Memoriu - Constructii Hidrotehnice-Aparare de mal-PAC-decembrie 2020-Alex

SC MSKONCEPT ARHISTUDIO SRL
Str. Tudor Vladimirescu nr. 15 Bis, mun.Calarasi, jud.Calarasi

Email: arhistudio@mskoncept.com
MEMORIU TEHNIC CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE

IMBUNATATIREA SIGURANTEI NAVIGABILITATII PE DUNARE IN REGIUNEA TRANSFRONTALIERA
CALARASI-SILISTRA
intravilan, U.P.II Chiciu, mun.Calarasi, jud.Calarasi.
I. DATE GENERALE
OBIECTUL PROIECTULUI Imbunatatirea sigurantei navigabilitatii pe

Dunare in regiunea transfrontaliera Calarasi-
Silistra
AMPLASAMENT Intravilan,U.P.II Chiciu, mun.Calarasi,

jud.Calarasi.
FAZA DTAC
BENEFICIAR CONSILIUL JUDETEAN CALARASI
PROIECTANT SC MSKONCEPT ARHISTUDIO SRL

J51/167/2017
CUI 37287870
Str. Tudor Vladimirescu nr. 15 bis, birou nr.2,
Calarasi, jud.Calarasi
DATA ELABORARII 12.2020
II. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL
II.1 Suprafata si situatia juridica a terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitiv si/sau
temporar) de lucrare
Lucrarile sunt amplasate in intravilanul municipiului Calarasi, conform P.U.G. si R.L.U.

aferent, aprobate prin Hotararea Consiliului Local Calarasi nr.75/26.06.2009 si face parte din
inventarul bunurilor care apartin Consiliului Judetean Calarasi. Suprafata de teren ocupata de lucrari
este de 18.653 mp teren intravilan neproductiv si este cuprins intre Bratul Borcea si padurea
adiacenta DN3, fiind ocupat de constructii si amenajari.
Terenul pe care se executa lucrarile se afla in UTR 148 – subzone SPs pentru sport si
agreement, conform PUG si RLU aferent aprobate prin HCLC nr.75/2009.
Categoria de folosinta actuala a terenului este – padure- iar destinatia acestuia conform PUG
si RLU aferent, aprobate prin HCLC nr.75/2009, este zona pentru spatii verzi amenajate, perdele de
protectie, sport si agrement – subzona pentru sport si agrement – SPs- UTR 148
Utilizarile admise conform certificatului de Urbanism nr.502 / 28.08.2020 sunt urmatoarele:
- Spatii verzi pentru agrement;
12.2020 1
- Baze de agrement, parcuri de distractii;

- Complexe si baze sportive;
- Constructiile si instalatiile specifice conform proiectelor legal Avizate.
vecinatati : N – Lac agrement Jirlau;

S – Ocolul Silvic (U.P.II Chiciu);
E – Bratul Borcea;
V – Soseaua Chiciu;
Retragerile sunt:
• la vest: retras 23,69m de la limita de propietate cu lot NC 29954;

• la nord: retras 74,63m de la limita de propietate cu Baza canotaj-existenta;
• la sud: retras 58,09m de la limita de propietate;
• la est: retras 25,00m de la limita de proprietate cu Bratul Borcea;
Marina propriu-zisa reprezinta un bazin portuar in suprafata de…. construit pe malul stang al
bratului Borcea. Dezvoltarea marinei se face in exclusivitate inspre uscat, singura lucrare care
avanseaza in fluviu fiind digul de dirijare (“capul de mol”), aflat in amonte, la intrarea in bazin.
……
II.2 Conditii generale ale amplasamentului
II.2.1 Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Sub aspect climatic, zona Baraganului de sud se caracterizeaza printr-un pronuntat grad de
continentalism, cu contraste mari de la vara la iarna.
Specificul climei rezulta din valorile lunare si anuale ale principalelor elemete
climatice:potential caloric ridicat, de cca. 125 Kcal/cmp, consecinta fireasca a duratei prelungite de
stralucire a soarelui, care insumeaza anual 2200 ore, din care 1500, numai in perioada aprilie –
septembrie.
Valorile medii anuale ale temperaturii anului sunt cuprinse intre 10-11 0C. In timpul anului,
temperatura aerului este in continua evolutie, de la valori negative in intervalul decembrie –
februarie, la valori pozitive in intervalul martie – noiembrie. Luna cea mai rece este ianuarie, cand
valoarea medie a temperaturii coboara sub – 3 grade Cin zona de terasa si la – 1 grad C in zona de
lunca a Dunarii, valoarea minima absoluta inregistrata la Calarasi a fost de -30 grade C in anul 1938.
Primul inghet de toamna in lunca Dunarii in jurul datei de 1 noiembrie, dar in zona de campie apare
cu circa 10 zile mai devreme. Ultimul inghet de primavara se produce in jurul datei de 1 aprilie in
lunca cu zece zile mai tarziu la camp. Luna cea mai calda este iulie, cu valori medii in jurul a 23 grade
C. Valoarea maxima absoluta inregistrata la Calarasi a fost de 41,4 grade C. Precipitatiile au un
caracter continental, producandu-se diferentiat de la o luna la alta si de la un an la altul. Suma
actuala este cuprinsa intre 400 – 500 mm (504 mm la Calarasi) cu circa 100 mm mai mult ca in
Dobrogea. Cele mai mici valori s-au innregistrat in zona de camp, ca efect al fenomenului de
12.2020 2
convectie termica din sezonul cald, iar cele mai mici in lunca si balta, ca urmare a curentilor
descendenti care iau cu nastere pe suprafata apei datorita unei incalziri reduse. Maximum de
precipitatii cad in lunile mai – iunie, insumand circa 25% din valoarea totala anuala, valoare minima
inregistrandu-se in lunile august – septembrie, urmare a predominarii timpului senin si uscat.
Vanturile sunt influentate de relieful uniform, astfel incat vitezele sunt relativ mari, iar directiile
aproape constante. Numai in lunca larga a Dunarii se constata o canalizare a curentilor de aer in
lungul fluviului. Astfel, la Calarasi, frecventa maxima revine directiei vest (16,4 %), in timp ce alte
directii prezinta urmatoarele frecvente: nord – 14.8%, nord-est-13,3%, sud-vest – 12.4%. Vitezele
medii anuale variaza intre 2,6 – 5,3 m/s la Clarasi, cele mai mari inregistrand vanturile din directia
nord – 14,8%, nord-est – 13,3%, sud – vest – 12,4%. Vitezele medii anuale variaza intre 2,6 – 5,3 m/s
la Calarasi, cele mai mari inregistrand vanturile din directia nord. Reteaua hidrografica in zona
Calarasi este reprezentata prin fluviul Dunarea, care se desparte in doua brate ce includ intre ele
balta Borcea si lacul natural lezerul Calarasi, asecat in mare parte, situat la contactul terasei Calarasi
cu lunca Dunarii. Existenta acestui lac se datoreaza descarcarii apelor subterane freatice din zona de
terasa in lunca.
II.2.2 Relieful
Datorita faptului ca relieful judetului Calarasi este alcătuit in totalitate din unitati de campie,
cu pante foarte scazute, iar zona prezentand o uniformitate climatica, procesele geomorfologice
existente sunt reduse din punct de vedere al activitatii. Preponderent, relieful este format din patru
zone de campie: Campia Baraganul Mostistei, Campia Vlasiei, Campia Burnasului si Lunca Dunarii, cu
terasele aferente. Toate aceste sub-unitati fizico-geografice pot fi clasificate ca fiind campii fluvio-
lacustre tabulare, brazdate de terasele raurilor din zona, mai putin Lunca Dunarii, care prezintă un
caracter de campie aluviala holocena de divagare, avand un aspect de albie majora. Apele subterane
sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale Stratelor de Fratesti, la adancimi de cca
20 m şi în depozitele aluviale nisipo-argiloase de terasa si de lunca, la adancimi de 0-5 m.
II.2.3 Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet a terenului natural este de 70 – 80 cm.
Conform SR 174-1/ 2009, amplasamentul investigat se încadrează în zona caldă.
II.2.4 Incadrarea seismica
Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de

proiectare pentru cladiri”, indicativ P 100-1/2013, zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare,
zona studiata, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani (20%
probabilitate de depasire in 50 de ani) are o valoare ag = 0,25 g.
12.2020 3
Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori
maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze
relative, Tc se exprima in secunde. Pentru zona studiata perioada de colt are valoarea Tc = 1,0 sec.
II.2.5 Date geotehnice

