Masă rotundă

Subiectul: ,,Promovarea, valorificarea și

conservarea resurselor de apă ”

21 octombrie 2022
Motto: ,,Apa este forța motrice a naturii, iar
fiecare picătură de apă este o sursă de viață”
Obiectivele specifice:

 1. Stabilirea principalelor resurse de apă din Republica

Moldova. Calitatea surselor principale de apă.
 2.Caracterizarea principalelor resurse de aprovizionare cu
apă (râuri, fântâni, izvoare) din localitatea Mașcăuți.
 3.Evidențierea problemelor și a soluțiilor de remediere a
poluării resurselor de apă.
Resursele acvatice ale Republicii Moldova

 Ape transfrontaliere: 1. Râul Nistru 2. Râul Prut

 Apele de suprafață: 3621 râuri și râulețe cu lungimea
totală de circa 16000km; circa 4261 lacuri naturale și
bazine artificiale.
 Apele subterane: peste 7000 fântâni arteziene și 179574
fântâni cu alimentare din apele freatice.
 Râurile principale din Republica Moldova

Principalele râuri (cu lungimea mai mare de 100 km)

Denumirea Lungimea pe Suprafaţa m pe Scăderea Debitul Fluxul

râului totală, km teritoriul totală a teritoriul generală, de apă pe anual,
republicii bazinului republicii m cursul ml. m ³
km ² inferior,
cub. m /
sec

Nistru 1352 657 72 100 19 070 759 318,0 9 997

Răut 286 286 7 760 7 760 168 5,99 189
Ichel 101 101 814 814 223 0,51 16,1
Bîc 155 155 2 040 2 040 175 1,08 34,1
Botna 152 152 1 540 1 540 220 0,47 14,8
Prut 989 695 27 500 7 990 2 058 150,0 2 400
Cogîlnic 243 125 3 910 1 380 230 ... ...
Iaplug 142 135 3 280 3 223 153 ... ...
Râul Nistru
 Starea ecologică a fluviului Nistru
 A degradat regimul hidrologic și hidrobiologic;
 S-a micșorat capacitatea de autoepurare a fluviului (cu 80% în ultimii
3 ani);
 Au dispărut specii valoroase de pești (cleanul, scobarul, bibanul,
somnul, mreana, morunașul, etc.);
 S-a înămolit intensiv fluviul și lacul de baraj Dubăsari;
 Influența negativă a nodului hidraulic de la Novodnestrovsk;
 În urma lansării celei de-a 3-a fază a Centralei Hidroelectrice de la
Novodnestrovsk, volumul scurgerilor în sectorul Naslavcea-Otaci a
scăzut dramatic – până la 120-130m3/sec ( norma – 220-260m3/sec).
 Apa este mai rece pe timp de vară (+6C în loc de +20C)
 Nivelul apei scade, deseori, până la dezgolirea fundului fluviului.
Râul Prut –Prutul este un râu lung de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși
din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre, unde este
insula Ostrovul Prut, lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița României cu Republica Moldova și parțial
cu Ucraina. În perioada interbelică, râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe râu a
fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreținut. Principalii afluenți pe partea dreaptă sunt Ceremuș, Bașeu și Jijia
(cu afluentul principal Bahlui). Pe râul Prut există o amenajare hidroenergetică (barajul de la Stânca-Costești) realizată
împreună cu Uniunea Sovietică (actualmente Republica Moldova).
Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă,
inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinată. Încă în prima
jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care
viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii
Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii.
Dimitrie Cantemir spunea: „Apa Prutului, dintre cele cunoscute nouă este cea mai sprintenă și cea
mai sănătoasă, deși apare tulbure din cauza nisipului pe care îl târâie cu sine. Observată totuși într-un vas
de sticlă se precipită, rămânând lichid foarte limpede…”.
În prezent calitatea apei Prutului nu se mai aseamănă cu cea a râului de pe timpul lui Dimitrie Cantemir.
Ea este poluată de diferite substanțe chimice și organice. Însă după epurare apa Prutului se folosește ca
apă potabilă în localitățile riverane. Ea se întrebuințează de asemenea pentru irigare în industrie și în alte
domenii ale economiei naționale. Prutul este navigabil numai în cursul său inferior. Apa râurilor mici este
foarte poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deșeurile de la diferite întreprinderi
industriale și a apelor murdare din canalizarile localităților urbane și rurale. Unele dintre aceste râuri s-au
transformat în simple canale de scurgere.
Râul Râut
 Nivelul de poluare a apei râului rămâne înalt ca și în anii precedenți la elementele biogene. În toate secțiunile
de control s-a înregistrat insuficiența de oxigen dizolvat, precum și variații maxime pentru consumul
biochimic de oxigen, care au fost înregistrate în lunile de vară. Pe parcursul anului s-au înregistrat depășiri cu
compușii cuprului cu maxime la nivelul de 7,0 CMA în secțiunea or. Orhei din aval și un nivel de poluare
înaltă cu produse petroliere, unde peste 50% din probele analizate din toate secțiunile r. Răut depășesc
valorile CMA. Concentrațiile medii de fenoli au oscilat în limitele 1,0-2,0 CMA, iar pentru detergenți anioni-
activi a fost înregistrată maxima la nivelul de 2,4 CMA în secțiunea din aval de or. Bălți. Conform valorilor
IPA, calitatea apei râului se încadrează în clasele III (moderat poluată) și VI (foarte poluate), iar comparativ
cu anii precedenți, s-a îmbunătățit la 2 secțiuni, trecând din clasa de calitate IV (degradată) în clasa III
(moderat poluată).
Râul Bâc
 Apa în Moldova
 Rețeaua hidrografică – include lungimea sumară a râurilor peste
16000 km.
 Cele mai mari cursuri – Nistru și Prut.
 Principala sursă de aprovizionare cu apă – râul Nistru.
 Calitatea apelor de suprafață
 Conform indicilor hidrochimici apa fl.Nistru și r.Prut corespunde
Indicelui Poluării Apei (IPA) claselor II-III (curată – moderat
poluată).
 Râurile mici sunt apreciate cu un înalt grad de poluare cu ioni de
amoniu, nitriți, compuți ai cuprului, produse petroliere, fenol,
precum și nivel redus al conținutului de oxigen dizolvat ăn apă.
Apele subterane
 Resurse de apă potabilă din localitatea
Mașcăuți

