SURSE DE APA Pentru satisfacerea cerintelor de apa a diverselor folosinte se dispune de surse de suprafata,meteorice si subterane.

Sursele de apa: apa de suprafata (75 %): -Dulce lacuri, rauri, fluvii -Sarata mari,oceane. ape subterane (!5 %): -Strate freatice (primul strat de apa) - "pe de adancime (ma#. $%% m) -"pe minerale (peste $%% m) -"pe termominerale (peste &%%% m 1. Apele de suprafata "pele de suprafata din 'omania sunt de trei ori mai bo(ate decat cele subterane daca iau in considerare debitele medii anuale. "pele de suprafata au cele mai multe utili)ari:alimentarea cu apa,iri(atii,nevoi industriale alimentarea animalelor utili)ari (ospodaresti (sporturi nautice,a(reement,odi*na etc.). +n tara noastra,apele de suprafata se clasifica in trei cate(orii: cate(oria +: ape care servesc in mod or(ani)at la alimentarea cu apa a populatiei,ape care sunt utili)ate in industria alimentara care necesita apa potabila,sau ape care servesc ca locuri de imbaiere si stranduri or(ani)ate cate(oria a ++-a: ape care servesc pentru salubritatea localitatilor,ape utili)ate pentru sporturi nautice sau ape utili)ate pentru a(rement,odi*na,recreere cate(oria a +++-a: ape utili)ate pentru nevoi industriale,altele decat cele alimentare,ape utili)ate in a(ricultura pentru iri(atii. Pentru fiecare dintre aceste cate(orii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie sa le indeplineasca la locul de utili)are."ceste norme sunt cu atat mai pretentioase cu cat cate(oria de utili)are este mai mica.,ormele au caracter (eneral,astfel incat in cadrul unor cate(orii pentru anumite utili)ari speciale mai apar inca unele recomandari suplimentare.De e#emplu,in cadrul cate(oriei a +++-a pentru apele de iri(atie se prevad unele norme diferentiate dupa natura solului,intensitatea udarilor,sistemul de iri(are si plantele cultivate pe solurile respective.

"pele de suprafata (superficiale) provin din precipitatiile atmosferice ce cur( sau stationea)a pe suprafata solului si din cele de profun)ime ce ies la suprafata sub forma de i)voare.Se clasifica in: ape cur(atoare,ape statatoare si ape sta(nante tot in sursele de suprafata sunt in(lobate si acumularile artificiale de apa si canalele artificiale. 1.1. Apele curgatoare Din aceasta cate(orie fac parte apele cur(atoare permanente (fluvii,rauri),cele intermitente (-i(ura !) (paraie,torenti) si cele cidentale (viituri,siroaie,care nu au o albie permanenta)."ceste ape se caracteri)ea)a printr-o mare variabilitate a debitului in cursul unui an.

-i(ura ! "pa cur(atoare +n conditiile tarii noastre,ma.oritatea apelor cur(atoare importante pre)inta un ma#imum primavara si doua minime: unul la sfarsitul verii si altul iarna. /aracteristicile or(anoleptice,fi)ico-c*imice si biolo(ice ale apelor cur(atoare sunt e#trem de variabile de la i)vor la varsare,ele fiind dependente de: debit,precipitatii,natura terenului,clima locala si sursele de poluare (lobala."stfel,temperatura lor varia)a intre % %/ si !0%/,iar turbiditatea este redusa la rauri de munte (sub &%% m(1l sediment) si foarte ridicata la cele de campie (!5%%-5%%% m(1l sediment si c*iar mai mult).2inerali)area,desi mai mare ca a aplelor meteorice,este totusi sub nivelul apelor freatice sau de profun)ime,incadrandu-se in (eneral in cate(oria aplelor 3moi4.

Dintre (a)e, apele cur(atoare contin: o#i(en, a)ot,bio#id de carbon si uneori metan,*idro(en sulfurat etc. ,raurile reci si limpe)i de la munte contin mai mult o#i(en di)olvat decat cele tulburi de la campie, care au un curs linistit./eea ce deosebeste net apele cur(atoare de celelalte surse de apa este cantitatea mare de substante or(anice (deci si de microor(anisme) in suspensie,ca si nelimitatele posibilitati de antrenare si de impurificare cu ape re)iduale de diferite proveniente.Sub aspectul debitului aplelor cur(atoare se pretea)a cel mai bine pentru aprovi)ionarea localitatilor si fermelor cu apa potabila,dar numai dupa prealabila lor prelucrare.5ocal in paraie si rauri mici de munte cu apa clara si in care nu sunt posibilitati de impurificare artificiala,apa poate fi folosita temporar la adapatul animalelor fara o prelucrare prealabila. /ursurile de apa (rauri si afluenti) sunt caracteri)ate,in (eneral,prin: minerali)are mai sca)uta,suma sarurilor di)olvate fiind sub 6%% m(1l duritate totala sub &5 (rade 7 p8-ul intre 9,0 si 7,0 (a)e di)olvate: o#:(en si bio#id de carbon liber. /aracteristica principala a cursurilor de apa o pre)inta incarcarea variabila cu materii in suspensie si substante or(anice,incarcare le(ata direct proportional de conditiile meteorolo(ice si climaterice."cestea cresc in perioada ploilor,a.un(and la un ma#im in perioada viiturilor mari de apa si la un minim,in perioadele de in(*et. Deversarea unor eflunti insufficient epurati a condus la alterarea calitatii cursurilor de apa si la aparitia unei (ame lar(i de imurificatori: substante or(anice (reu de(radabile,compusi ai a)otului,fosforului,sulfului,metale (rele,pesticide,deter(enti etc.De asemenea,in multe ca)uri,se remarca impurificari accentuate de natura bacteriolo(ica. ; particularitate caracteristica apei din rauri este capacitatea de autoepurare (epurare naturala)."cesta capacitate este datorata unor serii de procese natural bioc*imice,favori)ate de contactul aer-apa. 1.2. Apele statatoare "pele statatoare provin prin acumularea unor mari cantitati de apa in depresiuni naturale sau ba)ine inc*ise,formand mari,oceane si lacuri. (-i(ura $) Pentru aprovi)ionarea cu apa potabila pre)inta importanta lacurile naturale,mai ales cele de munte si din podisuri."pa lacurilor pre)inta insusiri variabile dupa adancime,distanta de maluri, cantitatea de precipitatii,anotimp,natura reliefului si caracteristicile apelor ce le colectea)a.

