Resursele acvatice

Apa are o importanta indiscutabila în viata omului, sta la baza existentei biosferei;

e mediu de viata pentru plantele acvatice; are energie cinetica si potentiala

utilizabila pentru om si necesara naturii; e principalul agent de modelare a reliefului

si de racire în tehnica si în natura; e materie prima în economie; e cale de transport

pentru ambarcatiuni dar si pentru substante dizolvate; e mijloc de igiena pentru

spalat; e agent terapeutic etc.

Apa de pe planeta noastra formeaza un veritabil învelis

al Terrei, pe care îl numim hidrosfera  , si care e în

strânsa relatie cu atmosfera  , litosfera  si biosfera .

Hidrosfera e formata din trei mari compartimente: apa

din atmosfera (apa meteorica), apa de la suprafata

pamântului (apa de suprafata) si apa de sub suprafata

acestuia (apa subterana). Decenii întregi s-au facut

mari eforturi de a determina cantitatea si repartitia

Reteaua hidrografica si apei. Cantitatea totala actuala de apa de pe planeta

punctele de monitoring a noastra este estimata la circa 1,4 miliarde de kilometri

apelor cub.

În comparatie cu restul Europei si România Republica Moldova este o tara cu

resurse reduse de apa. În ciuda realizarii a numeroase acumulari, volumul apei de

suprafata statatoare si debitul râurilor este mic. Densitatea retelei hidrografice în

mediu pe republica constituie 0,48 km/km 2 , variind de la 0,84 km/km 2 la nordul

tarii pâna la 0,2 km/km 2 în partea stânga a Nistrului. Sursele principale de

alimentare ale râurilor sunt apele pluviale si cele provenite de la topirea zapezilor.

Apele de suprafata

Reteaua hidrografica a Republicii Moldova este reprezentata prin 3621 râuri si

pâraie, inclusiv 7 au lungimea peste 100 km, alte 247 - peste 10 km, 57 de lacuri
cu suprafata oglinzii apei de 62,2 km 2 si circa 3000 bazine artificiale de apa.

Lungimea sumara a râurilor este mai mare de 16000 km.

Râurile Nistru(debitul anual - circa 10 km 3 ) si Prut

(debitul anual - circa 2,4 km 3 ) cu portiunile de 630 km

si corespunzator 695 km marcheaza frontiera între

Republica Moldova, Ukraina si România. Cele mai mari

lacuri naturale sunt situate pe cursul râului Prut (Beleu,

Dracele, Rotunda, Fontan), fl. Nistru (Bâc, Ros, Nistru

Vechi). Cele mai mari lacuri de acumulare artificiale sunt

Costesti-Stânca pe râul Prut (735 mln.m 3 ) si Dubasari

Ecosistem acvatic (Râul
pe Nistru (277,4 mln.m 3 ).
Prut)
Caracteristicile de baza ale principalelor obiecte acvatice

din Republica Moldova sunt demonstrate în tabelele 1 si 2.

Apele subterane

Un rol deosebit în bilantul terestru al apei îl joaca

apele subterane. Ele activ se includ în ciclul

hidrologic ca parte componenta a debitului subteran

de apa.

În Republica Moldova cca 40% din populatie (rurala)

se alimenteaza cu apa din straturile subterane cu

presiune hidrostatica si din primul strat acvatic O sursa de apa subterana

freatic (fara presiune). 

O valoare deosebita pentru republica o au apele din

stratul acvifer freatic si de adâncime.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute 17 complexe si orizonturi acvifere de

vârstele cuaternara, meoticiana, sarmatian superioara, medie si inferioara,

tortoniana, paleogena, cretacic superioara, jurasic superioara (chimeridg-titon),

jurasic superioara (chellovei-oxford), jurasic medie, permian - triasiana,

carbonifera, siluriana si arhaica. Dupa modul si scopul utilizarii in practica, apele

subterane pot fi potabile, tehnice, minerale, industriale si termale. Aceste tipuri de

ape subterane sunt caracteristice pentru tot teritoriul Republicii Moldova.

