P.F.

STERPU FLORIN VIOREL

Aut. Nr. 182/2003 Reg. Com. F04/431/2003/B0150225
Str. Alecu Russo – bloc 33, sc. H, ap 8, Bacau 600133
Tel. 0334/805647 0745/038370

PROIECT

STUDIU GEOTEHNIC
Proiect de consolidare, restaurare si punere in valoare a
ansamblului „Fosta Manastire Casin”.

Proiect nr. /2014

BENEFICIAR: Primaria comunei Manastirea Casin, jud. Bacau.

PROIECTUL CUPRINDE :
- PIESE SCRISE
- PIESE DESENATE

2014

1
 BORDEROU
- piese scrise si piese desenate -

A. Piese scrise pag.

Studiu geotehnic
1. Introducere 3
2. Scopul, natura si volumul cercetarilor 3
3. Parte generala 3
4. Parte speciala. Prospectiuni de teren 8
5. Stabilirea categoriei geotehnice 10
6. Concluzii si recomandari 10

B. Piese desenate

1. Plan de incadrare in zona SG 1

2. Plan de situatie cu amplasamentul sondajelor geotehnice SG 2
2. Fisa sondaj SG 3

Intocmit:
Ing. geolog Sterpu Florin Viorel

2
 P.F. STERPU FLORIN VIOREL
Aut. Nr. 182/2003 Reg. Com. F04/431/2003/B0150225
Str. Alecu Russo – bloc 33, sc. H, ap 8, Bacau 600133
Tel. 0334/805647 0745/038370

STUDIU GEOTEHNIC

1. Introducere

1.0 Obiectivul lucrarii se constituie intr-un studiu geotehnic (in baza Ghidului
Metodologic GM 10/2000 aprobat de MLPTL cu ordinul nr.37/N/2000) necesar
stabilirii conditiilor de fundare, consolidare, restaurare pentru punerea in valoare a
ansamblului „Fosta Manastire Casin”.

1.1 Avand in vedere caracteristicile monumentului precum si conditiile de teren

(amplasare teren, nivelul apei subterane la adancimi mari, etc), s-a estimat pentru
ansamblul constructii-teren categoria geotehnica 1.

2. Scopul, natura si volumul cercetarilor

Conform NP 074/2007 prezentul studiu geotehnic are ca scop:

- consultarea, insusirea si utilizarea profilurilor unitare de stratificatie cu indici
geotehnici intocmite la studiile geotehnice aferente proiectelor de stabilitate si
consolidare din zona si vecinatati, cat si din efectuarea unui sondaj geotehnic
executat conform STAS 1242/1-89 pentru verificarea stratificatiei din zona activa;
- incadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicitatii si adancimii
de inghet;
- portanta terenului de fundare;
- identificarea tipului starii si caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului;
- stabilirea nivelului stratului freatic si influenta acestuia asupra terenului de
fundare, fundatiilor sau constructiilor;
- determinarea efectelor posibile in timp a apei subterane asupra terenului de
fundare.

3. Partea generala

3.0 Comuna Manastirea Casin este situate in sud- vestul judetului Bacau, fiind
traversata de raul Casin, de valea formata de acesta si de drumul judetean Dj 115.
Teritoriul comunei Manastirea Casin este situate in depresiunea Casin – Tazlau
in afara arcului carpatic.
3
 Comuna este compusa din satele: Manastirea Casin, Scutaru, Parvulesti, Lupesti
si se invecineaza cu :
- la nord cu comunele Casin, Bogdanesti si Oituz ;
- la est cu comunele Caiuti si Stefan cel Mare ;
- la vest cu jud. Covasna (comuna Bretcu) ;
- la sud cu jud. Vrancea ( comunele Campurile si Soveja).

Fig. 1 Harta judetului Bacau

3.1. Amplasamentul studiat se gaseste situat in intravilanul satului Manastirea

Casin, comuna Manastirea Casin (vezi planul de incadrare in zona SG1), pe o
suprafata de teren cu denivelari naturale usoare si stabilitate asigurata.

