Sunteți pe pagina 1din 7

Apele

Ceban Ilinca
Ialpug
Râul Ialpugul Mare (în rusă Ялпуг, în ucraineană Ялпух) este un râu care străbate teritoriul 
Republicii Moldova și al Regiunii Odesa din Ucraina. El izvorăște din satul Ialpug, 
comuna Hîrtop (Raionul Cimișlia, Republica Moldova), curge pe direcția sud în paralel cu 
Prutul, trece pe teritoriul Raionului Cimișlia, al UTA Găgăuzia, al Raionului Taraclia, apoi al 
Raionului Bolgrad din Ucraina și se varsă în Lacul Ialpug în apropiere de orașul Bolgrad.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Are o lungime de 142 km (dintre care 135 km pe teritoriul Republicii Moldova și 7 km pe
teritoriul Ucrainei [1]) și o suprafață a bazinului de 3.180 km² (dintre care 3.165 km² pe teritoriul
Republicii Moldova și 15 km² pe teritoriul Ucrainei [2]). Debitul mediu este de 2,9 m³/s, iar
scurgerea medie anuală este de 91,2 milioane m³. În partea superioară străbate o regiune
deluroasă din Basarabia, iar pe măsură ce coboară spre vărsare străbate zona de șes a Câmpiei
Dunării. Apele râului Ialpug sunt folosite pentru irigații.
Principalii afluenți sunt pe partea stângă Ialpujel (cu vărsarea în apropiere de satul Javgur) și
râul Lunga (cu vărsarea în apropiere de satul Aluatu) și pe partea dreaptă Chirsova Mare (cu
vărsarea în apropiere de satul Congaz), Ialpugel (cu vărsarea în apropiere de satul Alexeevca) și 
Salcia Mare (cu vărsarea în apropiere de satul Cairaclia).
Principalele localități traversate de râul Ialpug sunt orașele Comrat (capitala UTA Găgăuzia) și 
Bolgrad (capitala Raionului Bolgrad).
Ialpug
În lucrarea sa Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în limba latină în perioada
1714-1716, voievodul cărturar Dimitrie Cantemir descrie astfel acest râu: "Cahulul, Salcia și
Ialpuhul, care se află în Moldova și Basarabia, sporesc Dunărea. Dintre cele trei din urmă, numai
Ialpuhul curge fără contenire, celelalte sunt mai mult stătătoare decât curgătoare" [3].
Pe cursul râului Ialpug au fost amenajate în ultimii 50 de ani mai multe lacuri de acumulare:[4].
• lacul Comrat – situat în amonte de orașul Comrat, are o capacitate de acumulare (un volum) de
peste 1 mln. m³ de apă. Informație generală despre lac: tipul - de albie, regularizarea scurgerii –
sezonieră, destinația: irigare, piscicultură, anul dării în exploatație – 1957, proiectant –
Institutul ,,Moldselihozproiect”
• lacul Congaz - situat în amonte de satul Congaz, are o capacitate de acumulare (un volum) de
peste 1 mln. m³ de apă. Informație generală despre lac: tipul - de albie, regularizarea scurgerii –
sezonieră, destinația: irigare, piscicultură, agrement, anul dării în exploatație – 1961, proiectant
– Institutul ,,Moldselihozproiect”
• lacul Taraclia – situat în amonte de satul Taraclia, are o capacitate de acumulare (un volum) de
peste 1 mln. m³ de apă. Informație generală despre lac: tipul – de albie, cu umplere din lacul
Ialpug, regularizarea scurgerii – sezonieră, destinația: irigație, alimentare cu apă, creșterea
peștelui, recreație, anul dării în exploatație – 1982, proiectant – Institutul ,,Moldghiprovodhoz”
Ialpug
Date geograficeBazin hidrograficbazinul Dunării[*]  Zonă de
izvorâreSatul Ialpug, comuna HîrtopEmisarIalpugPunct de
