CARACTERISTICILE ZONEI DE

RESPONSABILITATE.
FACTORI DE RISC EXISTENTI –
CLASIFICAREA OBIECTIVELOR DIN
COMPETENTA DIN PUNCT DE VEDERE AL
PROTECTIEI CIVILE. EVALUAREA SI
ACOPERIREA RISCURILOR
 - zone cu/fara aglomerari de persoane;
 - spatii de cazare si alimentatie publica;
 - obiective culturale;
 - obiective industriale (nucleare, chimice, energetice etc);
 - surse de risc;
 - continutul planului de acoperire a riscurilor.
 1. COORDONATE ALE JUDEŢULUI CONSTANŢA

Judeţul Constanţa este situat în partea de S‑E a României,

învecinându‑se la nord cu judeţul Tulcea, la est cu Marea Neagră, la
sud cu Bulgaria şi la vest cu fluviul Dunărea. Suprafaţa judeţului
Constanţa este de 7071 km şi ocupă în acest sens locul 8 între
judeţele României. Din punct de vedere teritorial‑administrativ este
constituită din 3 municipii, 9 oraşe, 56 comune şi 176 sate.
Forma de relief predominantă în această regiune este podişul cu
altitudine joasă, cu valori sub 200 de metri, doar în nordul judeţului
altitudinea atingând pe alocuri 250 m. Podişul Casimcea ocupă
partea de nord a judeţului, iar în partea de sud se întinde podişul
Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înaltă având un aspect
calcaros.
 Reţeaua hidrografică s‑a îmbogăţit prin darea în
exploatare a Canalului Dunăre Marea Neagră pe o
distanţă de 64,2 km, Canalul Poarta Albă‑Midia
Năvodari pe o distanţă de 27,5 km şi alte canale de
irigaţie din Valea Carasu.
 Regimul climatic temperat – continental, caracteristic
judeţului Constanţa, este influenţat local de poziţia
sa geografică, între Dunăre şi Marea Neagră. În zona
litorala, climatul temperat‑continental prezintă o
puternică influenţă marină. Climatul marin este
caracterizat prin veri a căror căldură este atenuată de
briza mării şi ierni blânde, marcate de vânturi
puternice şi umede care bat dinspre mare. Valorile
temperaturilor medii anuale variază între 10 – 11 grd.
C. Precipitaţiile anuale variază între 400-500 mm,
zonă cea mai săracă în precipitaţii fiind litoralul unde
valoarea cantităţii de precipitaţii se situează sub 400
mm.
Dunărea delimitează teritoriul Dobrogei în partea de nord şi de vest.
Datorită unor mişcări de înălţare pe verticală ale Podişului Dobrogei,
malul drept al Dunării este bine individualizat faţă de zona largă
cuprinsă în sectorul bălţii Ialomiţa şi Insula Mare a Brăilei.
În amonte de Ostrov, valea Dunării se împarte în două braţe principale:
Dunărea propriu-zisă spre est şi Borcea spre vest. În sectorul Vadu Oii,
cele două braţe se unesc într-o vale comună de circa 2 km lungime; aici
s-a realizat podul rutier ce leagă Dobrogea de Muntenia.
Debitul dunării cunoaşte variaţii destul de mari: primăvara-vara. El atinge
circa 10.000 mc/s, iar vara-toamna, până la 6.000 mc/s.
Adâncimea fluviului, care ajunge până la 24 m, permite realizarea
navigaţiei fluvio-maritime. Totodată, Dunărea constituie o sursă
importantă de hidroenergie şi un izvor însemnat de apă pentru irigaţii.
Celelalte ape curgătoare din reţeaua hidrografică a Dobrogei se
caracterizează prin cursuri scurte, cu un regim foarte neregulat, produc
uneori inundaţii, iar pe timpul verii multe dintre ele seacă. După locul
de vărsare, aceste ape se pot grupa astfel:
 ape care se varsă în Dunăre, puţine la număr şi cu un debit redus, cele
mai importante fiind Topologu, Pecineaga, Cerna, Luncaviţa şi Isaccea;
 ape care se varsă în lacurile litorale ale Mării Negre cu lungimi şi debite
mai mari ca cele din vest şi nord, mai importante fiind Taiţa, Teliţa,
Casimcea, Slava, Ceamurlia şi Agighiol.