4
3.2. Teritoriul comunei se incadreaza geografic in terminatia nordica a Muntilor
Vrancea, in zona cursului mijlociu a raului Casin.
Teritoriul cuprinde un relief muntos, cu depresiuni si terase inalte in zona de
confluenta a raului cu mai multe parauri de munte. Intravilanul celor patru sate care
alcatuiesc comuna respectiv, Lupesti. Parvulesti, Manastirea Casin si Scutaru.
Cuprinde in cea mai mare parte relieful plan al terasei inalte a Casinului si in procent
redus, zonele cu panta mica de la poalele versantilor.
Relieful premontan al teritoriului comunei se remarca atat prin inaltimile
cuprinse intre 608m (varful Sticlariei) si 718m ( varful Ursoiul Mare) din zona
muntoasa joasa, cat si a celor din zona satului Scutaru, care ating inaltimea de
1165m . Relieful inalt este aproape in totalitate impadurit, iar zona depresionara este
ocupata aproape in totalitate de intravilanul satelor, terenul agricol fiind redus si
caracteristic zonelor de munte.

3.3. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Manastirea Casin este alcatuit
din depozitele flisului carpatic, cu tectonica framantata, cu formatiunile de baza de
varsta Cretacic si Paleogen. La suprafata, in zona Montana se gasesc grohotisuri, iar
in depresiuni si terase, straturile predominante sunt cele grosiere cu bolovanisuri slab
legate in material nisipos- argilos.

3.4. Climatologic comuna Manastirea Casin se gaseste in zona de trecere de la

climatul continental la climatul moderat al zonei muntoase, datorat maselor de aer
cald si mai umed din vest, care patrunde prin seile carpatice . Temperastura medie
anuala este de 5-6grade Celsius si este in functie de altitudine. Zona este mai putin
expusa curentilor reci din nordul continentului astfel ca diferentele de temperatura
intre iarna si vara sunt mai mici decat in partea estica a judetului Bacau.
Precipitatiile medii anuale sunt mai apropiate de media inregistrata pe judet,
respective 700-800 mm, cu mentiunea ca acestea sunt mai abundente in perioada de
primavera-vara.

5
 Fig 2 Harta geologica a Romaniei (zona Manastirea Casin)
HOLOCEN

SUPERIOR 1 qh2
INFERIOR 2 qh1
3 qp 33 1 – 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide
CUATERNAR

qp3

SUPERIOR 4 qp 23
qp 2-3

5 6 qp 13
PLEISTOCEN

Q 6 Depozite loessoide
MEDIU 7 qp 22
7 – 10 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide
8 10 qp 12
INFERIOR 11 qp 21 Nisipuri si pietrisuri
12 qp 11 12 – 13 Pietrisuri, conglomerate, nisipuri, argile, lignit

DACIAN 14 Nisipuri, gresii, argile

dc
PLIOCEN

PONTIAN 15 P Nisipuri, gresii, marne

Nisipuri, nisipuri cineritice, cinerite andezitice, argile
MEOTIAN 16 m
ks+m

17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri

KERSONIAN 18 ks Pietrisuri, nisipuri si marne
SARMATIAN
NEOGEN

BESSARABIAN 19 bs Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri

sm

20 Conglomerate, gresii argile

20
YOLHINIAN vh
MIOCEN

21 Gresii, argile
BUGLOVIAN 21 bg 22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni
TORTONIAN 23 to Nisipuri, gresii calcaroase, marne, tufuri, sare gema, gips
HELVETIAN 24 he Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri
pq-he

BURDIGALIAN 25 bd Gresii, marne cenusii si rosietice, facies grezos - conglomeratic.

6
 3.5. Conform STAS 6054-77, adancimea maxima de inghet in zona
amplasamentului este de -0,90 m -1,00 m (fata de cota terenului amenajat).