Apa potabila

Apele subterane potabile sunt înmagazinate in rocile cuaternar, ponticiene,

meoticiene, sarmatiene, cretacic si siluriene. Restul orizonturilor acvifere contin ape

sarate cu continutul de saruri între 3.0 si 80.0 g/dm 3 si mai mult. Apelor arteziene

le revine 16 % din volumul total al apelor naturale folosite in alimentarea

centralizata cu apa a republicii . Apele freatice sunt folosite pentru alimentarea ne

centralizata si volumul utilizarii lor fata de alte resurse acvatice în localitatile rurale

constituie 95-100%.

Pe teritoriul tarii sunt cca 6600 sonde adânci de foraj. Din a.2002 functioneaza

numai 3100 sonde. Majoritatea din aceste sonde necesita a fi reparate s-au

lichidate. Apele freatice sunt folosite intens în zonele rurale prin intermediul a cca.

250 mii fântâni si izvoare

Rezervele apelor de adâncime constituie în total 3173 mii m 3 /zi conform calculelor

din a.1981 pentru perioada de 25 ani. Rezervele apelor freatice, pâna in prezent,

nu sunt calculate. Estimarea stiintifica arata, ca tara foloseste zilnic cca 50 mii m 3

apa freatica.

Apa tehnica

Apele subterane tehnice sunt de aceeasi vârsta ca si cele potabile. Intr-un sir de

cazuri una si aceeasi sonda se foloseste pentru alimentarea cu apa potabila si

tehnica, insa, ca regula, apa tehnica este utilizata la cazangerii, obiecte zootehnice,

centre agricole, etc. Din suma totala a rezervelor apelor arteziene 2602.0 mii m3/zi

constituie rezervele apelor potabile si 573.0 mii m 3 /zi - ape tehnice. Date despre

volumul folosit al apei tehnice lipsesc. 

Apa minerala
Republica Moldova dispune de un spectru bogat de ape subterane minerale.

Acviferele de diferite vârste sunt situate la adâncimea de 200 - 1000 m. În prezent

sunt cunoscute 16 zacaminte de apa minerala si 13 zacaminte s e afla la etapa

cercetarii detaliate hidrogeologica. Apele minerale se împart in doua categorii: ape

minerale potabile si curative.

Apele minerale potabile sunt raspândite pe tot teritoriul Moldovei. Cele mai

raspândite zacaminte: Varnita, Balti, Racoarea Codrilor, Chisinau, Soroca,

Camenca, Hîrgauca, etc. Mineralizarea apei constituie 1.0-10.0 g/dm 3 . Apele

minerale curative sunt caracteristice pentru sudul si nord-estul tarii si contin

hidrogen sulfurat, iod, brom si alte elemente chimice (litiu, radon, strontiu, bor).

Apa industriala

Apele industriale contin elemente chimice rare, care pot fi extrase din apa si

folosite in diverse domenii practice si industriale. In tara noastra acest tip de apa

subterana este foarte raspândit in partea de sud, nord-est si nord-vest in rocile

mezozoice si paleozoice.

Cele mai raspândite sunt zacamintele de apa cu iod, brom, bor si heliu.

Mineralizarea apelor este de 1.0 -120.0 g/dm 3 , concentratiile iodului - 1.0-60.0

mg/dm 3 , bromului - 20.0-250.0 mg/dm 3 si heliului - pâna la 15.0 ml/dm 3 .

 Ecosistem acvatic (Fluviul Nistru)

Apa termala

Apele termale sunt raspândite in lunca r. Prut si în partea de sud a Moldovei. Vârsta

acviferilor variaza de la neogen pâna la silurian cu pozitia subterana intre 100

-1000 m si mai mult. Temperatura apei constituie 20.0-80.0 0 C. Debitul foragelor

cu apa termala cuprinde valorile 10 -100 m 3 /zi.

Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii nu este uniforma,

cea mai mare parte a lor fiind concentrata în luncile râurilor Nistru si Prut. Pe

masura îndepartarii de aceste râuri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere

subterane scade.

Calitatea apei

Apa nu apare în natura în stare pura, ci are multe saruri dizolvate si alte substante.

Desigur proportia variaza mult între apele dulci si cele sarate, oceanice sau din

lacuri sarate.