Pentru aceasta lucrare au fost intocmite doua documentatii de studii geotehnice, aceasta
pentru ca au fost implicate doua companii diferite.
Astfel, in zona malului lacului Jirlau, a fost intocmit un Studiu Geotehnic de catre compania
GEOTEC STEREDA S.R.L, care la randul sau a avut la baza studii anterioare efectuate in amplasament
de catre aceeasi societate.
Au fost efectuate doua foraje de studii, unul de 10m si celalalt de 15,00m adancime.
Litologia terenului pe amplasamentul respectiv, asa cum rezulta din forajele executate
pentru prezenta lucrare, este urmatoarea:
Forajul F1
0,00 – 0,60 m - strat de sol vegetal
0,60 – 1,60 m - argila prafoasa, galbena, tare
1,60 – 4,70 m - argila maronie, cu concretiuni de calcar, tare
4,70 – 7,80 m - argila nisipoasa, plastic moale
7,80 – 15,00 m - argila verzuie, plastic moale
Forajul F2
0,00 – 0,30 m - strat de sol vegetal
0,30 – 2,40 m - argila galbena, plastic vartoasa la plastic consistenta
2,40 – 6,00 m - argila verzuie, plastic moale
6,00 – 8,00 m - argila nisipoasa, plastic moale
8,00 – 10,00 m - argila verzuie, plastic moale.
Apa subterană a fost întâlnită în forajele executate pentru prezenta lucrare la adâncimi
cuprinse intre 2,40 – 5,50 m, prezentand oscilatii pe verticala de ± 2,00 m, functie de regimul
precipitatiilor si de nivelul apelor bratului Borcea, fiind in directia de legatura hidrodinamica cu
acesta.
Analizele de laborator au fost efectuate de Laboratorul de geotehnica al S.C. GEOTECH
STEREDA S.R.L., autorizat G.T.F. grad II nr. 3289/2017.
Fisele forajelor si rezultatele de laborator sunt date in studiul geotehnic anexat.
Pentru aceasta lucrare a mai fost intocmit un Studiu Geotehnic in amplasament de catre
compania CARMEN GEOPROIECT SRL din Bucuresti. Forajul de studiu a fost efectuat in zona
tronsonului 1 al lucrarii, respectiv in zona de capat amonte a apararii de mal a bratului Borcea.
Studiul a pus in evidenta caracteristicile geologice si geotehnice ale terenului din
amplasament. Studiul Geotehnic este parte din prezenta documentatie pentru obtinerea Avizului de
Construire, fiind anexat in volumul general al proiectului.
12.2020 4
In continuare, se redau principalele concluzii si recomandari ale investigatiilor geotehnice.

Date geologice
Din punct de vedere geologic, zona studiată este reprezentata prin formatiunile
sedimentare ale unitatii structurale Platforma Moesica, de varsta paleozoică,m și neozoică.
Fundamentul cristalin nu a fost interceptat în forajele existente în aceasta zonă (5090m).
Depozitele paleozoice de vârstă Ordovician, Silurian, Devonian Inferior până la superior
și Carbonifer inferior însumează peste 3000m grosime și sunt reprezentate de șisturi argiloase
cu graptoliți, argilite, gresii, siltite și calcare negre spatice, dolomite etc.
Depozitele mezozoice, triasice, jurasice și cretacice sunt reprezentate prin marne,
argile, nisipuri silicioase, marnocalcare, calcare, dolomite. Toate aceste depozite au grosimi de
peste 1200m, iar Cretacicul aflorează la zi la sud de Dunăre.
Depozitele neozoice sunt alcătuite din calcare, marne, argile, depozite loessoide,
nisipoase și de terasă (pietrișuri).
Din punct de vedere geomorfologic, zona este situata in partea sudică a Campiei
Bărăganului, în lunca Dunării. În această zonă ce este o lunca partial neinundabilă datorită
amenajarilor funciare, aspectul morfologic este simplu, constituit dintr-un platou cu zone mai
joase inundabile sau lacuri .
Caracteristic acestei zone sunt depozitele loessoide care acoperă terasa joasă a Dunării
și Mostiștei, aparţinând Holocenului superior. Depozitele loessoide aparținând terasei joase a
Dunării sunt predominant nisipoase, slab prăfoase cu grosimi de 4-8m. Depozitele aluvionare
sunt alcătuite la bază din pietrișuri și nisipuri iar la partea superioară din nisipuri, nisipuri
argiloase, argile nisipoase și mâluri groase de 5-8m.
Incadrarea in zone de risc natural
Încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se găsește
zona studiată se face în conformitate cu prevederile legii nr. 575/11.2001 - Lege privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a: zone de risc natural
și cu prevederile ghidului GT006-97 - Ghid privind identificarea și monitorizarea alunecărilor de
teren și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție, în vederea prevenirii și reducerii efectelor
acestora, pentru siguranța în exploatare a construcțiilor, refacerea și protecția mediului.
Factorii de risc avuți în vedere sunt: cutremurele de pământ, inundațiile și alunecările de
teren.
Cutremurele de pământ: zona de intensitate seismică pe scara MSK este 71, cu o
perioadă de revenire de cca. 50 ani.
Inundații: aria studiată se încadrează în zona cu cantități de precipitații cuprinse între
100-150 mm în 24 de ore, fără arii afectate de inundaţii.
Alunecări de teren: zona în care se află amplasamentul cercetat, este caracterizată cu
potențial scăzut de producere a alunecărilor, cu probabilitate „practic zero”.
12.2020 5
Conform normativului NP074/2014 terenul de fundare al construcției se încadrează în

categoria geotehnică 2 (10 - 14 puncte), cu risc geotehnic moderat. Punctajul aferent (11
puncte), rezultă din:
- Condiţii de teren: terenuri medii și dificile (pământuri loessoide , nisipuri afanate cu
extindere variabila pe orizontala) – 3 puncte;
- Apa subterană: fără epuizmente – 1 punct;
- Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă: normală – 3 puncte;
- Vecinătăţi: fără riscuri – 1 punct;
- Zona seismică de calcul ag≥0,25: – 3 puncte.
Amplasamentul studiat a fost investigat printr-un foraj geotehnic de 20 m adâncime din
care s-au prelevat probe tulburate și netulburate și un sondaj de penetrare statica cu piezocon
realizat pana la atingerea adancimii de refuz . Pe probe au fost realizate determinări în laborator
autorizat grad II, al SC Carmen Geoproiect SRL. Amplasarea forajului geotehnic și a sondajului de
penetrare este prezentată în Anexa 1 din cadrul Studiului Geotehnic.
Investigatiile au pus in evidenta urmatoarea succesiune litologica:
- 0,00 m – 0,50 m Umplutură din praf nisipos, cafeniu, plastic vârtos;
- 0,50 m – 1,60 m Nisip prăfos gălbui, mediu indesat;
- 1,60 m – 2,90 m Praf argilos nisipos, gălbui cu intercalații cenușii și oxizi
de Fe și Mn;
- 2,90 m – 5,40 m Nisip galben cenușiu, mediu indesat până la afânat;
- 5,40 m – 6,70 m Nisip prăfos, negricios, umed la saturat cu fragmente de
cochilii predominant afânat;
- 6,70 m – 9,20m Nisip prăfos, cenușiu, saturat cu fragmente de cochilii,
predominant afânat;
- 9,20 m – 10,50m Nisip prăfos, cenușiu negricios, saturat cu fragmente de
cochilii, predominant afânat;
- 10,50 m – 11,40m Praf argilos nisipos cenușiu, plastic consistent;
- 11,40 m – 12,70m Praf argilos cenușiu, plastic consistent;
- 12,70 m – 13,40m Argilă prăfoasă cenușie, platic consistentă cu
mici concretiuni calcaroase;
- 13,40 m – 15,10m Praf nisipos, cenușiu, umed;
- 15,10 m – 16,80m Nisip cenușiu-gălbui, umed, mediu indesat;
- 16,80 m – 20,50m Nisip cenușiu gălbui cu rar pietriș, saturat, mediu indesat
la indesat;
- 20,50m – 22,50m Nisip cu pietriș, mediu indesat (conform CPT);
- 22,50m -23,50m Nisip cu pietriș indesat (conform CPT).
Apa subterană a fost identificată sub forma de infiltratii la adâncimea de -6,80m iar acviferul
freatic s-a interceptat la adâncimea de 15,20m , stabilizandu-se la -14,90.
Rezultatele analizelor geotehnice de laborator efectuate pe probele prelevate din foraj
sunt prezentate în fişa de foraj şi în rapoartele de încercare de laborator anexate.
12.2020 6
 Din punct de vedere granulometric, probele analizate se încadrează în categoria