3.6. Din punct de vedere seismic amplasamentul este situate in zona cu valoarea de
varf al acceleratiei terenului ag=0,35g pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR=100 ani,conform P 100-1/2013. Amplasamentul studiat in zona are
perioada de colt Tc=0,7s conform P100-1/2013.
Conform CR 1-1-3-2012 „COD DE PROIECTARE- Evaluarea actiunii zapezii
asupra constructiilor” amplasamentul este situate in zona cu incarcarea din zapada pe
sol avand IMR=50 ani de 2,0 KN/m².
Conform CR „COD DE PROIECTARE- Bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor. Actiunea vantului” amplasamentul este situat in zona cu presiunea de
referinta a vantului mediate pe 10 minute la 10 m pe o perioada de recurenta 50 ani
de 0,6 kPa.

Fig. 3 Harta zonarii valorii de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR=225 ani

7
 Fig. 4 Harta Romaniei cu perioada de control(colt) al spectrului de raspuns,Tc.

Fig. 5 Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vantului qb in kPa, avand IMR=50
ani

8
 Fig. 6 Zonarea valorilor caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol sk, KN/m2, pentru
altitudini A≤ 1000m.

Fig. 7 Zonarea dupa adancimea de inghet

9
4. Parte speciala. Prospectiuni de teren

4.0. In vederea stabilirii structurii litologice a perimetrului studiat a caracteristicilor

fizico-mecanice ale straturilor ce alcatuiesc terenul cat si a conditiilor de fundare
sau consolidare, pe amplasamentul propus, s-au executat patru sondaje geotehnice si
un foraj geotehnic.

4.1. In urma consultarii studiilor geotehnice intocmite anterior in zona si in

vecinatati, cat si in urma prospectiunilor de teren cu analize de laborator aferente,
executate la prezentul proiect stratificatia existenta pe amlasament se pot rezuma in
SG 3.
Stratificatia terenului si coloana litologica pentru F1 este :

0,00-0,50m sol vegetal.

0,50-1,70m praf argilos cafeniu, plasticitate mijlocie,consistenta tare, f. umed.
1,70-2,10m praf nisipos argilos, cafeniu inchis, plasticitate mijlocie,
consistenta plastic vartoasa, f. umed.
2,10-6,00 m praf argilos,cafeniu , plasticitate mijlocie, consistenta tare, umed.

Structura litologica a perimetrului studiat si a caracteristicilor fizico-mecanice

ale straturilor ce alcatuiesc terenul , cat si a conditiilor de fundare se poate rezuma
astfel : praf argilos , plasticitate mijlocie.

- compozitia granulometrica: -argila 16 %

-praf 60 %
-nisip 24 %
Greutate volumica in stare naturala γ =18,2 kN/m3
Indice de plasticitate Ip= 15,20%
Indice de consistenta Ic= 1,34
Umiditate naturala W= 18,93%
Limita superioara de plasticitate Wc=39,40%
Limita inferioara de plasticitate Wp=24,20%
Volumul porilor n= 49,8
Indicile porilor e= 0,99%
Grad de umiditate Sr= 0,97

Sondajul geotehnic S1 care a fost executat in dreptul Turnului Clopotnitei in

interiorul incintei . Acest sondaj a scos in evidenta faptul ca talpa fundatiei se afla
la -1,10 m adancime iar la -0,50 m CTN se gaseste un decroseu cu o latime in
exterior de 0,25m ( probabil locul unde se intersecta fundatia initiala si peretele
fundatie).
Fundatia este constituita din piatra de rau partial prelucrata legata cu mortar
care sa degradat in timp.

10
 Sapatura sondajul geotehnic S2 care a fost executat pe latura de vest a ruinelor
Beciului domnesc. Bolta dezvelita cu aceasta ocazie este executata din blocuri de
gresie .
Distanta de la cheia de bolta pana la nivelul talpii de la extremitatea inferioara
(prag) a boltii este de 2,10 m. Grosimea pragului este de aproximativ 0,40 m.

Sondajul S3 este plasat in exteriorul cladirii fostei Scoli Domnesti.

Fundatia dezvelita este asezata asezata peste o umplutura groasa de 0,50-0,60m
formata din piatra de rau brta, neprelucrata, resturi de caramida. Talpa fundatie se
afla la -1,00m fata de CTN.
Fundatia este constituita din piatra de rau partial prelucrata legata cu mortar
care sa degradat in timp.