Statistic unele elemente sunt prezente în cea mai mare parte a apelor si au

concentratii semnificative, pe când altele apar rar sau numai în cantitati extrem de
reduse. O statistica asupra compozitiei apei potabile propune urmatoarea ordine a

abundentei:

· Constituenti majori: sodiu, calciu, magneziu, bicarbonat, sulfat, clor, silice; 

· Constituenti secundari: fier, strontiu, potasiu, carbonat, azotat, fluor bor; 

· Constituenti minori: stibiu, aluminiu, arsen, bariu, brom, cadmiu, crom, cobalt,

cupru, germaniu, iod, plumb, litiu, mangan, molibden, nichel, fosfat, rubidiu,

seleniu, titan, uraniu, vanadiu, zinc; 

· Constituenti prezenti ca urme: beriliu, bismut, ceriu, cesiu, galiu, aur, indiu,

lantan, niobiu, platina, aur, ruteniu, scandiu, argint, taliu, toriu, cositor, tungsten,

yterbiu, ytriu, zirconiu;

Deoarece sursele principale în alimentarea centralizata a tarii cu apa potabila sînt

râurile Nistru(56%) si Prut(16%), alte surse de suprafata - 8%, un interes deosebit

îl prezinta calitatea apei lor (Tabelul 3).

În ultimii ani (2000 – 2004) comparativ cu anii 1980 - 1990 calitatea apelor atât

dupa indicii organoleptici cît si principalii indici hidrochimici s-a îmbunatatit:

mineralizarea apei a scazut cu 10-15% încadrându-se în limitele 248-473 mg/dm 3

(fl. Nistru), 232-644 mg/ dm 3 (r. Prut) si 278-550 mg/dm 3 (fl. Dunarea);

continutul nitratilor a scazut de 2-3 ori; în apa se depisteaza cantitati mici de

nitriti; fosfati Datele referitoare la calitatea apei r. Nistru pe teritoriul Republicii

Moldova, dupa proprietatile fizico-chimice si bacteriologice demonstreaza ca apa

este de clasa a 2-a a calitatii - "poluare moderata".

În sectiuni dupa orasele amplasate de-a lungul râurilor si confluenta cu afluentii

Raut si Bîc, apa este de clasa a 3-a - "poluata" .Calitatea apei râului Prut pe

teritoriul Republicii Moldova nu depaseste clasa a 3-a.

 Cascada mare la Tîpova

Utilizarea apei

În conditiile limitate ale cantitatii de apa este necesar de determinat prioritatile

utilizarilor pentru diferite necesitati social-economice.

Practic în primul rând sunt satisfacute necesitatile de asigurare a populatiei cu apa

potabila apoi urmeaza cerintele respective ale întreprinderilor pentru prelucrarea

produselor agricole (fabrici de conserve, de prelucrare a strugurilor, a produselor

zootehnice s. a). Cea mai mare cantitate de apa se foloseste în Republica Moldova

în irigatie. Pentru un ha, în decursul unui sezon de irigare se cheltuieste, în

dependenta de plante, conditii climaterice si tehnica de irigatie - de la 1000 pâna la

3500 m 3 .

O conditie obligatorie de folosire a apelor de suprafata este asigurarea în sursa de

alimentare a calitatii sanitare.

Consumul apei în Republica Moldova a scazut semnificativ, atît pentru necesitati de

productie, irigarea terenurilor agricole, c ît si a celei potabile (Tabelul 4). Cauza

acestor constatari este declinul în economie. Alimentarea cu apa potabila a

localitatilor este asigurata în proportie de 30% din sursele de suprafata si 70% din

cele subterane. Populatia rurala se alimenteaza din surse centralizate numai în

proportie de 18% , în rest alimentarea cu apa a zonelor rurale este decentralizata,

din fântâni.

