totalul de 27 firme există
4 centre de cazare (3 pensiuni turistice şi una agroturistică), iar locurile de cazare au scăzut în
2014 la 55 de locuri faţa de anul 2010 când existau 81 de locuri de cazare.
Activitățile din turism la nivelul oraşului Comăneşti, au cunoscut o creştere
nesemnificativă de 0.09% (cifră de afaceri) între 2010-2014, în anul 2014 înregistrând 60 de
angajaţi.

CAPITOLUL V
DINAMICA SECTORULUI IMM
După anul 1990, în economia românească a apărut o nouă coordonată de dezvoltare:
iniţiativa privată. Vector important al potenţialului regional de dezvoltare cât şi al rezultatelor
de ansamblu ale economiei naţionale, regionale şi locale, sectorul IMM-urilor a început să
reprezinte un factor hotărâtor, de dezvoltare şi creştere ce stă la baza formării şi funcţionării
economiei de piaţă.
Clasificarea întreprinderilor pe clase de mărime se realizează în conformitate cu
prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici
şi mijlocii, cu completările şi modificările ulterioare, care stabileşte şi criteriile de încadrare a
firmelor în aceste categorii:

48 / 58
Tabel 5– Clasificarea societăţilor comerciale după nr. de salariaţi în oraşul Comăneşti,
2014

Clasa de mărime Criterii de încadrare

microîntreprinderi - cca 417 societăți comerciale

întreprinderi mici - cca 51 societăți comerciale

întreprinderi - cca 7 întreprinderi


mijlocii

întreprinderi mijlocii

întreprinderi foarte - HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO SRL


mari
Sursă: Prelucrare date după ORC Bacău

Categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, denumită generic IMM, cuprinde de fapt


întreprinderile Micro, Mici şi Mijlocii, fiind formată din întreprinderi care angajează mai puţin
de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro
şi/ sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro. Depăşirea oricărui criteriu de
încadrare, în două exerciţii financiare consecutive, determină trecerea firmei în clasa următoare
de mărime.
IMM-urile joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă principalele
surse de abilitaţi antreprenoriale, dinamism economic, inovare, ocupare şi integrare socială. În
Uniunea Europeană aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura în jur de 75 de milioane
de locuri de muncă şi reprezintă 99% din numărul total de întreprinderi.
Guvernul României recunoaşte şi apreciază importanţa sectorului IMM ca bază pentru
dezvoltarea economiei moderne, dinamice, bazată pe cunoaştere. Experienţa Uniunii Europene
demonstrează clar că sectorul IMM poate să aibă o contribuţie substanţială la realizarea
produsului intern brut, să creeze noi locuri de muncă şi să stimuleze creşterea exporturilor.
IMM au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe pieţe puternic competitive şi să se adapteze
rapid la schimbările structurale şi ciclice ale economiei globale. Un sector IMM bine dezvoltat
poate astfel, să sprijine stabilitatea şi creşterea macro-economică.

49 / 58
CAPITOLULVI
TENDINŢE PRIVIND PIAŢA IMOBILIARĂ
Pieţele imobiliare nu au aceleaşi caracteristici că pieţele mai eficiente ale altor bunuri
şi servicii. Eficienţa unei pieţe se bazează pe ipotezele privind comportamentul cumpărătorilor
şi vânzătorilor şi pe caracteristicile produselor tranzacţionate.
Piaţa imobiliară din oraşul Comăneşti nu este una eficientă, deoarece nu există un
număr mare de vânzători şi cumpărători, care să creeze o piaţă concurenţială.