Sondajul S4 executat pe latura nordica in exteriorul bisericii.

Fundatia care se afla sub actualul soclu al bisericii este alcatuita din :
- Strat de ciment 0,10 m (probabil aparut in urma ultimilor interventii de
consolidare)
- Doua blocuri de piatra (gresie) prelucrata, grosime 0,80m .
Fundatie din piatra de rau cu un decroseu situat la -1,80 m fata de CTN si cu
latime de 0,45m.
Talpa fundatiei se afla situata la -3,40m fata de CTN si este constituita din
piatra de rau partial prelucrata legata cu mortar care sa degradat in timp. Acelasi
nivel al talpii fundatiei s-a putut vedea si la sondajul interior executat pe latura
sudica a bisericii.
Toate fundatiile dezvelite au talpa fundatiilor situate in zona in care este
cantonat un depozit de praf argilos.
Se recomanda gasirea unei metode de camasuire cu armarura pe exterior pentru
toate obiectivele care urmeaza sa fie consilidate.

4.2. Panza freatica se afla la o adancime mai mare de 6 m, fata de cota terenului
natural, neinfluentand sistemul de fundare.

4.3. Privind evolutia nivelurilor in punctele cu apa subterana fata de suprafata

solului, se pot face urmatoarele remarci cu caracter general:
- variatiile se inscriu intre limite largi, avand ecarturi mari;
- nivelurile cresc sau descresc in concordanta cu perioadele de precipitatii
abundente sau a celor secetoase.

4.4. Succesiunea litologica, permeabilitatile medii si capacitatea mica de

inmagazinare a depozitelor explica modul de infiltratie, evolutia nivelurilor si
curgerea subterana.
Infiltratia si evolutia nivelurilor:
- apa se infiltreaza in general lent in masa pamantului.
- cea mai mare parte a cantitatilor infiltrate se transforma in apa de retinere si
capilara(diferenta intre porozitatea totala si efectiva).
- nivelurile hidrostatice preexistente inregistreaza cresteri numai dupa
satisfacerea totala a straturilor superioare cu apa lor de retinere si capilara.
11
4.5. Principalele surse de alimentare cu apa din zona luata in studiu o constitue
precipitatiile .

4.6. Nivelurile subterane variaza in timp; cele mai importante fluctuatii se

inregistreaza in amplasamente in care nivelul apei se afla in apropiere de suprafata
terenului, respectiv sub efectul mai puternic al factorilor hidrometeorologici.

5. Stabilirea categoriei geotehnice

5.1. Avand in vedere prevederile din normativ NP 074/2007 s-a determinat

categoria geotehnica in care poate fi incadrat sistem constructie-teren. Astfel s-a
stabilit urmatorul punctaj:

Conditii de teren 2
Apa subterana fara epuismente 1
Clasificarea constructiei normala 3
Vecinatati fara riscuri 1
Zona seismica 1
TOTAL 8

In urma punctajului obtinut avem risc geotehnic redus, categorie geotehnica 1.

6. Concluzii si recomandari

6.1. Zona amplasamentului cercetat, are asigurata stabilitatea generala si locala

asigurata in contextul actual, iar lucrarile viitoare de consolidare nu afecteaza
stabilitatea amplasamentului in cazul pastrarii proprietatilor fizico-mecanice actuale
ale terenului de fundare si a mentinerii actualului nivel hidrostatic(> - 9,00m CTN).
Amplasamentul nu este supus pericolului inundatiilor si nici alunecarilor de teren.

6.2. Analizand valorile obtinute, se poate afirma ca in varianta actuala, cu nivelul

apei subterane la adancime nu se pune problema producerii unor fenomene
neplacute; daca pe parcursul exploatarii se constata o ridicare a nivelului apei
subterane, se va solicita un specialist care sa stabileasca cauzele ridicarii nivelului
apei subterane si masurile necesare pentru a nu afecta viitoarea constructie.