 Dacă reţeaua hidrografică din interiorul Dobrogei este
nesemnificativă, în schimb, există o foarte dezvoltată
reţea de canaluri de irigaţii grupate într-un număr de
22 sisteme, din care 15 în judeţul Constanţa şi 7 în
judeţul Tulcea, care acoperă o suprafaţă totală
irigată de 523.331 ha, din care 389.019 în judeţul
Constanţa şi 134.312 ha în judeţul Tulcea.
 Principala sursă de apă o constituie Dunărea, care
alimentează direct 8 sisteme (Videroasa, Rasova;
Seimeni; Topalu; Hârşova; Dăeni; Ostrov; Pecineaga;
Turcoaia, Măcin; Isaccea) şi, indirect prin canale
navigabile şi magistrale, 9 sisteme (Mircea Vodă,
Nicolae Balcescu, Mihail Kogălniceanu; Basarabi;
Bărăganu; Cumpăna; Topraisar; 23 August; Comana ).
Cea de-a doua sursă de apă o constituie complexul
lagunar Razim – Sinoe, care alimentează cu apă un
numar de 5 sisteme (Sinoe; Razim; Sarichioi; Bugeac –
Sarinasuf şi Babadag).
MEDIUL

 În judeţul Constanţa pe anumite porţiuni,

calitatea factorilor de mediu a fost grav afectată
şi este necesară o nouă evaluare a elementelor
determinate (sursele de poluare a aerului, apă,
solul) a efectelor acestora (zone poluante,
cursuri, oglinzi de apă afectate), precum şi
stoparea degradării atât în zonele construite cât şi
în cele naturale.
 Aria de concentrare a surselor de poluare se
întinde pe direcţia nord-sud între Midia-Năvodari
şi Techirghiol, şi pe direcţiile est-vest, între
Medgidia şi Marea Neagră. Această arie include
cele mai importante surse de poluare care
constituie în acelaşi timp şi principalele obiective
economice din judeţ. Poluanţii emişi în această
arie afectează calitatea tuturor factorilor de
mediu (aer, apă, sol şi vegetaţie) în diverse grade
INFRASTRUCTURA ŞI CIRCULAŢIA
CANALUL NAVIGABIL DUNĂRE ‑ MAREA NEAGRĂ

 Canalul navigabil Dunăre ‑ Marea Neagră, este situat

între Marea Neagră ‑ Port Constanţa Sud ‑ Agigea (km
0+000) şi fluviul Dunărea (km 64+410), respectiv km
299,300 al Dunării.
 Pe traseul canalului se află două trepte de barare, în
care sunt amplasate nodurile hidrotehnice cu ecluze
pentru trecerea navelor şi convoaielor între biefuri şi
anume: la Agigea km 1+711 şi la Cernavodă km
60+133.
 Raza minimă de curbură pe canalul navigabil este de
3.000 m.
 Suprafaţa totală a obiectivului este de 1.924,4 ha din
care suprafaţa luciului apei este de 553 ha, iar a
uscatului 1.371,4 ha.
 Obiective amplasate pe canal:
 a) Ecluze
 Ecluza Agigea
 Sasul ecluzei Agigea are o lungime utilă de 310 m şi o lăţime utilă de 25
m, iar adâncimea minimă la prag este de 6,50 m. În continuarea
sasurilor se află avanporturile amonte (1020 m) şi aval (620 m), cu o
lăţime de 150m.
 Ecluza Cernavodă
 Sasul ecluzei Cernavodă are o lungime utilă de 300m şi o lăţime utilă de
25m iar adâncimea minimă la prag este de 6,50 m. În continuarea
sasurilor se află avanporturile amonte (1020 m) şi aval (1020 m), cu o
lăţime de 150 m.
 b) Porturi
 Portul Basarabi
 Amplasat la km 24+910 mal drept, are o suprafaţă totală de 30.09
ha din care luciul apei 16.12 ha. Dispune de 9 dane (5 ‑ dane pasageri, 3
‑ dane armare nave, o dană petrol) şi de un front de aşteptare
desfacere‑refacere convoaie în lungime de 350 m dispus în amonte, mal
drept.