Generalizând datele privind cantitatea de apa de suprafata ce se formeaza pe

teritoriu (1,32 km 3 ), de ape subterane (1,1 km 3 ), cât si a cotei-parte de apa,

ce revine republicii din râurile transfrontiere Nistru (4,1 km 3 ) si Prut (0,7 km 3 ),

se impune afirmarea ca resursele de apa disponibile pentru diverse folosinte în

republica pot fi estimate actualmente la 7,1 km 3 /an. Unui locuitor din republica i

se revine cca 0,33 mii m 3 pe an, reiesind din resursele locale si 1,7 mii m 3 pe

an, calculându-se si volumul cotei parte de apa din râurile transfrontaliere.

Sursa importanta de apa – fluviul international Nistru

De o importanta economica deosebita este pentru Republica Moldova v alorificarea

resurselor piscicole

În anul 2002 pescuitul industrial a fost autorizat în lacul de acumulare Costesti –

Stânca (r. Prut) si în bazinul fl. Nistru. Din limitele aprobate pentru anul 2002 (139

tone) beneficiarilor au fost atribuite 78,35 tone, din care au fost pescuite 37,8 tone.

Resursele piscicole din bazinele piscicole naturale sânt în stare de criza cu tendinta

pierderii valorii piscicole si economice.

Pentru ameliorarea starii resurselor piscicole este necesar :

- încheierea acordurilor bilaterale cu Ucraina si România privind protectia si

folosirea resurselor piscicole, reglementarea pescuitului si efectuarea masurilor

comune de ameliorare piscicola;

- corelarea legislatiei privind protectia resurselor piscicole si altor acte normative

reiesind din situatia social - economica actuala si de perspectiva;

- popularea cu puiet a lacului de acumulare Dubasari si efectuarea lucrarilor

ameliorativ - piscicole;

- construirea unui centru de incubare artificiala a icrelor la lacul de acumulare

Costesti – Stânca

Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizata si neorganizata.

Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si

agrozootehnice. Apele menajere sunt poluate chimic (substante organice, compusi

ai azotului, detergenti etc.) si bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei cunoscute

si supravegheate, iar deversarile lor pot fi estimate cu destula precizie.

În Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume

poluarile provenite de la utilizatorii de apa primari si cei racordati la sistemele de

canalizare centralizate. Investigarile efectuate de laboratoarele IES asupra altor

surse (apele meteorice, deversari de ape reziduale fara preepurare, gunoisti s. a.)

demonstreaza ca acestea sunt mai periculoase pentru mediul înconjurator decât

sursele organizate.

La depozitul de deseuri solide Cretoaia, de exemplu, lichidul format în stocul

deseurilor infiltrându-se prin talpa si corpul barajului, polueaza pânza freatica, care

are un continut ce depaseste de 100-1000 CMA pentru diversi poluanti organici. .

Deversarile neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic (cca 70% din ele se
evacueaza în haznale permeabile si în cursuri de apa) polueaza si ele apele

naturale.

Alte surse potentiale de poluare sunt câmpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar ,

namolurile depozitate pe platformele de uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul

de grajd de la complexele animaliere ramase în functiune. Cu regret impactul

acestor surse de poluare asupra mediului nu se monitorizeaza. Lipseste reteaua de

observatii si investigatii de laborator asupra pânzei freatice din zona de amplasare a

obiectivelor nominalizate. Lipsa datelor factologice sistematice nu permite

evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere a poluarii ceea ce

provoaca degradarea continua a calitatii apelor de suprafata si subterane.

Din an în an scade gradul de încarcare a capacitatilor disponibile a statiilor de

epurare biologica a apelor (SEB) în functiune.

Pentru epurarea apelor uzate pâna în anii 90 au fost construite peste 580 statii de

epurare biologica (SEB). În anul 2003 au functionat 104. În 2003 statiile de epurare

au fost folosite doar la o treime din capacitate, fiind epurate doar 198 mii m 3 /zi,

la o capacitate totala de 614 mii m 3 /zi

Din instalatiile de epurare amplasate în bazinul r. Nistru mai functioneaza cu

încadrare la cerintele autorizatiilor de mediu doar SEB Floresti, Balti. În 2003 au

fost frecvente cazurile când s-a depistat continutul redus de oxigen în apele r. Bâc

în aval de mun. Chisinau (dupa SEB SA Apa-Canal). S-a redus, aproximativ de 2

ori, eficienta de epurare a instalatiilor municipale dupa prabusirea la 30.XI. 2002 a

peretilor în bazinele de aerare. În 2002-2003 s-au efectuat lucrari de

retehnologizare a sistemului de aerare care va contribui la o epurare mai eficienta.