argilelor prăfoase, prafurilor argiloaseprafurilor argiloase nisipoase, prafurilor
nisipoase, nisipurilor prăfoase, prafurilor nisippoase și a nisipurilor cu pietriș.
 După indicele de plasticitate (Ip), formaţiunile din zona terenului de fundare se
încadrează în categoria pământurilor cu plasticitate mijlocie și mare (Ip = 14,0- 27,4
%);
 După indicele de consistenţă (Ic), formaţiunile coezive sunt plastic consistente (Ic
= 0,69-0,74).
 Analiza probei de apa in laboratorul acreditat Renar al CCF, conform buletin de
analiza 7731/15.11.2018 anexat in studiul Geotehnic, a relevat faptul ca proba nu
prezinta agresivitate asupra apei si betonului.
Functie de valorile rezistentei la penetrare și de litologia interceptata in foraj, se
evidentiaza 5 complexe cu caracteristici diferite cu parametrii conform tabel :
__
Tip litologic Qc/Fs C E (kPa) e/Ic P
Medi (kN/m3) ( ) (kPa) /ID adm/conv
u 1;2 (%) (kPa)
(Mpa
/kPa)
Complex 1
predominant 4,31/100 18,9 17 30 18.000 0,68/0,75/- 215
coeziv
(0,0-2,90m)
Complex 2
necoeziv 0,95/33 17,0 21 0 4.000 0,80/-/0,3 47
afânat (2,90-
10,5m)
Complex 3
coeziv (10,5- 1,79/56 18,0 14 45 14.000 0,76/0,75/- 89
13,20m)
Complex 4
coeziv nisipos 12/200 19,8 18 25 25.000 0,60/0,90/0- 280
(13,2-15,10m)
Complex 5
necoeziv
indesat in 36/300 20,6 38 0 35.000 0,50/-/0,75 350
baza (15,10-
23,50)
12.2020 7
Din punct de vedere al fundarii, constructiile hidrotehnice proiectate au fundatii de

adancime, palplanse metalice respectiv piloti din beton armat prefabricat.
Baza cheului din palplanse va fi la cota -2,40m fata de cota coronamentului (+15,80
mdMN), deci cu cca 14m mai jos fata de cota terenului natural, respectiv in complexul 4 (coeziv
nisipos).
Pilotii prefabricati vor fi batuti deasemenea pana la o cota situata in cadrul aceluias
complex litologic.
II.2.6 Date hidrologice
Pentru realizarea acestui proiect, s-a intocmit de catre INHGA „Studiu hidrologic privind
scurgerea de apa in zona Chiciu Calarasi-Dunarea Unica si Calarasi-brat Borcea” (Cf 1370/2018).
Bratul Borcea, in partea de vest, se desfasoara intre km 373 si km241, cu o lungime de
110km si cu o latime medie de 165m in partea superioara a bratului Borcea (amonte de
confluenta cu bratul Bala) si de 350m in partea inferioara a bratului Borcea (aval de confluenta cu
bratul Bala). Adancimile difera pe cele doua sectoare, create de desprinderea bratului Bala, media
fiind 4,90m in partea superioara a bratului Borcea si 11,20m in partea inferioara a bratului Borcea.
Bratul Dunarea Veche (Ostrov) se desfasoara intre km373 si km241.
In conformitate cu datele oferite in acest studiu hidrologic, referitor la situatia digurilor care
delimiteaza zona de interes, din ceea ce se cunoaste (Batuca, Gh.D.-„Determinarea gradului de
vulnerabilitate al lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor pe Dunare, aval de Calarasi”, arhiva
INHGA,Bucuresti, nov.1998), este de retinut ca incinta indiguita din zona Calarasi (numita si Gura
Borcea-Calarasi Raul) a fost amenajata in perioada 1962-1963 cu scopul de aparare impotriva
inundatiilor. Lucrarile de indiguire au fost completate cu lucrari de amenajare pentru irigatii (pe
10.418ha) si de desecare (pentru 10.025ha).
Pe durata de peste 35 de ani de functionare in exploatare, incinta indiguita a fost inundata in
repetate randuri si a suferit unele fenomene de eroziune a malurilor si a zonelor dig-mal (datorita
lipsei perdelelor silvice de protectie) si de regula insotite de avarieri si degradari locale ale corpului
digului, care au necesitat lucrari complexe de consolidare, reparare si recalibrare.
Nivelurile furnizate de acest studiu au fost inregistrate la Mira de referinta – mira,
amplasata la km 94,5 pe Bratul Borcea.
Poziţiile staţiilor hidrometrice din această zonă sunt prezentate în tabelul 1, cu
specificarea altitudinii planului „0” al mirei faţă de planul de referinţă Marea Neagră Sulina
(r.M.N.S.) şi planul de referinţă Marea Neagră Constanţa (r.M.N.C= mMN75).
Tabelul 1. Specificarea staţiilor hidrometrice din zona Călăraşi.
Nr. Element Staţia Secţiunea de Mira Altitudinea Altitudinea
12.2020 8
Crt. hidrografic hidrometrică măsurători de referinţă planului “0” al planului “0” al

(km) (km) mirei faţă de mirei faţă de
r.MNS r.MNC (MN75)
(m) (m)
Dunarea Chiciu-Călăraşi 379,58 Călăraşi 7,306 6,94
1.
Bratul Borcea Călăraşi 96* 94,5* 7,306 6,94
2.
* Distanţa de la bifurcarea fluviului Dunărea: braţul Borcea şi Braţul Dunărea Veche.
In studiul intocmit de INHGA este prezentat modul natural in care se realizeaza repartitia debitelor
maxime inregistrate pe Dunarea unica (Qmax Chiciu-Calarasi) pe bratul Borcea (Qmax Calarasi), precum
si repartitia calculata in procente (%).
Tabelul 4 Valorile debitelor de apă maxime anuale cu diferite probabilităţi

de depăşire şi repartiţia corespunzătoare
3 3
P (%) Qmax. (m /s) Chiciu Călăraşi Q max (m /s) Călăraşi Repartiţie (%)
1% 16470 2410 14,6
2% 15700 2260 14,4
5% 14610 2050 14,0
10% 13690 1880 13,7
Se observa din tabel cresterea nesemnificativa a repartitiei o data cu cresterea debitelor de

apa.
Nivelurile corespunzătoare debitelor de 1%, 2%, 5 %, 10 % sunt specificate în tebelul 5.
Tabelul 5 Niveluri corespunzătoare debitelor cu diferite probabilităţi
H
P (%) Q (m3/s) H H MNS
MNC(MN75)
(cm) (m)
(m)
1% 2410 879 16.1 15.7
2% 2260 839 15.7 15,3
5% 2050 779 15.1 14,7
10% 1880 727 14.6 14,2
12.2020 9
Modul natural in care se realizeaza repartitia debitelor minime inregistrate pe Dunarea unica (Qmin
Chiciu-Calarasi) pe bratul Borcea (Qmin Calarasi), precum si repartitia calculata in procente (%).
Tabelul 4 Valorile debitelor de apă maxime anuale cu diferite probabilităţi

de depăşire şi repartiţia corespunzătoare
P (%) Qmax. (m3/s) Chiciu Călăraşi Q max (m3/s) Călăraşi Repartiţie (%)
75% 2200 52,3 2,4
80% 2110 47,7 2,3
90% 1890 40,7 2,2
95% 1740 37,8 2,2
Se observa din tabel cresterea nesemnificativa a repartitiei o data cu cresterea

debitelor de apa.
Se constata capacitatea mica de preluare a debitelor a bratului Borcea, acest lucru
fiind o consecinta a conformatiei albiei, a pantei relativ mici pe traseul parcurs si a gradului
de colmatare.
Protejarea la inundatii a zonei de amplasare a lucrarilor s-a proiectat corespunzator
clasei de importanta a constructiilor hidrotehnice stabilita conform STAS 4273-83, tabel I –
Clasa III - Constructii hidrotehnice a caror avariere pune in pericol obiectivele social-
economice.
Pentru clasa a-III-a de importanta a constructiilor hidrotehnice, conform STAS
4068/2-87 Debite şi volume maxime de apa - Probabilitatile anuale ale debitelor şi
volumelor maxime in conditii normale şi speciale de exploatare lucrarile hidrotehnice au
fost dimensionate luand in calcul debitului cu probabilitatea anuala de depasire Qmax 2%.
In vederea protejarii intregii amenajari impotriva inundatiilor s-a stabilit cota
coronamentului pentru ansamblul de diguri, cheuri si aparari de mal la 15,80mMN75,
corespunzatoare nivelului pentru Qmax2% la care s-a adaugat o garda de 50cm.
III. CLASA SI CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI
În conformitate cu STAS 4273 – 83, lucrările hidrotehnice proiectate pentru atingerea

obiectivului reprezinta lucrari de categoria de importanţă 3. Clasa de importanţă pentru lucrarile
12.2020 10
hidrotehnice de aparare proiectate este III (importanţă medie a construcţiilor hidrotehnice),

construcţiile fiind dimensionate pentru debitul cu asigurarea de 2%.
IV. DESCRIEREA LUCRARILOR HIDROTEHNICE PROIECTATE
IV.1 Descrierea generala a lucrarilor hidrotehnice proiectate
Lucrările hidrotehnice ocupa un rol principal in ansamblul tehnico – economic al investitiei.