5.1. TIPURI DE PIEŢE IMOBILIARE ÎN ORAŞUL COMĂNEŞTI


Diferitele pieţe imobiliare sunt create de necesităţile, dorinţele, motivaţiile, localizarea
şi vârsta participanţilor de pe piaţă şi de tipurile, amplasarea, designul şi restricţiile urbanistice
ale societăţii.
Se pot identifica cinci tipuri de pieţe imobiliare, corespunzătoare celor cinci tipuri-
categorii de proprietăţi imobiliare:
1) Rezidenţiale (case individuale, blocuri cu apartamente);
2) Comerciale (clădiri de birouri şi administrative, centre comerciale, hoteluri şi
moteluri, magazine);
3) Industriale (fabrici, depozite, clădiri ale instituţiilor de cercetare-dezvoltare);
4) Agricole (ferme, livezi, vii, păşuni, păduri);
5) Speciale (şcoli, clădiri publice, cimitire, biserci etc.);
Pe teritoriul oraşului Comăneşti sunt prezente resurse specifice fiecărui tip de piaţă
imobiliară prezentată.
Piaţa locuinţelor este alcătuită din locuinţe individuale şi blocuri de apartamente.
Această piaţă este în declin şi fără perspective de redresare rapidă. Factorii care influenţează
această piaţă sunt puterea de cumpărare scăzută, salarii mici, în care nu se pot încadra, condiţii
de creditare, populaţie îmbătrânită şi bilanţ migratoriu şi natural negativ (populaţie în
descreştere), fond construit învechit, facilităţi şi servicii comunale incomplete.
Piaţa comercială este specializată în primul rând pe spaţii comerciale de mici
dimensiuni, caracteristice comerţului cu amănuntul. Pentru această piaţă sunt importanţi
următorii factori: populaţia din ariile comerciale – mărimea şi numărul familiilor ce locuiesc
în zonă, rata de creştere sau descreştere a acestora, compoziţia şi distribuţia lor pe vârste. Sunt
importante şi venitul pe cap de locuitor şi pe famile, rata de nevânzare din aria comercială,
planul de urbanism şi direcţiile de dezvoltare, accesibilitatea şi costul transportului etc.
Piaţa industrială este în creştere, în special în domeniul activităţii de prelucrare a
lemnului. Deşi poate fi considerată o resursă imobiliară, construcţiile degradate ce urmează a
fi dezafectate aduc minus valoare acelor proprietăţi imobiliare.

50 / 58
Piaţa agricolă se bazează în special pe tranzacţionarea terenurilor arabile, vii, păşuni şi
păduri, acestea ca și pondere fiind nesemnificative în totalul fondului funciar al oraşului.
Cele mai valoroase proprietăţi imobiliare sunt terenurile neconstruite, pe care sunt
admise prin reglemetările urbanistice mixităţi funcţionale, oferind o putere de dezvoltare mult
mai diversificată, cu posibilităţi de gestionare a conceptului de concurenţă, stabilind prin studii
specifice cea mai bună utilizare a acelui teren. Cea mai bună utilizare fiind identificarea celui
mai bun raport cost-beneficiu cu posibilitate de maximizare a profitabilităţii investiţiilor.

CAPITOLU VII
DIAGNOSTIC ŞI PRIORITĂŢI
Diagnosticul pe domenii urmăreşte stabilirea problemelor relevante teritorial, precum
şi atuurile ce pot fi utilizate pentru maximizarea avantajelor judeţului. În acelaşi timp se vor
determina şi oportunităţile şi ameninţările ce rezultă din analiza cadrului suprateritorial,
regional şi naţional, în care judeţul evoluează ca unitate administrativă cu identitate proprie.
Problemele şi atuurile identificate vor fi sistematizate printr-o analiză S.W.O.T. care
are în vedere prefigurarea dezvoltării judeţului, fiind suportul formulării obiectivelor şi
măsurilor strategice. Pentru realizarea acestora, este necesară nu numai analiza disfuncţiilor şi
atuurilor, dar şi a gradului de influenţă la care acestea se supun şi a modalităţilor prin care
aceste elemente pot fi modificate, în avantajul judeţului, ţinând cont de oportunităţile şi
riscurile pe care le comportă.
Aprecierea funcţionalităţii sistemului teritorial este esenţială în descoperirea
structurilor mai mult sau mai puţin favorabile şi în evaluarea raportului dintre potenţialul de
dezvoltare a acestuia şi capacitatea de valorificare a potenţialului respectiv. Trebuie remarcate
posibilele puncte de amplificare şi de blocaj ale dezvoltării, în vederea depistării modalităţilor
prin care acestea pot fi încurajate sau, respectiv, atenuate.
Pentru diagnoza sistemului teritorial şi pentru prefigurarea dezvoltării s-a încercat,
acolo unde a fost posibil, o ierarhizare a elementelor analizate, pe fiecare din cele patru
categorii:
- s-a individualizat fiecare atu în raport cu importanţa sa în contextul stării actuale sau
al dezvoltării viitoare;
- s-au depistat punctele slabe (inclusiv elementele restrictive) în funcţie de efectele
negative pe care le induc;
- s-au evaluat oportunităţile care pot favoriza dezvoltarea, respectiv, menţinerea stării
actuale dacă s-au considerat satisfăcătoare;
- s-au determinat riscurile, cu probabilitatea de apariţie şi capacitatea de perturbare a
stării actuale sau a procesului de dezvoltare.
Elementele identificate şi prioritizate în faza de diagnostic vor fi prelucrate în faza
următoare în vederea stabilirii obiectivelor şi strategiei de dezvoltare a teritoriului, precum şi a
programului de măsuri aferent fiecărui domeniu.