 Portul Medgidia
 Amplasat la km 36+610 mal drept, are o suprafaţă totală de 39.09 ha
din care luciul apei 23.23 ha. Dispune de 24 dane cu destinaţii diferite
din care una (dana 111) pentru M.Ap.N.
 c) Poduri rutiere
 Agigea – pod rutier amplasat pe autostrada A4 la km 0+540 avand
inaltimea libera h = 18.4
 Agigea ‑ pod rutier amplasat pe DN 39 Constanţa ‑ Mangalia la km 2+593
având înălţimea liberă h = 17m,
 Basarabi ‑ pod rutier amplasat pe DN 3 Ostrov ‑ Basarabi la km 23+282
având înălţimea liberă h = 17m,
 Medgidia – pod rutier amplasat pe DJ 222 Medgidia ‑ Peştera la km
4O+368 având înălţimea liberă h 17m,
 Cernavodă ‑ pod mixt rutier ‑ CF amplasat pe DN 22c Bucureşti ‑
Constanţa. la km 60+383.18 având înalţimea liberă h = 23m.
 d) Poduri C.F.
 Agigea ‑ pod CF amplasat pe linia Constanţa ‑ Mangalia la km 1+410
având înălţimea liberă h = 17m,
 Medgidia ‑ pod CF amplasat pe linia Medgidia ‑ Negru Vodă la km 36+322
având înălţimea liberă h = 17m
 Cernavodă ‑ pod mixt rutier ‑ CF amplasat pe DN 22c Bucureşti ‑
Constanţa la Ian 60+383.18 având înălţimea liberă h = 23m.
 CANALUL NAVIGABIL POARTA ALBĂ ‑ MIDIA‑NĂVODĂRI

 Canalul navigabil Poarta Albă ‑ Midia ‑ NăVodări, este situat între

punctul de desprindere (km 29+410) care corespunde km 0+000
şi Marea Neagră ‑ Portul Midia, în lungime totală de 27,500m.
 Pe traseul canalului se află două trepte de barare, în care sunt
amplasate nodurile hidrotehnice cu ecluze pentru trecerea
navelor şi convoaielor între bieftiri şi anume: la Ovidiu km
12+270 şi la Năvodări km 2+022.
 Suprafaţa totală a obiectivului este de 829.68 ha din care
suprafaţa luciului apei este de 156.94 ha, iar a uscatului 672.74
ha.
 Obiective amplasate pe canal
 a) Ecluze
 ECLUZA OVIDIU
 Sasul ecluzei are o lungime utilă de 145m şi o lăţime de 12.50m,
iar adâncimea minimă la prag în amonte este de 7m şi în aval de
1m.
 ECLUZA NĂVODĂRI
 Sasul ecluzei are o lungime utilă de 145m şi o lăţime de 12.50m,
iar adâncimea, minimă la prag este de 1m.
 b) Porturi
 PORTUL OVIDIU
 Amplasat la km 11 +000 mal drept are o suprafaţă totală de
8.17ha din care luciul apei 0.98ha. Este realizat fară bazin, prin
supralărgirea canalului navigabil,având trei tipuri de cheuri: -
vertical de greutate (pt. încărcare calcar), ‑ estacada (pt.
descărcare cărbune) şi pereat în zonă de aşteptare.
 Portul Luminiţa
 Are o suprafaţă totală de 73.86ha din care luciul apei 14.70ha. Este realizat
prin limitarea senalului navigabil de lacul Taşaul prin intermediul unui dig
de 4860m.
 c) Poduri rutiere
 Poarta Albă ‑ pod rutier amplasat pe DN 22C Bucureşti ‑ Constanţa. la km
1+063, având înălţimea liberă de 13.50m şi o deschidere centrală de 111 m.
 Ovidiu ‑ pod rutier amplasat pe DN 2A Bucureşti ‑ Constanţa la km 16+259
având înălţimea liberă de 13.50m şi o deschidere centrală de 111 m.
 Năvodări ‑ pod rutier amplasat pe DN 22B Lumina ‑ Corbu la km 25+472
având înălţimea liberă de 13.50m şi o deschidere centrală de 80m.
 Năvodări ‑ pod rutier amplasat pe DC 86 Năvodări ‑ Mamaia Sat la km
25+343 având o înălţime liberă de 13.50m şi o deschidere centrală de 132m.
 d) Poduri CF
 Poarta Albă ‑ pod CF amplasat pe linia Bucureşti ‑ Constanţa la km 0+949
având înălţimea liberă de 13.50m şi o deschidere centrală de 110m.