In cadrul acestui proiect s-au proiectat lucrari hidrotehnice de tip:
- Lucrări de apărări de maluri
- Lucrări de apărare împotriva inundarii unor suprafete indiguite
- Lucrari structurale – punct de trecere realizat sub forma unei rampe de acces in Dunare
Toate lucrarile fac parte dintr-un ansamblu continuu, care porneste din amonte de la gura de
intrare a viitorului port turistic si se inchide, urmand malul lacului Jirlau, in rambleul drumului
national Chiciu – Bucuresti, ce constituie totodata si un dig de aprare impotriva inundatiilor a
municipiului Calarasi.
Prin aplicarea prezentului proiect se va realiza etapa I din intreaga conceptie de amenajare a
malului bratului Borcea in zona municipiului Calarasi. Prin digurile realizate se va creea o incinta
inchisa, marginita in amonte (Sud) de o latura a portului turistic ce este in decurs de implementare,
care va fi sistematizata pe verticala intr-o etapa ulterioara.
Lucrarea de amenajare/aparare a malului stang a bratului Borcea are o lungime totala de
cca. 585m. In cadrul proiectului, din punct de vedere functional si al solutiilor tehnice aplicate
lungimea totala a amenajarii s-a impartit in 4 tronsoane, respectiv din amonte catre aval:
tronson 1 – zona de racord, la Dunare, cu gura de intrare si rada viitorului port turistic, avand
o lungime de cca 100m;
Tronson 2 – apararea de mal propriu-zisa a bratului Borcea, avand o lungime de cca
135,00m, masurata la linia dinspre apa la nivelul coronamentului;
Tronson 3 – zona de tranzitie mal Borcea – mal lac Jirlau, avand o lungime de cca 120,00m;
Tronson 4 – amenajare mal lac Jirlau, pe o lungime de cca 230m.
Lucrarile hidrotehnice proiectate sunt completate cu rampa de lansare a autobuzului fluvial,
avand o latime utila de 6,00m, amplasata pe traseul apararii de mal a bratului Borcea (tronsonul 2).
Lucrarile hidrotehnice proiectate constau in lucrari de aparare de mal din beton, beton
armat turnat monolit si prefabricat, piatra, pamant, materiale geosintetice, din elemente fisate din
metal (palplanse) si din beton armat (piloti prefabricati). Un loc special il constituie pasarela metalica
si pontonul fluvial prin care se face legatura directa cu gara fluviala, care reprezinta ansamble si
subansable uzinate.
12.2020 11
IV.2 Date tehnice privind lucrarile proiectate
IV.2.1 Tronsonul 1 – racord aparare de mal Borcea – port turistic
In amonte de amenajarea care face obiectul prezentului proiect, se va construi un port de