51 / 58
7.1. Analiza SWOT
CONTEXTUL SUPRATERITORIAL – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Rețeaua de așezări echilibrată și - Rată scăzută de activitate și de ocupare a
existența unor centre urbane cu tradiție; resurselor de muncă ;
- Capacitatea administrativă și financiară
- Existența unei conurbații (Moinești‐
redusă a autorităților publice locale și a
Comănești‐Dărmănești‐Slănic Moldova‐
Târgu Ocnă);
structurilor asociative ale acestora;
- Concentrare a firmelor în următoarele - Sărăcia - un obstacol în calea investiţiilor
activități: exploatare forestieră, pentru diversificarea economiei locale;
prelucrarea lemnului, fabricarea
- Oportunităţi reduse de angajare (din punct de
mobilei;
vedere al domeniilor de activitate);
- Acces la căile rutiere importante;
- Gradul redus de modernizare și starea
- Localizare în apropierea aeroportului tehnică proastă a drumurilor județene;
Bacău (58 km);
- Număr redus al infrastructurilor de
- Potențialul energetic ridicat, cu sprijinire a afacerilor;
precădere în sfera energiei regenerabile
(micro‐hidroenergie, energie solară,
energie eoliană, biomasă agricolă, etc.);
- Existența unor structuri asociative ale
comunelor și orașelor din județ (ADI,
GAL).
OPORTUNITĂŢI RISCURI
- Oportunităţi de finanţare din fonduri - Migrarea populaţiei tinere către zonele urbane
europene pentru îmbunătăţirea mai dezvoltate și către alte țări;
infrastructurii de bază; - Creşterea competiţiei pentru produsele
- Posibilitate asociere în structuri tip agricole, în zona europeană poate defavoriza
CLLD, GAL pentru a promova proiecte unele sectoare tradiţionale, în prezent
de dezvoltare locală; competitive la export;
- Politici urbane şi instrumente de - Fenomenul de globalizare;
planificare inovative; - Continuarea efectelor negative ale crizei
- Dezvoltarea policentrică, are ca rezultat economice și financiare;
corelarea nevoilor de dezvoltare a - Grad redus al absorbției fondurilor
municipiilor şi oraşelor cu necesitatea Structurale;
dezvoltării localităţilor din imediata
- Migrarea investițiilor către alte destinații
vecinătate a acestora; de afaceri mai atractive;
- Crearea clusterelor prin valorificarea - Lipsa unei legislații adecvate pentru
concentrărilor economice; realizarea de investiții, dezvoltare locală și
- Modernizarea infrastructurii de regională, parteneriat public‐privat;

52 / 58
transport rutier, feroviar și aerian din - Accentuarea diferențelor de dezvoltare
regiune și din țară; dintre sat și oraș.

- Promovarea și implementarea
parteneriatului public‐privat.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Măsurile luate de către Consiliul Local
pentru reglementarea comerţului în
vederea asigurării respectării principiilor
concurenţei loiale, sănătăţii, securităţii şi
intereselor economice ale populaţiei; - Lipsa infrastructurii pentru
conferinţe/reuniuni ale mediului de afaceri;
- Existenţa unor mici meşteşugari;
- Scăderea numărului de locuitori;
- Învecinarea cu Municipiul Moineşti şi
accesibilitatea facilă în zonă; - Nivelul scăzut al investiţiilor străine în
localitate.
- Existenţa operatorilor în domeniul
turismului;
- Acces la infrastructură feroviară şi
rutieră;
- Resursele naturale existente pe teritoriul
Oraşului Comăneşti.
OPORTUNITĂŢI RISCURI

- Legea exploataţiilor agricole care - Tendinţa europeană de reglementare puternică


favorizează dezvoltarea asociaţiilor a sectoarelor;
agricole în detrimentul exploatării
intensive a pământului; - Necomasarea în timp util a suprafeţelor
agricole;
- Realizarea Strategiei de dezvoltare a
localităţii Comăneşti; - Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a
populaţiei locale la cerinţele pieţei care
- Concesionarea de teren a investitorilor determină decalaje economice mari, greu de
care să dezvolte baze turistice şi de recuperat;
agrement, menite să promoveze
potenţialul turistic al comunei; - Scăderea numărului populaţiei;