 Ovidiu ‑ pod CF amplasat pe linia Palas ‑ Cap Midia la km 16+651 având
înălţimea liberă de 13.50m şi o deschidere centrală de 135m.
 Năvodări ‑ pod CF amplasat pe linia Palas ‑ Cap Midia la km 25+930 având
înălţimea liberă de 13.50m şi o deschidere centrală de 80m.
PRINCIPALELE CĂI DE COMUNICAŢIE
a. Rutiere
Autostrada A2 Constanta – Bucuresti – 4 benzi de circulatie (202,7km din care
52km pe teritoriul judetului Constanta)
Autostrada A4 centura Constanta – 4 benzi de circulatie (21,7 km)
Mangalia, Constanţa, Tulcea – drum asfaltat cu 2-4 benzi de circulaţie care
traversează, la Agigea şi Ovidiu (Năvodări ), cele două canale navigabile;
Negru Vodă, Medgidia, Horia, Isaccea – drum asfaltat cu 2 benzi de circulaţie
care traversează la Medgidia canalul Dunăre – Marea Neagră;
Ostrov, Cernavodă, Hârşova, Măcin, 23 August – drum asfaltat cu două benzi de
circulaţie care traversează la Cernavodă canalul Dunăre – Marea Neagră;
Mangalia, Negru Vodă, Băneasa, Ostrov – drum asfaltat cu două benzi de
circulaţie;
Tuzla, Topraisar, Cobadin, Băneasa, Ostrov – drum asfaltat cu două benzi de
circulaţie;
Constanţa, Basarabi, Cernavodă cu ramificaţie de la Basarabi, către Cobadin,
Băneasa, Ostrov – drumuri asfaltate cu 2-4 benzi de circulaţie care
traversează canalele navigabile la Poarta Albă şi Cernavodă respectiv
Basarabi;
Constanţa, Mihail Kogălniceanu, Hârşova, Vadu Oii – drum asfaltat cu 2-4 benzi
de circulaţie care intersectează canalul navigabil Poarta Albă, Midia -
Năvodari la Ovidiu ;
 Două Cantoane, Ciucurova, Horia, Măcin, Smârdan – drum
asfaltat cu 2 benzi de circulaţie care traversează o zonă
frământată şi împădurită ;
 Tulcea, Isaccea, Luncaviţa, 23 August cu varianta către Măcin –
drum asfaltat cu 2 benzi de circulaţie .
 Din totalul de 1476,30 km, 549 km îl reprezintă drumuri "E"
(drumuri deschise traficului internaţional) şi anume E87 Smârdan
– Brăila – Tulcea – Ovidiu – Constanţa – Mangalia – Vama Veche,
E60 Urziceni ‑ Slobozia ‑ Hârşova ‑ Constanţa, E577 Brăila –
Slobozia.
 Pe teritoriul judeţului Constanţa, Direcţia Regională de Drumuri
şi Poduri Constanţa are în administrare 451 km drumuri naţionale
din care 178 km drumuri europene şi anume:
 - E 87 DN22 km 239+100 ‑ 287+400 Tulcea – Ovidiu;
 - E 87 DN39 km 5+000 ‑ 54+000 Constanţa ‑ Vama Veche;
 - E 60 DN2A km 124+000 ‑ 205+400 Hârşova – Constanţa;
 - E 675 DN 38 km 0+000 – 53+700 Agigea – Negru Vodă,
 cât şi 64 poduri însumând o lungime de 2.452 m.
 Feroviare
În judeţul Constanţa transportul feroviar principal se derulează spre
zona litoralului pe traseul Feteşti-Constanţa-Tulcea linie dublă
electrificată care face parte din magistrala nr. 8; Bucureşti-
Feteşti-Ciulniţa-Constanţa. Liniile simple neelectrificate se află
pe traseele Tulcea-Medgidia-Negru Vodă şi Constanţa-Mangalia,
Dorobanţu-Lumina-Sitorman şi Constanţa-Sitorman, ultimile două
fiind de interes industrial (S.C. Rompetrol Rafinare Petromidia
S.A.).
Transporturile feroviare sunt reprezentate de comunicaţiile
Cernavodă, Medgidia, Constanţa, Negru Vodă, Medgidia, Tulcea şi
Constanţa, Mangalia, staţiei de cale ferată Medgidia revenindu-i,
în contextul căii ferate dobrogene un rol deosebit de important.