-i(ura $ "pa statatoare +n (eneral, variatiile de temperatura sunt mai mici decat la apele cur(atoare,suspensiile mai reduse deci si turbiditatea,iar cantitatea substantelor or(anice si numarul microor(anismelor sunt mult mai mici ca a apelor cur(atoare.5a suprafata si in apropierea malurilor,apa este mai impurificata decat in adancime si la oarecare distanta de mal,fapt ce trebuie avut in vedre la captarea apei. Sedimentarea suspensiilor si celelalte procese de autopurificare se desfasoara mai rapid decat la rauri,dar prin de)voltarea accentuata a al(elor si proto)oarelor,acestea imprima apei un miros neplacut si duc la cresterea continutului de fier,man(an,substante or(anice etc.<otusi avandun debit relativ constant si mare,apa lacurilor naturale poate fi utili)ata la aprovi)ionarea localitatilor si fermelor )oote*nice cu apa potabila,dupa o prealabila prelucrare. "pa marilor si oceanelor se caracteri)ea)a printr-o minerali)are e#cesiva,care atin(e $6$5% din totalitatea sarurilor clorura de sodiu detine o ponere de 70-0%%,restul fiind alte cloruri,carbonati si sulfati de calciu si ma(ene)iu,saruri de brom,iod,potasiu etc.=a nu poate fi utili)ata ca atare pentru consumul oamenilor si adaparea animalelor,producand tulburari (rave. 1.3. Apele stagnante "pele sta(nante provin din apele de precipitatii care se aduna in depresiuni mici de pe suprafata solului,formand balti si mlastini (-i(ura 6).+ntinderea lor este redusa,adancimea nu depaseste !-$ m,iar insusirile fi)ico-c*imice si biolo(ice ale apei sunt intens modificate: apa este tulbure, cu mult sediment si contine o mare cantitate de substante or(anice si o ridicata incarcatura de microor(anisme.Prin aceste insusiri favori)ea)a patrunderea in mediu si inmultirea unor para)iti pato(eni pentru animale.+n consecinta apele sta(nante nu pot fi utili)ate pentru consum sub nici o forma."ceste balti si mlastini trebuie asanate si terenul i(ieni)at.

-i(ura 6 2lastina 5acurile formate,in (eneral,prin bariera naturala sau artificiala a unui curs de apa,pre)inta modificari ale indicatorilor de calitate,comparative cu efluentul principal,datorita: sta(narii un anumit timp in lac insolatiei puternice fenomenelor de stratificare (vara si iarnar) termica si mineral fenomenelor de destratificare (primavera si toamna) termica si mineral. Sta(narea apei in lac duce la o decantare naturala a materiilor in suspensie,apa lacurilor fiind mail impede si mai putin sensibila la conditiile meteorolo(ice. "pa lacurilor se caracteri)ea)a printr-un anumit continut mai ridicat in substante or(anice,nutrient si biomasa plactonica,ce pot avea repercusiuni si asupra unor indicatori or(anoleptici: (ust,miros,culoare,turbiditate. (<abelul &) <abel &- /aracteristicile apelor lacurilor 2iros sau (ust +ne#istent Perceptibil de un de(ustor e#perimentat Perceptibil de consumatorul Slab $ /aracteri)are +nodor +nsipid -oarte slab 7radatie & !

prevenit >sor perceptibil si putand apei Puternic, atra(and atentia si tra(and sa se renunte la bautul apei -oarte puternic, facand apa improprie pentru baut. provoca pareri defavorabile asupra

Perceptibil

Pronuntat

-oarte pronuntat

Din punct de vedere al tratarii apei,acumularile au un efect favorabil asupra calitatii apei, si anume: reducerea continutului de suspensii asi(urarea unei temperaturi sca)ute si relative constant elimiarea pericolului in(*etului.