agremenent (port turistic) pentru ambarcatiuni mici si mijlocii.
Trebuie amintit faptul ca a existat initial o conceptie unitara la baza deciziei investitionale,
respectiv cuprinderea, intr-o singura investitie, a portului turistic si amenajarii malului Borcea,
respectiv creerea unei insule de circa 8 ha cu rol de agrement si centru de afaceri al municipiului si
judetului Calarasi.
Datorita conditiile financiare, respectiv imposibilitatea asigurarii finantarii dintr-o singura
sursa, cele doua proiecte sunt derulate separat, conform surselor de investitie disponibile (portul
turistic din fonduri de la Bugetul de Stat, prezentul proiect din fonduri europene).
Se mai mentioneaza faptul ca in prezent proiectul portului turistic (« Marina » Brat Borcea)
este intr-un stadiu avansat, respectiv perioada de semnare a Contractului de executie si proiectare
intre beneficiar si Antreprenor.
Pe aceasta zona s-a aplicat solutia tehnica adoptata si in cazul portului turistic, respectiv
aceeasi sectiune tip cheu/protectie de mal semitaluzat.
Racordarea cu cheul semitaluzat de pe latura aval a bazinului portuar se face printr-un arc de
cerc avand lungimea, masurata la linia dinspre apa a coronamentului, de cca. 100ml.
In sectiune transversala, cheul/malul semitaluzat este realizat astfel: la baza dintr-un ecran
vertical din palplanse metalice, avand inaltimea de 5,05m deasupra cotei generale a fundului
bazinului, peste care se continua cu pereu din dale din beton prefabricate, cu taluz avand panta
1:1,5, pana la cota coronamentului (aceeasi cu cota generala a terenului amenajat - +15,80m).
Inaltimea totala a constructiei de acostare asfel realizata este de 10,80m peste talveg. Cheul din
palplanse este prevazut la coronament cu o grinda din beton armat monolit care inglobeaza capul
peretelui metalic pe toata lungimea sa. Dimensiunile grinzii sunt 0,90(0,70)x0,55m, cota
coronamentului grinzii fiind +10,05mdMN, cu aproximativ 1,00m peste nivelul mediu navigabil.
Palplansele metalice au 13,00m lungime, peretele fiind calculat astfel incat prin fisa sa se
asigure stabilitatea fara ajutorul ancorajelor. Palplansele vor fi realizate din otel clasa S320 GP si vor
fi de tip LARSSEN 607n. In zona de variatie a nivelului apei se va aplica o vopsitorie rezistenta la
actiunea apei, de culoare alba, pentru asigurarea aspectului estetic general la toate nivelurile de
acostare.
Dalele vor fi realizate din beton armat prefabricat clasa C30/37 . Dala curenta va avea
dimensiunile 0,20x1,00x1,50m. La intersectiile laturilor frontului de acostare se vor dispune dale
avand dimensiunile corespunzatoare geometriei.
Campul de dale sprijina la baza pe grinda de coronament a cheului de palplanse iar la partea
superioara pe grinda de coronament de la cota 15,80m, care va fi realizata din beton armat C30/37
turnat pe loc. Pentru asigurarea stabilitatii pereului din dale la variatiile mari de nivel ale apei s-a
12.2020 12
dispus sub dale un filtru invers alcatuit dintr-un strat de piatra sparta refuz de ciur 0-40mm, de 15cm
grosime, continuat cu un filtru din geotextil netesut cu grosimea de 300 g/m2. Pereul si filtru
reazema continuu pe masivul de umplutura din material local selectat si bine compactat (95-97%
Proctor normal). Tot in acest scop, placile vor fi prevazute, in zona centrala, cu barbacane din PVC
avand 90mm diametru.
IV.2.2 Tronsonul 2 – aparare de mal brat Borcea
Este tronsonul, lung de circa 135,00m, cuprins intre capatul tronsonului de racord cu portul
turistic si capatul dinspre Dunare al asa-numitului tronson de racord (cu lacul Jirlau).
Trebuie mentionat faptul ca, in proiectul initial (studiul de fezabilitate aprobat), acest tronson
si sectiunea tip propusa reprezenta, pe o lungime de cca 350m, intreaga amenajare propusa.
Necesitatea racordarii cu malul amonte al lacului Jirlau a aparut ca urmare a imposibilitatii, din
conditii administrative, a dezafectarii bazei de canotaj existente la circa 175m de inceputul apararii
de mal. In viitor se preconizeaza totusi ca aceasta baza sa fie dezafectata (oricum este inundata la
nivele ale Dunarii chiar sub nivelul Q10%), urmand a fi reamplasata in alta zona, in conditii mai
avantajoase, iar apararea de mal propriu-zisa a bratului Borcea (tronsonul 2, acesta) sa fie
continuata conform investitiei initiale.
Apararea de mal se va realiza cu taluz inclinat, cu berma intermediara situata aproximativ la
jumatatea taluzului.
In sectiune transversala curenta, solutia tehnica adoptata se prezinta astfel:
- La coronament, respectiv la cota +15,80 mdMN, s-a prevazut o grinda din beton armat
monolit de clasa C30/37, avand aceleasi dimensiuni cu grinda de la tronsonul de racord cu
portul;
- Incepand de la coronament pana la cota +10,05mdMN s-a prevazut pereu din dale din beton
armat prefabricat de clasa C30/37, cu panta 1:2, dalele avand dimensiunile 0,20 x 1,00 x
1,50m; ca si in cazul portului turistic, dalele vor fi prevazute cu barbacane din PVC Ø=90mm;
dalele vor fi asezate, prin intermediul unui strat de nisip pilonat de 3cm grosime, pe suport
filtrant alcatuit din 20cm piatra sparta, 10cm balast si la baza geotextil netesut cu densitatea
de 300 g/mp;
- Pereul sprijina la baza, la cota +10,05 mdMN, pe o grinda din beton armat monolit, avand
dimensiunile 0,80x1,00m. Grinda este inglobata intr-un prism din piatra bruta, cu
dimensiunile pietrei intre 200 si 600 kg/buc, care se continua apoi pe taluz formand o
carapace de protectie de 1,00m grosime. Berma de la cota +10,05 mdMN are in total 3,00m
lungime. Grinda reazema pe un sir din piloti din beton armat prefabricat de clasa C30/37.
Pilotii au sectiunea patrata 0,35x0,35m si lungimea de 10,00m si sunt dispusi la 3,00m
distanta interax;
- Taluzul se continua, incepand de la cota bermei, cu protectia formata din carapacea din
piatra bruta mare avand ca strat suport piatra bruta cu dimensiunile 10-50 kg/buc, in
12.2020 13
grosime de 40cm; panta taluzului este 1:1,5; stratul suport este la randul sau asezat pe o
saltea alcatuita din doua straturi de geotextil umplute cu nisip;
- La cota proiectata a talvegului, +5,00 mdMN, s-a prevazut in fata apararii de mal o saltea din
geotextil umplut cu nisip si lestata cu piatra bruta de mici dimensiuni, lungimea saltelei in
fata prismului fiind de 10,00m.
Inspre incinta, digul va avea taluzul cu panta 1:2, este prevazut cu o berma de 2,00m
lungime la cota +14,30 mdMN si va fi imbracat cu un strat vegetal de 0,15m grosime.
In cadrul acestui tronson intra si structurile de legatura acvatoriu – teren la nivel
coronament, respectiv pasarela de legatura pentru pasageri de la gara fluviala la pontonul fluvial cu
dimensiunile 8x30m, care va permite acostarea a doua autobuze de tip fluvial. Pasarela va rezema la
capatul superior pe un suport din lemn fixat intr-un ancastrament din beton armat monolit, iar la
partea inferioara va culisa, pritr-un dispozitiv special, pe puntea pontonului, asigurand astfel accesul
mal-acvatoriu la orice nivel al apelor Dunarii. Pasarela va fi de tip sistem spatial grinda cu zabrele si
va avea o lungime de 30,00m.
Aproape de capatul aval al tronsonului 2 s-a dispus structura rampei de lansare a
autobuzului fluvial la apa. Aceasta reprezinta practic o a doua cale de transport naval pasageri din
cadrul acestei investitii.
Rampa de lansare propriu-zisa este realizata din pavele abnorme de 23cm grosime, cu
dimensiunile in plan 2,10 x 6,00m. Rosturile dintre pavele, de cca 2cm grosime, vor fi etansate cu
mastic de bitum. Pavelele sunt asezate pe un strat de baza alcatuit din 10cm nisip si 35cm piatra
sparta. Rampa astfel realizata are o panta de 1:6 si o lungime totala de 65,70m. Rampa se termina la
cota talvegului cu o grinda din beton ingropata cu dimensiunile 0,80(0,90) x 1,10m. Pentru
racordarea la dimensiunile apararii de mal propuse si cu scop de protectie impotriva afuierilor s-a
prevazut aceeeasi saltea din doua fete de geotextil umpluta cu nisip, pe o lungime de cca 11,30m.
IV.2.3 Tronsonul 3 – tronson de legatura aparare de mal Borcea – protectie mal lac Jirlau
Aceasta zona se caracterizeaza prin faptul ca taluzul apararii de mal se practica pana la cota
terenului natural, situata intre 12,00 si 12,50 mdMN.
Inaltimea taluzului digului astfel realizat rezulta de cca. 3,50m. Mai mult, trebuie specificat
faptul ca aceasta zona va avea rol de protectie de mal pe o perioada limitata: apararea de mal
propriu-zisa (vezi pct a)) va continua de-a lungul bratului Borcea, dupa ce problema bazei de canotaj
din aval va fi rezolvata (stramutare baza canotaj in alt amplasament sau continuarea apararii de mal
cu lucrari de ocolire si protectie a bazei existente).
Lungimea acestui tronson este de cca 123,00m.
Solutia propusa pe aceasta zona consta in:
- dig cu taluzul dinspre exteriorul incintei (taluzul aval in acest caz) pereu din dale
0,20x2,00x3,00m, din beton armat turnat monolit cu panta 1:2, la fel ca in cazul apararii
12.2020 14
malului bratului Borcea; pereul reprezinta protectia masivului de umplutura care se va

realiza peste cota terenului natural pentru aducerea la cota din proiect (+15,80 mdMN);
pereul va fi asezat pe un filtru invers alcatuit din piatra sparta si balast, avand la baza un
filtru geotextil netesut cu densitatea de 300 g/mp;
- grinda de coronament (idem pct a)) si grinda din beton armat monolit, 0,75x1,10m, la
baza pereului;
- inspre incinta, digul va avea taluzul cu panta 1:2, este prevazut cu o berma de 2,00m
lungime la cota +14,30 mdMN si va fi imbracat cu un strat vegetal de 0,15m grosime.
IV.2.4 Tronsonul 4 - protectie mal lac Jirlau
Pentru inchiderea incintei, asigurarea accesului auto la gara fluviala si datorita imposibilitatii
continuarii apararii de mal propriu-zise de-a lungul bratului Borcea, a fost nevoie de continuarea
apararii de mal proiectate de-a lungul taluzului amonte al lacului Jirlau, pana la incastrarea in
rambleul drumului national 3B Bucuresti – Chiciu.
In prezent, situatia pe malul lacului Jirlau se prezinta astfel:
- lacul este un luciu de apa conform definitiei clasice numai cu numele, apa aparand din cand
in cand la deversarea conductei de refulare de la statia de pompare care deserveste niste canale de
irigatii ale ANIF-ului; in trecut, a fost utilizat si ca lac de agreement pentru locuitorii municipiului
Calarasi; prin prezenta investitie este posibil, in viitorul apropiat, ca acest lac sa-si redobandeasca
functiunea pe care a avut-o pana in urma cu 15-20 ani;
- conturul lacului este alcatuit dintr-un dig continuu, care constituie si rambleul drumului de
acces (drum accesibil traficului auto); calea de rulare a drumului se prezinta in conditii proaste,
existand zone numeroase cu crapaturi, denivelari, fisuri in imbracamintea asfaltica precum si zone in
care se remarca tasarea excesiva a patului de fundatie; in plus, prin sistematizarea pe vertical
propusa prin prezentul proiect, este nevoie evident si de suprainaltarea caii de acces;
-de asemenea, protectia de mal care constituie si rambleul dinspre lac al drumului, are
pereul din beton in stare de degradare evidenta.
Avand in vedere cele de mai sus, prin proiect s-a adoptat o solutie care sa evite lucrari
costisitoare de desfacere si refacere a constructiilor existente.
Astfel, s-a adoptat solutia cu o aparare de mal tip semi-taluzat, avand la baza un zid vertical
continuu realizat sub forma unui ecran din palplanse metalice, continuat cu un taluz pereat cu dale
din beton turnate pe loc; pereul sprijina la baza pe grinda de legatura din beton armat a ecranului
din palplanse si se termina, la nivelul coronamentului, cu o grinda masiva din beton armat monolit;
protectia de mal astfel realizata are si rol de consolidare a malului existent, „imbracand” apararea
existenta (taluz pereat si drum de acces la coronament) pentru aducerea la cota din proiect; intre
terenul existent si noua linie a malului e va realiza o umplutura din piatra bruta (in spatele zidului din
palplanse), continuata cu umplutura pentru diguri din material local sau deseuri de cariera.
Caracteristici tehnice ale solutiei propuse:
12.2020 15
- general: suprainaltare cota dig existent, cu circa 1,30-1,50m, pana la cota generala a proiectului
(+15,80 mdMN); se realizeaza un nou dig, in continuarea digului de pe tronsonul 3; racordarea cu
terenul natural din interiorul incintei astfel create se realizeaza cu un taluz cu panta 1:2, avand o
berma de 2,00m lungime la cota +14,30 mdMN; la fel ca la celelalte tronsoane, taluzul dinspre
incinta va fi innierbat, fiind prevazut un strat vegetal de 15cm grosime;
- ecran din palplanse tip LARRSEN 607n, GP270, H = 7,00m, amplasat cu circa 1,00m fata de linia
cotei inferioare a taluzului existent;
- grinda din beton armat monolit 0,90 x 0,60m, cota superioara +14,30 mdMN;
- de la cota +14,30 mdMN pereu din dale din beton 0,20x2,00x3,00m turnate pe loc;
- grinda la coronament (cota +15,80 mdMN) realizata din beton armat monolit C25/30, cu
dimensiunile 0,54x1,00m.
- filtru realizat din geotextil netesut 300 g/mp, peste care se aseaza un filtru invers format din balast
10cm si piatra sparta 20cm;
- strat de separare din geotextil intre umplutura din material local si umplutura din piatra bruta din
spatele ecranului de palplanse.
V. CRITERII AVUTE IN VEDERE LA PROIECTARE
In acest capitol se redau succint principalele criterii si ipoteze avute in vedere la proiectarea
infrastructurii hidrotehnice – aparare de mal si constructii de lansare ambarcatiuni la apa, ce
constituie obiectul prezentului proiect.
V. 1 Norme si standarde avute in vedere la proiectare
Tabelul V-1. Normele şi standardele române
1. Porturi și căi
navigabile
NP 106-2004 Norme referitoare la proiectarea porturilor fluviale
STAS 11208-90 Lucrări portuare. Planul de situaţie general. Specificaţii de proiectare
STAS 4014-80 Norme de protecția muncii pentru lucrările de construcții hidrotehnice la