Volumul apelor uzate evacuate în râurile Nistru, Bîc, Prut si Raut s-a redus fata de

1990 corespunzator de 3,9; 2,3; 5,6 si 3 ori; s-au format 703 mln.m 3 de ape

uzate, inclusiv 560 mln.m 3 ape evacuate fara epurare folosite pentru racirea

turbinelor Centralei electrice din Dnestrovsk.

Cantitatea substantelor organice (CBOt), materiilor în suspensii si azotului

amoniacal evacuate în apele de suprafata s-au redus considerabil fata de anii 1990-

1995.

Apele freatice sunt extrem de vulnerabile fata de impactul antropogen. Din totalul

prizelor de apa numai 20.0% corespund normativelor sanitare si igienice. Spectrul

poluantilor naturali si artificiali este foarte larg: compusii cu azot, pesticide, seleniu,

fluor, sulfati, etc. Valorile mineralizarii si duritatii totale depasesc de 2.0-5.0 ori si

mai mult normativele internationale. În ultimii ani poluarea bacteriana se plaseaza

pe primul loc, drept confirmare a majorarii impactului antropogen. Conform

estimarilor concernului "Apele Moldovei" 1.5 mln. oameni din tara folosesc apa

freatica poluata cu nitrati, cu o mineralizare si duritate sporita.

In zonele rurale cca 70% dintre copii sufera de lipsa s-au prezenta excesiva a

fluorului in apele subterane.

Reiesind din datele tabelului 5 ponderea

probelor de apa, care nu corespund cerintelor

sanitar – igienice conform datelor

supravegherii sanitar – epidemiologice aspect

teritorial, s-a constatat ca cea mai

nefavorabila situatie privind calitatea apei din

sursele subterane, folosite în scopuri potabile,

s-a creat în judetele Taraclia, Ungheni, Orhei, Ecosistem acvatic de lânga Balatina

Lapusna, Cahul si UTA Gagauzia, unde ponderea ne corespunderii calitatii apei la

parametrii hidrochimici depaseste 50%. Microbiologic, cea mai nefavorabila situatie

se înregistreaza în Transnistria, jud. Tighina, Chisinau, Soroca, Taraclia si Ungheni,

unde ponderea ne corespunderii depaseste 10 %.

4 b. Poluarea transfrontaliera

Gestionarea apelor transfrontaliere implica eforturile conjugate ale tarilor riverane

(Republica Moldova – România; Republica Moldova – Ucraina) si este reglementata

prin conventii internationale. Dintre acestea mai relevante sunt Conventia privind
protectia râurilor transfrontaliere si a lacurilor internationale (1992) si Conventia

privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a bazinului fluviului

Dunarea (1994).

Recent SHS a instalat 4 statii de control automat pe r. Prut si fl. Nistru: Cu ajutorul

lor se monitorizeaza încontinuu calitatea apei râurilor transfrontaliere (pH,

temperatura, nivelul apei, conductibilitatea, turbiditatea si oxigenul dizolvat),

realizând astfel o supraveghere sistematica si operativa asupra calitatii apelor

transfrontaliere si avertizarea urgenta privind cazurile de poluare accidentala a

apelor transfrontaliere catre statele vecine, autoritatile publice locale si

centrale ,agentii economici si  populatia.

Pe parcursul anului 2003 poluari evidente, înalte si extrem de înalte din punct de

vedere hidrochimic, pe cursurile de apa ce tranziteaza teritoriul Republicii Moldova,

n-au fost înregistrate.

Construirea barajelor si a lacurilor de acumulare Novodnestrovsc - Ucraina (fl.

Nistru) si Costesti-Stanca (r. Prut) a avut urmari nefaste pentru ecosistemele

râurilor. Activitatea nodului hidroelectric provoaca variatii nenaturale ale regimului,

ceea ce a modificat viteza curentului de apa, regimul termic si a dus la cresterea

turbiditatii apei si înnamolirii albiei pe tot cursul râului în aval de Novodnestrovsc.