De multe ori,apar si efecte defavorabile,ca de e#emplu: de)voltari masive de biomasa aparitia coloratie apei imbo(atirea in substante naturale. 1.4. Acumularile artificiale de apa 5acurile artificiale se formea)a prin bararea cursurilor unor ape ele sunt utili)ate pentru producerea ener(iei electrice sau pentru iri(area terenurilor a(ricole."u debit mare si relativ constant,fundul si malurile sunt curatate si re(ulari)ate,vite)a de circulatie a apei este mica deci sedimentarea suspensiilor este facilitata,incat apa lacurilor artificiale desi inferioara celor din lacurile naturale,poate fi utili)ata ca sursa de alimentare dupa o prealabila prelucrare."sa sunt utili)ate in tara noastra lacurile artificiale de la ?ica),cele de pe "r(es,Dunare,;lt,Somes etc. /analele artificiale provin din derivarea unor cursuri de apa sau din acumularile artificiale si sunt utili)ate utili)ate in scopul iri(arii unor mari suprafete de teren a(ricol.Daca canalele artificiale nu sunt imuprificate cu ape re)iduale,ele pot fi utili)ate pentru alimentarea cu

apa a fermelor )oote*nice aceasta modalitate pre)inta un mare interes in Dobro(ea si in alte )one ale tarii,in care sursele de profun)ime sau freatice sunt industriale. 2. Apa subterana Sursele subterane(-i(ura 5) sunt caracteri)ate prin: minerali)are mai ridicata,suma sarurilor minerale di)olvate fiind peste 6%% m(1l duritate totala,intre &% si !% (rade 7 p8-ul intre 9,5 si 7 (a)e di)olvate: predomina bio#idul de carbon liber.

-i(ura 5- "pa subterana +n functie de compo)itia mineralo(ica a )onelor strabatute,unele surse subterane contin cantitati inseminate de fier,man(an,*:dro(en sulfurat si sulfuri,compusi ai a)otului etc. +n (eneral,apa subterana poate fi folosita direct ca apa potabila sau industriala. Pentru ca folosirea surselor subterane este mai putin costisitoare si sunt teoretic de calitate mai buna,ele sunt re)ervate in ma.oritatea ca)urilor pentru alimentari cu apa potabila. "pa subterana are in cea mai mare masura o ori(ine e#o(ena,ea provenind din apa meteorica care si inflitrea)a prin straturile poroase ale solului,pana ce ea este oprita de un strat impermeabil. +n litosfera se mai formea)a o mica cantitate de apa,prin sinte)a directa,apa ce urca spre straturile superioare sub forma de vapori care se condensea)a si apare @apa ma(maticaA,de ori(ine endo(ena./ea mai importanta sursa de alimentare a straturilor acvifereeste apa de infiltratie,patrunderea apei in sol depinde de mai multi factori,printre care cei mai importanti sunt: cantitatea totala de precipitatii,durata si intensitatea lor,temperatura aerului si a solului,panta si forma reliefului,permeabilitatea solului,ve(etatia,lucrarile *idrote*nice etc.Dupa adancimea lor,apele subterane se clasifica in ape freatice si ape de adancime.

"pa meteorica care cade pe sol se imbo(ateste repede in materii or(anice, microor(anisme, diferite elemente c*imice etc., deci devine impurificata trecand prin straturile permeabile ale solului, apa se debarasea)a de aceste impuritati daca stratul impermeabil este la mai mare adancime, incat apa poate a.un(e in pan)a freatica cu caractere i(ienice normale.Daca straturile de sol strabatute de apa sunt subtiri sau sunt foarte permeabile,impuritatile din apa nu pot fi retinute de particulele solului in plus c*iar stratul de apa freatica poate fi usor impurificat in urma patrunderii in sol a unor ape re)iduale sau industriale care cur( la suprafata terenului.+n aceste conditii,apele freatice pre)inta variatii de debit si au proprietati fi)ice,c*imice si biolo(ice variabile in timp si de la un punct la altul. <otusi,fiind usor accesibile,straturile freatice sunt inca frecvent folosite pentru aprovi)ionarea cu apa in multe (ospodarii rurale individuale,precum si in fermele )oote*nice mai i)olate si cu efective mici de animale. "pele de adancime,se (asesc sub primul strat impermebil al solului,de multe ori c*iar intre doua straturi impermeabile,apa aflandu-se sub presiune.Pot proveni din trecerea apelor freatice prin fisurile stratelor de sol impermeabile sau pot avea ori(ine in stratele permeabile din profun)ime care in anumite re(iuni sunt situate superficial si colectea)a apa provenite din precipitatii."pele din adancime pot fi arte)iene,daca prin fora. apa a.un(e in mod natural la o cota situata deasupra terenului sau ascendente,daca nivelul apei ramane sub cota terenului. Debitul apelor subterane este aproape constant,el nefiind practic influentat de precipitatiile atmosferice si,de cele mai multe ori,satisface cerintele fermelor )oote*nice. Din punct de vedere calitativ,apele de adancime sunt,in (eneral,superioare celor freatice: au temperatura constanta,proprietatile fi)ico-c*imice sunt mai putin variabile,posibilitatile de impurificare sunt mai reduse,prin protectia oferita de straturile impermeabile./ontinutul de o#i(en di)olvat este mai sca)ut,dar minerali)area lor poate atin(e valori ridicate mai ales in ce priveste continutul de fier,man(an,calciu,ma(ne)iu,nitrati,sulfat etc.Pentru aceste considerente se aprecia)a ca apele de profun)ime indeplinesc caracterele care dau potabilitatea si pot fi utili)ate pentru aprovi)ionarea cu apa a unitatilor )oote*nice. 2.1. Starea apelor subterane. Implicatiile economice si sociale ale deteriorarii starii de calitate a apelor subterane "ctivitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane freatice se desfasoara la nivelul marilor ba)ine *idro(rafice, pe unitati morfolo(ice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin intermediul statiilor *idro(eolo(ice, cuprin)and unul sau mai multe fora.e de observatie. Pentru monitori)area acviferelor freatice au fost create mai multe cate(orii de statii *idro(eolo(ice:

de ordinul +, amplasate in vaile fluviatile ale principalelor cursuri de apa si in apropierea lacurilor, care au ca specific urmarirea le(aturii dintre apele subterane si cele de suprafata de ordinul ++, amplasate in )onele de interfluviu de campie, care urmaresc re(imul apelor subterane in le(atura cu factorii climatici amplasate in )onele de captare ale principalelor acvifere care urmaresc efectul e#ploatarii asupra re(imului apelor subterane e#perimentale, care au destinatii speciale, cercetarea apelor subterane sub aspectul stabilirii bilantului, propa(arii poluarii, etc amplasate in .urul unor unitati industriale importante. -ora.ele de adancime din cadrul 'etelei *idro(eolo(ice nationale investi(*ea)a )one

necunoscute ale acviferelor de adancime, tinand seama de cunoasterea reali)ata prin alte fora.e *idro(eolo(ice de cercetare sau e#ploatare e#ecutate anterior. "cestea urmaresc comportarea acviferelor in re(im natural. ; alta cate(orie sunt amplasate in )one de captare a apelor subterane de adancime, scopul lor fiind urmarirea efectului e#ploatarii asupra re(imului acestor ape. Pro(ramul de masuratori in fora.ele 'etelei *idro(eolo(ice nationale consta din masuratori ale nivelului apei la $ )ile, 9 )ile sau &5 )ile in functie de amplitudinea de variatie a nivelului, din masuratori de temperatura la 9 )ile in fora.e caracteristice, precum si din pompari e#perimentale pentru determinarea caracteristicilor *idro(eolo(ice ale stratelor si din recoltari periodice de probe pentru determinarea proprietatilor fi)ico-c*imice ale apei. "ctualmente, pentru suprave(*erea calitatii apelor freatice, se face u) de fora.ele retelei *idro(eolo(ice de stat, considerate repre)entative, cu mentiunea ca se afla in curs de desfasurare, sub or(ani)area /ompaniei ,ationale @"pele 'omane4, o actiune de reconsiderare a structurii spatiale a subsistemului ape subterane freatice, in vederea optimi)arii activitatii de cunoastere a calitatii acestor ape, la nivelul directiilor ba)inale, urmarindu-se, totodata, si o perfectionare metodolo(ica. Pentru urmarirea (radului de poluare a re)ervelor subterane freatice datorita activitatilor antropice si pentru determinarea impactului care-l pot avea diverse surse de poluare asupra freaticului, se fac masuratori si observatii periodice si in fora.ele de poluare amplasate in .urul marilor surse de poluare, in fiecare ba)in *idro(rafic. 3. Apele dulci "pele dulci se afla raspandite in apele continentale cur(atoare si in lacuri,in atmosfera si sub forme variate ca ape subterane si din (rosimea solului,dar si ca ape de suprafata.Din totalul apei de pe (lob numai !% este apa dulce,B0% repre)inta apa sarat din mari si oceane.

Din apa dulce,$5.%%%.%%% Cm$ este imobili)atea in calote (laciare si (*eturi permanente(-i(ura 9)./alitatea de apa prinsa in (*eata nu varia)a cu timpul,in limite lar(i.daca din masa calotelor (laciare se desprind banc*i)e prin aportul anual de )ape)i ca)ute si transformate intr-o noua (*eata. patura de

-i(ura 9 "pa dulce imobili)ata in (*etari

+n atmosfera se afla apro#imativ &!.$%% Cm$ de apa. Prin precipitatii anuale (ploi si )ape)i) cad pe suprafata (lobului 5&0.9%% Cm$ apa ceea ce ar repre)enta circa !9 circuite anuale.Potentialul mediu al apelor cur(atoare este de !%.%%% Cm $.Pentru consumul oraselor (alimentatie,i(iena),pentru industrie,a(ricultura si producerea ener(iei,intr-un an se scot din cursurile apelor si din ba)ine subterane circa !.!%% miliarde m $ de apa dulce.Pe (lob se consuma in a(ricultura circa 7$%,in industrie circa !!% si mena.er circa 5%. Disponibilul de apa dulce,pe an,este de !%.%%% Cm$,atat cat ar acoperi necesarul pentru un consum (enerali)at,in anul !.%%%,la nivelul actual de consum al tarilor celor mai de)voltate. De remarcat ca din consumul de !.!%% miliarde m$ peste &.%5% miliarde m$ se intoarce in apele cur(atoare,ca ape re)iduale,nocive,pentru a caror neutrali)are sunt necesare apro#imativ &.5%% miliarde m$ apa curata din rauri,adica 6%% din potentialul stabil al apelor cur(atoare.=ste usor de ima(inat ce se va intampla cu apele dulci in persepectiva de)voltarii in continuare a unei industrii poluante. "pele raurilor ofera conditii mai limitate de viata decat lacurile si oceanele.Sursa de alimentare o constituie precipitatiile,topirea (*etarilor si alimentarea continua din i)voare. +nca