 Arteziană, construită în anul 2018, se alimentează

520 de oameni.
 Fântâni publice – 43; de mină.
 Fântâni individuale – 183; de izvor.
Anual sunt supuse clorurării pentru menținerea
calității, necesare alimentației.
https://youtu.be/xgl3rpqfKh8
Fântâni
Izvoare din localitate
 Izvorul din Cotova
https://www.youtube.com/watch?v=p7gp97KYl48
 Izvorul de la Jeloboc
https://www.youtube.com/watch?v=749yJOQzc8c
 Izvorul cu apă termală din Gotești
https://www.youtube.com/watch?v=jNFHmZV5psA
Probleme de mediu
 Riscuri pentru resursele acvatice ale Republicii Moldova
Factorul Riscul asupra resurselor de Impactul social/economic
apă
Temperaturi ridicate -Reducerea anuală a debitului; 1.Creșterea cererii pentru irigare;
-Schimbarea calității apei. 2.Poluarea sporită a apei;
3.Disponibilitate redusă a apei pentru întrebuințarea de către
-Schimbări asupra regimului populație.
Schimbarea regimului hidrologic;
de precipitații -Reducerea fluxului râurilor mici. 1.Riscul pierderii calității apei.
2.Risc înalt de salinizare, etc.
-Deficit înalt de apă.
Inundații, secete -Sporirea volumului substanțelor,
patogenilor și toxinelor
transportate cu apa. 1.Deteriorarea infrastructurii, abandonarea terenurilor.
-Oxigen dizolvat redus. 2.Eroziune sporită
3.Cheluieli pentru acțiuni de remediere.
-Poluarea surselor de apă;
Terenuri și gunoiști -Creșterea deșeurilor solide.
neautorizate
1.Reducerea volumelor de apă potabilă.
2.Reducerea volumelor de apă pentru irigare.
3.Cerințe de tratare suplimentară a apei potabile.
 Tipuri de poluare
 1. Substanțe organice biodegradabile (ce consumă
oxigenul);
 2.substanțe organice nebiodegradabile;
 3.cu viruși, germeni, etc;
 4.cu îngrășăminte agricole;
 5.substanțe minerale diverse;
 6.substanțe uleioase și reziduuri petroliere;
 7.substanțe radioactive, etc.
 Măsuri pentru combaterea poluării apelor

 Crearea și îngrijirea fâșiilor riverane de protecție a apelor, împădurirea malurilor;

 Monitorizarea regimului hidrologic ca barometru pentru calitatea și cantitatea apelor;
 Construcția și reabilitarea infrastructurii în domeniul colectării și epurării apelor uzate din localitățile rurale
și urbane;
 Conservarea și tamponarea fântânilor arteziene abandonate și nefolosite;
 Strămutarea depozitelor de fertilizanți din zonele de protecție a apelor;
 Interzicerea aruncării și depozitării deșeurilor pe malurile sau albiile râurilor, descurajarea răufăcătorilor
prin amenzi și penalități;
 Respectarea conceptului protecției și utilizării durabile a apelor, astfel încât acestea să nu fie epuizate sau să
nu ajungă la un prag critic;
 Implicarea populației în luarea deciziilor privind protecția și utilizarea apelor din râuri și fluvii, dar și a
mediului înconjurător în general;
 Organizarea activităților de informare și educare a populației privind riscurile de poluare a apelor cu produse
de uz fitosanitar, detergenți, deșeuri, efectele acute și cronice și riscurile pentru sănătate și mediu.
Izvorul din ,,Țărincuță” – în prezent
Vă mulțumim pentru atenție!