6.3. Calculul terenului de fundare se va efectua pe baza presiunilor conventionale,

terenul din zona activa permitand acest lucru.
Pentru presiunea conventionala se va utiliza pconv= 300 kPa, conform STAS
3300/2-85 anexa B, tab. 17.
Valorile de baza din tabele corespund unor presiuni conventionale pentru fundatii
avand latimea talpii B=1,0 m si adancimea de fundare fata de nivelul terenului
sistematizat.
D f = 2.0 m.

12
 Pentru alte latimi ale talpii sau alte adancimi de fundare presiunea conventionala
se calculeaza cu relatia:
p conv = pconv + CB + CD kPa
in care:
pconv valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren, conform tab. In
kilopascali;
CB corectia de latime, in kilopascali;
CD corectia de adancime, in kilopascali;

Corectia de latime pentru B ≤ 5m se determina cu relatia :

CB = pconv K1(B -1) kPa

in care:
K1 coeficient, care este:
- pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase),
K1=0,10;
- pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive K1=0,05;
- Corectia de adancime se determina cu relatia:

CD = pconv Df – 2 pentru Df < 2 ;

4 Df adancimea de fundare, in metri.
Pentru B=0,8m si Df=1,2m rezulta:
CB= - 20 kPa
CD= - 50 kPa
deci pentru dimensiunile unei fundatii luate in calcul mai sus rezulta :

pconv = 230 kPa

Conform indicatiilor din STAS 3300/2-85 la calculul preliminar sau definitiv al

terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale trebuie sa se respecte
conditiile:

- la incercari centrice
pef ≤ p conv
p'ef ≤ 1,2 pconv
- la incarcari cu:
▪ excentricitati dupa o singura directie
p ef max ≤ 1,2 pconv in grupa fundamentala
p'ef max ≤ 1,4 pconv in gruparea speciala
▪ excentricitati dupa o ambele directii:
p ef max ≤ 1,4 pconv in grupa fundamentala
p'ef max ≤ 1,6 pconv in gruparea speciala
pef , p'ef = presiunea medie verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile
de calcul din gruparea fundamentala, respective din gruparea speciala.
p ef max , p'ef max = presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din
incarcarile de calcul din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala.
13
 - Calculul terenului de fundarea la starea limita de deformatie (ppl).
In acest calcul capacitatea portanta a terenului este presiunea limita de cedare
plastica ppl care se calculeaza cu relatia:
ppl = ml(γ BN1+qN2+cN3) kPa
unde ml este coeficientul conditiilor de lucru, γ este media ponderata a greutatilor
volumice de calcul a stratelor de sub fundatie, q este suprasarcina de calcul la nivelul
talpii fundatiei, lateral fata de fundatie si este valoarea de calcul a coeziunii stratului
de pamant de sub talpa fundatiei, iar N 1 ,N2 ,N 3 sunt coeficienti adimensionali in
functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara a terenului de sub talpa
fundatiei.
Pe baza algoritmului, a datelor de calcul si a tabelelor de la punctual 3.3.1 din
STAS 3300/2-85 rezulta o presiune plastica a terenului de fundare:

Ppl= 190 kPa

Intocmit
Ing. geolog Sterpu Florin Viorel

14
 Proiectul : Proiect de consolidare, restaurare si punere in valoare a ansamblului „Fosta Manastire Casin”.

PROFIL FORAJ F1

Granulometrie

Limita de framantare

Indice de consistenta
Greautatea volumica

Indice de plasticitate
Limita de curegere
Adancimile limitei

Umiditate naturala

Unghi de frecare

Coeziunea
Descrierea
Litologia
stratului

interna
pietris

argila
nisip

praf
Y W Wc Wp Ip Ic φ c
m kN/mc % % % % % % % ° kPa
Sol vegetal,
0,50 umlutura.

Praf argilos, 15,20 1,34

plasticitate 18,2 16 60 24 18,93
39,40 24,20
mijlocie ,
consistenta tare,
1,70 f.umed.

Praf nisipos,
2,10 plasticitate mijl.

Praf argilos,
plasticitate
mijlocie,
6,00 consistenta tare

SCARA 1:50
PLANSA SG3
Intocmit
Ing. geolog Sterpu Florin Viorel

15