din precipitatii,apele raurilor primesc o cantitate de de (a)e si saruri:; !,,!,/;!, nitrati,nitriti,carbonat de amoniu,pulberi,praf etc. /and continutul apelor (i)voare,rauri) nu depaseste %,5 (1l saruri di)olvate,acestea sunt potabile,daca contin microor(anisme si compusi or(anici daunatori,fiind folosite si ca ape industriale,cu conditia sa nu contina anioni corosivi si /;! sau carbonati care sa depuna cruste in interiorul utila.elor *idrote*nice si a a(re(atelor mecano-ener(etice. "lti factori care influentea)a viata in apele cur(atoare sunt: -debitul,foarte variabil in functie de precipitatii -cur(erea sau curentul care este de re(ula turbulent,cu e#ceptia )onelor cu panta putin inclinata -vite)a curentului,variabila,fiind influentata de panta,de contactul cu albia,de blocurile submerse,de denivelarile ivite in talve(. +n (eneral,apele cur(atoare sunt fara miros si fara (ust caracteristic./and au astfel de calitati sesi)abile,cau)ele sunt le(ate de factori accidentali si apa nu mai este potabila. "pele lacurilor sunt de ori(ine meteorica adunata in depresiuni mai mult sau mai putin intinse.+n afara lacurilor re)ultate in urma unor procese naturale (depresiuni naturale,procese de di)olvare in roci solubile,bara.e naturale prin alunecari in versanti,cratere de vulcani,i)voare (laciare s.a.),e#ista si lacuri antropo(ene,create prin instalatii *idroener(etice,pentru iri(atii,*elesteie create pentru piscicultura,in )one .oase,mlastinoase,unde se pot alimenta din apa freatica ia)uri create in lun(ul vailor cu o cur(ere intermitenta pentru a se re(ula cursul de apa si pentru piscicultura etc. 5a orice lac,sub raport ecolo(ic,se deosebeste un *abitat si bioceno)a.8abitatul este dat de apa lacului si de substrat. 3.1. Principalele surse de apa dulce +n cele din urma,sursa principala de apa potabila naturala pe Pamant este ploaia,care rareori e folosita ca sursa directa,cu e#ceptia unor insule aflate in apa sarata,cum ar fi +nsulele ?ermude,unde ploaia e colectata in cisterne , pentru a servi ca sin(ura re)erva de apa disponibila. "tunci cand ploua,apa de ploaie formea)a mici rauri (cand ploaia e torentiala) sau intra in pamant,infiltrandu-se intr-un strat poros,pana cand atin(e un nivel impermeabil,deasupra caruia se aduna,formandu-se pan)a freatica.Pan)a freatica este sursa fantanilor si a paraurilor ce alimentea)a rauri,fluvii si lacuri.De-a lun(ul cursului ei , pan)a freatica di)olva substante minerale solubile si adesea apa de suprafata a raurilor si lacurilor este poluata de un influ# de ape de canali)are si resturi industriale.5a sistemele moderne,de colectare a apei,o intrea(a re)erva de apa este,in (eneral,folosita ca modalitate de control a poluarii . "pele sunt controlate de un

sistem de bara.e si circula datorita (ravitatiei sau sunt pompate in sistemul local de distributie a apei . /alitatea apei e#trase din aceste surse varia)a foarte mult de la ca) la ca)."pele de suprafata contin in (eneral cantitati mai mari de poluanti si bacterii decat cele de subsol , dar acestea din urma contin cantitati mari de c*imicale di)olvate.Din cau)a variatiei calitatii apei de la sursa la sursa , Serviciul Public de Sanatate din S>" a stabilit anumite standarde pentru apa potabila , folosite in comertul interstatal . Standarde de calitate a apei asemanatoare au fost adoptate in toate statele din ;r(ani)atia 2ondiala a Sanatatii. De)voltarea rapida a industriei, cresterea populatiei si cresterea crescanda la nivel national a cereri de apa pe cap de locuitora creat in ani 5% in S>" o cri)a a apei. >n comitet oficial a fost institiui in &B56 de de e#pertii Pactului pentru -acilitatile "pei pentru a recomanda o le(islatie mai buna in ceea ce priveste controlul provi)iilor e#istente si de)voltarea unor noi surse de apa. 'efolosirea apei in industrie care consuma un procent foarte mare din provi)ia nationala de apa este incura.ata de (uvern. 'aurile, lacurile si fantanile sunt cele mai comune si des folosite surse directe de apa dulce. "pa luata din aceste surse e tratata inainte de folosire.Sistemele particulare de aprovi)ionare cu apa in cele mai multe ca)uri pompea)a apa dintr-un put intr-un re)ervor sub presiune. 'e)ervorul sub presiune retine cateva eci de litri de apa si are aceiasi functie ca si turnul de apa folosit pe scara lar(a: menine constanta presiunea in sistemul de conducte prin care trece apa. +n sistemele municipale de pompare a apei aceasta este furni)ata dupa tratare printr-o retea de conducte in care presiunea e asi(urata de (ravitatie. /ladirile inalte necesita un sistem aditional de impin(ere a apei pentru eta.ele superioare. "pa mai este folosita de oameni si pentru alte activitati urbane : curatarea stra)ilor, stin(erea incendiilor,incla)irea locuintelor si eliminarea resturilor,iar toate aceste activitati cer apa dulce . +n ultimii ani un ridicat interes a fost aratat transformarii apei de mare in apa dulce. /ateva procese diferite printe care distilarea electrodiali)a, osmo)a inversa si evaporarea prin in(*etare directa au fost elaborate in acest scop. /ateva dintre acestea au fost folosite in ca)ul de necesitati ridicate. 3.2. Consumul de apa dulce si dezvoltarea economica +n multe feluri raurile au a.utat ridicarea civili)atiei umane. ;amenii din antic*itate isi construiau ase)arile pe malul raurilor. "stfel ei (aseau o sursa de apa, o sursa de *rana, un mi.loc de transport si protectie in fata dusmanilor. 2a.oritatea acestor ase)ari s-au transformat mai tar)iu in mari centre urbane comerciale.

