Daescu Adrian

Daescu Adrian

Referat caracterizarea bazinelor hidrografice ale raurilor

Olt si Siret

Raul Olt izvoraste din muntii Hasmasul Mare, in Carpatii Orientali.

Bazinul hidrografic Olt are o suprafata de 24050 km2, cu o lungime a retelei hidrografice de
9872 km si cu o densitate medie de 0,41 km/km2.

Aproximativ pe 15,3 % din lungimea acestei retele hidrografice se manifesta fenomenul de

secare.

Relieful este predominat de dealuri si munti, cu zone restranse de campie, cu un climat

temperat continental (temperatura medie anuala intre 0 si 10,9 grade C) si precipitatii medii anuale
cuprinse intre 500 mm si 1570 mm pe an.

Administrativ, bazinul hidrografic Olt ocupa integral judetul Vâlcea si partial judetele :
Brasov, Covasna, Olt, Harghita, Sibiu, Dolj, Gorj, Arges si Teleorman, având o populatie în acest
areal de cca. 2,132070 mil. locuitori, din care 1,132492 mil. locuitori (53%) traiesc în mediul urban.
Din populatia totala, 54,39% este racordata la sistemele centralizate de alimntare cu apa si 33,45%
este racordata la statiile de epurare.

Pentru a asigura sursa de apa diverselor folosinte de apa, au fost realizate 62 de acumulari
importante cu un volum util de 1800 mil.de metri cubi.

Datorita dezvoltarii economice din perioada 1960 - 1989, calitatea apelor din bazin s-a
înrautatit foarte mult fata de starea de referinta din anii 50. Dupa anul 1989, starea calitatii apelor s-
a imbunatatit datorita restringerii activitatilor economico-sociale si al aplicarii mecanismului economic
in domeniul apelor, inclusiv al principiului "poluatorul plateste".

Resurse de apă

Resursele totale de apă de suprafaţa din bazinul hidrografic Olt însumează cca.5.300 mil.m3/an, din
care resursele utilizabile sunt cca. 2.009 mil.m3/an. Acestea reprezintăcca. 81% din totalul
resurselor şi sunt formate în principal de râurile: Râul Negru, Bârsa,Cibin, Lotru, Olteţ şi afluenţii
acestora.
Daescu Adrian

În bazinul hidrografic Olt există 34 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5
km2), care au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 812,15 mil.m3

Raportată la populaţia bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 965,6 m3/loc/an, iar resursa
specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 2.547 m3/loc/an.
Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Olt pot ficonsiderate in subbazinele Oltului superior
şi mijlociu, cu localizare în special îndepresiunile intramontane ale Ciucurilor, Sf. Gheorghe şi mai
ales ale Bârsei şi Făgăraşului,fiind uniform distribuite în timp şi spaţiu.

Debite medii multianuale pentru principalele râuri din bazinul hidrografic Olt sunt:

• Râul Negru cu un debit de 8,55 m3/s (269,3 mil.m3/an);

• râul Bârsa cu un debit de 3,4 m3/s (107 mil.m3/an);

• râul Cibin cu un debit de 14,6 m3/s (460 mil.m3/an);

• râul Olteţ cu un debit de 10 m3/s (315 mil.m3/an).

Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din bazinul hidrografic Olt, cursurile de apă
nepermanente reprezintă circa 11,5%.

În bazinul hidrografic Olt resursele subterane sunt estimate la 862 mil.m3, din care370 mil.m3
provin din surse freatice şi 492 mil.m3 din surse de adâncime.
Daescu Adrian
Daescu Adrian
Daescu Adrian

Raul Siret:

Bazinul hidrografic Siret are o suprafata de 28.116 km2 cu o lungime a retelei hidrografice de
10.280 km si o densitate medie de 0,37 km/km2, pe 8,3% din lungimea retelei hidrografice se
manifesta fenomenul de secare. Resursa teoretica totala de apa din spatiul hidrografic Siret este de
6.868 milioane m3/an, iar resursa specifica de 2.746 m3 /loc/an, ceea ce situeaza acest spatiu peste
media pe Romania.
Relieful cuprinde 4 mari unitati de relief bine individualizate: Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovei,
Podisul Moldovei, Campia Siretului; climatul este temperat cu influente continentale (temperatura
medie anuala este de 40C in zona de munte, 80C in zona de deal si podis, 100C in zona de campie)
si precipitatii medii anuale cuprinse intre 1000 l/mp si 450 l/mp pe an. O caracteristica importanta a
spatiului hidrografic Siret o reprezinta caracterul torential al regimului scurgerii, determinat de
climatul temperat continental tot mai excesiv de la vest catre est. Pe fondul acestui regim neuniform
de scurgere, consumurile de apa au aparut si s-au dezvoltat de-a lungul timpului, de la simple
folosinte pana la marile acumulari complexe.
In spatiul hidrografic Siret terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 22.507,142 km2 (respectiv
80% din suprafata totala).
In bazinul hidrografic Siret traiesc 2.500.867 locuitori, din care 39,6% (990.379 locuitori) in mediul
urban. Din populatia totala, doar 37,4% este racordata la sistemele centralizate de alimentare cu
apa (81,85% in mediu urban, 8,21% in mediu rural) si 31,77% este racordata la statiile de epurare
(75,24% in mediu urban, 3,28% in mediu rural).
La nivelul spatiului hidrografic Siret au fost definite 14 tipuri de cursuri de apa, dintre care 2 tipuri de
rauri nepermanente, 2 lacuri naturale si 5 tipuri de lacuri de acumulare.