Densitatea căilor ferate în zona litorală este de 81 km/ 1000
kmp.Comparativ, în judeţul Constanţa situaţia este următoarea:
 ‑ Total căi ferate = 460 km, din care:
 - electrificată = 128 km (102 km linie dubla;26 km linie
simplă)
 - neelectrificată = 332 km.
 ‑ Densitate căi ferate în judeţul Constanţa = 29,6km/ 1000 km.p.
 NAVALE
 Transporturile navale beneficiază de apele Mării
Negre la est şi ale fluviului Dunărea la nord şi vest (cu
posibilitatea întreruperii lor, chiar şi, temporară la
nord) şi de cele două canale navigabile în interiorul
Dobrogei. Amenajările portuare existente permit
desfăşurarea unui trafic naval complex îngreunat
uneori pe timpul iernii (perioada ianuarie – februarie)
ca urmare a creării podurilor de gheaţă în unele
sectoare.
 Două elemente esenţiale favorizează desfăşurarea
transporturilor pe apă: cursul Dunării şi vecinătatea
Mării Negre. În judeţul Constanţa, principala cale de
navigabilitate este cea maritimă, traficul
derulându‑se prin cele trei porturi maritime
Constanţa, Năvodari, Mangalia şi cinci porturi fluviale:
Ostrov, Cernavodă, Topalu, Hârşova; Medgidia, şi
Basarabi, pe Canalul Dunăre‑Marea Neagră.
 D. AERIENE
 Transporturile aeriene se derulează pe cele două
aeroporturi: Constanţa, care este în principal destinat
deservirii litoralului în anotimpul estival folosit şi ca
aeroport de rezervă pentru Bucureşti (fiind din acest
punct de vedere considerat al doilea aeroport al
ţării), şi un aeroport utilitar aflat la Tuzla.
 Infrastructura aeroportuară a fost realizată în anii
1952‑1962, iar dezvoltarea sa s‑a efectuat în anii
1963‑1976 şi continuă şi astăzi: în anul 1996 s‑a dat în
folosinţă noua aerogară care dispune de toate
facilităţile specifice unei aerogări modeme: handling,
Rent-A‑Car, Dutty‑Free, săli speciale pentru fluxurile
de pasageri destinate curselor interne şi
internaţionale.
 TELECOMUNICAŢII
 Expansiunea tehnicii avansate şi dotarea localităţilor
cu centrale telefonice moderne au dus la realizarea
unei dezvoltări notabile a legăturilor determinate în
cadrul judeţului Constanţa, un număr mare de oraşe şi
comune mai importante sunt conectate la telefonia
automată.
 Modernizarea sistemului de telecomunicaţii s‑a
resimţit prin: schimbarea reţelei clasice cu cea de
telefonie digitală la Costineşti şi Neptun; introducerea
cablurilor de fibre optice pe ruta Mangalia ‑ Constanţa
‑ Tulcea ‑ Galaţi precum şi între Mangalia şi Istanbul;
extinderea capacităţii telefonice a municipiului
Constanţa cu 15.000 de linii şi a oraşului Năvodari cu
1.000 de linii. S‑a dezvoltat în ritm alert telefonia
mobilă, cu 3 reţele care acoperă împreună întregul
judeţ.
 REŢELE EDILITARE
 În general teritoriul judeţului Constanţa are
un bun potenţial energetic, cu bune resurse
naturale şi cu o echipare tehnică care poate
satisface atât nevoile actuale cât şi cele
viitoare.
 Reţelele electrice sunt, în general, bine
repartizate în toate localităţile judeţului
Constanţa, procentul de electrificare a satelor
fiind de peste 90%. Problema majoră care
impune de la nivelul general al teritoriului
până la nivelul localităţilor şi direct al
consumatorilor, este ridicarea nivelului
calitativ al întregii echipări tehnice prin
modernizare şi retehnologizare.
 PRINCIPALELE HAZARDE CARE SE MANIFESTĂ CU
PRECĂDERE PE TERITORIUL JUDEŢULUI CONSTANŢA:

NATURALE; ANTROPOGENE.

 Având în vedere dispunerea geografică şi amploarea dezvoltării

sale economice, judeţul Constanţa este expus majorităţii
categoriilor de hazarde care se pot produce, astfel:
 - Hazarde naturale:
 Inundaţii
 Reţeaua hidrografică de pe teritoriul judeţului Constanţa poate
determina la un moment dat inundaţii de mari proporţii, datorită
ploilor abundente determinând creşteri de nivel pe fluviul Dunărea
şi pe cursurile de apă interioare ale judeţului.