Si in )ilele noastre oamenii depind de rauri pentru o mare parte a aprovi)ionarii lor cu ape. ;rasele in de)voltare spatiala necesita cantitati imense de apa in fiecare )i, atat pentru consum casnic cat si pentru utili)are industriala. ?ara.ele si centralele *idroener(etice (enerea)a milioane de volti de electricitate,care este necesara )onelor populate moderne , indiferent daca este vorba de ase)ari rurale sau urbane . +n )onele aride , apa raurilor este folosita pentru iri(atii in a(ricultura . ;amenii nu au fost intotdeauna a.utati de cursul natural al raurilor , asa ca au recurs la mi.loace de adaptare a cestor cursuri pentru a servi cat mai bine propriilor necesitati : lar(irea , adancirea si indreptarea cursurilor de apa . +n(inerii au construit re)ervoare si bara.e impotriva inundatiilor pentru a preveni acest (en de catastrofa naturala si pa(ubele care s-ar produce in ase)arile din vecinatatea apei cur(atoare respective.De asemenea sisteme de bara.e si canale au fost reali)ate pentru a facilita navi(atia pe raurile suficient de late si cu debite ridicate , care sunt adesea le(ate intre ele prin canale (asa cum e ca)ul /analului St. 5aDrence de la (ranita S>" cu /anada) . 4. Apele sarate "pele oceanice si marine acopera 7%% din suprafata planetei noastre,avand adancimi pana la &&.%%% m,cu o medie de circa $.7%% m. Salinitatea este ridicata si variabila cu latitudinea si adancimea,acvand o medie de $,5%. +n apa oceanica se afla di)olvate si (a)ele care compun atmosfera terestra. "pele oceanice sunt considerate ca le(an al vietii. ; caracteristica fundamentala a vietii in mari si oceane este ca oceanul sau mare,poate fi considerat un mare combinat producator de materie vie. +n ultimii ani un ridicat interes a fost aratat transformarii apei de mare in apa dulce, prin intermediul procesului de desalini)are.(-i(ura 7. )/ateva procese diferite printe care distilarea electrodiali)a, osmo)a inversa si evaporarea prin in(*etare directa au fost elaborate in acest scop. /ateva dintre acestea au fost folosite in ca)ul de necesitati ridicate. >nitatile de distilare de e#emplu sunt folosite in -ree Port in,?a*amas, +nsulele Eir(ine si in <e#as. Sistemul osmo)ei inverse este folosit in orasul Pessie(in ;Cla*oma), iar electrodiali)a in Port 2ansfield (<e#as). /u toate ca aceste procese au succes costurile pentru tratarea apei de mare este mult mai ridicat decat cel pentru tratarea apelor dulci.

-i(ura 7- Sistem de desalini)area apei 5. Apele meteorice "pele meteorice(pluviale) sunt apele provenite din precipitatii,si sunt colectate de pe intrea(a platforma Petrobra)i.Dupa ce par(ur( un separator (ravitational format din celule,intra apoi in caminul de control ape meteorice de unde pot mer(e direct in canalul 7+? spre emisar sau sunt preluate cu pompele ape meteorice si pompata la intrare in treapta fi)ico-c*imica sau biolo(ica in functie de continutul de sulf si fenol. /aracteristicile apelor u)ate meteorice o constituie cantitatea mare de suspensii. "pa meteorica este o ramura a *idronomiei. "pele re)iduuale meteorice sunt apele de ploaie sau re)ultate de topirea )ape)ii si cele folosite pentru spalatul stra)ilor. "cestea sunt bo(ate in suspensii antrenate in sol,apoi in substante or(anice care poluea)a solul cu microor(anisme saprofite si pato(ene etc. "pele meteorice la prima vedere par a fi curate,acestea,in timpul siroirii lor la suprafata solului,se incarca cu diferite substante in suspensie,nocive este si sunt de cele mai multe ori,mai nocive ca celelalte ape u)ate,de e#emplu,nocivitatea apelor de ploaie atunci cand acestea antrenea)a in(rasaminte,pesticide sau alte asemenea substante este deosebit de periculoasa. "pele cu continut mare de suspensii,ca urmare a procesului de ero)iune a solului datorita apelor de ploaie. Substantele in suspensie,parte componenta principala a apelor u)ate acestea sunt caracteri)ate intr-o oarecare masura prin turbitatea apei,dintre acestea se mentionea)a nisipul,solurile de diferite proveniente,cenusa,)(ura,pulberi,diferite rume(usuri etc.