suprafață și pe apă ale Ministerului Industriilor, redactarea a II-a/1993
GP 068-02 Sugestii în proiectarea de platforme portuare
NP 077-02 Norme de proiectare anti-seismică a structurilor fronturilor gravitaţionale de

la apă
NP 078 – 02 Norme de proiectare referitoare la protejarea cheului pe perioada de legare

la cheu a navelor
GE 050 – 2002/BC 16- Ghid de elaborare a conţinutului cadru pentru evaluarea impactului asupra
12.2020 16
17/2005 mediului şi activităţi referitoare la aranjarea portului şi căilor navigabile.
2. Fundaţii şi teren de
fundare
STAS 2561/1-4 Solul de fundare. Piloţi – clasificarea şi terminologia. Testele de determinare

şi piloţii fundaţiei. Precizările generale de proiectare. Piloţi foraţi de diametru
mare.
STAS 7484-74 Elemente de beton prefabricate şi pre-tensionate. Piloţi
STAS 3300/1,2-85 Solul de fundare. Calcule principii generale şi calcule pentru fundaţii de mică
adâncime.
C 29 – 85 Norme privitoare la îmbunătăţirea terenului de fundare prin metode

mecanice.
NP 074-02 Norme privitoare la principii, precizia şi metode de colectare a datelor

referitoare la solul de fundare.
GT 035-02 Specificaţii referitoare la realizarea şi verificarea documentaţiei geotehnice în

construcţii.
3. Palplanşe
SR EN 10248-1,2;1996 Palplanşe din oţel laminat la cald . Condiţii tehnice şi toleranţe
SR EN 10249-1,2; Palplanşe din oţel laminat la rece. Condiţii tehnice si specificaţii

1996
4. Incarcari (general)
STAS 10101/OB-87 Încărcări în construcţii. Clasificarea încărcărilor şi clasificarea căilor de rulare şi

a podurilor rutiere.
STAS 10101/0-75 Încărcări în construcţii. Clasificarea şi gruparea încărcărilor
STAS 10101/1-78 Încărcări în construcţii. Greutăţi tehnice
STAS 10101/2-78 Încărcări în construcţii. Încărcări în timpul operării
STAS 10101/20-23 – Încărcări în construcţii. Încărcări din vânt, zăpadă şi temperaturi exterioare.
90 (92)
PE 724-93 Normativ pentru clasificarea, structurarea şi evaluarea încărcărilor pentru

construcţii hidrotehnice. Normative de proiectare pentru evaluarea
încărcărilor pentru construcţii hidrotehnice.
12.2020 17
5.Lucrări hidrotehnice
(generalităţi)
STAS 4273-83 Construcţii hidrotehnice. Importanţa clasei de construcţie
STAS 4068/1,2 Descărcări de debit maxime. Determinarea descărcărilor anuale maxime,

volume de apă şi probabilităţi anuale
STAS 7883 – 90 Construcţii hidrotehnice. Supravegherea comportării în timp. Aspecte

generale
STAS 10355-84 Indicatii pentru proiectarea taluzurilor şi lucrări de consolidare pe diguri de

apărare împotriva inundaţiilor şi canale.
6. Roci
SR EN 13383-1:2003 Agregat din piatră pentru umplutură. Partea 1: Specificaţii
STAS 6200/16-83 Utilizarea rocilor în construcţii. Grad de compactare, porozitate şi test de

determinare a coeficientului de saturaţie.
SR 667-2000 Agregate naturale şi pietre prelucrate pentru drumuri. Condiţii tehnice

referitoare la calitate.
SR 662 :2002 Construirea de drumuri. Roci de carieră . Condiţii tehnice referitoare la

calitate.
SREN13383/1/2003 Produse din rocă naturală pentru construcţii. Terminologie.
SREN 14158/2004
DECISION NO. Roci naturale pentru construcţii. Clasificare.

25/2004 and STAS
5090 - 1983
SREN 12371/2002 Piatră naturală prelucrată. Metode de testare fizic-mecanic şi mineralogic.

Testul de rezistenţă la şoc mecanic.
SREN 12372/2007
STAS 6200/9-92 Piatră naturală prelucrată. Testul de rezistenţă la frecare pe drum uscat.
STAS 6200/7/71 Piatră naturală prelucrată. Testul fizic, mecanic şi mineralogic. Testul de
densitate şi greutate volumică.
STAS 6200/3-81 Piatră naturală prelucrată în construcţii. Determianrea compactităţii,

porozităţii şi coeficientul de saturaţie.
12.2020 18
V. 2 Legislatia avuta in vedere la proiectare
Tabelul V-2. Legislatia româna
DOCUMENT NORMATIV DESCRIERE
Legea nr. 10 / 1995 Legea referitoare la calitatea în construcţiei
Legea nr. 26/ 1995 Codul forestier
Legea nr. 45/ 1995 Legea privitoare la protecţia naţională
Legea nr. 50/ 1991 Legea privitoare la autorizarea execuţiei a lucrărilor de construcţie
Ordin nr. 1430/2005 Privitor la aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea legii
nr. 50/1991 republicată-privitor la autorizarea şi executarea
lucrărilor de construcţie.
Legea nr. 82/ 1995 Adminsitrarea rezervei naturale Delta Dunării
Legea nr. 107/ 1995 Legea apelor
Legea nr. 125 / 1995 Amendamente şi completări Legea nr.50/1991
Legea nr. 137 / 1995 Legea privitoare la protecţia mediului
Legea nr. 243 / 1995 Aprobarea GEO nr. 105 graniţa statală română
Legea nr. 258/2006 Modificarea şi completarea a Ordonanţei Guvernamentale nr.