 Situaţiile de risc, având drept consecinţă producerea de inundaţii,
pot fi generate de:
 perioadele de ape mari, atât pe fluviul Dunărea cât şi pe cursurile
de apă interioare;
 perioada de curgere a gheţurilor, în special pe fluviul Dunărea,
care pot determina prin blocaje, creşteri locale ale nivelurilor
apelor, având drept consecinţă producerea inundaţiilor, eroziuni
de maluri sau afectarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de
apărare împotriva inundaţiilor.
 Creşterile de nivel pe fluviul Dunărea şi pe cursurile de apă interioare
reprezintă, în accepţiunea noastră, factori de risc pentru zonele
riverane, atât în sectoarele protejate cu lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor (în situaţii excepţionale de creştere a debitelor) cât şi în
zonele libere.
 Posibilitatea prognozării creşterilor de nivel şi a monitorizării evoluţiei
şi propagării undelor de viitură, fac previzibile aceste inundaţii.
 Predispuse la inundaţii sunt zonele din arealul localităţilor Ostrov,
Băneasa, Rasova, Seimeni, Cogealac, Topalu, Hârşova, etc.
 FURTUNI LA MAREA NEAGRĂ
 Monitorizarea fenomenelor de furtună la Marea Neagră se realizează de
către Staţia Hidrologică Marină Constanţa. Din observaţiile efectuate cu
privire la regimul valurilor şi vânturilor, ca fenomene determinante ale
producerii furtunilor, rezulta existenţa unei strânse corelaţii între viteza
vântului şi regimul de înălţime al valurilor.
 Cu referire la regimul vânturilor în zona litoralului, numărul de zile pe
an cu viteza de peste 16 m/s este apreciat la cca. 76.
 În ceea ce priveşte regimul valurilor, se apreciază ca starea de calm a
mării se înregistrează în circa 8 % din zilele anului iar starea de mărime
mijlocie a valurilor se înregistrează în circa 75% din numărul de zile
dintr-un an.
 Alunecări / prăbuşiri de teren
 Zonele de risc unde pot apărea alunecări de teren sunt
localităţile dispuse pe malul Dunării, astfel: Ghindăreşti, Topalu,
Capidava; Dunărea, Seimenii Mici; Cochirleni, Rasova; Dunăreni,
Viile.
 Cutremure de pământ
 Deşi judeţul Constanţa se găseşte situat într-o zonă cu o mai
slabă activitate seismică, nu trebuie neglijat faptul că ne aflăm
la mai puţin de 300 km de zona Vrancea, iar un cutremur major
produs în acea zonă poate avea implicaţii imprevizibile pe
teritoriul judeţului nostru.
 Fenomene meteorologice periculoase (seceta, înzăpeziri,
grindina, chiciura, îngheţ, furtuni, viscol)
 Fenomenele de secetă s-au manifestat periodic pe teritoriul
judeţului ca urmare a temperaturilor ridicate din lunile iunie,
iulie; s-au înregistrat incendii izolate datorită autoaprinderii sau
neglijenţei pe linia respectării normelor PSI în special în zonele
cu culturi păioase. Ca urmare a aplicării operative a planurilor
de protecţie şi intervenţie, urmările fenomenelor meteorologice
periculoase, au fost diminuate.
 Epidemii
 Judeţul Constanţa se află pe linia a II-a de risc privind
morbiditatea crescută prin boli diareice acute – BDA
(febra tifoidă, dezinterie), hepatită, tetanos în
următoarele locaţii:
 staţiunile de pe litoral, pe timpul sezonului estival,
când se dublează populaţia din zonă;
 în localităţile unde populaţia consumă apa din Dunăre
(ex. Comuna Rasova);
 în localităţile unde se produc inundarea fântânilor
publice ca urmare a ploilor abundente.
 Epizootii
 Pe teritoriul judeţului se pot înregistra focare izolate
de trichineloză şi tuberculoză, în special în localităţile
afectate periodic de inundaţii, cum ar fi: Săcele,
Nuntaşi, Ion Corvin, Viile, Rasova, Agigea când, prin
dispariţia şi moartea unui număr mare de animale,
apar asemenea epizootii.