Substantele in suspensie care se depun pe fundul receptorului formea)a acumulari imiedica consumul o#i(enului din apa,cand sunt de natura or(anica etc. Substantele in suspensii pot fi to#ice pentru fauna si flora acvatica. "pa meteorica provine din condensarea vaporilor de apa in atmosfera si prin caderea ei pe sol sub forma de ploaie si )apada.+n momentul formarii,apa meteorica este pura,insa trabatand atmosfera se incarca cu diferite substante or(anice si minerale si di)olva (a)e."stfel,apa de ploaie contine intre !%-6% cm $ aer di)olvat1litru,din care 96,5% o#i(en,$$,5% a)ot,&,7% bio#id de carbon,urme de amoniac,ar(on,o)on etc. +n orase si in re(iunile industriale,apa meteorica se poate impurifica cu pulberi to#ice si (a)e nocive sau poate antrena mari cantitati de microor(anisme. 'e)idul fi# al apei de ploaie este de !,9-5& m(1l,dar fiind saraca in carbonati de calciu si ma(ene)iu,duritatea ei este aproape )ero,motiv pentru care apa meteorica aer un (ust fad. Puritatea si potabilitatea apei meteorice depind in cea mai mare masura de curatenia suprafetelor pe care este colectata si starea i(ienica a ba)inelor sau re)ervoarelor pentru depo)itare. ,u se vor utili)a in acest scop acoperisuri cu tabla de plumb sau vopsite cu vopsele ce contin compusi ai plumbului pentru ca acest metal este deosebit de to#ic. Datorita debitului e#trem de variabil si posibilitatilor multiple de impurificare,apa meteorica se utili)ea)a numai acolo unde nu e#ista alte surse in tara noastra,se mai utili)ea)a inca in Delta Dunarii si in )ona deluroasa dintre "r(es si ;lt,unde apa subterana se afla la o adancime foarte mare. . Calitatea apelor freatice la nivel national -acand o evaluare (lobala a informatiilor partiale, pe ba)ine *idro(rafice, o prima constatare este le(ata de situatia critica a calitatii acviferului freatic, din numeroase )one ale tarii, influentat puternic de impactul antropic e#o(en, c*iar daca in ultima vreme s-a produs o reducere a volumului productiei industriale si, deci, a cantitatilor de substante poluante evacuate in receptorii naturali +n re(imul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificari cantitative si calitative, datorita e#ecutarii unor lucrari *idroameliorative si *idrote*nice, inclusiv captari, precum si datorita poluarii, cu deosebire in ca)ul apelor freatice. +n unele )one ale tarii s-au produs cresteri importante ale nivelurilor pie)ometrice, potentate in anii bo(ati in precipitatii, e#: campiile ?ailesti, 'omanati, si ?ara(an (!-&5 m), precum si in Dobro(ea de sud ($-&% m), fenomene le(ate de sistemele de iri(atii din aceste )one, incorect proiectate, e#ecutate si e#ploatate. +n alte )one s-au produs scaderi importante ale nivelurilor pie)ometrice, datorita prelevarilor e#cesive de apa subterana, prin captari (e#emplu ?ucuresti, in ca)ul @Stratelor de

-ratesti4 cu scaderi ale nivelurilor de !%-5% m) sau ca urmare a secarilor din )onele miniere (e#emplu 'ovinari, cu scaderi de peste 0% m). Pericolul cel mai mare in acest ca) il repre)inta atra(erea accelerata de ape poluate spre )onele depresionate si scaderea drastica a debitelor e#ploatate ale captarilor din )onele afectate. ; alta constatare importanta este cea le(ata de modificarile calitative ale apelor subterane, produse prin poluarea cu substante impurificatoare care alterea)a calitatile fi)ice, c*imice si biolo(ice ale apei. "stfel, ma.oritatea *idrostructurilor au suferit in timp procesul de contaminare a apei cu a)otati (,;$). Poluarea se resimte insa diferentiat, e#istand )one in care acviferul este intens poluat cu concentratii ce se situea)a peste limita din S<"S &$6!1B& pentru acest indicator (/ampia inferioara a Somesului, /uloarul /rasnei, )ona mediana a /ampiei ?anatene /uloarul 2uresului pe tronsonul 'e(*in-5udus /uloarul <arnavei 2ari in aval de Si(*isoara )onele depresionare montane si submontane drenate de ;lt-/iuc, ?rasov, -a(aras si /ibin /ampia inferioara a Dunarii pe tronsonul /alafat-7iur(iu /ampia piemontana a Ploiestiului /uloarul +alomitei pe tronsonul >r)iceni-<andarei /ampia ?ara(anului de ,ord /uloarul Siretului pe tronsonul aval 'oman-amonte "d.ud /uloarul ?istritei aval Piatra ,eamt /uloarul <rotusului pe tronsonul aval ;nesti-amonte "d.ud depresiunea intracolinara a Sitnei aval ?otosani /uloarul ?a*luiului aval Podu +loaiei /uloarul Prutului aval >n(*eni estul /ampiei /ovurluiului si /ampia inferioara a Siretului precum si .umatatea estica a Dobro(ei de sud) si )one in care valoarea este sub 65 m(1l, concentratie ma#ima admisa de S<"S &$6!1B&. /au)ele contaminarii acviferului freatic cu a)otati sunt multiple si cumulative. "stfel, o sursa cu pondere importanta o constituie spalarea permanenta a solului de catre precipitatiile atmosferice contaminate cu diferiti o#i)i de a)ot (,;!). ; alta sursa cu pondere o constituie apa din cursurile de suprafata (rauri, lacuri) in care sau evacuat ape u)ate incarcate cu a)otati. 5a aceste doua surse cu functionalitate continua se adau(a sursele cu caracter aleator, (enerate de aplicarea in(rasamintelor c*imice pe unele cate(orii de terenuri arabile. +n aceste ultime )one concentratiile a)otatilor se situea)a frecvent in .urul valorii de &%% m(1l, putand atin(e valori situate in .ur de $%% m(1l. "cviferele astfel contaminate sunt de tip insular, iar trecerea la e#ploatarea apei pentru utili)ari casnice si a(ricole a contribuit la mentinerea suprafetelor contaminate in (eneral in limitele arealelor de intravilan. +n ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu fosfati (P; 6-$), suprafetele afectate sunt mai restranse, e#istand numeroase acvifere in care pre)enta acestui indicator nu a fost semnalata in cadrul determinarilor curente care s-au efectuat in anul !%%% si pentru acest indicator de calitate conditiile de poluare a apelor subterane freatice sunt in (eneral similare cu cele ale a)otatilor.