vărsareLimanul IalpugDate hidrologiceBazin de recepție3.180 
km²Lungimea cursului de apă142 kmDebit mediu2.9 m³/sDate
generaleȚări traversate Republica Moldova
 Ucraina (Regiunea Odesa)Afluenți de stângaLungaAfluenți de
dreaptaChirsova Mare, Ialpugel, Salcia MarePrincipalele
localități traversates.Ialpug, r.Cimișlia,s.Artimonovca, r.Cimișlia, 
s.Maximeni, r.Cimișlia s.Javgur, Cimișlia , s.Cenac, r.Cimișlia, 
Bugeac, Comrat, Chirsova, Beșalma, Congaz, Alexeevca, Svetlîi, 
Balabanu, Aluatu, Cairaclia, Novosiolovca, Bulgărica, Tabacu, 
Curciu, BolgradBarajeComrat, Congaz, Taracli
Răut
Răutul este un râu în partea centrală a Republicii Moldova. Este cel mai mare afluent
al Nistrului și, totodată, cel mai mare râu care izvorăște și curge integral pe teritoriul 
Basarabiei. Izvoarele râului se află lângă: satul Rediul Mare din raionul Dondușeni,
lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate orașele: Bălți, Florești și Orhei.
Date generale[modificare | modificare sursă]
Râul își are obârșia la confluența a două păraie la 2 km spre est de satul Rediul Mare, la
altitudinea de 180 m și debușează în râul Nistru de pe malul drept, la 342 km de la gura
fluviului, lângă orașul Dubăsari, la altitudinea de 12,00 m. Lungimea râului este de 286
km, suprafața bazinului hidrografic de 7.760 km², diferența de nivel de 168 m și panta
medie de 0,59‰.
Clima[modificare | modificare sursă]
Clima se caracterizează prin veri calde și uscate, ierni blânde și umede. Anual pe
suprafața bazinului cad în medie 400-500 mm de precipitații, în anii ploioși (1951,
1955) – 650-700 mm, în anii secetoși (1951) – 320-350 mm. Cele mai multe precipitații
revin perioadei calde a anului (aprilie-octombrie). Cuvertura de zăpadă are o grosime
de 20-30 cm, ia rezervele de apă din zăpadă constitue 10-30 mm.
Răut
Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]
Rețeaua hidrorafică este bine dezvoltată de o formă
detritică, cu densitatea medie de 0,48 km/km². În total în
bazin există 935 de râuri cu lungimea de 3 720 km, cele mai
multe cu o lungime de până la 10 km; 25 de râuri cu
lungimea de 10-20 km, 6 râuri cu lungimea de 31-40 km, 3
râuri cu lungimea de 41-50 km, 5 râuri cu lungimea de 51-100
km, Cei mai mari afluenți de pe cursul superior și cel mediu
sunt râurile Copăceanca, Cubolta, Căinar, Camenca, Soloneț
, Ciucul Mic, iar în cursul inferior (pe ultimii 80 km) Râul
primește apele a doi afluenți însemnați - Cula și Cogâlnic.
Răut
Date geograficeBazin hidrograficbazinul Nistrului[*]  Zonă de
izvorâreRediul Mare, raionul DondușeniCotă la izvor180 m.d.m.
EmisarNistruCotă la vărsare12 m.d.m.Punct de vărsare
Ustia, DubăsariDate hidrologiceBazin de recepție7,760 km²
Lungimea cursului de apă286 kmDebit mediu8 - 15 m³/sDate
generaleRaioane traversateDondușeni, Râșcani, Municipiul Bălți, 
Sângerei, Florești, Telenești, Orhei, Criuleni, DubăsariLocalizare
Republica MoldovaAfluențide la WikidataAfluenți de stânga
Cubolta, Căinari, Camenca, Dobrușa, Sagala, Cogâlnic, Draghinici
Afluenți de dreaptaCopăceanca, Răuțel, Soloneț, Ciulucul Mic, 
CulaPrincipalele localități traversateBălți, Florești, Orhei
BarajeLacul de acumulare Florești
Lacul de acumulare Căzănești (avariat)

S-ar putea să vă placă și