 - Dezastre antropogene (tehnologice):
 Accident nuclear
 Centrala nuclearo - electrică Cernavodă este construită pe malul stâng
al Canalului Dunăre – Marea Neagră la aproximativ 2 Km sud – est de
oraşul CERNAVODĂ şi la 3 km est de Fluviul Dunărea. C.N.E.-PROD.
Cernavodă este proiectată să cuprindă 5 grupuri de tip PHWR-CANDU
anvelopate, cu o putere de 3300 MWth şi 660 Mwe fiecare.
 În caz de accident nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a
anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi de fisiune sub
formă gazoasă, lichidă sau solidă..
 Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de
răspândire mică, pot ajunge în fluviul Dunărea, contaminând folosinţele
de apă din aval şi Canalul Dunăre- Marea Neagră.
 Vântul predominant în zona Cernavodă bate din direcţia din nord-est, cu
o frecvenţă mai mare iarna. Ocupaţia populaţiei din zonele de risc este
preponderent agricolă, existând 4 ferme vegetale în judeţul Călăraşi şi 7
ferme agrozootehnice în judeţul Ialomiţa. Zonă industrială o reprezintă
oraşele Cernavodă, Medgidia. Feteşti în care există agenţi economici cu
specific de materiale de construcţii, prelucrări mecanice şi industrie
alimentară.
 În baza hotărârii C.A.N.C.O.C., pentru C.N.E. Cernavodă se definesc
următoarele zone de planificare la urgenţă:
 Zonă de acţiune preventivă (PAZ) – 3 km
 Zonă de planificare a acţiunilor de protecţie urgenţe (UPZ) – 10 km
 Zonă de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung (LPZ) – 50
km;
 Accident radiologic
 Urgenţele radiologice se definesc ca fiind orice alt tip de accident în
care sunt implicate surse de radiaţii (radioterapie medicală, transport
de materiale radioactive, instalaţii de iradiere, surse de radiaţii folosite
în industrie, învăţământ şi cercetare. Dintre factorii care pot prezenta
risc radiologic pentru judeţul Constanţa, exceptând CNE PROD
Cernavodă, se pot enumera:
 căderea unor obiecte cosmice (sateliţi artificiali), care pot avea la bord
generatoare de energie cu combustie nucleară, reactoare nucleare;
 accidente provocate de aeronave sau nave fluviale care transportă
substanţe radioactive;
 accidente pe timpul transporturilor de substanţe radioactive (deşeuri
radioactive, radioizotopi folosiţi în diverse domenii economice,
ştiinţifice şi de cercetare), pe căi terestre (cu mijloace auto şi pe calea
ferată).
 Judeţul Constanţa, fiind străbătut de căile de acces rutiere şi
feroviare, precum şi prin traficul maritim al Portului Constanţa, poate fi
expus riscului de accident pe timpul transporturilor de substanţe
radioactive la şi de la CNE Prod Cernavodă sau alţi agenţi economici.

 Accidente chimice şi tehnologice
 În judeţul Constanţa agenţii economici sursa de risc chimic sunt în general cei din industria
alimentară, care folosesc în procesul tehnologic amoniacul (abatoare de animale şi păsări,
fabrici de conserve, întreprinderi de prelucrare a laptelui), precum şi punctele de clorinare a
apei care deţin butelii cu clor, ale RAJA Constanţa.
 Se mai pot produce la agenţii economici (Petrom - Petromar Constanţa, Rompetrol
Rafinare Midia Năvodari, Brau – Union, Vin – Vico, Fertilchim Năvodari, Frial, Chimpex) care
produc, utilizează sau depozitează substanţe toxice periculoase, la SC Trans Gaz SA şi SC
Congaz SA care transportă prin conducte magistrale de Ø1200 şi Ø 800 gaz natural pentru
distribuire şi consum în localităţile Constanţa, Ovidiu şi Medgidia şi la SC Oil Terminal SA prin
ale cărei conducte se transportă substanţe petroliere şi petrochimice foarte toxice (ex.
acrilonitrilul – ACN)
 De asemenea se pot produce accidente chimice şi pe căile de transport rutiere şi
feroviare.