; situatie cu totul aparte o repre)inta contaminarea intensa a acviferelor cu substante or(anice, amoniu si mai ales poluarea bacteriana. -ormele cele mai intense de depreciere multipla a calitatii s-au identificat in )onele de intravilan rural, unde datorita lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lic*ide a.un( in subteran direct (prin intermediul latrinelor nepermeabili)ate sau santurilor arterelor stradale), cat si indirect (de la depo)itele de (unoi de (ra.d, (ropi improvi)ate de (unoi, etc). +n functie de factorii care produc poluarea apei subterane, din anali)area datelor e#istente la nivelul fiecarui ba)in *idro(rafic, se constata la nivelul tarii noastre urmatoarele cate(orii de poluare: cu produse petroliere, cu produse re)ultate din procesele industriale, cu produse c*imice utili)ate in a(ricultura, cu produse mena.ere si re)ultate din )oote*nie, mi#ta. De e#emplu:

poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Pra*ova-<elea.en, pe o suprafata de cca 7% Cm!, datorita rafinariilor Petrobra)i, "stra si Petrotel Ploiesti poluarea cu produse utili)ate pentru fertili)are si combaterea daunatorilor iin a(ricultura (compusi a)otici - ,86, ,;! si ,;$, fosfati, pesticide, etc) fie in )ona marilor producatori de astfel de substante ("F;2>'=S, "'/8+2 "rad, D;5G/8+2 /raiova, ;5</8+2 'amnicu Ealcea, "F;/8+2 'o)nov, etc), fie in camp prin administrarea incorecta a acestora. Poluarea difu)a a acviferelor freatice produsa in acest fel a afectat in special puturile individuale din )onele rurale, dar si multe captari de ape subterane poluare cu produse re)ultate din procesele industriale, in care sunt cuprinsi o (ama variata de poluanti, a )onelor din .urul marilor platforme industriale (E+/<;'+" -a(aras, /odlea, <o*anu Eec*i, Farnesti, ?od, +salnita /raiova, etc) poluarea cu produse mena.ere si produse re)ultate din activitatea )oote*nica (substante or(anice, compusi a)otici, bacterii, etc) a apelor subterane din )ona unor mari orase (Pitesti, ;radea, ?ucuresti, /lu., Suceava, etc), din )ona marilor comple#e )oote*nice (/arei, Palota, /efa, 8alciu, ?ontida, ?ailesti). =fectuand o anali)a la nivelul intre(ii tari, pe ba)a datelor pre)entate de catre Directiile

de apa ba)inale in contributiile trimise pentru anul !%%%, privind poluarea fora.elor din stratul freatic si a celor de adancime, neluand in considerare fora.ele de poluare e#istente in .urul marilor platforme industriale, referitor la 6 dintre poluantii ce intra in cate(oria indicatori inde)irabili , si anume: amoniu (,86), a)otati (,;$), substanta or(anica e#primata prin //;-2n si fosfati (P;6), putem conclu)iona:

'eferitor la S<"S &$6!1B& "pa potabila - S<"S-ul pe ba)a caruia se face interpretarea re)ultatelor obtinute in urma monitori)arii si anali)arii probelor de apa prelevate din fora.e, situatia depasirilor limitelor admise de S<"S, (in procente), se pre)inta astfel:

stratul freatic: pentru ,86 in 77,70% din fora.e pentru ,;$ in 67,7% pentru //;-2n in 0%,70% din totalul fora.elor anali)ate si pentru P;6 in 5&% din fora.e stratul de adancime: pentru ,86 in 90,67% din fora.e studiate pentru //;-2n in 5$,!9% din fora.e pentru ,;$ in $9,B% iar pentru P;6 in $0% din fora.e. Din aceste date re)ulta ca resursele acvifere freatice, in special, pre)inta un risc ridicat la

poluare, atat pe termen lun(, cat si pe termen scurt. Din acest motiv ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populatie in multe )one ale tarii. =ste important de preci)at ca poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este e#trem de anevoioasa daca nu c*iar imposibila cu consecinte (rave asupra folosirii la alimentarea in scopuri potabile. "cest lucru a dus la condamnarea unor captari din acviferul freatic si la cautarea si punerea in functiune a unor noi fronturi de captare, ceea ce a implicat eforturi si c*eltuieli apreciabile. De aceea, in cadrul politicii de (ospodarire a calitatii apelor, trebuie sa prime)e masurile de prevenire a proceselor de de(radare calitativa, de fapt a tuturor resurselor de apa.