- Existenţa unor programe de sprijin - Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie


pentru IMM-uri; excesivă;

- Dezvoltarea parteneriatelor de tip public- - Blocarea creditării din cauza crizei economice
privat; şi blocajelor financiare;

- Promovarea de către autorităţile locale a - Instabilitate legislativă.


unor proiecte de ecologizare a vechilor
situri industriale;

53 / 58
- Construirea unui Centru de Afaceri
Multifuncţional în oraşul Comăneşti

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


- Capacitatea limitată și standardul calitativ
scăzut al infrastructurii turistice şi de agrement,
slabă dezvoltare a serviciilor de cazare;
- Existența infrastructurii turistice de - Număr redus de turiști străini care vizitează
agrement; zona;
- Folclor şi tradiţii, gastronomie bazată pe - Accesul cu mijloacele de transport în comun
produse naturale locale; spre majoritatea ariilor protejate majore este
- Resurse pentru turismul ecologic; limitat; Transportul public către obiectivele
- Poluare redusă în majoritatea zonelor turistice este slab organizat şi promovat;
periurbane; - Inexistenta investițiilor de capital orientate spre
- Potențial ridicat pentru turism religios, turismul pentru populația cu venituri mici;
cultural, agroturism; - Promovarea insuficientă;
- Existenţa vestigiilor culturale şi istorice - Infrastructura de acces către obiectivele
în apropierea oraşului. turistice este slab dezvoltată;
- Insuficienta cooperare între diferiții operatori
din turism şi asociaţiile profesionale (de tipul
ANTREC, ANAT, AJT, AER).
OPORTUNITĂŢI RISCURI
- Existenţa unui potențial turistic favorabil
dezvoltării unui turism ecologic, cultural
și științific;
- Dezvoltarea infrastructurii de acces, a - Continuarea procesului de migrare a angajaților
infrastructurii de cazare și de servicii calificați din turism;
conexe, în acord cu specificul - Calamitați naturale (inundații, alunecări de
arhitectural și cu respect față de mediu; teren, secete);
- Valorificarea surselor de finanțare pentru - Creșterea ratei șomajului;
dezvoltarea resurselor umane din - Migrația masivă a tineretului din cauza lipsei
domeniu, la nivel liceal, universitar şi la locurilor de muncă.
nivelul formării profesionale;
- Lansarea unor produse noi pe piața
turistică .
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenta infrastructurii pentru educaţie
- Dezechilibru ocupaţional între sexe în
şi culte;
defavoarea femeilor;
- Existenta infrastructurii pentru servicii
- Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei;
sociale;
- Părăsirea localităţii de către tinerii căsătoriţi
- Relaţii etnice bune la nivelul populaţiei
şi/sau cu studii.
locale;

54 / 58
- Grad mare de alfabetizare;
- Prezenţa la nivelul localităţii a unor
ONG-uri care activează în domeniul
social.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
- Dezvoltarea politicilor regionale şi
locale de administrare descentralizată;
- Existenta politicilor europene şi
naţionale pentru sprijinirea comunităţii
locale; - Îmbătrânirea populaţiei;
- Construirea unei reţele de promotori - Migrarea forţei de munca calificată către
activi; străinătate;
- Posibilitatea accesării programelor - Nevalorificarea resurselor economice locale;
Guvernului României şi fondurilor
- Nefuncţionarea la nivelul comunei a
structurale în scopul constituirii-
organizaţiilor non-guvernamentale în
dezvoltarii serviciilor sociale oferite
domeniile social şi cultural;
către populaţia localităţii;
- Procesul greoi de obţinere a fondurilor
- Posibilitatea dezvoltării parteneriatului
europene;
public-privat şi a dezvoltării comunitare
durabile; - Creşterea numărului copiilor ai căror părinţi
sunt plecaţi în străinătate.
- Existenta cadrului legislativ ce creează
facilităţi pentru unităţile economice care
angajează persoane din grupurile
vulnerabile în vederea integrării acestora
în societate.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Accesul în localitate atât prin
intermediul drumurilor naţionale DN
12A şi DN 2G cât şi prin intermediul - Starea precară a drumurilor şi a trotuarelor;
infrastructurii feroviare;
- Reţea de canalizare neextinsa în toate zonele
- Existenta reţelei de iluminat public; oraşului;
- Existenta reţelei de alimentare cu apa şi - Reţea de alimentare cu gaz neextinsa în toate
canalizare; zonele oraşului;
- Majoritatea locuinţelor sunt racordate la - Dezvoltarea reţelei de canalizare pentru
reţeaua de energie electrică; scurgerea apei pluviale insuficientă.
- Prezenta pe teritoriul localităţii a reţelei
de alimentare cu gaz.