43/2000. privitoare la protecţia patrimoniului arhitectural şi
declararea zonelor arheologice ca zone de interes naţional.
Legea nr. 453 / 1995 Amendamente la Legea nr. 50/1991
DGR nr. 272 / 1994 Decizie privitoare la regulile aprobate privitoare la controlul
calităţii în construcţii
DGR nr. 273 / 1994 Decizie privitoare la respectarea regulilor în construcţii şi la
utilizarea instalaţiilot aferente.
DGR nr. 766 / 1997 Aprobarea unor reguli privitoare la calitatea construcţiilor
DGR nr. 940/2006 Privitor la modificarea şi completarea Regulamentului pentru

preluarea construcţiei şi a lucrărilor de instalaţii, aprobat de
Guvernul României prin Decizia nr. 273/1994;
DGR nr. 1179/2002 Privitor la aprobarea Structuriia dispozitivului general şi a
metodoliogiei pentru desenarea dispozitivului general pentru
12.2020 19
obiectivele investiţiei şi lucrări.

DGR nr. 1072/2003 Privitor la aprobarea Inspectoratului Statal pentru Construcţii
pentru documentarea tehnică-economică referitor la obiectivele
investiţiei finanţată din fonduri publice.
ORDONANŢĂ nr.42 din 28 august 1997
privind navigatia civila
Regulamentul de navigație pe Dunăre în sectorul românesc ediția
2013
ORDINUL Nr. 527/29 iunie 2016 pentru aprobarea Regulamentului
privind cerințele minime de pregătire, precum și condiţiile de
obţinere a certificatelor internaţionale de conducător de
ambarcaţiune de agrement
Alte reglementări și normative tehnice din domeniu în vigoare
V. 2 Criterii care stau la baza proiectarii lucrarilor hidrotehnice
Criteriile care au stat la baza proiectarii si alegerii tipurilor de lucrari hidrotehnice au fost:
- conditii specifice legate de curgerea apei, debit, viteza minima, medie, maxima, panta
hidraulica, rugozitate, inaltime de apa;
- stabilitatea lucrarilor la diferite actiuni ale apei;
- conditionari date de navigatia pe bratul Borcea, si in general de activitatea de navigatie ce se
va desfasura in aceasta zona, mai ales avand in vedere executia si exploatarea viitorului port
turistic din amonte;
- morfologia albiei, obstacole naturale, invecinarea cu constructii existente;
- tendintele naturale ale albiei;
- natura terenului din albie si din maluri, tendinte de afuieri sau colmatari;
- mentinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic;
- tehnologia de realizare;
- perioada si modul de realizare a lucrarilor, respectiv asigurarea adoptata pentru nivelul de
lucru;
- posibilitatea de aprovizionare locala cu material si utilitati;
- caracterul după durata de exploatare - definitiv;
- costul lucrarilor cat mai redus;
- solutii tehnice care sa necesite interventii cat mai reduse pentru intretinere.
VI SECURITATEA SI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR.
GESTIONAREA DEŞEURILOR
12.2020 20
VI.1 Securitatea si sanatatea in munca
In perioada executiei lucrarilor se vor respecta prevederile generale din

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, HG 1425/2006, privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca
nr. 319/2006, cu modificari si completari, HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile si alte reglementari specifice privind securitatea si
sanatatea in munca in functie de domeniul lucrarilor prevazute in proiect precum si de masurile
impuse cu ocazia controalelor privind securitatea si sanatatea in munca, efectuate de catre organele
abilitate.
Executantul lucrarii proiectate va lua masuri, prin lucratorii desemnati cu securitatea si
sanatatea in munca, pentru stabilirea tuturor masurilor de securitatea muncii necesare pentru toate
tipurile de lucrari proiectate, in functie de materialele, utilajele, sculele folosite la executarea
lucrarilor prevazute in proiect, in conformitate cu legislatia de securitate si sanatate in munca aflata
in vigoare.
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 publicata in MO 646/2006. Legea preia
Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
(JOCE) nr. L 183/1989;
 Hotararea Guvernului nr. 1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;
 Hotararea Guvernului nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea normelor
metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii 319/2006, aprobate prin HG
1425/2006;
 HG 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 , aprobate prin HG 1425/2006;
 HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
Hotararea transpune Directiva 1989/654/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
 HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca. Hotararea transpune Directiva 1989/655/CEE
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
12.2020 21
 HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre

lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. Hotararea transpune
Directiva 89/656/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L
393/1989.
 HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la
locul de munca. Hotararea transpune Directiva 92/58/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
 HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare
sau mobile. Hotararea transpune Directiva 92/57/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr L 245/1992.
 HG 1875/2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate
expunerii la azbest. Hotararea transpune prevederile Directivei 83/477/CEE, publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983, impreuna cu toate
modificarile sale.
 HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de zgomot. Hotararea transpune Directiva 2003/10/CE,
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 42/2003.
 HG 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii. Hotararea transpune Directiva 2002/44/CE
publicata in Jurnalul Oficial (JOCE) nr. L 177/2002.
 HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare. Hotararea transpune Directiva 1990/269/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.
 H.G. nr. 355/2007 – privind supravegherea sanatatii lucratorilor modificata si completata.
H.G. nr. 355/2007 – privind supravegherea sanatatii lucratorilor modificata si completata.
Conform H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru
santierele temporare sau mobile pe durata elaborarii proiectului coordonatorul in materie de
securitate si sanatate in munca numit va intocmi urmatoarele instrumente ale coordonarii:
A. Planul de securitate si sanatate, care va cuprinde:
12.2020 22
- cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe santier;
- specificarea riscurilor ce pot aparea;
- indicarea masurilor de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
- masurile specifice privind lucrarile care se incadreaza in una sau mai multe categorii
cuprinse in Anexa nr.2 (art. 17 din H.G.300/2006).
B. Registrul de coordonare
Conform art. 38 din H.G. 300/2006, coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe

durata elaborarii proiectului lucrarii trebuie sa deschida un registru de coordonare si sa-l transmita
coordonatorului numit pe perioada realizarii lucrarii. “Registrul de coordonare”pe baza unui proces-
verbal care va fi atasat la acesta.
C. Dosarul de interventii ulterioare
Conform art. 43 din H.G. 300/2006, “Dosarul de interventii ulterioare” va fi transmis

coordonatorului numit in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, pe baza unui
proces-verbal care va fi atasat dosarului.
În documentatiile de specialitate prin solutiile adoptate, vor fi respectate obligatiile ce revin

unitatilor de proiectare privind securitatea si sanatatea în munca, prevazute în art.51 din
HG300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau
mobile. De asemenea se vor respectat prevederile Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006
si HG 1425/2006 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii, modificate si
completate cu HG 955/2010.
Se vor lua în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate şi

sănătate prevăzute în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în ceea ce priveşte
alegerea soluţiilor tehnice si estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de
lucru.
Respectivele masuri adoptate în faza de proiectare, conforme normelor de securitate si
sanatate a muncii, au scopul de a elimina riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a
12.2020 23
lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca, îndeplinind obligatiile prevazute în

Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319-2006 .
Conducatorul unitatii de executie, precum si reprezentantul beneficiarului care urmaresc

realizarea lucrarilor, au obligatia sa aplice în activitatea de realizare a lucrarilor toate prevederile
legale privind securitatea si sanatatea in munca.
VI.2 Protectia civila, situatii de urgenta si apararea impotriva incendiilor
La executia lucrarilor se va respecta legislatia in vigoare privind situatiile de urgenta si apararea

impotriva incendiilor:
 Legea 481/2004 privind protectia civila – MO 1094/2004 modificata si republicata in 2008

(MO 554/22.07.2008)
 Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incemdiilor – MO 307/21 iulie 2006.
 Ord. 166/2010 al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Dispozitiilor

generale privind apararea impotriva incendiilor la constructii si instalatiile aferente – MO
559/09.08.2010.
 Ord. 210/20007 al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Metodologiei

privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu – MO 360/28.05.2007
modificat cu ord. 663/2008 - MO 822/08.12.2008.
 Ord. 14/2009 al viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor pentru aprobarea

Dispozitiilor generale de aparare impotriva incendiilor la amenajari temporare in spatii
inchise sau in aer liber – MO 326/15.05.2009.
 Ord. 163/2007 al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor

Generale de aparare impotriva incendiilor – MO 216/29.03.2007.
 OMAI 1474/2006 Pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregatire si

desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta.
 OMAI 712/2005 Pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in

domeniul situatiilor de urgenta.
12.2020 24
 OMAI 786/2005 Privind modificarea si completarea „LLNK 12005 712 50EI01 0 63” Ordinului
ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta.
VI.3 Gestionarea deşeurilor
La execuţia lucrărilor se va respecta legislatia în vigoare privind gestionarea deseurilor:
 OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG 78/2000 privind regimul
deşeurilor – MO 790/19.09.2006.
 Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice .
 HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul
României-MO 672/30.09.2008.
 HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor – MO394/10.05.2005, modificata şi completata
prin HG 1292/2010 – MO 862/22.12.2010.
 HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – MO 659/2002.
 HG 1872/2006 pentru modificarea şi completarea HG 621/2002 privind gestionarea
ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje – MO 15/10.01.2007.
 HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate – MO 199/22.03.2007.
 HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase
– MO 667/25.09.2008.
VI.4. Masuri pentru unitatea de montaj
In perioada executiei lucrarilor si pana la darea in exploatare unitatea de montaj va respecta

urmatoarele:
I7- 2011 Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalatiilor electrice

aferente cladirilor.
NSPM Cod 65/2002 Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul şi distributia energiei
electrice.
12.2020 25
SRCEI 61250-52 Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Sistem de pozare.