Prin schimbarea regimului termic al apei fluviului Nistru în aval de complexul

hidrotehnic Novodnestrovsc s-a micsorat viteza proceselor fizico-chimice din apa.

 Regimul hidrologic al fluviului Nistru în aval de barajul tampon al

complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk. 2003

Masuri de protectie a resurselor acvatice.

În conditiile crizei economice în care se afla tara, îndeplinirea principalelor masuri

de protectie a resurselor acvatice se realizeaza insuficient. Lasa de dorit

retehnologizarea complexelor de aprovizionare cu apa, constructia si reconstructia

complexelor de epurare a apelor uzate.

În a. 2003 a continuat implementarea Programului de alimentare cu apa si

canalizare a localitatilor din Republica Moldova pâna în a. 2006 si s-a efectuat un

anumit volum de lucrari menite sa protejeze resursele acvatice.

De mentionat ca investitiile fondului ecologic în masurile de protectie a resurselor

acvatice s-au majorat de la 8% în 2001, pâna la 17,7% în 2003. O pondere sporita

o au si investitiile straine (Danemarca, Olanda si Elvetia), constituind 37,1% din

total.

În 2003 a continuat implementarea mecanismului de percepere a platilor pentru

deversarile de poluanti în apele naturale. Agentiile ecologice au perceput în acest

scop 1,88 mln. lei de la 720 utilizatori de apa.

5 b. Monitoringul calitatii apelor

Directia Monitoring al Calitatii Mediului ( Serviciul Hidrometeorologic de Stat ),

realizeaza monitoringul calitatii apelor de suprafata pe întreg teritoriul republicii.

Monitoringul calitatii apelor de suprafata se efectueaza în 48 de sectiuni, 39 puncte

de observatii, 6 bazine (Costesti, Dubasari, Ghidighici, Comrat, Taraclia, lacul

Cahul), 1 liman (Cuciurgan),16 râuri (Prut, Nistru, Dunarea, Ciuhur, Gârla Mare,

Sarata, Lunga, Cogâlnic, Camenca, Molochish, Ichel, Raut, Cubolta, Botna, Br.

Turunciuc). El a fost desfasurat conform unui program deplin dupa 49 indici

hidrochimici (indicii fizico-chimici, indicii regimului de oxigen, indicii de mineralizare,

indicii specifici de poluare, elemente biogene) si 5 indici hidrobiologici (indicii

microbiologici, fitoplanctonul, zooplanctonul, perifitonul, zoobentosul).

Pe doua rîuri transnationale Prut si Nistru în localitatile

Sirauti, Naslavcea (la întrare pe teritoriul Republica

Moldova) si în localitatile Valea Mare (centru), Tudora (la

iesire), au fost instalate 4 statii automate, ce efectueaza

controlul calitatii apelor de suprafata dupa urmatorii

indici: pH, temperatura, nivelul apei, conductivitatea,

turbiditatea si oxigenul dizolvat.

Eficienta statiilor SEB, care sunt poluatorul principal al

apelor naturale, este supravegheata de Inspectoratul

Statie automata de
Ecologic de Stat. IES însa nu în toate cazurile se reuseste
control a calitatii apei
realiz area acestui control din cauza potentialului mic al
amplasata pe râul
laboratoarelor hidrochimice ( fig.18 sau 2.16).
transfrontalier Prut
 Asigurarea cu control analitic a eficientei SEB-urilor în functiune în 2002

În anul 2002 din cele 106 SEB-uri în functiune, asigurate cu control analitic au fost

doar 57, iar numai pentru 36 s-a evaluat impactul evacuarilor de ape uzate asupra

cursurilor receptoare.

Evaluarea calitatii si gradului de poluare a apelor folosite în scopuri potabile tine de

responsabilitatea Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva.

Sistemele de alimentare centralizata cu apa sunt supravegheate sistematic.

Controlul privind calitatea apei din cca 250 mii fântâni si izvoare din republica este

realizat sporadic, strictul necesar, deasemenea din motivul potentialului mic al

laboratoarelor analitice.