 Accidente pe timpul transportului substanţelor şi deşeurilor periculoase, în special pe
magistrala feroviară Constanţa – Feteşti şi pe magistralele rutiere Constanţa – Cernavodă,
Constanţa – Hârşova, Constanţa – Mangalia, Constanţa – Tulcea, Constanţa – Ostrov, pe
canalul Dunăre – Marea Neagră şi în portul Constanţa.
 Accidente majore pe căile de comunicaţii (maritime, fluviale, aeriene, rutiere şi
feroviare) prin existenţa unei vaste reţele de drumuri europene, naţionale şi judeţene, de
magistrale de căi ferate, a canalului Dunăre – Marea Neagră, precum şi a Aeroportului
Internaţional Constanţa.
 Incendii de mari proporţii
 Acestea se pot produce în mod deosebit în zona danelor petroliere din Portul
Constanţa, în zonele împădurite ale judeţului, în zonele cultivate cu păioase, precum şi pe
platformele de prelucrare şi depozitare a produselor petroliere din Constanţa şi Midia.
 Poluări accidentale (aer, apă, sol, subsol)
 Poluările accidentale sunt considerate hazarde ale căror cauze sunt de
natură antropogena (numai în rare situaţii putând avea şi cauze naturale). În
judeţul Constanţa, în perioada ultimilor 10 ani, nu s-au produs poluări de mare
amploare, care să provoace dezastre ecologice.
 Se poate aprecia ca cele mai frecvente fenomene de poluare, în judeţul
Constanţa, au drept cauze principale:
 spargerile conductelor magistrale de transport a produselor petroliere aparţinând
SC CONPET SA, în special în zona Valu lui Traian;
 deversările în Marea Neagră a unor substanţe poluatoare, de către nave;
 Ţinând cont de posibilitatea producerii poluărilor accidentale, se poate aprecia
ca zonă litorală şi bazinul Mării Negre reprezintă zone de vulnerabilitate şi cu un
anumit grad de risc.
 Mai pot apărea în zonele terminalelor Constanţa, Midia, Constanţa Sud - Agigea şi
Mangalia, de-a lungul plajelor litoralului Mării Negre şi în zona platformelor de
extracţie a petrolului din Marea Neagră şi de-a lungul magistralelor de transport
de produse petroliere.
 Pentru combaterea poluărilor accidentale cu hidrocarburi la Marea Neagră,
conform H.G. nr. 1593 din 18.12.2002, la nivelul judeţului Constanţa, este
constituit şi funcţionează, prin ordin al prefectului, Comandamentul Operativ
pentru Depoluare Marină, iar la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
“Dobrogea” al judeţului Constanţa, prin statul de organizare, funcţionează
Secretariatul Permanent care asigură în condiţii de rutină Secretariatul Tehnic al
Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină.
 STRUCTURA - CADRU a Planului de analiza si acoperire a riscurilor
 Capitolul I - Dispozitii generale
 Sectiunea I. Definitie, scop, obiective
 Sectiunea II. Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor
 2.1. Acte normative de referinta
 2.2. Structuri organizatorice implicate
 2.3. Responsabilitati ale organismelor si autoritatilor cu atributii in
domeniu
 Capitolul II - Caracteristicile unitatii administrativ-teritoriale
 Sectiunea 1. Amplasare geografica si relief
 Sectiunea a 2-a. Caracteristici climatice
 Sectiunea a 3-a. Retea hidrografica
 Sectiunea a 4-a. Populatie
 Sectiunea a 5-a. Cai de transport
 Sectiunea a 6-a. Dezvoltare economica
 Sectiunea a 7-a. Infrastructuri locale
 Sectiunea a 8-a. Specific regional/local
 Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgenta
 Sectiunea 1. Analiza riscurilor naturale
 Sectiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice
 Sectiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice
 Sectiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu
 Sectiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale
 Sectiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri
 Sectiunea a 7-a. Zone de risc crescut
 Capitolul IV - Acoperirea riscurilor
 Sectiunea 1. Conceptia desfasurarii actiunilor de protectie-interventie
 Sectiunea a 2-a. Etapele de realizare a actiunilor
 Sectiunea a 3-a. Faze de urgenta a actiunilor
 Sectiunea a 4-a. Actiunile de protectie-interventie
 Sectiunea a 5-a. Instruirea
 Sectiunea a 6-a. Realizarea circuitului informational-decizional si de
cooperare
 Capitolul V - Resurse umane, materiale si financiare
 Capitolul VI - Logistica actiunilor
 Anexe