SREN 61140 Protectia impotriva socurilor electrice.
SRHD 384.4.48 2;51 Protectia pentru asigurarea securitatii. Alegerea masurilor de securitate.
SR CEI 61200-413 Protectia impotriva atingerilor indirecte

SR CEI TR 62066 Supratensiuni si protectia impotriva supratensiunilor in retelele de joasa
tensiune.
CR EN 50110-1,2 Exploatarea instalatiilor electrice protectie in functie de influentele externe.
Protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa a partilor conductoare neizolate
ale instalatiilor electrice, aflate normal sub tensiune, este realizata prin:
- izolarea de lucru (acoperirea cu materiale izolante a partilor active) a echipamentelor este
realizata prin fabricatie (ex. conductoare, cabluri etc).
- inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectie prin carcasare) sunt
realizate la tablouri si celulele postului.
- impiedicarea accesului persoanelor neavizate la instalatiile electrice.
Protectia impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta a partilor conductoare izolate
ale instalatiilor electrice, care pot fi accidental sub tensiune, este realizata prin:
- legarea la priza de pamant a carcaselor si a tuturor partilor metalice ce pot fi puse
accidental sub tensiune. Se va verifica valoarea rezistentei legarii la pamant care trebuie sa fie < 4 Ω.
- utilizarea protectiei diferentiale <30 mA.
Se insista asupra limitarii accesului in zona lucrarilor numai pentru persoanele autorizate.
Aceste masuri de protectia muncii nu sunt limitative, ele pot fi extinse de executant in
vederea evitarii producerii accidentelor de munca.
VI.5. Masuri pentru unitatea de exploatare
La exploatare se vor respecta in special:
SRCEI 61250-52 Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Sistem de pozare.

SREN 61140 Protectia impotriva socurilor electrice.
12.2020 26
SRHD 384.4.48 2;51 Protectia pentru asigurarea securitatii. Alegerea masurilor de securitate.
SR CEI 61200-413 Protectia impotriva atingerilor indirecte

SR CEI TR 62066 Supratensiuni si protectia impotriva supratensiunilor in retelele de joasa
tensiune.
CR EN 50110-1,2 Exploatarea instalatiilor electrice protectie in functie de influentele
externe.
Protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa a partilor conductoare
neizolate ale instalatiilor electrice, aflate normal sub tensiune, este realizata prin:
- izolarea de lucru (acoperirea cu materiale izolante a partilor active) a
echipamentelor este realizata prin fabricatie (ex. conductoare, cabluri etc).
- inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectie prin carcasare)
sunt realizate la tablouri si celulele postului.
- impiedicarea accesului persoanelor neavizate la instalatiile electrice.
Protectia impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta a partilor conductoare
izolate ale instalatiilor electrice, care pot fi accidental sub tensiune, este realizata prin:
- legarea la priza de pamant a carcaselor si a tuturor partilor metalice ce pot fi puse
accidental sub tensiune. Se va verifica valoarea rezistentei legarii la pamant care trebuie sa
fie < 4 Ω.
Intocmit,
Ing.Balcu Alexandru
12.2020 27

Memoriu - Constructii Hidrotehnice-Aparare de mal-PAC-decembrie 2020-Alex

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu - Constructii Hidrotehnice-Aparare de mal-PAC-decembrie 2020-Alex

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC MSKONCEPT ARHISTUDIO SRL

Str. Tudor Vladimirescu nr. 15 Bis, mun.Calarasi, jud.Calarasi

MEMORIU TEHNIC CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE

OBIECTUL PROIECTULUI Imbunatatirea sigurantei navigabilitatii pe

AMPLASAMENT Intravilan,U.P.II Chiciu, mun.Calarasi,

BENEFICIAR CONSILIUL JUDETEAN CALARASI

PROIECTANT SC MSKONCEPT ARHISTUDIO SRL

DATA ELABORARII 12.2020

II. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL

Lucrarile sunt amplasate in intravilanul municipiului Calarasi, conform P.U.G. si R.L.U.

- Baze de agrement, parcuri de distractii;

vecinatati : N – Lac agrement Jirlau;

• la vest: retras 23,69m de la limita de propietate cu lot NC 29954;

II.2.1 Clima si fenomenele naturale specifice zonei

II.2.3 Adancimea de inghet

II.2.4 Incadrarea seismica

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de

II.2.5 Date geotehnice

In continuare, se redau principalele concluzii si recomandari ale investigatiilor geotehnice.

Conform normativului NP074/2014 terenul de fundare al construcției se încadrează în

 Din punct de vedere granulometric, probele analizate se încadrează în categoria

Din punct de vedere al fundarii, constructiile hidrotehnice proiectate au fundatii de

II.2.6 Date hidrologice

Crt. hidrografic hidrometrică măsurători de referinţă planului “0” al planului “0” al

* Distanţa de la bifurcarea fluviului Dunărea: braţul Borcea şi Braţul Dunărea Veche.

Tabelul 4 Valorile debitelor de apă maxime anuale cu diferite probabilităţi

1% 16470 2410 14,6

2% 15700 2260 14,4

5% 14610 2050 14,0

10% 13690 1880 13,7

Se observa din tabel cresterea nesemnificativa a repartitiei o data cu cresterea debitelor de

Tabelul 5 Niveluri corespunzătoare debitelor cu diferite probabilităţi

1% 2410 879 16.1 15.7

2% 2260 839 15.7 15,3

5% 2050 779 15.1 14,7

10% 1880 727 14.6 14,2

Tabelul 4 Valorile debitelor de apă maxime anuale cu diferite probabilităţi

75% 2200 52,3 2,4

80% 2110 47,7 2,3

90% 1890 40,7 2,2

95% 1740 37,8 2,2

Se observa din tabel cresterea nesemnificativa a repartitiei o data cu cresterea

III. CLASA SI CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI

În conformitate cu STAS 4273 – 83, lucrările hidrotehnice proiectate pentru atingerea

hidrotehnice de aparare proiectate este III (importanţă medie a construcţiilor hidrotehnice),

IV. DESCRIEREA LUCRARILOR HIDROTEHNICE PROIECTATE

IV.1 Descrierea generala a lucrarilor hidrotehnice proiectate

Lucrările hidrotehnice ocupa un rol principal in ansamblul tehnico – economic al investitiei.

IV.2 Date tehnice privind lucrarile proiectate

IV.2.1 Tronsonul 1 – racord aparare de mal Borcea – port turistic

In amonte de amenajarea care face obiectul prezentului proiect, se va construi un port de

IV.2.2 Tronsonul 2 – aparare de mal brat Borcea

malului bratului Borcea; pereul reprezinta protectia masivului de umplutura care se va

V. CRITERII AVUTE IN VEDERE LA PROIECTARE

Tabelul V-1. Normele şi standardele române

NP 106-2004 Norme referitoare la proiectarea porturilor fluviale

STAS 11208-90 Lucrări portuare. Planul de situaţie general. Specificaţii de proiectare

STAS 4014-80 Norme de protecția muncii pentru lucrările de construcții hidrotehnice la

NP 077-02 Norme de proiectare anti-seismică a structurilor fronturilor gravitaţionale de

NP 078 – 02 Norme de proiectare referitoare la protejarea cheului pe perioada de legare

17/2005 mediului şi activităţi referitoare la aranjarea portului şi căilor navigabile.

STAS 2561/1-4 Solul de fundare. Piloţi – clasificarea şi terminologia. Testele de determinare

STAS 7484-74 Elemente de beton prefabricate şi pre-tensionate. Piloţi