In continuare sunt prezentaţi principalii afluenţi ai Siretului din spaţiul hidrografic

administrat de BH Siret :
Râul Suceava – izvorãşte din munţii Obcinele Bucovinei (jud.Suceava) şi se varsã în r.Siret
în apropierea localitãţii Liteni ( jud.Suceava ), având o lungime de 173 km. Bazinul hidrografic a
râului Suceava are o suprafaţã (pe teritoriul Romaniei) de 2298 km2 şi cuprinde un nr. de 72
cursuri de apã codificate.
Principalii afluenţi ai râului Suceava sunt : Putna, Pozen, Suceviţa, Somuz, Solca, Horaiţ,
Soloneţ, Hãtnuţa, Dragomirna.
Râul Moldova – Raul Moldova are o lungime de 213 km si o suprafata a bazinului
hidrografic de 4299 kmp cu o altitudine medie de 674 m. Izvoraste din extremitatea nordica a
Obcinii Lucina – Mestacanis de la o altitudine de 1116 m. şi se varsã în r. Siret aval de municipiul
Roman ( jud.Neamţ ), având o lungime de 213 km şi o suprafaţã de 4299 km2 .
Bazinul hidrografic a râului Moldova cuprinde un numãr de 116 cursuri de apã codificate.
Principalii afluenţi ai râului Moldova sunt : Sadova, Moldoviţa, Suha, Humor, Suha Micã, Suha
Daescu Adrian

Mare, Râşca, , Neamţ, Nemţişor, Topliţa.

Râul Bistriţa – izvorãşte din M-ţii Rodnei (jud.Suceava) şi se varsã în r. Siret aval de mun.
Bacãu ; este cel mai mare afluent al r. Siret, are o lungime de 283 km şi culege apele unei reţele
hidrografice codificate având un nr. de 193 cursuri de apã .Bazinul hidrografic a râului Bistriţa are
o suprafaţã de 7039 km2.
Principalii alfluenţi ai râului Bistriţa sunt : Dorna , Neagra , Borca , Sabasa, Bistricioara ,
Putna, Bicaz , Dãmuc ,Tarcãu , Cracãu , Români ,Trebeş.
Râul Trotuş – izvorãşte din munţii Ciucului ( jud.Harghita ) şi se varsã în r. Siret aval de
oraşul Adjud (jud.Vrancea ). Are o lungime de 162 km şi o suprafaţã a bazinului hidrografic de
4456 km2 .Reţeaua hidrograficã cuprinde 119 cursuri de apã codificate. Dintre afluentii Trotusului
cei mai importanti sunt: Uzul, Slanicul, Oituzul, Casinul, Tazlaul .
Râul Putna – izvorãşte din M-ţii Vrancei şi se varsã în r. Siret în jud. Vrancea. Are o
lungime de 153 km şi o suprafaţã a bazinului hidrografic de 2480 km2. Reţeaua hidrograficã
cuprinde un nr. de 62 de cursuri de apã codificate. Dintre acestea cele mai importante sunt : Zãbala,
Sturza , Milcov , Rîmna , Nãruja .
Râul Putna – izvorãşte din M-ţii Vrancei şi se varsã în r. Siret în jud. Vrancea. Are o
lungime de 153 km şi o suprafaţã a bazinului hidrografic de 2480 km2. Reţeaua hidrograficã
cuprinde un nr. de 62 de cursuri de apã codificate. Dintre acestea cele mai importante sunt : Zãbala,
Sturza , Milcov , Rîmna , Nãruja .
Râul Rm.Sãrat – izvorãşte din Subcarpaţii de Curburã (jud.Buzãu) şi se varsã în râul Siret
în zona Mãicãneşti – Nãmoloasa (jud. Vrancea). Are o lungime de 137 km şi o suprafaţã a bazinului
hidrografic de 1063 km2.Reţeaua hidrograficã are un numãr de 16 cursuri de apã codificate.
Principalii afluenţi ai r.Rm.Sãrat sunt : Greabãn ; Coţatcu ; Viroaga ; Slâmnic .
Daescu Adrian