55 / 58
OPORTUNITĂŢI RISCURI
- Posibilitatea accesării de fonduri
structurale prin POR şi celelalte
programe operaţionale cât şi a unor
programe guvernamentale;
- Existenta Studiilor de Fezabilitate pentru - Instabilitate legislativă;
proiecte de modernizare a infrastructurii - Nerespectarea termenelor de către firmele de
locale; construcţii;
- Stabilirea unor parteneriate public- - Deteriorarea infrastructurii rutiere pe fondul
private în vederea realizării de obiective condiţiilor meteorologice extreme.
de interes public;
- Existenta Master Planului pentru
Sectorul Apa şi Apa Uzată la nivel
judeţean.

7.2. CONCLUZII : ASPECTE CHEIE DE MANAGEMENT


Din analiza SWOT prezentată anterior, rezultă o serie de aspecte definitorii pentru
Managementul Oraşului Comăneşti, care ţin atât de punctele tari, de punctele slabe, cât şi de
oportunităţile şi pericolele de dezvoltare.
1. Conectarea la reţeaua europeană de transport:
Localizarea geografică, ca poziționare în apropierea coridorului PAN-European IX,
face din oraşul Comăneşti un nod important pe direcția relației cu Republica
Moldova.
2. Competitivitatea economiei locale:
Poziţia favorabilă şi reputaţia sa industrială face ca localitatea să devină o destinaţie
atractivă pentru investiţii importante. Profilul acestor investiţii va trebui să susţină
reorientarea activităţilor economice către cunoaştere şi inovare, către calificarea
forţei de muncă şi un plus de valoare. Poziţionarea localităţii pe piaţa regională ca
locaţie pentru activităţile industriale existente conduce pe termen lung la creşterea
competitivităţii economiei locale.
3. Disparităţile teritoriale:
Problema echipării cu infrastructura de utilităţi şi servicii publice apare tot mai
pregnantă pe măsură ce se diversifică cererea populaţiei şi cresc standardele de
calitate a serviciilor.
4. Imaginea şi stilul în competiţia culturală:
Repoziţionarea economică a oraşului pe piaţa judeţeană şi regională înseamnă
repoziţionarea acesteia în competiţia culturală. Valoarea adăugată a creşterii
economice se regăseşte în manifestarea unor noi personalităţi şi unei noi imagini ce

56 / 58
trebuie construite. Revitalizarea tradiţiilor culturale împreună cu activităţi de
recreere în spaţii publice şi evenimente pot crea o nouă imagine.
5. Complexitatea managementului public:
Problematica deosebit de complexă a coordonării activităţilor de investiţii publice, a
parteneriatelor, cu sectorul privat sau cu alte localităţi ale sistemului regional şi răspunsul faţă
de cetăţenii oraşului, reclamă întărirea capacităţii de management a primăriei Comăneşti.

7.3. MĂSURI ŞI RECOMANDĂRI


Pentru dezvoltarea economiei urbane a oraşului, este absolut necesară elaborarea unui
Plan de Management, care să ţină cont de următoarele priorităţi:

Prioritatea 1. Dezvoltarea unui mediu economic care să ducă la creşterea competitivităţii


agenţilor economici şi atractivitatea localităţii.
Prioritatea 2. Dezvoltare serviciilor de utilităţi publice.
Prioritatea 3. Protecţia mediului şi a naturii.
Prioritatea 4. Creşterea capacităţii de intervenţie a administraţiei publice locale.
Prioritatea 5. Managementul situaţiilor de urgenţă şi îmbunatăţirea siguranţei traficului
rutier.

57 / 58
BIBLIOGRAFIE
o Oraşul Comăneşti, 2012 – ”Strategia de dezvoltare a Oraşului Comăneşti 2012-
2020”;
o Strategia de Dezvoltare a judeţului Bacău: Document - cadru pentru perioada
de programare 2014-2020
o PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de către Comitetul Regional pentru elaborarea
Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est în data de 23.10.2014;
o Băcăuanu V – Barbu, Pantazică M. , Ungureanu Al., Chiriac D, 1980 – Podișul
Moldovei – Natura, om, economia, Editura Științifică și Enciclopedică
București
o http://statistici.insse.ro
o Date de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău
o Site-ul oficial al Primăriei Oraşului Comănești- www.primariaComănești.ro
o Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor
mici şi mijlocii.

58 / 58